Napoleon hill secretul bogăţiilor

NAPOLEONHILL%ffiffiffiffiKwtu

&#

colect¡acárfi cheie Gr*A

V€/út4

Napoleon Hill s-a náscut intr-o cabaná minusculá, under,,a instatul american Virginia. Si-a inceput cariera la 13 ani, ca reporterla cáteva ziare de provincie. A devenit in scurt timp una dintre ceimai influente personalitáti in domeniul psihologiei motiva-[ionale, si unul dintre initiatorii acesteia.Influentat de Andrerv Carnagie, considerat cándva unul dintrecei mai bogati oameni din lume, Hill organízeazá un experimentin care intervieveazá peste 500 de bárbafi. si femei, in majoritatemilionari, pentru a-gi crea si verifica teoria asupra succesului.Acest experiment a durat douázeci de ani, iar rezultatele lui aufost publicate in cursuri gi cárfi de succes care au fácut dinNapoleon Hill cel mai important specialist in fllozofía succesuluisi cel mai cunc¡scut autor in domeniu, cu lucrári precum Success

Tltouglr a Positiae Mental Attitude (Succesul si ntitudinea, EdituraCurtea Veche, 2002) sau Succeed and Grout Riclt Tltrottgh Persuasion

(Puterea de conaingere, coautor W. Clement Stone, Editura CurteaVeche, 2002). Cel mai mare succes l-a avut cu cartea Think andGrou Rich (De ln idee la bani, a cárei primá editie in limba románáa apárut la Editura Curtea Veche, in7998), devenitá, cu cele pestedouázeci de milioane de exemplare vándute in intreaga lume, ocarte clasicá a educatiei prin autocunoagtere gi actiune.Napoleon Hill a fost editorul revistei Hill's Colden Ru/e. Apreciatde Franklin D. Roosevelt pentru viziunea filozofiei sale asuprasuccesului, Hill a fost consilier al presedintelui american timp cle

trei ani. De-a lur-rgul unui intreg deceniu, a conferenliat pe mar-ginea teoriei succeuiltti, ale cárei principii sunt in continuare pro-movate de Fundatia Napoieon Hill.

NAPOLEON H ILL

SECRETUL

BOGATIILOR,Cum sá obtii ceea ce-ti doresti

Traducere de

DANA ONOFREI

0,*É^VC.,(.'I*L

BUCURESTI,2OOT

Cuvánt inainte

,,Las mogtenire poporului americau cea mai marepar-te a imensei mele averi, ce constá in filozofiareahzárii in-dividuale, prin care mi-am acumulat toate bogátiile..."

Asa isi incepea testamentul Andrew Carnegie. Aceas-

ta era ultima lui dorin!á. Aici ea alcátuiegte preambululunei por,,estiri care-ar putea provoca in viafa cititorilorsái cea mai irnportantá cotiturá.

Povestea incepe intr-o toamná tárzie a anului 7908,

cánd Andrew Carnegie m-a sunat;i m-a felicitat cu multrespect pentru judecata gi integritatea de care dádusemdovadá si mi-a incredintat ceea ce el considerd ,,a mareparte" a imensei sale averi, intelegerea fiind aceea ca

mogtenirea sa sá fie prezentatá poporului arnericau.

Scrierea povestirii are drept scop sá ttñ.facñ cttttoscttt

dreptul dc. a uñ lutaryn de acenstd urinsd aaerc si sá rrá infor-meze cu privire la conditiile in care vá puteti irnpártásidin plin din ea.

Conditiile nu sunt nicidecum deosebite s¿ru exclusi-viste. Se aflá la indemána oricártri adult cr"r o inteiigentámedie. IrJu este rrorba despre nici tin fel cle ,,smeclterii"

SECRETUL BOGATIILOR

sau de false speranfe, nici in legáturá cu conditiile, nicilegat de promisiune.

Agadar, pentru a vá putea da seama dacá promisiu-nea vá oferá ceva de care aveti nevoie sau vá dorifi, vávoi spune clar in ce constá:

Este o descriere clará a formulei prin care puteli sábeneficiari pe deplin de Secretul Bogátiilor - care-artrebui sá deschidá porfile solufiilor la toate problemeledumneavoastrá, care vá va ajuta sá vá transformali ve-chile egecuri in valori nepretuite gi vá va conduce spreob¡inerea celor Douásprezece Mari Bogáfii, printre carese numárá si siguranfa economicá.

Este un inventar al bogátiilor pe care Andrew Carne-gie le-a lásat pentru a fi impárlite acelora pregátifi sá leprimeascá, insolit de instrucliuni detaliate cu ajutorulcárora Ie puteti obline si folosi.

Este o descriere a mijloacelor prin care puteti benefi-cia pe deplin de educafia, de experienta si de competen-lele tehnice ale acelora de a cáror cooperare s-ar puteasá avefi nevoie pentru a vá atinge scopurile majore invia!á; vá vefi asigura astfel mijloacele practice prin caresá puteti compensa dezavantajele unei educatii neco-respurlzátoare, sá vá atingeli cele mai inalte obiective gi

sá obtineti un succes la fel de mare ca al acelora care aufost binecuvántati cu o buná educalie gcolará.

Vá oferá privilegiul utilizárii filozofiei succesului,constituite in baza experienlelor de via!á, prin íncercaregi eroare, a sute de oameni stráluciti.

Este un plan definit, inbaza cáruia orice angajat poa-te sá avanseze ?n carierá si sá obtiná un venit superior, cir

cooperarea deplinñ gi cottsirntdtnfrntul patronului.Este un plan clefinit, prin care tofi cei care muncesc Ia

un moment dat pentru altii pot sá intre intr-o afaceresau profesiune pe cont propriu, cu ;anse de succes pestemedie.

CUVANT INAINTE

Este un plan definit, prin care orice om de afaceri igipoate transforma clientii in parteneri fideli, iar princooperarea lor cordialá igi poate gási noi clienfi, care-ivor deveni fideli in acelagi mod.

Este un plan definit, prin care agentii de vánzári ce

vánd produse sau servicii cum ar fi asigurárile de viatápot sá-gi transforme cumpárátorii in lucrátori binevoi-tori, care-i vor ajuta sá gáseascá noi clienli.

Este un plan definit, prin care orice intreprinzátorpoate sá-si gáseascá prieteni printre angajafi, iar acestfapt poate sá-i permitá sá-si facá afacerea mai profitabi-1á, atát pentru sine, cát si pentru angajatii sái.

Aveti aici o declarafie clará a promisiunilor noastre;condilia principalá pentru a putea beneficia de acesteaeste sá cititi cartea de douñ ori, ránd cu ránd, gi sá vá gfrn-diti bine ln ceea ce citilil

Este bine de retinut incá de la inceput faptul cá, atuncicánd vorbim despre ,,bogá|ii", avem in vedere toate ba-

gñliilc doar pe aceie a reprezentate de conturilebancare si de lucrurile materiale.

Ne gándim la bogálii precum libertatea, de care nebucurám mai muit decát oricare altá natiune. Ne gán-dim la bogátiiie reprezentate de relafiile interumane,prin care orice cetáfean american poate sá-si exercite pedeplin privilegiul initiativei private, in orice directie araiege. Astfel, atunci cánd vorbim despre ,,bogálii", n€referim la o viafá prosperá, aflatá la indemána clricáruiom din Statele Unite si care poate fi obtinutá cu un efortrezonabil.

De asemenea, vá rog sá retineti cá nu vá vorrl oferinici o sugestie privind natura bogátiilor la care ar trebtrisá názuili sau surna pe care sá r,á propuneti s-o obtineti.

Din fericire, a trái in America inseamná sá ai ac'ces iatoate formele de bogátie, suficiente din punct de rredereal calitátii sr al cantitátii perrtru a-ti satisface orice dorin-

SECRETTJL BOGATIILOR

!á rezonabilá ai avea. Sperám sincer cá fiecare cititor vanázui la partea sa, nu doar dintre lucruriie care pot ficumpárate cu bani, ci gi dintre ncelea ce nu pot fi curnpñrn-tc ctt bani!

Nu ne vorn asuma ráspunderea de a vá spune cumsá r,á tráiti víata, insá stim, din observatiile fácute atátasupra americanilor bogati, cát gi a celor sáraci, cá bogá-tiile materiale nu sunt o garanfie a fericirii.

Nu am gásit incá o persoaná cu adevárat fericitácare, prin munca sa, sá nu le aducá beneficii si altora. $igtim multi oameni bogati in lucruri materiale care nugi-au aflat fericirea.

Prin aceste observatii nu vrem sá facem mclralá, cisá-i stimulám pe aceia care, din cauza bogátiilor mate-riale existente in America din abunden!á, considerá fi-reascá posedarea lor si au pierdut din vedere lucrurilenepreluite ale viefii, ce pot fi dobándite doar odatá cubogátiile intangibile pe care le-am mentionat.

Cele Douá sprezece Bogáfiiale vietii

La fel ca majoritatea oamenilor, cred cá suntefi qidumneavclastrá animat de acel imbold omenesc de aobgine cele mai bune lucruri de la viatá. Vá doriti sigu-ranfa economicá pe care doar banii v-o pot asigura.Poate cá vá doriti sá avefi posibilitatea de a vá manifes-ta aptitudinile, astfel incát sá vá bucurali de crearea pro-priilor bogáfii.

Unii cautá modalitáli ugoare de imbogáfire, sperándsá reugeascá fárá sá fie nevoiti sá dea ceva in schimb.§iaceasta este o dorin!á destul de frecventá. Dar, in acelagitimp, este o dorinfá pe care sper s-o modific in benefi-ciul dumneavoastrá, avánd in vedere faptul cá am invá-lat din experientá cá nu poti obline nimic pe degeaba.

Existá un singur drum sigur cátre bogátii, iar acestapoate fi strábátut doar de aceia ce delin Secretul Bogá-tiilor. Acest Secret este un procedeu miraculos, care-iajutá pe cei care-l stápánesc sá descuie usile in spatelecárora se aflá solutiile la problemele 1or.

El deschide poarta sánátálii.El deschide poarta iubirii si a romantismului.Ei deschide poarta prieteniei, dezváluind acele trásá-

turi de personalitate si de caracter ce ajutá la legareaprieteniilor.

10 SECRETUL BOGATIILOR

Dezváluie metoda prin care orice adversitate, e9ec,

dezamágire, eroare de judecatá sau infrángere din trecutpot fi transformate in bogálii de o valoare inestimabilá.

Aduce din nou la luminá speranlele stinse 9i dezvá-luie formula prin care cineva se poate ,,racorda" la ma-

'rele rezervor al Inteligenfei Infinite.il ridica pe cei umili la statutul conferit de putere, fai-

má gi noroc.intoarce acele ceasornicului si le readuce spiritul

tinerefii acelora care au imbátránit Prea devreme.Vá furni zeazá metoda prin care puteti sá vá cóntro-

lati complet mintea, lucru ce vá permite stápánireadepliná a emotiilor 9i a puterii de judecatá.

Reduce handicapurile celor cu o educalie gcolará ne-corespunzátoare si le deschide accesul la aceeasi sferáde oportunitáti in care se plaseazá cei cu o educalie maibuná.

$i, in cele din urmá, deschide una dupá alta porlilecátre cele Douásprezece Mari Bogálii ale vielii, Pu carele voi prezenta in continuare.

Nimeni nu poate auzi un lucru Pe care incá nu are

capacitatea sá-l audá. Pregátirea vizeazá mai multe as-

pecte, printre care sinceritatea scopului, modestia ini-mii, recunoagterea depliná a adevárului cá nimeni nustie totul. Vá voi vorbibazándu-má pe fapte reale 9i vávoi descrie multe principii, unele despre care poate cá

n-afi rnai auzit, ele fiindu-le cunoscute doar acelora Pre-gátifi sá accepte Secretul Bogáfiilor.

Sinele dublu

inainte de a descrie cele Dou ásprezece Mari Bogátii,permiteti-mi sá vá dezválui cáteva dintre bogátiile de

care dispuneti deja __ si de care s-ar putea sá nu fiticonstienti.

CELE DOUÁSPREZECE BOGÁTII ALE VIETII 77

Mai intái, trebuie sá recunoagtefi cá avefi mai multepersonalitáfi, degi vá putefi vedea ca pe o personalitatesingulará. orice persoaná are cel pufin douá personali-táti distincte, iar multi oameni au chiar mai multe.

Existá acel sine pe care-l recunoagtefi atunci cánd vápriviti in oglindá. Este sinele dumneavoastrá fizic. insáacesta este doar casa in care locuiegte un alt sine. Defapt, in aceastá casá existá cel putin douá individuali-táli, aflate intr-un conflict permanent.

Una este un tip de persoaná negatiaistd, care gándeg-te, se migcá gi tráiegte intr-o atmosferá de indoialá, tea-má, lipsuri gi boalá. Acest sine negativist se agteaptá laegecuri si rareori este dezamágit. Isi face aparitia in anu-mite circumstanle dificile ale vietii, pe care vrefi sá lerespingefi, dar páreti forfat sá le acceptati - sárácie, lá-comie, superstitii, teamá, indoieli, ingrijorare 9i boalá.

,,Celálalt sine" al dumneavoastrá este un tip de per-soaná pozitiad, care gándegte dinamic, in termeni pozi-tivi in legáturá cu averea, sánátatea, dragostea si priete-nia, realizárlle personale, viziunea creatoare, serviciileaduse celorlal;i, care vá conduce fárá greg la dobándireaacestor binecuvántári. Doar acest sine este capabil sá re-cunoascá si sá-si insugeascá Secretul Bogátiilor.

Mai dispuneti si de multe alte valori neprefuite, decare se poate sá nu fiti constienfi, bogátii ascunse pecare nici nu le-ati recunoscut, nici nu le-ati folosit. Prin-tre acestea se numárá ceea ce am putea numi ,,centrulde vibrafie" al dumneavoastrá, un fel de statie radio deemisie-recepfie a unei sensibilitáti intense, racordate lasemenii dumneavoastrá gi la universul inconjurátor.Aceastá unitate puternicá vá proiecte azá gándurile gisentimentele si receptioneazá continuu o multime demesaje de mare importantá pentru succesul dumnea-voastrá in r,,iatá. Este un neobosit sistem de comunicatiein dublu sens, de capacitate infinitá.

72 SECRETUL ROGATIILOIT

Statia dumneavoastrá radio funclioneazá automat 9iin mod continuu, atát cánd suntefi treaz, ca 9i atuncicánd dormiti. Si se aflá tot timpul sub controlul uneiasau a aiteia dintre cele douá personalitáti majore - cea

negativistá sau cea pozitivá.Atunci cánd controlul este detinut de personalitatea

negativistá, receptorii dumneavoastrá senzitivi inregis-treazá doar mesajele negative emise de nenumáratepersonalitáfi negativiste. in mod natural, acest lucruconduce la o gándire de genul: ,,La ceburt?" si ,,Nu amar.,ut nici o sansá"; poate cá nu folosifi chiar aceste cu-vinte, dar ele sunt oricum descurajatoare, clacá nu fata-le pentrtt increderea in sine si in ce privegte folosireapropriilor energii pentru a ob¡ine ceea ce vá doriti. Dacá

mesajele negative, primite atunci cánd Personalitateanegativistá este cea care detine controlul staliei de re-

ceplie, sunt acceptate gi folosite drept ghid, ele vá vorconduce invariabil Ia circumstanle de viatá foarte dife-rite de cele pe care le-ati fi putut alege.

Insá atunci cánd cea care deline controlul este Per-sonalitatea pozitivá, ea direclioneazá cátre ,,centrul de

acliune" propriu doar acele mesaje stimulatoare, ener-gizante, optimiste, de genul: ,,Pot sá fac asta" , Pe careie pute[i interpreta ca echivalente ale prosperitátii, sá-

nátálii, dragostei, speran!ei, credinfei, linistii sufletegtisi fericirii - valori ale vietii pe care le cautá orice omnormal. r

Cel mai tnare. dsr

imi doresc sá vá dáruiesc Secretul Bogátiilor cu care

sá putefi ajunge la aceste bogálii gi la muite altele- Prin-tre aiteie, Secretul plaseazá fiecare statie radio indivi-dualá sub controlul ,,celuilalt sin€r", Personalitateadrimueavoa strá pozitirzá "

CELE DOUÁSPREZECE BOGÁTII ALE VIETII

vá voi dezválui mijloacele prin care vá puteti bucu-ra de binecuvántárile secretului Bogátiilor, dar trebuiesá vá asumafi responsabilitatea acestui lucru. oriceobservator trebuie sá recunoa scá fnptul cd fiecare succesindiaidual n putut fi obfinut prin influenta beneficñ a altuiindiaid, exercitatñ printr-o nnumitd formñ de participare.

imi doresc sá impart cu dumneavoastrá cunoagtereacu ajutorul cáreia puteti ob;ine bogáfii - toate bogdliile-- prin erprimarea propriei inifintiae personalel

Acesta este cel mai mare dar posibil!§i este singurul gen de dar la care ar trebui sá se agtep-

te cei binecu",ántafi cu avantajele unei nafiuni márele caa noastrá. Aici oamenii au la dispozitie orice formá a bo-gátiilor potenfiale. Iar acestea existá din abundentá.

Presupun cá gi dumneavoastrá vá doriti sá ajungetibogati.

Am cáutat calea cátre bogátii trecánd prin incercáridureroase, inainte sá aflu cá existá un drum scurt si si-gur pe care as putea sá-l urmez - gi am fost ghidat inparcurgerea lui asa cum sper sá vá indrum gi eu pedumneavoastrá.

Mai intái, sá fim pregátiti sá recunoagtem bogáliiledin preajma noastrá. unii cred cá bogátiile constau doarin bani! Dar bogáliile de duratá, in sens mai larg, con-stau in multe valori, altele decát lucrurile materiale, §ia9 putea adáuga cá, fárá aceste alte valori intangibile,banii nu vá vor aduce fericirea pe care afi putea crede cáo vefi ob¡ine odatá cu ei.

Existá oameni foarte bogati ce gi-au determin at viata-Y ' - rJsá-r ráspiáteascá asa cum gi-au dorit, fiind pe deplinfericiti. Acestea sunt ,,bogátille" despre care vorbesc gipe care Ie denumesc cele Douásprezece Bogátii ale vie-tii. Iar eu sunt cu adevárat dornic sá le impart cu aceiapregátiti sá le primeascá.

13

74 SECRETUL BOGÁTIILOR

1-. Atitudinea mintald pozitiadToate bogáfiile, indiferent de natura lor, isi fac aparifía

sub forma unei stári mintale; si sá ne amintim cá stareamintalá este singurul lucru asupra cáruia orice persoanáare dreptul sá deliná un control total 9i de necontestat.

Este foarte semnificativ faptul cá Creatorul l-a inzes-trat pe om doar cu puterea de a-si formula propriilegánduri gi cu privilegiul de a le potrivi unui tipar la ale-gerea sa.

Atitudinea mintalá este importantá, deoarece trans-formá creierul in echivalentul unui electromagnet careatrage gándurile, scopurile si obiectivele dominante alecuiva, dar gi nelinigtile, ingrijorárile si indoielile.

O Atitudine Mfutnlñ Pozitioñ (A}l4P) este punctul depornire al tuturor bogátiilor, indiferent dacá sunt de na-turá materiaiá sau intangibile.

Ea va atrage bogáfiiie prieteniei ader,árate, dar si bo-gátiile pe care cineva le poate afla nutrind speranfa uneirealizári viitoare.

Furnizeazábogátiile pe care cineva le poate afla infrumuselile naturii, cum ar fi noptile cu luná, stelelecare plutesc in ceruri, peisajele minunate si orizonturileindepártate.

Iar bogátiile pot fi gásite 9i in munca pe care cinevaalege sá o facá, prin care poate da expresie celor maiinalte aspiralii ale sufletului omenesc.

Mai existá gi bogáliile furnizate de armonia relafiilorfamiliaie, atunci cánd toli membrii famiiiei sunt animafide un spirit de cooperare prieteneascá.

Dar gi bogátiile sánátátii fizice, care reprezintá o ade-váratá comoará pentru cei care au gásit echilibrul dintremuncá si relaxare, veneratie si dragoste gi care au aflatintelepciunea de a mánca pentru a trái, gi nu tráiescpentru a mánca.

Si bogáliiie determinate de lipsa oricárei temeri.

CELE DOUÁSPREZECE BOCÁTII ALE VIETII

Si bogátiile entuziasmului, fie el manifest sau tácut.§i bogátiile cántecului sau rásului, ambele dezváluind

starea sufleteascá.Si bogáfiile autodisciplinei, prin care o persoaná poa-

te avea bucuria de afla cá mintea poate gi chiar va slujioricárui scop dorit, dacá o controlám si o canalizátlrlprin definirea clará a scopurilor.

Si bogáfiile jocului, prin care o persoaná poate lása lao parte greutátile vielii 9i redeveni copil.

Si bogátiile descoperirii ,,celuilalt sine" - acel sinecare gtie cá nu existá egec permanent.

Si bogátiile credinlei in Inteligenta Infinitá, in raportcu care orice minte omeneascá este o proiectie la scaráredusá.

Si bogáfiile meditafiei, conexiunea prin care oricinese poate racorda, dupá voia sa, la máreala sursá univer-salá a Inteligentei Infinite.

Da, la toate acestea si la multe alte bogálii avemacces in primul ránd printr-o atitudine mintal á poziti-vá. Din acest motiv nu trebuie sá ne uimeascá faptul cáatitudinea mintalá pozitivá ocupá primul loc pe listacelor Douáspr ezece Bogálii.

2. Sñnñtatea

Sánátatea incepe cu o ,,congtiinfá sánátoasá", rod alunei minti ce gándegte in termeni pozitivi, de sánátategi nu de boalá, la care se adaugá cumpátarea privindobiceiurile culinare 9i un echilibru corespunzátor alactivitáfilor fizice.

3. Armonia relaliilor intentmane

Armonia cu ceilalti incepe de la impácarea cu sine,deoarece este adevárat, asa cum a spus Shakespeare,cá aceia care se invoiesc Ia indemnurile sale se bucuráde beneficii: ,,Dar mai ales fii sincer tu cu ttne /

15


Urmeazá apoi, ca noaptea dupá zí/Cá n-ai sá pofi penimeni vicleni."

4. Lipsa temerilorNici un om care se teme nu este liber! Teama este

mesagerul ráului; oriunde apare, cel care tráiegte acestsentiment va descoperi si o cauzá pe care trebuie s-oelimine pentru a putea deveni bogat cu adevárat.

Cele sapte temeri fundamentale care apar cel maifrecvent in minlile oamenilor sunt:

Teama de sdrdcieTeama de criticiTeama de boalñTeama pierderii dragosteiTeama pierderii libertdliiTeama de tmbdtrñnireTeama de ntoarte.

5. Speranla de realizareCea mai máreafá dintre formele fericirii este

urmarea speranlei de a transpune in realitate dorinleincá nerealizate. Vai de omul care nu poate privi viito-rul cu speranfa cá va deveni cel care ar vrea sá fie saucu increderea cá-9i va realiza scopurile pe care incá nua reugit sá le atingá.

6. Capacitatea de a crede

Credinta este legátura dintre congtiinfa oamenilor9i marele rezervor universal al Inteligenfei Infinite.Este solul fertil al grádinii minfii omenegti, unde pot ficultivate toate bogátiile vietii. Este ,,elixirul etern" cele dá impulsurilor gándirii puterea creatoare si forfade acfiune.

Credinta reprezintá baza tuturor aga-numitelor mi-racole si a altor mistere ce nu pot fi explicate logic saustiintific.

CELE DOUASPREZECE BOGÁT'II ALE V1EI I] 17

Credinta este ,,reactia chimicá" spiritualá care, com-binatá cu rugáciunea, ii dá cuiva acces direct;i imediatla Inteligenla Infinitá.

Credinfa este puterea ce transformá energiile comu-ne ale gándirii in echivalentul lor spiritual. $i este sin-gura putere prin care Forla Cosmicá a Inteligentei Infi-nite poate fi insusitá si folositá de oameni.

7. Disponibilitatea de a-fi tmpdrtdgi binecuaántñrileCel care nu a invátat arta binecuvántatá a impártási-

rii nu a aflat adevárata cale a fericirii, pentru cá ea vinedoar odatá cu faptul de a impárti cu ceilalfi. 9i sá neamintim o datá pentru totdeauna cá toate bogátiile potfi infrumusefate si rnultipiicate prin simplul proces alimpártirii lor cti aceia cárora le sunt de folos. Si, de ase-menea, sá nu uitám cá spaliul pe care il ocupá cineva ininimile semenilor sái e§te determinat intocmai de servi-ciiie pe care acesta le-a fácut impártind din lucrurile cucare a fost binecuvántat.

Bogátiile neimpártásite, indiferent dacá sunt mate-riale sau intangibile, se ofilesc si mor precum un tranda-fir despártit de tulpiná, deoarece una dintre primelelegi ale naturii este aceea cá lipsa de actiune si nefolosi-rea duc la decáclere si moarte, iar aceastá lege se apiicáatát posesiunilor materiaie ale oamenilor, cát si celuie-lor vii, prezente in fiecare corp fizic..

8. Strñdania iubiriiNu existá om mai bogat ca acela care a aflat strádania

iubirii gi este angajat activ in punerea ei in practicá,deoarece strádania este cea mai inaltá expresie umaná a

dorintei. Strádania este legátura dintre cererea si ofertatuturor nevoilor Llmane, predecesorul oricárui progresomenesc, meditrl in care imagirrati¿i omului dá aripi ac-

fiunii. Iar toate strádaniile iubirii sunt sfinte, pentru cá iiaduc aceluia cer Ie practicá bucuria exprirnárii de sine.


9. Mintea deschisd

Tolerant a, afl.atá printre cele mai inalte atribute ale

culturii, este proprie doar acelei persoane ce-si pástrea-zá oricánd mintea deschisá pentru orice subiect. $i doaracela cu o minte deschisá va deveni cu adevárat educatsi va fi astfel pregátit sá profite de cele mai mari bogáliiale vietii.

L0. AutodisciplinaAcela care nu se poate stápáni pe sine nu va putea

stápáni niciodatá nimic. Acela care este propriul sáu stá-pán poate deveni stápánul destinului sáu pámántesc,

,,stápán al propriei sorfi, cápetenie a sufletului sáu". Si

cea mai inaltá formá de autodiscipliná constá in smere-nia inimii omului care a ob¡inut mari bogálii sau este co-plegit de ceea ce denumim in mod obignuit ,,succes".

1L. Capacitatea de a ínlelege oamenii

Cel bogat in inlelegerea oamenilor recunoagte intot-deauna cá tofi oamenii sunt fundamental asemánátori,odatá ce au evoluat din acelagi trunchi; toate activitáfi-le omenegti sunt inspirate de unul sau mai multe dintrecele nouá motive debazá ale vietii, 9i anume:

Emolia dragosteiEmotia sexuluiDorinta de cñgtig nruterialDorinfa de autoconseroareDorinta d.e libertate a spiritttluí gi n tnryuluiDorinta de autoexprimareDorinla de perpetuare a uiefii dupñ ntoarte

Emotia mñnieiEmotia fricii.Iar cel ce vrea sá-i infeleagá pe ceilalfi trebuie sá se

inteleagá mai intái pe sine.

CELE DOUÁSPREZECE BOGÁTII.ALE VIETII 19

Capacitatea de a-i inlelege pe ceilal¡i anuleazá mul-te dintre cauzele frecvente ale neintelegerilor dintre oa-meni. Reprezintá fundamentul prieteniei, al armonieigi al cooperárii intre oameni. Este principiul de impor-tantá majorá in toate tipurile de conducere bazate pecooperare prieteneascá. Iar unii cred cá este un demersde o importantá majorá pentru intelegerea Creatoruluituturor lucrurilor.

L2. Siguranla economicñ

Ultima, dar nu cea mai lipsitá de importantá, estereprezentatá de partea tangibilá a celor DouásprezeceBogáfii.

La siguranfa economicá nu se ajunge doar avándbani. Ea poate fi obtinutá gi prin serviciile pe care cinevale oferá, deoarece serviciile folositoare pot acoperi toateformele nevoilor omenesti, cu sau fárá a folosi banii.

Un om de afaceri milionar are siguran!á economicánu pentru cá el controleazá o mare avere in bani, ci dinsimplul motiv cá oferá locuri de muncá profitabile bár-balilor gi femeilor gi astfel furnizeazábunuri 9i serviciivaloroase unui numár mare de persoane. Serviciile pecare le oferá atrag banii pe care-i controleazá, acesta fi-ind modul prin care trebuie obfinutá siguranta econo-micá trainicá.

Vá voi informa ceva mai incolo despre principiileprin care pot fi obtinuti banii, ca gi toate celelalte formede bogátie, dar mai intái trebuie sá fifl pregátiti sá apli-cafi aceste principii.

Mintea dumneavoastrá trebuie sá fie pregátitá sá ac-cepte bogátiile, aqa cum solul trebuie sá fie pregátit pen-tru plantarea semintelor.

Cfrnd cineua este pregñtit pentru tut anumit lucru, ucestattn npdrea ctt sigtu'antñ !

Aceasta nu inseamná cá lucrul de care are nevoie ci-neva va apárea fárá a fi provocat, dar existá o mare dife-

2A SECI{ETUL tsOGATIILOR

rentá intre ,¡taLtoile" cuiva qi dis¡tottibilitnten sa de a primiceva. A nu face distinctie intre aceste douá aspecte in-seamná sá ratafi beneficiile rnajore Pe care má stráduiescsá ie transmit.

Fiti, deci, rábdátori si iásati-má sá vá conduc spre dis-

¡tonibilitnteo de a primi bogátiile Pe care vi Ie doriti. Vá

voi concluce ?n felul nrcu!

Stilul meu vi se va párea ciudat la inceput, dar nutrebuie sá vá lásati descurajati, pentru cá toate ideile noipar ciudate. Dacá r,á indoiti de pragmatismul stiluluimeu, incurajati-vá cu ideea cá acesta mi-a adus bogáliidin abundentá.

Progresul a fost intotdeauna incetinit de faptul cá oa-menii opun rezistentá ideilor noi.

Cánd Samuel Morse gi-a fácut cunoscut sistemul de

comunicare prin telegraf, iumea l-a luat in derádere.

Sistemul sáu nu era unul ortodox. Era ceva nou, a;a cá

trezea suspiciune ;i indoialá.Lumea I-a tratat cu dispre! 9i Pe Marconi, atunci

cánd a anuntat perfecfionarea unei variante imbunátá-tite a sistemului lui Morse; ttn sistem de comunicarefara rrr.

Thomas A. Edison a fost considerat ridicol atuncicánd a anunlat realizarea becului electric incandescent,iar primul constructor de atttomobile a tráit aceeaqi ex-

perientá atunci cánd a oferit lumii un vehicul cu auto-propulsie, care sá inlocuiascá calul 9i cabrioleta.

Atunci cánd Wiibur si Orviiie Wright au anunfat odemonstratie a unei tnasinárii zburátoare, iumea a fostatát de putin interesatá, incát zrartqtli au tef:uzat sá fiemartori 1a demoustratia functionárii acesteia.

A urmat apoi descoperirea radioului modern, unulclintre,,miracolele" iugeniozitátii omenegti, destinat sá

apropie ii^rtreagzi ltttne. Mintile ,,nepregátite" l-au accep-

tat ca pe o jucárie de amuzat copiii 9i nimic mai mult.

CELE DOUÁSPREZLCb, BOCATII AL,11 VIITI'II 27

Am mentionat acestc Iucruri pentru a l'á reamintidumneavoastrá, celor care cáutati bcgátii prirr modali-tá!i r-roi, cá nu trebuie sá fiti clescurajali dc'noutatea cáiiaiese. Urmati-má, insr-rsiti-r¡á filozofia l11ea 9i fiti siguricá va functiona ;i in cazul dumneavoastrá, asa culn a

funcfionat si pentrtr mine.Ca ghid al dumnear¡oastrá cátre gásir:ea bogátiilor,

imi voi primi ráspiata pentrtt eforturile mele proportio-nal cu beneficiile pe care le veti obtjne. Acest lucrtr este

garantat de legea eterná a compensatiei. Probabil cá rás-plata mea nu va veni direct de la dumneavoastrá, cei ce

vá insugiti fi\ozofia mea, clar va veni intr-o f-ornlá saualta, pentru cá face parte din marele Plan Coslnic, in rrir-tutea cáruia nici un sen,icir-t folositor adus de o Per-soaná nu va rámáne nerásplátit Pe rnásurá. ,,Faceticeva", a spus Emersort, ,,gi veti avea puterea."

in afará de ceea ce voi primi pentru silinfa mea de arrá siuji pe dumneavoastrá, este rrorba de obligafia mea

falá de ltime pentru binecuvántáriie pe care mi ie-a

acordat. Nu as fi obtinut bogátiile pe care Ie am azi fáráajutorul multor altora. Am observat'cá toti cei care ob-tin bogátii de duratá au urcat scara prosperitátii cu rnái-nile intinse; una intinsá inainte, pentru a primi ajutorutrcelor care au ajuns in r,árf, iar cealaltá intirrsá in spate,pentru a-i ajuta pe cei care incá mai urcá.

Iar aici permiteti-mi sá r¡á at¡ertizez cá si dumnea-voastrá, cei care vá aflati pe calea ir-ravufirii, trebtrie sá

aveti máinile intirrse, dárrd si primind ajutor, cleo¿rt'ece

este lucru stiut cá nimeni nu poate obtine un stlcces sau

bogátii de duratá fárá a-i ajuta pe cei aflati ?n cátttareabunuriior visate. Ca sá primesti mai intái trebuie stí dnit

klesajul meu este acela c¡i eu pot sá uií dnu!Acum, cá stirn care surlt acieváratele i:ogátii ale vie-

tii, vá voi dezváltii r-rrnráto¿lre'a etapá pc cal"e trelruie s-tr

parcurgeti in procesui,,pre:giitirii" mintii ciunrrrtav()as-trá pentru a prin-ri bogátiilc"

22 SECRETUL BOGÁT'IILOR

Am recunoscut cii mi-am obfinut bogátiile cu ajuto-rul altora.

Unii dintre acegtia sunt persoane bine cunoscute tu-turor celor care imi vor auzi povestea. Este vorba des-pre oameni care au slujit ca lideri in pregátirea unuianumit dmm pentru noi, ceilalgi, si pe care il vom de-numi ,,Drumul american ai vietii".

Unii dintre acegtia vá sunt necunoscufi, agadar, nu leveti recunoaste numele.

Printre acegti necunoscuti se numárá opt prietenide-ai mei, care au fácut enorm de mult pe.,t.ü mine,pregátindu-mi mintea sá accepte bogáfiile. Eu ii numesccei Opt Printi. Ei má slujesc cánd sunt treaz gi má slu-jesc in timp ce dorm.

Degi nu i-am intálnit niciodatá fatá in fa!á pe acegtiPrinfi, aga cum i-am intálnit pe altii care m-au ajutat, eimi-au vegheat bogáfiile; m-au protejat impotriva fricii,a invidiei, a lácomiei, a indoielilor, a nesiguranfei gi aamánárilor. M-au inspirat sá-mi urmez propria initiati-vá, mi-au menfinut activá imaginatia si mi-au dat clari-tatea definirii scopului gi credinta de a-l atinge.

Acestia au fost adeváratii ,,pregátítori" ai minliimele, constructorii atitudinii mele míntale pozitiue!

Pot acum sá vi-i recomand, ca sá vá facá si dumnea-voastrá acelasi serviciu?

Cei Opt Prinfi

Dacá vreti, puteti sá le dafi Prinfilor oricare altá de-numire. Poate pe aceea de Mentori. Sau de Principii.Sau de Consilieri. Sau de Gardieni ai Spiritului Bun.

Indiferent de nume, Prinlii m-au ajutat printr-o teh-nicá simpiá si ugor de adaptat.

In fiecare seará, ca ultim punct pe lista activitáfilorzilnice, eu gi Printii linem o masá rotundá. Scopul prin-cipal este acela de a-mi permite sá-mi exprim, gi astfelsá intáresc, recunogtinfa pentru serviciile pe care mile-au adus de-a lungul zllei.

Conferinfa se desfágoará ca gi cum Printii ar existain carne gi oase. Este o perioadá pentru meditafie, revi-zuire si multumire, prin contactul realizat de putereagándirii.

Aici vefi face primul test al capacitátii de a vá ,,pÍe-gáti" mintea in vederea acceptárii bogátiilor. Atuncicánd intervine gocul, amintifi-vá doar ce s-a intámplatatunci cánd Morse si Marconi sau Edison ori fratiiWright au anuntat perfectionarea unor noi modalitáti,mai bune, de a aduce servicii. Vá va ajuta sá rezistatisocului.

Iar acurn, sá facem o Sedintá cu Printii:

24 SECITE'TUL BOGAT'IILOR

I{ECUI\TOSTiI\ITA!

,,Astázi a fost frumos.Zirta de azi mi-a arlus sánátatea sufletului si a mintii.Mi-a dat már"rcare si imbrácámirrte.Mi-a ilat incá o datá posibilitatea de a sluji alti

oameni.Ir4i-a adus liniste¿i sufleteascá si eliberarea de toate

temeriie.Pentru aceste bineci-rvántári, r,á sunt recunoscátor,

Printi Cáláuzitori. Vá sut-tt recunoscátor deopotrivá tu-turor, pentru cá m-ati ajutat sá descurc ifele incurcateale vietii rnele trecute, eliberándu-rni astfel mintea, su-fletui 9i trupul de toate catizeie gÍ efectele fricii si aledezbinárii.

Prhú al Prosperitñlii Mnte rinle , ilr sunt recunoscátor cá

mi-aj tinut mintea racordatá la congtiinta opuientei si abelsr"rgultii si ai eliberat-o de teama de sárácie gi lipsuri.

Prinf nl Sfutñtñtii, iti sunt recunoscátor cá mi-ai finutmirrtea racordatá la constiirrla sánátátii , furnizánd astfelmijloacele prin care fiecare celulá a corpului meu si fie-care organ sá fie aiimentat cu un flux de energie cosmi-cá, suficient de rxare prentru a-i acoperi nevoile, reali-zánd un cont¿rct direct cu Inteligenla lnfinitá, suficientperrtru distribuire¿l si aplicarea acestei energii inlocurile uncle este necesará.

Print nl Pdcii Mintíi, iti sunt recltnoscátor pentru cá

rnj-ai pástrat nrirrtea Iiberá de orice inhibitie si autolimi-tári, prin aceasta furrrizándu-i corpului si mintii meieodihná depliná.

ilrint nl Sperontei, iti sunt rectinoscátor pentru indepli-nirea dorintektr zilei de astázi 9i pentrtr prclrnisiuneacá-nri ¡",oi ating€r scoplrrile zilei de máine.

Príttt nl C¡',:,linici, iti sunt recunc)scáttlr pentrn cáláu-zirt:a ¿:cordati; ¡rentrtr <.á n-r-ai inspirat sá fac ceela ce-rrri

era dc folos, dar si pcntru cá m-ai intors de la acele lu-

CEI OPT PRINTI 25

cruri care, odatá fácute, s-ar fi dovedit dureroase pentrumine. Ai dat putere gándurilor mele, avánt acfiunilormele si intelepciunea ce mi-a permis sá inleleg legile na-turii, ca si judecata ce m-a fácut capabil sá má adaptezla ele in spiritul armoniei.

Prinl nl lubirii, ili sunt reclrnoscátor cá m-ai inspiratsá-mi impart bogátiile cu aceia cu care m-am intálnitastází; pentru cá mi-ai arátat cá doar atát cet voi jerfivoi putea pástra. $i-ri sunt recunoscátor; de asemenea,pentru congtiinta iubirii cu care m-ai inzestrat, pentrucá ea mi-a indulcit viata si a fácut plácute relatiile cu ceidin jur.

Print nl Rorunntiunului, iti sunt recunoscátor cá mi-aidat spiritul tinerefii, in ciuda trecerii vremii.

Prin! nt infetepciuttii, eterna mea recunogtin!á pentrutransformarea in valori nepreluite gi de duratá a tutu-ror egecurilor trecute, a tuturor infrángerilor, a erorilorde judecatá si de acfiune, a tuturor nelinigtilor, gregeli-1or, dezamágirilor gi adversitátilor de orice naturá;aceste valori constau in bunávoinfa si abilitatea mea dea-i inspira pe cei din jur sá fie stápáni pe ei insisi si sá-sifoloseascá puterea spiritului pentru a obline bogáliileviefii, furnizándu-mi astfel privilegiul de a impárfi toa-te binecuvántárile mele cu cei pregátiti sá le primeascási, prin aceasta, imbogátind gi inmullind binecuvántá-riie mele proprii prin beneficiile aduse celorlalli.

iti sunt de asemenea recunoscátor pentru cá mi-aidezváluit adevárul cá nici o experientá omeneascá nutrebuie sá deviná un lucru inutil; cá toate experienfelepot fi transformate in servicii folositoare; cá singura pu-tere peste care detin controlul este puterea gándului; cá

puterea gánduiui poate fi transformatá in fericire prinvointá; cá nu existá lirnitári ale puterii gándului meu, inafara acelora create de propria mea minte."


Cea mai mare valoare a mea o reprezintá norocul dea fi recunoscut existenla celor Opt Prinfi, pentru cá eisunt cei care mi-au pregátit mintea sá primeascá avan-tajele celor Douásprezece Bogáfii.

Comunicarea zllnicá cu Prinfii a devenit un obiceicare asigurá durabilitatea acestor bogátii, indiferent decircumstanfele vietii.

Prinlii slujesc drept mediu prin care imi pástrez min-tea fixatá asupra lucrurilor pe care le doresc gi departe decele pe care nu le doresc.

Ei slujesc asemeni unei amulete pe care poli sá te bi-zui, ca un rozariu al puterii, prin care pot realiza, folo-sind puterea gándului, cu ,,fiecare orá o perlá, cu fieca-re perlá o binecuvántare".

Ei má fac permanent imun Ia toate formele atitudiniimintale negative; distrug apoi atát seminlele gándiriinegative, cát gi incollirea acelor seminte in solul mintiimele.

Ei m-au ajutat sá-mi tin mintea concentratá asuprascopurilor majore ale vietii si sá dau o expresie deplinárealizárli acestui scop.

Ei m-au ajutat sá tráiesc in pace cu mine insumi, cucei din jur gi in armonie cu propria mea congtiin!á.

M-au ajutat sá-mi inchid ugile mintii in fala tuturorgándurilor neplácute ale egecurilor gi ?nfrángerilortrecute. Mai mult decát atát, m-au ajutat sá convertescin active de o valoare inestimabilá toate pasivele dintrecut.

Printii mi-au dezváluit existenfa ,,celuilalt sine", caÍegándeste, se miscá, plánuieste, dore;te 9i aclioneazá subimboldul puterii si nu recunoaste imposibilitatea vre-unei realitáti.

Si mi-au dovedit de nenumárate ori cá orice adversi-tate poartá semintele unui beneficiu echivalent. Astfel,atunci cánd sunt coplesit de probieme, lucru care i se in-

CEI OPT PRINTI 27

támplá oricui, nu má tem de ele, ci incep imediat sá caut,,sámánta beneficiului corespunzátor", pe care s-o insá-mánlez intr-o explozie infloritoare de oportunitáti.

Printii mi-au dat stápánirea asupra celui mai teribiladversar insumi. Mi-au arátat ce este bine pentrucorpul gi sufletul meu si m-au condus inevitabil la sur-sa si furnizorul tuturor lucrurilor bune.

M-au invátat adevárul cá fericirea constá nu in deti-nerea de lucruri, ci in privilegiul exprimárii de sine prinfolosirea bunurilor materiale.

Si m-au inválat cá este o mai mare binecuvántaresá aduci servicii folositoare, decát sá accepli serviciilecelorlalli.

Observati cá nu le-am cerut nimic Printilor, dedicándir-rtreaga ceremonie exprimárii mulfumirii mele pentrubogátiile pe care deja mi le-au acordat.

Printii stiu de ce anume am nevoie si cum sá-mi deaaceste Iucruri!

Ei bine, da, ei imi dau toate acestea cu asupra demásurá!

Printii m-au invátat sá gándesc prin prisma a ceea cepot da si sá uit ceea ce vreau sá primesc in schimb. M-auinvátat apoi sá abordez corespunzátor modul de a trñidezinteresaf: acel stil de r¡iatá ce-i dezváluie cuiva pu-terile care-i vin din interior si care poate fi, dupá dorintá,solutia tuturor problemelor personale gi cheia obfineriituturor lucrurilor materiaie necesare.

M-au invátat sá fiu calm si sá-mi ascult vocea inte-rioará!

Mi-au dat credinla sá nu lin cont de raliune gi sá ac-cept cáláuzirea interioará, avánd incredere depliná cá

mica voce interioará este superjoará puterii proprieimele ratiuni.

Crezul Vietii mele a fost inspirat de Printi.


Permiteti-mi sá vi-l impártásesc, astfel incát sá-l pu-teti adopta drept propriul dumneavoastrá Crez.

Crezul omului fericitArn aflat fericirea, ajutándu-i pe ceilalfi s-o gáseascá.

Sunt sánátos, pentru cá duc o viatá cumpátatá sub

toate aspectele 9i mánánc doar produsele pe care naturale soiicitá pentru intrelinerea trupului.

Nu am nici un fel de temeri.Nu urásc pe nimeni, nu invidiez pe nimeni, ci iubesc

toatá omenirea.Sunt implicat intr-o muncá Pe care o iubesc 9i in care

amestec cu generozitate jocul. Astfel, nu obosesc nicio-datá.

Ími exprim zilnic mul¡umirea, nu pentru oblinerea a

mai multe bogáfii, ci pentru intelepciunea cu care aculxrecunosc, imbrátiqez gi folosesc din bel9ug bogálli afla-te sub stápánirea mea.

Nu rostesc nici un nume decát doar pentru a-l cinsti-Iriu cer nici o favoare de la nimeni, cu excePlia privi-

legiului de a-mi impárfi bogátiile cu aceia care le vorprimi.

Sunt in relatii bune cu congtiinfa mea. Astfel, ea nrá

indrumá corect in tot ceea ce intreprind.Nu am nici un dugman, deoarece nu ránesc pe ni-

meni, indiferent de motiv dar beneficiez de pe urma tu-turor acelora cu care intru in legáturá, invátándu-i calea

de a obtine bogátii durabile.Detin mai rnulte bogátii materiale decát imi sunt ne-

cesare, deoarece nu sunt Iacom si rár'nesc doar la lucru-rile materiale pe care le pot folosi Pe Parcursul vietiimele.

Detin o proprietate itrreusá, scutitá de taxe, cfeoarece

existá in principal in mintea rnea, constálrd in bogátii

CEI OPT PRINTI

nemateriale ce nu pot fi evaluate sau insusite decát decei care adoptá stilul'meu de viatá. Am creat aceastávastá proprietate, respectánd legile naturii gi adaptán-du-mi obiceiurile ia acestea.

F olo sire a S ecretului B o gdfiilor

Sá ne continuám povestea cu descrierea filozofiei pecare trebuie sá o adopte cineva pentru a-si trsugi celeDouásprezece Bogátii. Am descris o metodá de pregáti-re a mintii pentru ca ea sá poatá primi bogáfiile. Daracesta este doar inceputul povestii. Tiebuie sá mai expliccum poate cineva sá intre in posesia acestor bogátii gi sá

le foloseascá cu maximá eficientá.Povestea merge inapoi cu mai bine de o jumátate de

secol gi i9i aflá inceputul in viala lui Andrew Carnegie,un mare filantrop gi un produs tipic al sistemului ame-rican.

Dl Carnegie a ob¡inut cele Douásprezece Bogáfii; iardintre acestea, partea financiará era atát de vastá, incátpe parcursul vietii lui nu a reugit sá o doneze tr intregi-me, astfel cá mare parte a trecut asupra acelora caresunt incá angajali in utilizarea ei in beneficiul omenirii.

A fost 9i el binecuvántat cu serviciile celor Opt Printi.Prinful intelepciunii l-a slujit atát de bine, trcát a fost in-spirat nu numai sá restituie toate bogátiile materiale, dar

9i sá le furnizeze oamenilor o fllazofíe de via!á completá,prin care gi acegtia sá poatá obtine, la rándul lor bogáfii.

Aceastá filozofie constá in 77 principii ce se confor-meazá cu strictefe modelului Constitutiei Statelor Unitegi sistemului american al liberei initiative.

Dl Carnegie expiicá motivul pentru care a inspiratorganizarea unei fllozofii a realizárii individuale, spu-nánd:

29

30 SECRETUI, BOGÁTIILOR

,,Mi-am ob¡inut banii prin eforturile altor oameni 9ili-i voi inapoia oamenilor pe cát de repede voi puteagási modalitátile de a face acest lucru fdrd a le inspirn do-rinla de a ob¡ine ceaa pe ninúc. Dar cea mai mare parte a

bogáliilor mele constá in cunoasterea cu ajutorul cáreia

am achizitionat atát bogátiile tangibile, cát gi pe cele in-tangibile. Prin urmare, dorinfa mea este ca aceastá cu-noastere sá fie organizatá intr-o filozofie, astfel incát ea

sá se afle la indemána oricárei persoane ce cautá o opor-tunitate de autodeterminare in ansamblul economieiamerica ne."

Aceasta este filozofia pe care trebuie s-o adoptati sis-o aplicali dacá sperafi sá acceptafi bogátiile pe carevreau le impart cu dumneavoastrá.

inainte de a descrie principiile acestei fllozoflí, aq

dori sá fac un scurt rezumat al impactului ei asupra adivergi oameni in mai mult de jumátate dintre !árile de

pe globul pámántesc.A fost tradusá in patru dintre cele mai importante

dialecte indiene si este la dispozifia a mai mult de douámilioane de oameni din India.

A fost tradusá in portu ghezá pentru a putea fi utili-zatá de populatia brazllianá, unde a slujit maí mult deun milion gi jumátate de persoane.

A fost publicatá intr-o editie specialá pentru a fi dis-tribuitá pe intreg teritoriul Imperiului Britanic, fiind inslujba a mai mult de douá milioane de persoane.

Au beneficiat de avantajele ei una sau mai multe Per-soane practic din fiecare orag 9i sat, in total, aproxima-tiv douázeci de milioane de oameni din Statele Unite.

Si poate sá deviná foarte bine unul dintre mijloacelede creare a unui spirit mai bun de cooperare prieteneas-cá intre toti oamenii lumii, din moment ce nu este fon-datá pe un crez sau pe o anumitá marcá, ci reprezintá

CEI OPT PRINTI

fundamentul tuturor succeselor de duratá gi al realizá-rilor omenesti din toate domeniile.

Susfine tonte religiile, cu toate cá nu line de nici unadintre ele!

Este atát de universalá prin natura.ei, incát ii va con-duce inevitabil pe oameni spre succes, indiferent de me-seria lor.

Dar mult mai importantá decát oricare dintre acestedovezi este ideea cá filozofia este atát de simplá, incátputeti incepe exact din locul unde vá aflafi pentru a opune la treabá in folosul dumneavoastrá.

Astfel, ajungem la descrierea secretului tuturorbogátiilor!

Cele 17 principii vá vor servi ca o hartá demná de in-credere, ce conduce direct la sur§a tuturor bogáfiiIor, in-diferent dacá sunt materiale sau nu. Urmafi harta 9i nuvefi putea pierde drumul, dar fiti pregátiti sá vá confor-mafi tuturor instrucfiunilor 9i sá vá asumati toate res-ponsabilitáfile care vin odatá cu delinerea unor maribogáfii. $i, mai presus de toate, amintifi-vá cá bogáliilede duratá trebuie sá fie impártite cu altli; acesta este unpre! pe care fiecare trebuie sá-l pláteascá pentru oricedobándegte.

Secretul Bogátiilor nu va fi dezváluit prin nici unuldintre aceste 77 príncipii, deoarece secretul constá incombinarea tuturor acestora.

Aceste principii reprezintá 77 ugi prin care o persoa-ná trebuie sá treacá pentru a ajunge in camera interioa-rá, unde este incuiatá sursa tuturor bogátiilor. Secretulva deschide uga acestei camere gi ea se va afla in máini-le dumneavoastrá atunci gánd vefi fi pregátiti sá o ac-ceptati. Pregátirea va consta in asimilarea gi aplicareaprimelor cinci dintre cele 17 principii, p" care le voi de-scrie pe larg.

37

Definirea scopului

Este impresionant sá recunogti faptul cá toli mariiconducátori, orice drum al vietii ar fi urmat gi indife-rent de perioada istoricá, au ajuns la conducere prinpunerea in practicá a capacitálilor lor urmánd un Scop

Major Definit.Nu este mai pulin impresionant faptul cá aceia cata-

logafi drept ratalinu au un astfel de scop, ci se invártescin cerc, ca o corabie fárá cármá, intorcándu-se mereu 1a

linia de start cu mána goalá.Unii dintre ace;ti ,,ratati" pleacá la drum cu un scoP

major definit, de la care dezerteazáin momentul in care

se lovesc de o infrángere temporará sau de o opoziliedificilá. Renun!á 9i lasá totul baltá, fárá sá gtie cá existáo fllozofie a succesului la fel de sigurá gi de bine defini-tá precum regulile matematice si fárá sá bánuiascá fap-tul cá aceastá infrángere temporará nu este decát un testsub forma cáruia se deghi zeazá o binecuvántare, dacánu este acceptatá ca o infrángere finalá.

Una dintre marile tragedii ale civilizaliei o reprezin-tá faptul cá 98% dintre oameni Pornesc in via!á fárá ca

mácar sá aibá imaginea a ceva ce ar putea fi definitaproximativ ca scop major!

DEFiI{IITEA SCOPULUI -.1JJ

Primul test al diui Carnegie, 1a care i-a supus pe tofilucrátorii ce aveau perspectiva cle a fi promovati in po-zitii superioare, a fost acela de a determina in ce másu-rá erau acegtia doritori srí meargñ pfrnñ-n pñnzele albe . CeIde-al doilea test consta in a determina dacá aveau saunu mintea fixatá asupra unui scop definit, luándu-se incalcul inclusiv pregátirea necesará atingerii acestuia.

,,Cánd i-am solicitat dlui Carnegie prirna mea pro-movare", a spus Charles M. Schwab, ,,el a zánbit larg sia ráspuns: ,rDacñ ai ininm fixntñ aaytra a ceea ce ?ti dorepti,

atunci nu pot face nimic ca sñ te impiedic sd oblii ceea ce

urei,rr"Dl Sciuvab gtia ce voia! A vrtit cea mai importantá

slujbá sub controlul dlui Carnegie.Iar dl Carnegie a fost cel care l-a ajutat s-o ob¡ina.Unul dintre cele mai ciudate lucruri in ce-i privegte

pe oamenii care acfionea zá in direcfia indeplinirii pro-priului scop este bunávoinfa cu care ceiialti se dau ia oparte pentru ca ei sá aibá cale liberá, ajutándu-i de fie-care datá sá-gi atingá telurile.

S-a ndscut o filozofie

Povestea din spatele elaborárii acestei filozofii are

conotalii determinante, in stránsá legáturá cu impor-tanla acordatá de Andrew Carnegie stabilirii unui scop.

El dezvoltase deja o mare afacere in industria ofelu-lui si acumulase o mare avere in bani atunci cánd gi-a

reorientat interesui prirrind folosirea si plasarea Pro-priei averi" Recunoscáncl faptul cá cea mai mare parte abogátiilor saie consta in gtiinla cu care gi-a acumulat bo-gátiile materiale 9i in intele¡;erea relaliilor interlrmane/scopul sáu major in viafá a devenit acela de a inspira pecineva sá elaboreze o ftlozofie care sá poatá transmiteaceastá stiintá tuturor acelora care ar putea sá-si dc-rreas-

cá acele bogátii.


Era inaintat in várstá si stia cá pentru o asemeneaslujbá era nevoie de un om tánár, care sá aibá timp si sáfie dispus sá petreacá douázeci de ani sau mai bine cucercetarea cauzel or realizárii individuale.

Cánd l-am intálnit pe dl Carnegie, pur si simpluprintr-o gansá (má dusesem sá-i iau un interviu desprerealizárlle saie pentru o revistá), el testase deja mai multde douá sute cincizeci de persoane despre care bánuisecá posedá aceastá capacitate. Se obignuise sá examinezecaracterele oamenilor cu o privire pátrunzátoare gi tre-buie sá se fi intrebat dacá eu as fi putut avea calitálile pecare le cáuta de atáta vreme, asa cá pentru a má testa apus ia cale un plan ingenios.

A inceput cu relatarea unei povestiri a realizárllorsale. Apoi a sugerat cá lumea avea nevoie de o fllozofiepracticá a realizárii individuale, care i-ar permite unuimuncitor modest sá acumuleze bogálli, in orice cantita-te sau formá si-ar dori.

$i-a dezvoltat ideea timp de trei zlle si trei nopfi, de-scriind cum ar putea porni cineva la elaborarea uneiastfel de fiiozofii. Atunci cánd si-a terminat povestirea,dl Carnegie era pregátit sá aplice testul, pentru a hotáriclacá a gásit sau nu omul pe care s-ar fi putut bizui sá-iducá ideea la bun sfárgit.

,,Cunogti acum ideea mea despre o nouá flLozofie" , aspus el, ,,si vreau sá-fi pun o intrebare in legáturá cuaceasta, la care vreau sá-mi ráspunzi simplu, prin .,da»sau <<nu>r. intrebarea este:

Dacá li-ag acorda posibilitatea de a elabora prima fi-lozofie din lume privin d realizarea individualá 9i te-agprezenta oamenilor care pot si care vor coiabora cu tinela acest proiect, ti-ar suráde aceastá oportunitate? O veiurmári páná la indeplinire, dacá fi-ar fi datá lie?"

Mi-am dres glasul, bálbáindu-má cáteva secunde,apoi am ráspuns printr-o propozitie scurtá, dar hotárá-toare.

DEFINIREA SCOPULUI

,,Da" , am exciamat, ,,nu numai cá o sá preiau acestproiect, dar il voi gi finalizal"

A fost un ráspuns hotárátor! A fost singurul lucru pecare il cáuta dl Carnegre definirea scopului.

Mul;i ani mai tárziu, am aflat cá atunci cánd puneaintrebarea, dl Carnegie tinea in máná un cronometru 9iiti ingáduia exact gaizeci de secunde pentru a ráspunde.Dacá ráspunsul era dat in mai mult timp, oportunitateaera suspendatá. Ráspunsul mi-a luat exact douázeci gi

nouá de secunde.Dl Carnegie a explicat motivul cronometrárii.,,$tiu din experientá", a spus el, ,,cá pe un om care nu

poate sá ia rapid o decizie, odatá ce dispune de toateelementele necesare, nu te poli bizui cá va duce la bunsfárgit o hotáráre, oricare ar fi ea. Am descoperit de ase-menea cá aceia care iau prompt decizii au de obicei ca-pacitatea de a acliona in baza unui scop bine definit siin alte circumstante."

Primul obstacol al testului fusese trecut cu succes,dar mai Lrrma incá unul.

,,Foarte birte" , a spus domnul Carnegie, ,,de[ii unadintre cele douá calitáti importante ce-i vor fi necesareacelei persoane care va elabora ftlozofia pe care am de-scris-o. Acum voi afla dacá o ai si pe cea de-a doua.

Dacá iti dau sansa de a elabora fllozofta, egti gatasá-ti dedici douázeci de ani, cáutánd cauzele succesuluigi ale egecului fárá sá fii plátit, ducándu-ti viata ca gi

páná acttm?"Aceastá intrebare a fost gocantá, deoarece am bánuit,

fireste, cá urma sá fiu finantat din imensa avere a dluiCarnegie.

Totusi, mi-am revenit rapid din goc, intrebándu-l pedl Carnegie de ce nu era dispus sá-mi furnizeze baniinecesari unei intreprinderi atát de importante.

,,Nu este r¡orba cá nu sunt dispus sá te plátesc", a

ráspuns di Carnegie, ,,dar vreau sá stiu dacá ai acea

35

36 SECRETUL BOGÁTIILOit

capacitate innáscutá a bunávointei dc o facc. un efort ínplus, aducánd servicii inainte de a incerca sá-ti iei rás-plata pentru mlinca depusá""

A explicat apoi cá oamenii de slrcces, pe toate cáilerriefii, slint si au fost dintotdeauna persoane ce si-au for-mat obiceiul sá aducá mai multe servicii decát erau plá-titi. El a atras de asemenea atentia asupra faptuiui cáavantajele bánesti, indiferent dacá le sunt acordate indi-vizilor sau grupurilor cle indivizi, aduc adesea mai mul-tá pagubá decát bunástare.

Si mi-a reamintit cá-mi fusese acordatá gansa pecare refuzase sá o dea la mai mult de douá sute cinci-zeci de persoane, dintre care unele mult mai in várstási mai experirnentate decát rnine 9i a incheiatspunánd:

,,Dacá vei materializa cea mai mare parte din gansape care ti-am oferit-o, probabil cá o vei transforma inbogátii de o naturá intr-atát de fabuloasá, incát, princomparatie, starea nlea materialá ar párea precará,deoarece ai posibiiitatea sá pátrunzi cele mai ascufiteminti a1e acestei nafiuni, sá profiti de experienfa celormai mari lideri ai antreprenoriatului din America gi astate rza face capabil sá-ti propagi influenla beneficá asu-pra intregii iumi civiiizate, imbogátindu-i astfel pe ceic¿rre nu s-au náscut incá."

$ansa a fost acceptatá!Am primit prima lectie privind definírea scopului qi

bunávointa de a fnce un efort ?n pltts.Douázeci cie ani lmai tárziu, aproape bátuli pe mu-

chie, Íllozofía pe care dl Carnegie o desemnase dreptcea mai valoroasá dintre bogáliile sale era completá gi

prezentatá lumii intr-o editie in opt volume.,,Ce om si-ar petrece douázeci de ani fárá sá fie plá-

tit pentru munca sa?" poate sá intrebe cinerra . ,,Care a

fost recompensa lui pentru aceastá muncá?"

DTJFINIRE,A SCOl'ULUI

Un rásprrns complet ia aceastá intrcbare ar fi imposi-bil, pentru cá nici mácar acel om nu cunoaste valoareatotaiá a beneficiilor obtinute. Ir,{ai muit decát atát, uneiedintre aceste bernelicii si-rlrt atát de flexitrile prin rraturalor; cá vor continua sá-l ajute tot restui vietii.

Dar, pentru satisfactia celor care rnásoará bogátiiledoar in functie de valoarea lor materialá, pot spune cá osingurá carte, rezultat al cunostinfeior ciobándite dinaplicarea principiului de n ioce un cfort ín pltts, a,inregis-trat deja un profit estinrat la peste trei milioane de do-lari. Tíntptrl reol conslut'utt penf ru scrierea occstei cdrti n fostde pntru luni.

Definircn scopultti;i cbiceiul dc n fnce un efort ?n ¡tlusconstituie o fortá care zdrurrciná chiar si irrraginatia ce-lor nrai fantez,isti oameni, desi acestea sunt doar douádintre cele 17 principii ale realizárii inclividuale.

Cele douá prilcipii au fost asociate ?n contextul defatá cu un singur scop - indicarea moclului in careprincipiile acestei filozofii sunt legate unele de alteleprecum verigile unui lant si a manierei in care combina-rea lol'conduce Ia dezvoltarea unei puteri uimitoare, cenu poate fi atinsá prin aplicarea doar a ttnuia singurdintre ele.

Puterea definirii scopului

Ajungem aclun ia an¿liiza puterii dciinirii sco¡tt¡i¡¡i si uprincipiilor psihologice din care derir,á aceasta.

Pritno pretttisñ:

Purrcttrl de pornire al oricárei realizári individuaiecompiete este'adcptarea unui scop bine definit si a lrnuiplan definit de atingere a acestuia.

A douo ¡trcrttisti:Orice realizare ester rezultatul unui nroti\/ ¡;au al tlnei

colnbinatii r-lt' mcltive, intre care existá rrtllrá llotive fun-

f'l f-7

J/

3B SECRETUL BOGÁTIILOR

damentale ce ¡;uverneazá toate actiunile voluntare.(Aceste motive au fost descrise anterior, in Capitolul L).

A treia premisd:

Orice idee, plan sau scop dominant pástrate in min-te prin repetarea gándului si transformate in ernotie dedorinfa arzátoare de a ie realiza sunt preluate de sub-congtient si puse in aplicare, fiind aduse la punctulculminant firesc prin orice mijloace normale aflate ladispozitie.

A patra preruisñ:

Orice dorinfá, plan sau scop dominant pástrate incongtiin!á qi sprijinite de credinta absolutá in realizarealor sunt preluate imediat 9i puse in aplicare de subcon-gtient qi nu se cunoagte nici un caz tn care o asetnenect dorin-ld sd nu se fi índeplinit.

A cincen premisd:

Puterea gándului este singurul lucru asupra cáruiaorice persoaná detine un control complet, indiscutabil;acesta este un fapt uluitor, pentru cá exprimá relaliastránsá intre mintea omului si Mintea Universalá a Inte-ligenlei Infinite, veriga de legáturá dintre cele douáfiind Credintn.

A gasen prenisñ:Subconstientul este poarta cátre Inteligenta Infinitá,

iar aceasta din urmá ráspunde la cererile unei persoaneexact pe másura Creditttei sale! La subcongtient se poateajunge prin credinfá gi ei poate primi instructiuni ca gi

cum ar fí o persoaná sau o entitate completá in sine.

A saptcn prenúsd:

Un scop definit, sprijinit pe credinta absolutá este oformá de intelepciune, iar intelepciunea in actiune pro-duce rezultate pozitii'e.

DEFINIREA SCOPULUI

Beneficiile majore ale definirii scopului

Definirea scopului dezvoltá increderea in sine, initiati-va personalá, imaginatia, entuziasmul, autodisciplina si

concentrarea efortului, iar toate acestea sunt conditiiprealabile ale atingerii succesului material.

Aceasta il face pe om sá-gi contabilizeze timpul 9i sá-si

planifice activitátile zilnice, ir:rdreptándu-se astfel cátreatingerea Scopului Mnjor al vielii sale.

il face mai atent la recunoagterea oportunitátilor le-

gate de Scopul sáu Major gi ii inspirá curajul de a Punein aplicare aceste oportunitáli atunci cánd aPar.

Duce la cooperarea intre oameni.Pregátegte calea exercitárii depline a acelei stári min-

tale denumite Credintd, printr-o atitudine mintald pozitiadgi prin eliberarea acesteia de limitárile determinate defricá, indoialá si nehotáráre.

Furnizeazá o congtiintñ n succexilui, in lipsa cáreia ni-meni nu poate obtine un succes de duratá, indiferent demisiune.

Alungá obiceiul distrugátor al amánárii.in cele din urmá, conduce direct la dezvoltarea gi

perpetuarea primeia dintre cele f)ouásprezeceBogáfii, o

atitudine mintnlñ pozit iad.

Acestea sunt principalele caracteristici ale definiriiscopultri, degi ea presupune incá multe alte calitáti si uti-lizári 9i este legatá direct de fiecare dintre cele Douá-sprezece Bogátii, deoarece acestea pot fi oblinute doarprin urmárirea unui singur scop.

Comparati, pe ránd, principiul definirii scoptrhi cufiecare dintre cele Douásprezece Bogátii si observafi cátde importantá este aceastá definire pentru obtinerea fie-cárei bogátii in parte.

lieceti apoi in revistá oamenii cu reaitzári remarcabi-le, pe care i-a dat tara noastrá, gi observati curn fiecare

39

4A SECITETUT, BOCAI]ILOR

dintre ei, prin strádr-rintele personale, a urmárit un scopmajor.

'fhomas A. Edison si-a concentrat intregul efort asu-pra inventiilclr stiintjfice.

Andrc,r,r, Carnc.qie s-a specializat in producerea gi co-merciaii zarea otelu lui.

F"W. Woolrvorth ;i-a f<:calizat atenfia asupra dezvol-tárii magazinelor clr márfuri ia pre.t redus, numite Fiveand 'Ien Cent Store.

Specialitatea lui Philip D. Armour a fost aceea de im-pachetare ;i distribuire a cárnii.

James J. Ffill s-a concentrat asllpra construirii 9i in-tretiirerii n-rarelui sistem transcontinental de cale feratá.

Alexander Craham Bell a excelat in cercetarea stiin-tificá, iegatá de dezvoitarea telefonului modern.

Marshall Fieid a construit si a condus cel mai marenragazin de vánzare cu amánuntui din lume.

Cyrus H. K. Curtis si-a dedicat intreagaviatá dezvol-tárii ptrblicatiei Safurdnt¡ Eaetting Post.

Jefferson, Wasirington, Lincoln, Patrick Henry gi

TJromas Paine si-au dedicat o mare parte din viata si bo-gátiiie lor iuptei indelungi pentru Iibertatea tuturor oa-menilor"

Sunt oameni care au urmat urn singur scop, toti, fáráexceptie!

Si lista poate fi extirrsá páná la a cuprinde numelefiecárui mare lider anrerican ce a contribuit la stabilireamoclullii american de via!á, aga cum il stim astázi si decare Lreneficiern.

Cum sñ fude9slincsti un Scoyt Major Definit

P¡"ocedeni folosit ín clezvoltarca unui Scop Major De-finit este sirrr¡rirr, d;ii'important, si anurne:

DEFINIREA SCOPULUI

(a) Scriefi o definifie completá, clará gi precisá a Sco-pului dunuteaztoastrd Mnjor tn ttiatd, semnafi-o gi inregis-trafi-o in memorie.

Repetati-o apoi cu voce tare cel putin o datá pe zi,chiar mai des, dacá este posibit. Repetafi-o la nesfárgit,aducánd astfel in sprijinul propriului scop intreagadumneavoastrá credintá in Inteligenla Infinitá.

(b) Transcriefi un plan clar, precis prin care intenfio-nati sá incepeti sá vá indepliníti Scoput Major Definit.inacest p1an, stabiliti un interval de timp maxim permispentru atingerea scopului gi descriefi cu precizie ce in-tenlionafi sá dati in schimbul realizárli propriului scop,tinánd cont de faptul cá nu puteti primi ceva pe degea-ba si cá totul are un pref ce trebuie plátit in avans, sub oformá sau alta.

(c) intocmiti-vá un plan suficient de flexibil pentru avá permite sá faceti oricánd schimbárile pe care suntetiinspirati sá le faceti. Amintiti-vá cá Inteligenla Infinitá,prezentá in fiecare atom al materiei si fur fiecare fiintásau lucru, vá poate dárui un plan superior tuturor ace-lora pe care le putefi crea dumneavoastrá insivá. Filipermanent pregátiti sá recunoagteti gi sá adoptafi oriceplan superior care vá poatc apárea in minte.

(c1) Pástrati doar pentru dumneavoastrá Scopul Majorgi planurile pentru atingerea acestuia, cu excepfia cazu-lui in care veli primi instrucfiuni suplimentare pentruindeplinirea planului in descrierea principiului MintiiCáIáuzítoare, prezentat in continuare.

Nu faceti gregeala de a presupune cá principiile de-scrise aici nu sunt adevárate din cauzá cá nu intelegetiaceste instructiuni. Urmati instructiunile din rezumat;urmati-le cu incredere gi amintiti-vá cá, acfionánd inacest mod, reproduceti felul in care au procedat cei maimari lideri ai natiunii americane.

Instructiunjle r-ru necesitá un efort prea mare.

47


Nu necesitá un anumit timp sau o abilitate deosebi-tá, pe care o persoaná medie sá nu o definá.

Iar ele sunt in armonie totalá cu fllozofia tuturor re-ligiilor autentice.

Decideti acufft ce vá doriti de la viatá gi ce trebuie sádati in schimb. Hotáráti-vá íncotro mergeti si cum vetiajunge acolo. Pornifi apoi de pe pozilia pe care vá aflatiacum.Incepeti cu orice mijloace avefi la indemáná pen-tru a vá atinge scopul. Veli descoperi cá, pe másurá ce

le vefi folosi, vi se vor descoperi alte mijloace, mai bune.Aceasta a fost experienla tuturor oamenilor pe care

lumea i-a recunoscut drept persoane de succes. Mullidintre ei au inceput de pe pozitli modeste, animali de odorinfd ?.nfldcdrntñ de a atinge un scop bine definit.

Existá atáta magie durabilá intr-o astfel de dorin!á!

Si, in cele din urmá, amintiti-vá:

,,Arátátorul scrie; iar in cuvintele agternute pe hártie:Nici Duhul táu ori a ta EvlavieNu-l vor face sá gteargá mácar jumátate de ránd,Si nici lacrimile nu vor spála un cuvánt."Ziua de ieri s-a dus pentru totdeauna! Máine nu va

veni niciodatá, dar Astázi este Máinele de ieri, aflat lairrdemána dumneavoastrá. Ce facefi cu aceastá z1?

Vá voi prezenta un principiu ce reprezintá piatra detemelie a tuturor marilor realizári; principiul responsa-bil pentru stilul minunat de viaiá al americanilor; pen-tru sistemul liberei initiative; pentru bogátiile 9i pentrulibertatea noastrá. Dar mai fi:rtái sá ne asigurám cá gtili ce

añ doriti de la aia!ñ.

Ideile ce conduc la succes tncep cu definire& scopului

Este bine stiut faptul cá ideile sunt singurele activecare nu au o valoare fixá. §i la fel de bine gtiut este siacela cá ideile reprezintá inceputul tuturor realizárilor.

DEFINIREA SCOFULUI

Ideile formeazá fundalia tuturor bogátiilor, punctulcie pornire al tuturor inventiilor. Ele au imblánzit aerulde deasupra noastrá gi apa oceanelor ce ne inconjoará;ne permit sá producem si sá folosim energiile invizibileale universului.

Toate ideile debuteazá ca rezultat al definirii scopului.Fonograful nu era mai mult decát o idee abstractá

páná cánd Edison nu a elaborat-o, definindu-si un scoppe care l-a supus párlii subcongtiente a creierului sáu,de unde a fost proiectat in marele rezervor al Inteligen-lei Infinite, primind inapoi un plan realizabtl. Iar acestplan s-a transformat intr-un aparat care a funcfionat.

Aceastá fllozofie a realizárii individuale a debutat inmintea lui Andrew Carnegie sub forma unei idei. Aces-ta gi-a sprijinit ideea definindu-gi scopul, iar acum filo-zofia sa este disponibilá gi aduce beneficii pentru mili-oane de oameni din intreaga lume civilizatá.

Mai mult, ideea sa are sanse peste medie de a deveniuna dintre cele mai mari forte transformatoare ale lu-mii, deoarece astázi este utilizatá de un numár din ce ince mai mare de oameni ca mijloc de orientare intr-olume a isteriei nebune.

Marele continent nord-american, cunoscut ca ,,Lrt-mea Nouá", a fost descoperit gi supus influentei civili-zalieí ca rezultat al unei idei náscute in mintea unuimarinar modest, idee sprijinitá de definirea scopului. $isunt aproape rrremuriie in care acea idee, náscutá cumai mult de patru sute de ani in urmá, va ridica nafiu-nea noastrá la pozilra de cea mai luminatá frontierá a

civilizafiei.Orice idee pdstratd ttt n'tinte, accentuntñ, de teruut salt ae-

nerntd íncepe sñ ia hnediat cea ntai conttennbilñ gi potriaitdfornñ fizicd disponib ild .

f)e aceea, lucrul in care oamenii cred, despre carediscutá si de care se tem, indiferent dacá este bun sauráu, isi face aparitia ir-rtr-un rnod foarte precis, intr-o for-

43


má sau alta. Ingáduifi-ie celor care se luptá pentru a se

elibera de limitárile impuse de sárácie si de mizerie sá

nu uite acest mare adevár, pentru cá el este valabil atátla nivel individuai, cát 9i pentru o nafiune intreagá.

Atttosugestia - zseriga de legáturñ

Sá ne orientám acutn atentia cátre principiul de func-tionare prin care gándurile, ideile, planurile, speranfelegi scopurile plasate in congtiin!á igi gásesc drumul cátre

subcongtient, unde sttnt adunate gi purtate cátre o con-

cluzie logicá, in virtutea unei legi a naturii Pe care o voidescrie mai tárziu.

Pentru a recunoagte acest principiu si a-l infelege,trebuie sá recunoagtem de asemenea motivul pentrucare definirea scopului este inceputul tuturor realizárilor.

fiansferarea gándului din con;tient in subconstientpoate fi grábitá printr-un Proces simplu de ,,ascensiu-ne" sau de stimulare a vibratiilor gándului prin credin-

!á, prin teamá sau prin oricare altá emotie extrem de in-tensá, Cum ar fí entuziasmul ori o dorintá arzátoare,bazatá pe definirea scopului.

Gánáurile sprijinite de credin!á au prioritate fatá de

toate celelalte in ce privegte determinarea, viteza cu Care

se indreaptá cátre subcongtient si viteza cu care se actio-neazá asLtpra 1or. Viteza Cu care acfioneazá puterea cre-

dintei a dat nastere opiniei multor oameni cum cá anu-mite fenomene sunt rezultatul unor ,,miracole".

Psihoiogii si oamenii de stiintá afirmá cá nu existá fe-

nomene miraculoase, susfinánd cá tot ceea ce se intám-plá este rezultat al unei cauze cleterminate, chiar dacá

áceastá cauzánu poate fi explicatá. Fie cum o fi, dar este

cunoscut fapttrl cá persoana capabilá sá-si eliberezerniniea de toate limitárile atrtoimpuse printr-o atitudinernintalá ctlnoscutá drept creclintá gáse9te, in general, o

solutie la toate problemele saie, indiferent de natr-rra lor-

DEFI¡I"IREA SCOPULUI

Psihologii recunosc de asemenea faptui cá Inteligen-ta Infinitá, chiar dacá nu reprezintá cheia tuturor enig-melor, poartá, fárá indoialá, cátre o concluzie logicáorice idee, scop, obiectir¡ sau dorintá ciar definitá, careeste supusá strbcongtientuiui prin atitudinea mintaláspecificá unei credinte depline.

Totugi, Inteligenta Infinitá nu a incercat niciodatá sámodifice, sá schimbe sau sá transforme in altceva gán-durile conectate la ea si nu este cunoscut nici un caz incare sá fi actionat asupra unei simple dorinle ori asupraunor idei, gánduri sau scopuri nedefinite. Fixati-vá binein minte acest adevár si veti define o putere suficient demare pentru a vá rezolva problemele zilnice cu multmai pufin efort decát majoritatea oarnenilor care se

supun nelinistilor trezite de problemele 1or.

Aga-numitele ,,presimtiri" sunt adesea semnale careindicá faptul cá Inteiigenfa Infinitá se stráduiegte sáatingá si sá influenfeze congtientul, dar vefi observa cá

acestea apar de obicei ca ráspuns la o anumitá idee,plan, scop sau dorintá ori ia anumite temeri care au fostpreluate de subconstient.

Toate -presimtirile" ar trebui tratate cu inleiepciunesi examinate cu atentie, pentru cá sunt purtátoare, inintregime sau in parte, ale unor informatii de valoareextremá pentru individul care le recepteazá. Aceste,,presimfiri" igi fac deseori aparitia la mai muite ore,zile sau sáptámáni dupá ce gándul care le-a inspirat a

ajuns Ia rezervorul Inteligenlei Infinite. Intre timp, demulte ori, individul a uitat gándul initial care le-a in-spirat.

Acesta este un subiect grav, profund, despre carepáná 9i cei mai infelepti oameni cunosc foarte pufin. Eise transformá intr-o revelatie despre sine doar in urmaunui proces de meditatie si de gándire.

Infelegeti principiul de funcfionare a mintii descrisaici gi veti gási solutia ciará la intrebarea de ce medita-

45


tia ii aduce uneori unei Persoane ceea ce i9i doreqte, iaralteori, Iucruri pe care nu gi ie doregte.

Acest tip de atitudine mintalá este obtinut doar prinpregátire gi autodiscipliná, cu ajutorul unei formule pecare o voi descrie mai tárziu.

Chestiunile omenegti, indiferent dacá tin de gándireacolectivá sau de gándirea individualá, iau o formá po-trivitá cu tiparui exact al acestor gánduri - iatá unuldintre cele mai profunde adeváruri ale lumii.

Oameniirealizali au atins succesul doar pentru cá audeprins obiceiui de a gándi in termeni de succes.

Definiren scopului poate, si ar trebui, sá ocupe in tota-litate mintea unei persoane, astfel tncñt nceasta sñ nu mai

aibñ timp orí spatitr disponibil ín minte pentru a se gándi lnerec.

Un alt adevár profund este acela cá individul care a

fost infránt gi 9i-a recunoscut egecul, schimbánd pozi¡ia,,velelor" minfii lui, poate transforma vántul potrivnicirrtr-o putere egalá ca volum, care il va purta mai depar-te spre succes, intocmai precum

,,O corabie spre est, alta sPre vest navigheazá,Doar a vántului suflare pe-amándouá le conduce.Dar a velelor fixare gi nu vántul de pe mareEste cea ce poruncegte incotro ele se vor duce."

Acelora care se mándresc cá sunt ceea ce oameniinumesc ,,persoane imperturbabile", oameni de afaceri

,,cu simt practic", aceastá analizá a principiului definiriiscopului li se poate párea abstractá sau lipsitá de prag-matism.

Existá o putere mai mare decát aceea a gándiriiconstiente si deseori aceasta nu poate fi perceputá de

mintea limitatá a oamenilor. Acceptarea acestui ade-r,ár este esentialá pentru incununarea Cu SuCCes a ori-cárui scop definit, bazat pe dorinta de a obfine reali-zárí inportante.

DEFINIREA SCOPULUI 47

Este recunoscut faptul cá marli fllozofi ai tuturortimpurilor, de la Platon gi Socrate páná la Emerson gi

moderni, precum 9i marii oameni de stat ai zilelor noas-tre, de la George Washington la Abraham Lincoln, s-auintors cátre ,,sinele interior" in vreme de restriste.

Credinta noastrá nestrárnutatá este aceea cá nimeninu a ob;inut vreodatá un succes de duratá, 9i nici nu-l vaob;ine, fárá sá recunoascá gi sá foloseascá puterea spiri-tualá a Infinittrlui, fiind cáláuzit de ,,sinele interior".

Fiecare imprejurare din viala cuiva este rezultatulunei cauze determinate, indiferent dacá ea va aduceegecul sau succesul.

Cele mai multe imprejurári din viafa oricárui omsunt rezultatul cauzelor asupra cárora a avut iau ar fiputut sá aibá controlul.

Acest adevár evident trádeazá importanla principiu-lui definirii scoptrlui. Dacá imprejurárile din viala unuiom nu sunt acelea pe care si le-a dorit, el 1e poate schim-ba schimbándu-9i atitudinea mintalá 9i formándu-9ialte noi obiceiuri de a gándi, mai potrivite.

Cum conduce cñtre succes definirea scopului

Dintre toti marii industriagi americani care au contri-buit Ia dezvoltarea sistemului nostru industrial, cel maispectaculos este Walter Chrysler.

Povestea lui ar trebui sá dea speran!á oricárui tá-nár ce aspirá Ia faimá gi avere: ea slujeste drept dova-dá a puterii pe care o poaie obgine cineva prin definireoscopului.

Chrysler a inceput ca mecanic intr-un magazin decale feratá din Salt Lake City, Utah. Din propriile saleeconomii, a adunat o sumá ceva mai mare de patru miide dolari, pe care intenliona sá-i foioseascá pentru a se

Iansa in afaceri.


Privind sárguincios in jurul sáu, a decis cá industriade automobile era o afacere in ascensiune, a9a cá s-a ho-tárát sá intre in acest domeniu.

Debutul lui in aceastá afacere a fost inedit si dramatic.Prima sa migcare i-a gocat pe prietenii lui 9i a uimit

familia, pentru cá gi-a investit toate economiil¿ intr-unautomobil. Cánd gi-a adus vehiculul in Salt Lake City,gi-a gocat din nou prietenii, dezmembrándu-l piesá cu

piesá, páná cánd toate componentele záceau imprástia-te peste tot in magazin.

A inceput apoi sá-l asambleze din nou.A repetat aceastá operafiune de atátea ori, incát vreo

cáliva dintre prietenii lui credeau cá gi-a pierdut minfi-te. $i asta pentru cá nu-i inlelegeau scoPul. Vedeatl ce

face cu automobilul, insá faptul respectiv párea sá nuaibá vreun un scop sau vreun rost; ceea ce nu puteauvedea ei era planul care incepuse sá se contureze inmintea lui Walter Chrysler.

El i9i fácea mintea ,,congtientá de automobil"! O sa-

tura cu definirea scopuluil Observa cu atenlie fiecare de-

taliu al vehiculului. Atunci cánd a terminat cu demon-tarea vehiculului gi cu reconstruirea lui, ii cunogtea

toate punctele tari 9i toate punctele slabe.in urma acelei experienle a inceput sá proiecteze alr-

tomobile ce inglobau toate punctele tari ale maginii pe

care o cumpárase 9i cárora le lipseau punctele slabe. $i-afácut slujba atát de bine, incát atunci cánd automobile-le Chrysler au inceput sá intre pe piatá, au devenit sen-

zalia intregii industrii de automobile.obtinerea faimei gi a averii a fost rapidá si precisá,

deoarece gtia unde o sá ajungá inainte de a porni gi s-a

pregátit cu scrupulozitate pentru cálátorie.- Observali-i pe acegti oameni mánati de definiren

scopului, oriunde ii intálnifi, si veti fi impresionafi de

ugurinfa cu care atrag cooperarea prieteneascá a alto-ra, infráng rezistenla gi obtin ceea ce cautá-

DETTINTREA SC()PUI,UI 19

Analizati-l cu atentie pe Walter Chrysler si obsen,alicu cátá precizie a adttrrat el cele Dor-rásprezece Bogátiiale vietii.

A inceput prin dezvoltarea celei mai importante din-tre toate bogáliile, o atitudhrc tnintnln ¡tozitiañ.

Aceasta i-a furnizat urt cámp fertil, unde sá semerresi sá facá sá gerrnineze sámánta Scopului sáu N{aiorBine Definit - construirea unui motor performant pen-tm masini.

Apoi, una dupá aita, a oblinut si celeialte bogátii: sá-

nátate fizicá, reiaiii arrnonioase, eliberarea de teamá,speranfa de realizare, capacitatea de a crede, disponibi-litatea de a impárti binectrr.ántárile obfinute, efortuldragostei, o minte deschisá la toate subiecteie, autodis-cipliná, capacitatea de a intelege oamenii 9i, in cele dinurrná, siguranfa finarrciará.

Unul dintre dintre cele mai ciudate lucruri privindsuccesul lui Walter Chrysler constá in simplitatea cticare l-a ob¡inut. Nu displinea c1e un capital de pornireapreciabil. Educalia ii era limitatá. Ntr avea susfinátoribogati, care sá-l lanseze in afaceri.

Dar a.,'ea o idee practicá si suficientá iniliativá perso-nalá pentru a incepe sá o dezvoite, chiar din pozitia incare se afl.a. Pare un fapt apr:oape rrtiraculos de ce a arrutnevoie Walter Chrysler pentru a-;i transforma in reaii-tate Scopul Irdajor Bine Definit; iar aceste elernente i-austat la dis¡rozitier irnediat ce a fost pregátit pentru ele --o imprejurare deloc neobisnuitá pentru oamenii ani-mati de de.finiran sco¡tulttí"

Un scoyt de douñ ntilionne de dolari

l.a scurt timp dupá ce a fost publicatá cartea De lnidtte ln ltnni" (o inLerpretare intr"-un voluln a unei pártidin filozofia lui Andrelt,Carnegie privind realizarea in-divrdualá), editorul a inceput sá prirneascá comenzi te-


legrafice pentru aceastá carte de la libráriile de pe lángáDes Moines, Iowa.

Comenzile solicitau trimiterea cártii prin curierat ra-pid. Cauza cererii neagteptate privind aceastá carte afost un mister páná cánd, cáteva sáptámáni mai tárziu,editorul a primit o scrisoare de la Edward P. Chase, unconsultant in domeniul asigurárilor de viafá, reprezen-tant al Sun Life Assurance Company,in care acestasPunea:

,,Vá scriu pentru a-mi exprima aprecierea pliná derecunostin!á cu privire la cartea dumneavoastrá, De laidee la bnni. Am urmat sfaturile din carte in cletaliu. Carezultat, mi-a venit o idee prin care am reugit vánzareaunei polite de douá milioane de dolari. Este cea maimare vánzare de acest tip care a fost fácutá vreodatá inDes Moines de un singur individ."

Propozitia-cheie in scrisoarea dlui Chase este ceade-a doua: ,,Am urmat sfaturile din carte in detaliu."

S-a concentrat asupra ideii de definire a scopului, iaraceasta l-a ajutat sá cástige intr-o orá mai multi bani de-cát cástigá cei mai mulfi agenti de asigurári de viatá incinci ani de efort sustinut.

intr-o frazá src.i.,tá, dl Chase a relatat intreaga po-veste a tranzactiei de afaceri, care l-a ridicat de Ia pozi-fia unui agent de vánzári obisnuit la calitatea de mem-bru al rávnitei Mese Rotunde a Miiionarilor in Dolari.

Atunci cánd a ajuns sá vándá o politá de asigurarede douá milioane de dolari, ducea cu sine o formá dede.finire n scopului, sprijinitá de credintá. DI Chase nu acitit pur si simplu cartea, asa cum au fácut probabil mi-lioane de oameni, punánd-o apoi deoparte cu cinismsalr clr neincredere, animati de gándul cá principiile de-scrise ar putea functionain cazul altora, dar nu al lor.

x Apárutá la Curtea \iet:he Pubfishing" BucureEti, 2000. (N. ret!.)

DEFINiREA SCOPULUI

A citit-o cu mintea deschisá, intr-o stare de a;teptare,recunoscánd puterea ideilor confinute, insugindu-si-Iegi punándu-ie in practicá prin definirea scopului.

Undeva, pe parcursui cártii, mintea dlui Chase a sta-bilit o legáturá cu mintea autorului, iar acest contact i-astimulat mintea intr-un mod atát de precis si de intens,incát s-a náscut o idee. Aceastá idee era aceea de a vin-de o politá de asigurare de viatá cu o valoare mai maredecát ar fi sperat cineva vreodatá. Vinderea politei a de-venit imediat Scopul Major Definit al vietii sale. S-a 1á-

sat purtat de acest scop fárá ezitare sau intárziere - giiatá! $i-a atins scopul in mai putin de o orá.

Omul motivat de definirea scopt.tlui qi care-gi urmáres-te scopul cu toatá forta spiritualá a fiintei sale se poatetransforma dintr-un individ nehotárát in unul realizat.Nu are nici o importanfá dacá vinde polite de asigurarede via!á sau sapá ganturi.

Cánd este proaspátá in mintea unui om, o idee cTará,puternicá poate schimba atát de muit biochimia aceleiminfi, incát aceasta sá dobándeascá acele calitáti spiri-tuale care nu recunosc posibilitatea unui egec sau a uneiinfrángeri.

Cea mai mare slábiciune a majoritátii oamenilor esteaceea cá recunosc obstacolele pe care trebuie sá le depá-geascá fárá sá fie insá constienti de puterea spiritualá pecare o au sub control si prin care aceste obstacole pot fiindepártate cu ajutorul voinfei.

Drumul spre perfecfiune

Bogátiile -- adeváratele bogátii ale vietii inmul-tesc pe nrásura beneficiilor de care se bucurá aceia cucare sunt impártite. Stiu cá acest lucru este adevárat,deoarece m-an-r imbogátit impártind cu ceilalti. Nu atnprofitat niciodatá de pe urma nimánui, sub nici o for-má, singurul rrreu profit fiind acela cá arn primit in

51

52 SECRETUL BOGATiILOR

schimb, dintr-o p'rarte sau alta, beneficii de zece ori maimari decát contlibr-rfia mea.

Ul-rril dintre cele rnai mari adeváruri pe care le-amdesco¡rerit vreodatá este acela cá modul cel mai sigur dea-ti rezolva o problemá personalá este sá gásesti pe cine-va care se confrunt'á cu o problemá si mai dificiiá si sá-1

aju!i sá c rezolve prin metoda practicárii obiceiulut de o

foce urt efort ín plus.Este o formulá simplá, dar pliná de farmec gi de ma-

gie si nu dá gre; njciodatá.Tbtusi, nu puteti sá r,á insusiti formula, acceptánd

ptrr si simplu márturia mea drept ternei al validitátii ei.Tiebuie s-o adoptati si s-o apiicati in feiul durnneavoas-trá. Nu veti mai avea nevoie de nici o márturie despresoliclitatea ei.

Veti afla cá sunteti inconjurat de o multime de opor-tunitáti.

Ajutándu-i pe aitii sá-si gáseascá drumul, tl aefi gdsi pe

al dunmenrtonstrñ!Puteti incepe organizánd un Club al Camarazllor,

impreuná cu rzecinii sau cu colegii de serviciu, asumán-du-vá roiui cle lider si de indrumátor al grupului.

Aici vcli inváfa un alt mare adevár, si anume cá celmai bun mod de a r,á insugi principiile filozofieirealizá-rii individuale este acela de a-i inváfa pe allii. Atuncicánd o persoaná incepe sá predea un anurnit lucru, vaincepe de asemer)ela sá invefe mai multe despre ceea cepredá.

Acr-rm surrtefi un invá!ácel al acestei fllozofti, dar pu-teti deveni un Rraestru al acesteia, predánd-o altora.Astfel, r,eti fi reconlpensat dinainte.

Dacá sunteli muncitor intr-o intreprindere, mareadumnear¡oastrá sansá de a vá realiza constá in a-i ajutape ceilalti sá stabjleascá relatii armonioase si pline de ilr-telegere. Desi temeinicia acestui fapt nu a fost evidenfia-

DEFINIREA Sf OPU I,L}I 53

tá niciodatá, el a fost verificat pe cleplin cie experierr.teleoamenilor in diverse imprejurári.

Mediul de lucn-r nu are nevoie tle agitatori, ci de 7:n-cifícntori. Este nerroie, de ase.menea, de rr filozoiie pu-ternicá, capabilá sá-i ghid eze pe adeptii sái - o filo;zc-fie de care sá benefjcieze atát conduccrea, cát simr¡rrcitorii. Principiile acestei filozofii se potrivesc per-fect acestui tel.

Liderul rnuncitorilor care-si ghideazá adeptii cuajutorul acestei filozofii va beneficia de ?ncradercfi occs-tora si de o cooperore totn'lñ din ¡ttrtt,n ¡totronilor. Nu esteevident acest lucn.r? Promisiunca recol-rlpensei ni-i estesuficient c1e atrágátoare pentru a jr.rstifica adoptareaacestei filozoftl?

intr-o organizatie muncitorea:;cá, conclusá c1e prin-cipiile acestei filozofii toti cei intplicati r¡or obfine be-neficii. Frictiunile vor fi inlocuite de armonia relafiilorinterumane. Agitatorii si exploatatorij vor fi elirninatiautomat. Fondurile organizatiei muncitoregti pot fír-rtilizate pentru educarea memtrrilor sái, si nu pentruintrigr politice.

Astfel, profiturile ca urntcazñ n.fí dístribuíte sub fornñ dcsnlsrii tot'Íi ntoi tnnrí - profituri ¡:e in¡'c ct»tducerco inÍre-

¡trinrlarii or ¡tr,:ict'n stí lc 'lcn tnuttcitorílor, ín lac sñ /ic fort«tñ

sñ le .folose¡scñ dre1tt .fotñ dc qtñrtt"c irtr¡totriuLt distrttgerilorproaocntc dc ngitntori.

In fiecare intreprindere este ner¡oie' de un astfel deCIub al Camarazllor.

in marile intreprinderi existá incáper'! speciale pen-tru astfei de ciulruri.

Prirrtre membr-ij ciul-rtrriir;r al' tretrui sá se nufflereatát muncitori, cát si perso('lr-'le rJin trt)nducerc', fiind vor-ba de intálr-riri cornlttte,bazitte ¡rg ¡rrirlcil,-',ii c-u care toatálurnea poate fi dr' ¿rcord. lar ¿lcest act¡rtl ¡;oute sá írrsent-ne acclrdul dr, Ia r-nasa cle lucru s¿iLl ¿1(orcltrl de la strtrng.


Am subiiniat acest domeniu particuiar al oportunitá-tilor, deoarece recunosc faptul cá prápastia existentá in-tre conducerea intreprinderii gi muncitori reprezintáprobletrta econonicñ numñrul unu a nce stei nntiuni.

Dacá nu ati adoptat deja un Scop Major Bine Definitin viatá, aveti acum ocazia sá o faceti. Puteti incepechiar de unde vá aflali in prezent, predándu-le aceastáfilozofie acelora care au nevoie de ea.

A venit momentul in care nu numai cá este folositorca un individ sá-si ajute vecinui sá-gi rezolve probleme-le personale, dar este imperativ ca fiecare dintre noi sárecurgem la acest fapt ca mijloc de autoconservare.

Dacá locuinla vecinului a luat foc, vá veli oferi vo-luntar sá-l ajutati sá stingá incendiul, chiar dacá relafiadumneavoastrá cu el nu este tocmai una de prietenie,pentru cá bunul-simt vá va convinge cá acesta este unmijloc de a vá salva propria casá.

Recomandánd armonia intre conducerea intreprin-derii si muncitori, nu má gándesc doar la interesele con-ducerii, pentru cá imi dau seama cá, in lipsa armoniei,in curánd nu aor mai exista nicí conducñtorii, dar nici tnun-citorii pe care-í sthn nstñzi.

Pe de altá parte, omul cu o filozofie de via!á sánátoa-sá va fi inconjtirat de o multime de oportunitáti, care nuar fi existat acum un deceniu.

Omul care incearcá sá-si tráiascá viata fárá un ScopMajor Bine Definit se va confrunta cu dificultáti multmai mari decát cele pe care le poate infrunta un omobisnuit.

Oportunitátile mai profitabile ale iumii de astázi qide máine le vor fi accesibile acelora care se pregátesc sádeviná lideri in profesiunea pe care gi-au aies-o.

Iar in orice domeniu calitatea de li<1er necesitá o fun-datie bazatá pe o fllozofie sánátoasá. Au apus pentrutotdeauna vrenturile conducerii ,,la nimerealá". Com-petenta, cunostintele si inteiegerea nattrrii umane vor fi

DIIFINIItEA SCOPULUI 55

foarte necesare in lumea aflatá in schimbare pe care ointrezárim acum.

§efii de echipá si supervizorii din domeniul indus-trial trel;uie sá-gi asume noi responsabilitáli in viitor. Einu trebuie sá detiná doar aptitudinile tehnice, specificemuncii pe care o depun, fapt esenlial pentru o activita-te eficientá, ci vor trebui sá aibá indemánarea de a adu-ce armonia intre lucrátorii de care sunt responsabili.

Copiii de astázi vor deveni conducátorii societátiide máine. Ce vom face in acest sens? Aceasta este oproblemá de importan!á majorá, iar cea mai mare par-te a porzerii rezoivárii acestei probleme cade pe umeriiprofesc,riior din gcolile publice.

Merrtionez aceste fapte evidente drept dovadá a fap-tului cii viitorul va aduce oportunitáti pentru o muncáutilá, pe care nu le-am cunoscut inainte; oportunitátináscute din necesitate, intr-o lume care s-a schimbatatát de rapid, incát unii oameni nu reusesc sá recunoas-cá amploarea gi natura schimbárilor care au avut loc.

Faceti inventarul, dumneavoastrá, cei care nu avetiun Scop'' Major Bine Definit, pentru a vedea unde váaflati in aceastá lume schimbatá; pregátiti-vá pentru noioportunit;áti si profitati de cea mai mare parte dintre ele"

Scopuri alese personal

Dacá as avea privilegiul sá procedez astfeT, ag putea,fárá indoialá, sá aleg in locul dumneavoastrá un ScopMajor Bine Definit care sá se potriveascá perfect califi-cárii si nevoilor dumneavoastrá si as putea crea un planprin care sá vá puteti atinge scopul; dar vá pot ajutamult mai mult invátándu-vá cum sá faceli dumnea-voastrá ingivá acest lucru.

La un moment dat, ideea pe care o cáutali vá va ficlezr,áluitá. Prir-r aceastá experientá au trecut cei mainrulti aciepti ai acestei filozofii. Atunci cánd sc va ir.'i

56 SECRETUI- BOCA]'IiLOR

ideea, o r.eti recllrloaste cu sigurantá, pentru cá ar trebuisá aibá o aserrrenea fortá, incát sá nu o putefi ignora. Pu-tr:ti fi siguri cle asta, dacá sunteti sincer in cáutáriledumneai.oastrá.

Una dintre trásáturile cele mai imprevizibile ¿rle

acestei filozofii este aceea cá inspirá aparitia unor ideinoi, dr:zr,áluie existcnfa unr.ll' oportunitáti de a avansacare arlterior au fost trecute cu vederea gi inspirá o per-sclaná sá-si Cucá mai departe iniliativa personalá, folo-sirrd si punánd in practicá tot mai multe dintre acesteoportur-ritáti.

Aceastá trásáturá a fil<'¡zofiei nu este rezultatul gan-

sei. Ea a fost rrrenitá sá prodtrcá nn anumit efect, dinnrornent ce este erriclent cá o oportunitate pe care 9i-ocreeazá Lri'r om, sar-r o idee care i-a fost inspiratá de pro-l,¡riile-i gánduri, este mult mai beneficá decát una im-prurnutatá de la al¡ii, pentru cá acest procedeu prin careun orn creeazá idei folositoare il va conduce fárá greg ladescoperirea sursei care ii fumizeazá tdei suplimentare,atunci cánd are nevoie tie ele.

Cu toate cá este un mare beneficiu ca o persoaná sá

aibá acces i¿r stirsa de 1¿r care poate primi inspiratia ne-c-esará pentru a-si crea propriile idei, iar increderea insine rcprezintá un activ inestirnabil, se poate ivi situatiaca aceastá persr-raná sá aibá nevoie de accesul la l"esurse-le altor minti. Si cu siguran!á aceia care aspirá sá se in-scrie in cele mai inaite categorii ale realizáfii personalese \/or confrunta cu o asemenea situatie.

Vá r,or prezent;r in curánd mijioacele prin care poateÉi obtir-rutá puterea personalá prin corrcentrarea mintiinrai r¡ultor persoarle, iocalizate pe ob¡inerea unor re-zirltate def irrite.

l)r'ir¡ ¿rceleasj nrijloacc a. ínaugttrat Ar^rdrert, Carnegienrarea €pr¡¡¡i a rtteililtri si i-a daI Americii cea nl¿ii tnárea-t¿i inclustrie a s¿1, clesi ¿r\/ea putiná educatie si lru a dispr-rs

cle un c'apit.ll i¡tseninat ctr care sá porncascá ia drtim.

DEFINIREA SCOPULUI 57

Prin aceleasi mijloace a devenit si Thomas A. Edisoncel mai mare inventator al tuturor timpurilor, degi nuavea cunostinte de fizicá, matematicá, chimie sau elec-tronicá ori din alte ramuri stiintifice, in conditiile in carefiecare era esentialá pentru munca sa de inventator.

Ar trebui sá r¡á dea speran!á faptul cá lipsa de edu-catie, lipsa de capital si lipsa de competenfe stiintificenu ar trebui sá r'á descurajeze sá vá stabil ifi, ca tintá aviefii, orice scop v-ati dori, pentru cá filozofia desprecare vorbim vá furnizeazá o modalitate prin care oricetintá rafionalá poate fi atinsá de orice persoaná medie.

Singurul lucru pe care nu-l poate face este sá aleagáfinta in locul dumneavoastrá!

Dar odatá ce v-ati stabilit propria tintá, aceastá filo-zo{ie vá poate ghida cu precizie spre atingerea ei. Este opromisiune fárá rezerve.

Nu vá putem spune ce sá vá dorifi sau la cát de multsucces sá sperati, dar stá in puterea noastrá 9i chiar vávom dezválui formula prin care poate fi atins succesul.

Principala dumneavoastrá responsabilitate in acestmoment este sá aflati ce vá doriti de la viatá, incotro váindreptati si ce vefi face cánd veti a;'unge acolo. Este oresponsabilitate pe care nimeni in afará de dumnea-voastrá nu si-o poate asuma gi pe care 98% dintre oa-meni nu ;i-o asumá niciodatá. Acesta este motiaul princi-pal pentru car(? doar 2% dintre oameni pot fi considernfipersoot'tc de succes.

Puterea dorinlelor arzdtoare

Succesul incepe cu definirea scoptrlui!Dacá vi se pare cá exagerám cu subiinierea acestui

fapt, nu procedám astfel decát din cauza tendintei co-mtllle a 98"/r, dintre oameni de a tot amána lucrurile,fapt ce-i determiná sá treacá prin viatá fárá sá-si aleagáun Scop Major Bine Definit.

5B SECRETUL BOGATIILOR

Orientarea cátre un scop unic este un activ nepreluit

- neprefuit pentru cá atát de putini oameni il detin.Este totugi un activ la care oricine are o a doua sansá-Hotáráti ce vá doriti in via!á, decideti sá acceptafi

doar acel lucru gi nimic altceva - 9i iatá! veti intra inposesia unuia dintre cele mai nepreluite active aflate ladispozitia fiintelor umane.

Dar dorinta dumneavoastrá nu trebuie sá fie o sim-plá dorin!á sau speran!á!

Tiebuie sá fie o dorintñ arzdtoare 9i trebuie sá devináin mod categoric o dorin!á obsesivá, astfel incát sá vádorifi sá pláti¡i orice prel pentru indeplinirea sa. Prelulpoate fi mai mare sau mai mic, dar trebuie sá vá pregá-tili mintea sá-l pláteascá, indiferent la cát s-ar ridica.

Din clipa in care vá veli alege Scopul Major Bine De-finit al vietii dumneavoastrá, vefi observa cá lucruriledevin stranii, pentru cá vi se vor dezválui de la sine cái

9i mijoace de a-l indeplini.Vá vor apárea in cale oportunitáli neagteptate.Veti incepe sá colaborali cu diverse Persoane 9i vá

veli descoperi prieteni apáruti ca prin farmec- Temerilesi indoielile vor incepe sá dispará, fiind inlocuite de in-crederea in sine.

Celor neinitiati acest lucru li se poate párea o promi-siune fantezistá, dar nu gi acelora care au pus capát ne-hotárárii si gi-au ales un scoP bine definit in viatá. Nuvorbesc doar din experienla altora, ci si din propriamea experien!á. M-am transformat dintr-un ratat de-primat intr-o persoaná de succes, oblinándu-mi astfeldreptul de a vá da astázi asigurári legate de lucrurile la

care vá putefi agtepta dacá urmafi harta fwrnizatá de

aceastá filozofie.Ajungánd la momentul de inspirafie in care vá ale-

geti Scopul Major Definit, nu vá descurajati dacá veti ficatalogat drept ,,visátor" de rudele sau de prietenii dinpreajmá.

DEFINIREA SCOPULUI

Amintiti-vá cá visátorii au fost predecesorii tuturorprogreselor omenirii.

Agadar, nu Iásali pe nimeni sá vá descu rajeze sá vi-safi, dar asigurafi-vá cá vá sustineli visurile acfionánd firbaza definiríi scopului. $ansele dumneavoastrá de successunt la fel de mari ca si ale acelora de mai inainte. inmulte privinle, sansele dumneavoastrá sunt chiar maimari, pentru cá acum avefi acces la cunoagterea princi-piilor realizárli individuale, pe care milioane de persoa-ne de succes din trecut si le-au insusit cu mare greutate.

A gtiut ce-gi dorea

Lloyd Collier s-a náscut la o fermá de lángá White-ville, Carolina de Nord, intr-o familie ale cárei posibili-táfi financiare i-au limitat sansele de a urma o gcoalá, fi-ind forfat sá inceapá sá-si construiascá propriul sáudrum de la o várstá fragedá.

La inceputul adolescentei, s-a imbolnávit, corpul fi-indu-i paralizat de Ia bráu in jos, stare care l-ar fiindreptátit sá stea la col;ul strázii cu o cutie de conser-ve in máná gi cáteva creioane.

Cátiva oameni de afaceri din Whiteville au stráns osumá modestá si l-au trimis pe Lloyd la o gcoalá unde ainvátat sá repare ceasuri. La intoarcere, gi-a amenajatmasa de lucru in spatele unei mici práválii, intr-un spa-tiu fárá chirie si a inceput sá practice mestegugul de cea-sornicar.

in ciuda stárii deplorabile in care se afla, nu gi-a pier-dut niciodatá nici increderea in sine, nici buna dispozi-tie, douá trásáturi de caracter care i-au atras curándprieteni ;i o multime de clienti.

Lloyd a fost influentat de cartea De la idee la bani.Aceasta 1-a impresionat atát de mult, incát s-a pus seriospe treabá pentru a aplica formula de succes a lui AndrewCarnegie, descrisá in carte.

59

60 SECRE'TUL BOCATIILOR

Primul sáu pas a fost acela de a-gi copia telul sñu tna-jor bine definit. Si l-a fixat apoi in memorie, repetándu-lzilnic de mai multe ori. Lloyd a reusit intr-ader,ár sá de-tiná astfel cel mai distins magazin de bijuterii din Whi-teville, s-a cásátorit cu cea mai drágutá fatá din orag, a

devenit proprietanrl celei nrai frumoase case si a avut ofarnilie fericitá, in sánul cáreia si-a crescut si si-a educatcopiii.

O adeváratá bunástare pentru un bárbat care nu-giputea folosi picioarele, care a inceput de la zero, fárá sádispuná de capital.

Dar a reugit! Si-a atins toate obiectivele inclrrse in !e-lul sáu major bine definit. Mai mult, a reugit toate aces-tea cát era incá suficient de tánár ca sá se poatá bucuramultá \¡relne de bine-meritatele bilrecuvántári.

Lioyd se deplaseazá intr-un scaun cu rotile ;i con-duce o maginá special construitá pentru el, fiind capa-bil sá urce si sá coboare din vehicul fárá ajutorul cuiva.Magazinul sáu de bijuterii este administrat de persoa-ne de incredere, sofia sa tinánd registreie contabile.Dacá i-ati vizita magazinul, de cum ali intra, v-ar in-támpina plin de entuziasm din scaunul sáu cu rotile. Siati avea sentimentul clar cá vá aflati in prezerrta unuibárbat a cárui suferin!á fizicá nu are nimic de-a facc. cuun handicap.

Lloyd Coliier are un obicei pe care l-ar putea adop-ta nrulti oameni cr.r probleme fizice rnuit mai putin gra-ve decát ale iui" In fiecare zi, adreseazá o rugáciune demuitumire pentru binecuvántárile de care se br-rcurá inciuda handicapului sáu fizic si isi duce viata tinánd le-gátura cu prietenii sái fárá a cáuta compátimirea cuiva.In schimb, cautá t'tcazii de a-;i impárti binecuvár-rtár'ilecu aceia care sunt rrrai nefericiti clecát el, tiinc-l irrcredin-tat cá doar irlp;irtind se poate imbogáti si mai mult-si-si poate spori propriile-i binecur,ántári.

DEFINIREA SCOPULUI

in Lloyd Collier recunoagtem diferenta enormá din-tre omul de la coitul strázti, cu o cutie de conserve gi ornáná de creioane si bárbatul care si-a cástigat indepen-denfa financiará si si-a gásit linistea sufleteascá. Dife-renta constá, in principal, in atitudinea mintalá. Lloyda descoperit AMI'] (atitudinea mintalá pozitivá) si cuajutorul acesteia si-a gásit calea cátre tot ce-a cáutat.

De fiecare datá cánd vefi simti cá vá autocornpátimitisau cá lásati AMN (atitudinea mintalá negativá) sá vádoboare, faceli un drum páná la Whiteville, Carolina deNord, vízttati-l cáteva ore pe Lioyd Coilier si vá vefi in-toarce cu o AMP intipáritá in fiinta dumneavoastrá.

Oamenii intelepti impart cu generozitate cea maimare parte a bogátiilor lor. Nu se grábesc sá facá confi-denfe gi au grljá sá nu spuná ceva nepotrivit. Iar atuncicánd vorbesc despre telurile gi planurile 1or, in generalfac acest lucru mai degrabá prin intermediul actiunilordecát al cuvintelor.

Oamenii intelepti ascultá mult si vorbesc cu pruden-[á, deoarece stiu cá un om poate invála oricánd ceva va-loros atunci cánd ascultá, in timp ce poate sá nu invetenimic atunci cánd vorbegte , iárá a mai lua in calcul fap-tul cá este o prostie sá uorbegti prea mult!

Existá intotdeauna un moment potrivit pentru ca unom sá vorbeascá si existá un mornent potrivit pentru cael sá tacá. Atunci cánd un om infelept nu gtie dacá sávorbeascá sau sá tacá, isi acordá beneficiul indoielii,pástránd tácerea.

Schimbul de gánduri prin intermediul vorbirii esteunul dintre cele mai importante mijloace prin care oa-menii acumuleazá cunogtinte folositoare, construiescplanuri pentru a-si atinge Scopul Major Bine Definit sigásesc modaiitáti si mijloace de a duce la indeplinireaceste planuri. Iar discutiile de la ,,masa rotundá" te-prezintá o trásáturá remarcabilá printre oamenii dincele mai inaite categorii ale re,abzárti personale. I)ar

67


acestea sunt foarte diferite de discutlile zadarnice, incare unii oameni i9i deschid mintea fatá de toti aceia

care doresc sá aibá acces la ea.Vá voi dezválui curánd o metodá sigurá prin care

puteli schimba'idei cu alte persoane, asigurándu-vá cá

veli obline la fel de mult pe cát veti da sau chiar maimult. Prin aceastá metodá nu numai cá veli putea sá

vorbi¡i deschis despre cele mai indrágite planuri, dar váva fi 9i de folos sá procedali astfel.

Vá voi dezválui o ráscruce importantá, dupá careputeti renunta la calea láturalnicá spre succes Pe care

o urmali 9i sá vá continuali drumul pe autostradá!Drumul va fi marcat cu claritate gi nu vefi putea sá várátáci!i.

Ráscrucea de care vorbesc este punctul in care oame-nii din cele mai inalte categorii ale realizár1i personaletrebuie sá se despartá de multi dintre vechii lor asociafi

9i confidenli si sá se aláture acelora care sunt pregátitisá-i ajute in cálátoria spre bogáfii.

Obiceiulde a face un efort in plus

un principiu important al succesului pe oricaredrum al vietii 9i in oricare meserie este disponibilitateade a face un efort tn plus; aceasta ilrseamná sá aduci servi-cii mai multe gi mai bune decát cele pentru care egti plá-tit si sá faci aceasta fiind animat de o atitudine mintaldpozitiañ.

Cáutati oriunde vrefi pentru a gási mácar un singurargument rafional impotriva acestui principiu si nu ilveti gási; gi nu veti gási nici mácar un singur exemplude succes de duratá care sá nu fi fost obtinut mácar inparte prin aplicarea acestui principiu.

Principiul nu este creafia omului. Este parte a máies-triei Naturii, deoarece este evident faptul cá, pentru asupravietui, orice creaturá vie a cárei inteligen!á nu seridicá la ináltimea celei omenesti este fortatá sá-l aplice.

Dacá vrea, omul poate sá ignore acest principiu, darfácánd acest lucru, nu se mai poate bucura de roadelesuccesului de duratá.

Observafi cum aplicá Natura acest principiu la roa-dele pámántului, fermierul fiind forlat sd facñ un efort tnplus si sá desteleneascá pámántul, sá-l are si sá pianteze


sámánla in perioada potrivitá a anului, fárá sá primeas-cá nimic in avans pentru aceste lucrári.

Dar observafi cá dacá fermierul muncegte in armoniecu legile Naturii 9i depune efortul necesar, natura preiamunca de acolo de unde fermierul si-a incheiat-o pe alui, face sá incolleascá semintele plantate si le transfor-má in recolte.

§i observati cu atentie acest fapt semnificativ: pentrufiecare bob de gráu sau de porumb pe care fermierul ilplanteazá in pámánt, Natura ii dá in schimb poate o

sutá de boabe, fácándu-I astfel sá beneficieze de legeareconlpenselor sporite.

Natura face un cfort ín plus producánd suficient pen-tru propriile-i nevoi, dar gi un surplus care sá acoperecazt;uile neprevázute si distrugerile; de pildá, fructelepomilor, florile din care se dezvoltá poamele, broasteledin helestee 9i pestii din mári.

Natura/ace un rfort tn plus, producánd destul din fie-care vietate, astfel incát sá asigure perpetuarea speciilor,tinánd seama si de cazurile neprevázute de orice fel.Dacá nu s-ar intámpla astfel, speciile tuturor vietálilorar dispárea curánd.

Unii cred cá animalele junglei si pásárile cerului trá-iesc fárá sá munceascá, dar oamenii inteligenli stiu cá

nu este a9a. Este adevárat cá Natura furnizeazá surse deaprovizionare cu hraná tuturor viefuitoarelor, dar fieca-re creaturá trebuie sá trudeascá inainte sá ia din aceastá

hraná.Vedem astfel cá Natura descurajeazá obiceiul dobán-

dit de unii oameni de a incerca sá obtiná ceva fárá sá

dea nimic in schimb.Beneficiile obiceiului de a face un efort ?n plus sunt de-

terminate gi usor de infeies. Sá examinám unele dintreele si sá ne convingem:

OBICEIUT- DE A i-ACE UN EFORT iN T'i-US

Obiceiul il face pe individ sá se bucure de ntentin fn-uorabilñ a acelora care au posibilitatea si íi vor gi furnizaocazli de a progresa.

F.ace indispensabilá o persoaná ?n cadrul diferitelorrelatii pe care le are cu semenii, aceasta devenind astfelcapabilá sá aibá acces ia o compensatie peste mediepentru serr¡iciile pe care le-a aclus.

Conduce Ia dezvoltar-ea miutalá, la competenta fi-zicá si la perfeclionarea multor aspecte ale oricáreiforme de ocup atie, sporind astfel capacitatea de cástiga persoanei.

Protejeazá persoana respectir,á impotrirra pierderiiserviciului, atunci cánd locurile de muncá nu sunt sufi-ciente gi o plaseazá in pozitia de a alege slujba care i se

potriveste.Ii permite cuiva sá profite de legea opozifiei, din mo-

ment ce nmjoritatea oantenilor nu au accst obicei.

Conduce la dezrroltarea unei atitudini mintale pozi-tive, plácute, esentialá pentru un succes de duratá.

Tinde sá dezvolte o imaginalie subtilá, agerá, deoa-

rece este un obicei care inspirá continutl o persoaná sá

caute modalitáfi noi si mai bune de a aduce servicii.Dezvoltá calitatea importantá a initiativei personale.Dezvoltá increderea in sine gi curajul.Slujegte la stabiiirea increderii celorlalti in integrita-

tea persoanei.Ajutá la controlarea obiceiului distrugátor al amánárii.Dezvoltá definirea sco¡tulti, protejánd persoalla impo-

triva obiceiului des intálnit al iipsei de tintá"

Dai mai nuilt, primc;ti mai ruult

Existá incá un motilu, mai important, de a ne formaobiceiul dc aface un efort ítt ¡tlus. Acestn rtt'furuizcrtzd sitt'gurul ntotirt logic ytuttru a sttlicitn o colttllcttsatie sytttritñ.

65


Dacá o persoaná nu face nimic in plus pe lángá ser-viciul pentru care este recompensatá, atunci isi va primiin mod evident intreaga ráspiatá care i se cuvine.

Pentru a-9i pástra slujba sau sursa de venit, o persoa-ná trebuie sá furnizeze serviciile pentru care este pláti-tá, indiferent de felul in care procedeazá.

Va avea insá intotdeauna privilegiui de a face un ser-viciu in plus ca mijloc de a atrage o bunávointá sporitá side a furniza un motiv temeinic pentru solicitarea uneirásplá;i mai mari, a unei pozitli mai bune sau a ambelor.

Oricine ocupá o pozitie bazatá pe un salariu are oca-zta sá progreseze prin aplicarea acestui principiu; gi esteimportant sá remarcám faptul cá sistemul american alliberei initiative functioneazá in baza faptului cá fiecá-rui lucrátor din industrie i se oferá un stimulent cores-punzátor pentru a aplica acest principiu.

Orice practicá sau filozofie care-l lipseste pe om deprivilegiul de a face tm efort ín plus este nesánátoasá 9icondamnatá la egec, deoarece este evident faptul cáacest principiu este un punct de pornire de o importan-[á majorá, in virtutea cáruia un individ poate fi recom-pensat pentru abilitátile, experienta gi educalia sa deo-sebitá; este singurul principiu care oferá posibiiitateaautodeterminárii, indiferent de ocupafia, profesia sauvocatia individului.

in America, oricine igi poate cástiga traiul gi fárá sáaibá obiceiul de a face ut efort in plus. Si multi chiar astafac, dar siguranta economicá si viata imbelgu gatá pro-mise de máreful mod de viatá american le sunt accesi-biie doar acelora care integreazá acest principiu in fiio-zofia lor de viatá si si-au format obiceiul de a-gi tráiviala de zi cu zi ghidándu-se dupá ei.

Orice regulá cunoscutá, dictatá de logicá si de bu-nul-simt f orteazá pe oricine sá accepte eviden!a acesteiidei. Chiar si o analizá superficialá a oamenilor din cele

OBICEIUL DE A FACE UN EFORT iN PLUS 67

mai inalte categorii ale realizárii personale va dovedicá este adevárat.

Liderii sistemului american solicitá cu neindupleca-re ca fiecárui muncitor sá-i fie protejat dreptui de a

adopta si de a aplica principiul de a face un efort tn plus,deoarece ei recunosc, din proprie experienfá, cá viitoa-rea conducere a industriei depinde de aceia care suntdispugi sá urmeze acest principiu.

Este un fapt bine cunoscut cá Andrer,v Carnegie a

creat mai mulli conducátori de succes decát oricare altmare industriag american. Majoritatea proveneau dinrándul muncitorilor necalificati, mulfi dintre ei acumu-lánd averi uriage, mult mai mari decát ar fi putut ob¡i-ne fárá indrumarea diui Carnegie.

Primul test Ia care dl Carnegie i-a supus pe muncito-rii pe care a vrut sá-i pron'roveze a fost acela de a deter-nrina in ce másurá era dispus fiecare sñ facd un efort inplus.

Cu ajutorul acestui test l-a descoperit pe Charles M.Schwab. Cánd i-a atras atentia pentru prima datá dluiCarnegie, dl Schwab lucra cu ziua intr-una dintre otelá-rii. O observafie atentá a dezváIuit faptul cá dl Schwablucra mai mult si mai bine decát i se cerea in schimbulsalariului plátit. Mai mult, fácea toate acestea cu bunádispozitie, fapt care il fácea popular printre colegii sáide serviciu.

A fost promovat dintr-o pozitie intr-alta, páná cánd aajuns sá fie presedintele fabuioasei United States SteelCorporation, cu un salariu de 75 000 de dolari pe an!

Nici toatá ingeniozitatea din iume gi nici intrigile pecare le poate fese un om pentrlr a cástiga ceva fárá sádea nimic in schimb nu l-ar fi fácut pe CharlesM. Schwab, rnuncitorul cu ziua, sá cástige 75 000 de do-iari in toatá viata lui, dacá nu ar fi fost dispus sá-9i for-meze si sá respecte obiceiul dc n.fncc tnt a.fttrt in plus.

6B SECRETUL TJOGA ITLOR

Cu anumite ocazii, dl Carnegie nu numai cá i-a plá-tit dlui Schrvab s;ilariui, care era destul de generos, ci i-adat bonusuri de páná la un milion de dolari.

Cánd di Carrregie a fost intrebat de ce i-a acordatdiui Schwab un bonus atát de mare comparativ cu sala-riul sáu, el a dat un ráspuns la care ar trebui sá medite-ze fiecare nruncitor, indiferent de slujba sau de salariullui: ,,I-am dat s¿rlarini corespunzátor muncii pe care odepune", a spus dl Carnegie, ,,iar bonusul ii rásplátegtedisponibiiitatea de n fnca un cfort ?n plus, fiind astfel unexemplu pentru colegii sái de mr-rncá."

Gánditi-vá la acest lucru! Un salarir-r de 75 000 de do-lari pe an, accrdat unui ins care a inceput ca mttncitorcu ziua, si un bonus de peste zece ori mai mare decátaceastá sumá, ca recompensá pentru bunávoinla lui dea se aráta dispris sá facá mai muit decát munca pentrucare era piátit"

Obiceiul de n fuce un cJort ín pltts este intr-adevár rás-p1átit, pentru cá cie fiecare datá cánd un om procedeazáastfel, beneficiarul serviciilor sale ii rámáne indatorat.

Nimeni nu este constráns sá practice obiceiul de afaceun efort tn Tslus si rareori i se cere cuiva sá munceascámai mult clecát este plátit. Prin urmare, practicareaacestui olrice'i necesitá o initiativá personalá.

insá Constitulia Statelor Unite ii gara nLeazá acestprivilegiu oricán-ri cetátean, iar sistemul american asi-gurá recolrrpense si bonusuri pentru aceia care auacest obicei 9i face irnposibilá situalia ca un om sá-siformeze acest obicei fárá sá prirneascá o recompensácorespunzátoare.

Compensatia poate veni sub diferite forme. Cregte-rea rásplátij bánesti este o certitucline. Promovarea esteinevitabiiá. Crinclitiile de muncá rnai bune ;i reiafiileinterumane prietenoase sunt un lucru sigur. Iar acestea

OBICEIL]L DE A ].AC.L: LJN EFORT IITI Pi-US (t9

condllc la sigurant¿t econonricá la care un oin poateajunge prin propriile sale merite"

Mai existá un beneficiu pe r:al'e-l va cástiga r:el care

are obice iul da n fnce rm c.iort ?n pius: persúilna respecl|Ltñ ?si

nrcnthu: constiirtfa itnpiict"ttñ 5i s¡tirttul onintaf i Prin Llrma-

re, acest obicei ciádeste m;ri mult ciecát cricare aitul uncaracter puternic.

Dacá aveti copii, fete sau báieti, aflati incá in creste-

re, de dragul lor, tinefi bine rninte acest lucru! ir-rr,,á-

fafi-l pe copii despre beneficiile pe care i Ie aduce fap-

tul de a munci mai mult si mai bine decát majoritateasi vefi contribui astl'el la forrnarea caracterului acelui

copil, fapt ce-l va ajuta pentrtt tot restul r'ietii'Filozofia lui Anclrew Carnegie este in primul ránd

o filozofie economicá. Dar este mai mrtlt decát atát!

Este de asemenea o eticá a relatiilor interumane. Con-cluce la armonie, intelegere ;i sirnpatie f¿rtá de cei slabi

si lipsili de gansá. Ne invatá curn sá ne protejárn seme-

nii gi, in acelagi timp, ne ráspláteste pentru cá arn pro-cedat astfel.

Obiceiul de rt -face tm efort in plus este doar unul din-tre cele L7 prrncipii ale acestei ftlozafli, recomalldateacelora care cautá bogátiile, dar haideli sá analizárn le-

gátura sa directá cu fjec--are clintre cele ]Jouásprezece

Bogá[ii.in prirnul ránd, acest obicei este legat inseparabil cie

dezvoltarea celei mai irnporta¡rte dintre ceie Douáspre-zece Bogátii, ntitudineo nútttnhí ¡toziti¿rñ. Cánd un om de-

vine stápánul propriilor saie emotii si invatá arta bjne-cur¡ántatá a autoexprinrárii p:rin interrr-reditrl serviciiloraduse celorlalti, irrailtte¿rzá repecie SPre dezvoltars:i¡

unei atitudini mintale pozitirre.Atutrci cálrd atitlrdinea lllintalii pozitir'á estc cca cal'e:

frtrmeazá tiparul cie gár"rdire specific, cc:lclnlte liogálii st:

inscriu ilr acest tipar tot asa tle iiresc si de inevit¿rlril pre-


cum noaptea urmec,zá zllei. Devenind congtienti deacest adevár; veti intelege de ce obiceiul de a fnce un efortírt plus aduce beneficii Áai presus de acumularea bogá-tiiior materiale. Veli inteiege de asemenea de ce acestuiprincipiu i-a fost acordat primul loc in cadrul filozofieir ealizárii in di viduale.

Un om prea bun ca sñ-l pierzi

Putem observa acum cá sfatul de a munci mai multsi mai bine decát esti pIátit este paradoxal, deoarece esteintposibil cu o personnd sñ aducd astfel cle seraicii fñrñ sd pri-menscd o compettsnlie pe mñsurd. Compensatia poate venisub diverse forme gi din surse diferite, unele dintre eleciudate si neagteptate, dar va apárea cu sigurantá.

Muncitorul care muncegte astfel poate cá nu vaprimi intotdeauna o compensatie corespunzátoare chiarcle la persoana pentru care a muncit, dar acest obicei iiva atrage multe ocazlí de a progresa, printre care noi lo-curi de muncá mai bune. Astfel , va fi rásplátit indirect.

Ralph Waldo Emerson cunogtea acest adevár atuncicánd a spus (in eseul sáu despre Compensatie): ,,Dacáveti sluji un stápán nerecunoscátor, siujiti-l si mai bine.Faceti-r,i-l dator pe Dumnezeu. Fiecare faptá isi are rás-plata sa. Cu cát rásplata intárzie nlaí rnult, cu atát maibine; dobfrndn compusd In dobñnda cofttpLtsñ este rata si folo-sul acesttri fond."

Foiosind din nou termeni ce par paradoxali, amin-titi-r,á cá cel mai profitabil timp pe care un om il dedicámuncii este acela pentru care nu primeste o compensa-tie financiará directá sau imediatá. In acest sens, trebuiesá ne reamintim cá existá douá forme de recompensarea acelora care lucreazá in schimbui unui salariu. Un as-pect il reprezintá banii prirniti. C'cliilnlt as¡tect estc repre-zt'tttnl de aptitttdinile pe corc le dobfrndeste prht exytericntn

OBICEIUL DE A FACE UN EFORT iN PLUS 77

acumulatd; o forrná de recompensare care adesea depá-gegte remuneraliabáneascá, deoarece aptitudinile si ex-perienta reprezintá cel mai important capital al unuimuncitor, cu ajutorul cáruia poate fi promovat intr-opozitie cu un salariu mai mare 9i cu responsabilitálicrescute.

Atitudinea unui om care are obiceiul sñ facd un ,fortín plus este aceasta: el cunoapte adeuñrul cñ este recoffipen-

saf pentru cá se pregáte9te pentru o pozilie mai inaltá sio platá mai mare!

Nici un muncitor nu poate fi ingelat in ce privegteacest activ indiferent cát de egoist sau de lacom ar fi an-gajatorul sáu. El este ,,dobánda compusá la dobándacompusá", mentionatá de Emerson.

Acest activ i-a ingáduit dlui Schwab sá se ridice, pascu pas, de la pozília modestá de muncitor cu ziua Ia cea

mai importantá pozitie pe care i-o putea oferi patronulsáu; si acest activ a fost cel care i-a adus dlui Schwab unbonus de peste zece ori mai mare decát salariul sáu.

Bonusul de un milion de dolari pe care l-a primit dlSchwab a fost rásplata sa pentru faptul cá a depus cel

mai mare efort in fiecare dintre pozitiile delinute - o

imprejurare pe care, sá ne amintim, el a controlat-o ?n

httregime. Iar aceastá imprejurare nu ar fi fost posibiládacá nu ar fi avut biceiul de a Jace un efort tn phrc.

Dl Carnegie a avut prea putin sau deloc de-a face cuaceastá imprejurare. Totul s-a intámplat dincolo de el.Sá fim generogi gi sá presupunem cá dl Carnegie l-a rás-plátit stiplimentar pe Schwab, deoarece gtia cá acesta isimerita venitul suplimentar ce nu-i fusese prornis. Dar,in realitate, probabil cá dl Carnegie a preferat mai de-

grabá sá-i pláteascá aceastá sumá dlui Schwab decát sá

piardá un om atát de valoros.Sá observám aici cá cel ce-si respectá obiceiul de rt facc

utt a.fort ín plus isi indatoreazá prin aceasta angaiatorul

72 SECRETUL BOGATIII-OR

cu o dublá obligatie de a-i pláti o recompensare corectá;una este obligatia bazatá pe simtul de corectitudine, iarceirlaltá, pe tcnn'tn dc tt tttt pierdc un ott ztnloros.

Observárn astfel cá nn cc;nteazá perspecti'u,a din careprivinr principiul de u fnce wt efort ín plus, pentru cá defiecare datá ajungem la aceeasi concluzie: tuturor acelo-ra care urrneazá acesi obicei Ii se pláteste o ,,dobándácornpusá la dobánda cornpusá".

Si inteleg€rn, cle asemenea, la ce s-a gándit un mareirrdrrstriag atunci cánd a spus: ,,Personal, nu sunt atñt de

itttaresnt dc ceie mínintunt 40 de ore de ntuncd legale sñptñ-níinnl, pe cñt sunt de gñsirea unei cñi prin cnre sñ pot tngrd-tnñdi 40 dc ore intr-o sitrgtu'ñ zi."

Autorul acestei afirmatii detine din belsug celeDouásprezece Bogátii, admifánd cu sinceritate cá le-aobtinut in principai croindu-si un drum care a pornit dela o pozifie modestá gi practicánd obice:.l de n face un,fort írt ¡tlr.ts, treaptá cu treaptá.

Acelasi orrr a spLts: ,,Dacá as fi fost silit sá-mi risc gan-sele de succes,, mizánd doar pe unul dintre cele 77 prin-cipii ale realizárii personale, ag fi mizat totul, fárá ezlta-re, pe principiul de a .face un ej'ort in plus."

Din fericirc, totusi, r-ru a fost obligat sá facá aceastáalegere, deoarece ceie 17 principii sunt legate unul decelálalt precunr zalele ur-rui lant. Astfel, prin coordona-i'ca lolosirii ]or, rezultá rln amestec care formeazá unrlredii-r cle mare putere. Omiterea oricárnia dintre acesteprinci¡:ii ar slábi puterea, tot aga cum indepártarea uneisingi-r re zale slábeste puterea lantului.

Irr¡terea celor i7 principii constá nu in principiile insine, ci ín n¡tli¡¡r,'r',, si ttttliznt'cs lort Atunci cánd sunt apli-catc, principiiie schimlrá ,,chimia" mintii, dintr-cl atitu-iline rrrint¡Iá ilegatir,á intr-ur-ra pozitir,á. Atitudíncu tttitt-irilii ptiziti ¿,r7 este' ce¿l care ¡trage succesr.r], conducán.iri-1pe onr spi"e cele I,)otráspr"ezece Bogátii.

oBrcErut- DE A FACE uN EFORT ÍN pr-us ¡1a/J

Fiecare dintre aceste principii reprezintá, prin utili-zarea sa, o calitate pozitivá, distinctá a mintii omenegtisi fiecare circumstantá racordatá la puterea gánduluisolicitá utiliz,area unei combinalii specifice a acestorprincipii.

Ceie \7 principii pot fi asemánate cu cele 26 de lite-re ale alfabetului, prin combinarea cárora toti oameniiau posibilitatea de a se exprima. Literele individualeale alfabetului au un inteles redus sau nici unul, daratunci cánd sunt combinate in cuvinte, pot exprimaorice gánd conceput de cineva.

Cele 17 principii reprezintá ,,alfabetul" realizárii in-dividuale, prin care pot fi exprimate toate competente-le in cea mai inaltá si mai beneficá formá a 1or. Ca rezul-tat, acestea furnízeazá mijloacele prin care o persoanápoate obtine Secretul Bogátiilor.

Dragostea, adeváratuleliberator al omenirii

Dragostea este cea mai márea!á experientá tráitá deo fiintá umaná. Intermediazá comunicarea cu Inteli-genfa Infinitá.

Atunci cánd este amestecatá cu emofiile trezite desexualitate si romantism, il poate conduce pe om pe celemai inalte culmi ale realizárii individuale prin aiziuneacreatoare.

Emofia iubirii, cea sexualá si cea romanticá sunt celetrei laturi ale eternului triunghi cunoscut drept geniali-tate. Acestea sunt singurele mijloace prin care naturacreeazá genii.

Dragostea este expresia externá a naturii spirituale aomului.

Sexul este pur biologic, dar furnizeazá resortul actiu-nii in orice efort creator, de la umila creaturá care se tá-rágte páná la cea mai profundá dintre toate creafiile,omul.

Atunci cánd dragostea si sexul se combiná cu spiri-tul romantismului, lumea se poate bucura, pentru cáacestea aduc potenfialul pentru marii conducátori caresunt gánditorii profunzi at lumii.

Dragostea ii aduce pe oameni in aceeagi familie!

DRACOS EA, ADEVARATUL ELIBERATOR AL OMENIRII 75

Indepárteazá egoismul, lácomia, gelozia si invidiasi face alte;e regale din cei mai umili oameni. Adevá-rata máretie nu se va afla niciodatá intr-un loc lipsit deiubire.

Dragostea despre care vorbesc nu trebuie confunda-tá cu emotiile sexuale, deoarece dragostea, in cea maiinaltá si purá expresie a sa, este o combinatie a triun-ghiului etern, mai mdret decát oricare dintre pdrtile salecomponente.

Dragostea la care má refer este ,,elanul vitalt' - f¿¿-torul dátátor de viafá - resortul acliunii - al tuturoreforturilor creative care au ridicat omenirea la stareaprezentá de rafinament gi culturá.

Este singurul factor care traseazá o linie clará de de-marcafie intre om gi celelalte creaturi pámántegti, care-isunt inferioare. Este singurul factor care determiná spa-tiul pe care il va ocupa fiecare in parte in inimile priete-nilor sái.

Dragostea este fundatia solidá pe care poate fi con-struitá prima dintre cele Douásprezece Bogátii, o atitu-dine núntnlñ pozitiad, si nu putem sá nu observám cá ni-meni nu va putea deveni cu adevárat bogat fárá ea.

Dragostea este urzeala si firul de lesáturá ale tuturorcelorlalte unsprezece bogáfii. Ea infrumusefeazá toatebogátiile gi ie conferá acestora rezistenfá in timp, fapt cepoate fi dovedit de o observare in treacát a tuturor celorcare au acumulat bogálii materiale, dar nu 9i dragoste.

Obiceiul de n face un efort ín plus conduce la dobándi-rea spirituiui dragostei, pentru cá nu existá o expresiemai máreatá a iubirii decát aceea demonstratá prin ser-viciile aduse fárá egioism, spre beneficiul altora.

Emerson a avut viziunea acestui tip de dragosteatunci cánd a spus: ,,Cei cnre suut capnbili de smerenie,dre¡ttnte, ítúire, aspiratie se aflñ dcjn pe ¡tlntforma care co-mandd stiittta.le si nrtele, discursul si poezin, ncliunea gi lm-


rul.Pentru cá oricine tráiegte in aceastá beatittldine ne-

sfársitá anticipeazá deja acele puteri speciale cu care oa-

menii sunt recompensafi la un nivei atát de inalt...(Jamerrii generogi stiu foarte bine cá cei care acordá

timp, bani sau adápost unui stráin - din dragoste, nupentru falá - si-l indatoreazá pe Dumrleze:), intr-atátde perfecte sunt comPensafiile in univers. intr-un fel,

timpul pe care s-ar párea cá-l pierd este ráscumpárat,iar durerile pe care si Ie asumá isi au propria lor ráspla-

tá. Acesti oameni aprind flacára iubirii omenesti si ridi-cá standardul virtulii civice printre semenii loÍ."

Marii oameni ai fiecárei epoci au vázut dragostea ca

pe un elixir etern care Panseazá ránile sufletesti si ii face

pe oameni sá aibá grijá unul de celá]alt. una dintre cei

mai nrari personalitáli ale acestei natiuni si-a exprimatpunctul de vedere asuPra iubirii intr-un text clasic, care

va drrra }-ráná Ia sfársitul timpurilor' El spune:

,,Dragostea este singurul curcubeu pe cerul intune-cat al vietii.

Este steaua zorilor gi a inserárii.Strálucc;te deasupra pruncilor si-9i trimite razele

páná in mormintele tácute.Este párirrtele artei, ins¡rirafia poetilor; patriofilor si

filozofilor.Este aerul si iumina fiecárei inimi __ constructorul

fiecárei case, a!átátorul focr-rlui fiecirrc'i inimi.A fost prinra care t1e-a fácut sá visán-L la nelnurire.Umpie lumea c1e cántec - Pentru cá muzica este vo-

cea dragostei.lubirea este ttn nragician, utr vrájittlr carc tralrsformá

lucrurile lnárlurte in bucurie si face' altete regale clin oa-

nrenii de ráncl.Este parfumul care farmccá florilc', itrima, ial' fál'á

aceastá pasiune Satcrit, aceastá incolrstielrtá diviná, Sun-

DRACOSTEA, ADEVARATUL ELIBERATOR AL OMENIRII 77

tem chiar mai prejos decát necuvántátoareie; daravánd-o, pámántul este rai, íar noi suntem zei.

Dragostea este transfigurare. Ea innobTleazá, purifi-cá si glorificá... Dragostea este o revelatie, o creatie. Dela dragoste, lumea imprumutá frumusefe, iar cerurile,slava. Dreptatea, dáruirea de sine, generozitatea si milasunt copiii dragostei... Fárá dragoste, orice giorie se ofi-legte, nobletea se stinge, arta moare, muzica isi pierdesensul gi devine simplá r,ibratie a aeruluí, iar virtuteainceteazá sá existe."

Dacá un om este cu adevárat minunat, isi va iubi totisemenii!

Íi ,ra iubi deopotrivá pe cei buni gi pe cei rái. Pe ceibuni ii va iubi cu mñndrie, adniratie si bucurie . Pe cei ráiii va iubi cu compñtimire. si tristele, pentru cá, dacá estecu adevárat un om minunat, va gti cá atát trásáturiiebune, cát gi cele rele sunt adesea rezultatul imprejurári-lor asupra cárora oamenii defin prea pufin control, dincauza ignoranfei 1or.

Dacá un om este cu adevárat minunat, va fi milos, in-lelegátor gi tolerant. Atunci cánd va fi constránsá sá-ijudece pe ceilalti, va echilibra dreptatea cu mila grijulie,fiind mereu de partea celor slabi, negtiutori si coplegifide sárácie.

Astfel, acel om nu doar cá un fttce un efort 'tn plus, inadeváratul spirit al Camaraderiei, dar va face acest lu-cru cu ddruire si blándete .Iar dacá acel efort in plus nu vafi indeajllns, il va face si pe al doilea, gi pe al treilea, vaface atátea eforturi cáte vor fi necesare.

Cátiaa dintre aceia cdrora obiceiulde a face un efort hr plus le-a adus beneficii

Nimeni nu face de bunávoie un anumit lucru fárá sáaibá un motir,. Sá r,edem dacá putem gási un motiv ra-

lional care sá justifice obiceiul de o fnce un e.:fort tn plus,

78 SECRETUL BOGAI-IILOR

observánd cá¡iva indivizi care au fost inspirati de acest

obicei.Cu multi ani in urmá, o doamná in várstá cutreiera

un mag azin general din Pittsburgh, evident, ca sá-9i

omoare timpul. Trecea de la un raion la altul fárá ca ci-neva sá-i dea vreo atenfie. Tofi vánzátoriiau catalogat-odrept un ,,spectatoÍ", care nu avea intentia sá cumpereceva. Atunci cánd se oPrea la un raion, vánzátorul se

uita intentionat in altá parte.Ce nfncere hruprtrtnntñ au pierdut prin aceastá indife-

rentá!in cele din urmá, doamna a ajuns ia un raion unde se

afla un tárrár vánzátor, care s-a inclinat politicos 9i a in-trebat-o dacá poate s-o ajute cu ceva'

,,Nü", a ráspuns ea. ,,Doat imi ocup timpul, agtep-

tánd sá se opreascá ploaia, ca sá pot sá merg acasá-"

,,Foarte bine, doamná", a spus zámbinci tánárul,

,,pot sá vá aduc un scaun?" Fárá sá mai a9tepte ráspun-sul, tánárul i-a oferit un loc Pe scaun. Dupá ce ploaia s-a

mai potolit, tánárul a luat-o Pe doamná de brat, a con-

dus-o in stradá si si-a luat rámas-bun. Cánd sá plece,

doamna i-a cerut tánárului o carte de vizitá.Cáteva lttni mai tátziu, proprietarul magazinului a

primit o scrisoare, prin care i se solicita sá-l trimitá pe

tánárul vánzátor irr Scofia, sá preia o comandá pentrumobilierul unei case. Proprietarul magazinului i-a rás-

puns cá ii pare ráu, dar tánárul domn nu mai lucreazá

ia clepartamentul de mobilá. Totugi, i-a explicat cá ar fibucuros sá-i trimítá ,,o persoaná cu exPerientá" pentrua face acest servicir,t.

I{áspunsul care a venit specifica faptul cá cloar acel

tánár putea sá facá acel lucru. Scrisorile erau semnate

c1e Andrew Carnegie, iar ,,casa " P" care voia s-o mobi-leze era Castelul Skibo clin Scofia. Doanrna in várstá era

mama dlui Carnegie. Tánárul a fost trimis in scotia.

DRAGOSTEA, ADEVARATUL ELIBERATOR AL OMENIRII 79

A primit o comandá in valoare de cáteva sute de mii dedolari pentru mobilarea intregii case gi oclatá cu ea, po-zitia de proprietar asociat aI acelui rnagazir-r. Mai tár-ziu, a devenit proprietarul a jumátate din veniturilemagazinului.

Intr-adevár, merrtá sd fnci un efort ín plus.Cu cátiva ani in urmá, editorul de la The Golden Rule

Magazine a fost invitat sá tiná un discurs la PalmerSchool din Davenport, Iowa. A acceptat invitafia, solici-tánd taxa obignuitá, in valoare de 100 de dolari, pluscheltuielile de deplasare.

Cát a stat la colegiu, editorul a stráns suficient mate-rial destinat mai multor articole pentru revista sa. Dupáce 9i-a incheiat discursul gi era pregátit sá se intoarcá IaChicago, i s-a propus sá i se pláteascá cheltuielile gi sáprimeascá un cec.

A refuzat sá primeascá bani atát in schimbul dis-cursului, cát gi pentru cheltuieli, explicánd cá a fost dejarásplátit corespunzátor prin materialul procurat pentrurevista sa. A luat trenul spre Chicago, simfindu-se binerecompensat pentru cálátoria sa.

In urmátoarea sáptámártá, a inceput sá primeascá dela Davenport o mullime de cereri de abonamente la re-vista sa. La sfárgitul sáptámánii, primise peste 6 000 dedolari bani gheatá. A primit apoi o scrisoare de la dom-nul Palmer, care-i explica faptul cá abonamentele aufost fácute de elevii lui, cárora le spusese despre refuzuleditorului de a accepta banii ce-i fuseserá promisi gi pecare-i merita.

Pe parcursul urmátorilor doi ani, elevii si absolventiide la Palmer School au investit mai mult de 50 000 dedolari in abonamente la The Golden Rule Magazine. Po-vestea a fost atát de impresionantá, incát a fost descrisáamánuntit intr-o revistá cu circulatie in intreaga lume a


vorbitorilor de limbá englezá, aga cá s-au abonat la eaoameni din mai multe tári.

Astfel, furnízánd un serviciu de 100 de dolari 9i refu-zándplata, editorul a declangat actiunea Iegii profituri-lor crescánde in favoarea sa, care i-a adus un venit de500 de ori mai mare decát propria investitie. Obiceiul de

a fnce un efort tn plus nu este o fantezie. Ci aduce com-pensafii dintre cele mai generoase!

Mai mult, nu se uitá niciodatá! Ca si alte tipuri de in-vestitii, obiceiul de a face un efort ín plus aduce dividen-de pe intreg parcursul vietii.

Sá aruncám o privire asupra a ceea ce s-a intámplatatunci cánd cineva a neglijat oportunitatea de a face untfort tn plus. Spre sfársitul unei dupá-amieze ploioase,un ,,vánzátor" de automobile státea la biroul sáu din-tr-un salon de prezentare din New York, unde erau ex-puse vehicule scumpe. Uga era deschisá, a?d cá a intrato persoaná sprijinindu-se degajat intr-un baston.

,,Y ánzátorul" gi-a ridicat privirea de pe edi;ia de du-pá-amiazá a ziarului pe care-l citea, i-a aruncat o privi-re rapidá nou-venitului si l-a etichetat imediat dreptunul dintre acei ,,cumpárátori de vitriná" specificiBroadway-ului, care nu fac altceva decát sá iroseascápre[iosul timp a] altora. A continuat sá citeascá ziarul,fárá sá se deranjeze mácar sá se ridice de' pe scaun.

Omul cu baston s-a plimbat prin salon, uitándu-se lamagini. in cele din urmá, s-a indreptat spre locul in care

státea ,,vánzátort)\", balansándu-si bastonul, si l-a intre-bat cu nongaiantá despre preful a trei dintre automobi-lele cxpuse. Fárá sá-gi ia ochii de pe ziar, ,,vánzátorul"i-a spus preturile ;i a continuat sá citeascá ziarul.

Omul cu bastonul s-a reintors Ia ceie trei automobilela care se uitase inainte, a dat cu piciorul in pneurile fie-cáruia si a revenit la omul ocupat dc la birou, spunánd:

DRAGOSTEA, ADIrVÁNANUI ELIT}ERATOIi AL OIV{TrNIIi.II 8I

,,Ei bine, nu prea stiu dacá sá-l iatr pe acest&, P€ aceia

sau pe celáialt; sau dacá sá le curnpár pe toate trei."Bárbatul ocupat de la birou a ráspuns cu un fel de

zámber superior, atoatestiutor, ca si cull1 ar fi sPus:

,,Exact culn m-am gándit!"Apoi, omul cu bastonul a sPus: ,,Oh, cred cá o sá

cumpár unul dinire ele. Tiimite-mi-1 máine acasá pe cei

cu roli galbene" Si, apropo, cát ai spus cá face?"

§i-a scos carnetui de cecuri, a completat un cec, i-a

inmánat ,,vánzátorului" si a plecat. Cánd ,,vánzátorul"avázut numele inscris pe cec, a fácut fefe-fefe ;i aproa-pe cá a lesinat din cauza siábiciunii inimii- Omul care

semnase cecul era Flarry Payne Whitney, iar ,,vánzáto-ru)" gtia cá dacá s-ar fi obosit mácar sá se ridice de pe

scaun, ar fi putut sá rrándá toate cele trei autovehiculefárá nici un efort.

Refuzul de a face cele mai bune servicii de care esticapabil costá - un fapt pe care unii l-au inr'áfat Preatárziu.

Dreptul la libera iniliativá nu valoreazá Prea multpentru un tovarág prea indiferent satr prea leneg pentrua-l exercita. In aceastá categorie se incadreazá mul¡i oa-meni, fárá sá recunoascá motivul pcntru care nu auadunat bogátii niciodatá.

Cu peste 40 de ani in urmá, ufl tánár vánzátor de

componente electronice a observat cá magazinul avea o

multime de márunli9uri invechite, care nu se mai vin-deau. Avánd ceva timp la dispozifíe, a aranjat o masá

specialá in mijlocul magazinului. A incárcat-o cu produ-sele nevandabile, specificánd cá pretui oricáruia dintrearticole este 10 cenli. Spre surprinderea sa si a patrolltl-luimagazinului, obiectele s-au vándut ca páinea caldá.

in baz-a acestei experierrte a apárut nrarele lant de

nragazine F. W. Woolrvorth, FiVe and Ten Cent. Tánárulcare a avut ideea de n faca rm c.t'"ort hr ¡tlus a fost Frank


W. Woolworth. Acea idee i-a adus o avere estimatá lapeste 50 de milioane de dolari. Mai mult, aceeagi.idee a

imbogátit si alte persoane, iar aplicarea ei se aflálabazamultora dintre cele mai profitabile sisteme de vánzáridin America.

INimeni nu i-a spus tánárului Woolworth sá-si exer-cite dreptul la libera initiativá. Nimeni nu l-a plátit sáfacá asta; cu toate acestea, actiunea sa l-a condus la be-neficii permanente pentru efortul sáu. Odatá ce gi-apus ideea in practicá, veniturile obtinute aproape cái-au dat gata.

ir-, legáturá cu aceastá deprindere de a face maimult decát egti plátit, existá un aspect care lucreazá inbeneficiul persoanei respective chiar gi atunci cándaceasta doarme. Odatá ce deprinderea este pusá inmiscare, bogátiile se vor aduna atát de repede ca prin-tr-o minune, care, precum lampa lui Aladin, aduce inajutorul acelei persoane o armatá de spiridugi, incár-cali cu genti pline de aur.

Cu aproximativ 30 de ani in urmá, vagonul privat allui Charles M. Schwab era detagat si tras pe linia de la«¡telária din Pennsylvania. Era o dimineatá rece, geroa-sá. La coborárea din vagon, a fost intámpinat de un tá-nár care tinea in máná un caiet de notife si care a expli-cat grábit cá era stenograf in biroul general alcompaniei gi cá a coborát pentru a vedea dacá dlSchwab avea nevoie sá scrie vreo scrisoare sau sá trimi-tá vreo teiegramá.

,,Cine fi-a cerut sá má aqteptl?" l-a intrebat dlSchrvab. ,,Nimeni" , i-a ráspuns tánárul. ,,Arr-r vázut te-iegrarna prin care se anunta sosirea dumneavoastrá,asa cá am coborát sá vá intálnesc, speránd sá pot faceceva pentru dumneavoastrá."

DRAGOSTEA, ADEVARATUL ELIBERAToR AL oMENIRIT 83

Gánditi-vá! A coborát sperñnd cá ar putea sá facá unlucru pentru care nu era plátit. §i a fácut acest lucru dinproprie initiativá, fárá sá-i fi spus cineva.

Dl Schwab t-a multumit politicos pentru grljá, spu-nánd cá la acel moment nu avea nevoie de stenograf .

Dupá ce si-a notat cu grijá numele tánárului, l-a trimispe acesta inapoi la muncá.

In acea seará, cánd vagonul lui privat era legat detrenul de noapte pentru intoarcerea la New York, il aveaca ocupant si pe tánárul stenograf . La solicitarea dluiSchwab, acesta fusese transferat in New York, pentru afi unul dintre asistenlii magnatului oleiului. Numelebáiatului era Williams. A rámas in slujba dlui Schwabtimp de cáliva ani, de-a lungul cárora i s-au ivit pe ne-agteptate nenumárate oportunitáli de promovare.

Este ciudat cát de multe oportunitáti apar fárá abate-re in calea acelora care sunt mereu preocup ati sd fncñ wtefort ítt plus. in cele din urmá, in calea tánárului Williama apárut o oportunitate pe care nu a putut s-o ignore. Afost numit presedinte si a primit un pachet considerabilde actiuni intr-unul dintre cele mai mari concerne demedicamente din Statele Unite - o slujbá care i-a aduso avere mult peste nevoile lui.

Aceastá intámplare este dovada ciará a ceea ce se poa-te intámpla si a ceea ce s-a intámplat de-a lungul anilorsub semnul modului de viatá american.

Obiceiul de a face. un efort tn pltts este unul care nu-gilimiteazá compensatiile la angajati. Functtoneazá la felde bine 9i pentru patron, si pentru angalat, asa cum nearatá si cazul unui comerciant.

Numele sáu era Arthur Nash. Afacerea lui era co-mertul cu articole de croitorie. Cu cátiva ani mai inain-te, afacerea dlui Nash era la un pas de a ajunge in fatalegii. Din cavza unor irnprejurári ce páreau rnai presusde controlul sáu, ajunsese in pragul falimentului.

B4 SECI{E]'UL T]OGÁTiILOR

Unul dintre cele mai serioase dezavantaje ale sale eraacela cá angajatii se moiipsiserá de fatalismul lui, iaracest incru se vedea in incetineala cu care lucrau si inaceea cá deveniserá nemultunriti. Situalia lui ajunsesedisperatá. Tiebuia fácut ceva, si incá repede, dacá voiasá-si continue afacerea.

Tiecánd peste disperare, si-a adunat ar-rgajatii gi ie-aprezentat situatia. Pe másurá ce vorbea, i-a venit o idee.A spus cá a citjt o povestire in The Goden Rule Magazine,in care se rrorbea despre faptul cá editorul acesteia n fñ-cttt un efort ?n plus, fácánd servicii pentru care a refuzatsá fie plátit, dar a fost rásplátit in schimb cu abonamelr-te in valoare de 6 000 de dolari la revista sa.

A solicitat sprijin, sugeránd cá dacá el 9i tofi angajatiisái ar acliona in acest spirit gi s-ar hotári sd facñ un efort tnplus, afacerea ar putea fi salvatá.

Le-a promis angajatilor cá dacá se vor alátura lui inaceastá experienlá,va face eforturi pentru ca afacerea sáse dezvolte, intelegándu-se de la sine ca toli cei impli-cali sá uite de salarii, cle orele de muncá, sá lucreze cusárg si cát mai bine, avánd sansa sá fie rásplátiti pentrumunca depusá. Dacá afacerea s-ar fi redresat, fiecare an-gajat urma sá primeascá salarjile restante plus un bonuspe másurá.

Angajatiior le-a surás ideea ;i au fost de acord sátreacá prin aceastá ilrcercare. De a doua zi, sr-au adusmicile lor economii, imprumutándu-l voluntar pe dlNash.

Fiecare verlea la lucru cu o altá stare de spirit, íar afa-cerea a inceput sá dea semne de innoire. Foarte curánd,ar.r inceptrt sá apará banii. Afacerea a inceput sá fie maiinfloritoare ca niciodatá.

Zece ani nrai tárzitt, afacerea l-a imbogátit pe dlNash. Angajatii eratr mai prosperi ca niciodatá si toatáIumea era inultumitá.

DRAGOSTEA, I\DEVÁRATUL ELIBERA'TOR AL OMENIRII 85

Arthur Nash a plecat in lumea celor drepti, insá afa-cerea lui continttá sá fie páná astázt una dintre cele n'rai

de succes intreprinderi de profil din America.Atunci cánd dl Nash párea invins, angajatii s-au

impiicat in afar:ere. intrebati p" oricare ciintre ei ce

crede despre faptul de n .fnce un t.f'ort ín ¡tlus si vetiprimi ráspunsull

Mai mult, discutati cr,i unul dintre agenfii de vánzáriI{ash, oriunde ii veti intálni, si oLrsen,ati-le et"rtuzias-mul si increderea. Odatá ce stinrulentr-ri ,,efortului inpius" pátrunde in mintea cuiva, el devine o aitá per-soaná. Prive;te lurnea cu ai;i ochi, iar el ¡tarc difct'if pcrr-tru cá este diferit.

Este un moment potrivit sá vá reatnintesc trn aspectimportant legat cle obiceiul de o fncc un c.fort itr plus, fá-cánd mai mult decát esti plátit. Est:e t,orbn dcsysre ciudata

ínfluentñ pa (:ol't o orc aslLpro nceluin ce gi-n .fttrntnt ncest obi-

cei.De l-r€ urma acestui obicei, cel mai mare avantaj nuil au cei care beneficia zá de serviciile prestate - Ci ncela

cnre fnce seruiciul, avantajul Iuánd forma unei ,,atitudinimintale" schimbate, care-l face o Perso¿lná mai influen-tá, mai increzátoat'e, mai intreprinzátoare, mai entuzias-tá, vízionará si ctt ur1 scop bine definit Toate acestea

sunt atribute ale realizárilor incunttrtate de stlcces.

,,Faceti ireab¿r si rreti avea puterea", a spus Emerson'Oh, da, ¡ruterea! Ce poate face un onr in lulnea noastrá,dacá nu are putere? Dar trebuie sá fie acei gen de puterec¿rre atrage oamenii, ntr-i indeprárteazii" Tieburie sá fie oforn"rá de putere care cástigá avánt inbaza lcgii uenituri-lor crcscfindc, prin prc-rcedeul prin care actiunile si fapte-le cuirra i se intorc ínzecit.

O cnla mni ttsonrd de s olttine ccco t'{' z)ti doriti

Dunrneat't-l¿lstt'á, cei cat'e lucrati pentt"t-t ull salariu, artrebui sá irlviitati nrai multe ciespre bazele si dezvolta-


rea unei afaceri. Astfel veti intelege de ce nimeni nupoate continua la nesfársit sá cultive semintele unui ser-viciu necorespunzátor si sá culeagá roadele unei plátidepiine. Veti sti cá trebuie sá renuntati la deprindereade a cere plata pe o zi intreagá de muncá in schimbulunei zile de muncá de caiitate slabá.

Iar acelora dintre dumneavoastrá care nu lucrali peun salariu, dar care vá dorili sá obtinefi mai multe din-tre lucruriie bune in viatá vreau sá vá spun un lucru. Dece sá nu deveniti mai intelepfi si sá nu incepeti sá obgi-nefi ceea ce vá doriti intr-un mod cát mai ugor si mai si-gur cu putintá? Da, existá o cale usoará si sigurá de aobtine de la viafá tot ceea ce iti doresti, iar secretul leeste la indemáná tuturor acelora care fac o preocuparepersonalá din obiceiul de a fnce un efort ?n plus. Secietulnu poate fi descoperit altfel, deoarece se nscunde ín spate-le acestui efort tn plus.

Vasul clr aur de la ,,capátul curcubeului" nu este osimplá poveste! La capátul efortului in plus se aflá capá-tul curcubeului, si aici se ascunde vasul cu aur.

Existá numai cátiva oameni care au ajuns la ,,capátulcurcubeului". Cánd cineva ajunge acolo unde crede cáse terminá curcubeul, descoperá cá este incá departe clecapát. Necazul multora dintre noi este acela cá nu stiusá urmeze curcubeiele. Aceia care cunosc secretul stiucá la capátul curcubeului nu pofi ajunge decát fdcñnd un,.fort tn plus.

Spre sfárgitul unei dupá-amieze, acum vreo 45 deani, Wiiliam C. Durant, fondatorul General Motors, aintrat in balrca lui dupá inchiderea programului si a ce-rut sá i se facá o favoare care ?n mod normal trebuia so-licitatá in timpul orelor de serviciu.

Cel care i-a fácut serviciul a fost Carol f)or,r,nes, uflfunctionar al báncii. Nu numai cá l-a sevit pe dl Durantcu competer-rfá, dar a fácut tnt et'ort ín phs si l-a scr-oit cu

DRAGOSTEA, ADEVÁnaTuI ELIBERATOR AL OMENIRII 87

curtoazie. Functionarul l-a fácut pe dl Durant sá simtá cá

pentru el era o adeváratá plácere sá-l serveascá. intám-plarea pare banalá gi e, in sine, neinsemnatá. Fárá ca

dl Downes sá-si dea seama, aceastá curtoazie era desti-natá sá aibá consecinle de o naturá aparte.

A doua zi, dl Durant i-a cerut lui Downes sá viná inbiroul sáu. Cu aceastá ocazie, i-a oferit lui Downes o

functie pe care a acceptat-o. I s-a dat un birou intr-o in-cápere in care lucrau aproape 100 de persoane 9i i s-a

spus cá programul este de la 8.30 la 77.30. Salariul sáude inceput era modest.

La sfárgitul primei zlle, cánd gongul a anuntat inche-ierea programului, Downes a observat cá tofi 9i-au in-gfácat páláriile gi hainele gi s-au grábit spre usá. EI a statlini9tit, agteptánd ca ceilalti sá páráseascá biroul. Dupáce au plecat, a rámas la birou, cántárind in mintea sa

motivul pentr:u care toli se arátaserá asa de grábiti sá

plece de indatá.Cincisprezece minute r'-:.ai tárziu, dl Durant a deschis

uga biroului sáu, avázut cá Downes incá se aflá la birousi l-a intrebat dacá a inleles cá avea privilegiul de a-gi

termina slujba Ia 77 .30.

,,Oh, da", a ráspuns Downes, ,,dar nu vreau sá mácalc in picioare cu al;ii." Apoi l-a intrebat pe dl Durantdacá ii poate fi de folos. I s-a spus cá ar putea gási uncreion pentru magnatul automobilelor. A luat un creion,l-a ascufit si i l-a dat dlui Durant. Acesta i-a multumit si

i-a spus ,,noapte buná".A doua zi la sfársitul programului, l)ownes a rámas

din nou la biroul sáu páná ce s-a terminat ,,imbulzea-la".De aceastá d,atá, a agteptat cu buná stiintá. in scurttimp, dl Durant a iesit din biroui sáu si l-a ir-rtrebat dinnou pe Ilownes dacá inlelesese cá I7 .30 era ora inche-ierii programului.

EB SECRETUL BOCATIILOTT

,,Ba da", a zámbit l)ownes. ,,Am inteles cá este in-cheierc¿r programuhii celorlaiti, dar nu am auzit pe ni-rneni sá-mi spuná cá trebuie sá párásesc biroul atuncicánd se inchide ilr mod oficial, asa cá am ales sá rámánaici, speránci sá pot sá r,á mai fac vreun mic serviciu."

,,(,e sptr:t'nntñ lrec¡bisnu ítá\" a exclamat Durant. ,,Deunde ti-a venit icieea?"

,,Mi-a venit de la scena ia care am fost martor in fie-care zi la ilrchidere", a ráspuns Dorvnes. Dl Durant a

rnormáit un r'áspurls pe care Don¡nes nu l-a inteies si s-a

intors :lJ;:*colo, Lror,',,-'es a rámas ir-,tota"ur,-,, t, ur-

rou dupá program, páná cánd il vedea pe dl Durant cá

pleacá. lVu era plátit pentru oreie suplimerrtare. Nimeninu-i spusese sá facá acest lucru. Nimeni nu-i promisesenimic clrept rásplatá pentru asta 9i, dupá toate aparen-tele, ipí pierdea tinryu!.

Cáteva luni rnai tárziu, Downes a fost chemat in bi-roui diui Durant si ¿l fost informat cá fusese ales sá

meargá Ia o nouá uziná, achizitionatá recent, pentru a

superviza instalarea unor ansamble de utilaje. Imagi-nafi-vá! Un fost funcfiorrar barrcar sá deviná in cátevaluni l.:xpert in ansar:rble de utilaje.

Fárá sá dea inapoi, Downes a acceptat transferui sisi-a rrrrrrat clrumul. Nu a spus: ,,De ce, dle Durant, cá etrnu stiu nir¡ic despre jnstalarea ansamblelor de utilaje."irJu a spLr"s: ,,Nrr e treaba mea" sau ,,NLl strnt ¡rlátit sá in-stalez ansamble de utilaje." Nu, a mers la serviciu 9i a

fácut ceea ce i s-a cerut. Mai muit, arrea gi o ,,atitudinemiiltal2i " agrealri I á.

llei luni tnai tárziu, slujba era indeplinitá. Fusese fá-cntá atát de bine, incát dl Durarrt 1-a cl-rernat pe L)orvnesilr irirou si l-a inirebat unde a inr,átat clespre utilaje.,,C)l^r", a explicat t)clrt'1res, ,,nu alt1 invát¿rt niciodatá, dlef)urant. Ptrr si sirnplu ilr-a1rr uit.rt irlprelur, am gásit oa-

DRAGOSTEA, ADEVARATUL ELIBERATOR AL OMENIRII 89

menii care gtiau sá facá bine acest lucru, i-am pus latreabá gi ei au dus trenlta la bun sffirgit."

,,Splendídl", a exclamat dl Durant. ,,Existá douá ti-puri de oameni valorosi. Unul este cel care gtie sá facá

un anumit lucru si se descurcá bine, fárá sá se plángá cá

muncegte prea mult. Celálalt este cel care-i pune pe cei-lal1i sá facá bine lucrurile , fárá sá se plángá. Tu egti am-bele intr-un singur trup."

Downes i-a mul¡umit pentru compliment si a dat sá

plece.

,,Asteaptá un moment" , i-a cerut Durant. ,,Arn uitatsá-ti spun cá esti noul manager al uzinei pe care ai insta-Iat-o, iar salariul táu incepe de la 50 000 de dolaripe an."

Urmátorti zece ani de asociere cu dI Durant au valo-rat intre 10 gi 12 milioane de dolari pentru Carol Dow-nes. A devenit consilier personal al regelui automobile-lor gi, prin urmare, a devenit bogat.

Principala problemá a multora dintre noi este aceea

cá vedem oameni care au ,,ajuns" deja in várf si ii cán-tárim in momentele lor de triumf, fárá sá ne interesámcum sau de ce ,,s-au ajuns".

Nu este nimic impresionant in povestea lui CarolDownes. intámplárile mentionate s-au petrecut pe par-ctrrsul unei zile de lucru, fárá ca mácar sá atragá atentiacelor care lucrau cu Downes. Si nu ne indoim cá mul¡idintre colegii lui de muncá l-au invidiat, deoarece aucrezut cá a fost favorizat de dl Durant, cá a beneficiat deun fel de ,,trecere" sau de noroc sau de orice alt lucru pecare oamenii il folosesc clrept scuzá pentru propria loriipsá de progres.

Ei bine, ca sá firn sinceri, Downes a avut ,,trecere" ladl Durar-rt!

Si-a creat aceastá ,,trecere" din proprie initiativá.


§i-a creat-o fñcñnd un efort in plus prin simpla ascufi-re a unui creion, atunci cánd nu i se ceruse decát uncreion.

$i-a creat-o rámánánd la birou ,,in speranta" cá arputea sá-i fie de folos patronului sáu, dupá ce imbulzea-la de Ia plecare lua sfársit in fiecare seará La17.30.

Si-a creat-o folosindu-gi dreptul la libera iniliativá gi

gásind oameni care stiau cum sá instal eze ansamble deutilaje, in loc sá-l intrebe pe Durant unde sau cum sá gá-seascá astfel de oameni.

Urmárili pas cu pas aceste intámplári si veti desco-peri cá succesul lui Downes s-a datorat exclusiv proprieilui inifiative. Mai mult decát atát, povestirea constá in-tr-o serie de sarcini márunte, indeplinite bine, cu o ,,ati-tudine mintalá" potrivitá.

Existau poate o sutá de alti oameni care lucraupentru dl Durant gi care gi-ar fi putut face treaba la felde bine ca Downes, dar necazul cu acegtia era cá eicáutau ,,capátul curcubeului" fugind de el in fiecaredupá-amiazá Ia 77 .30.

Mulli ani dupá toate acestea, Carol Downes a fostintrebat de un prieten cum a gásit oportunitatea de a

lucra pentru dl Durant. ,,Oh", a táspuns el modest,,,mi-am format deprinderea de a-i iegi in drum, ca sá

má poatá vedea. Atunci cánd se uita in jria dorind unmic serviciu, má striga pe mine pentru cá eu eram sin-gurul pe care-l vedea. Ín timp, a cdpdtat obiceiul de a mñcherua pe tnine."

Iatá despre ce e vorba! Dl Durant ,,a cápátat obi-ceiul" de a-l chema pe Downes. Mai mult, a aflat cá

Downes putea gi dorea sá-si asume responsabllitá¡lle fñ-cñnd un efort ín plus.

Ce pácat cá nu e animatá de acest spirit de a-gi asu-ma o mai mare responsabilitate intreaga populatie a

Americii! Ce pácat cá multi dintre noi nu vorbesc mai


mult despre ,,privilegille" modului de viatá american gimai putin despre lipsa oportunitátilor din America.

Existá \¡reun om din America de astázi care sá pre-tindá cá lui Carol Downes i-ar fi fost mai bine dacá ar fifost forfat, prin lege, sá se aláture mullimii si sá-gi párá-seascá locui de muncála 77.30 dupá-amiaza? Dacá ar fifácut asa, ar fi primit salariul corespun zátor genului demuncá pe care il fácea si nimic mai mult. De ce-ar fi tre-buit sá primeascá mai mult?

Destinul sáu se afla in propriile lui máini. Era ascunsin acest privilegiu unic care-ar trebui sá fie privilegiulfiecárui cetálean american: dreptul la libera initiativá,prin exercitarea cáruia sá-si formeze un obicei din n faceun efort in plus. Asta este intreaga poveste. Nu existá altsecret al succesului lui Downes. El l-a adoptat gi toti ceifamiliarizali cu circumstanlele avansárii lui de la sárá-cie Ia bogáfie il cunosc.

Existá un singur lucru pe care pare sá nu-l gtie ni-meni: de ce sunt atát de putini oamenii care, precumCaroi Downes, descoperá puterea efortului de a facemai mult decát esti plátit? Aici regásim sámánfa oricá-rei mari realizári. Desi este secretul oricárui succes denotorietate, cei mai multi oameni il privesc ca pe o gme-cherie ingenioasá, prin care patronii incearcá sá-i mun-ceascá mai mult pe angajati, iar acesta e un lucru greude infeles.

Chiar dupá terminarea rázboiului americano-spa-niol, Elbert Hubbard a scris o poveste intitula tá A Mes-sage to Carcin (Mesaj cñtre Garcin). A povestit pe scurtcum Presedintele William McKinley l-a insárcinat pe untánár soldat, care se nurrea Rowan, sá-i ducá un mesajal Cuvernului Statelor Unite lui Garcia, cápetenia rebe-lá, despre care nu se stia unde se aflá.

Tánárul soldat a luat mesajui, si-a croit drum prinjungla cubanezá si in cele clin urmá l-a gásit pe Garcia gi

92 SECRETUI- BOGÁTIILOR

i-a inmánat mesajul. Aceasta a fost intreaga poveste --un simplu soldat ce-gi indeplinegte misiunea confrun-tándu-se cu dificultati gi-si face treaba fárá sá se intoarcáinapoi cu o scuzá.

Povestirea a inflácárat imaginatiile si a fácut inconju-rul lumii. Simpla actiune a unui om care face lucrul ce-rut, si ii face bine, a devenit o gtire de primá márime.A Message to Garcin a fost tipárit si sub formá de brogu-rá, iar vánzárile au atins cotele cele mai inalte pentruastfel de publicafii, numáránd mai mult de zece milioa-ne de copii. Aceastá singurá povestire l-a fácut celebrupe Elbert Hubbard, ca sá nu mai spunem cá l-a ajutat sá

se gi imbogáteascá.Povestirea a fost tradusá in cáteva limbi stráine. Gu-

vernul japonez I-a tipárit si distribuit fiecáruia dintresoldatii sái in perioada rázboiului ruso-)aponez. Com-pania de transport feroviar Pennsylvania a dat cáte unexemplar fiecáruia dintre cele cáteva mii de angajafi.O mare companie de asigurári din America a prezen-tat-o agenlilor sái. Mult tirnp dupá ce Elbert Hubbard a

trectrt in nefiintá in nefericita Lusitanie in 1915, A tnes-

sage to Garcin continuá sá fie bestseller in America.Povestirea s-a bucurat de popularitate deoarece in ea

se regásea ceva din puterea magicá a acelora care fac unanumit lucru si il fac cu sim! de ráspundere.

Toatá lumea strigá dupá astfel cle oameni. Este nevo-ie de ei gi sunt cáutati in orice domeniu. Industria ame-ricaná a rezervat intotdeauna pozitrr princiare aceloracare pot si doresc sá-si asume responsabilitáti si isi factreaba arránd o ,,atitudine mintalá" corectá, fñc1rñ utt,fort trt ¡tlus.

Andrew Carnegie a promor¡at nu rnai putin de 40

astfei de oanreni de la pozitia inferioará de muncitorjnecalificati la aceea de miiion¿rri. A inteles valoarea ce-ior dorit ot'i sñ .facñ ttn eJctrt ín ¡tltrs. Oriurrde a gásit un ast-

DRAGOSTEA, ADEVARATUL ELIBERATOR AL OMENIRIT 93

fel de om, a adus ,,descoperirea" in sánul afacerii sale gii-a dat posibilitatea sá cástige la ,,intreaga sa valoare".

Oamenii fac anumite lucruri sau se abtin sá le facádin anumite motive. Cel mai temeinic dintre motiveleobiceiului de a foce un efort ?tt plus este acela cá aduce di-vidende pe termen lung, sub forme mult prea numeroa-se pentru a fi enumerate, tuturor acelora care-l adoptá.

Nu cunoagtem nici un individ care sá aibá un succesde duratá fárá sá facá mai mult decát lucrul pentru careeste plátit. Aceastá practicá are corespondenfe si in legi-le naturii. Se sprijiná pe o mulgime de dove zi a\e temei-niciei sale. Sebazeazá pe bun-simt si dreptate.

Cea mai buná dintre toate metodele de testare a te-meiniciei acestui principiu este aceea de a-l practica incalitate de obicei zilnic. Existá cáteva adeváruri pe carele putem inváta doar din propria noastrá experientá.

Americanii vor o cotá-parte cát mai mare din resur-sele vaste ale acestei tári. Este o dorintá fireascá. Aicisunt bogáfii din belsug, dar dafi-mi voie sá stopezaceastá incercare nebuneascá de a le obfine printr-o me-todá gresitá. Hai sá intrám in posesia averii noastredánd ceva valoros in schimb.

Cunoagtem regulile de obtinere a succesului. Sá neinsugim aceste reguli si sá le folosim inteligent, acumu-lánd astfel bogátiiie personale la care avem pretenlia gicontribuind totodatá la bunástarea natiunii.

Cazul unui patron lacom

Unii oameni vor spune: ,,Fac deja mai mult decátlucrul pentru care sunt plátit, dar patronul meu esteatát de egoist si de lacom, incát nu va recunoaste calita-tea muncii pe care o fac." Stim cu totii cá existá 9i oa-meni lacomi, care doresc sá beneficieze de mai multeservicii decát cele pentru care sunt gata sá pláteascá.

94 SECITETUL BOGATIILOR

Patronii egoisti sunt precum bucátile de lut in máini-le unui olar. Prin lácomia 1or, ei pot sá fie influenfati sá-lráspláteascá pe aceia care face mai mult decát lucruipentru care este plátit.

Patronii lacomi nu vor sá piardá serviciile unei per-soane care are obiceiul de n face un efort ?n plus. Ei cunoscvaloarea acestor angajati. Acesta este punctul-cheie siargumentul principal prin care patronii pot sá renuntela lácomia ce-i caracterízeazá.

Orice om destept va gti cum sá utilizeze acest punctforte, nu prin diminuarea calitáfii 9i a cantitátii servici-ilor prestate, ci prin cregterea lorl

Cel ce-gi vinde in mod inteligent serviciile il poatemanipula pe cumpárátorul lacom al serviciilor sale cuaceeagi ugurintá cu care o femeie degteaptá il poate in-fluenta pe bárbat dupá cum vrea. Tehnica realá este si-milará cu aceea pe care femeile inteligente o folosesc casá-i conducá pe bárbatt.

Un om destept isi va face o preocupare din a deveni,la locul sáu de muncá, indispensabil lacomului sáupatron, muncind mai mult gi mai bine decát oricare aitangajat. Patronii lacomi mai degrabá igi vor da un piciordecát sá renunle la un astfel de om. Astfel, aqa-zisa lá-comie a patronilor devine un avantaj pentru cel careadoptá deprinderea de afnce un efort tn plus.

Am vázut aplicatá aceastá tehnicá de cel putin o sutáde ori, ca mijloc de manipulare a patronilor lacomi prinfolosirea propriilor slábiciuni. A funcfionat de fiecaredatá!

ir-, urlr*ite imprejurári, patronul lacom nu se miscála fel de repede precum este de agteptat, dar acest lucruse dovedegte a fi ghinionul lui, cleoarece angajatul sáuatrage atentia unui angajator competitiv care ii fac oofertá angajatului pentru a fi noul beneficiar al servici-ilor acestuia.


Nu existá nici o modalitate sá inseli un om careadoptá obiceiul de a face un efort ?n plus. Dacá nu obtinerecunoasterea care i se cuvine de la una dintre surse, vaveni cu siguranfá de la o alta - de obicei atunci cándeste mai putin agteptatá. Vine insá totdeauna dacá per-soana respectivá muncegte mai mult comparativ cu cáteste plátitá.

Omul carefnce un efort tn plus si i1 face cu ,,atitudineamintalá" potrivitá nu pierde niciodatá timp cáutánd oslujbá. El nu trebuie sá facá acest lucru, deoarece totdea-una slujba este cea care-l cautá pe el. Crizele pot sá vinási sá plece; afacerile pot sá fie bune sau nu, fara poate sáfie tr timp de pace sau de rázboi; dar cel care presteazámai multe servicii si de calitate superioará comparativcu compensatia primitá va deaeni indispensabil benefícia-rului acestora si este asigurnt astfel ímpotriaa pierderii locu-lui de ruuncd.

Salariile mari si caracterul indispensabil coexistá.Aga a fost din totdeauna si mereu va fi astfel!

Omul care este destul de degtept pentru a se face in-dispensabil este gi destul de istet sá fie angajat totdeau-na/ cu o remuneratie pe care nici mácar cei mai lacomilideri sindicali nu ar solicita-o.

Majoritatea oamenilor i;i petrec viata cáutánd,,oportunitátí", asteptánd ca sansele sá-i surprindá peneagteptate,bizuindu-se cá ,,norocul" le va furniza ceeace au nevoie, dar fárá sá aibá perspectiva lintei finale,deoarece nu au un scop definit. Astfel, ei nu au nici unmobil care sá-i inspire pentru a adopta deprin derea de a

fnce un ,fort ín plus. Ei nu recunosc niciodatá:

,,Speranfa ce inimile oamenilor imbatáFi-va cenusá - ori floare; si-ndatáAsemeni zápezl ce pe desertui práfuit s-a pusLumineazá putrn, o orá sau douá - s-a dus."


Graba lor devine pagubá! Pentru cá se invártesc incerc, precum pegtisorii de acvariu intr-un vas cu apá, sise intorc mereu de unde au plecat; se intorc cu máinilegoale gi dezamágifi.

Bogáliile pot fi cágtigate doar prin ob¡inerea unei po-zitii superioare la locul de muncá; prin alegerea unuiscop si a unui plan bine definit pentru atingerea acesteipozifli; de asemenea prin selectarea unui punct de por-nire clar, din care sá incepi.

Dar sá nu lásám pe nimeni sá facá gregeala presupu-nerii cá obiceiuT de a face un efort tn pltts aduce doar bo-gálii materiale. Aceastá deprindere ajutá persoana carea adoptat-o sá descopere sursa bogáliilor spirituale gi

s-o foloseascá pentru satisfacerea tuturor nevoiloromenegti.

Pooestea dezz¡ñluitd de Edznard Choate

Unii oameni care sunt degtepfi gi allii care sunt in!e-lepli au descoperit calea spre imbogátire prin aplicareadeliberatá a principiului de a face un efort ?n plus pentruob;inerea cágtigului financiar.

Totugi, cei care sunt cu adevárat degtepfi recunosc cárásplata cea mai mare ce decurge din aplicarea acestuiprincipiu rezidá ir:r prieteniile care rezistá pe parcursulviefii, in relalii interumane armonioase, in capacitateade a iubi, in abilitatea de a-i infelege pe ceilalfi, in dis-ponibilitatea de a impárti cu ceilalti lucrurile cu care ci-neva este binecuvántat, ca si in toate cele DouásprezeceBogálii ale vielii.

Edward Choate este unul dintre cei care au recunos-cut acest adevár gi au gásit cheia secretá ce deschideportile bogáfiilor. Locuiegte in Los Angeles, Californiasi se ocupá cu vánzarea de asigurári de viatá.

La inceputul carierei sale de vánzátor de asigurári derriatá, avea un venit destul de modest gi nu inregistrase

DRAGOSTEA, ADEVARA'fUL, ELIBERATOI1 At. ONlirNIi{lt 97

nici un record in acest domet-rir-i. Printr-o nefericitá ac-

tiune riscantá, a pierdut toti banii gi ajunsese ia fundulsacului, fiind fortat sá o ia din nou de Ia zero.

Am spus ,,nefericitá acliune riscantá", dar ar fi tre-buit poate sá spun ,,fericitá acliune riscantá", deoarece

aceastá pierdere l-a fácut sá se opreascá, sá priveascá, sá

ascuite, sñ gfrndensc¿i si sá meditezela destinul care Paresá-i favorizeze pe tinii sá atingá un nivel inalt de reali-zare gi sá-i condamne pe ailii la infrángere temporarásau la egec permanent.

Prin aceste meditatii, a inceput sá studieze ftlozoftareaiizárii individuale. Cánd dl Choate a ajuns la iecfia

privind deprinderea de a .fnce un ,fort ?n plus, a fost

pátruns de un acut sentiment al intelegerii pe care nu-imai tráise niciodatá inainte gi a recunoscut cá pierdereaaverii materiaie poate conduce la sursa unor bogálii ;imai mari, constánd in forteie spírituale ale individului.

Cu aceastá descoperire, dl Choate a inceput sá-si in-sugeascá, Lrna cáte una, cele Douásprezece Bogátii ale

vietii, incepánd cu prima, prin dezvoltarea unei ntittt-dini mintale pozitiue .

Pe másurá ce timptri trecea, a incetat sá se mai gán-deascá Ia valoarea asigurárii de viatá Pe care ar fi pututs-o vándá si a inceput sá caute oportunitáli de a se afla?n senu,iciul celor ce erau impovárati de problerne Pecare nu le puteau rezolva.

Prima oportunitate i s-a ivit atunci cánd in clegerturi-

le din California a descoperit un tánár ce etuase intr-oacfiune riscantá de exploatare minierá si aproape cá era

muritor de foame. L,-a luat pe tánár in casa lui, l-a hrá-nit, l-a incurajat si l-a adápostit páná cánd i-a gásit osiujbá.

Aflándu-se in rolul bunului samaritean, dl Choatenu s-a gándit la cástigul firranciar, pentru cá era evident


cá un báiat lovit de sárácie si dárámat spiritual nu vaputea niciodatá sá achizilioneze o asigurare de viatá.

Apoi au inceput sá apará gi aite ocazii de a-i ajuta pecei mai putin norocosi, si asta cu atáta repeziciune, in-cát párea cá dl Choate este un magnet care-i atrágeadoar pe aceia care aveau probleme greu de rezolvat.

Dar aparenta era inselátoare, deoarece el trecea doarprintr-o perioadá de testare in care igi putea demonstrasinceritatea propriului obiectiv de a-i ajuta pe alfii. Operioadá, sá nu uitám, pe care oricine aplicá acest prin-cipiu de a face un efort in plus trebuie sá o traverseze in-tr-un fel sau altul.

Apoi scena s-a schimbat, iar afacerile dlui EdwardChoate au luat o furnurá la care, probabil, nu se agteptase.Yánzárlle sale de asigurári de viatá au inceput sá creas-cá din ce in ce mai mult, páná cánd au ajuns la cele maiinalte cote atinse vreodatá. Iar miracolul miracolelor esteacela cá una dintre ceie mai scumpe polite pe care a reu-sit sá le vándá il avea ca beneficiar pe patronul tánáruluidin degert cu care se imprietenise. Yánzarea s-a realtzatfárá nici o solicitare din partea dlui Choate.

i.r ,ce"rsi rnanierá, i s-a ivit ocazia si a altor vánzári,páná cánd a ajuns sá vándá fárá mare efort mai multe po-lite decát vánduse inainte depunánd eforturi sustinute.

Mai mult decát atát, a intrat in sfera vánzártlor de po-Iite de viatá pe sume mari. A inceput sá fie solicitat dreptconsilier privind asigurárile de viafá de oameni cu res-ponsabilitáti ridicate si cu afaceri financiare dezvoltate.

Afacerea sa a crescut páná cánd gi-a atins obiectivul,atát de mult rávnit de cei din domeniul asigurárilor deviatá - Membru pe Viatá al Mesei Rotunde a Miliona-riior in dolari. rJ astfel de distinctie este acordatá doarcelor care vánd polite de asigurare de minim un milionde dolari pe an, trei ani la ránd.

DRAGosTEA, ADEVÁnarul ELIBERAToR Al oMENIRII 99

Astfel, in cáutarea bogáliilor spirituale, EdwardChoate a gásit de asemenea gi averea materialá; a gásito avere mult mai mare decát ar fi anticipat vreodatá. Pe

scurt, la sase ani dupá ce a inceput sá joace rolul bunu-lui samaritean, dl Choate a vándut polite de asiguráride peste douá milioane de dolari doar in primele patruluni aie anului.

Povestea reahzárllor saie a inceput sá se ráspán-deascá in intrea ga fará. A primit invitafii de a vorbi laconvenfii pe tema asigurárilor de viafá, in fala altorvánzátori de polite de asigurare care voiau sá gtie cuma reugit sá se ridice la o astfel de pozilie de invidiat inaceastá profesie.

Le-a spus! §i contrar practicii obignuite a celor ce auobtinut mari succese, el si-a dezváluit smerenia inimii,ce-i fusese cáIáuzá, admitánd sincer cá realizárile sale

sunt rezultatul aplicár1t ftlozofiei altora.Omul de ránd care atinge succesul are tendinla sá

lase impresia cá reugita sa se datoreazá propriei degtep-táciuni si intelepciuni, foarte rar creditándu-i pe binefá-cátorii sái.

Ce pácat cá pe lume nu existá mai multi oameni ca

Edward Choate!Pentru cá este un lucru evident pentru tofi aceia care

gándesc cu adevárat cá nici unul dintre oamenii care auoblinut un succes de duratá nu ar fi reugit fárá coopera-rea prieteneascá a celorlalti; gi nimeni nu a avut un suc-ces de duratá fárá sá-i aiute pe ceilalti.

Edward Choate are atátea bogátii materiale cáte iisunt necesare. Dar este mult mai bogat in valori spiritu-ale, deoarece a descoperit, ;i-a insugit si a folosit inteli-gent toate cele Douásprezece Bogátii ale vietii, dintrecare banii reprezintá ultima si cea mai putin importan-tá Bogá|ie.

6CáIMintea áuzitoare

Definitie: O alinnld a doud sau ntni nrulte minli, tmbina-te tntr-o nrmonie perfectñ, ce coopereazá pen-tru atingerea unui scop definit.

Notati cu grijá definitia acestui principiu, pentru cáintelegerea sa reprezintá cheia ob¡inerii unei mari pu-teri personale.

Principiul Mintii Cáláuzitoare stá la baza tuturor ma-rilor realizári, este piatra de temelie a intregului progresomenesc, fie el individual sau colectiv.

Ci-reia puterii sale poate fi gásitá in cuvántul ,,ar-monie!"

Fárá acest element, efortul colectiv poate sá instituiecooperarea, dar nu si puterea pe care o furnizeazá ar-monia rezultatá prin coordonarea efortului.

Cele mai importante idei legate de principiul MintiiCáláuzttoare sunt:

Prenisa 'l:

Principiul Mintii Cáláuzitoare este mediul in care opersoaná poate sá beneficieze de avantajele experien-

fei, pregdtirii, educntiei, ctutonsterii s¡tecinliznte si abilitñ-

MINTEA C ALAUZITOARE 101

tií natiae ale ceiorlalti, ca 9i cum rnintea acestora ar fifost a sa.

Prentisn 2:

C) aliantá a .louá sau mai muite minti, in spiritul uneiarmonii perfecte, pentru atingerea unui scop definit, sti-ntuleazá fiecare minte printr-un ínalt grad de inspiratiegi poate sá dea nastere sentimentultii crlnoscut dreptCredin!á! (O oarecare idee despre aceastá stirnulare gi

puterea ei o regásim in relaliile de prietenie stránsá gi inrelatia de iubire.)

Prendsg 3:

Fiecare creier omenesc functioneazá atát ca o stafiede transmisie, cát si ca una de receplie pentru exprima-rea vibratiiior gándului, iar efectul stimulator al princi-piului Mintii Cáláuzitoare activeazá acliunea de a gándiprin fenomenul denumit teiepatie, care acfioneazá príncele gase simfuri.

i., aceastá manierá sunt transpuse in realitate multealianle de afaceri gi profesionale si s-a intámplat destulde rar ca o persoaná sá obtiná o pozitie superioará sausá detiná pe termen lung puterea fárá sprijinul princi-piului Mintii Cáláuzitoare; prin intermediul acestuiasi-a asigurat ajutorul altor minti.

Fárá sá mai luám in calcul alte aspecte, acest fapt re-prezintá o dovadá suficientá a profunzimii si importan-tei principiului Mintii Cá1áuzitoare, aspecte ce pot fi ob-servate de orice individ, fárá sá fie necesar ca acesta

sá-;i soiicite prea mult carpacitatea de observatie si de aavea incredere.

Prenisn 4:

Atunci cánd principiul Mintii Ciiláuzitoare este apli-cat in mod eficient, are ca efect correctarea persoarreirespectir.e Ia sectiunile subconstierrte ale rnintilor aliati-


lor sái - fapt ce poate sá explice multe dintre rezurtate-le aparent miraculoase ale Mintii Cáláuzitoare.

Pretnisn 5:

Cele mai importante relafii interumane in legáturácu care o persoaná poate sá aplice in mod benefic acestprincipiu sur-rt urmátoareie:

a) in cásnicieb) in religiec) in profesia, cariera sau vocafia sa.Principiul Mintii CáLáwzitoare a fácut posibil ca

Thomas A. Edison sá deviná un mare inventator in ciu-da lipsei sale de educalie si a cunogtinlelor de speciali-tate ce ii erau necesare pentru munca sa - o impreju-rare care oferá speran!á tuturor celor care cred in moderonat cá sunt dezavantajati serios de absenfa uneieducafii formale.

Cu ajutorul principiului Mintii Cáláuzitoare, cinevapoate infelege istoria si structura planetei pe care locuimavánd acces la cunogtintele geologilor calificafi.

Folosind cunostinfele si experienta chimistilor, cine-va poate sá utilizeze practic aceastá stiintá, fárá sá aibáo pregátire in domeniu.

Cu ajutorul oarnenilor de gtiinf á, al tehnicienilor, alfizicienilor 9i al specialistilor in mecanica aplicatá, cine-va poate sá deviná un inventator de succes fárá sá aibáo pregátire specialá in aceste domenii.

Existá douá tipuri generale de alianfe create de Min-tea Cáláuzitoare, gi anume:

1. Aliant a bazatá doar pe motive sociale sau perso-nale, cu rudele, indrumátorii religiosi sau priete-nii, fárá vreun obiectiv sau cástig material. Cel rusiintportant tip de aliantd este acela dintre soti.

2. Aliantele din motive de afaceri, profesionale si decástig bánesc, intre indir¡izi care au o motivatiepersonaiá in legáturá cu obiectul aliantei.

MINTEA CALAUZITOARE 103

Sá trecem acum in revistá unele dintre cele mai im-portante exemple de putere oblinutá prin uttlizareaMinlii Cáláuzitoare.

Mai intái, ar trebui sá analízárn forma de conducerea Statelor lJnite, ata cum a fost ea inscrisá inifial in Con-stitulia Statelor Unite, deoarece este o formá de puterece-l afecteazá in mod esential pe fiecare cetálean al aces-tei tári gi, intr-o mare másurá, intreaga lume.

Aceastá lará este faimoasá pentru trei motive clare:

1. Este cea mai bogatá tará a lumii.2. Este cea mai puternicá naliune a lumii.3. Dá cetálenilor ei mult mai multá libertate compa-

rativ cu oricare altá nafiune.Bogáfie, libertate si putere! Ce combinatie impre-

sionantá!Nu este dificil sá determinám sursa acestor avantaje

- ele igi au originea in Constitulia !árii 9i in sistemulamerican de liberá initiativá, acestea fiind atát de armo-rrios coordonate, incát le-au dat oamenilor o putere spi-ritualá si economicá nemaiintálnite r.reodatá.

Forma de guvernámánt americaná este o aliantásurprinzátoare a Mintii Cáláuzitoare, construitá dinrelatiile armonioase ale trrturor oamenilor acestei na-fiuni, ce funclioneazá in 50 de grupuri separate, cunos-cute drept state.

Nucleul Mirrtii Cáláuzitoare americane este usor deinleles dacá impárfim forma noastrá de guvernámánt inpártiie ei componente si le examinám, fiecare dintre elefiind aflatá sub controlul direct al majoritátii oamenilor.

Aceste párli sunt:

1. Ramura executivá a guvernului (detinutá de Pre-sedinte)

2. Ramura judecátoreascá (definutá de Curtea Supre-U\ma/

3. Ramura legislativá (cletinutá de cele douá Camereale Congresului).

1()4 SECRE"TUL BOC;ÁTIILOR

Consiitulia americaná a fost atát de intelept elabora-tá, incát puterea din spatele celor trei ramuri ale puteriieste cetinutá de popor. Este o putere de care oamenii nupot fi lipsiti, erce¡ttíind cnzul in cnre ncestin neglijeazd s-ofo-losenscñ\

Puterea politicá este exprimatá prin guvern.Puterea economicá este. detinutá gi exprimatá prin

sistem¡"rl iiberei ilritiative.Inr sutna celor douñ ¡tuteri este totdeauna dire.ct proportio-

nolñ ctt gradil de nrmonic ctt cnre ncestea sunt coordonnte!Puterea astfei obfir-rutá aparfine tuturor oamenilor!Aceastá putere le-a asigurat oamenilor cel mai inalt

standard de viatá posibii si a fácut ca natiunea ameri-caná s¿i fie cu adevárat cea rnai bogatá si mai liberá din-tre cele mai putemice tál'i ale lumii.

Dennmim aceastá putere ,,Stilul american de viafá!"Acest stil de via!á, coroborat cu dorinfa de a-l menti-

ne la standarde inalte a dus la consolidarea fortelornoastre, atát economice, cát si spirituale, intr-o luptácare arneninta distrugerea ci',,ilizafiei, dar si a moduluiamerican de viatá.

Este posibii ca viitorul omenirii sá fi fost determinatde aplicarea principiului Mintii Cáláuzitoare ameri-cal1e, deoarece este evident cá acesta a reprezentat ba-lanta puterii care a intors soarta rázboiului in favoarealibertátii oamenilor.

O altá ilustrare a aplicárii principiului Mintii Cáláu-zitoarc. in domeniul industrial o reprezintá marile siste-me americane de transport' si telecomunicalii. Oameniicare coorcioneazá fi-rnctionarea cáilor ferate si aeriene,ca si a sistemelor de tcrlefor ie si telegrafie au reusit sápresteze pentru populatie sen,icii de cea mai inaltá ca-lit¿ite, neegalatá de nic.i o altá tará. Eficienta acestora siptrterera derrir.atii este lezultattrl integral al a¡'r1itáriiprincipiului N,{intii Cá1áuzito¿ire ilr coordonarea arnto-nioasá ¿r el:ortlililor.

MTNTEA cÁtruzrroARE 105

Un alt exemplu de putere rezultatá din aplicareaacestui principiu il regásim in urma observárii relatieidintre fortele militare - fortele armate, navale gi aerie-ne. Si aici, ca si in celelalte domenii, cheia puterii noas-tre a fost coordonarea arrtonioasd a eforturilor.

O echipá de fotbal este un exemplu excelent de putereobtintrtá prin armonizarea eforturilor.

Marele sistem american de lanfuri de magazine esteincá ur1 exemplu al puterii economice oblinute prin apli-carea principiului Mintli CáIáuzitoare.

Succesul oricárei ir-rtreprinderi rentabile se datoreazáaplicárii acestui principiu. Sistemul american de liberá ini-tiativá este i::r intregime o ilustrare clará a puterii economi-ce rezultate din coordonarea armonioasá a eforfurilor.

Principiul Mintii Cáláwzitoare nu este proprietateaexclusivá a celor bogati gi puternici, ci reprezintá mij-locul de importan!á majorá prin care oamenii pot atin-ge rezultatele dorite.

Páná gi cel mai sárac om poate sá beneficieze de acestprincipiu prin formarea unei alianfe armonioase cu oaltá persoaná, aleasá de ei. Cea mai profundá gi poatecea mai avantajoasá apiicare a acestui principiu,la carepoate apela oricine, este alianta Mintii Cáláuzitoare incásnicie, cu conditia ca motivul din spatele acestei uni-uni sá fie Iubirea!

Acest tip de alian!á nu coord oneazá doar mintea ce-lor doi sofi, ci combiná totodatá calitátile spirituale alesufletelor 1or.

Beneficiile unei astfel de aiianfe nu inseamná doarbucurie gi fericire pentru so!i; prin ea, gi copiii acestorasunt binecuvántafi cu un caracter puternic gi dispun debazele necesare unei rrieti de succes.

Aveti acuffr o interpretare accesibilá a celei mai marislrrse a puterii personale cunoscute oamenilor - Min-tea Cáiáuzitoare. Vá revine responsabilitatea de a o uti-liza corect.


Folosifi-o corect ;i veli fi binecuvántati cu privilegiulocupárii unei pozitl importante in lume; aceastá pozitiepoate fi determinatá atát la nivel geografic, cát si la cel a1

relatiilor interumane, care vor fi cordiale gi cooperante.Nu vá temeti sá tintiti sus, atunci cánd vá stabiliti

obiectivul.Amintiti-vá cá tráifi intr-o lará a oportunitáliloa in

care nu existá limite cu privire Ia calitatea, cantitateasau natura bogátiilor ce pot fi acumulate prin buná-vointa de a da in schimb o valoare adecvatá.

Inainte de a vá fixa scopul i:r via!á, memorali urmá-toarele versuri 9i lásati inima sá invele povala lor:

,,Arn cerut de la viatá o centimá$i asta e tot ce mi-a dat,Oricát am cergit in fapt dé seará,Cánd prea putinul mi l-am calculat.

Cáci Viata este un patron corect,Ce-i ceri, asta i;i va da.Dar odatá ce salariu-ti stabilegti,Egti obligat sá-ti faci treaba.

Eu am muncit pentru nimicCa sá aflu apoi cu mirareCá, oricát ag fi cerut,Viala ar fi fost gata sñ-mi deA."

Oamenii de succes nu negociazá cu viafa pentru sá-rácie!

Ei stiu cá existá o putere prin care viala poate sá-i rás-pláteascá aga cum igi doresc. $tiu cá aceastá putere estela indemána tuturor celor care intrá in posesia SecretuluiBogátiilor. Cunosc natura acestei puteri si nelimitarea ei.O denumesc printr-un cuvánt; cel mai máre! cur,ántdintr-o limbá!

Acest cuvánt le este cunoscut tuturor oamenilor, darsecretele puterii lui sunt inlelese doar de cátiva.

Analiza principiuluiMinfii Cátászitoare

Primind de la Andrew Carnegie sarcina sá má ocupde filozofta rearizárii individuale, i-am cerut sá descrieprincipiul Mintii cáláuzit oare, astfel incát acesta sápoatá fi insusit gi utiiizat de toti aceia care doresc sá-sirealizeze Scopul Major Definit.

,,Dle Carnegie", i-am cerut €ü, ,,vreti sá definitiprincipiul Mintii Cáláuzitoare, astfel incát sá poatá fiaplicat prin eforturile individuale ale femeilor gi bárba-tilor ce-;i cautá locul in faimosul stil american de via-tá? V-as ruga sá descriefi modalitátile prin care un omcu abilitáti medii poate sá aplice acest principiu prinincercárile Iui zilnice de a-gi valorifica oportunitátile inpropria-i lará."

Iatá ráspunsul dlui Carnegie:,,Priviiegiile aflate la indemána poporului american

se bazeazá pe o sursá de mare putere. Dar privilegiilenu rásar ca ciupercile, din nimic, ci este necesar sá fiecreate si intretinute prin aplicarea acestei puteri.

Fondatorii actualei forme de guvernare americaná,prin prevederea si intelepciunea lor, au creat fundatiapentru toate formele de drepturi, libertate si bogátii.f)ar acestia a u pus doa r bazele.Ilesponsabilitatea adop-


tárii si folosirii acesteia trebuie sá fie asumatá de oricinesolicitá o parte din aceastá libertate gi avere.

Voi descrie cáteva dintre utilizárile individuale aleprincipiuiui Mintii Cáláuzitoare, asa cum ar putea fi eleaplicate in dezvoltarea unor relafii interumane ce potcontribui la atingerea Scopului Major Definit al uneipersoane.

Mai intái, vreau sá subliniez faptul cá un Scop MajorDefinit poate fi atins doar prin parcurgerea unei serii depagi; cá fiecare gánd al cuirra, fiecare negociere in care seangajeazá cu cei din jua fiecare plan pe care sí-l creeazá,fiecare gregealá pe care o face are consecinle vitale asu-pra capacitátii sale de a-gi atinge obiectivul propus.

Simpla alegere a unui Scop Major Definit, chiar dacáacesta a fost transpus intr-un limbaj clar gi bine fixat inmemorie, nu ii va asigura realizarea.

Obiectivul principal al unei persoane trebuie sá aibálabazá si sá fie sprijinit pe parcurs de un efort continuu;cen mni im¡tortantñ parte a ncestuia o reprezintñ tipul de rela-

lii interumane pe care le tntretine cu cei din jur.Avánd bine fixat in minte acest adevár, nimánui nu-i

va fi clificil sá infeleagá cát este de necesar sá fie atentin alegerea asociatilor sái, in special a aceiora cu carementine un contact personal apropiat prin natura pro-fesiei sale.

Iatá aici cáteva contexte ale relafiilor interumane pecare oamenii care au ur-r Scop Major Definit trebuie sá lecultive, sá le organize ze qi sá le foloseascá in procesulde atingere a teiului ales:

Profesia

Cu excepLia relatiei de cuplu dirrtr-o cásnicie (careeste cea rrrai importantá dintre toate relatiile MintiiCáláuzitoare), nici o altá forrná de relatie nu este la fel

ANALTzA pRrNCrpruLUr MrNTrr cAt tt¡zrroARE 109

de importantá ca aceea existentá intre un om gi cei cucare lttcreazá.

Fiecare om are tendinta de a accepta particularitátile,credinfele, atitudinea mintalá, punctul de vedere politicsau economic, ca gi multe alte trásáturi liber exprimatede cei cu care intrá in contact in munca sa zilnicá.

Cea mai mare tragedie a acestei tendinfe constá infaptul cá nu totdeauna cea mai deschisá persoaná din-tre colegii de muncá este gi cea mai profundá in gándi-re; insá destul de des este cea care manifestá nemullu-mire, cáreia ii face plácere sá-si afigeze publicinsatisfactia.

De asemenea, omul cu firea cea mai deschisá este demulte ori cel care nu are un Scop Major Definit propriu.Astfel, isi dedicá o mare parte din timp defáimándu-ipe cei care au un scop.

Oamenii cu un caracter puternic, care stiu exact ce-gidoresc, au de obicei intelepciunea sá-si pástreze pentru eiopiniile si rareori igi irosesc timpul incercánd sá-i descu-rajeze pe ceilalti. Sunt atát de implicati ir urmárirea pro-priului scop, incát nu-gi pierd timpul cu cineva sau cuceva care nu le aduce, intr-un fel sau altul, un avantaj.

Realizánd faptul cá oricine poate gási, in aproapeorice grup de parteneri, anumite persoane a cáror in-fluentá gi cooperare pot sá-i fie folositoare, omul cudiscernámánt, care are un Scop Major Definit pe caredoregte sá-l atingá,iqí va demonstra infelepciunea prinlegarea de amicilii cu aceia care pot si vor sá se impliceintr-o relafie de a;'utor reciproc. Pe ceilalti ii va evita cudiplomatie.

Firegte, el va incerca sá lege cele mai apropiate alian-te cu cei la care recunoagte existenfa unor trásáturi decaracter, personalitate gi cunostinte care ar putea sá-i fiefolositoare; si de asemeni nu ii va scápa din vedere peaceia care ii sunt superiori, fixándu-si atentia asupra zi-


lei cánd nu le vafi doar egal, ci chiar ii va depági, amin-tindu-gi cuvintele lui Abraham Lincoln: "Voi studia 9imá voi pregáti, iar intr-o ziva veni si rándul meu.,

Omul cu un Scop Major Definit constructiv nu i9i vainvidia niciodatá superiorii, dar le va studia metodele gi

va afla cum sá dobándeascá cunogtinfele lor. Putefi ac-cepta ca pe o profefie faptul cá cel care i;i petrece tim-pul cáutánd greselile superiorilor nu va reusi niciodatásá deviná el insusi un lider de succes.

Cei mai buni soldati sunt cei care acceptá gi duc Ia in-deplinire ordinele superiorilor in rang. Cei care nu potsau nu vor sá facá acest lucru nu \ror deveni niciodatálideri de succes in operafiunile militare. Aceeagi reguláse aplicá gi celor din alte domenii. Dacá nu reugesc sá ri-valizeze cu superiorii lor intr-un spirit de armonie, nuvor beneficia din belsug de parteneriatul cu acel om.

+In organizalia mea, nu mai putin de o sutá de oa-meni au reusit sá urce in ierarhie si au ajuns astfel maibogati chiar decát aveau nevoie. Ei nu au fost promo-vali in virtutea unor atitudini negative sau a deprin-derii de a gási nod in papurá celor care ocupau o pozí-Iie imediat superioará sau inferioará, ci datoritárelalionárii si utilizárii practice a experientei celor cucare au venit in contact.

Omul care are un Scop Major Definit va cántári gri-juliu fiecare persoaná cu care intrá in contact in muncasa zilnicá, privind-o ca pe o potentialá sursá de infor-matii utile sau de influenfá, pe care sá le imprumute gi

sá le foloseascá pentru promovarea sa.Dacá un om va privi cu atenfie in jur, rra descoperi

cá locul sáu de muncá zilnic este, practic, o salá de cla-sá in care poate sá obtiná cea rnai importantá dintretoate formeie de educatie - cea care vine din observa-tie si experientá.

ANALIZA PRINCIPIULUI MINTII cAuÁUzITOAI{E 771

.,Cum se poate trage un maxim de profit din aceastáformá cle educafie?" ne-am putea intreba.

Ráspunsul poate fi gásit studiind cele nouá motiveprincipale care stau labaza acliunilor voluntare ale oa-menilor. Oamenii igi imprumutá experienfa, cunogtinte-le gi coopereazá cu alti oameni, deoarece le-a fost furni-zat un motiv suficient pentru ca ei sá-si doreascá acellucru. Dacá intrelii cu colegii de serviciu legáturi deprietenie, egti cooperant si ai o atitudine mintalá potri-vitá, ai ganse mai mari sá inveti de la ei decát dacá egtipus pe har!á, egti iritabil, nepoliticos sau neatent Ia mi-cile gesturi de curtoazie practicate intre oamenii cu unanumit grad de culturá.

Un vechi proverb spune cá ,.mai multe muste se

prind cu miere, decát cu ofet»; cel care igi doreste sá in-vele de la acei colegi de serviciu care sunt mai informalidecát el si a cáror cooperare o cautá ar face bine sá ;i-laminteascá.

Educafia

Educalia unei persoane nu e niciodatá desávárgitá.Omul cu un Scop Major Definit de o mare impor-

tanfá trebuie sá rámáná elev pentru totdeauna gi sá in-vete din orice sursá posibilá, mai ales din acelea dincare poate sá obtiná cunostinle specializate si experien-

[á privind scopul sáu.Accesul la bibliotecile publice este gratuit. Acestea

oferá o mullime de informatii, organizate pe diverseteme. Contin toate cunostinfele oamenilor pe fiecare sll-biect, in toate limbile pámántului. O persoaná de succescu un Scop Major Definit va considera drept problemagi responsabilitatea sa citirea cártilor de profil, acumu-láncl astfel cunostinle importante, provenite din expe-rienla unor persoane care au tráit inaintea sa. Se spune


cá un om nu se poate considera nici mácar la nivelulunui copil de grádini!á in abordarea unei teme páná cenu beneficiazá, in limite rezonablle, de toate cunogtinfe-le acumulate pe acel subiect, care au fost pástrate pen-tru el prin intermediul experienfei altor persoane.

Un program de lecturá ar trebui planificat cu aceeagigrijá cu care o persoaná igi planificá regimul alimentar,deoarece si lectura este o hraná, fárá de care nu poate sá

creascá mintal.Persoana care igi petrece timpul liber citind zíare

amuzante gi reviste de sex nu se indreaptá spre nici omare realizare.

La fei putem spune despre cei care nu includ in pro-gramul lor zil¡ric anumite forme de lecturá care sá le fur-nizeze informatiile pe care sá le poatá utlbza in atinge-rea obiectivului lor major. Citirea la intámplare poate sá

fie plácutá, dar este destul de rar folositoare in profesie.Totugi, lectura nu este singura sursá de educalie. Prin-

tr-o alegere atentá a partenerilor de zi cu zi la serviciu, neputem asocia cu persoane de la care putem obline o edu-calie liberalá chiar gi printr-o conversalie obignuitá.

Cluburile de afaceri si profesionale ii oferá fiecáreipersoane oportunitatea de a forma alianle care sá-iaducá beneficii importante in ce privegte propria-i edu-cafie, cu condilia sá-gi aleagá cluburile si partenerii dincadrul acelor cluburi avánd un obiectiv bine definit inminte. Prin acest mod de asociere, multi oameni gi-aufácut relatii atát de afaceri, cát si sociale de mare valoa-re pentru atingerea scopului lor major.

Nimeni nu poate atinge succesul in viatá in lipsa de-prinderii de a lega prietenii. Cuvántul «contact», asa

cum este el folosit in mod obignuit cu referire la cunos-tinlele personale, este foarte important. Dacá o per-soaná isi face o practicá zilnicá din extinderea listei salede .,contacte» personale, va descoperi cá acest obicei ii

ANAI-iZA PRINCIPiULUI I\,{INTII CAT,ÁTSZIJ'OARE 173

\¡a aduce mari satisfactli, a cáror naturá nu poate fianticipatá la lnomentul cultivárii respectiveior cunos-tinfe; insá va r¡eni vremea cánd acestea vor fi dispuse si

vor fi in másurá sá-l ajute, dacá a reusit sá-gi creeze o

imagine favorabilá.Asa cum am spus, un om cu Lt]'l Scop Major Definit

ar trebui sá-si forrneze obiceiul der a stabili «contacte»

pe orice caie posibilá, ar'ánd grijá sá aleagá acele cái

prir-r care este cel mai probabil sá intálneascá oameni

care i-ar putea fi de folos.Biserica se numárá printre cele mai dorite surse prin

care cineva poate sá intálneascá alti oameni gi sá cultiverelatii, deoarece aceastá institutie aduce oamenii laolal-tá in imprejurári care inspirá spiritul de camaraderie.

Orice om are nevoie de o anumitá sursá prin care sá

se asocieze cú cei din jurul sáu, in imprejurári care ii vorpermite sá facá schimb de gánduri cu ei de dragui prie-teniei si intelegerii reciproce, excluzánd orice considera-tii de naturá financiará. Cel care se inchide in propria-icarapace devine un introvertit incurabil, care se va

transforma curánd intr-o persoaná egoistá, cu o viziunelirnitatá asupra vietii.

Politica

Pentru cetálealrul american, interesul pentru politicáeste atát o datorie , cát gi un privilegiu, pentru cá astfel

poate sá-si exercite dreptul de a susfine, prin interme-diui buletinului de rrot, trumirea in funclii pubiice a

unor femei si bárbati de valoare.Partidul politic cáruia ii apartine cineva are o impor-

tan!á mult mai micá decát problema exercitárii privile-giului de a vota. Dacá politica este mániitá cu practicinecinstite, singurii care poartá vina sunt cei care all Pu-

711 SECRETUL, BOGÁTIILOR

terea de a da afará astfel de persoane necinstite, nedem-ne si ineficiente.

ir-, co*pletare la privilegiul de a vota gi la datoria pecare o impune acesta, nu trebuie trecute cu vederea be-neficiile care pot sá fie obtinute din manifestarea unuiinteres activ in politicá, prin <<contacte, si alianle cu per-soane care pot sá deviná folositoare in procesul de atin-gele a Scopului Major Definit.

In multe meserii, profesii gi afaceri, influenfa politicádevine un factor determinant 9i important in promova-rea interesului personal. Profesionistii gi oamenii deafaceri nu ar trebui sá neglijeze posibilitatea promová-rii propriilor interese prin alianfe politice oportune.

Indirridul activ, care inlelege necesitatea extinderiialianlelor prietenegti in toate direcfiile posibile, aiianlepe care le poate utlliza in atingerea scopului sáu majorin viatá, va folosi pe deplin privilegiul de a vota.

Dar cel mai important motiv pentru care fiecare cetá-

fean american ar trebui sá manifeste interes fatá de po-liticá, motivul pe care voi pune accent in cele ce urmea-zá, este acela cá, dacá cetáleanul corect nu igi exercitádreptul de vot, poiitica se va fragmenta 9i va deveni undugman care va distruge aceastá natiune.

Fondatorii acestei naliuni 9i-au pus in joc viafa sionoarea pentru ca tofi oamenii sá beneficieze de privi-legiile libertátii 9i liberei alegeri in incercarea de a-9iatinge scopul vielii. Iar cel mai important privilegiueste acela de a ajuta, prin exercitarea dreptului de vot,1a mentinerea institufiei guvernannentale prin care fon-clatorii acestei natiuni au hotárát sá protejeze acele pri-vilegii.

Tot ceea ce e valoros are un pret determinat.Vá doriti libertate personalá si inclividualá! Foarte

bine, r,á puteli proteja acest drept formánd o aliantá a

Mintii Cáláuzitoare cu aiti indivizi cirrstiti gi buni pa-

ANAI-IZA I'RINCIPIULLI MINTII CALAUZITOAIIE 115

trioti, impiicándu-vá in alegerea unor oameni cinstifi infunctii pubiice. $i nu exagerez cu nimic cánd spun cá

aceasta ar putea sá fie cea mai importantá alianlá aMintii Cáláuzitoare pe care o poate face un cetáleanamerican.

Strámo9ii dumneavoastrá v-au asigurat libertatea 9iIibera alegere prin voturile 1or. Tiebuie sá faceli cel

putin la fel pentru binele descendenlilor dtmtneaaoastrñ si al

generatiilor care aor urmatFiecare cetálean american cinstit are suficientá influ-

en!á in fata vecinilor sái gi a colegilor de serviciu, incátsá-i permitá sá convingá cel putin alti cinci oameni sá-si

exercite dreptul de vot. Dacá nu-gi va exercita influenfa,va rámáne poate un cetálean cinstit, dar nu mai poate finumit cu adevárat un cetñfean patriot, deoarece prefulpatriotismului este rep rezentat de obligafia de a-I de-

monstra practic.

Aliantele sociale

Acesta este un domeniu fertil, aProape neingrádit,pentru cultivarea «contacteloo de prietenie. Se aflá inmod special la dispozilia bárbatului cásátorit, a cárui so-

tie intelege arta de a lega prietenii prin activitáli sociale.

O astfel de sotie poate sá transforme casa 9i activi-tátile sale sociale intr-un bun inestimabil pentru solulei, dacá ocupalia acestuia ii cere sá-9i extindá lista de

prieteni.Multi profesionisti a cáror eticá profesionalá interzi-

ce publicitatea directá sau autoPromovarea pot sá-si fo-loseascá in mod eficient privilegiile sociale, cu conditiasá aibá sotii cu inclinatie spre activitálile sociale.

LJn agent de succes vinde asigurári de via!á care de-

pásesc un rniiion de dolari pe an cu ajutorul sotiei lui,care este membrá a cátonr¿r Cluburi ale Femeilor de


Afaceri. Rolul sotiei lui este simplu. Ea le invitá dincánd ilr cánd acasá pe colegele ei de club, impreuná cusotii acestora. In acest fel, sotul leagá cunogtinle intr-oatmosferá relaxatá.

Se spune cá sotia unui avocat 9i-a ajutat soful sá con-struiascá unul dintre cele mai profitabile birouri de avo-caturá intr-un oras clin Vestul l\4ijlociu prin metoda sim-plá a activitálilor sociale, fiind o gazdá primitoarepentru sotiiie unor oameni de afaceri prosperi. Posibili-tátile in aceastá directie sunt nelimitate.

lJnul dintre cele mai importante avantaje ale alianfe-lor de prietenie cu oameni aparfinánd unei varietáli demedii sociale constá in aceea cá astfel de contacte oferáoportunitatea unor disculii ..la masa rotundá)>, c€ con-duc la acumularea acelor informatii de care are nevoiecineva pentru atingerea Scopului Major Definit.

Dacá o persoaná are un numár suficient de mare decunogtinfe din sfere suficient de variate, acestea pot de-veni o sursá vaioroasá de informatii pe o gamá largá desubiecte, creándu-se astfel o formá de raporturi intelec-tuale esentialá pentru dezvoltarea flexibilitátii si versa-tilitátii cerute de multe profesii.

Cánd un grup dc oameni adunafi laolaltá se avántáintr-o discutie de tipul «rrrásá rotundá, pe un subiectoarecare, acest tip de exprimare spontaná gi de schimbde idei imbogáte;te mintea celor prezenfi. Fiecare arenevoie sá-si reimprospáteze propriile idei si planuri cuhraná nouá pentru minte, pe care o poate ob¡ine doarprin discutii directe si sincere cu oameni ale cáror expe-rientá 9i educatie diferá de ale sale.

Scriitorul care ajunge «in top" si rámáne in acea po-zitie trebuie sá adauge continuu noi informatii rezerveisaie de cunostinte, insusindu-si gándurile si ideile altorpersoane., prin intermediul contactelor directe gi prinlecturá.

ANAL,IZA PI{INCIPIULUI MIN'TTI CALAUZII'OAI(E 177

Orice spirit care rámáne strálucitor, r,ioi, receptiv siflexibjl trebuie sá se hráneascá permanent din cámaraaltor minti. Dacá acest lucru este r-reglijat, atunci spiritulse va atrofia, asemeni unui braf care nLr ester f'oiosit.Acest lucru este in concoldantá cu iegiie naturii. Stu-diali planul naturii si veti descoperi cá fiecare creaturávie, de ia cea mai micá insectá ia cornplicata n'raginiiriea fiintei umane, cregte gi rámáne sánátoasá doar printr-outilizare constantá.

Discutiile de tipul «rxzsá rotundá)) nu imbogálescdoar stocul de cunostinte folositoare, ci dezvoltá si ex-tind puterea spiritului. Cel care nu mai studiazá, odatáce gi-a incheiat educatia formalá, nu va de'u'eni nicioda-tá o persoaná educatá, indiferent cát de rnuite cunogtin-!e a putut acumula in anii de gcoalá.

Viala insási este o gcoalá minunatá, iar orice inspiráun gánd reprezintá un profesor. Individui de;tept ;tieacest lucru; mai mult, igi face o rutiná zilnicá din contac-tul cu alte spirite, in scopul dezr.oltárii propriei mintiprin intermediul schimbului de idei.

Vedem astfel cá principiui Mintii Cáláuzitoare are onelimitatá aplicabilitate practicá. Este mediul in care unindivid poate sá suplimenteze puterea propriei mir-rtiprin cunostintele, experienla gi atitudinea nrintalá alealtor spirite.

Aga cum spunea atát de bine cineva: "[)acá iti dauun dolar in schimbul trnui dolar de la tine, rrici unuldintre noi nu va avea mai mult decát inainte; dar dacáiti clau o idee in schimbul unei idei din ale tale,, fiecaredintre noi va obtine un profit de 100?'o."

Nici un tip de relatie umaná ntr este l.l fel de profita-bil ca cel in care oamenii fac schimb de iclr'i folosiioaresi, desi poate sá pará surprinzátclr, t-:ste adt'r,árai cá

putem obtine idei de primá insernnátate e'lin miniea ce-lei mai nrodeste pers()ane.


Permiteti-mi sá-rni ilustrez ideea prin intermediulpovegtii unui predicator care a preluat din mintea ingri-jitorului bisericii lui o idee care l-a condus la atingereaScopului Major Definit.

IrJumele predicatorului era Russell Conwell, iar sco-pul sáu principal era fondarea unui colegiu, o dorin!ácare era destul de veche. Dar avea nevoie de bani, o

sumá considerabtlá, de peste un milion de dolari.intr-o zi, reverendul Russell Conwell s-a oprit sá stea

la taifas cu angajatul bisericii, care tundea de zor gazo-nul bisericii. Cum státeau si discutau linigtiti, reveren-dul Conwell a remarcat in treacát cá iarba ce cregteadincolo de curtea bisericii era mult mai verde gi maibine intretinutá decát gazonul lor, intentionánd ca re-marca sa sá constituie o mustrare blándá Ia adresa bá-tránului ingrijitor.

Cu un zámbet larg pe fafá, ingrijitorul a ráspuns:,rDa, iarba aceea pare cu siguranlá mai verde, deoarecesuntem obisnuiti cu iarba din partea aceasta a gardului."

Ín acel moment remarca nu a avut nimic éxtraordi-nar, deoarece nu se dorea a fi mai mult decát un alibipentru lene, dar a plantat in mintea fertilá a iui RussellConwell semintele unei idei - doar o sámánfá simplá,minusculá a unui gánd au condus la solutia pro-blemei sale majore.

Din acea remarcá modestá s-a náscut ideea unei pre-legeri pe care predicatorul a compus-o si a finut-o infafa oamenilor de mai mult de patru mii de ori. A denu-mit-o «Hectare de diamante». Ideea centralá a prelege-rii era: un om nu are nevoie sá caute oportunitáti la dis-tantá, deoarece le poate gási chiar lángá el, dacárecunoagte faptul cá iarba de ceaialtá parte a garduluinu este mai verde decát cea din propria-i curte.

Pe parcursul vietii lui Russell Conwell, venitul dinaceastá prelegere a depásit sase milioane de dolari" A

ANALIZA PRINCIPIULUI MINTII CAT-IUZITOARE 719

fost publicatá in volum, devenincl una dintre cele maibine vándute cárti din America mulli ani dupá aceea 9ipoate fi cititá qi astázi" Banii au fost utilizatí pentrufondarea si intrefinerea Universitátii Temple din Phi-ladelphia, Pennsylvania, una dintre marile institutii deinváfámánt ale tárii.

Din ideea aÍlatá la baza acestei prelegeri a decursmai mult decát fondarea unei universitáfi. Ea a imbogá-tit spiritele a milioane de oameni, influen!ándu-i sá ca-ute oportunitáti in locul in care se aflá. Filozofia prele-gerii este la fel de solidá astázi, precum a fost atuncicánd s-a ivit prima datá in mintea unui om simplu.

Amintiti-vá: Fiecare creier activ este o potenfialá sur-sá de inspiratie din care cineva i9i poate procura ideisau pur 9i simplu sámánta unei idei neprefuite pentrusolufionarea problemeior sale personale sau pentru re-alizarea scopului major al vietii sale.

IJneori, ideile márete se nasc in minti rnodeste, dar,in general, apar in mintea celor care sunt aproape de se-

menii lor si care au stabilit gi menlinut in mod deliberatrelafia cu Mintea CáIáuzitoare.

Cea mai profitabilá idee a carierei mele a apárut in-tr-o dupá-arníazá, cánd mergeam impreuná ctt CharlieSchwab pe terenul de golf. Cánd am terminat loviturilepentru cea de-a treisprezecea gaurá, Charlie gi-a ridicatprivirea cu un zárnbet timid pe fatá si a spus: "Sunt cutrei lovituri inaintea dumneavoastrá la aceastá gaurá,sefu'; dar am o idee care vá r,a permite sá aveli mai multtimp liber pentru a juca golf."

Curiozitatea m-a lmpins sá aflu mai multe despre na-tura acestei idei" Acesta mi-a dezr,áluit-o, intr-o propozi-lie concisá, ale cárei cuvinte aveau sá valoreze, fiecare,aproximativ un milion de dolari. .LInifi-vá toate ofelári-iler, á spus el, «i¡¡¡-o mare corporatie si vindeti-o ban-cherilor de. pe Wall Street.,,

120 SEC]it I]TUI. BOCATIILOR

Ire parcursui joctrlui nr-r am mai sprls nimic rcferitorla aceastá problemá, dar in acea seará am inceput sá in-torc srrgestia pe toate fetele si sá má gándesc serios Ia ea.

inainte de a merge Ia culcare in acea noapte, anr trans-format sámánta ideii lui CharUe íntr-un Scop Major De-finit. Urnrátoarea sáptámáná l-am trir¡is pe CharlieSchr,r,ab Ia Nevr, \brk sá tiná un discurs in fata unuigrup de bancheri de pe Wali Street, din care fácea partesi T. Pierpont Morgan.

Ideea si substanta acestei discutii corrstau intr-unpian de orgartizare a corporaliei United States Steel, subcare mi-am reur-rit toate ofeláriile gi m-am retras din afa-ceri, dispunánd de mai multi bani decát ar a\/ea nevoieorice om de pe I'áinánt.

Permiteti-mi sá subliniez un lucru: poate cá ideea luiCharlie Schrvab nu s-ar fi náscut si nu as fi beneficiatniciodatá de avantajul ei dacá nu mi-as fi incurajat per-manent partenerii sá calrte idei noi. Am furnizat aceas-tá incurajare pi'irrtr-o alianfá apropiatá si permanentáctr Mintea Cáláuzitoare a membrilor organizatiei mele,clin care fácea parte 9i Charlie Schwab.

Stabilirea de contacte, permitefi-mi sá repet, este unlncru foarte in'rpc.rrtarrt!

Si el dei,ine rnult rnai important clacá adáugám cu-rrántul ,.arrnonios,,l Prin relatii armonioase cu spiritelealtor persoarle fiecare poate sá-si uttlizeze pe deplin ca-

pacitatea de a crea idei. Cel ce neglijeazá acest lucru se

conclamná penirtr totdeauna la sárácie si lipsuri.|Jimeni rru este rlestul de degtept pentru a-si proiec-

ta influenta foarie Lleparte in Iurne fárá cooperarea prie-teneascá a celor din jurul sáu. Analizati si aplicatiaceastá idee in toate rnoclurile posibilc, deoarece este

suficie-rrtá pentru ¡ r'á deschide poarta cátre surcces lacele mai inaitt' nir elr-rri ak' realizárii perscrr¿¡le.

ANALIZA PRINCIPIULUI MINTII CATAUZITOARE T27

Prea multi oameni cautá succesul Ia distanfá, depar-te de iocul in care se aflá; gi prea adesea cautá succesulprin planuri complicate, bazate pe credinla cá noroculsau «miracolele, ii vor favoriza.

Precum a spus atát de bine Russel Conwell in prele-gerea sa, unii oameni par sá creadá cá iarba din curtea

vecinului este mai verde 9i renuntá la .,hectare de dia-mante>>, care li se infátiseazá sub forma unor idei gi

oportunitáti care le stau la dispozitie prin mintea parte-nerilor lor de zi cu zi.

Mi-am gásit "hectarele de diamante, chiar acolounde má aflam, in timp ce priveam strálucirea incan-descentá a cuptorului incins de o!et. imi amintesc bineprima zi cánd am inceput sá-mi inoculez ideea de a de-veni lider in marea industrie a ofelului, in loc sá rámánun om bun la toate pe «hectarele de diamante>> ale altor

Persoane.La inceput, gándul nu era Prea bine definit. Era mai

mult o dorintá decát un scoP definit. Dar am inceputsá-mi fixez aceastá idee in minte, incurajánd-o sá pre-ia controlul asupra lrlea, páná in ziua in care a inceputsá má conducá ea pe mine, in loc sá fiu eu cel care oconduce.

in acea zi am inceput sá lucrez cu ardoare .,hectarele

mele de diamante» gi am fost surprins sá aflu cát de ra-

pid poate un Scop Major Definit sá-gi gáseascá drumspre a fi transpus in practicá.

Cel mai important lucru este ca fiecare sá stie ce-si

doregte.Pe locul doi ca importan!á este sá incepi sá sapi in

cáutarea dian'rantelor chiar acolo unde te afli, folosindorice unelte ai la irrdemáná, chiar dacá sunt doar la ni-rrel mintal. Direct proporfional cu folosirea corectá a

instrume-ntelor care-i sunt Ia indemáná, fiecare va


primi alte unelte mai bune, atunci cánd va fi pregátitsá le utllizeze.

Persoana care infelege principiul Minfii Cáláuzitoaresi il utilizeazá va gási uneltele necesare mult mai rapiddecát cei care nu gtiu nimic despre el.

Fiecare minte are nevoie sá stabileascá o legáturá deprietenie cu alte spirite, pentru a-gi alimenta nevoia deexpansiune 9i de cregtere. O persoaná cu discernámánt,care are un Scop Major Definit in via!á, alege cu cea maimare grijá tipurile de spirit cu care sá se familiarizezecel mai mult, deoarece intelege cá va prelua o parte de-terminatá a personalitá¡ii fiecárei persoane cu care el seasociazá.

Nu ag acorda o valoare prea mare celui care nu cau-tá compania oamenilor care gtiu mai mult decát el. Unom se ridicá la nivelul superiorilor sái sau coboará lanivelul inferiorilor sái, in funclie de clasa pe care o copi-azá prin alegerea partenerilor.

In cele din urmá, mai este un lucru pe care ar trebuisá il recunoascá si sá-l respecte cei care muncesc pentruun salariu sau o compensalie fixá. Acest lucru constá infaptul cá slujba lor este gi ar trebui sá fie o gcoalá pentruo pozilie superioará in viafá, pentru care sunt rásplátitiin douá moduri; mai intái, prin salariul primit direct gi

in al doilea ránd, prin experienfa pe care o capátá la 1o-

cul de muncá. Si devine un adevár faptul cá cea maimare rásplatá a unui om constá nu in plicul cu salariul,ci ín experienta cñstigatñ la locul sdu de muncd!

Valoarea acestei plá¡i suplimentare pe care o poateobtine un individ in baza experienlei acumulate deriváin mare másurá din atitudinea mintalá cu care stabilegterelafii cu partenerii sái, atát superiori, cát gi inferiori.Dacá atitudinea sa este pozitir,á gi cooperantá, iar eladoptá deprinderea de a face. un efort tn plus, progresulsáu rra fi sigur si rapid.

ANALIZAPRINCIPIULUI MINTiI CALAIJZITOARE 723

Vedem astfel cá cel care merge inainte nu numai cá

pune in practicá principiul Mintii Cáláuzitoare, dar vaaplica gi principíul de a fnce un efort in plus, ca gi pe acelaal defhúrii scopului; cele trei principii sunt inseparabilasociate cu oamenii de succes din toate straturile sociale.

Cñsdtoria

Cásátoria este de departe cea mai importantá aliantápe care o incheie un om de-a lungul vietii sale.

Este importantá din punct de vedere financial fizic,mintal gi spiritual, deoarece este o relafie care acfionea-záin toate aceste planuri.

Casa este locul in care ar trebui sá inceapá cele maimulte alianfe ale Minfii Cáláuzitoare, iar cel care-gi ale-ge in mod inlelept partenerul de vialá, dacá igi cunoagteinteresele materiale, va face din solia sa primul membrual grupului sáu de alianle ale Minlii Cáláuzitoare.

Aliantele din cáminul conjugal nu-i vor include doarpe soti, ci gi pe alti membri ai familiei, dacá locuiesc inaceeagi gospodárie, cum ar fi copiii.

Principiul Mintii Cáláuzitoare pune in acfiune forfe-le spirituale ale celor care se alíazá in vederea unui scopdefinit, iar puterea spiritualá, degi poate párea imper-ceptibilá, este totusi cea mai mare putere.

Bárbatul cásátorit care se aflá in relatii bune cu sofiasa - relatii bazate pe armotúe totald, ínfelegere, simpatie gi

unitntea scopului de care este interesat fiecare dintre ei -isi gásegte in aceastá relafie un bun inestimabil, care

poate sá-l ridice pe culmi inalt"e ale realizárii personale.Lipsa de armonie dintre un bárbat si sotia sa este de

neiertat, indiferent care ar fi motivul. Este de neiertatpentru cá ii distruge sansele de atingere a succesului,chiar dacá detine toate calitátile necesare.


Doar pentru solii

Pot sá ofer o sugestie in beneficiul sofiilor?Dacá s-ar fine cont de aceastá sugestie si ar fi urma-

tá, ea ar putea insemna diferenla dintre o viafá de sárá-

cie gi mizerie gi una de opulentá si belsug.Sofia are mai multá influen!á asupra sofului ei decát

oricare altá persoauá. Este adevárat, are aceastá influen-

fá superioará dacá s-a dedicat relatiei cu solul ei. El aales-o sá-i fie sofie, preferánd-o altor femei pe care lecunoscuse, ceea ce inseamná cá ea are iubirea si incre-

derea lui.Iubirea este in fruntea listei cu cele nouá motive de

bazá care inspirá acfiunile voluntare ale oamenilor. Prinemofia dragostei, sofia poate sá-si trimitá solul la loculsáu de muncá animat de o stare de spirit in care eqecul

pur 9i simplu nu existá. Dar amintifi-vá cá ,,cicáIeala,,

gelozia, cáutarea defectelor gi indiferenfa nu hránesc

emofia dragostei. O ucid.Dacá o solie este infeleaptá, va reugi sá petreacá cu

soful ei o orá a Mintii Cáláuzitoare in fiecare zi, in tim-pul cáreia ei igi vor expune interesele reciproce 9i le vordiscuta in detaliu, intr-un spirit de iubire 9i inlelegere.Perioadele cele mai potrivite pentru aceste discutii suntcele de dupá masa de diminea!á sau cele de dinainte de

culcare.Fiecare orá de luare a mesei ar trebui sá fie o perioa-

dá de interacfiune prieteneascá intre sofie si so!' Nu ar

trebui convertite in perioade de interogatoriu ;icáutarea cusururilor, ci ar trebui sá fie mai degrabá operioadá de adorafie famiiialá, intr-un spirit vesel 9ipurtánd discutii pe marginea unor subiecte plácute, le-

gate de intereseie reciproce ale celor doi soti'in timpul orelor de luare a mesei sunt distruse mai

nrnlte relatii familiale clecát in orice altá perioadá a zi-

ANALIZA PRINCIPIULUI MINTII CALAUZITOARE 725

lei, deoarece acesta este locul in care multe familii alegsá isi rezolve diferenlele de opinii sau sá isi disciplinezecopiii.

Se spune cá stomacul unui om este drumul spre ini-ma sa. In consecintá, ora de masá reprezintá o oportu-nitate extraordinará pentru ca solia sá ajungá la inimasofului ei 9i sá sádeascá acolo orice idee vrea. Dar abor-darea trebuie sá se bazeze pe dragoste 9i afecfiune, nupe obiceiuri negative, de discipliná si repros.

Solia poate sá-si convingá soluI sá facá multe lucruri!Sotia ar trebui sá arate un interes crescut cu privire la

profesia sofului ei. Ar trebui sá se familiarizeze cu toa-te lucrurile adiacente profesiei lui si sá nu neglijeze nici-odatá oportunitatea de a-gi exprima interesul falá de totceea ce inseamná sursa din care el cá9tigá banii necesaritraiului zilnic. Si, mai mult decát orice, nu ar trebui sáfie una dintre acele sotii care le spun partenerilor, directsau indirect: "Tu cágtigá bani, cáci eu o sá-i cheltuiesc,dar nu má stresa cu detalii legate de modul in care ii ob-

fii, pentru cá nu má intereseazá.»Dacá o sofie are aceastá atitudine, va veni vremea la

care soful ei nu va mai fi interesat de cát de multi baniaduce acasá, iar apoi, vremea la care nu va mai aducenimic din ceea ce cágtigá!

Cred cá sotiile intelepte infeleg exact despre cevorbesc.

Atunci cánd se cásátoreste, o femeie devine aclionarmajoritar al companiei numitá cásnicie. Dacá legáturacu soful ei se bazeazá pe aplicarea corectá a principiuluiMinfii Cáláuzitoare, ea va continua, pe parcursul cásni-ciei, sá voteze inbaza acelui pachet de acfiuni, dupá bu-nul ei plac.

Sotia inteleaptá va conduce afacerile companiei prinplanificarea atentá a bugetului, avánd grrjá sá nu chel-tuie mai mult decát ii permite venitul. Multe cásnicii

126 SECRETUL BOGATiILOR

s-au dus pe apa sámbetei deoarece comPania a rámas

fárá capital financiar. Si nu este doar o axiomá ideea cá

atunci cánd sárácia bate la uga din fa!á, dragostea i9i iapicioarele la spinare si fuge Pe uga din dos. Dragostea,asemeni unei picturi minunate, are nevoie de farmeculunei rame potrivite si al unei lumini coresPunzátoare.Are nevoie de ingrijire gi hraná, asemeni trupului. Dra-gostea nu prosperá in conditii de indiferen!á, cicálealá,

reproguri gi dominatia uneia dintre párfi.Dragostea se dezvoltá cel mai bine in familia in care

este hránitá de cei doi sofi prin unitatea scopului vietii1or. Sofia care-gi aminteste acest lucru poate sá rámánápentru totdeauna persoana cu cea mai mare influentáasupra solului ei. Femeia care uitá acest lucru poate sá

tráiascá momentul in care solul ei va incepe sá caute injurul sáu o oportunitate ,rde a o schirnba Pe un modelmai nou>), cá sá folosesc limbajul celor din industriaautovehiculelor.

Soful are responsabilitatea de a cágtiga cele necesare

unui trai decent, dar sofia are menirea de a atenua gocu-

rile gi greutátile pe care acesta le va intáIni de-a lungulvielii sale profesionale resPonsabilitate de care so-

tia se poate achita prin planificarea unei viefi de familieplácute si prin inifierea unor activitáti sociale care sá

sprijine profesiunea sofului ei.Sotia ar trebui sá inleleagá faptul cá acasá este singu-

rul loc in care solul ei poate sá se depárteze de griiileprofesionale si de afaceri si sá se bucure de fericirea pecare doar dragostea, afecliunea si inlelegerea unei soliio poate transmite. Femeia care adoptá aceastá politicáva fi la fei de degteaptá Precum marii intelepti si maibogatá - in privinfele care conteazá cel mai mult - de-

cát majoritatea reginelor.A9 vrea sá le atrag atentia soliiior ca nu cumr¡a in-

stinctul matern sá ajungá sá inlocuiascá dragostea Pen-

ANALIZA PRINCIPIULUI MINTII CALAUZITOARE 127

tru so!i, transferándu-gi toatá dragostea si atenfiaasupra copiilor. Aceastá gresealá a distrus multe cásni-cii gi ar putea distruge orice familie, dacá sotia nu evitáeroarea atát de frecventá de a transfera cátre copii dra-gostea pe care o nutrea fa!á de sof.

Dragostea unei femei, dacá este cea potrivitá, estesuficient de mare pentru a se rásfránge atát asupra co-piiloa cát si a sofului; iar o sofie fericitá va veghea cadragostea ei sá fie indeajuns de generoasá atát cu soful,cát si cu copiii, fárá sá defavorízeze nici una dintrepárfi.

Acolo unde dragostea abundá, ca bazá a relafieifamiliale in spiritul Mintii Cáláuzitoare, problemele fi-nanciare nu vor aduce nici o tulburare, pentru cá dra-gostea are puterea de a trece peste toate obstacolele gide a invinge toate dificultátile.

Pot apárea probleme, cum sunt de altfel in toate famili-ile, dar dragostea ar trebui sá fie mai presus de ele. Men-Iinefi aprinsá fáclia dragostei gi toate celelalte vor urmamodelul celor mai alese dorinle ale dumneavoastrá.

Stiu cá acest sfat este valid pentru cá l-am urmat inexperienta mea de familíe ;i pot spLme cu mñna pe inimdcd este pe deplin responsabil pentru succesul material pe care

l-am oblinut."(Márturisirea sincerá a dlui Carnegie devine impre-

sionantá, dacá luám in considerare faptul cá a acumulato avere mai mare de cinci sute de milioane de dolari. DlCarnegie a fácut o avere colosalá , dar cei care cunosc re-latia sa cu sotia gtiu cá dna Cantegie a fost cea care l-a fd-cut pe el!)

Femeile din spatele scenei

Reluánd tema reiafiiior de familie in spiritul MintiiCáláuzitoare de acolo de unde a lásat-o Andrew Carne-


gie, pare un moment potrivit sá atragem atenlia asuprafaptului cá experienfa sa nu este un caz izolat.

Regretatul Thomas A. Edison a admis cu sinceritatecá dna Edison a fost sursa sa principalá de inspiratie. Ei

lineau intálniri zilnice ale Mintii Cáláuzitoare, de obi-cei la sfárgitul ztleí de muncá a dlui Edison. Nimic nuavea voie sá interfereze cu aceste intálniri. Dna Edisonavea grfjá de acest lucru, deoarece infelegea importanfainteresului sáu pentru intreaga muncá experimentalá a

solului.DI Edison lucra adesea páná noaptea tárztu,. dar

odatá ajuns acasá, isi gásea sofia agteptándu-I, gata sá-i

asculte povestirile legate de succesele gi egecurile sale

din ziua respectivá. Era familiarizatá cu toate expe-rimentele desfágurate de solul ei 9i se implica, pliná de

interes.Avea rolul de ,,rezoÍ1ator" pentru dl Edison, prin

care acesta avea privilegiul de a-gi privi munca din afa-rá 9i se spune cá i-a fttrnizat adesea veriga-lipsá pentrumulte dintre problemele nerezolvate.

Dacá alianla Mintii Cáláuzitoare a fost consideratáde mare importan!á pentru un om de valoarea sa, ar tre-bui cu siguran!á privitá la fel de cei care luptá sá-si gá-

seascá locul in lume.Printii Dragostei gi Romantismului au jucat un roi

important in viala tututor marilor lideri. Povestea soti-lor Elízabeth gi Robert Browning este pliná de dovezi cá

aceste entitáli nevázut€, p€ care Ie gtiau gi le respectau,au fost in mare másurá responsabile pentru operele lite-rare inspirate ale acestor mari poeti.

John Wanamaker, ,,printul comerfului" din Philadel-phia, curn era cunoscut miilor de oameni, a recunc-rscut

meritul sofiei sale in reusita de a invinge sárácia si de a

obtine faimá si avere. intálnirile lor in spiritul Mintii

ANALIzA rnrNclpruLUt MINTIT cÁlÁuzlt'oAI<E 729

Cáláuzitoare fáceau parte clin rutina zllnicá, iu fiecareseará, de obicei, chiar inainte de a Inerge la culcare.

Istoria atribuie accesul la puterea militará al lui Na-poleon Bonaparte influentei pline de inspiratie a primeisale sofii, Josephine. Succesele militare ale lui Napoleonau inceput sá scadá atunci cánd a permis ambitiei salepentru putere sá-l determine sá renunfe Ia Josephine,iar infrángerea sa si exiiarea pe insula Sf. Elena nu aufost departe de acel n'Loment.

Nu este in van sá menfionám faptul cá multi ,,Napo-leoni" ai afaceriior de astázi au cunoscut aceeagi infrán-gere din acelagi motiv. Bárbatii mentin adesea relatijlecu soliile lor in spiritul Mintit Cáláuzitoare, páná cánddobándesc putere, faimá si avere, iar apoi ,,le schimbápe modele mai noi" , dupá cum s-a exPrimat AndrewCarnegie.

Povestea lui Charles Schwab a fost diferitá. Si el a ob-

linut faimá gi avere prin alianta Mintii Cáláuzitoare cuAndrew Carnegie, ajutat de o relatie similará cu sofiasa, care a fost bolnavá cea mai mare parte a cásniciei 1or.

El nu s-a separat de ea, ci i-a fost loial páná la moarte,deoarece a considerat cá loialitatea este prima cerintá a

unui caracter puternic.

Loialitatea

Si dacá tot disctrtám despre loialitate, poate nu este

deplasatá sugestia cá lipsa de loialitate a oamenilor inrelafiile de afaceribazate pe alianla Mintii Cáláuzitoareeste printre cele mai frecvente caúze ale egecului in afa-ceri. Atáta timp cát partenerii de afaceri menfin viu spi-ritul loialitátii reciproce, ei gásesc in general o cale de atrece peste infrángeri si de a invinge dezavantajele.

Se spune cá prirna trásáturá de caracter pe care An-drew'Carnegie a cáutat-o la tinerii pe care i-a ridicat cle la

130 SECRETUL BOCATIILOR

gradul de muncitori la o pozitie executivá, superior re-muneratá, a fost loialitatea. EI spunea adesea cá dacá unom nu a mostenit calitatea loialitáfii, nu are baza cores-punzátoare pentru un caracter puternic in alte domenii.

Metodele sale de testare a loialitálii erau ingenioase9i finteau o sferá extinsá. Testárile aveau loc inainte gi

dupá promovári, pentru a nu mai rámáne nici un dubiuasupra loialitátii cuiva. Faptul cá a fácut doar cátevagregeli in judecarea loialitátii celor testali este un oma-giu adus inlelegerii profunde a oamenilor la careajunsese dl Carnegie.

Nu dezváluili scopul alianlei dumneavoastrá a

Minfii Cáláuzitoare celor care nu fac parte din alianfá qi

asigurafi-vá cá membrii alianlei dumneavoastrá fac ace-lagi lucru, deoarece indolenfii, cárcotasii 9i invidiosiistau pe tuga viefii, cáutánd o oportunitate sá plantezeseminfele descurajárii in mintea celor care-i intrec. Evi-tati aceastá capcaná, pástrándu-vá planurile pentrudumneavoastrá, cu exceptia celor care vor fi dezváluitede acliunile gi realízártle dumneavoastrá.

Nu intrafi in intálniriie Mintii Cáláuzitoare cu o ati-tudine mintalá negativá. Mai mult decát atát, oameniinu-i vor urma plini de entuziasm pe cei care au tendin-!a de a avea dubii, de a fi indecigi sau lipsiti de credin!áin ceea ce privegte Scopul Major Definit, Menfineti alia-

lii Mintií CáLáuzitoare conectali la un grad ridicat deentuziasm rámánánd si dumneavoastrá la acelagi nivel.

Nu pierdefi din vedere faptul cá fiecare membru alalianfei dumneavoastrá inbaza Mintii Cáláuzitoare pri-meste o compensatie adecvatá, intr-o formá sau alta,proportionalá cu contributia fiecáruia Ia succes. Amin-titi-vá cá nimeni nu face nimic cu entuziasm dacá nu areun avantaj de obtinut. Familiarizati-vá cu cele nouá mo-tive de bazá care inspirá toate acfiunile voluntare si ob-senrafi cá fiecare dintre aliatii Mintii dumneavoastrá

ANALIZA PRINCIPIULUI MINTII CATIUZITOARE 131

Cáláuzitoare este motivat corespunzátor sá vá rásplá-teascá cu loialitate, entuziasm si incredere totalá.

Dacá ali incheiat anumite alianle ale Mintii Cáláuzi-toare din motive care au Ia bazá dorinla de cástig finan-ciar, asigurafi-vá cá veti da mai mult decát vefi primi,prin adoptarea gi urmarea principiului de n face un efort

tn plus. Facefi acest lucru in mod voluntar, inainte sá vise solicite in mod expres, dacá vrefi sá profitati lamaxim de aceastá deprindere.

Nu introduceti concurenti in alianfa dumneavoastráa Minfii Cáláuzitoare, urmali insá politica Clubului Ro-tary de a vá inconjura de oameni care nu au nici un mo-tiv sá se simtá ostili unii fatá de ceilalfi - oameni care

nu sunt in competitie directá.Nu incercafi sá dominali prin fortá, teamá ori con-

strángere grupul dumneavoastrá al Mintii Cáláuzitoa-re, ci menfineti-vá la conducere printr-o diplomalie ce

oferá motive intemeiate pentru loialitate gi cooperare.Zllele conducerii prin fortá au trecut. Nu incercafi sá oreinviati, deoarece nu-si are locul intr-o via!á civilizatá.

Nu ezitati sá facefi toti pasii necesari pentru a crea

un spirit de prietenie printre aliafii dumneavoastrá alá-turi de Mintea Cáláuzitoare, pentru cá munca de echipáprietenoasá vá va da o putere pe care nu o puteti obginein alt mod.

Cea mai puternicá aliantá a Mintii Cáláuzitoare dinistoria omenirii a fost cea realizatá de Natiunile Unite intimpul celui de-al Doiiea Rázboi Mondial. Liderii sái auanunlat lumii intregi cá Scopul lor Major Definit s-a ba-zat pe hotárárea de a stabili libertatea 9i pe eliberareatuturor oamenilor din intreaga lume, atñt tnaittgñtori, cñt

si ínaingitAcea declaratie oficialá a valorat cát o mie de victorii

pe cámpul de luptá, deoarece a avut efectul de a stabiliincrederea in mintea oamenilor care erau afectati de ur-


márile rázboiului. Fárá incredere, nu poate sá existe nicio relatie a Mintii CáIáuzitoare, nici in cámpul operatiu-niior militare, nici in altá parte.

increderea stñ ln baza tuturor relnliilor armonioase.Amintiti-vá acest lucru atunci cánd vá organízali alian-!a clumnear¡oastrá a Minfii Cáiáuzitoare, dacá dorifi caacea alianfá sá dureze si sá serveascá eficient intereselordumneavoastrá.

V-am dezváluit aici currr funclioneazá principiul ce-iei mai mari surse a puterii personale a oamenilor -Mintea Cáláuzitoare.

Prin combinarea primelor patru principii ale acesteifilozofii - al deprinderli de n face un efort in plus, al defi-nirii scopului, al Mintii Cáláuzitoare gi cel care va fi de-scris in continuare - oricine poate sá dobándeascá oidee despre secretul puterii care se dezváluie odatá cuob¡inerea Secretului Bogátiiior.

Prin urmare, mi se pare potrivit sá vá avertizez sáaprofundali analiza urmátorului capitol intr-o stare deexpectativá, deoarece poate sá marcheze cel mai impor-tant punct de cotiturá al vietii dumneavoastrá.

Vá voi dezválui acum o abordare realá pentru deplinaintelegere a unei puteri care a sfidat intreaga lume a gti-intei. Mai mult decát atát, sper sá vá dau formula princare vá puteti insugi aceastá putere gi s-o utilizali pentruatingerea propriului Scop Major Definit in viatá.

Practicarea Credintei

Credinta este un oaspete de vitá regalá, care pá-trunde doar in mintea celor care sunt pregátiti cu ade-várat pentru acest lucru, in mintea organizatá ptin au-

todisciplinñ.Aga cum le stá bine regilor, Credinta comandá cea

mai buná camerá; nu, cel mai bun apartament in casa

mintii.Ea nu va fi cazatá in camera servitorilor gi nu se va

asocia cu invidia, lácornia, superstilia, ura, rázbunarea,vanitatca, indoiala, neiinigtea sau teama.

Íntelegeti intreaga semnificatie a acestui adevár 9iveti porni pe drumul spre inleiegerea acelei puteri mis-terioase care i-a nedumerit Pe oamenii de stiintá de-alungul secoleior.

Vefi recunoaste apoi necesitatea de a vá nntrenn nthttca prin autodiscipliná inainte de a agtepta Credinta ca

oaspete permanent.Reluánd cuvintele unui intelêpt al Armoniei, Raiph

Waldo Emerson, care a sPus: ,,In fiecare onl este ceva

din care pot sá inr,áf si prin aceasta sunt elevul 7tti" , vávoi prezelrta un om care a fost un rlare binefácátor al

omenjrii, pentru a vedea cum poate fi antrenatá propriaminte pentru deprinderea Credintei.


Sá-l lásám sá-gi spuná povestea:,,in timpul crizei care a inceputin7929, amurmat un

curs postuniversitar la §coala Vietii Aspre, cea maibuná gcoalá din cáte existá.

Atunci am descoperit o avere ascunsá, pe care oaveam, dar nu o folosisem niciodatá.

Am fácut aceastá descoperire in dimineafa in carearn primit o scrisoare prin care am fost anuntat cá ban-ca mea si-a inchis portile fárá ca probabil sá-si mai con-tinue vreodatá activitatea, pentru cá atunci am inceputsá-mi inventariez bunurile intangibile, neexploatate.

Urmafi-má in timp ce descriu ceea ce mi-a dezváluitinventarul. Hai sá incepem cu cel mai important obiectde pe listá, Credinla neexploatatdl

Cánd am cáutat adánc in inima mea, am descoperitcá, in ciuda pierderilor financiare, imi rámásese din bel-sug Credintá in Inteligenta Infinitá, dar gi Credinta insemenii mei.

Odatá cu aceastá revelafie, am mai avut gi o alta, maiimportantá; am descoperit cá prin Credintñ se poate reali-zo ceea ce tofi banii din lutne nu pot obline.

Cánd delineam banii de care aveam nevoie, amcomis cea mai amarnicá eroare, aceea de a considera cá

banii sunt o sursá permanentá de putere. Acum amavut uluitoarea revelatie cá banii fárá Credintá nu re-prezintá nimic altceva decát o materie inertá, care nuposedá nici o putere intrinsecá.

Recunoscánd, poate pentru prima datá in via!á, ui-mitoarea putere a Credintei de duratá, m-am analizatcu atentie, pentru a determina de cát de multe bogátiide aceastá naturá dispuneam. Anahza a fost surprinzá-toare, dar si pliná de satisfacfii.

^ Am inceput analiza printr-o plimbare prin pádure-Imi doream sá fiu departe de multime, de zgomotulorasului, de agitatia civiltzattei si de nelinigtile oameni-ior, perrtrti a putea sá meditez in liniste.

PRACTICAREA CREDINTEI 135

Oh! Cátá satisfactie existá in cuvántul «liniste»!in cálátoria mea, am cules o ghindá si am finut-o in

palmá. Am gásit-o lángá rádácinile uriagului stejar dincare cázuse. M-am gándit cá vársta stejarului este atátde inaintatá, incát trebuie sá fi fost deja un copácel pevremea cánd George Washington era copil.

Cum státeam acolo, privind la copacul urias si la mi-culul lui vlástar embrionar pe care-l lineam in máná,mi-am dat seama cá stejarul crescuse tot dintr-o ghindámicu!á. Mi-am mai dat seama si de faptul cá toti oame-nii la un loc nu ar fi putut sá construiascá un astfel decoPac.

Eram congtient de faptul cá o anumitá formá de Inte-ligentá intangibilá a creat ghinda din care a crescut co-pacul si a dus Ia germinarea ghindei, ajutánd-o sá-sicroiascá drum din pámánt.

Am realizat atunci cá cele mai mari puteri sunt celeintangibile, si nu cele care constau in soldul contuluidin bancá sau in lucrurile materiale.

Am luat un pumn de pámánt negru gi am acoperitghinda cu el. Jineam in máná partea aizibild a materieidin care crescuse acel copac grandios.

Am cules o ferigá de la rádácina uriagului stejar.Frunzele sale erau frumos proiectate __ da, proiectate -gi in timp ce o examinam, am realizat cá gi feriga a fostcreatá de aceeasi inteligen!á care dáduse nagtere ste-jarului.

Mi-am continuat plimbarea prin pádure páná ce amajuns la un páráu cu apá limpede, scánteietoare. Obosi-sem, astfel cá m-am asezat lángá páráu sá má odihnescsi sá-i ascult muzica ritmatá, ca 9i cum ar fi dansat ?n

drumul sáu spre mare.Aceastá experienfá mi-a reinviat amintiri ale tinere-

tii" lmi aminteanl cum má jucam lángá un páráu asemá-nátor. Cum státearn acolo, ascultánd muzica apei, amdevenit constient de prezenta unei fiinte nevázute -- o

136 SECRETUL BOGÁ'|IILOR

Inteligentá- care-mi rrorbea din mine si-mi spunea po-vestea incár-rtátoare a apei, care suna astfel:

"Apá! Apá purá, scárrteietoare. Aceeasi apá care igiindeplinea indatoririle de pe vremea cánd planeta s-arácit si a devenit casa oarrrenilor, anin-ralelor si plantelor.

Oh, apá! Ce poveste ai putea spune dacá ai vorbi lim-bajul oamenilor. Ai stins setea a milioane gi milioane decálátori; ai l-rránit florile, te-ai transformat in abur si aipus in miscare rolile masináriilor construite de oameni.Ai curálat canalele colectoare, ai spálat trotuarele, ai fá-cut nenumárate senricii oarnenilor gi animalelor, intor-cándu-te de fiecare datá la sursa ta din mári, pentru a tepurifica si a-ti irrcepe din nou cálátoria de serviciu.

Cánd te ptii in miscare, cálátoresti intr-o singurá di-recfie, spre márile din care iti tragi obárgia. Egti intr-undu-te-vino permanent, dar pari intotdeauna fericitácánd iti indeplinesti menirea.

Oh, apá! Substantá curatá, purá, scánteietoare.Indiferent cát de murdare sunt iocuriie prin care treci, lasfársitul efortuiui, te cureti intotdeauna!

Nu poti fi creatá, dar nici distrusá. Esti inruditá cutoate formele de viatá. Fárá Lrinecuvántarea ta, nu arexista rrici o forrr-rá de vialá pe acest pámánt!"

Iar apa páráulr,ri a zburdat clipocind, rázánd, pe dru-mul sáu de intoarcere in mare.

Povestea apei s-a sfársit, dar ascultasem o lectie inái-tátoare; eram aproape de cea mai lnárea!á dintre toateformele de Inteligentá. Am simtit dovada aceleiagi Inte-ligente care crease uriasul sfejar dintr-o ghindá minus-cr.rlii; inteligenta care modelase frunzeie ferigii, cu abili-tátj estetice r;i mestesugáresti pe care nici un orl nu ie-arputea cr-rpia.

Unrbrele copacilor cleveneau mai lungi, semn c¿i ziuase apropia de sfársit.


Pe másurá ce soarele cobora dincolo de linia vesticáa orizontului, mi-am dat seama cá si acesta juca un rolin minunata predicá pe care o auzisem.

Fárá ajutorui binefácátor al soarelui, nu ar fi avut loctransformarea ghindei in stejar. Fárá ajutorul soarelui,scánteierea páráului ar fi rámas pentru totdeauna prizo-nierá ir ocean, iar viata pe pámánt nu ar mai fi existat.

Aceste gánduri au conferit un punct culminant,aparte povegtii pe care o auzisem; gánduri asupra afini-tálii romantice ce existá intre soare si apá gi toate forme-le de viatá de pe pámánt, pe lángá care toate celelalteforme de romantism par lipsite de importan!á.

Am cules o piatrá micá, albá, care fusese cu acurate-

[e lustruitá de ápele curgátoare ale páráului. in timp ce

o lineam in máná, am primit, din interior, o lecfie gi maiimpresionantá. Inteligenla care o transmitea cátre min-tea mea párea cá spune:

«Privegte, muritorule, miracolul pe care-l fii in palmá.Sunt doar o minusculá pietricicá de stáncá, insá, in

realitate, sunt un mic univers, in care existá tot ceea cepoate fi gásit in universul extins pe care-l vezi printrestele.

Par a fi moartá gi nemiscatá, darâparenfa este inge-látoare. Sunt fácutá din molecule. In moleculele melesunt mii si mii de atomi, care contin fiecare cáte un uni-vers. In atomii mei sunt nenumárafi electroni care se de-plaseazá cu o vitezá de neimaginat.

Nu sunt o piatrá moartá, ci un grup organízat deunitáli ., ere.gie nesfársitá.

Par a fi o masá solidá, dar aparenfa este o lluzie, pen-tru cá electronii mei sunt separati unul de celálalt de odistantá mai mare decát masa lor"

Studiazá-má cu atenfie, umilule cálátor pámántean,si amintegte-ti cá marile puteri ale Universului sunt in-tangibile; cá viata are o valoare cáreia conturile din ban-cá nu ii pot adáuga nimic.,,


Gándul transmis in acel moment culminant a fostatát de edificator, incát m-a fácut sá má simt prins ca in-tr-o vrajá, deoarece am realizat cá lineam in máná o par-te infinitezírnalá a energiei care mentine soarele, stelelesi pámántul pe care locuim pentru o scurtá perioadá lalocul 1or, si in stránsá legáturá unele cu altele.

Meditatia mi-a dezváluit minunata realitate cá existálege 9i ordine, chiar si in limitele unei minuscule pietri-cele de stáncá. Am realizat cá in masa unei minusculepietricele se combiná romantismul cu realitatea naturii.Mi-am dat seama cá, in acea minusculá pietricicá, reali-tatea intrece fantezía:

Nu am mai simlit niciodatá páná atunci atát de intenssemnificafia evidenlei legilor gi ordinii naturale care sedezváluie ir tot ceea ce poate sá perceapá o fiin!á ome-neascá. Nu m-am mai simfit niciodatá páná atunci atátde aproape de sursa Credinlei mele in Inteligenfa Infini-ta.

A fost o experien!á frumoasá, acolo, in mijlocul fami-liei Mamei Naturá, printre copaci gi páraie, unde calmulimprejurimilor a oferit pentru un timp linigte si odihnásufletului meu obosit, astfel cá am putut sá privesc, sá

simt si sá ascult povestea realá, dezváluitá de Inteligen-ta Infinitá.

Nu am mai fost niciodatá in viala mea atát de cople-;itor de congtient de dovada palpabilá a existenfei Inte-ligentei Infinite sau de izvorul Credintei mele.

Am zábovit in acest paradis nou descoperit pánácánd au inceput sá licáreascá stelele spre seará, apo\fárá tragere de inimá, m-am retras cátre oraq, pentru a

má amesteca incá o datá cu cei care sunt condugi, ase-meni sclavilor la galerá, de regulile inexorabile ale civi-lizatrer, intr-o luptá nebuneascá de a stránge lucruri ma-teriale de care nu au nevoie.

M-am reintors in biroul meu, la cártile si la masinamea de scris, cu ajutorul cáreia am inregistrat povestea


experientei pe care am tráit-o. Sunt insá cuprins de unsentiment de singurátate si de dorul de a fi din nou aco-lo, pe marginea páráului prietenos, acolo unde, cu doarcáteva ore in urmá, imi inundasem sufletul cu realitateacoplegito are a Inteligenlei Infinite.

$tiu, Credinfa mea in Inteligenta Infinitá este realá gi

de duratá. Nu este o incredere oarbá; ea se bazeazá pe oexaminare amánuntitá a lucrárii Inteligentei Infinite,care este exprimatá in ordinea universului.

Am cáutat intr-o direclie gresitá izvorul Credinfeimele. L-am cáutat in faptele oamenilor, in relaliileinterumane, in conturile din bancá 9i in lucrurile mate-riale. L-am gásit intr-o minusculá ghindá, intr-un uriagstejar, intr-o micufá pietricicá de stáncá, in frunzele uneisimple ferigi gi intr-un pumn de pámánt; in soareleprietenos care incálzegte pámántul gi pune apa in mig-care, in Steaua de Seará, in linistea 9i calmul de departede casá.

Si pot sugera cá lnteligenfa Infinitá se dezváluie prinlinigte, mult mai rapid decát prin violenfa luptelor din-tre oameni, in graba lor nebuná de a acumula bogáliimateriale.

Cor-rtul rneu dir-r bancá s-a evaporat, banca mea a datfaliment, dar sunt mai bogat decát majoritatea miliona-rilor, deoarece am descoperit o abordare directá a Cre-dintei. Cu aceastá putere pot acumula alte conturi inbancá, suficient de mari pentru acoperirea nevoilormele.

Chiar mai mult, sunt mai bogat decát majoritatea mi-lionarilor, deoarece depind de o sursá de putere plináde inspiratie, care mi se dezváluie din interior, in timpce multi oameni bogati trebuie sá recurgá la conturilelor si la rapoartele bursiere pentru stirnulare gi putere.

Sursa mea de ptttere este lo fel de gratuitñ precunt este ne-

rul ¡te cnre-l respir gi la fel de nelimitatñ! Pentru a má folo-


si de ea, trebuie doar sá am Credin!á, de care dispun dinabunden!á.

Am aflat astfel, incá o datá, cá fiecare nenorocirepoartá cu ea semintele unui avantaj echivalent. Nenoro-cirea mea m-a costat contul din bancá. S-a compensatinsá prin revelafia pe care am avut-o referitor la adevá-ratele bogálii!"

Sursele durabile ale Credin[ei

Expusá cu propriile sale cuvinte, avefi povesteaomului care a descoperit cum sá-9i antreneze minteapentru exprimarea Credintei.

Ce poveste dramaticá! Dramaticd prin simplitaten ei.

Acesta este un om care a gásit obazá puternicá pen-tru o credintá de duratá; nu in conturile din bancá sauin bogátiile materiale, ci in seminlele unui stejar, infrunzeie unei ferigi, intr-o micutá piatrá 9i intr-un Pá-ráu; lucruri pe care oricine le poate aprecia gi observa.

Dar observarea acestor lucruri simple l-a condus larecunoagterea faptului cá cele mai mari puteri sunt celeintangibile, care ne sunt dezváluite de lucrurile simplecare ne inconjoará.

Am relatat aceastá poveste, deoarece am dorit sá

scot in eviden!á modalitatea prin care oricine igi poatelimpezi mintea, chiar in plin haos si in mijlocul unordificultáti insurmontabile, p€rrtru a o pregáti pentruexprimarea Credinlei.

Cel mai important fapt Pe care-l dezváluie povesteaeste acesta:

Atunci cánd mintea a fost curátatátalñ negatiad, prtterea Credinfei incepepreia conducerea!

de atitudinea min-sá pátrundá 9i sá

Cu siguranfá, nici un discipol al acestei

va fi clestul de nepriceput incát sá piardáaceastá obsen atie importantá.

filozofii nudin vedere


Sá ne intoarcem acum la analiza Credintei, desi tre-buie sá abordám subiectul recunoscánd pe deplin cá re-prezintá o putere care depáseste capacitatea de analizáa lumii stiintifice.

In aceastá filozofie, credintei i-a fost acordat locul alpatrulea, deoarece se apropie de reprezentarea celei,,de-a patra dimensiuni", desi in acest exemplu estelegatá de realizarea personalá.

Credinfa este o stare a spiritului, care poate sá fie de-numitá ,,axul principal al sufletului" prin care obiecti-vele, dorinlele gi scopurile unei persoane pot sá fietranspuse in echivalentul lor ftzic si financiar.

Am vázut anterior cá o putere uriagá poate sá fie ob-tinutá prin aplicarea (1) deprinderii de a face un efort inplus, (2) definirii scopului gi (3) a Mintii Cáláuzitoare. Daraceastá putere este slabá, comparativ cu cea care poatesá fie obtinutá prin aplicarea combinatá a acestor prin-cipii, intr-o stare a spiritului, cunoscutá drept Credintá.

'Am observat deja faptul cá abilitatea de a aaea uedinfñeste una dintre celé Douasprezece Bogáfii. Sá recunoul-tem acum mijloacele prin .uru u."ustá ,,abil ítate" poaiesá fie incárcatá cu o putere specialá, care a fost principa-lul bastion al civilizafiei, caüza principalá a progresuluiuman, spiritul cáláuzitor al tuturor eforturilor construc-tive ale oamenilor.

Sá ne amintim, la inceputul acestei analize, cá aceas-tá Credinfá este o stare a spiritului, de care se pot bu-cura doar cei care au deprins arta de a detine un con-trol total asupra propriilor minti! Este singurulprivilegiu asupra cáruia un individ poate sá deliná uncontrol total.

Credinfa igi manifestá puterea doar prin mintea careeste pregátitá pentru acest lucru. Iar calea pregátiriieste cunoscutá gi poate sá fie urmatá de tofi cei care-gidoresc sá o gáseascá.

742 SECRETUI., BOGATIILOR

Principiile Credintei sunt unndtoare.le:

(a) Definirea scopului sprljrnitá de inifiativá personalásau de acfiune.

(b) Deprinderea de a face un efort tn plus in toate rela-tiile cu semenii.

(c) O aliantá a Minlii Cáláuzitoare cu unul sau maimulti oameni care radiazá curaj bazat pe Credin-tá 9i care sunt potrivili spiritual si mintal pentru aduce la bun sfársit un anumit obiectiv.

(d) O minte pozitivá , fárá sá aibá nimic de-a face cuidei negative, cum ar fi teama, invidia, lácomia,ura, gelozia si superstitia. (O atitudine mintalápozitivá este prima si cea mai importantá dintrecele Douásprezece Bogálii.)

(e) Recunoasterea adevárului cá fiecare nenorocirepoartá cu ea seminfele unui avantaj echivalent, cá?nfrfrngerea tem¡torard nu este un eFec, páná ce nueste acceptat ca atare.

(f) Deprinderea de a afirma Scopul Major Definit inviafá, intr-o atmosferá de meditatie, cel putin odatá pe zi.

(g) Recunoagterea existenfei Inteligentei Infinite careorganize azá Universul; cá tofi indivizii sunt ex-presii minuscule ale acestei Inteligenle 9i cá min-tea nu are nici o limitá in afara celor care sunt ac-ceptate si trasate de persoana respectivá.

(h) Un inventar atent (in retrospectivá) al infrángeri-lor si nenorocirilor trecute, care vor dezválui ade-várul cá toate aceste experienle poartá sámánlaunui avantaj echivalent.

(i) Simtul propriei demnitáfi, exprimat prin armoniacu propria constiintá.

(j) Recunoasterea singularitáFi tuturor fiintelor ome-nesti.


Acestea sunt principiile de importanfá majorá carepregátesc mintea pentru exprimarea Credintei. Aplica-rea lor nu necesitá nici un fel de superioritate, dar aunevoie de inteligentá 9i de o sete puternicá pentru ade-oñr gi justitie.

Credinla fraternizeazá doar cu spiritele pozitive!Ea reprezintá ,,elAnul oital" care ínfuzeazá putere, in-

spirafie gi acfiune unei minti pozitive. Este puterea careface ca o minte pozitivá sá aclioneze asemeni unui,,electromagnet", care atrage echivalentul fízic al gán-dului pe care-l exprimá.

Credinfa furnizeazá resursele necesare minfii, per-mitándu-i sá facá ,,gtáu mácinat din orice produs intro-dus in moará" . Recunoagte oportunitátile favorabile, inorice imprejurare a viefii, prin care cineva poate sáajungá la obiectul Credinfei, mergñnd pánd acolo tncñt sd

furnizeze mijloacele prin ca.re eFecul gi infrñngerea pot sd fieconuertíte tntr-un succes de dimensiuni echiaalente.

Credinfa permite oamenilor sá pátrundá in adánci-me secretele Naturii 9i sá-i inteleagá limbajul , dgd cumeste exprimat in toate legile ei.

Din aceatá revelalie au venit toate marile inventiicare servesc omenirea si o mai buná infelegere a dru-mului spre libertate, prin armonie in relafiile dintreoameni.

Credinfa face astfel posibilá obginerea lucrurilor pecare oamenii gi le imagineazd qi in care cred!

Thomas A. Edisotl a crezut cá poate sá perfecteze olampá electricá incandescentá gi, in ciuda faptului cá aavut peste 10 000 de incercári nereugite, Credinfa l-apurtat spre descoperirea secretului pe care-l cáuta.

Signor Marconi n crezut cá energia eterului poate fifácutá sá poarte vibratiile sunetului, fárá utilizarea ca-blurilor. Credinta sa l-a fácut sá treacá prin nenumárateegecuri, páná ce, in cele din urmá, a fost recompensat cuun triumf.

1,44 SECRETUL tsOGÁTIILOR

Cristofor Columb a crezuf cá Pámántul este rotund;cá, dacá va porni sá navigheze, va gási pámánt intr-unocean necartografiat. In ciuda protestelor si rázvráti-rilor marinarilor sái necredinciogi, a continuat sá navi-gheze, páná cánd a fost rásplátit pentru Credinla sa.

Helen Keller n crezut cá va invála sá vorbeascá, degi

pierduse darul vorbirii, al atzului gi al vázului. Credin-

!a sa i-a readus puterea de a vorbi si i-a furnizat echiva-lentul auz:ulu| prin simlul pipáitului, demonstránd ast-

fel cá, intotdeauna, Credinla poate gi va gási o cale cátre

realizarca dorintelor omenegti.Dacá aveli Credin!á, concentrafi-vá asuPra a ceea ce

vá doriti. 9i amintifi-vá cá nu existá credin!á de

,,acoperire", deoarece credinfa este imaginea externá a

definirii scopului.Credinla este indrumátorul din interior! Forla cáIáu-

zítoare este Inteligenfa Infinitá directionatá spre scopuridefinite, Nu va aduce ceea ce-9i doregte fiecare, dar va

fi cátáuza spre indeqfinirea dorintelor.

Cum se poate'demonstra putetea Credinlei

(a) Aflafi ce vá dorifi gi decidefi ce trebuie sá dati inschimb.

(b) Atunci cánd repetali obiectivele vietii dumnea-voastrá, prin rugáciune, punefi-vá imaginatia lacontribufie, astfel incát sá vá vedefi deja in ipos-taza doritá 9i acfionafi in consecin!á. (Amintiti-vácá posesia unui lucru se face mai intái in planmintal.)

(c) Fiti tot timpul deschigi pentru a pute a prtmi cd-

lduzirea interioarñ, iar atunci cánd sunteli inspirafide ,,presimtiri" sá vá modificati planurile sau sá

vá indreptati sPre unele noi, faceti acest lucru fárá

ezitare sau dubiu.

I'I(AC'I'IC]A R EA CREDINTI]I 145

(d) Atr,rnci cánd sunteti coplesiti de o infránsere tem-porará, dupá curn poate cá vi s-a intámplat demai multe ori in r¡ia!á, amintifi-vá faptul cá omu-lui i se testeazá credinla in multe moduri, iar in-frángerea suferitá poate sá fie una dintre ,,perioa-dele de testare". In consecintá, acceptafiinfrángerea ca pe un rnodel de inspiratie pentruun efort ;i mai intens gi continuafi sd credeti cá

vefi reu9i.(e) Orice stare spiritualá negatirrá va distruge capaci-

tatea dumneavoastrá de a avea Credintá, íar re-zultatul va fi cá fiecare afirmatie pe care o vefiface va sfárgi intr-o negatie. Starea spiritualá este

totul; in consecin!á, preluali controlul asupramintii dumneavoastrá si eiiberati-o de orice in-trugi nedorifi care nu sunt compatibili cu Credin-ta 9i mentineti-o in aceastá stare, indiferent cát demare o sá fie efortul depus.

(0 invátati sá vá exprimali puterea Credinfei, no-tándu-vá intr-un limbaj coerent Scopul MajorDefinit 9i folosindu-l ca bazá pentru medita;iilezilnice.

(S) Asociati cu Scopul Major Definit cát mai multedintre cele nouá motive debazá descrise in Capi-tolul 1.

(h) Scrieti o listá cu beneficiiie gi avantaiele pe care Ie

asteptati de la atingerea Scopului dumneavoastráMajor Definit gi invocati-le in minte de mai mui-te ori pe zi, fácándu-vá rnintea ,,congtientá desucces". (Aceastá practicá poartá denumirea ge-nericá de autosugestie.)

(i) Asociati-vá pe cát pt-rsibil cu oameni cat'e sunt inrezonantá cu Scopul dumueavoastrá Major, inarmonie cu durntte'avoastrá, si indrumati-i sá r,á

incuraje ze in orice rnocl posibil.


(i) Nu lásati sá treacá nici mácar o zi fárá sá faceficel pufin un pas spre atingerea Scopului dum-neavoastrá Major. Arnintifi-vá:,,Credinfa fárámuncá nu reprezintá nimic."

(k) Alegefi anumite persoane prospere, de buná-cre-dinfá gi curajoase, pentrv ,,a vá imprima ritmul"gi acfionafi nu doar pentru a menfine pasul cuele, ci gi pentru a le depági. Facefi acest lucru inlinigte, fárá sá mai dezváluifi planul cuiva. (Láu-dárogenia poate sá fie fatalá succesului, dupácum increderea nu are nimic in comun cu vanita-tea sau iubirea de sine.)

(l) inconjurati-vá de cárfi, picturi, maxime si de ori-ce vá aminteste de ircrederea in forfele propriifondatá pe Credinfá, asa cum a fost deja demon-stratá de alti oameni, construind astfel in juruldumneavoastrá o atmosferá de prosperitate si re-alizare. Acest obicei va avea drept roade rezulta-te surprinzátoare.

(m) Adoptafi o politicá in care niciodatá sá nu eva-dali sau sá fugiti de anumite circumstanle neplá-cute, ci identificafi-le, contraatacafí, lovind chiarpunctele in care suntefi atingi. Veti descoperi cárecunoagterea acestor probleme, fárá teama deconsecinfe, inseamná o bátálie cástigatá in pro-cent de nouá zecimi.

(n) Recunoasteti adevárul cá orice lucru de valoareare preful sáu determinat. Prelul Credinfei, prin-tre alte lucruri, este eterna vigilenfá pentru ur-marea acestor instrucfiuni. Lozinca dumnea-voastrá trebuie sá fie perseaerenfa!

Toate aceste instrucliuni sunt pagii care conduc ladezvoltarea gi mentinerea unei atitudini mintale pozitíae,fárá de care Credinta nlr se poate dezvolta. Sunt pagicare conduc spre bogátii, atát ale mintii si spiritului, cát


gi materiale. Aliment afi-vá mintea cu aceastá hranáspiritualá.

Instrucfiunile de mai sus sunt pagii prin care mintea

poate sá fie pregátitá pentru cea mai inaltá exprimare a

sufletului.

Credinla tn acliune

Aliment afi-vá mintea cu hraná spiritualá si vá va fiugor sá adoptati deprinderea de a face un efort ín plus.

Va fi mai ugor sá vá focalizali pe ceea ce vá dorifi, fi-ind siguri cá vefi reu9i.

,,Cheia cátre inlelegerea oricárui om", a sPus Emerson,

,,este gándirea sa."Este adevárat. Fiecare om este astázi rezultatul gán-

durilor sale de ieri!

James J. Hill státea cu mána pe tastele telegrafului,agteptánd o ,,linie liberá".Dar nu státea degeaba. Ima-ginatia sa lucra, construind Marele Sistem de Cale Fe-

ratá Tianscontinental, prin care sPera sá poatá sá abor-deze vasteie resurse neexploatate ale porfiunii de vesta Statelor Unite.

Nu avea bani. Nu avea prieteni influenfi. Nu avea Ia

activ nici o realízare márea!á care sá-i acorde prestigiu.Dar avea Credin!á, acea putere irezistibilá pentru care

nu existá nimic ,,imposibil".$i-a formulat Scopul Major Definit in scris, neomi-

!ánd nici un detaliu.Pe harta Statelor Unite a schitat cursul proiectului

sáu de cale feratá.Dormea cu harta sub perná. O ducea cu el oriunde

mergea. $i-a hránit mintea cu dorinta de indeplinire a

,,visului" sáLt, páná cánd acesta a devenit realitate.Dimineafa, dupá ce marele incendiu care cuprinsese

Chicago devastase partea de afaceri a oragului, Marshall

148 SECRET'UL BOGÁ]'IILOR

Field a venit acolo unde, crl o zi inainte, fusese magazi-nui sáu.

Peste tot in jurul sáu erau grupuri de comercianti alecáror magazine fuseserá de asemenea distruse. A trascu urechea la conversalia lor gi a afiat cá ei renunfaserásá mai spere, mul;i clintre ei hotárándu-se deja sá semute in Vestul indepártat si sá o ia de Ia capát.

Adresándu-se grupului cel mai apropiat, Field asPus:

- Domnilof, puteti face ce dorifi, cát despre mine,intenfionez sá rámán aici. Acolo unde vedeti rámágitelefumegánde a ceea ce a fost odatá magazinul meu, voiconstrui cel mai mare magazin de vánzare cu amánun-tul din lume.

Magazinul pe care dl Fieid l-a construit pe Credintáincá se mai aflá in acelagi loc, in Chicago.

Acegti oameni gi cei asemeni lor au fost pionierii careau construit minunatul stil de via!á american.

Ei au creat sistemul nostru de cale feratá si de comu-nicafii.

Au creat filmul sonor, telefoanele, avioanele, schele-tele de olel pentru zgárie-nori, automobilele, autostrázi-le imbunátáfite, aparatura electrocasnicá, instalafiile ba-zate pe curent electric , razele X, insitutiile bancare si deinvestitii, marile companii de asigurare; gi,cel mai im-portant dintre toate, au pregátit drumul, prin Credintalor, cátre libertatea de care ne bucurám fiecare dintrenoi, in calitate de cetáteni americani.

Progresul omenesc nu este accidental si nici ochestiune de noroc!

Este rezultatul prncticdrii Credinlei, manifestatá de ceicare si-au conditionat mintea, prin cele 17 principii aleacestei fllozofii, pentru a putea sá-si exprime Credinta.

Locul fiecárui onr in lume este másurat de Credintape care o manifestá in iegáturá cu scopurile gi obiective-le sale.

PR ACTIC-AREA CREDINTEI 749

Sá ne amintim acest lucru, noi, cei care aspirárn la li-bertate gi bogátii.

Sá ne mai amintim, de asemenea si faptul cá nicioda-tá Credinla nu fixeazá limite ale libertátii sau bogátiei,ci il cáláuzegte pe fiecare spre realízarea dorintelor lui,indiferent cát sunt de indráznet;e, in functie de modul incare au fost exprimate.

Desi Credinfa este acea unicá putere care sfideazáincercárile oamenilor de stiintá de a o analiza, procedu-ra prin care ea poate sá fie aplicatá este simplá si pe in-lelesul tuturor, fiind deci o proprietate comuná a tutu-ror oamenilor.

Tot ceea ce se cunoaste despre acest subiect a fost sin-tetizat in capitolul prezent, pasii fiind usor de urmatpáná si de cátre cea mai umilá persoaná.

Credinta incepe cu definirea scopttlui in mintea care afost pregátitá pentru acest lucru, prin inducerea uneiatitudini ruhúnle pozitiae. Puterea sa i9i atinge limitelemaxime prin actiunea fizicñ direcfionatá spre atin¡;ereascopului clefinit.

Toate acfiunile fizice voluntare sunt inspirate deunul sau mai multe dintre cele nouá motive de bazá.Nimánui nu ii este dificil sá-gi clezvolte Credinla in le-gáturá cu indeplinirea dorintelor sale.

Lásati o persoaná sá fie motivatá de dragosf¿ si o sávedefi cát de repede acest sentiment prinde aripi cátreactiune cu ajutorul Credintei. Actiunea in vederea atin-gerii obiectivuiui acelei iubiri va veni de indatá, deve-nind apoi o mlrncá din dragoste, care este una dintrecele Douásprezece Bogátii.

Lásati o persoaná sá-si umpie sufletul de dorinta dea acumula bogátii materiale si o sá vedeti cát de repedeefortul sáur cleville o muncá clin dragoste. Orele unei zilesunt prea scurte pentru ner¿oile saie si, clesi trucle;te dingreu, oboseala este alinatá de buctu"ia turtoexprinttit'ii, ca-re este o aitá Bogátie clintre cele l)ouásprezece,


Astfel, una cáte una, barierele vietii pálesc páná ladisparitie in fala celui care gi-a pregátit sufletul pentruautoexprimare prin Credintá. Succesul devine inevita-bil. Bucuria incununeazá toate eforturile sale. Nu aretimp sau inclinafie spre urá. Armonia tn relntiile cu cei dinjurul sdu este ceva firesc pentru el. Speranla sa de realiza-re este permanentá gi la cote inalte, pentru cá el se vededeja in posesia obiectului vizat prin definirea scopului.Intoleranla a fost inlocuitá de o minte deschisñ.

Autodisciplina devine la fel de normalá precum mán-carea. El tnlelege oamenii pentru cá ii iubegte 9i, datoritáacestui sentiment, este gata sñ-si tmpartd binecuañntdrile.Nu cunoagte sentimentul de fricd, deoarece toate nelinigti-le sale au fost alungate de Credinla sa. Cele Douáspre-zece Bogálii au devenit proprietatea sa!

Credinfa este o expresie a gratitudinii omului pentrulegátura sa cu Creatorul. Teama este o recunoastere a in-fluenlelor ráului gi exprimá o lipsá a credinlei in Creator.

Cea mai importantá dintre bogáliile vietii constá inintelegerea celor patru principii pe care le-am menfio-nat. Aceste principii sunt cunoscute drept ,,Cei PatruLJriasi" ai acestei filozofii, deoarece sunt urzeala si tesá-tura, pietrele de temelie atre Secretului cátre putereagándului si cái1e láuntrice ale sufletului.

Folosili tn ruod inlelept acest Secret nl Bogdfiilor ;i aeli filiberi!

Cñteaa persoane caye au intrat tn posesia Secretului

intr-o cabaná de lemn cu o singurá camerá, in Ken-tucky, státea intins pe vatrá un báiefel care inváfa sáscrie folosind spatele unei lopeti drept táblitá gi o buca-tá de cárbune drept creion.

O femeie blándá státea lángá el, incurajándu-l sá per-severeze. Femeia era mama lui! Báiaful a crescut, fárá sáfi arátat vreo promisiune de márire.


A urmat dreptul 9i a incercat sá tráiascá din profesa-rea acestei meserii, dar succesul sáu era modest.

A incercat sá-9i deschidá o práválie, dar geriful l-a fá-cut curánd sá-gi schimbe decizia.

A intrat in armatá, dar nu a fácut nici acolo vreo fap-tá notabilá. Pe tot ce punea mána, párea cá se vegtejegte

si moare.Apoi a apárut dragostea in víala sa. Povestea s-a

sfársit cu moartea femeii pe care o iubea, dar durerea 1á-

satá de aceastá moarte i-a sápat adánc in suflet 9i a fá-

cut legátura cu puterea secretd care venea dináuntrul sáu'A congti entizat aceastá putere gi a ir:rceput sá o folo-

seascá. Aceasta 1-a fácut Pregedinte al Statelor Unite.Aceastá putere a pus capát sclaviei in America 9i a sal-vat Uniunea de la dizolvare intr-o perioadá de mare pe-ricol nalional.

Mareie Emancipator Nafional este acum cetálean aluniversului, dar spiritui sufletului sáu máre! - eliberatdatoritá acliunii puterii secrete a minfii sale -_ continuásá tráiascá.

Asadar, aceastá putere care vine din interior nu face

diferenle de clase sociaie! Este la indemána celor sáracigi umili, ca gi a celor bogati 9i puternici. Nu este necesarsá fie transmisá de la un om la celáialt. Este detinutá detofi cei care gándesc. Nu poate sá fie pusá in practicá innumele dumneavoastrá de o altá persoaná- 'Irebuie sá

fie obtinutá din interior si este disponibilá tuturor celorcare doresc sá o dobándeascá.

Ce tearná ciudatá este aceea care intrá in mintea oa-menilor si le scurtcircuiteazá apropierea de aceastá pu-tere secretá din interior, care atunci cánd este cunoscutági folositá ridicá oamenii pe cuimile realizárlt? Cum si

de ce marea majoritate a oamenilor lumii devine victimaunui ritm hipnotic, care Ie distruge caPacitatea de a uti-liza aceastá putere secretá a nrintii lor? Ctlr-n poate fioprit acest ritm?

152 SECITETU L BOC;A'TI] LOR

,,Cum poate cineva sá abordeze puterea secretá carevine din interiar?" ar putea intreba unii. Sá r.,edem cums-au descurcaL ¿iltii cu aceastá problemá.

Frank Gunsaulus, Lln tánár preot, isi dorea foartemult sá fondeze un tip nou de colegiu. Stia exact ce-sidorea, dar piedica era re.prezentatá de faptr.il cá avea ne-rroie de trn miliorr de doiari lichizi.

S-a hotár"át sá facá rost de un miiion de dolari. Fermi-tatea deciziei, bazatá pe definircfi scoptrlui, a constituitprimul pas al acestui plan.

A scris apoi o predicá intitulatá ,,Ce as face cu un mi-lion cle dolari!" si a dat un anuntin zíar cá va predica peacest subiect in urmátoarea din-rineatá de duminicá.

La sfársitul predicij, un stráin pe care tánárul predi-cator nu-l mai vázlrse páná atunci s-a indreptat spre el,i-a intins mána si a spus: ,,Imi place predica dumnea-voastrá, puteti veni la biroul meu máine-diminea!á, gi

rzá voi da milionul de dolari de care aveli nevoie."Bárbatul era Philip D. Armour, fondatorul compa-

niei cle ambalaje ArtnourECottt¡totty. Darul sáu a fost in-ceputul construirii uneia dintre cele mai importantescoli dir-r tará, Arntour School of Teclmology.

Aceasta este, pe scurt, ceea ce s-a intámplat. Ce a fostin mintea tánárului predicator; ce i-a permis sá intre incontact cu puterea secretá ce ni se dezváhiie prin gán-dul omi-rllri, este ceva ce rroi putem doar sá presupu-r1em, dar acea putere a fost stimulatá prin practicorenCrcdintci'.

La scurt timp dupá nastere, Helen Keller a fost lovitáde o nenorocire fizicá, rámánánd fárá r,edere, auz si grai.Cr.i tlouá dintrt: cele rnai importante cinci sirnfuri pier-dtrti,: pcntrti totdeauna, ea a trebuit sá facá fa!á unor di-ficultiiti pe care nrajoritatea oanrenilr)í' nu le ctinosc peparcLrrsLl l vit'tii lttr.

Cr-r .rjuton¡i rirrei fenrei bir-re.,roitoare, cartt a recllttos-cut t:xjstent¿l ;itelci puteri secrete care r-ine dirr interior,


Helen Keller a inceput sá intre in contact cu acea pute-re si s-o foloseascá. In cuvintele ei regásim un indiciuclar despre una dintre conditiile in care se poate revelaaceastá putere.

,,Credinla, a spus dra Keller, infeleasá corect, este ac-

tiañ, nu pasiad. Credinta pasivá nu este cu nimic mai re-

levantá decát vederea pentru un ochi care nu privegtesau nu cerceteazá. Credinfa activá nu cunoagte teama.INeagá faptul cá Dumnezeu Si-a trádat creaturile 9i a lá-sat lumea pradá intunericului" Neagá disperarea. Forti-ficat cu credintá, cel mai slab muritor este mai puternicdecát nerlorocirea."

Credinla, sprijinitñ de ncfiune, a fost instrumentul cuajr-rtorul cáruia dra Keller a trecut peste nenorocire, pen-tru a se reintegra intr-o viafá folositoare.

Sursa puterii secrete

intoarceti-vá la paginile de istorie si veli observa cá

povestea d,'ezvoltárii civilizaliilor conduce inevitabil la

munca celor care au deschis u9a puterii secrete din eiingisi, aplicánd Credinfa drept secret al bogñliilorl Obser-varti, de asemenea, cá marile realizári se nasc totdeaunadin suferinte, eforturi si depásirea barierelor care parinsurmontabile; obstacole care nu cedeazáin fafa a ni-mic, cu exceptia wtei aoinle neabñtute, suslinute de o tncre-tlere statornicd!

Aici, irrtr-o formulare scurtá - o aoinld neabdtutd, sus-

titttttñ de o íncredere statornicñ - aveti o abordare de oimportan!á majorá, care conduce la descoperirea usiimintii, in spatele cáreia este ascunsá puterea secretá.

Oarnenii care pátrund puterea secretá gi o aplicá insolutionarea problemelor personale sunt denumifi une-ori ,,rzisátori". Observati insá cá ei isi sprijiná rrisele pe

actiune.


Atunci cánd Henry J. Kaiser a construit marele Hoo-ver Dam, in Nev ada, a subinchiriat o parte din acea lu-crare dlui Robert G. LeTourneau. Totul a mers normalin primele cáteva sáptámáni gi párea cá toatá lumea erape cale sá cágtige o mul¡ime de bani.

Apoi, asa cum se intámplá adesea in viala oamenilor,norocul i-a párásit, atunci cánd echipamentul s-a lovitde un strat adánc de granit, despre care nu se gtia cáexistá.

LeTourneau gi-a continuat munca in termenii con-tractului, speránd cá stratul de stáncá durá nu o sá fieatát de gros, cheltuind tot ce avea, páná cánd a rámaslefter.

intre timp, a testat adáncimea stratului stáncos cuaparate de sfredelire si a descoperit cá era prea marepentru el, recunoscánd in cele din urmá, fárá tragere deinimá, cá era momentan invins.

Prietenii sái l-au implorat sá declare faliment, peirtrua putea sá inceapá o nouá afacere in alt domeniu.

,,Nu", a exclamat el, ,,mi-am pierdut banii in praf 9idin praf ii voi face inapoi, iar cánd va veni acel moment,imi voi piáti toate datoriile!"

In acea propozitie succintá, LeTourneau a exprimattot ceea ce ar putea spune valoros orice filozofie despresucces. Si-a exprimat definirea scopului gi increderea inabilitatea sa de a ob¡ine victoria, in ciuda infrángeriisuferite.

,,ir-, ceasul celei mai mari nevoi", a spus LeTourneau,,,mi-am gásit cel mai important activ sub forma unuipartener nou. L-am introdus in afaceri aláturi de mine"Eu am fost cel care am lucrat efectiv iar partenerul meumi-a spus cum sá fac. Numele sáu este Dumnezelr."

Partenerul sáu l-a trimis pe cái stranii, pentru a gásimijloacele pentru un nou inceput. Cu suporturile de lagaieriile de perdele iuate de la sotia sa 9i cáteva pieseale unui autovehicui abandonat, si-a construit primul


scraper de noroi, pentru care un motor foarte vechi iifurniza puterea necesará. Lucrurile mergeau, dar aceas-tá maginárie nu era destul de mare pentru a-gi justificautllizarea, de aceea LeTourneau a ráscolit printr-un ,,ci-mitir de magini" , páná cánd a gásit piese mai bune gi aconstruit o a doua maginárie. Cea de-a doua masiná eramult mai buná ca prim a, dar se afla incá departe de a fipotrivitá pentru comerciahzare.

,,Ce sá fac acum, partenere?" gi-a intrebat LeTour-neau asociatul mai in várstá. 9i a primit un ráspuns ra-pid. ,,imprumutá banii de care ai ievoie si conitruiegteun utilaj adevárat, cu materiale noi."

LeTourneau a fácut exact cum i s-a spus. Din acelmoment a inceput sá urce pe treptele succesului, in-dreptándu-se spre cucerirea faimei 9i a averii" Odatá cuegecul sáu din Nevada, a descoperit acele ,,seminfe aleunui avantaj echivalent",Ie-a ajutat sá germineze 9i le-atransformat intr-o superbá floare a succesului.

Mai i:rtái, a construit o uziná in Peoria, Illinois, incare echipamentul sáu de indepártare a noroiului a fostprodus in masá. Apoi, a construit o uziná similará inToccoa, Georgia. Nefiind satisfácut, a construit altá uzi-ná si mai mare in Vicksburg, Mississippi, iar mai tá,rzi'ti,alta ilr Longview, Texas.

Am fost aláturi de dl LeTourneau timp rfe i8 i;ri, inprincipal pentru a afla chiar de Ia surs5 ce ai'. riri-.e r-a ;-á-

cut sá ,,marcheze". Eram dispus sá Éicccct Ceclaraliadlui LeTourneau, cum cá succesul sái-:. se c.ai'üra parte-neriatului sáu cu Dumnezeq dar vc¡jar.i sá e,Í-l; :uin qicñnd l-a contactat marele industriag pe pa.:tenerul s;i;"

intr-o noapte, in avionul personai ¿,1--,;l l-e"fb;r'neaLi,cánd ne intorceam impreuná la Toccca c.e ia o ?;r'Láinírede afaceri, i s-a dezváluit secretul pe care il cáuta Cemult. La scurt timp dupá ce avionui a ciecoiat, LeTour-neau s-a trántit intr-r:n fotoliu, si ciupá cáteva irr,nuiedormea dus si sforáia" Dupá ,-ipi'oXrilrra;ív 3ü c,.e ii'linute,


s-a ridicat, sprijinindu-se in cot, 9i-a scos din buzunar uncarnelel si a scris cáteva ránduri. in loc sá priveascá incarnet, se uita in depártare.

Acest lucru s-a repetat de trei ori páná sá ajungem la

Toccoa. Dupá aterizarea avionului, l-am intrebat Pe Le-

Tourneau dacá igi amintea de notilele pe care si le-a

luat.,,Da d.e und.e!", a exclamat LeTourneau. ,,Am notat

ceva?"

§i-a tras carnetui din buzunar, l-a privit cáteva secun-

de gi a spus apoi: ,,Asta este! Asta este! Am agteptat acest

moment de peste o luná. Asta este! Informafia de care

aveam nevoie pentru a putea sá merg mai departe-"Am urcat intr-o maginá gi ne-am dus direct la casa lui

LeTourneau. Nu am schimbat nici un cuvánt pe drum.Indiferent de ceea ce poate sá gándeascá cineva in le-

gáturá cu pretinsul parteneriat al lui LeTourneau cu

Creatorul, douá lucruri sunt sigure, care nu pot sá fie

ignorate, in functie de credinfa sau necredinla cuiva.Mai intái, el a eguat in afaceri si si-a pierdut toti ba-

nii in imprejurári care ar fi putut sá descutaieze oricepersoaná normalá de a mai incerca ceva intr-un clome-

niu asemánátor.in al doilea ránd, a reugit sá reviná si, in ciuda lipsei

saie aproape totale de educafie formalá, a devenit unuldintre cei mai bogafi si plini de succes industriasi dinAmerica.

Cát priv eqte ctnn si cñnd gi-a contactat LeTourneau

partenerul, am primit ráspunsul pe care il cáutam. Con-tactul s-a produs prin interrnediul subcongtientuluimintii iui LeTourneau, la nivelul cáruia acesta igi grava-

se cu grt!á o imagine clará a ceea ce-si,Jorea gi pe care o

sprijinise cu crcdintn absolutá cá, ia timpul potrivit, va

reusi sá-si transpuná r¡isr-rl in practicá.


Nu este nimic nou in acest sistem care poate sá fieaplicat de orice om cu un scop definit, care crede cuaceeagi intensitate ca 9i LeTourneau.

Una dintre caracteristicile speciale ale unei ,,credinteinfelese corect" este aceea cá se instaleazá in general da-toritá unei críze care-l forleazá pe om sá caute dincolode puterea gándirii obisnuite, pentru a gási solulia pro-blemelor lui.

in aceste cazuri, ne indreptám atenfia asupra puteriisecrete din noi, care nu cunoaste nici o barierá destul deputernicá pentru a-i rezista. O astfel de situafie a fostaceea in care 56 de oameni au dat nagtere unei nafiuni,prin inscrierea numelui lor pe Declaralia de Indepen-dentá.

Aceea a fost ,,credinta activá, inteleasá corect" , pen-tru cá fiecare dintre cei care au semnat acel documentgtiau cá aceea ar fi putut sá deviná propria lor sentin!ála moarte. Din fericire, a devenit un permis cátre liber-tate pentru toti cei care cereau sá fie protejati gi, maimult decát atát, s-a dovedit a fi un pagaport pentru li-bertatea intregii lumi.

Beneficiile acestui document au fost proporfionalecu riscul asumat de semnatarii sái. Acegtia gi-au pus injoc viala, averea, dar gi cel mai important privilegiu alunui om, dreptul la libertate, fárá nici o rezervá.

Un test al Credinlei

Vá sugerezin cele ce urmeazá un test prin care fieca-re poate sá-si másoare capacitatea de a avea o credinlñactiad. Acest lucru se bazeazá pe o disponibilitate fatáde risc, indiferent ce implicá circumstantele; libertatea,bogáfiile materiale si insási viafa. Fárá risc, credinta estepasivá, deoarece, dupá cum spunea Helen Keller: ,,Cre-dinta pasivá nu este cu nimic mai relevantá decát vede-rea pentru un ochi care nu privegte sau nu cerceteazá."


Sá privim realizárile unor mari lideri care au urmatselnrlatarilor Declarafiei de Independen!á, pentru cá siei au dat dovadá de credinfá activá.

$i ei au descoperit puterea secretá din interior, auscos-o la suprafafá, au aplicat-o gi au transformat o sál-báticie vastá intr-un ,,leagán al democrafiel".

Un astfel de om este James J. Hill, care a impins fron-tierele Vestului si a facilitat accesul populafiei la oceane-le Atlantic si Pacific, printr-un uriag sistem transconti-nental de cale feratá.

La fel gi Lee De Forest, care a perfecfionat mijloacelemecanice prin care se poate utlliza forfa nemárginitá a

eterului, folosindu-l drept mijloc de comunicare instan-tanee intre oamenii din intreaga lume, prin radio.

Si Thomas Edison, care a impins societatea cu mii deani inainte, prin inventarea lámpii electrice incandes-cente, a fonografului, a cinematografului 9i zeci de alteinvenfii folositoare, care au ugurat povara omenirii gi aucontribuit ia bucuria gi educafia ei.

Acegtia si multi allii au fost oameni care au avut ocredin!ñ actiad.

ii numim uneori ,,glcrrli" , dar ei refuzá sá primeascáonoruri, deoarece recunosc faptul cá realizárile lor vinca rezultat al acelei puteri secrete din interio4 care este

la indemána tuturor celor ce o identificá gi o utiiizeazá.Toli stim despre realizárlle acestor mari lideri; gtim

regulile dupá care s-au condus ei; recunoagtem naturagi aria binecuvántárilor pe care munca lor le-a adus oa-menilor acestei nafiuni gi am pástrat pentru bineleoamenilor fllozofia realizár1í individuale, cu ajutorulcáreia ei au reugit sá facá din aceastá tará cea mai boga-tá si mai liberá dintre nafiuni.

Dar, din pácate, nu toli recunoagtem problemele pecare le-au intámpinat in munca lor, obstacolele Pe careau trebuit sá le depágeascá, precum si spiritul de credin-

[ñ nctírtñ care i-a condus pe parcurs.


De un singur lucru putem sá fim siguri: realizdrile lorau fost direct proportionale cu problemele pe care le-au aautde tnfruntat.

Ei avut de infruntat rezistenta celor cárora le era des-tinat in cea mai mare másurá sá beneficieze de rezulta-tele strádaniilor lor; oameni care, din lipsa uedintei acti-ae, privesc totdeauna cu scepticism gi indoialá tot ceeace este nou gi neobignuit.

Evenimentele neprevá zute ale viefii aduc de multeori oamenii in fafa unor ráscruci, cánd sunt fortali sá-sialeagá direcfia, unul dintre drumuri fiind marcat Cre-din!á, celálalt Fricá.

Ce anume face ca majoritatea oamenilor sá aleagádrumul Fricii? Alegerea depinde de atitudinea mintald a

celui care trebuie sá se decidá.Cel care alege drumul Credinlei este tipul de om care

gi-a condifionat mintea sá creadá; a reugit acest lucruputin cáte putin, prin decizii prompte gi curajoase, peparcursul experienlelor zilnice. Cel care alege celálaltdrum, al Fricii, actione azá in acest mod, deoarece aneglijat sá-si condi¡ioneze mintea sá fie pozitívá.

In Washington, intr-un scaun cu rotile, státea un omcare tinea in máini o cutie de conserve gi cáteva creioa-fl€, cástigánd din cergit cele necesare pentru un traiumil. Scuza pentru cergit era faptul cá nu-gi mai puteafoiosi picioarele, in urma unei paralizli infantile" Minteasa nu era insá afectatá. Altfel, era puternic gi sánátos.Alegánd insá sá urmeze drumul Fricii, atunci cánd boa-la infiorátoare a pus stápánire pe el, mintea i s-a atrofiatpril nefolosire.

Intr-o altá parte a oragului era un alt om care era afec-tat de acelagi handicap. Si el isi pierduse posibilitatea dea-si utiliza picioarele, dar reacfia sa la aceastá pierdere a

fost diferitá. Cánd a ajuns la acea intersecfie a vietii incare a fost obligat sá ia o decizie, a ales drumul Credin-

160 SECRETUL BOGAT1ILOR

!ei, care l-a dus drept cátre Casa Albá, sPre cea mai inal-tá pozitíe pe care o putea ocupa.

Ceea ce pierduse prin incapacitatea de a-gi folosimembrele inferioare a cágtigat prin folosirea creierului

9i a voinlei sale gi este gtiut faptul cá problema sa fizicánu l-a impiedicat sá fie unul dintre cei mai activi oa-

meni care au ocupat vreodatá funcfia de pregedinte.Diferenfa intre pozillíle ocupate de cei doi este foar-

te mare. Sá nu lásám insá pe nimeni sá se ingele asupramotivului acestei diferenfe, care se datoreazá in intregi-me atitudinii mintale. Unul gi-a ales Frica drept ghid.Celálalt a optat pentru Credintá.

Atunci cánd cercetezi circumstantele care i-au situatpe unii oameni pe pozllii inalte in viafá gi i-au condam-nat pe al¡ii la sárácie gi mizerie, descoperi cá pozifiilelor atát de diferite reflectá de fapt atitudinea lor minta-lá. Omul puternic alege drumul superior al Credinfei,cel slab - drumul inferior al Fricii, iar educafia, exPe-

rienfa gi abilitálile personale sunt in aceastá situatieprobleme de importantá secundará.

Atunci cánd, Ia sfárgitul primelor trei luni de gcoalá,

invátátorul lui Thomas A. Edison l-a trimis acasá cu unbilet cátre párinlii sái, prin care le-a transmis cá fiul lorare o minte ,,smintitá" gi cá nu poate sá fie educat, táná-rul Edison a avut a cea mai buná scuzá sá deviná unproscris, un pierde-vará, un nimeni, ceea ce a 9i inceputsá fie o perioadá. A fácut munci ciudate, a vándut ziare,a improvizat mici aparate, a fabricat diverse produsechimice gi a reparat maginárii, devenind un a9a-zis ombun Ia toate, care nu se pricepe cu adevárat Ia nimic.

Apoi in mintea lui Thomas A. Edison s-a intámplatceva, care avea sá-i facá numele nemuritor. Printr-unproces simplu, pe care nu l-a dezváluit niciodatá, a des-

coperit acea putere secretá din interior, a identificat-o, a

aplicat-o sl iátat in loc sá aibá o minte ,,smintitá", a de-venit geniul remarcabil al inventiilor.

PRACT'ICAREA CREDI]\TTEI

Oriunde vedem o lampá electricá sau un film ori au-zim un fonograf, ar trebui sá ne amintim cá avem in fatáprodusul unei puteri secrete, din interior, care este ladispozilia noastrá, la fel cum a fost gi pentru mareleEdison. Mai mult decát atát, ar trebui sá ne fie teribil derusine dacá, din neglijentá sau indiferen!á, nu folosimcum se cuvine aceastá mare putere.

Puterea din interior

Una dintre insugirile susprinzátoare ale acestei pu-teri secrete din interior este aceea cá ajutá oamenii sá

dobándeascá orice-si doresc, care este un alt mod de aspune cá aceasta transpune in reaiitate gándurile domi-nante ale cuiva.

in micutul orag Tyler din Texas, un báiat aflat incá lavársta adolescenfei a intrat intr-o bácánie in care cá¡ivapierde-vará státeau lángá o sobá. Unul dintre bárbati l-aprivit pe tánár cu un zámbet larg si a sPus: ,,Spune, Son-ny, ce o sá te faci, atunci cánd o sá fii r.rrare?"

,,O sá vá spun ce am de gánd sá fac" , a sPus báiatul.,,O sá fiu cel mai bun avocat din lume - asta o sá fiu,dacá vreti sá 9ti[i."

Bárbatii au rás cu hohote! Báiatul 9i-a luat cumpárá-turile si a párásit tácut magazinul.

}l4.ai tárziu, acei bárbati au rás in cu totul alt registru,deoarece acel báiat a devenit o autoritate recunoscutá inlumea juridicá, iar abilitátile sale in acest domeniu aufost atát de mari, incát cá;tiga mai mult decát presedin-tele Statelor Unite.

Numele sáu era Martin W. Littleton. Si el a descoPe-rit puterea secretá a minlii sale, care i-a dat posibilitateasá-si stabileascá singur pretul pentru serviciile prestategi sâ-l obtiná.

In ceea ce privegte cunostintele de naturá juridicá,sunt mii de avocati care dispun de aceleasi abilitáti ca

t61

r62 SECRETUL BOGÁTIILOR

ale lui Martin W. Littleton, dar putini dintre ei reugescsá facá mai mult decát sá tráiascá din aceastá profesiu-ne, deoarece nu au descoperit acel ceva care aduce suc-cesul in acest domeniu gi care nu este predat Ia gcolilede drept. Exemplele pot continua pentru fiecare profe-siune in parte 9i pentru toate eforturile omenesti. in fie-care profesiune sunt cáfiva care ajung in várf, in vremece majoritatea oamenilor nu trec niciodatá dincolo demediocritate.

Cei care reugesc sunt considerati ,,norocosi". Fifi si-guri cá sunt norocosi! Analizati insá faptele si veti des-coperi cá ,,norocttl" lor constá in puterea secretá din in-terior, pe care au aplicat-o prin intermediul uneintitudini mintale pozitiue, in hotárárea de a urma drumulCredinfei, in locul cáii Fricii 9i autolimitárii.

in calea puterii care vine din interior, nici un lucrunu este o barierá permanentá.

Ea transformá infrángerea intr-o provocare la unefort superior.

Inláturá limitárile autoimpuse, cum ar fi frica gi in-doiala.

Dar mai presus de toate, sá ne amintim cá va face sádispará toate egecurile anterioare.

Dacá abordali fiecare nouá zi prín prisma puterii dininterior, vefi avea mereu de-a face cu o nouá oportuni-tate de realizare individualá, indiferent de gravitateaproblemelor cauzate de egecurile de ieri.

Nu favorizeazá nici o rasá sau crez si nici nu este le-gatá de vreun fel de consecven!á arbitrará care sá con-strángá oamenii sá rámáná sáraci doar pentru cá s-aunáscut in lipsuri.

Puterea din interior este singurul mediu ir:r care potsá fie schimbate instantaneu efectele Forfei Cosmice a

Obisnuintei, de la negativ la pozrtiv.


Nu cunoagte precedent, nu urme azá reguli severe gi

ii transformá pe cei mai sáraci oameni in regi dupá do-rintá - dorinfa lor!

Oferá singura mare autostradá cátre eliberare perso-nalá gi iibertate.

Restituie-sánátatea, atunci cánd toate celelalte meto-de eguea zá, sfidánd toate regulile stiinfei medicale mo-derne.

Vindecá ránile supárárii, indiferent care ar fi cauzaei.

Tianscende toate experienfele omenegti, toatá educa-tia si cunogtintele care sunt la dispozitta omenirii.

Iar prelul ei este cei al unei credinfe neclintite -practicarea unei credinle active.

Aceasta l-a inspirat pe poetul care a scris:

,,Nü e ciudat cá prinli si regi incoronaliSi clovni ce zburdá in arená, minunafiSi noi, ca oameni simpli din poporSá fim toti ai eternitálii constructori.

Cáci ni se dau regulamente,Blocuri de stáncá gi unelte.O formá timpului tráit sá dámO piedicá ori trambuliná noi sá modelártt."

Cáutati páná gásifi punctul din care puteli abordaputerea interioará, iar atunci cánd o vefi gási, inseamnácá ati descoperit adevárul dumneavoastrá - ,,cealaltápersonalítate", care folosegte toate experienlele princare ati trecut.

Apoi, indiferent dacá veti reusi sá faceli o capcaná degoareci mai ingenioasá, veli scrie o carte de succes sauvefi predica mai bine, Iumea va bátátori poteca ce ducela poarta dumneavoastrá, vá va recunoagte si vá va re-compensa cum se cuvine, indiferent cine sunteti saucare a fost natura si amploarea esecurilor pe care le-atiavut in trecut.

164 SECRETUL BOCATIiI-OR

Ce dacá afi avut un esec in trecut?Acelagi lucru l-au pátit la un moment dat toti cei pe

care-i recunoagtern drept oameni de succes. Tofi au avutde-a face intr-un fel sau altul cu esecul, dar nu I-au de-numit in acest mod, ci l-au considerat drept o ,,infrñnge-re temporat'd".

Cu ajutorul luminii care strálucegte din interior, tofioamenii cu adevárat irnportanti au dat infrángerii tem-porare sensul ei exact - o proaocare pentru depunerea unuiefort gi nmi nsidttu, sTtrijinit de o tncredere superioarñt

Oricine poate renunta atunci cánd drumul sáu devi-ne dificil!

Oricine poate simti cá-i pare ráu pentru sine, atuncicánd se simte infránt temporay dar autocompátimireanu este una dintre insusirile unui om pe care lumea l-arecunoscut drept o persoaná importantá.

Abordarea puterii din interior nu poate sá fie fácutáprin autocompátimire. Nu poate sá fie fácutá prin fricási timiditate. Nu poate sá fie fácutá prin invidie gi urá.Nu poate sá fie fácutá prin avarilie gi lácomie.

Nu; ,,cealaltá personalitate" a dumneavoastrá nu semanifestá acolo unde existá aceste trásáturi negative.Apare doar in mintea care nu are nimic de-a face cu ast-fel de atitudini mintale negative. Se dezuoltd doar tn min-tea ghidntñ de credin!ñ!

Dincolo de egec

Lee Braxton, din Whiteville, Carolina de Nord, recu-noagte cá a fácut cunogtin!á cu sárácia incá de Ia primiisái pasi in rriatá, reu;ind prin eforturi mari sá termineclasa a sasea Ia scoalá.

Era al zecelea copil din cei 12 ai familiei sale, fiindfortat ca de la o várstá fragedá sá-si cástige singur exis-tenta. Tátái sáu era fierarul satului. Lee a lustruit pan-tofi, a livrat márfuri, a vándut ziare, a lucrat intr-o fabricá

PRACTICAREA CREDINTEi 165

de stofe, a spálat automobile, a fost ajutor de mecanic gi

a fácut diverse alte munci páná cánd a ajuns suPrave-ghetor de magazin.

A luptat din greu pentru fiecare pas pe care l-a fácutin viafá, páná ce in finai s-a cásátorit, a al,ut propria sa

casá si un venit suficient de mare pentru a asigura untrai modest familiei sale.

Apoi i-a lovit in plin ghinionul. Venitul sáu a fost in-trerupt, iar casa sa a fost scoasá ia vánzare pentru a-iacoperi ipoteca. A pierdut tot ceea ce detinea, cu excep-

lia ceiui mai important lucru: disponibilitatea de a o luade la inceput gi increderea in propria sa abilitate de atransforma nenorocirea intr-un avantaj.

A inceput imediat sá caute acea ,,sámán!á a avanta-jului echivaletrt" , care venea odatá cu infrángerea tem-porará, si a gásit-o in cartea De ln idee ln bnní. Cineva iiáádrs" ,r-, e*e*plar al acestei cárti. inainte de a termi-na sá o citeascá, atitudinea sa mintalá a inceput sá se

schimbe de la negativ spre pozitiv. Atunci cánd a termi-nat-o, si-a format un plan de a reveni si a inceput ime-diat sá-l puná in aplicare.

Prin aceastá carte, Lee Braxton a cunoscut cea maiimportantá fiintá - ,,cealaltá personalitate" a sa. Aceapersonalitate pe care nu o cunoscuse anterior. Acea Per-sonalitate care recunogtea infrángerea temporará, darniciodatá esecul!

L)in zíua descoperirii personalitátii sale reale, totceea ce atingea Lee Braxton se transforma in aur sau inceva mai deosebit. A fondat prima Bancá Nationalá dinWhiteville si a devenit primul ei presedinte. Apoi a pro-movat si a construit cel mai distins hotel din Whitevii-le, cu o structttrá nloderná, care ar fi o mándrie pentruoricare oras. A constituit o colnpanie pentru finanfareaautomobiielor gi ur-ra pentrr-r vánzarea si clistribuirea pá-rtilor componente ale autovehiculelor, dar si o agentiecie r,ánzare a automobilelor. A deschis apoi ;i a prorno-

t66 SECRETUL BOCÁTIILOR

vat un magazin de vánzare de instrumente muzicale gisi-a construit una dintre cele mai deosebite locuinle dinWhiteville.

Oamenii din Whiteville l-au ales primar al oragului9i se spune cá gáseai cu greu in orag o afacere sau o pro-fesiune in care sá nu existe vreun fel de avantaj, ca ur-mare a influentei si tranzactiilor sale financiare.

Corabia norocului sáu a navigat atát de lin, incát s-adecis sá acumuleze cáti bani ii erau necesari, pentru a seputea retrage din afaceri atunci cánd avea sá ajungá lavársta de 50 de ani. A reugit Ia vársta de 44 de ani, gi-alichidat afaceriie si a inceput sá-gi aducá contribufia,fárá sá ceará vreo retribufie, la programul unui evan-ghelist^vestit, in calitate de manager de radio gi televi-ziune. In timp foarte scurt, programul zilnic al evanghe-listului a fost preluat de sute de radiouri gi televiziunidin aproape toate pártile Statelor Unite.

In ciuda laudelor generoase aduse cártii De la idee labani, mi se pare corect sá menfiorrez cá Lee Braxton aveaprincipiile de bazá ale succesului inainte de a fi citit car-tea, astfel cum Ie avefi 9i dumneavoastrá, cititorii aces-tei povestiri, in orice proporfie gi sub ce formá vá doriti.

Cartea i-a indepártat lui Lec mintea de la nenoroci-rea suferitá si i-a revelat bogátiile ascunse pe care le de-tinea prin puterea minfii sale. O putere care poate sá fietransformatá in orice lucru material pe care-l doregte ci-neva. Cartea i-a oferit lui Lee Braxton informafia despreaceastá fortá irezistibilá care sálágluieste in creierul sáu.El si-a dat seama de acea putere, a identificat-o si a di-recfionat-o cátre scopurile alese de el.

Aceasta este povestea oricárui succes.Atunci cánd AMP (atitudine mintalá pozitlá) preia

controlul, succesul este in imediata apropiere, iar in-frángerea nu este decát o experienfá care are rolul de amotirra pe cineva pentru depunerea unui efort mai asi-duu. Lee Braxton a aflat acest adevár ;i a profitat de el.


Pentru cá a fácut ceva despre care a aflat cá iI plaseazáin pozilia in care ar putea sá spuná cu adevárat: ,,Nuexistá pe Pámánt nici un lucru material Pe care sá mi-ldoresc si sá nu pot sá-l am."

A fácut ca viala sá-l recompenseze in termenii stabi-lifi de e1, s-a angajat in slujba care i-a plácut cel mai mult9i gi-a gásit pacea sufletului.

Nu de o nouá fllozofie a realizárii au nevoie oamenii!Ci de o reconsacrare a unor principii vechi si proba-

te, care conduc inevitabil la descoperirea acelei puteridin interior care ,,miscá munfii".

Este incá disponibilá puterea care a fácut posibiláexistenla marilor lideri de-a lungul timpului, in oricaredintre profesii sau generafii. Vizionari gi credinciogi,acegti oameni nu au finut cont de frontierele ignoranfei,superstifiei gi fricii 9i au dat lumii tot ceea ce este cunos-cut sub numele generic de civilizafie.

Puterea nu este inváluitá de nimic misterios 9i nuface miracole, ci funcli oneazá prin actiunile zilnice ale

oamenilor gi se reflectá in toate formele serviciilor Pres-tate in beneficiul omenirii.

Are mii si mii de nume , dar natura ei nu se schimbániciodatá, indiferent de denumirea Pe care o poartá.

Funclion eazáprintr-un singur mediu, rePrezentat demintea omului.

Se exprimá prin gándurile, ideile, planurile 9i obiecti-vele oamenilor, cel mai important lucru fiind acela cd este

la fel de gratuitd precum aerul pe cnre-l respirñm 9i la fel de

abundentñ ca sfera de actiune si spatiul uniuersului.

qJ

Legea Forfei Cosmicea Obignuinfei

Clsipntrinta este precuftt tln cabltt; legdm tn fiecnre zicñte un fir ?n el si irt cele din unttd rut-l mni putern rupe.

Honacp MaNN

Agadar am ajuns acum la analiza uneia dintre celemai importante legi ale Naturii, Legea Forfei Cosmice aObisnuintei!

Descrisá succint, Legea Fortei Cosmice a Obignuinteieste modul Naturii de a fixa toate deprinderile, astfelincát acestea sá se petreacá in mod automat odatá ce aufost exersate -- obiceiurile oameniior, dar si cele aleuniversuiui.

Fiecare om se aflá intr-un anumit loc gi este ceea ceeste din cauza obicejurilor sale stabile de gándire si ac-tiune.

Scopul acestei fllozofii este de a ajuta individul informarea acelor obiceiuri care sá-l t-ransfere din locul incare s€' aflá, acolo unde isi doregte sá fie in rriatá.

Tofi oamenii cle stiintá si muiti dintre oarnenii t¡bis-nuiti stiu cá Natr.rra nlentinc o balantá perfectá intretoate eien-lentele cle rnat'erie si energie din univers; cá in-tregul illrvers este pr-rs in functiune de lin sistelrr inrpla-cabil cle ordine si obiceii.rri care nu rrariazá niciodatá sic¿ire l-ru ¡rot s;i fit: schirnbate prin nici un fel de efort

LEGEA FORTEI COSMICE A OBISNUINTEI t69

omenesc; cá cele cinci eiemente cunoscute ale universu-lui sunt: (1) timpul, (2) spafiul, (3) energia, (4) materia gi

(5) inteligenla, care dau, la rándul 1or, celorlalte realitá¡icunoscute regularitate si metodá, determinate de anu-mite obiceiuri fixnte .

Acestea reprezintá elementele fundamentale ale Na-turii, prin care creeazá un bob de nisip sau uriagele ste-le care plutesc in spaliu 9i oricare alte lucruri gtiute saupe care gi le poate imagina mintea unui om.

Sunt realitáti cunoscute, dar nu oricine a avut timpulnecesar sau interesul sá constate faptul cá Legea ForfeiCosmice a Obignuintei este aplicarea particulará a Ener-giei prin care Natura menfine relalia dintre atomii ma-teriei, steleie gi planetele in migcarea lor neincetatá sPre

si dinspre o destinalie necunoscutá, anotimpurile anu-lui, ziua gi noaptea, boala si sánátatea, viala 9i moartea.Legea Forlei Cosmice a Obignuintei este mediul in care

toate deprinderile si relafiile interumane sunt menfinu-te in grade diferite de permanen!á gi prin care oricegánd este transformat in echivalentul sáu fizic, ca rás-puns la dorinlele si obiectivele individului.

Dar acestea sunt adeváruri care se pot dovedi gi cine-va igi poate aminti acea orá sfántá in care descoperáadevárul inevitabil cá omul este doar un instrumentprin care se proiecteazá puteri mai mari decát ale sale.

Filozofia aceasta este destinatá sá conducá omul laaceastá importantá descoperire si sá-i permitá sá folo-seascá ceea ce i-a fost dezváluit, plasñndu-se tn armonie

cu fortele nertdzute ale tmiaersului, care pot sd-l conducd tn

ntod ineztitabil in partea de succes n ruarelui Rñu al Viefii.Ora acestei descoperiri ar trebui sá-i aducá fárá ptea

mare efort Secretul tuturor bogátiilor!Forta Cosmicá a Obisnuintei este Controlorul lrJatu-

rii prin care toate celelaite legi naturale sunt coordona-te, or¡;anizate si functioneazá cu regularitate si metodá


specifice. Este asadar cea mai importantá dintre toateaceste legi.

Vedem stelele 9i planetele care se migcá cu o astfel deprecizie, incát astronomii pot sá prestabileascá locafialor exactá si relatia dintre ele pentru 20 de ani de acuminainte.

Vedem cum anotimpurile anului pleacá gi vin cu oregularitate de ceasornic.

§tim cá un stejar creste dintr-o ghindá, iar un pin dinsámánfa strámogilor sái; cá niciodatá nu i se intámplághindei sá greseascá gi sá producá un pin, astfel cum nicio sámántá de pin nu dá vrebdatá nagtere unui stejar. $timcá tot ceea ce a fost produs vreodatá i9i are antecedenteir ceva similar care i-a precedat, cá natura gi obiectivulgándurilor unui individ determiná rezultate asemáná-toare loq, Ia fel de sigur precum focul produce fum.

Forfa Cosmicá a Obisnuintei este mediul in care fie-care fiintá vie este fortatá sá se angajeze si sá devináparte a influenfelor mediului in care aceasta tráiegte giacfioneazá. Astfel, este evident cá succesul atrage unsucces si mai mare, iar egecul un egec gi mai puternic -un adevár care este cunoscut de mult timp oamenilor,degi doar cáliva sunt cei care au firteles motivul acestuifenomen ciudat.

Se gtie cá persoana care a avut un egec poate sá aibáun succes rásunátor, printr-o asociere apropiatá cu-ceicare gándesc gi acfioneazá in termeni de succes, dar nutoti stiu cá acest lucru se intámplá, deoarece Legea For-lei Cosmice a Obisnuinlei transmite ,,congtientizareasuccesului" din mintea oamenilor de succes cátre min-tea celor care au eguat 9i care sunt aproape de ei inevenimentele zilnice ale viefii.

Oriunde intrá in contact douá minti, rezultá o a treiaminte modelatá dupá cel mai puternic dintre cei doi. Ma-joritatea oamenilor de succes recunosc acest adevár 9iadmit sincer cá succesul lor a inceput cu o asociere

LECEA FORTEI COSMICE A OBISNUINTEI 777

apropiatá cu anumite persoane a cáror atitudine minta-1á pozitivá gi-au insugit-o in mod con;tient sau nu.

Forfa Cosmicá a Obignuintei este tácutá, nevázutá sinu poate sá fie perceputá prin nici unul dintre cele cincisimluri fizice. Acesta este si motivul pentru care nu esteprea des identificatá pe scará largá, deoarece majorita-tea oamenilor nu incearcá sá infeleagá fortele intangibi-le ale Naturii, gi nici nu sunt interesali de principii abs-tracte. Totugi, aceste forfe intangibile gi abstractereprezintá puterea realá a universului sibaza realá a totceea ce este tangibil si concret, sursa din care derivá tan-gibilitatea si materialitatea

Intelegeti principiul de lucru al Forlei Cosmice aObisnuintei si nu veli avea nici o problemá in interpre-tarea eseului lui Emerson privind compensafia, deoare-ce el se afla foarte aproape de legea care guverneazáaceastá forlá, atunci cánd a scris faimosul eseu.

in acelagi fel, Sir Isaac Newton s-a apropiat de recu-noasterea totalá a acestei legi, atunci cánd a descoperitlegea gravitafiei. Dacá ar fi mers pufin mai departe, din-colo de punctul in care gi-a incheiat descoperirea, poatecá ar fi ajutat Ia dezváluirea acelei legi care menfine inspaliu micul nostru Pámánt gi relafia lui sistematicá cualte planete, atát in timp, cát si in spafiu; aceea;i legecare leagá fiintele umane urra de cealaltá gi relatia fiecá-rui individ cu el insusi prin obiceiurile de gñndire.

Termenul de ,,Fortá Cosmicá a Obisnuintei" esteevident" Se referá la forta care acfioneazáprín interme-diul deprinderilor stabilite. 9i orice fiintá vie a cárei in-teligentá se situeazá sub cea a oamenilor se reproducegi igi indeplinegte pámánteasca sa misiune, ca ráspunsdirect Ia puterea Forfei Cosmice prin ceea ce noi nu-mim ,,instinct".

Singur omul are privilegiul de alege in ceea ce pri-veste obiceiurile sale de r.iatá, care pot sá fie fixate prin


modele ale gándirii sale - singurul privilegiu asupracáruia individul are drept total de control.

Omul poate sá gándeascá in termenii limitárilorautoimpuse din fricá, indoialá, invidie, lácomie ;i sárá-cie, iar Forfa Cosmicá a Obisnuintei va transforma aces-

te gánduri in echivalentul lor material. Insá omul poatesá gándeascá in termeni de opuientá si belsug, iaraceeasi lege ii va transpune gándurile in practicá.

In aceastá manierá, un individ poate sá-si controiezedestinul sáu pámántesc, intr-o másurá uluitor de mare

- exersánd pur gi simplu privilegiul de a-gi construipropriile gánduri. Dar, odatá ce aceste gánduri au luatforma unor modele determinate, sunt preluate de ForlaCosmicá a Obisnuintei si sunt transformate in deprin-deri permanente 9i rámán aga, páná cánd sunt inlocuitede structuri de gánduri diferite gi mai pttternice.

Vom lua acum in considerare unul dintre cele maiprofunde adeváruri: faptul cá majoritatea oamenilor re-ugesc rar sá atingá succesul inainte de a trece initialprintr-o tragedie sau un pericol care sá le fi ráscolit su-fletul in profunzime si care sá-i fi adus la acea circum-stan!á a vielii pe care o numim ,,esec" .

Motivul acestui ciudat fenomen este cunoscut dejade cei care inleleg Legea Forlei Cosmice a Obisnuinfei,care constá in faptui cá astfel de dezastre 9i tragedii ale

vietii servesc la ruperea obiceiurilor stabilite ale oame-niior - care i-au condus la rezultatul inevitabil al ege-

cului - gi intreruperea astfel a stápánirii acestei Forfe,lucru care le permite sá-;i formeze deprinderi noi, maiconstructive.

Rñzboiul sinelui

Rázboaiele amplificá inadaptárile prezente in relati-ile dintre oameni. Aceste inadaptári sunt rezuitat al

gándurilor negative ale oamenilot care cresc páná cánd

LEGEA FORTEI COSMICE A OBISNUINTEI 173

ating proportii de mnsd. Spiritul oricárei natiuni nu esteaitceva decát suma totalá a obiceiurilor de gándiredominante ale cetálenilor ei.

Acela;i lucru este valabil si la nivel individual, pen-tru cá gi aici spiritul fiecáruia este determinat de obi-ceiul de gándire dominant. Cei mai mul¡i indivizi suntintr-un fel sau altul in rázboi, de-a lungul vielii lor. Suntin rázboi cu propriile lor gánduri gi emofii contradicto-rii. Sunt in conflict la nivelul relatiilor lor de familie, dargi in relatiile de serviciu sau cele sociale. Recunoagtefiacest adevár si veti infelege adevárata putere si avanta-jele de care se bucurá cei care tráiesc dupá Regula deAur, pentru cá aceastá regulá vitalá añ aa elibera de con-

flictele rñzboiului intrapersonal. Identificali acest adevár givefi infelege obiectivul real si avantajele unui ScopMajor Definit, pentru cá odatá ce a fost fixat la nivelulcongtiinfei, prin obiceiurile de gándire ale unei persoa-ne, va fi preluat de Forfa Cosmicá a Obignuinfei gi pur-tat cátre finalitatea sa logicá, prin orice mijloace practicesunt la índemñnñ.

Forla Cosmicá a Obignuinfei nu sugereazá unui indi-vid ce ar trebui sá-gi doreascá sau dacá obiceiurile degándire ar trebui sá fie pozitive sau negative, dar acfio-neazá asupra acelor obiceiuri de gándire cristalizán-du-le in grade variate de permanen!á gi traducándu-lein echivalentul lor fízic, printr-o motivalie cátre actiune,pliná de inspirafie.

Nu fixeazá doar obiceiurile de gándire ale indivizi-lor, ci gi pe cele ale grupurilor sau maselor de oameni,in concordanfá cu modelul stabilit prin preponderenlagándurilor individuale dominante.

Aceeagi regulá se aplicá celui care se gándeste si dis-cutá despre boalá. Mai intái, este considerat pur 9i sim-plu ipohondru - un om care suferá de boli imaginare

-, dar dacá obiceiul persistá in inchipuirea sa, aceaboalá sau una foarte inruditá cu ea chiar se manifestá.


Forfa Cosmicá a Obignuintei are grijá de acest lucru!Pentru cá este adevárat cá orice gánd pástrat in minte,repetat, incepe imediat sá se transpuná in echivalentulsáu practic, prin orice mijloace disponibile.

O remarcá tristá in ceea ce privegte inteligenla oame-nilor este aceea cá mai mult de trei sferturi dintre cei

care au privilegiul de a fi cetáteni ai unei tári atát de mi-nunate ca aceasta suut nevoiti sá parcurgá intreguldrum al vietii in sárácie si lipsuri; motivul acestui lucrunu este dificil de infeles, dacá vom recunoagte acfiuneaprincipiului Forlei Cosmice a Obignuinlei. Sárácia esterezultatul direct al unei ,,congtiinfe a sáráciei" care isiare originea intr-un mod de gándire in termeni de sárá-cie, teama de lipsuri si discutii despre aceste subiecte.

Dacá vá dorifi opulen!á, ordonati-i subcongtientuluidumneavoastrá sá producá opulentá, dezvoltánd astfelo ,,constiintá a prosperitálli" si o sá vedefi cát de rapidse va imbunátáli starea dumneavoastrá economicá.

Mai intái apare ,,congtientizarea" a ceea ce vá doriti;urmeazá apoi manifestarea fizicá sau mintalá a dorinfe-1or dumneavoastrá.,;Congtientizarea" este responsabi-litatea dumneavoastrá. Este ceva ce trebuie creat pringánduri zilnice sau prin meditagie, dacá dorifi ca inaceastá manierá sá "a faceli cunoscute dorinfele. inacest mod, vá putefi alia cu o putere la fel de mare ca

cea a Creatorului.,,Am ajuns la concluzia" , spunea un mare fTlozof , ,,cá

acceptarea sáráciei sau a bolii este o márturisire sinceráa lipsei de credintá."

Ne proclamám in gura mare Credinfa , dar acfiunilenoastre ne contrazic cuvintele. Credinta este o stare a

spiritului care poate sá deviná permanentá doar prinactiune. Simpla credintá nu este suficientá, dupá curna spus marele ftlozof ,,Credinfa fárá acfiune estemoartá."

LECEA FORTEI COSMICE A OBI9NUINTEI 175

Legea Forfei Cosmice a Obisnuintei este propriacreafie a Naturii. Este singurul principiu universal, a cá-rui ordine, metodá 9i armonie sunt duse la bun sfárgit inintreaga acfiune a universului, de la cea mai mare steacare este suspendatá in ceruri, páná la cel mai mic atomal materiei.

Este puterea egal disponibilá celor slabi 9i celor puter-nici, celor bogali gi celor sáraci, celor bol,navi gi celor sá-nátosi. Reprezintá solutia tuturor problemelor omenegti.

Obiectivul major al celor 77 príncipii ale fllozofieieste acela de a ajuta individul sá se adapteze Ia putereaForfei Cosmice a Obignuinlei prin impunerea unei au-todiscipline in ceea ce privegte formarea obiceiurilor degándire.

L7 elemente ale Secretului Bogdliilor

Sá trecem acum in revistá aceste principii, pentru a

i-ntelege relalia lor cu Forla Cosmicá a Obignuinfei. Sá

observám cum aceste principii sunt atát de legate unulde celálalt, incát se combiná impreuná gi forme azá Se-cretul Bogáliilo4 care deschide ugile cátre solufia tutu-ror problemelor noastre.

Analiza incepe cu primul principiu al filozofiei:

(a) oBrCEruL DE A FACE UN EFORT fN ?LUSAcestui principiu i s-a dat o pozilie fruntagá, deoare-

ce ajutá la condi;ionarea mintii pentru oferirea unor ser-vicii utile. Aceastá condilionare pregátegte drumul cá-tre cel de-al doilea principiu:

&) DETTNTREA SCOPULUTCu ajutorul acestui principiu, omul poate sá direcfio-

neze principiul de a fnce un rtrt ?.n plus si sá se asigure cáacesta va acfiona in sensul obiectivului sáu major, pen-tru a beneficia de efecteie cumulative ale aplicárii celordouá principii. Aceste principii il vor conduce destul de


aproape de realizarea obiectivului, dar cei care nutresc

feluri mai inalte in via!á vor avea nevoie de mai multajutor in drumul lor, iar acest ajutor este valabil prinaplicarea celui de-al treilea principiu:

(c) MINTEA CÁL AUZtTOAREPrin aplicarea acestui principiu, individul incepe sá

experimenteze un nou gi puternic sim! al puterii care nueste disponibil unei singure minfi, trece peste deficien-teie individuale gi ii furnizeazá, atunci cánd este nece-

sar, in proportii diverse, cunogtinlele combinate ale omeni-

rii, actmulate de-a lungul anilor. Acest sim! al puteriinu va fi insá complet, páná cánd individul nu va do-bándi arta de a primi cáláuzirea prin intermediul celuide-al patrulea principiu:

(d) PRACTICAREA CREDINTEIin acest moment, individul incepe sá armonizeze pw-

terile Inteligenlei Infinite, avantajul oferit doar celorcare 9i-au condilionat mintea sá-l primeascá. Aici indi-vidul deline controlul total asuPra propriei minfi, in-vingándu-gi frica, nelinistile gi indoielile, recunoscán-du-si identificarea cu sursa atotputernicá.

Aceste patru principii au fost corect denumite ,,CeiPatru LJriaqi" , datoritá capacitátii lor de a produce maimultá putere decát are nevoie un om obignuit, pentru aatinge várful realizárli sale Personale. Dar ele sunt po-trivite doar pentru foarte putini oameni care au alte ca-

litáli necesare pentru a avea succes, calitáti evidentiatede cel de-al cincilea principiu:

(C) PERSONALITATE PLÁCUTÁO personalitate plácutá dá unui om caPacitatea de a

se vinde atát pe sine, cát si ideile sale cátre alti oameni.Prin urmare, este esenlial pentru toti cei care-9i doresc

sá deviná influenla cáláuzitoare intr-o aliantá a MintiiCáLáuzítoare, Observati insá cu atentie cát de clar tind

LEGITA F-ORTEI COSMICE A OBISNL]INTEI 177

cele patru principii precedente sá dea cuiva o Persona-litate plácutá. Impreuná, aceste cinci principii sunt ca-

pabile sá furnizeze individului o putere Personalá uimi-toare, dar nu destulá pentru a-l asigura impotrivainfrángerii, deoarece esecul este o circumstan!á cu care

fiecare om are de-a face de mai multe ori de-a lungulvietii; prin urmare, se impune necesitatea intelegerii si

aplicárii celui de-al saselea principiu:

(f) DEPRrr{DEREA DE a 1XVÁTA DIN E9ECNotati cá acest principiu incepe cu cuvántul ,,deprin-

dere" , ceea ce inseamná cá trebuie acceptat gi aplicat ca

un obicei, sub toate formele egecului. In acest principiupoate sá fie gásitá suficientá speran!á pentru a inspira opersoaná sá ia un nou start, atunci cánd planurile sale

au dat greg, deoarece este normal ca la un moment saualtul, sá se intámple gi astfel.

Observati cát de mult a crescut sursa puterii Perso-nale prin aplicarea acestor sase principii. Individul gtie

incotro se indreaptá in viatá; a obfinut cooPerareabinevoitoare a tuturor celor care pot sá-i furnizeze ser-vicii care sá-l ajute sá-gi atingá obiectivul; s-a fácut o

persoaná agreabilá, asigurándu-si astfel cooPerareacontinuá a celor din jur; a dobándit arta de a intra in le-gáturá cu Inteligenta Infinitá si de a exprima aceastá

putere prin practicarea credinlei; gi a inválat sá transfor-me piedicile constituite de infrángerile personale intrambuline. in ciuda acestor avantaje, totugi, individulal cárui Scop Major Definit merge in direcfia nivelurilorinalte ale reali zárti personale va intáini de multe ori incarierá momentul cánd va avea nevoie de avantajelecelui de-ai saptelea principiu:

(g) VIZIUNE CREATOAREAcest principiu permite indivjdului sá priveascá in

viitor si sá-l evalueze, comParándu-l cu trecutul, si sá

construiascá planuri noi, mai indráznefe, pentru impli-

178 SECI{E]'UL BOCATiILOR

nirea sperantelor 9i obiectivelor sale prin intermediulimaginatiei. Aici, poate pentru prima datá, un om poa-te sá-gi descopere un al saselea simt gi sá inceapá sá-l fo-loseascá pentru a ol¡tine cunostinte care nu sunt rralabi-le din sursele experientei omenegti si cunostinfeloracumulate. f)ar, pentru a fi sigr"rri cá ei r.a da acestui be-neficiu o utilizare praciicá, trebuie sá identifice si sáaplice cel cie-al optuiea principiu:

(h) rNrTrATrvÁ PERSONALÁAcesta este un principiu care porneste acliunea gi o

menfine páná la finai. Protejeazá persoana impotrivaunor obiceiuri distructive cum ar fi amánarea, indife-renta gi ienea. O aproximare a importantei acestui prin-cipiu poate sá fie datá de recunoasterea faptului cá esteun ,,producátor de obiceitiri" in privinta celor gapteprincipii precedente, deoarece este evidenL cá neaplica-rea acestora poate sá deviná un obicei. dacá nu ar existaprincipiui aplicárii initiativei personale. Importanlaacestui principiu poate sá fie evaluatá mai cleparte prinrecunoa;terea faptului cá este singurul rnijloc prin careomul isi exercitá in intregime controlui asupra uniculuilucru pe care Creatorul i-a dat posibilitatea sá-l contrc-Ie7e, puterea asupra propriilor gánduri.

Cándurile nu se organizeazá gi nu se direcfioneazásingure. Au nevoie de cáláuzire, inspirafie gi ajutor, carepot fi date doar de initiativa personalá.

Insá aceastá initiativá personalá este uneori gresit di-recfionatá. De aceea, este nevoie de o cáLáuzire supii-mentará care este vaiabilá prin intermediul celui de-alrrouáiea principiu:

(i) GÁNDIRE EXACTÁO gándire clará nu proteleazá un individ Coar impo-

triva unei directionári p;resite a initiatir¡ei personale, cisi impotrirra erorilor de judecatá, deciziilor nefondate gi

premature. De asemenea, il proteleazá impotriva pro-

L,FCEA F.OI{TEI COSMIL-E A OI]ISNUINTHI 179

priilor emotii nestatornice, modificándu-le prin interme-diul puterii denumite,,ratiune." .

Persoana care gestioneazá cele nouá principii se vagási in posesia unei puteri extraordinare, dar putereapersonalá poate sá fie - si de multe ori chiar este -una periculoasá, dacá nu este controlatá si direcfionatáprin aplicarea celui de-al zecelea principiu:

(j) AlJTODISCIPLINAAutodisciplina nu poate sá fie cerutá si obtinutá ra-

pid. Ea este produsul unor obiceiuri bine stabilite gi

mentinute cu grljá, la care ín multe c.azuri se ajungedoar dupá multi ani de efort susfinut. Am ajuns astfel lamomentul in care trebuie sá aducem in atenfie putereavointei, deoarece autodisciplinn este un produs exclusiu aluoin!ei.

Nenumárati oameni au obtinut r: putere de mare in-tensitate prin aplicarea primelor nouá principii, careinsá i-a dus la dezastru, ai lor sau ai altora, datoritá lip-sei Ior de autodiscipliná in utilizarea puterii de caredispun.

Acest principiu, atunci cánd este stápánit gi aplicat, iiva da ornului controlul complet asupra celui mai maredugman al sáu - ei insusi !

Autodisciplina trebuie sá inceapá cu aplicarea celuide-al unsprezecelea principiu:

(k) CONCENTRAREA EFORTULUIPuterea de concentrare este tot un produs al voinlei.

Este atát de mult legatá de autodiscipliná, incát celedouá principii au fost denumite ,,gemenii" acestei filo-zofii" Concentrarea impiedicá disiparea energiilor uneipersoane, ajutánd-o sá-si focalizez,e mintea asupra Sco-pului Major f)efirrit, páná cárrd e preluatá de subcon-stient;i pregátitá pentru a :ie transforma in echivalentu]sáu practic, prirr intermediul Legii Fortei Cosmice a

C)bisnuintei. Ilste ochrul camerei de filmat al imagina-


fiei, prin care planul detaliat al obiectivelor gi scopuri-lor trnei persoane sunt inregistrate in subcongtient; prinurmare, este indispensabilá.

Priviti acum din nou si vedeti cát de rnult a crescutputerea personalá a omului prin aplicarea acestor 1L

prirrcipii. Desi nu sunt suficiente pentru toate circum-stanfele vietii, pentru cá sunt rnomente cánd avemnevoie d,e cooperarea binevoitoare a mai multor persoa-ne, cum ar fi clientii in afaceri sau intr-o profesiune sauvoturile intr-o campanie electoralá pentru un post pu-blic, care pot fi oblinute prin aplicarea celui de-al cloi-sprezecelea principiu:

(i) cooPERAREACooperarea diferá de principiul Mintii Cáláuzitoare

prin faptr.rl cá este o relafie interumaná necesará si poa-te sá se bazeze pe o fuziune completá a spiritelor pen-tru atingerea unui scop clefinit, fárá sá existe o alian!ádefinitá intre indivizi.

Fárá cooperarea celor din jurul sáu, omul poate sá nuatirrgá succesul Ja nivelurile superioare ale realizárii per-sonale, deoarece aceasta reprezintá urr mijloc importantprin care fiecare poate sá extindá spatiul pe care-I ocupáirr mintea celor din jurul sáu care este denumit uneori,,bunávoinfá" .

Cooperarea binevoitoare aduce inapoi clientii comer-ciantului care achizifioneazá in mod repetat márfurilede care au nevoie gi asigurá o continuitate a clientelei.Este, prin urrrrare, un principiu care aparfine filozofieioamenilor de succes, indiferent de profesiunea pe careau ales s-o urrneze.

Cooperarea este atinsá muit mai spontan si mai sin-cer prin apiicarea celui de-al treisprezecelea principiu:

(m) ENTUZIASMULEntuziasmui este o starc corrtagioasá, care nu ajutá

doar la obtinerea cooperárii celor din jur, ci, mai impor-

LECEA F-ORTI]I C]OSMICE A OtsTSNUINTEI 181

tant, inspirá inclividul sá identifice si sá foloseascá pu-terea propriei imaginatii. Inspirá actiunea in ceea ce pri-veste exprimarea inifiativei personale si conduce la de-prinderea de concentrare a efortului. Mai mult decátatát, este una dintre calitátile de importan!á majorá aleunei personalitáti plácute si face ugoará aplicarea prin-cipiului de n.foce un efort in phts.In completare ia acesteavantaje, entuziasmul dá fortá gi convingere cuvintelorsPuse.

Entuziasmui este produsul mobilului unei acfiuni,dar este dificil de menfinut fárá ajutorul ceiui de-al pai-sprezecelea principiu:

(n) oBrcErul- DE A Fr SÁNÁTOSSánátatea fizicá asigurá cadrul ideal pentru ca min-

tea sá poatá acliona; prin urrnare, pentru un succes deduratá, sánátatea este esenfialá, presupunánd cá ,,suc-cesul" va cuprinde toate aspectele fericirii.

Si aici cuvántui ,,obicei" este proeminent, pentru cásánátatea incepe cu o ,,congtiin!á sánátoasá", care poatesá fie dezvoltatá prin obiceiuri potrivite de viatá, sr-isti-nute prin autodiscipliná.

Sánátatea furnizeazábaza pentru entuziasm, iar en-tuziasmul incurajeazá sánátatea; astfel, cele douá suntprecum oul 9i gáína; nimeni nr,r poate spune care dintrecele douá a apárut mai intái, dar toti gtiu cá ambele sttntesenliale pentru existenla fiecáreia dintre ele. Astfelsunt sánátatea 9i entuziasmul. Ambele sunt esentialepentru progres si fericire.

Sá trecem din nou ia inventariere si sá numárám pltr-surile de putere pe care le poate obfine individul prinaplicarea acestor 14 principii. Acestea ating proporfiiatát de rnari, incát clr greu pot fi inraginate. Totugi, acestiucru nu este suficient pentrtr a proteja un indivicl im-potriva e.secului; tocr¡ai de aceea, rra trebuj sá adáugárncel de-al cincisprezecelea principir.r:


(o) PLANIFICAIIEA TIMITULUI 9I A BANil-OROh! Ce durere de cap poate sá aibá cineva Ia subiec-

tul economiei de tirnp si pástrárii banilor. Aproape toa-tá lumea isi doregte sá cireltuiascá neconditionat cát maimulti bani si cát mai mult timp, dar sá le pianifice, nici-odatá! Totugi, independenla gi libertatea corpului si amintii, cele douá mari dorinle ale tuturor oamenilor, nupot sá deviná realitáti de duratá fárá autodisciplinaunui sistem strict de planificare. Prin urmare, acestprincipiu este indispensabil pentru fllozofia realizárliindividuale.

Acum atir"rgem punctul final in realízarea puteriipersonale. Am aflat sursele de putere gi curn le putemaborda si aplica, in funcfie de voin!á, pentru orice scopdorit; dar gi cá puterea este atát de mare, incát nimic nupoate sá-i reziste, cu excepfia faptului cá individul opoate aplica necugetat, ducánd la propria sa distrugeresau a celorlalti. Prin urmare, pentru a cáláuzi pe cinevacátre utilizarea corectá a puterii, este necesar sá adáu-gám cel de-al gaisprezecelea principiu:

(p) APLICAREA REGULII DE AUITObservafi vigoarea cuvántului,,aplicarea". increde-

rea irr soliditatea expresiei Regulá de Aur nu este deajuns. Pentru ca un avantaj sá fie de duratá si pentru aservi astfei drept cáláuzitor sigur in utilizarea puteriipersonale, trebuie sá fie aplicat ca o deprindere, in toa-te relatiile interumane.

Cát se poate de adevárat! Dar avantajele care suntrralabile prin apiicarea acestei reguli profunde in rel¿r-tiile interumane sunt demne de c,fortuiile necesare pen-tru a o transforma in obicei" I)ezavantajele egecului de anu trái dupá o astfel de regulá sunt prea numeroasepentru a fi detaliate.

Am atins acllnl punctul final al puterii personale sine-am asigurat ceea ce este ne(esar pentru a o utiliza co-

L,EGEA FORT'EI COSMICE A OI]1SNT-TI1IT'EI 183

respunzátor. Cleea ce vrem de aici incoio sunt mijloaceleprin care puterea poate sá deviná permanentá Pe par-cursui intregii noasLre vieti. Vom atinge punctul culmi-nant al acestei filozofii prrn ultimul principiu cunoscutprin care un individ poate sá a.tingá scopul ciorit -- algaptesprezecelea 9i ultirnul principiu al acestei fllozofli:

(q) FORTA CCStullCÁ A OBISNUINJ'EIForla Cosmicá a Obisnuinfei este principiul prin

care toate deprinderile sunt ccnsolidate si permanenti-zate in diferite grade. Aga cum am spus, este principiuldominant ai intregii filozofii, in care se combiná prece-dentele 16 principii. $i este principiul dominant al tu-turor legilor n¿rturale ale universului. Este principiulcare genereazá statonticirea obiceiului in aplicarea prin-cipiilor precedente ale acestei filozofii" Este astfel facto*rul suprem in condi¡ionarea mintii individului pentrudezvo)tarea 9i exirrirnarea unei,,congtiinfe prospeÍe",care es;te atát cle impc;rtantá perrtru atingerea succesu-lr.ri personal.

Simpia infelegere a c'eloi: 16 principii anterioare nuva conrJuce pe ninreni ia obtinerea puterii personaie.Principiile trel-,uie sá fie irrfele:;e si aplicate ca o probie-má str"ictá de deprindere, cleoarece deprinclerile siintopera exclusivá a Fortei Cosmice a Obisnuintei.

Fclrta Cosrnicá a Obisnuintei este sinoninrá cLl mare-ie Itáu al Vietii la care arn fácut anterior nurrleroase re-feriri, deoarece conlin un potential negativ si unul pozi-tiv la fel ca toate formele de energie.

Aplicarea negativá este denunritá" ,,t'itnt hipnotic",deoarece are url efect hipnotic a.sttpra tuturor lucrurilorcu care irrtrá in cotrtact" Putern vedea efecteie sale, ill-tr-un fel sau aitul, asi-lpra tuturor fiirltelor ulnane.

Reprezintá sing,r-rru1 mijloc pr-irr cal'e,,colrstiinta sárá-ctei" devine l¿ fei de si-tiicl,i r-*a si r,ln o'l ic't'il


Este construrctorul tuturor obiceiurilor de bazá, cumar fi cele ale fricii, invidiei, lácomiei, rázbunárii gi dorin-tei de a avea ceva in mod inutil.

Consolid eazá dc.prinderile lipsei de speran!á si indi-ferentei.

Si este constructorul ipohondriei, prin care milioanede oameni suferá toatá viafa lor de boli imaginare.

Este gi constructorul ,,constiinfei esecului" care com-promite increderea in sine a milioane de oameni.

Pe scurt, consolideazá toate deprinderile negntiae, ín-diferent c1e natura si efectele lor. Este astfel malul de,,esec" al marelui Ráu al Vietii.

Malul de ,,succes" al Ráuiui - pozitiv - consolidea-zá toate deprinderile constructive, cunl ar fi ceie al,e de-

finirii sco1ttilr.ti, obiceiul de n fnce un efort tn plus, de a apli-ca Regula de Aur in relatiile interumane si toatecelelalte deprinderi pe care le poate dezvolta si aplicaun individ pentru a obtine avantajele primelor 16 prin-cipii ale acestei filozofii.

int drire a ob iceit¿ril or

Sá examinám acum cuvántul ,,obicei"!Dictionarul Webster dá curzántului multe definifii,

printre care: ,,C)biceiul implicá o dispozitie invariabilásau o tendintá, ctt Ln'lltare 0 repetitiei; cutuma sugereazámai degrabá actul repetitiei decát tendinta de a repeta;rnaniera (se aplicá doar pentru Lrn gnrp semnificativ deoarneni) presupune inrplicarea unei acceptári indelungisau a pozitiei; aceste ultime douá forme sugereazá ade-sea autoritatea; facem astfel o multime de lucruri meca-nic, prin forta obiceiului."

Defir-ritia din Webster rnerge in detaliu, dar nu de-scrie legea care consolideazá toate deprinderiie; aceastáomisiune se clatoreazá fárá indoialá faptului cá FortaCoslnicá a Obisnuintei nu a fost incá dezr,áluitá redac-

¡-lr(lllA FOI{TEI COSMICE A OBI§NUINTEI 185

torilor acestui dictionar. Observám insá un cuvánt im-portant si sugestiv in definitia datá de Webster - rePe-titie. Este important, pentru cá descrie modul in care in-cepe fixarea unui obicei.

Deprinderea de n face un efort in plus, de exemplu, de-vine un obicei doar prin repetitia gándului cu privire laacest obiectiv, aducándu-l in minte in mod repetat; su-punefi in mod repetnt gándul imaginatiei dumneavoas-trá, cu o dorin!á arzátoare de a reugi, páná cánd imagi-nalia va crea un plan practic; aplicánd obiceíul de a aveaCredinfá in realizarea dorinfei sale gi exersánd atát deintens si de mult, omul se va putea vedea deja in pose-sia obiectului dorintelor sale, chíar tnainte de a-l obtine.

Construirea unor obiceiuri voluntare pozltive necesi-tá aplicarea autodisciplinei, perseverenfei, puterii voin-

lei gi Credinfei, care sunt la dispozifia celor care au asi-milat cele 16 principii ale acestei ftlozofli, descriseinainte.

Toate obiceiurile voluntare sunt produsul puteriivointei direcfionate spre atingerea obiectivelor finale.Acestea tsi au originea tn indksid, nu in Forfa Cosmicá a

Obisnuinfei. Ele trebuie sá fie sádite in minte prin rePe-

titia gándurilor gi acliuniloa páná cánd sunt preluate deForfa Cosmicá a Obignuintei, care le Íixeazá, dupá carevor acfiona in mod automat.

Cuvántul obicci are importan!á pentru fllozofia reali-zári individuale, pentru cá in spatele sáu se aflá cauzarealá a situatiei economice, sociale, profesionale si spiri-tuale din viata fiecáruia dintre noi. Suntem acolo undesuntem si ceea ce suntem din cauza obiceiurilor pe care

le-am consolidat. $i putem sá fim acolo unde ne dorimdoar prin dezvoltarea si mentincrea obiceiurilor noastre

ztohtntore.Vedem astfel cá intrea ga frlozofie conduce inevitabil

la intelegelrea si aplicarea Legii Forlei Cosmice a Obis-nuintei - puterea care ne fixeazá obiceiurile.

tB6 SECRETUL BOGÁTIILOR

Scopul major al fiecáruia dintre cele 16 principii aleacestei filozofiir expuse anterior este acela de a ajuta in-dividul in dezvoltarea unei forme particulare, speciali-zate de deprindere, care sá-i permitá stápánirea deplináa propriei sale minti! Acest lucru trebuie sá deviná unobicei!

Puterea minlii este intotdeauna angajatá de o partesau de alta a Ráului Viefii. Scopul acestei filozofii estesá-i permitá individului sá dezvolte si sá menfiná obi-ceiurile de gándire 9i actiune care ii menlin mintea con-centratá asupra pártii ,,succes" a Ráului. Este tema prin-cipalá a filozofiei.

Cunoagterea si asimilarea filozofiei, asemeni oricáruilucru dorit, are un pref definit, care trebuie plátit ina-irrte sá apará avantajele. Prelul pe care trebuie sá-lpláteascá un individ este, printre aitele, necesitateamenlinerii tinei vigilenfe permanente, determin areatperseverenta, dar si dorinla de a convinge viata sá-l rás-pláteascá in funclie de ceea ce solicitá el, si nu accepta-rea unor suro6;ate precum sárácia, mizeria si dezlluzia.

Su.nt douá cái prin care cineva se poate raporta laviatá"

Una este aceea de juca rolul calului, pe care-l cáláre9-te Viafa. Cealaltá optiune este aceea de a fi cáláret, intirnp ce Viata joacá rolul calului. Alegerea cle a fi cal saucáláre! este privilegiul fiecárui individ, dar un lucrueste sigur: dacá cineva nu alege sá deviná cáiáretul Vie-tii, va fiin mod sigur forlat sá deviná calul ei. Viata fiecáláreste, fie este cáláritá. Nu stá niciodatá calrná.

,,Ego"-trl si Forla Cosmicñ a Obignuinfei

Ca discipoli ai acestei fllozofli, sunteti interesati dernetoda prin care puteti transforma puterea gándului inechivalentui sáu ftztc" Sunteti interesati sá intrati in le-gáturá cu cr,:ilalti, intr-un spirit de armonie.

LECEA FORTEI COSMICE A OBISNUINTEI 787

Din pácate, gcolile noastre publice nu au in pro-gram predarea acestor douá probleme. ,,Sistemul nos-tru educational", a spus dr. Hery C. Link, ,,s-a concen-trat asupra dezvoltárii mintale gi a eguat sá dea vreoexplicalie asupra moduiui in care sunt oblinute sau co-rectate obicejurile din planurile personalite¡ii 9i din celemofional."

Aceastá acuzatie nu este fácutá fárá sá aibá o bazásolidá. Sistemul gcolar public a eguat in obligafia pe careo reclamá dr. Link, deoarece Legea Fortei Cosmice aObignuintei nu a fost dezváluitá decát recent si niciacum nu este recunoscutá de marea masá a celor care aurolul c1e educatori.

Tofi stiu cá, practic, de cánd incepem sá mergem,tot ceea ce facem este rezultatul unor obiceiuri. Mersul;i vclrbirea sunt obiceiuri. Maniera de a mánca si de abea este un obicei. Activitátile sexuale sunt rezultat aIobiceiului. Relatiile noastre cu ceilalti, indiferent dacásunt pozitive sau negative, sunt rezultat al obiceiuri-lor, dar pulini oameni inleleg cum gi de ce ne formámdeprinderile.

Obiceiurile sunt inseparabil Iegate de ego-ui uman.irt consecintá, sá ne intoárcem la inalízaacéstui subiectal ego-ului, de multe clri inteles gregit. Sá stabilim maiintái cá acesta este mediul in care acfioneazá credinfa ;itoate celelalte stári mintale.

Prin aceastá filozofie, se pune accenttrl pe distinctiadintre credinta ¿rcti,u,á ;i cea pasivá. Ego-ul este mediulcle exprimare al tuturor acliunilor noastre. Prin urmare,trebuie sá gtin-r ceva despre natura si posibilitátile sale,pentru a-l putea exploata la maximum. Tiebuie sá invá-tám sá stimulárrl ego-ul sá acfioneze si sá-1 controlámpentrtr atingerea unor scopuri ciefinite.

Si cel rnai important, trebuie sá ne stergem din mintecroarca frecve'ntá ce cr>nstá in a considera cá egcl-ul estedo¿rr un mediu pentru exprinrarea vanitátii. Cuvántul


,,ego este de origine latiná 9i inseamná ,,eu" . Dar maiexprimá si forta unui impuls, ce poate fi directionatá 9ifácutá sá serveascá drept mediu pentru transpunereadorintei in credin!á, prin intermediul acliunii.

Puterea netnfeleasñ a ego-ului

Cuvántul ,,ego" se referá la toti factorii personalitáfiiunui individ!

Prin urmare, este evident cá ego-ul este legat de dez-voltare, cáláuzire 9i control prin obiceiuri voluntpe care le dezvoltám deliberat gi premeditat.

Un mare fllozof care si-a dedicat intreaga sa via!ástudierii corpului si mintii omenegti ne-a furnizat un te-mei practic pentru studierea ego-ului, atunci cánd a de-clarat:

Corpul dumneavoastrá, indiferent dacá tráiegte saunu, este o coleclie de milioane de mici forle care nu morniciodatá.

Aceste forte sunt separate gi individuale; ocazíonal,aclioneazá avánd un anumit grad de armonie.

Corpul omenesc este un mecanism purtátor de viatá,capabil, dar nu obisnuit sá controleze forlele interioare,decát prin intermediul obiceiului, voinlei, instruirii, sti-mulilor speciali (prin emo!ii), care pot sá ordoneze aces-

te forle pentru a le canaliza spre indeplinirea unor reali-zári irnportante.

Multe experimente au relevat faptul cá aceastá pu-tere a ordonárii si folosirii energiilor poate sá fie culti-vatá intr-un grad ridicat in fiecare.

Aerul) lumina soarelui, hrana si apa de care benefi-ciati sunt agenti ai unei forte care vine din cer si din pá-mánt. Plutiti cu nepásare pe curentul circumstanlelorvietii perrtru a trái o zi din viata dumneavoastrá, iaroportunitátile de a fi ceva mai bun decát sunteti sunt

LECEA FORTEI COSMICE A OBISI{UII\ITEI 789

purtate dincolo de raza dumneavoastrá de actiune gisunt duse mai departe.

Umanitatea este ingráditá de atát de multe influente,incát, din timpuri imemoriale, nu a fost fácut nici un efortpentru a clbtine controlul asupra impulsurilor care alear-gá libere printre oameni. A fost gi incá este mai ugor sálásám lucrurile sá meargá in felul lor, decát sá le direcfio-nám prin voinfá.

Dar linia care desparte succesul de insucces se gáse9-te acolo unde Rául Vielii inceteazá sá mai curgá fáráscop (unde incepe definírea scopului).

Toti suntern creaturile emotiilor, pasiunilor, circum-stantelor gi intámplárii. Ce se va intámpla cu mintea,inima sau corpul sunt probleme care dau formá curge-rii apei din Rául Vietii, mai ales atunci cánd le acordámatenlie sporitá.

Dacá vá opriti si vá gándili un timp , ueli fi stu'prins sñaflali cát de nrult din aiata dunmenaonstrñ s-a scurs pur gisinrplu, fdrd nimic notabil.

Priviti orice formá de viafá creatá gi observafi efortu-rile sale de a se exprima. Copacul igi trimite ramurilecátre lumina soarelui, luptándu-se prin frunzele sale sáinhaleze aer; si chiar sub pámánt, rádácinile sale se ex-primá in cáutarea apei si a mineralelor necesare pentruhraná. O denumiti viatá neinsuflefitá, dar este de fapt ofortá care vine dintr-o sursá anumitá si actioneazá in-tr-un sens distinct.

Nu existá nici un ioc pe glob in care sá nu se gáseas-cá energie.

Aerul este atát de incárcat de energie, incát in parteafriguroasá din nord, soareie strálucegte in raze boreale;gi oriunde tinde sá creascá temperatura arcticá, condi¡i-ile atmosferice pot sá alarmeze oamenii" Apa este o uni-une lichidá de gaze si este incárcatá cu energii electrice,mecanice si chimice, oricare dintre ele fiind capabile sáfacá un mare senriciu omului, dar si pagube mari.


Chiar si gheala,infaza sa solidá, are energie, care nueste nici supusá, nici mácar calmá; forta sa poate distru-ge in mici fragmente rocile montane. Aceastá energie obem prin apá, o máncám prin hraná gi o respirám prinaer. Nici o moleculá chimicá nu este separatá de aceste

elemente; nici un atom nu poate sá existe fárá ele. Sun-tem o combinatie de energii individuale.

Oamenii constau din douá forfe - una tangibilá, subforma corpului fizic, cu multitudinea de celule care

atinge nivelul miliardelor, fiecare dintre ele fiind dotatácu inteligen!á 9i energi e; iar cealaltá intangibilá, sub for-ma unui ego - dictatorul organizat al trupului care

poate sá controleze gándurile si actiunile unui individ-$tiinta ne inva!á cápartea tangibilá a unui om cántá-

rind 72 kg este compusá din aproximativ 17 elementechimice cunoscute. Acestea sunt:

a3 kg oxigen17 kg carbon6 kg hidrogen1,8 kg azot2 kg calciu0,77 kg clor0,11 kg sulf0,099 kg potasiu0,085 kg sodiu0,007 kg fier0,070 kg fluor0,056 kg magneziu0,042 kg siliciuMici urme de arsenic, iod si aluminiu.Aceste párti tangibile ale omului valoreazá dín punct

de vedere comercial doar cátiva cenfi si pot fi gásite inoricare fabricá moderná.

Adáugati insá la aceste elemente chimice un ego con-trolat, bine dezvoltat si organrzat si valoarea sa va meri-

[-tiGIlA ITORTEI COSMICE A OBISI{UIN'I'EI 191

ta orice pref va fi fixat de proprietarul acestora. Ego-uieste c putere pentru care nu existá prel de achizifie, darcare poate sá fie dezvoltat gi mcdeiat, astfei incát sá sepotriveascá oricáror sabloane dorite. Dezvoltarea areloc prin obiceiuri organízate, permanentizate de FortaCosmicá a Obisnuinfei, care duce la bun sfársit rnodele-le de gándire pe care le dezvoltá un individ prin gándi-rea controlatá.

Una dintre diferenfele majore dintre oamenii care auavut contributii valoroase la specia umaná 9i cei care facdoar umbrá pámántului este in principal una deego-uri, deoaréce ego-ul este fort a cáiáuzrtóare din spa*tele tuturor acfiunilor omenesti.

Libertatea gi emanciparea trupului 9i a minlii -_ celedouá dorinle majore ale oamenilor - sunt disponibiledirect proporlional cu gradul de dezvoltare gi folosireaego-ului unui individ. Fiecare persoaná care se af1á in-tr-un raport corespunzátor cu ego-ul sáu beneficiazáatát de libertate, cát si de emancipare, in ce proporliedoregte.

Ego-ul unui om determiná rnaniera in care acesta seraporteazála ceilalti oameni. Mai important decát acestlucru este faptul cá determiná másura in care acesta seraportea zá Ia corpul gi minte a sa, in ego fiind modelatesperantele, lintele sau obiectivele prin care-si stabiiegtedestinul in via!á.

Ego-ul este cel mai important lucru al unui om sallcea mai mare responsabilitate a sa, in functie de modulirr care se raporteazá la el. Ego-ul este suma totalá a obi-ceiurilor de gándire care au fost fesute in jurul sáu prinactiunea automatá a Forfei Cosmice a Obisnuintei.

Fjecare persoaná care inregistreazá un succes rásuná-tor posedá un ego bine dezvoltat si extrem de disciplinat,dar existá un al treilea factor asociat cu ego-ul, care-i di-reclionea zá forta spre bine sau spre ráu - autocontrolul


necesar pentru a permite persoanei respectir¡e sá trans-fome aceastá putere in orice obiectiv stabilit.

,,Antrenare a" ego -ului

Punctul de pornire a realízárllor individuale este unfel de plan prin care ego-ul cuiva poate sá fie insuflefitcu o ,,constiin!á de succes". Persoana care reuseste tre-buie sá facá acest lucru printr-o dezvoltare corespunzá-toare a propriului sáu €go, imprimándu-i obiectul do-rinlelor sale gi indepártánd toate formele de limitare,teamá si indoialá care conduc la disiparea puterii ego-u-lui.

Autosugestia (sau autohipnoza) este felul in care ci-neva poate sá-9i acordeze ego-ul la orice grad dorit devibrafie gi sá-l incarce cu ideea de reugitá a oricárui scop

ProPus.Dacá nu prindefi intreaga semnificalie a principiului

autosugestiei, veti pierde cea mai mare parte a analizei,deoarece puterea ego-ului este pe deplin consolidatáprin aplicarea autosugestiei.

Atunci cánd autosugestia dobándegte statutul de in-credere, puterea ego-ului devine nelimitatá.

Ego-ul este menfinut viu 9i activ si i se dá putere prinhránire continuá. Asemeni unui corp fizic, ego-ul nupoate gi nu va continua sá existe fárá hraná.

Trebuie sá fie hránit cu definirea scopului.Tiebuie sá fie hránit cu Inifiativá Personalá.Tiebuie sá fie hránit cu Acfiune Continuá, prin pla-

nuri bine organizate.Trebuie sá fie sprijinit de Entuziasm.Trebuie sá fie hránit cu Atenfie Controlatá, directio-

natá spre un lel determinat.Trebuie sá fie sprijinit de o Gándire Clará.Nimeni nu poate sá deviná stápán peste ceva ori ci-

neva, páná cánd nu-gi va putea stápáni propriul ego.

LECEA FOIiTEI COSMICE A OBI9NUINTEI 193

|*Iirneni rru poate sá se rnanifeste in terrneni de bogá-

fie, dacá cea mai ltlare parte a puterii gándirii sale este

indreptatá spre menlinerea unei ,,congtiiufe a sáráciei".Fárá indoialá, nu trebuie pierdut din vedere faptul cá

marii posesori de bogálii imense au pornit de ia o starede sárácie - un fapt care sugereazá cá toate neiinistilepot sá fie invinsc si tinute cát mai departe de ego.

Printr-un singur cuvánt, €go, sunt exprinrate efecte-le compuse ale tuturo¡: principiilor realizárii individua-le, descrise in aceastá filozofie, coorclonate intr-o singu-rá unitate de putere, care poate sá fie direcfiorratá sPre

orice final dorit de omul care igi stápáneste pe deplinego-ul.

Vá pregátin'r sá acceptafi faptul cá cea mai importan-tá putere care este Ia indemána dumneavoastrá - sin-gura care va hotári dacá r,efi reugi sau nu sá rrá imPlinifiambiliile vietii - este aceea reprezentatá cie ego-uldumneavoastrá.

Vá pregátim de asemenea sá vá debarasati de credin-

fa invechitá care asociazá ego-ul cu iubirea de sine, va-nitatea gi vuigaritatea gi sá recunoa9tefi adevárul cá

acesta reprezintá tot ceea ce este dincolo de exteriorulunui orn, al cárui corp fizic este compus din elementechimice ce valoreazá cloar cátiva cenli.

Sexul este o mare for!á creatoare a omului. Este aso-

ciat irr rnod eviclent cLl ego-Lll si este o parte irnportantáa acestuia. Atát sexul, cát si ego-ul si-au cápátat o repu-tafie proastá, din cauza faptului cá pot sá aibá o aplica-re constructivá sau una distructivá, fiind folosite incáde la inceputurile omenirii in mod excesiv de ignoranti.Egoistul care devine ofensiv prin rnodui de manifestarea ego-ului sáu nu a descoperit incá modul in care sá se

raporteze la acesta, intr-o rnarrierá care sá ii dea o utili-zare constructivá.

Aplicarea constructivá a e¡;o-ului este fácutá prin ex-primarea sperantelor, dorintelor; scopurilor si planuri-


lo1, nu prin láudárogenie sau iubire de sine. Mottoulpersoanei care deline controlul asupra ego-ului ei este:

,,Fapte, nu vorbe."Dorinla de a fi cineva, de a fi recunoscut 9i de a avea

putere personalá este o dorin!á sánátoasá; dar o expri-mare deschisá a increderii individului in propria sa má-refie este un indicator cá nu-gi stápáne9te incá ego-ul, cái-a permis acestuia sá definá controlul asupra sa; fi¡iinsá siguri cá aceastá proclamare a máreliei nu este alt-ceva decát o mascá sub care-si ascunde complexele deinferioritate.

Ego-ul gi atitudinea mintald

intelegeti natura adeváratá a ego-ului dumneavoas-trá gi vefi intelege semnificalia realá a principiuluiMintii Cáláuzítoare. Mai mult decát atát, vefi infelegecá pentru a vá oferi cele mai bune servicii, membriialianlei Minlii Cáláuzitoare trebuie sá fie conectafi lasperantele, scopurile gi obiectivele dumneavoastrá; cánu trebuie sá intre sub nici o formá in competifie cudumneavoastrá. Tiebuie sá fie gata sá-9i subordoneze inintregime dorinlele 9i personalitátile, pentru atingereaScopului dumneavoastrá Major in viatá.

Trebuie sá aibá incredere in dumneavoastrá gi in in-tegritatea de care dati dovadá gi sá vá respecte. Trebuiesá fie gata sá vá accentueze virtufile gi sá vá tolerezegregelile. Tiebuie sá fie gata sá vá permitá sá fili dum-neavoastrá insivá, sá vá tráiti viala dupá regulile pecare le stabiliti, in felul care vá convine. In cele dinurmá, acegtia trebuie sá primeascá de la dumneavoastráun anumit beneficiu, care vá va face la fel de folositorIor, precum vá sunt ei.

Neglijarea respectárii acestei ultime cerinte mentio-nate va duce la esecul aliantei dumneavoastrá a MintiiCáláuzitoare.

LEGEA FORTEI COSMICE A OBI9NUINTEI 1,95

Qamenii se raporteazá unul la celálalt in functie deaptitudinile pentru care se pot asocia, avánd la bazáunul sau mai multe motive. Relaliile rezultate pot insásá nu fie permanente, din cauza unor motive vagi saunedefinite ori fárá nici un considerent anumit. Egecul dea recunoagte acest adevár a costat mul;i oameni diferen-!a dintre sárácie gi bogáfie.

Puterea care preia ego-ul si il invegmánteazá cutranspunerea materialá a gándurilor, care ii dá 9i formapotrivitá, este Legea Forlei Cosmice a Obignuinfei.Aceastá lege nu dá cantitate sau calitate ego-ului; iadoar ceea ce gásegte gi materializeazá in echivalentulsáu practic.

Oamenii cu realizári importante sunt gi au fost din-totdeauna cei care gi-au hránit in mod deliberat ego-ul,l-au format gi l-au controlat, fárá sá lase nici o parte a

sarcinii lor in grija norocului sau intámplárii ori a varia-telor vicisitudini ale vietii.

Fiecare persoaná poate sá controleze forma propriu-lui sáu ego, dar apoi nu mai poate interveni, astfel cumnici fermierul nu mai are legáturá cu ceea ce se intám-plá cu seminfele, odatá ce le-a pus la germinat in pá-mánt. Inexorabila Lege a Forfei Cosmice a Obignuinfeiface ca fiecare fiintá vie sá se perpetueze dupá propria-iasemánare gi transpurte in echivalent fizic imaginea pecare un om gi-o zugrávegte in ego-ul sáu, astfel cumdintr-o ghindá se dezvoltá un stejar, fárá sá fie necesarnici un ajutor exterior, cu exceptia timpului.

Din aceste precizári este evident cá nu trebuie doarsá sprijinim dezvoltarea deliberatá gi controlul ego-ului,ci suntem si avertizati cá fárá acest lucru nici un om nupoate spera sá reuseascá in profesia sa.

Pentru a nu exista netntelegeri referitoare Ia intelesultermenului ,,un egcl dezvoltat corespunzátor" , vom de-scrie pe scurt factorii care contribuie la dezvoltarea sa:


Mai tntñi, un individ se poate alia cu una sau mai mul-te persoane care isi vor coordona mintea cu a sa intr-unspirit de armonie perfectá pentru atingerea unui scop de-finit, iar aceastá aliantá trebuie sá fie continuá si activá.

Mai mult decát atát, alianfa trebuie sá fie constituitádin oameni ale cáror calitáti spirituale 9i mintale, edu-catie, sex gi várstá sunt potrivite pentru atingerea sco-pului alianfei. De exemplu, alianta Mintii Cáláuzitoarea lui Andrew Carnegie a fost constituitá din mai multde 20 de oameni, fiecare dintre ei contribuind cu o anu-mitá calitate a minfii, experienfei, educatiei sau cunog-tinfeloq, care a fost direct legatá de obiectivul alianfei,fárá sá fie valabilá prin intermediul unuia dintre ceilaltimembri.

in al doilea rñnd, plasándu-se sub influenfa unor aso-ciafi de succes, un individ trebuie sá adopte un plan de-finit prin care sá atingá obiectivul alianlei si sá inceapásá-l puná in aplicare. Planul poate sá fie unul comun,creat prin unirea eforturilor tuturor membrilor grupuluiMintii CáIáuzitoare.

Dacá un plan se dovedegte nerealizabil sau inadec-vat, trebuie sá fie suplimentat sau inlocuit, páná cándeste gásit unul funcfionabil. NIu trebuie insá sá se pro-ducá schimbári in obiectivul alianlei.

in at treilea ránd, individul trebuie sá se poatá sustra-ge influenlelor oricárei persoane gi circumstanfe care auo usoará tendintá de a-l face sá se simtá inferior sau in-capabil de a-gi atinge obiectivul. Ego-uri1e pozitive nuse dezvoltá in medii negative. Un compromis in acestpunct este inacceptabil, altfel sansele succesului vor finule.

Linia dintre un individ si cei care exercitá asupra saorice formá de influen!á negativá trebuie sá fie atát declar delimitatá, incát sá fie asemeni unei usi care-l ízo-l,eazá impotriva acestora, indiferent de legátura de prie-

LEGEA FORTEI COSMTCE A OBTSNUU\]-Er 197

tenie sau obligatia ori legátura de sánge care ar putea sáexiste intre ei.

in nl patrulea rñnd, indir.,idul trebuie sá blocheze pá-trunderea oricárui gánd legat de o experien!á sau cir-cumstan!á trecutá, care tind sá-l facá sá se simtá inferiorsau nefericit. Ego-urile puternice, viguroase nu se potdezvolta prin stáruirea asupra gárrdurilor legate de ex-perienfe neplácute din trecut. Ego-uriie \/iguroase sedezvoltá din speranfele gi dorintele unor obiective incáneatinse.

Cándurile surrt elementele fundamentale din careeste construit ego-ul uman, iar Forfa Cosmicá a Obis-nuinlei este cimentul care le fixeazá pentru totdeauna,prin intermediui obiceiurilor consolidate. Atunci cándobiectivul este finalizat, acesta reprezintá, páná la celemai mici detalii, natura gándurilor care s-alr succedatpe parcursul constructiei saie.

ln nl cittcilea rñnd, un individ trebuie sá se inconjoarede orice mijloc fizic prin care sá-gi imprime in minte ti-pul si sfera de acfiune a ego-ului pe care il dezvoltá. Deexemplu, autorul ar trebui sá-gi amenajeze atelierul in-tr-o camerá decoratá cu fotografii si lucrári ale autorilordin domeniul sáu pe care ii admirá cel mai mult. Ar tre-bui sá-gi umple rafturile bibliotecii cu cárfi legate demunca sa. Ar trebui sá se inconjoare de orice mijloc po-sibil de a aduce ego-ului sáu o imagine cát mai exactádespre sine, pe care se agteaptá s-o exprime acesta,deoarece reprezintá sablonul pe carc il va relua FortaCosn'ricá a Obisnuinfei si care va transpllne ego-ul inechivalentul sáu fizic.

Ín nl gnselea rñnd, ego-trl dc.zvoltat corespunzátor esteintotdc'attna sub contnrlul itrclividului. Nu trebtiie sáexiste o suprainflatie de ego, sprea c'onstnril'ea asa-zisu-lui ,,egocentrism", pl'in care se distn-rg trrrii oar"neni.

Egocentrismul dezr.,áluie o rloritrtá nelrulreascá dc ¿r-i

contrt-rla pe altii prin forta pe care o clczvclltá. Exemple


frapante ale unor astfel de oameni sunt Adolph Hitrer,Benito Mussolini si Kaiserul.

in dezvoltarea ego-ului, mottoul cuiva poate sá fie:,,Nu prea mult, dar nici prea pufin dintr-un anumit lu-crlr." Atunci cánd oamenii devin i:rsetafi sá-9i extindácontrolul asupra altora sau incep sá acumuleze sumemari de bani pe care nu pot sau nu vor sá le foloseascáin mod constructiv, calcá pe un teren periculos. Putereaacestui caracter cregte autohránindu-se si ajunge cu-ránd sá nu mai poatá sá fie controlatá.

Natura a furnizat omului o valvá de siguran!á princare sá-si micgoreze ego-ul si sá elibereze presiunea in-fluenfei sale, atunci cánd trece anumite limite stabilitein dezvoltarea ego-ului sáu. Emerson a denumit-o legeaCompensafiei, dar, oric e ar fí, actionea zá cu o determi-nare implacabilá.

Napoleon Bonaparte a inceput sá moará chiar in zhtai:r care a ajuns pe insula Sf. Elena, din cauza ego-uluisáu ránit.

Oamenii care renun!á sá munceascá gi se retrag dintoate formele de activitate, dupá ce au avut o via!á acti-vá, in general se atrofiazá gi mor.la scurt timp dupáaceea. Dacá tráiesc, sunt de obicei sáraci si nefericifi. Unego viguros este unul utilizat permanent gi mentinutsub control.

in al ;aptelea rñnd, ego-ul este supus unor schimbáriconstante, in bine sau in ráu, din cauza caracteristiciiobiceiurilor de gándire ale unui individ. Factorii careforleazá producerea acestor schimbári la nivelul unuiindivid sunt Timpul gi Legea Forlei Cosmice a Obig-nuinlei.

Ti*p pentru crestere

As dori sá vá aduc in atenlie importanfa Timpului,ca factor semnificativ in actiunea Legii Fortei Cosmice a

LEGEA FORTEI COSMICE A OBI9NUINTEI T99

Obignuinfei. La fel cum seminlele plantate in pámántau nevoie de perioade determinate de timp pentru a

germina, a se dezvolta 9i a cregte, la fel au nevoie gi idei-le, impulsurile gándului gi dorinfele plantate in minte,pentru ca Legea Forlei Cosmice a Obignuintei sá le in-sufle via!á 9i acfiune.

Nu existá mijloace suficiente pentru a descrie sau apredetermina perioada exactá de timp necesará pentrutransformarea unei dorinfe in echivalent fizic. Natura 9iintensitatea acestei dorinfe, circumstanlele care sunt le-gate de ea reprezintá factori determinanfi in legáturá cuTimpul necesar pentru trecerea din faza de gánd la cea

de transpunere fízicá.Starea afectivá cunoscutá drept incredere este atát de

favorabilá unei materializári rapide a dorinlei in echi-valentul sáu fizic, incát este gtiut faptul cá transforma-rea se produce aproape instantaneu.

Oamenii se maturizeazá din punct de vedere fizic inaproximativ 20 de ani, dar in plan mintal - care priveg-te ego-ul- este necesará trecerea unei perioade de la 35

Ia 60 de ani. Acest fapt explicá de ce oamenii incep des-tul de rar inainte de vársta de 50 de ani sá acumulezebogátii materiale de valoare ridicatá sau sá atingá recor-duri remarcabile ale realizárilor lor pe alte planuri.

Ego-ul care poate sá inspire un om sá obtiná si sá

pástreze o avere materialá imensá trebuie sá fie obliga-toriu unul supus autodisciplinei, definirii scopului, ini-fiativei personale, imaginafiei, judecátii exacte dar si al-tor calitáti, fárá care nici un ego nu are puterea de aprocura gi mentine o abundentá de bogáfie.

Aceste calitáli vin odatá cu utilizarea corespunzátoa-re a Timpului. Observati cá nu am sPus cá vin prin ero-rile timpului. Prin actiunea Legii Fortei Cosmice a Obig-nuinfei, obiceiurile de gándire ale fiecárui individ,indiferent dacá sunt pozitive sau negative, despre bogá-

fie sau sárácie sunt fesute intr-un sablon al ego-ului sáu


si li se dá o formá permanentá, care determiná caracte-rul si másura statutului sáu fizic gi spiritual.

Ego-ul din spatele succesului

Pe ia inceputul crizei economice din 1929, proprieta-ra unui rnic salon de infrurnusefare si-a modificat o ca-merá din spatele localului ei, pentru a oferi gázduireul-rui bátrán care avea nevoie de un loc in care sá doar-má. Acesta nu avea nici un ban, dar definea cunogtinleconsiderabile despre metodeie de combinare a produse-lor cosmetice.

Proprietara salonului i-a oferit un loc in care sá doar-má gi i-a dat oportunitatea de a-gi pláti camera princombinarea substantelor pe care ea le folosea in afacere.

Curánd, cei doi au intrat intr-o alian!á a Minfii Cálá-uzitoare, care avea menirea de a le asigura reciproc in-dependentá financiará. Mai intái, au intrat intr-un par-teneriat de afaceri care viza vánzarea directá a

produselor cosmetice combinate; femeia furniza baniinecesari pentru materiile prime, iar bátránul era cel carese ocupa de realizarea acestora.

Dupá cátiva ani, aranjamentui Mintii Cáláuzitoaredintre cei doi devenise atát de profitabil, incát au decissá-l permanentizeze prin cásátorie, desi intre cei doi erao diferentá de várstá de rnai mult de 25 de ani.

Bátránul lucrase in afacerea cu cosmetice o mareparte a rzietii sale adulte, dar nu a obfinut niciodatásucces. Tánára femeie abia putea sá se intretiná de peurma acestui salon de infrumusetare. Combinarea feri-citá a ceior doi le-a dat puterea de care nu beneficiase-rá anterior acestei aliante si au inceput sá reugeascá peplan financiar"

[,a inceputrrl crizei econo]Ílicc-, ei corrrbinau cosmeti-ce intr-o c¿imár'utá micá si-si vindeau produsele dir-r usáirr usá. La tenninarea crizei, opt ani m¿ri tárziu, fáceau

LEGEA FORTEI COSMICE A OBI9NUINTEI 207

acelagi lucru intr-o fabricá mare, pe care o achizifionase-rá 9i o achitaserá, avánd peste 100 de angajati care mun-cealr regulat si mai mult de 5 000 de agenfi de vánzarecare le comercializau produsele de-a lungul intreguluicontinent.

i., acea perioadá au acumulat o avere de peste douámilioane de dolari, in ciuda faptului cá au áctionat in-tr-o perioadá de depresie, in care obiectele de lux, pre-cum cosmeticele, erau greu vandabile.

Nu au mai avut probleme cu banii toatá viafa. Maimult decát atát, au oblinut libertate financiará, bazán-du-se pe aceleagi cunostinfe gi oportunitáti pe care leaveau inainte de alianfa lor a Minlii CáIáuzitoare, cándamándoi erau impovárati de sárácie.

Am fi dorit sá vá dezváluim numele acestor doioameni interesanfi, dar imprejurárile alierii lor si carac-terul analizei pe care o s-o prezentám mai departe facacest lucru imposibil. Fárá indoialá, vá putem dezváluiceea ce ne imaginám a fi sursa realizárilor lor remarca-bile, avánd in vedere toate circumstanlele relaliei lordin punctul de vedere al unui analist imparfial, care ca-utá doar sá prezinte imaginea realá a faptelor.

Motivul care i-a adus impreuná pe cei doi intr-oaliantá a Mintii Cáláuzitoare a fost clar de naturá econo-micá. Femeia mai fusese cásátoritá anterior cu un bár-bat care nu reugise sá cástige cele necesare unui trai de-cent si care a párásit-o cánd copilul lor era incá prunc.Bárbatul mai fusese gi el cásátorit anterior.

Nu era nici cel mai slab indiciu cá emofia dragosteiar fi stat \abaza cásátoriei celor doi. Motivul a fost in in-tregime o dorintá mutualá de libertate economicá.

Afacerea gi casa ingrijitá in care locuia cuplul a fostdominatá in intregime de bátrán, care credea cu sinceri-tate cá purta responsabilitatea pentru amándoi.

Casa lor avea mobilá scumpá, dar nimánui -- niciclriar oaspetilor - nu íi era permis sá se ageze la pian


sau intr-unul dintre scaunele din camera de zi, fárá in-vitatia specialá a ,,stápánului si proprietarului" casei.Sufrageria principalá era decoratá cu mobilá stil, pre-fioasá, care includea gi o masá lungá, potrivitá pentruocazii,,de ceremonie", dar familiei nu ii era permis nici-odatá sá o foloseascá in alte imprejurári. Ei luau masa incamera de dejun gi nu se putea servi nimic la masá cuexcepfia máncárurilor alese de ,,stápáÍ:.".

Era angajat un grádinar, care sá se ocupe de grádiná,dar nu ii era permis nimánui sá rupá nici o floare fáráinvitafia specialá a capului familiei.

Conversatiile care sunt de obicei purtate intr-o fami-lie erau conduse in intregime de capul casei, iar nimeninu putea sá interviná, nici mácar sá puná o intrebaresau sá aibá o remarcá, decát dacá era invitat. Sotia sa nuvorbea niciodatá páná cánd nu i se solicita in mod ex-pres acest lucru, dar chiar si atunci discursul sáu trebu-ia sá fie concis gi cántárit cu grijá, pentru a nu-l irita pe,,stápánul" ei.

Afacerile lor erau reunite, iar bárbatul era pregedin-tele companiei. El avea un cabinet aranjat cu mare grljá,care era mobilat cu un birou sculptat manual gi scaunetapisate.

Pe perete, chiar in fala biroului, státea o picturá inulei cu imagine a sa, pe care o contempla aprobator, une-ori chiar cáte o orá.

Cánd vorbea despre afaceri gi in mod special despresuccesul neagteptat de care se bucurase ilr perioada ce-lor mai grele conditii de afaceri ale nafiunii, bárbatul igiatribuia toate meritele realizárilor sale, fárá sá menfio-neze niciodatá numele sotiei sale.

in timp ce sofia sa se o.rrpu de problemele sale de zicu zi, nu beneficia de nici un cabinet sau birou in caresá-gi desfágoare activitatea. Ea era capabilá sá meargáprintre muncitori, sá acorde ajutor unora dintre fetele

LEGEA FORTEI COSMICE A OBI9NUINTEI 203

care se ocupau cu impachetarea,la fel de nonsalant ca gicum ar fi fost o simplá angajatá.

Numele bárbatului era inscris pe toate pachetele carepáráseau fabrica. Era printat cu litere mari pe toate au-tocamioanele prin care livrau marfa si apárea pe oriceprospect gi reclamá pe care o publica. Numele sofiei saleera in mod evident lásat deoparte.

Bárbatul credea cá el a construit afacerea; cá el a ac-fionat; cá nu ar putea sá funcfioneze fárá el. Adevárulera cu sigurantá altul. Ego-ul sáu construise afacerea, ofácuse sá meargá, dar ar fi putut sá continue sá funcfio-l:eze la fel de bine, sau chiar mai bine, fárá prezenla lui,pentru simplul motiv cá solia lui a fost cea care i-a dezuol-tnt acest ego gi ar fi putut sá facá acelagi lucru pentru unalt bárbat in circumstanfe similare.

Cu rábdare, infelepciune gi scop premeditat, sofiaacestui bárbat 9i-a cufundat propria sa personalitate incea a solului gi pas cu pas i-a hránit ego-ul cu acel tip dehraná care i-a indepártat orice urmá a complexului deinferioritate din trecut, náscut dintr-o via!á de lipsuri giegecuri. §i-a hipnotizat solul sá creadá cá este un maremagnat.

Indiferent ce fel de ego avea bárbatul inainte de a fiinfluenfat de aceastá femeie istea!á, acesta murise deinanilie. Ea i-a renáscut ego-ul, l-a educat,l-a hránit sil-a dezvoltat páná ce a atins o putere de proporlii colo-sale, in ciuda naturii sale excentrice si a lipsei abilitáti-lor in afaceri.

Adevárul era cá orice politicá, manevrá de afaceri, casi pasii inainte au fost realizali ca urmare a ideilor sofieisale, pe care le-a plantat cu inteligentá in mintea sofuluisáu, care nu a mai recunoscut ulterior sursa lor inifialá.in realitate, ea este creierul afacerii, iar el este pur gisimplu reclama atrágáto are; dar combina!ía celor doi estede netnoins, fltnd evidentiatá de reusitele lor impresio-nante pe plan financiar.


Maniera in care femeia s-a pus total in umbrá nu eradoar o dovadá de netágáduit a autocontrolului sáu to-tal, dar gi o dov adá a infelepciunii ei, pentru cá gtia cá

probabil nu ar fi oblinut aceleagi rezultate singurá sauprin alte metode pe care le-ar fi adoptat.

Aceastá femeie nu avea labazá o educafie formalá 9inu avem nici o idee in ce mod sau unde a inválat ea atátde multe lucruri despre modul de acliune al mintiiomenegti, care sá o fi inspirat sá-9i imbine personalita-tea cu cea a sofului sáu in scopul dezvoltárii ego-ului pecare el il avea acum. Poate intuilia naturalá Pe care o Po-sedá multe femei a fost cea responsabilá pentru metodasa de succes. Indiferent ce a fost, a fácut o muncá desá-várgitá gi a servit scopului pe care 9i-1 dorea, aducándu-isiguran!á materialá.

4 ...Ingrijirea gi hrdnirea ego-ului

Ar¡em aici dovada clará cá diferenla majorá dintresárácie gi bogátie este pur 9i simplu diferenla dintre unego dominat de un complex de inferioritate 9i unul do-minat de un sentiment de superioritate. Bátránul sáracde odinioará ar fí murit cergetor, dacá acea femeie inte-ligentá nu gi-ar fi combinat propria minte cu a lui, in-tr-un mod prin care sá-i hráneascá ego-ul cu o gándiresi o incredere in abilitáfile sale de a atinge opulenfa.

Este o concluzíe clará. Mai mult decát atát, acest caz

este unul din multe altele care ar putea sá fie citate Pen-tru a dovedi cá ego-ul omenesc trebuie sá fie hránit, or-gamzatsi directionat spre obiective determinate, pentruca un individ sá reugeascá in profesiunea sa.

Secretul este tn *Urnrr, duumneaz¡aastrñ

Aveti acum, prin cele 77tot ceea ce este necesarSecretului!

principii ale acestei filozofii,pentru a intra in posesia

LECEA FORTEI COSMICE A OBISNUINJ'EI 205

Sunteti acum in posesia tuturor cunogtintelor practi-ce care au fost utilizate de oamenii de succes de la ince-puturile civilizaliei gi páná astázi.

Este o fllozofie completá a vietii - suficientá pentrutoate nevoile omenirii. A fost prezentatá intr-o modali-tate accesibilá tuturor oamenilor.

Poate nu aspirati sá deveniti faimosi pe plan interna-fional, dar puteti gi ar trebui sá aspirati sá vá faceti folo-sitori, astfel incát sá ocupati in lume locul pe care-l do-regte ego-ul dumneavoastrá.

Fiecare om ajunge in final sá se compare cu cei carefac o impresie puternicá asupra ego-ului sáu. Toti sun-tem creaturile copierii si in mod natural ne stráduim sáimitám eroii pe care i-am ales. Este o trásáturá naturalási normalá.

Cu adevárat norocos este cel al cárui erou este o per-soaná cu mare credinfá, deoarece adorafia poartá cu eaceva din natura celui idolatrizat.

in concluzie, sá rezumám ceea ce s-a spus despresubiectul ego-ului, atrágánd atenfia asupra faptului cáacesta reprezintá un loc fertil al minfii, in care un indi-vid poate sá-9i dezvolte tofi stimulii care inspirá cre-dinta activá sau poate sá neglljeze acest lucru gi astfelsá permitá acestui sol fertil sá producá o recoltá nega-tivá de nelinigti, indoieli si inde cizli care-I vor condu-ce la egec.

Locul pe care-l ocupali in lume este o problemá a ale-gerilor pe care le faceti. Secretul Bogátiilor este acum inmáinile dumneavoastrá. Stati in fala ultimei porti carevá separá de succesul dorit. Aceasta nu se va deschidein fata dumneavoastrá, dacá nu-i cereli in mod expresacest lucru. Tkebuie sá folosifi Secretul Bogáfiilor; pen-tru a ad tnsusi cele 77 principii ale acestei filozoflll

Aveti acum la dispozitie o filozofie completd de via-tá, care este suficientá pentru solufionarea oricáreiprobleme.


Este o fllozofie a principiiloa a cáror combinatie esteresponsabilá pentru toate succesele purtate de oamenidin diverse profesiuni sau meserii, de;i existá posibili-tatea ca unii sá fi folosit cu succes filozofia, fárá sá fi re-cunoscut cele 17 príncipii dupá denumirea datá de noi.

Nu a fost omis nici un factor esenlial pentru o reali-zare de succes. Filozofta í-a reunit si i-a descris prin cu-vinte gi comparatii accesibile tuturor oamenilor.

Este o filozofie care vízeazá planul concret, atingándrar idei abstracte, doar atunci cánd a fost necesar. Nuconline termeni gi fraze academice, care creeazá multprea des confuzie in rándul oamenilor.

Scopul general al fllozofiei este acela de a permiteunui individ sá treacá de acolo unde se aflá spre locul incare-9i doregte sá fie, atñt din punct de aedere economic, cítgi spiritual; pregátegte astfel individul sá se bucure deviafa indestulatá pe care Creatorul a intenfionat s-o ofe-re tuturor oamenilor.

Lumea a fost imbogátitá prin filozofiile abstracte dinzilele lui Platon, Socrate, Copernic, Aristotel si mulli al-tii de aceeasi valoare a gándirii, páná la zilele lui RalphWaldo Ernerson si William James.

Acum lumea are o fílozofie concretá, completá a re-

alizárli individuale care ii furnizeazá individului mij-loacele practice prin care poate sá intre in posesia pro-priei sale minti si s-o direclioneze spre atingerea linistiisufletegti, armoniei in relaliile umane, siguranfei eco-

nomice gi a unei vieti depline, cunoscutá sub termenulde fericire.

Nu ca o scuzá, ci mai mult ca o explicafie, vreau sá

vá atrag atenlia asupra faptului cá pe parcursul acestei

analize a celor 77 principii, le-am punctat pe cele maiimportante, referindu-ne continuu la ele. Repetilia nu a

fost intámplátoare!

LEGEA FORTEI COSMICE A OBISNUINTEI 207

A fost deliberatá gi necesará, din cauza tendinfei oa-menilor de a nu se lása impresionafi de idei noi sau deinterpretári noi ale unor adeváruri inveterate.

Repetifia a fost necesará de asemenea din cauza in-terrelaliei dintre cele 77 principii, care sunt legate pre-cum zalele unui Lanf, fiecare dintre ele extinzándu-se incealaltá gi devenind o parte a principiului care-l prece-dá, dar si a celui care urmeazá.

§i, in cele din urmá, sá recunoagtem cá repetareaideilor este unul dintre principiile de bazá ale pedago-giei eficace gi nucleul unei publicitáli eficiente" In con-secinfá, nu este doar justificatá, dar gi necesará, fiindunul dintre mijloacele de progres ale omenirii.

Cánd vefi asimila aceastá filozofie, vefi avea o edu-calie superioará majoritárii oamenilor care au absolvit ofacultate cu titlul de licenfiat. Veli fi in posesia celor maimulte dintre cunogtinfele celor mai de succes oameni ainafiunii, intr-o modalitate pe care s-o puteti intelege giaplica.

Amintifi-vá irsá cá responsabilitatea unei utilizáricorespunzátoare a acestor cunostinle va fi a dumnea-voastrá. Simpla posesie a cunogtintelor nu va insemnanimic. UtilizareaLor este ceea ce conteazá!

10Autodisciplina

Cel care dobñndegte capacitatea de a-gi stñpáni pe deplinmintea aa putea sd intre ín posesia

a orice altceaa este ?ndreptñfit sd aibñ.

ANpnsw CanNscrc

Vá vom dezválui acum metodele prin care un indi-vid poate sá-gi stápáneascá propria minte.

Am inceput cu citatul unui om care a dovedit adevá-rul acestei declaralii prin realizárlle sale remarcabile.

Cei care-l cunosc cel mai bine, care au lucrat aproapede el, spun cá cea mai extraordinará trásáturá de carac-ter a sa consta in faptul cá-si stápánea mintea de Ia ovárstá fragedá gi nu renunla niciodatá la dreptul de aavea propriile sale páreri.

Ce realizare! Si ce binecuvántare ar fi dacá fiecare omar putea sá spuná: ,,Sunt stápánul sortii mele; sunt Cá-pitanul sufletului meu."

Probabil Creatorul a intenfionat acest lucru!Dacá ar fi avut o altá intenfie, dreptul de control aI

oamenilor nu ar mai fi fost limitat de o singurá putere

- cea a propriilor gánduri.Toatá viafa cáutám eliberarea sufletului si mintii

noastre, dar majoritatea oamenilor nu o gásesc! De ce?

Creatorul ne-a dat mijloaceie prin care oamenii pot sá

fie liberi si a asigurat accesul la aceste mijloace; a inspi-

AUI-ODISCIPLINA 209

rat de asenlel'lea r.ramenii, rncltivándu-i sá reuseascáaceastá eliberare.

L)e ce atunci oamenii merg prin viatá intemnitafi ininchisoarea propriului lor fel de a fi, atunci cánd cheiaspre iibertate este atát de ugor de gásit? Temnifa sárá-ciei, bolii, nelinigtii, temnita ignoranfei.

Dorinla de libertate a trupului gi a minfii este o do-rintá unirrersalá a oamenilor, dar putini au reugit acestlucru, deoarece majoritatea o cautá peste tot, cu excep-

lia unicei surse de ia care poate ea sá proviná - proprialor núnte .

Dorinta de imbogátire este dc asemenea una univer-salá, dar majoritatea oamenilor nu aduc niciodatá la Iu-miná adeváratele bogátii ale viefii, deoarece nu recu-nosc faptul cá toate bogátiile incep cu cele cuprinse inpropria lor minte.

Oamenii cautá toatá viafa putere si faimá, fárá sá re-useascá, pentru cá nu recunosc fapttrl cá sursa acestoraeste in mintea lor.

Mecanismul mintii erste un sistem profund de putereorganizatá, care proate sá fie eliberatá doar prin mijloa-cele proprii unui indir¡id, si anume printr-o autodisciytli-nñ strictti.

Mintea care este exact disciplinatá si direcfionatá cá-tre obiectivc'definite este o pr.rtere irezistibilá care nu re-cunoagte nici o realitate ca pe o infrángere permanentá.Redreseazá infrár'rgerile gi le transformá in victorii; facetrambuline din piedicile intálnite; se aga!á de o stea sifoloseste forta universului perrtru a ajunge la infelege-rea dorinfelor sale.

Inr cei L'lre se stdpfurcsc ¡trin autodisciplinñ nu pot fi nici-odntñ condusi de nltii!

Autodisciplina este una dintre cele Douásprez€tceBogátii, ciar este mult mai mult decát atát; este o condi-tie prealabilá pentru atingerea tuturor bogáfiilor, inclu-siv a libertátii trupului si a spiritului, puterii 9i faimei si

210 SECRETUL BOGÁTIII,OR

a tuturor lucrurilor materiale pe care oamenii le intelegprin avere.

Este singurul mijloc prin care cineva poate sá-gi foca-Iizeze mintea asupra Scopului Major Definit, páná ceLegea Fortei Cosmice a Obignuinlei va prelua modelulacestui scop gi va incepe sá-l materializeze in echivalen-tul sáu fizíc.

Este cheia cátre puterea constientd a aointei gi emoliilorinimii, fiind mijlocul prin care acestea pot sá fie stápáni-te 9i echilibrate una cu cealaltá, dar 9i direcfionate cátrescopuri definite printr-o gñndire precisd.

Este forla directoare in sustinerea Scopului MajorDefinit.

Este sursa perseverenfei si a mijloacelor prin care unindivid poate sá-si dezvolte capacitatea de a-gi atingeplanurile si scopurile.

Este puterea cu care toate obiceiurile gándirii suntimprimate gi susfinute, páná cánd sunt preluate de For-!a Cosmicá a Obisnuinlei si duse la bun sfárgit cátrepunctul lor culminant.

Este mijlocul prin care un individ poate sñ-gi stdpñ-neascd tn tntregime mintea gi s-o direclioneze spre oricescop dorit.

Este indispensabilá in toate formele de conducere.Este puterea prin care cineva poate sá facá din con-

gtiinfa sa un colaborator gi o cáIáuzá, in locul unui con-spirator.

Este politistul care ellbereazá mintea pentru a se pu-tea exprima Credinfa, prin stápánirea tuturor nelinigti-lor.

Elibereazá mintea pentru a se putea exprima Imagi-nalia 9i Viziunea Creatoare.

Eliminá indecizia si indoiala.Ajutá individul sá creeze qr sá susfiná ,,o congtiintá

prosperá", care este esentialá pentru acumularea de bo-

AUTODISCIPI-INA

gálii materiale gi ,,o congtiinfá sánátoasá", care esteesenlialá pentru menfinerea sáná tátii fizice.

Autodisciplina acfioneazá de asemenea gi prin siste-mul de funclionare a minfii. in consecinfá, pentru a pu-tea sá infelegem factorii ce alcátuiesc sistemul, permi-tefi-ne sá vi-l prezentám.

Cei zece factori Ai ,,mecAnismului" gándirii

Mintea aclioneazá prin zece factori, unii dintre ei ac-tionánd automat, in timp ce altii trebuie sá fie direcfio-nafi printr-un efort voluntar. Autodisciplina este singurulmijloc de direclionare.

Cei zece factori sunt:1. INTELIGENTA INFINITÁ: Repre zintá sursa intre-

gii puteri a gándirii, care acfi oneazá in mod automat,dar poate sá fie organizatá si direclionatá spre obiectivedefinite prin definirea scopului.

Inteligenfa Infinitá poate sá fie comparatá cu un re-zervor urias de apá care se revarsá continuu, in suvoa-ie de apá care iau directii diferite 9i dau viatá vegetalieisi fiintelor vii. Aceastá portiune de guvoaie care dá via-!á omului ii furnizeazá gi puterea gándirii.

Creierul omului poate sá fie asemánat cu un robinetde apá, in timp ce apa care curge prin robinet reprezin-tá Inteligenla Infinitá. Creierul nu genereazá putereagándirii; primegte doar puterea de la lnteligenla Infinitd gi oadapteazd la rezultatele pe care le urmdregte indiaidul.

Amintiti-vá cá privilegiul de a controla si direcfionagándirea este singurul prerogativ asupra cáruia un in-divid detine controlul absolut. Poate sá-l foloseascápentru a construi sau pentru a distruge ceva. Poate sá-idea o directie, prin definirea scopului, sau poate sá scapedin vedere acest lucru, ?n functie de alegerea sa.

Exercitat'ea ncestui prirtilegiu este obfinutd doar prin au-todisciplinñ.

211

272 SECRETUL BOGÁT'IILOR

2. CON9TIINTA: Mintea unui individ functioneazáprin intermediul a douá sfere.

Una este cunoscutá drept partea,Sonstientá a mintii;cealaltá drept partea subcongtientá. In opinia psihologi-lor, aceste douá párli se pot compara cu un aisberg, por-liunea vizlbllá, de deasupra liniei apei, reprezentándpartea constientá, iar cea subacvaticá, partea incon-stientá. Prin urmare, este evident cá partea congtientá amintii care deschidem congtient 9i voluntar pu-terea gándirii - nu este decát o micá parte din intreg,reprezentánd nu mai mult de o cincime din puterea dis-ponibilá a mintii.

Partea subcongtientá a minlii acfionea zá in mod au-tomat. Ea poartá responsabilitatea tuturor funcfiilor ne-cesare construirii si mentinerii corpului; mentine inimabátánd, pentru ca sángele sá circule; asimilea zá mánca-rea printr-un sistem chimic perfect gi o transportá informá lichidá de-a lungul corpului; indepárteazá celu-lele moarte gi le inlocuiegte cu altele noi; indepárteazábacteriile care sunt nocive pentru sánátate; creeazá noifiinfe, prin amestecarea celulelor de protoplasmá (careduc la formarea embrionilor) náscute din contributiaorganismelor bárbátesti gi femeiegti.

Aceste funcfii, impreuná cu multe altele sunt inde-plinite de partea subconstientá a minfii, care servegte inplus ca verigá de legáturá intre partea congtientá a min-lii gi Inteligenta Infinitá.

Poate sá fie asemánatá cu un robinet al pártii con-gtiente, prin care (dacá este controlatá aplicánd autodis-ciplina) va fi eliberatá si mai multá putere a gándirii.Sau ar putea sá fie asemánatá cu un loc bogat in verdea-!á unde pot sá fie plantate gi lásate la germinat seminfe-le oricárei dorinte.

Importanta pártii subconstiente a minfii poate sá fieestimatá prin recunoagterea faptului cá este singurulmijloc de nbordnre ttolutttard a Inteligentei Infinite. Prin

AUTODISCIPLINA 273

urmare, este mediul prin care sunt transmise toate ru-gáciunile gi sunt primite toate ráspunsurile la rugá-ciuni.

Este mediul care transpune Scopul Major Definit alunui individ in echivalerrt material, un proces cnre constñtn tntregirue in cñlñuzircn indiaidului pentru o .folosire efi-

cientd n nijloncelor nnturule de ntingere a obiectíuck¡r dorhrlelor sale.

Partea subcongtientá a mintii acfioneazá aswpta tu-turor impulsurilor gándirii, indreptánd cátre o conclu-zie logicá toate gárrdurile formate Ia nivelul congtientu-lui; ncordñ tttsñ prioritnte celor inspirate de sentintente, cwn

ar fí nelinigtea snu increderen; rezultá, prin urmare, nece-sitatea autodisciplinei, pentru a furniza subcoustientu-lui doar acele gánduri sau dorinfe care duc la realizareadorintelor indi vidului.

Partea subcongtientá a minfii acordá de asemeneaprioritate si gándurilor predominante - care sunt crea-te prin repetitia ideilor sau dorintelor. Acest fapt expli-cá importanfa adoptárii unui Scop Major Definit gi ne-cesitatea consolidárii acestuia (prin autodiscipliná) ca

un gánd predominant al rnintii.3. FACLILTATEA PUTERII VOINTEI: Puterea voinlei

este,,geful" tutuntr departamentelor rninfii. Are putereade a modifica sau de a schimba obiceiurile de gándire,iar deciziiie sale sunt finale gi irevocabile, exceptán-c1u-se pe sine. Este puterea care Pune sub control senti-menteie inimii, fiind directionatá prin autodiscipliná.Din acest punct de vedere poate sá fie asemánatá cupregedintele Consiliului Director, ale cárui decizii suntdecisive. Primegtc ordine de la pal'tea congtientá a min-tii, dar nu recunoargtc nici o altá autoritate.

4. FACULTAT'EA RATIUNII: Este ,,pre;edintele Curtiide justitie" al sectiunii congtiente a mintii, care poatesá treacá prin filtn-rl judecátii toate ideile, piernurile si

dorintele si va actiorra in acest tnod, dacá este directio-


natá de autodiscipliná. Dar deciziile sale pot sá fie res-pinse de puterea vointei sau modificate de putereaemofiilor; atunci cánd nu este implicatá voinfa. Sá no-tám faptul cá gándirea exactá necesitá cooperarea facul-tátii rafiunii, degi este o cerin!á pe care nu o respectá de-cát cel mult o persoaná din zece mii. Asa se explicá dece sunt atát de pufini cei care gándesc cu claritate.

Majoritatea asa-numitei gándiri este opera sentimen-telor, fárá influenfa cáláuzitoare a autodisciplinei; fáránici o legáturá fie cu cu puterea voinfei, fie cu facultatearafiunii.

5. FACULTATEA SENTIMENTELOR: Este sursa ma-joritálii acfiunilor mintii, a gándurilor eliberate departea congtientá a minfii. sentimentele sunt viclene,nedemne de incredere gi pot sá fie foarte periculoase,dacá nu sunt modificate de facultatea raliunii sub direc-tionarea impusá de facultatea vointei.

Totugi, facultatea sentimentelor nu trebuie sá fie con-damnatá din cauza faptului cá nu este demná de incre-dere, deoarece este gi sursa entuziasmului, imaginatieisi viziunii Creatoare 9i poate sá fie direcfionatá prin au-todiscipliná cátre dezvoltarea acestor lucruri esenfialeale realizárii individuale. Direcfionarea poate sá fie rea-lizatá prin modificarea emotiilor prin intermediul facul-tátilor vointei gi rafiunii.

cñndirea precisd nu este posibild fdrd stdpanirea completd asentimentelor"

Acest lucru este realizat prin plasarea emofiilor subcontrolul vointei, pregátindu-Ie astfel pentru orice des-tinafie va dicta aceasta si modificándu-le atunci cándeste necesar, cu ajutorul facultátii ratiunii.

Cel ce gándegte cu exactitate nu are páreri gi nu iadecizii care nu au fost supuse si facultátilor vointei si ra-tiunii. isi foloseste sentimentele pentru a inspira creareade idei prin intermediul imaginafiei, dar le supune pen-

AUTODISCIPLINA 275

tru perfeclionare voinfei gi rafiunii, inainte de a le ac-cepta in mod definitiv.

Aceasta este autodisciplina dusá la extrem. Procedu-ra este simplá, dar nu este ugor de urmat; in general nueste adoptatá, cu exceptia celor care gándesc in termeniclari, care se apropie de initiatiaa personald.

Cele mai importante dintre cele Douásprezece Bogá-

fii, cum ar fi (1) o atitudine mintalá pozitlá, (2) armonieirr relaliile interumane, (3) eliberarea de nelinigti, (4) spe-ranla de realízare, (5) capacitatea de a avea credintá, (6)

o minte deschisá asupra tuturor problemelor 9i (7) sáná-tate fizicá viguroasá, sunt obtinute doar printr-o direcfio-nare strictd gi controlatd a sentimentelor. Acest lucru nu in-seamná cá sentimentele ar trebui reprimate, ci cá estenecesar sá fie controlate gi directionate cátre scopuri de-finite.

Sentimentele pot sá fie asemánate cu aburul dintr-unboiler, a cárui putere constá in eliberarea sa gi direcfio-narea cátre mecanismul unui motor. Aburul necontrolatnu are nici o putere, iar dacá este controlat, trebuie sá fieeliberat printr-un regulator de presiune, care este meca-nismul mecanic corespunzátor autodisciplinei, in ceeace privegte controlul ;i eliberarea puterii sentimentelor.

Sentimentele care sunt cele mai importante, dar sicele mai periculoase sunt: (1) ernofia sexulut, (2) senti-mentul dragostei gi (3) sentimentul de nelinigte. Acesteasunt sentimente care produc cea tnai fimre parte a actiaitdfi-lor omenesfi. Emofiile dragostei gi sexului sunt creatoare.Cánd sunt controlate gi direcfionate, inspirá individulcu imaginafie si viziune creatoare de proporfii inimagi-nabile. Dacá nu sunt controlate gi directionate, pot sáconducá Ia izbucnirea unei stári de nebunie distructivá.

6. FACUUIATEA IMAGINAJIEI: Este un atelier incare se formeazá gi se configureazá toate dorinfele, idei-le, planurile gi scopurile, impreuná cu mijloacele de in-deplinire a acestora. Prin utllizare organizatá gi autodis-

27(¡ SECI{ETUL BOC Á'I'IILOR

cipiiná, imaginatia poate sá se dezvolte cátre statutul deViziune Creatoare.

insá facuitatea imagin atíei, asemeni celei a sentimen-telor, este vicleaná gi nedemná de incredere, dacá nu estecontroiatá ;i directiorratá de autodisciplirrá. Fárá control,ea disipeazá adesea puterea gándului in activitáti inutile,ineficiente si distructive, pe care nu are rost sá le deta-liem. hnnginntin necotttrolntd este mnterinlul din cnre stmtconfectionote aisele de peste zi!

Controiui imaginatiei incepe cu adoptarea obiceiuluide a defini scopul,inbaza rlnor planuri precise. Contro-Iul este cornplótat de obiceiurile strict" á1" autodiscipli-nei, care ii dau o directionare definitá cátre facultateasentimentelor, care inspirá la actiune.

7. FACULTATEA CON$TIIITJTEI: Corrgtiinla este ghi-dul moral al mintii, iar scopul ei principal este acela dea rnodifica scopurile ;i obiectivele unui individ, astfelincát sá se arrnonizeze cu legile morale ale naturii siomenirii. Congtiinta este sora geamáná a factiltáfii ra-fiunii, prin aceea cá diferentiazá gi cáiáuzegte cátre ra-tiune, atunci cánd aceasta este in dubiu.

Funcfiile constiinlei, in calitate de colaborator, aratádoar cát de mult sá fie respectate gi urmate ideile sale.Dacá este neglijatá sau ordinele sale sunt respinse, vadeveni in cele din urmá, in ioc de ghid, conspirator gi serra oferi adesea voiuntar pentru a justifica cele mai dis-tructive obiceiuri ale individuiui. Astfel, avánd in vecle-re natura duaiá a constiinlei, se impune ca ea sá fie di-recfionatá printr-o autodiscipliná severá.

8" AL SASELEA SIMT: Este .,statia de radiodifr-rziu-ne" a mintii, prin cat-e un indirrid trimite si primeste inmod automat vil-rratiile gándirii. Este mediul prin caresunt prirnite toate impulsuriie gáncljrii, cunoscute drept,,pr€sir-ntiri" . Si este stráns legatá sau poate este parte a

sectiur-rii subconstiente a mintii.

AUTODISCIPLINA 277

Cel de-al gaselea simt este mediul prin care acfionea-zá Ytzittnea Creatoare. Este mediul prin care, in esen!ásunt dezváluite toate ideile noi. Este si principala compo-nentá a minlii tuturor oamenilor recunoscuti drept ,,ge-nii".

9. MEMORIA: Este o ,,cartotecá" a creierului, in caresunt stocate toate impulsurile gándirii, experienlele gisenzatiile care ajung ia creier prin cele cinci simfuri fizi-ce. Si ar putea sá fie ,,cartoteca" tuturor impulsurilorgándirii, care ajung la minte prin cele gase simfuri, degipsihologii nu sunt de acord cu acest lucru.

Memoria este in9elátoare 9i nedemná de incredere,dacá nu este organizatá si direclionatá prin autodisci-pliná.

10. CELE CINCI SIMTURI FIZICE: Sunt ,,bratele"creierului, prin intermediul cárora acesta ia contact cuiumea externá si dobándegte informatii de acolo. Simfu-rlle fizice nu sunt vrednice de incredere gi astfel au ne-voie constantá de autodiscipliná. Sub presiunea uneiactivitáti emotionale intense, simturile devin confuze 9inedemne de incredere.

Prin cea mai simplá scamatorie, cele cinci simlurifizice pot sá fie induse in eroare. Acelasi lucru se intám-plá zilnic, prin experientele cotidiene ale vietii. Sub im-pulsul fricii, simlurile fizice creeazá ,,stafli" monstruoase,care sunt numai in imaginatie, pentru cá nu existá niciun iucru in r¡iatá pe .r.é sá nu-i exagereze sau sá-l dis-torsioneze, sub impulsul fricii.

Controhil obiceiurilo r gándirii

Am descris pe scurt cei zece factori care iau parte laactir.itátile mintale ale unui individ. Am furnizat insádestule informa!ii prirrind,,mecanismul" minlii, pentrua indica in mod clar necesitatea unei autodiscipline inmanevrarea si utiiizarea sa.


Autodisciplinarea este obfinutá prin controlul obice-iurilor de gándire. Acest termen se referá doar la pu-terea gándirii, deoarece disciplinarea individului tre-buie sá ocupe un loc in mintea sa, degi efectele sale potsá aibá de-a face cu funcfionarea corpului sáu fizic.

Sunteli acolo unde sunteli gi ceea ce sunteli din cauza obi-ceiurilor de gñndire!

Obiceiurile gándirii dumneavoastrá sunt legate deautocontrol!

Sunt singurele circumstanle asupra cárora delinefiun control absolut, care reprezintá cel mai profund ade-vár din viafa dumneavoastrá, deoarece demonstreazácu claritate cá necesitatea acestui mare prerogativ a fostrecunoscutá de cátre Creator. Altfel, El nu ar fi fácut caacesta sá fie singura circumstan!á asupra cáreia omul sápoatá sá-gi exercite un control absolut.

O alte dovadá a dorinfei Creatorului de a-i da omu-lui dreptul indiscutabil de control asupra obiceiurilorsale de gándire a fost dezváluitá 9i prin Legea ForleiCosmice a Obignuintei - mediul in care obiceiurile degándire sunt consolidate gi permanentizate, astfel incátsá deviná automate gi sá acfioneze fárá efortul voluntaral individului.

in acest moment suntem interesafi doar in a vá atra-ge atenfia asupra faptului cá fabulosul mecanism denu-mit creier a fost prevázut in mod ingenios de cátre Crea-torul sáu cu un dispozitiv prin care obiceiurile degándire sunt preluate 9i exprimate in mod automat.

Autodisciplina este principiul prin care un individpoate sá-9i formeze in mod voluntar modelele de gán-dire, pentru a le arm oníza cu scopurile si obiectivelesale.

Acest privilegiu poartá o mare responsabilitate,deoarece este singurul care determiná, mai mult decátcelelalte, pozilia pe care o va ocupa fiecare om in viatá.

AUTODISCIPLINA 279

Dacá acest privilegiu este trecut cu vederea, prin ne-pásarea cuiva de a-gi forma in mod voluntar obiceiuridestinate sá conducá la atingerea unor scopuri definite,atunci circutnstanlele aielii care nu pot sdfie controlate de in-dir:id aor fi cele cnre uor face acest lucru tn locul sdu; gi ce re-zultat slab va fi la sfársit!

Fiecare om este un mánunchi de obiceiuri. Unelesunt create de el, altele sunt involuntare. Sunt create dinnelinigtile, indoielile, ingrijorárile si anxietálile sale, dinlácomie si superstifie, din invidie 9i urá.

Autodisciplina este singurul mijloc prin care obi-ceiurile de gándire ale individului pot sá fie controlatesi direcfionate, páná cánd vor fi preluate gi exprimateautomat de Legea Forfei Cosmice a Obignuinfei. Medi-tafi cu grijá la acest lucru, deoarece este cheia cátre des-tinul dumneavoastrá mintal, fizic gi spiritual.

Vá putefi pune in ordine obiceiurile de gándire gi vávor aduce atingerea oricárui obiectiv dorit. Sau putelisá permiteti diverselor evenimente, cAre nu pot sd fie fi-nute ?n frñu, sá construiascá in numele dumneavoastráobiceiurile de gándire si vá vor duce in mod irezistibilpe malul esecului al marelui Ráu al Vietii.

Puteti sá vá lineli mintea concentratá asupra unui lu-cru pe care-l doriti de la viatá 9i vefi reugi sá-l obtinefi!Sau vá puteti hráni mintea cu gánduri referitoare la lu-crurile pe care rut ai Ie dorili gi le veti obtine, infailibil!Obiceiurile durnneauoastrd de gñndire se dezaoltñ de la hranape core o oferili minlii dumneaaoastrd.

Acest lucru este Ia fel de sigur, precum este de nein-doios cá noaptea urmeazá zllei!

Tiezi¡i-r,á, ridicati-vá si stimulati-vá mintea pentru ao racorda ia acele intámplári dupá care tánjeste inimadumneavoastrá.

Eliberati-vá puterea voinfei si preluati controlul asu-pra propriei minti. Este mintea dumneavoastrá! V-a fostdatá pe post de slujitor pentru a vá indeplini dorinfele.


Nimeni nu poate sá intre in mintea dumneavoastrá saus-o influenteze, nici in cel mai nesemnificativ mod, fdrdsñ ad fi oblinut in prealabil acceptul gi cooperarea. Cát estede serios acest fapt!

Amintiti-vá acest lucru, atunci cánd intámplárileasupra cárora se pare cá nu detineti controlul incep sáactioneze gi sá vá agraveze situatia. Amintiti-vá atuncicánd frica, indoiala gi ingrijorarea incep sá stationeze indormitorul liber al mintii dumneavoastrá. Amintifi-váatunci cánd frica de sárácie incepe sá stafioneze in spa-tiul minfii dumneavoastrá, care ar trebui sá fie umplutcu o,,constiin!á a prosperitáfii" .

$i amintifi-vá cá aceasta este autodisciplina - singu-ra metodá prin care un individ poate sá intre in posesiadepliná a propriei minfi.

Nu suntefi un vierme care sá se tárascá in praful pá-mántului.

Dacá ali fi fost, ar fi trebui sá fi¡i echipafi cu caracte-risticile fizice cu care sá vá táráti pe burtá, in loc sá vádeplasafi in douá picioare. Corpul dümneavoastrá fizica fost destinat sá vá permitá sá stali, sá mergeti si sá vágándi¡i la modalitatea de a obline cea mai inaltá realiza-re de care sunteli capabil. De ce sá fi¡i multumiti cu maipufin? De ce sá insultali Creatorul prin indiferen!á sauneglijenfá in utilizarea darului sáu neprefuit - putereapropriei dumneavoastrá minti?

Abordarea inepuizabilei puteri a minlii dumnea'coastrd

Puterea potentialá a minlii omenegti este dincolo deinfelegere.

Unul dintre marile mistere care au dáinuit de-a lun-gul secolelor constá in neglijenfa omului de a recunoag-te si folosi aceastá putere, ca mijloc de formare a pro-priului sáu destin pámántean!

AUTODISCIPLINA 221

Mintea a furnizat cu intelepciune o poartá de abor"dare a Inteligenfei Infinite, prin secliunea subconstientáa minfii; iar aceastá poartá a fost astfel fixatá, incát sá fiedeschisá pentru utilizare voluntará, atunci cánd spirituleste cuprins de starea denumitá credintá.

Mintea a fost inzestratá cu o facultate a imginatieiprin care pot sá fie formate cái si mijloace de transpune-re a speranfelor gi obiectivelor in realitáti fizice.

A fost inzestratá cu o capacitate stimulatoare de dc-rin!á gi entuziasm cu care planurile gi obiectivele unuiindivid pot sá intre in actiune.

A fost inzestratá cu puterea voinfei prin care atát pla-nurile, cát si obiectivele pot sá fie susfinute pe timp ne-definit.

I-a fost datá capacitatea de a avea credin!á, prin carepot sá fie subjugate voinfa 9i facultatea rafiunii, in timpce intreaga maginárie a creierului este pusá in migcarede forla cáláuzitoare a Inteligenlei Infinite; a fost pregá-titá, prin cel de-al gaselea simt, pentru conectarea direc-tá cu alte minli (sub influenla principiului MintiiCáláuzitoare), ale cáror forle stimulatoare se adaugáputerii sale, ir scopul activárii imaginatiei.

I-a fost datá capacitatea de ratiune, prin care faptelegi teoriile pot sá fie combinate in ípoteze, idei si planuri.

I-a fost datá puterea de a se proiecta in alte mingi,prin fenornenul denumit telepatie.

I-a fost datá puterea de deducfie, prin care poate sáprevadá viitorul, analizánd trecutul. Aceastá capacitateexplicá de ce infeleplii privesc in urmá, p€ntru a vedeaviitorul.

A fost inzestratá cu mijloace de selecfie, modificare 9icontrol al naturii gándurilor, dánd astfel omului atátprivilegiul de a-si construi propriul caractel pentru acomand a, a arr:.oníza orice gablon dorit, dar si putereade a determina tipul gándirii care sá-i domine mintea.


A fost inzestratá cu un sistem de cartare extraordina-rá, primind, inregistránd gi rechemánd orice gánd ex-primat, prin ceea ce este cunoscut drept memorie, careclasificá in mod automat gi claseazá gándurile inrudite,intr-o astfel de manierá incát reinvocarea unui gándanume aduce in atenfie gi celelalte gánduri asociate.

A fost inzestratá cu o putere emofionalá prin carepoate sá stimuleze corpul, prin voinfá, pentru indepli-nirea unei acfiuni dorite.

A fost inzestratá cu puterea de a funcfiona in mod se-cret gi silenfios, asiguránd astfel confidenfalitatea gán-dirii, in toate imprejurárile.

Are o capacitate nelimitatá de a primi, organíza, in-magazina si exprima cunogtinfe despre toate subiectele,atát in sfera fizicli, cát gi a metafizicli, atát in lumea ex-terioará, cát si in cen lduntricd.

Are puterea de a ajuta la menlinerea sánátálii fizice;i in mod evident este singura sursá de vindecare a bo-lilor fizice, celelalte modalitáti utilizate aducándu-gidoar o oarecare contribufie in cadrul acestui proces;menfine un sistem perfect de reparatie pentru intrefine-rea corpului - care funcfioneazá in mod automat.

Menline si actioneazá in mod automat un sistem chi-mic extraordinar, care transformá hrana intr-o combina-lie potrivitá pentru intrelinerea gi refacerea organismu-lui.

Actioneazá automat asupra inimii, prin intermediulcáreia fluxul de sánge distribuie hrana in corp si inde-párteazá toate materiile de prisos 9i celulele moarte aleorganismului.

Are puterea de autodiscipliná prin care poate sá for-Íneze orice obicei dorit gi il mentine páná cánd este pre-Iuat de Legea Fortei Cosmice a Obisnuinfei, care-l ex-primá in mod automat.

Este locul de consfátuire a omului cu lnteligenfa In-finitá, prin intermediul rugáciunii (sau sub orice formá

AUTODISCIPLINA

prin care i;i exprimá dorinfa sau definirea scopului),printr-un proces simplu al deschiderii porfii abordáriipárfii subcongtiente, cu ajutorul Credinfei.

Este singurul producátor al tuturor ideilor, instru-mentelor, magináriilor si inventiilor mecanice create deoameni pentru confortul lof, pe parcursul existenfeiacestora in lumea materialá.

Este singura sursá de fericire 9i suferintá, de sáráciegi bogáfie (nu doar materialá) si igi dedicá energia oricá-reia dintre aceste stári, care reugegte sá domine minteaprin puterea gándirii.

Este sursa relafiilor umane gi a tuturor formelor deraporturi intre oameni; este constructorul prieteniei 9icreatorul dugmániilot, in funcfie de maniera in care estedirec!ionatá.

Are puterea de a rezista si de a se apára impotrivaevenimentelor 9i condifiilor externe, degi nu poate me-reu sá le controleze.

Nu are nici o limitare ralionalá (cu exceplia limitári-1or impuse de posibilitatea unui conflict cu legile natu-rii) in afara celor pe care le acceptá individul prin lipsaCredinfei! Cu adevárat, ,,orice mintea-gi poate imaginagi crede, poate sá realizeze".

Are puterea de a schimba o stare de spirit cu alta, infuncfie de voin!á. Prin urmare, nu trebuie niciodatá sáfie astfel deterioratá incát sá nu se mai poatá reface, prinorice fel de incurajare.

Prin somn, se poate relaxa intr-un armistifiu tempo-rar, ptegátindu-se astfel pentru un nou ilrceput in cáte-va ore.

Cu cát este mai controlatá, direcfionatá cátre scopuridefinite si folositá in mod voluntaq, se va dezvolta maiputernicá gi mai demná de incredere.

Poate sá transforme sunetul in muzicá odihnitoare,care relaxeazá atát corpul, cát si sufletul.


Poate sá transmitá sunetul unei voci omenegti in ju-rul pámántului, intr-o fracfiune de minut.

Poate sá facá sá creascá douá fire de íarbá, acolounde a crescut inainte unul singur.

Poate sá construiascá o imprimerie care primegte laun capát o rolá de hártie, pentru ca, in doar cáteva mi-nute, sá rezulte la celálalt capát o carte tipáritá 9i legatá.

Poate sá cheme inapoi lumina soarelui, in functie de

voin!á, in orice moment al zilei, printr-o simplá apásare

a unui buton.Poate sá transforme apa in puterea aburuiuí, iar abu-

rul in putere electricá.Mintea poate sá controleze temperatura cáldurii, in

funclie de voin!á si poate sá creeze foc prin frecarea re-

ciprocá a douá bete.Poate sá producá muzicá, extrágánd pár din coada

unui cal, pentru a-I pune de-a curmezisul corzilor con-fecfionate din intestinele unei pisici.

Poate sá localizeze cu precizie pozitia Pámántului,observán d p ozitra stelelor.

Poate sá utilizezelegeagravitafiei, fácánd-o sá lucre-ze pentru oameni gi animale, i:r mult Prea multe mo-duri pentru a fi menfionate.

Poate sá construiascá un avion care sá transporte oa-

menii in siguranfá, pe calea aerului.Poate sá construiascá un dispozítiv care sá penetÍeze

corpul omenesc cu luminá 9i sá fotografieze oasele si !e-suturile, fárá sá producá vátámári.

Are puterea clarviziunii, prin care poate sá infeleagáobiecte fízice care nu sunt prezente sau vizibile cu ochi-ul liber.

Poate sá curefe jungla si sá transforme desertul in-tr-un loc fertil de grádiná.

Poate sá utilizeze valurile oceanului si sá Ie transfor-me in putere pentru funclion area mecanismelor-

AUTODISCIPLINA 225

Poate sá producá sticlá care nu se sParge si sá trans-forme miezul lemnului in imbrácáminte.

Poate sá transforme piedicile egecului in trambulineale realizárii.

Poate sá construiascá unruri.

Poate sá másoare oricement al arcului sáu.

aparat de detectat neadevá-

cerc, prin cel mai mic frag-

Poate sá obtiná c¿rltciuc clin produse chimice.Poate sá reproducá orice imagine a unui obiect ma-

terial, prin televiziune, fárá ajutorul ochiului omenesc.Poate sá deternrine márimea, greutatea si continutul

material al Soarelui, care este la peste 148 000 000 kmdepártare, prin analtza razelor sale de luminá.

Poate sá creeze ochi mecanici, care sá detecteze pre-zenla avioanelor Sau a subtnarinelor ori a altor obiecte

fizice,la strte de kilornetri distantá.Poate sá sigileze ermetic orice tip de máucare gi s-o

pástreze pe ternren nedefinit.Poate sá inregistreze si sá reproducá orice sunet, in-

clusiv vocea omeneascá, cu ajutorul unor aparate sPe-

ciale gi al unei pláci de sunet.Poate sá inregistreze si sá reprodtrcá imagini de ori-

ce tip, in mi;care, cu ajutorul unei bucáli de sticlá si al

unei panglici de ceiuloid.Poate sá construiascá un vehicul care sá-9i croiascá

drum prin cea mai densá pádure, printre cei mai uriapi

copaci, ca gi cum ar fi un zid de paiantá.Poate sá construiascá un buldc)zeÍ, care sá riclice atát

de multe tone de pámánt intr-un rninttt, cát ar reusi zece

oameni intr-o zi.Poate sá determine cu ajutorul cornpasului atát polii

magnetici ai emisferei nordicc- si sudice a Pámántului,cát si direclia.


Mare si puternicá este mintea omului si incá mai facelucruri care determiná ca lucrurile precedente sá pará,prin comparafie, simple fleacuri.

Gándirea negatiztñ duce la autodistrugere

$i totusi, in ciuda puterii uluitoare a minfii, cei maimu19i oameni nu fac nici un efort sá preia controlul asu-pra acesteia, fiind intimidati de nelinisti si dificultáti,care nu existá decát in propria lor imaginalie.

Inamicul viclean al omenirii este teama!Ne este teamá de sárácie in mijlocul unei supraabun-

denfe de bogátii!Ne este teamá de boalá, in ciuda sistemului ingenios

furnizat de naturá, prin care corpul fizíc este in mod au-tomat mentinut, reparat gi intrefinut in buná funcfiune.

Ne este teamá de dezaprobare, in timp ce singura cri-ticá existentá este cea din mintea noastrá, care este de-terminatá de folosirea negativá a imaginatiei.

Ne este teamá de pierderea iubirii prietenilor gi a ru-delor, desi gtim foarte bine cá propria noastrá conduitápoate sá fie suficientá pentru a menline dragostea in cir-cumstanfele obisnuite ale relafiilor omenegti.

Ne este teamá de bátránefe, in timp ce ar trebui sá oacceptám ca pe un mediu de mai mare infelepciune giinfelegere.

Ne este teamá de pierderea libertátii, desi cunoagtemfaptul cá libertatea este o problemá care line de relaliaarmonioasá cu alte persoane.

Ne este teamá de moarte, degi;tim cá este inevitabi-lá; prin urmare, dincolo de orice control.

Ne este teamá de e9ec, dar nu recunoagtem faptul cáorice infrángere poartá cu sine sámánla unui beneficiuechivalent.

Si ne era teamá de fulgere, páná ce Franklin si Edison;i al;i cáliva oameni de geniu au indráznit sá-si stápá-

AUTODISCIPLINA 227

neascá deplin mintea, dovedind cá fulgerul este o for-má a energiei fizice, care poate sá fie folositá in benefi-ciul omenirii.

in loc sá ne deschidem mintea pentru cáláuzirea In-teligenfei Infinite, prin Credinfá, ne-o inchidem etans,impreuná cu umbre imaginabile si cu un grad de limi-tare autoimpusá, bazatá pe spaime inutile.

Stim cá omul este stápánul oricárei creaturi vii a

acestui pámánt, totusi, nu reusim sá ne examinám si sáinvátám de la pásárile cerului si de la animalele jungleicá páná 9i creaturilor mai putin dezvoltate pe scara evo-lufiei le sunt furnizate hrana 9i celelalte elemente nece-sare existenlei 1or, prin planul universal in care toate ne-linistile sunt neintemeiate si ridicole.

Ne plángem de lipsa oportunitátilor si protestám im-potriva celor care indráznesc sá-si stápáneascá proprialor minte, nerecunoscánd faptul cá fiecare om sánátos laminte are dreptul si puterea de a-9i procura lucrurilemateriale de care are nevoie sau pe care le poate folosi.

Ne este teamá de lipsa de alinare sau de durerea fizt-cá, dar nu recunoagtem faptul cá durerea este un limbajuniversal prin care omul este avertizat de nenorociri 9ipericole cá trebuie sá se corecteze.

Din cauza nelinistilor noastre, mergem la Creator curugáciuni asupra unor lucruri márunte, pe care am pu-tea gi ar trebui sá le rezolvám singuri, apoi renun!ám gi

ne pierdem Credinta (dacá am avut-o de la inceput),atunci cánd nu obtinem rezultatele pe care Ie dorim, fl€-infelegánd datoria pe care o avem, de a oferi rugáciunipentru binecuvántárile generoase, pe care le-am dobán-dit prin puterea mintii.

Vorbim si linem predici despre pácat, dar nu recu-noagtem cá cel mai mare dintre toate pácatele este cel aIpierderii Credintei in Atotinteleptul Creator, care a datcopiiior Sái mai rnulte binecuvántári decát s-ar fi gánditsá dea orice párinte pámántesc propriilor sale odrasle.


Am schimbat reveiatia inventiilor pe arme de distru-gere, prin ceea ce denumim politicos ,,rázboi" , apoi pro-testám vehement, atunci cánd legea compensafiei ne dáin schimb foamete si crize financiare.

Abuzárn de puterea minfii in prea multe moduri casá 1e mai enumerám, pentru cá nu recunoagtem cá

aceastá putere poate sá fie stápánitá prin autodiscipliná,astfel incát sá serveascá nevoilor noastre.

Prin urmare, ne petrecem intreaga via!á máncánd co-jile gi aruncánd miezul abundentei!

Arta de a gándi cu exactitate

inainte de a párási analiza autodisciplinei, care arede-a face in intregime cu ,,mecanismul" gándirii, sá de-'scriem acum pe scurt cáteva dintre cele mai cunoscutefapte gi obiceiuri de gándire prin care putem obline ogándire exactá.

T.Intreaga gñndire (indiferent dacá este pozitivá saunegativá, buná sau rea, exactá sau nu) tinde sd se

materinlizeze in echiztnlentul sdu fizic gi aclionea zá inacest mod inspiránd individul cu idei, planuri gimijloace de atingere a scopurilor dorite, prin cáilogice si naturale.Dupá ce gándul la un subiect dat devine un obicei

9i a fost preluat de Legea Forfei Cosmice a Obis-nuintei, secliunea subcongtientá a mintii incepe sá

se indrepte cátre o concluzie logicá, cu ajutoruloricáror mijloace naturale disponibile.Poate cá nu este cu totul adevárat cá ,,9ándurilesunt lucruri", dar este real faptul cá gándurile cre-eazá toate lucruriie, care sunt replici uimitoare alegándirii-gablon care le-a dat forma.Unii cred cá fiecare gánd emis de un individ ince-pe cu o serie nesfárgitá de vibratii pe care acesta vafi mai tárz.iu silit sá le accepte; omul nu este altce-

AUTODISCIPLINA 229

va decát o reflectare fizicá a gándirii sale, pusá inmiscare gi cristaiizatá de Inteligenfa Infinitá.Existá de asemenea párerea multor oameni cá for-!a cu care gándegte L1n om nu este altceva decát oparte minuscuiá a Inteligentei Infinite, insugitá dinstocul universal prin echipamentul creieruiui.Páná acum nu s-a dovedit nici o opinie contraráacesteia.

2. Prin nplicnrea autodisci¡tlinei, gándirea poate sá fieinfluenfatá, controlatá si direclionatá in sensultranspunerii ei intr-un final dorit, prin dezvoitareaunor obiceiuri voiuntare, potrivite realizárii obiec-tivelor.

3. Puterea gñndirii (cu ajutorul párfii subcongtiente a

mintii) controle azá fiecare celulá a corpului, duceIa bun sfársit toate reparatiile 9i inlocuiegte celule-le vátámate sau moarte, le stimuleazá cregterea, in-fluenteazá acliunea tuturor organelor gi Ie ajutá sáfunctioneze prin obiceiuri gi regularitate gi asistáin lupta cu bolile prin ceea ce este in mod obiliruitdenumit drept,,rezistenfa organismului". Acestefunctii sunt indeplinite in mod automat, dar multedintre ele sunt simulate prin ajutor voluntar.

4. Tonte realizñrile indiaidului tncep sub .forrua tmuigfind, fiind organízate in planuri, scopuri gi obiec-tive, exprimate in termeni de acfiune fizicá. Toateactiunile sunt inspirate de unul sau mai muite din-tre cele nouá motive de bazá.

S"intreaga ptrtere a mintii actioneazá prin cele douápárti ale mintii, constientá si subconstientá.Secfiunea congtientá se afiá sub controlul indivi-dului; cea subconstientá este controlatá de Inteli-genta Infinitá si servegte ca mediu de comunicareintre Inteligenta Infinitá si cealaltá sectiune.,,Ce1 de-al gaselea simt" se aflá sr-rb corrtrolul sec-

!ir-rnii subconstiente si functioneazá in mod attto-

230 SECRETUL BOCÁTIILOR

mat, pe baza urlor principii consolidate, dar poatesá fie influenfat sá acfioneze pentru a indeplini in-strucliunile pártii constiente.

6. Atñt partea congtientd a ruintii, cfit gi cea incongtientñ

functioneazñ ca rdspuns la anutnite obiceiuri consolida-te, ajustándu-se in funcfie de obiceiurile de gándi-re pe care si le stabilegte individul, indiferent dacáacestea sunt voluntare sau nu.

7. Majoritatea gñndurilor unui indiaid sunt eronate,deoarece sunt inspirate de opiniile personale caresosesc fárá examinarea faptelor, sunt determinatede prejudecáfi, influenfe, nelinigti ori sunt rezultatal unei excitári nervoase, situalii in care facultatearafiunii nu a avut ocazia de a Ie modifica in modra!ional.

8. Primul pas tntr-o gLndire precisñ (care este fárá ex-ceplie fácut de cei cu o autodiscipliná corespunzá-toare) este acela al separárii faptelor de fictiuni sizvonuri. Cel de-al doilea pas este cel al separáriifaptelor (dupá ce le-am identificat) in douá clase,si anume: important gi neimportant. Un factor im-portant este cel care poate sá fie utilizat pentru aajuta un individ sá-gi atingá obiectivul major sausá-si realízeze alte scopuri minore care conducspre acesta.Tofi ceilalti factori sunt lipsifi de importantá. Opersoaná obignuitá isi petrece viala avánd de-aface cu ,,deducf7i" bazate pe surse de informafienedemne de incredere gi pe fapte neimportante.Prin urmare, este destul de putin sigur cá o astfelde persoaná va avea acea formá de autodisciplinácare solicitá fapte, pe care sá le diferenfieze apoi inimportante gi neimportante.

9. Dorinta, bazatd pe un motiu deterruinat, este ínceputulactiunii gándirii aoluntare, asociatñ cu realizarea indi-t¡idualñ.

AUTODISCIPLINA 231

Prezenla unei dorinfe intense in minte tinde sá sti-muleze facultatea imaginafiei, cu scopul creáriicáilor si mijloacelor de obtinere a obiectului dorin-lei.Dacá dorinfa este mentinutá permanent in minte(prin repetitia gándului), va fi preluatá de secfiu-nea subconstientá a minfii si indeplinitá in modautomat.

Acestea sunt unele dintre cele mai cunoscute faptereferitoare la cel mai mare dintre misterele existente, cel

al gándirii, care indicá in mod clar cá o gándire exactáeste oblinutá doar respectánd cele mai riguroase obi-ceiuri ale autodisciplinei.

,,Uflde" , ar putea sá intrebe unii oameni, ,,9i cum Poa-te un individ sá inceapá sá-gi dezvolte autodisciplina?"

Ar putea sá inceapá sá se concentreze asupra Scopu-lui Major Definit.

Nici un lucru máref nu a fost vreodatá obtinut fáráputere de concentrare.

Cum poate sd fie aplicatñ autodisciplina

Prima diagramá a numerelor prezintá o descrierecompletá a zece factori prin care este exprimatá putereagárrdirii. $ase dintre acegti factori sunt expusi controlu-lui prin autodiscipliná, gi anume:

L. Facultatea voinlei2. Facultatea sentimentelor3. Facultatea rafiunii4. Facultatea imaginafiei5. Facultatea constiintei6. Facultatea memoriei.Cei patru factori rámasi acfioneazáin mod indepen-

dent gi nu sunt supusi controlului voluntar, cu exceptiafaptului cá cele cinci simturi fizice pot sá fie influentatesi directionate prin formarea obiceiurilor voluntare.


In cea de-a doua diagramá, am prezentat o imagine deperspectivá care dezváluie cele gase departamente alemintii, in care autodisciplina poate sá fie usor de menfinut.

Departamentele au fost numerotate intr-o ordine re-latir,á a importantei lor, degi este imposibil pentru orici-ne sá spuná cu claritate care dintre departamente estemai important, deoarece fiecare dintre ele este un factoresenfial al exprirnárii gándirii.

Nu am avut altá posibiiitate decát aceea de a plasape prima poziyie ego-rú,locul in care este amplasatá pu-terea vointei, deoarece aceastá putere poate sá controle-ze toate celelalte departamente ale mintii, fiind corectdenumitá ,,Curtea Supremá" a mintii, ale cárei deciziisunt finale gi nu pot sá fie apelate la un for superior.

Fnailtntaa senthncntclor ocupá pozitia a doua, deoare-ce este bine cunoscut faptul cá nrajoritatea oamenilorsunt condugi de sentimentele lor; prin urmare, ocupáun grad imediat inferior ,,Cur!ii Supreme".

Fncultatea rnlhmii ocupá locul ai treilea ca importan-!á, din moment ce reprezíntá influenta prin care estepregátitá actiunea dictatá de sentimente, astfel incát sáfie folositá in sigurantá. O minte ,,bine echilibratá" re*prezintá un compromis intre facultatea sentimentelor gicea a ratiunii. Un astfel de conrpromis este creat de pu-terea ,,Curfii Supreme" a facultátii vointei.

Facultntes uointei se incliná uneori in favoarea senti-menteior; alteori isi exercitá influenfa asupra facultá1iiratiunii, dar are intotdeauna ultimul cuvánt, iar parteape care o sprijiná este cea cástigátoare in controverselecare au loc intre ratiune ;i sentimente.

Ce sistem ingenios este acesta!Facultdlii hnnghmtit:í i s-t't dat locul al patrulea, deoare-

ce este departamentul care creeazá ider, planuri, modurisi mijloace de atingere a obiectivelor dorite, toate fiindinspirate de facultatea er-r-rt'rtiilor si de cea a vointei.

DIAGRAMA NR. 1-

Diagrama celor zece factoricare constituie,,mecanismul" gándirii.

Observati cá secliunea subconstientá a mintii are acces la toatedepartamentele minfii. Dar nu este controlatá de niciunul dintre ele-

tn partea de jos a diagramei

FACtTLTATEA PUTERII VOINTEI

,,§cful min¡ii"

A

FACULTATEA RAl'lUNllResponsabilul tuturor opiniilor qi judecalilor

}.ACTiLTATEA SENTI[{ENTELORLocul nrajoritá1ii acliunilor nrinlii

I

FACULTATEA IMAGINAl'lEl(lorrstruckrrul tutttror planurilor

l'AC U L'I'A]'[A C(]N§TIINI'EIGhitl¡l rrroral al minlii

(,eltl trei sul'se ale ghntlirii trarc ¡1cct:-"itá

ceu rrrai ritli<'at¿ autodisci¡tlina sunt evitlerr[ialr: rnai jos

iCl,ll.E (llNCl SlllTtrRIl. \¡ederer Ar:estca

2- Auzrrl devin derl-, rle de incre-

.'r. t,ustr.rl r roere fl0itr-t. I'{irosul r)rirrtr-o au-5.Pi¡raitul iodisciPlinn

stn('tá.

v

[{EN{ORIA,I

Depozitul gándirii

¡i inrpresiilor p()rc(lput('.

Este o Cartotecá

a creierului.

* Nu cste totcleauna cleuná cle incredere. Trebuie sá fle perfita-nent sul)usá unei tlisciJrline riguroase.

INTELIGENTAINI'INITA

aaa

Sursa intregii puteria gándirii. a faptelor.

a cunostinlelor disponibiledoar prin sec[iunea

subconqtientá

sEcl'rrrNEA SUBCON§TIFIN',IÁ A N{lNTllVeriga de legilturá tlintre rnintea tttrtti om 9i Inteligenla lllfinita

[f ai jos sr¡nI preznntale toate departamentele

nrinlii. crr cele trei sttrse ale stinrulilor gándirii,

Al ..¡asclea simt

sau statia de

rari iorIifuziu nr:

¡ creir:rului. c:arc se

cr-rnecteaz¿l la altr:

c rr: itr rr:.

DIAGRAMA NR.2

Diagrama celor gase departamente ale mintiiin cadrul cárora poate sá fie mentinutá autodisciplina,

numerotate intr-o ordine relativá a importantei lor

SUBCON§TIENTÁ

A MINTIIaaaaaaaaaaa.

Teoretic, reprezintá verigade legáturá dintre minte

(1) EGO - Locul unde este amplasatáPuterea Voin[ei, Curtea Supremá, care are

in jurisdicfe toate celelalte departamente ale minlii;locul puterii sale se aflá in partea

subcongtienrá a minlii.

(2) FACULTATEA SENTIMEI\'ITELORLocul in care este amplasatá puterea

de acliune a minlii

(3 FACULTATEA RATIUNIILocul de judecatá 9i opinii

(s)c0N§TilNTAGhidul moral

al minfi.

(4) FACULTATEA IMAGINATIEIOriginea ideilor 9i planurilor.

AUTODISCIPLINA 235

Putem spune cá facultatea irnaginafiei este pentrunrinte ,,comitetul de metode gi proceduri" , insá adeseaaclioneazápe cont propriu si pleacá in turnee de explo-rare fantasticá, in locuri care nu au nici o legáturá cu fa-cultatea vointei. in aceste turnee autoinspirate, imagi-nalia beneficiazá adesea de adeziunea depliná, de

cooperarea gi de indemnul sentimentelor, lucru care re-

prezintá principalul motiv pentru care toate dorinfelecare i9i au originea in facultatea sentimentelor trebuiesá fie cercetate atent de facultatea rafiunii; 9i contra-mandate, dacá este nevoie, de facultatea voinfei.

Atunci cánd sentimentele gi imaginalia scapá de su-pervizarea rafiunii gi de controlul voinfei, se vor asemá-na cu un grup de báieti neascultátori, care au decis sájoace hochei la intoarcerea de la ;coalá gi se invártesc peo fostá groapá de inot veche sau pe cámpul de pepeniverzi ai vecinului.

Nu existá btrcluc in care sá nu intre! Prin urmare, aunevoie de mai multá autodiscipliná decát toate celelal-te facultáfi ale minlii, combinate. Sá ne amintim acestlucru!

Celelalte douá departamente, cottgtiinfa gi rnetnoria,

sunt adjunctii de incredere ai mintii) pentru cá ambelesunt irnportante, vor sta la capáttrl listei, acolo unde aufost clesemnate.

Pártii sttbconstiente a mintii i-a fost datá pozilia su-premá, deasupra tuturor celor gase departamente alemintii, deoarece este veriga de legáturá intre parteacongtientá si lnteligenla Infinitá, fiind si mediul princare aceste departamente primesc puterea gándirii.

Partea subconstientá a mintii nu este destinatá sá

controleze, ci sá influenleze, prin mijioacele descriseaici.


Acfionea zá prin propriul consim!ámánt, in mod vo-luntar, desi actiunea sa poate sá fie acceleratá de o in-tensificare a sentimentelor sau de aplicarea intr-o formáconcentratá a puterii voinfei.

O dorinld arzñtonre care stá in spatele Scopului MajorDefinit poate sá stimuleze acliunea secfiunii subcon-gtiente a mintii si sá-i accelereze indeplinirea.

Relafia dintre partea subcongtientá a minlii gi celegase departamente ale minfii, indicate in cea de-a douadiagramá, este similará ca aspect cu cea dintre un fer-mier si legile naturii, care actioneazá pentru dezvolta-rea recoltei sa1e.

Fermierul trebuie sá indeplineascá anumite indato-riri fixe, cum ar fi pregátirea solului, plantarea seminfe-lor la timpul potrivit 9i indepártarea buruieniloa dupácare munca sa este finalizatá. De aici inainte natura pre-ia acfiunea, face sá germineze seminfele, le dezvoltápáná la maturitate gi le transformá in recoltá.

Partea congtientá a mintii poate sá fie comparatá cuun fermier, prin aceea cá pregáte9te modul de acfiune,formulándu-9i planurile gi obiectivele, sub direcfiona-rca putcrii voinfei. Dacá accastá muncá este realízatácorespunzátor si este creatá o imagine clará a ceea ce

doregte (imaginea fiind seminlele obiectivului dorit),partea subcongtientá preia imaginea, adoptá puterea In-teligenlei Infinite, pentru inteligenta necesará interpre-tárii imaginii, aduná informatiile necesare gi le prezintápárfii congtiente a minlii sub forma unui plan practic deacfiune.

Spre deosebire de legile naturii care face sá germine-ze semintele si produc o recoltá pentru fermier, intr-operioadá de timp definitá, predeterminatá, partea sub-congtientá a mintii preia ideile obiectivului, care i-aufost supuse spre cercetare, si isi fixeazá perioada pro-

AUTODISCIPLINA 237

prie de timp pentru elaborarea unui plan de transpune-re in practicá.

Puterea voinfei, exprimatá printr-o dori'ru!ñ arzdtoare,

este sirrgurul mediu prin care poate sá fie acceleratá ac-

liunea subcongtientului. Prin urmare, printr-o stápániretotalá a propriei minti, prin exercitarea puterii aoinfei, unindivid intrá in posesia unei puteri de proporfii colosale.

Actul de stápánire a puterii voinfei, astfel incát sá fiedirecfionatá cátre atingere a rezultatului dorit, reprezin-tá o autodiscipliná e¡tremá. Controlul vointei solicitáperseaerenld, credin!ñ gi definirea scopului.

in profesiunea agenlilor de ván zári, de exemplu, esteun fapt bine cunoscut de tofi maegtrii in vánzári acela cá

un agent perseverent este cap de listá ca volum aI ván-zárilor. ir'r urlurnite sfere de vánzare, cum ar fi cea a asi-gurárilor de víalá, perseverenta este un atribut de im-portan!á majorá.

Iar perseverenfa, in vánzári sau in oricare altá profe-siune, este o problemá de autodiscipliná severá!

in domeniul publicitáfii se aplicá aceeagi regulá. Ceimai de succes agenfi de publicitate continuá sá aibá c,

perseverentá neinduplecatá, repetánd efortul depusluná de luná, an dupá an,, cu o regularitate imbatabilá;iar experlii profesionigti din aceastá ramurá au credintacá aceasta este singura metodá care dá rezultate satisfá-cátoare.

Pionierii care au colonizat America, atunci cándaceastá fará era doar o aglomerare de oameni primitivisi de animale sálbatice, au demonstrat ce poate sá fie re-alizat atunci cánd puterea voinfei este aplicatá cu Perse-veren!á.

Mai tárziu in istoria acestei fári, dupá ce pionieriiacestei natiuni au creat ceva ce se asemána cu o societa-

te civilizatá, George Washington si micuta sa armatá de


soldati subnutrifi, pe jumátate dezbrácati si prost echi-pati au demonstrat incá o datá cá puterea voinfei apli-catá cu perseverentá este imbatabilá.

Iar pionierii industriei americane au demonstrat dinnou beneficiile puterii voinfei, sprijinitá de perseveren-tá. Oameni de genul 1or, care au adus o mare contribu-lie modului american de via!á, au fost caracterizali deautodiscipliná, pe care au oblinut-o din aceieagi ingre-diente.

intreaga carierá a lui Andrew Carnegie este unexemplu excelent al beneficiilor disponibile prin auto-discipliná. A venit fir America de tánár si a inceput sá

lucrez ca zilier. Avea doar cáliva prieteni, dar nici unuldintre ei nu era bogat sau influent. Avea insá o capaci-tate enormá de a-gi exprima puterea voinfei. Lucrándmanual ziua, iar noaptea invá!ánd telegrafie, a ajunsin final páná la pozitia de operator particular pentruDivizia Supraintendent a companiei de cale feratá dinPennsylvania.

In aceastápozitre, a aplicat efectiv cáteva dintre prin-cipiile acestei fll,ozofii, printre care principiul autodisci-plinei, atrágánd atenlia oamenilor cu bani si influentácare se aflau in postura de a-l ajuta pentru a-9i duce laindeplinire Scopul Major al vietii sale.

In acel moment al carierei sale, avea cu siguran!áaceleagi avantaje ca cele de care se bucurau alte sute dealti operatori de telegraf . Avea insá gi altcev a, pe care se

pare cá ceilal¡i nu-l aveau: voinla de a reugi gi o idee de-finitá asupra a ceea ce-gi dorea, impreuná cu perseve-renla de a continua, páná la capát.

$i acesta a fost rezultatul autodisciplinei!Calitálile remarcabile ale domnului Carnegie au fost

puterea rroinlei si perseverenta, plus o autodisciplir-rástrictá prin care aceste douá trásáturi au fost controlate

AUTODISCIPLINA 239

si direclionate cátre atingerea unui scop definit. Dinco-1o de acestea, nu avea alte calitáli deosebite, comparativcu ceilalti oameni obignuili.

Dincolo de puterea voinlei sale, autodisciplinatá co-respunzátor si direcfionatá cátre un scop definit, a venitmarea corporafie United States Steel, care a revolufionatindustria olelului gi a furnizat locuri de muncá uneimase uriase de oameni calificafi 9i necalificali.

Vedem, prin urmare, cum un om de succes a luat star-tul reugitei prin aplicarea autodisciplinei, in cdutarea realizñ-rii unui scop definit; gi a continuat pñnñ cñnd gi-a atins sco-

pul, cu ajutorul aceluiasi principiu.Autodisciplina este o trásáturá de caracter dobándi-

tá de fiecare. Nu este ceva care sá poatá sá fie insugit dinviafa altor oameni, nici ceva ce poate sá fie dobándit dinpaginile unei cár!i. Este un lucru lñuntric, prin exerciliulputerii vointei. Aceste calita;i dobándite de fiecare indi-vid sunt la fel de eficace gi in alte domenii de aplicare,cum sunt gi in arta conducerii intr-o ramurá industrialá.

Atunci cánd Andrew Carnegie a spus cá ,,putereavoinlei este o forlá irezistibilá care nu recunoagte nici orealitate drept esec" , s-a referit, fárá indoialá, cá este ire-zistibilá atunci cánd este organizatá corect gi direcfiona-tá cátre un scop definit, intr-un spirit de credintá. inmod evident, a intenfionat sá sublinieze trei principiiimportante ale acestei fllozofli, cabazá a autodisciplineidobándite de fiecare dintre noi si anume:

(a) Deftniren scopului(b) Practicarea Credintei(c) Autodisciplina.Ar trebui, totusi, amintit cá acea stare a spiritului

care poate sá fie dezvoltatá prin aceste trei principiipoate sá fie cel mai bine obfinutá, gi mult mai rapid,


prin aplicarea celorlalte principii ale acestei fllozofií,printre care enumerám:

(a) Mintea Cáláu zitoare(b) O Personalitate Plácutá(c) Obiceiul de a face un efort ín plus(d) Iniliativa Personalá(e) Viziunea Creatoare.

Combinali aceste principii cu definirea scoptúui, Prac-ticarea Credintei si Autodisciplina gi veli avea la dispo-zilie o sursá de putere personalá de proporlii uriage.

Unui incepátor in studiul acestei filozofii s-ar puteasá i se pará dificil sá deliná controlul asupra puterii sale,

dacá nu a abordat pas cu pas acest subiect, pentru cu-noagterea gi aplicarea acestor opt principii.

Cunoagterea trebuie sá fie obfinutá printr-un singurmod, care constá in aplicarea constantá, perseverentá a

principiilor. Trebuie sá fie incluse in obiceiurile zilnice gi

aplicate in toate relatiile umane gi in solufia tuturor Pro-blemelor personale.

Puterea voinlei ráspunde doar motiaelot'urmárite ctr

perseverentá!

$i devine puternicá in acelagi mod in care devine vi-guros 9i bratul unui om - prin utilizare sistematicá.

Oamenii care si-au dezvoltat puterea voinlei prin au-todiscipliná nu renun!á Ia speran!á, nici nu abandonea-zá atunci cánd drumul devine dificil. insá cei care nugi-au dezvoltat puterea voinlei vor renunfa.

Un general igi trecea in revistá trupele; se afla in fataunei armate de soldati obositi, descurajafi, care tocmaifuseserá invingi in rázboiul dintre state. §i el avea moti-ve sá fie descurajat, deoarece rázboiul nu era in favoa-rea sa.

Atunci cánd unul dintre ofiteri a sugerat cá persPec-tiva párea descurajatoare, generalul Grant si-a ridicat

AUTODiSCIPT,INA 247

caplri obosit, a inchis ochii, a stráns pumnii 9i a excla-mat: ,,Vom lttpta cle-a lungul acestor linii, ciriar dacá va

dura toatá vara!" si chiar a luptat de-a lungul liniilor pe

Care Ie alesese. Prin urmare, se Poate sá fie decízia fer-

má a unui singur orn, sprijinitá de o voinfá de neirn-

blánzít, cea care a adus r¡ictoria finalá, care a asiguratuniunea statelor.

O scoalá de gándire spune cá ,,dreptatea face pu-terea!". O altá gcoalá spune cá ,,puterea face drepta-tea!". Dar cei care gándesc corect stiu cá vointa face pu-terea, indiferent dacá este bine sau ráu, iar intreaga

istorie a omenirii vine in sprijinul acestei páreri.studiati oamenii cu realizári importante, oriunde ii

veti gási, gi veti avea dovada cá puterea vointei, organi-zatá gi aplicatá in mod Perseverent, este factorul domi-

nant in succesul 1or. I)e asemenea, veti afla cá oameniide succes aderá ia un sistem mai strict de autodiscipli-ná decát cel Ia care ar fi fost fortafi prin circumstanfe pe

care nu le-ar fi putut controla.Ei lucrea zá, atunci cánd al¡ii dorm!Ei merg mai departe si, dacá este nevoie, mai Par-

curg o milá si incá una, nu se opresc niciodatá páná

cánd isi ating limitele.urmáriti-i pe parcursul unei zlle gi veti fi convingi cá

nu au nevoie de un supraveghetor care sá-i impingá de

la spate" Ei ¡nerg mai departe din proprie inifiativá,deoarece igi direc lroneazá efortul prin cea mai strictá

autodiscipliná.Poate vor aprecia recomandárile, dar nu le solicitá

expres, pentru a le inspira acliunile. Le ascultá, dar nu

le este teamá de ele si nici nu-i descurajeazá.Uneori dau gres sau suferá o infrángere temporará,

aSemeni tuturor clamenilor, insá esecul ii stimuleazá

spre eforturi ;i mai mari.


intámpiná obstacole, asemeni tuturor oamenilot darle transformá in avantaje, care-i ajutá sá-gi atingá obiec-tivele alese.

Experimenteazá o stare de descurajare, asemeni tu-turor oamenilor, dar inchid bine uga minlii lor dupá oexperien!á neplácutá 9i igi prefac dezamágirile in ener-gie revitalizantá, cu care merg spre victorie.

Cánd au un deces in familie, i9i ingroapá mortul, darnu 9i voinfa lor de neimblánzit.

Cautá consilierea celorlalgi, extrag ceea ce le este defolos 9i resping ceea ce nu le convine, degi s-ar putea sáfi criticati de ceilalfi.

Sunt congtienti cá nu pot sá controleze toate eveni-mentele care le afecteazá viafa, insá igi pot controla súa-

rea lor sufleteascd gi reactiile mintale la toate aceste intám-plári, menfinándu-si permanent minte a pozltivá.

Sunt testafi de emofiile lor negative, asemeni tuturoroamenilor, dar ei reugesc sá le stápáneascá, transfor-mándu-le in servitori credinciogi.

Sá pástrám in minte ideea cá, prin autodiscipliná, unindivid poate sá facá douá lucruri importante, esentialepentru o reugitá remarcabilá.

in primul ránd, un individ poate sá-gi controle ze inintregime emotiile negative, prin transformarea lor ineforturi constructive, folosindu-le ca pe o inspirafie cá-tre názuinfe superioare.

in cel de-al doilea ránd, un individ poate sá-9i stimu-leze emotiile pozitive si sá le direclioneze spre scopuri-le dorite.

Astfel, prin controlarea emotiilor pozitive gi negati-ve, facultatea ratiunii este lásatá sá functioneze llber,asemeni facultátii imaginafiei.

AUTODISCiPLINA 243

Controlul asupra emofiilor este atins in mod gradu-al, prin dezvoltarea obiceiurilor de gándire, care suntfavorabile exercitárii acestuia.

Astfel de obiceiuri ar trebui sá fie formate in legátu-rá cu evenimente neinsemnate, neimportante ale viefii,pentru cá este adevárat cá, a9a cum s-a sPus odatá laCurtea Supremá de Justitie din Brandeis, ,,ueierul este

asemeni máinii. Se dezvoltá, pe másurá ce este folosit".Unul din gase departamente ale minlii care sunt su-

puse autodisciplinei poate sá fie controlat in intregime,dar startul ar trebui sá fie fácut prin obiceiurile care dauunui individ posibilitatea de a-gi controla mai intáiemofiile, deoarece este adevárat cá cei mai multi oa-

meni sunt pe parcursul vietii victime ale emotiilor lornecontrolate. Ei sunt slujitori, nu stápáni ai emofiilorlor, deoarece nu au stabilit niciodatá obiceiuri determi-nate, sistematice, prin care sá-gi controleze sentimentele.

Fiecare persoaná care gi-a construit astfel mintea, ircátsá controleze cele gase departamente ale ei, printr-un sis-

tem strict de autodiscipliná, ar trebui sá adopte ;i sá ur-meze un plan definit, prin care sá-9i urmeze obiectivul.

Un discipot al acestei filozofii a scris un crez perrtruacest obiectiv, Pe care l-a urmat cu atáta congtiinciozita-te, incát i-a permis curánd sá deviná in intregime un in-divid cu o constiin!ábazatá pe autodiscipliná. A muncitcu atát de mult Succes,, incát este prezent aici pentru a fide ajutor altor discipoli ai acestei filozofii.

Si-a semnat crezul gi il repeta de douá ori pe zi; odatá dimineala devreme si a doua oará inainte de culca-

re. Aceastá metodá i-a adus avantaiul principiului auto-

sugestiei, prin care scopul crezului a fost transmis foar-

te clar cátre secfiunea subconqtientá a minfii, de unde a

fost preluat gi materializat in mod automat.latá in continuare continutul acestui crez:


CREZ PENTRU AUTODISCIPLINA!

Puterea oointei:

Recunoscánd faptul cá Puterea Voinfei este CurteaSupremá care conduce ceie sase departamente ale min-tii mele, o voi exersa zi de zi, atunci cánd voi avea ne-voie sá urgentez actiunea cátre indeplinirea unui scop;imi voi forma obiceiuri destinate sá puná in acliune pu-terea vointei mele, cel putin o datá pe zi.

Sentimente:

Realizánd cá sentimentele mele sunt atátpozitive, cátgi negative, imi voi forma obiceiuri zilnice t care vor in-curaja dezvoltarea emotiilor pozitive si má vor ajuta inconvertirea emotiilor negatirre intr-o acfiune folositoare.

Rntiwrc:

Recunoscánd cá atát sentimentele mele pozitive, cátsi cele negative pot sá fie periculoase, dacá nu sunt con-trolate si ghidate cátre rezultate agteptate, supun toatedorinlele, scopurile ;i obiectivele, facultátii rafiuniimele si voi fi ghidat de ea, pentru a le transpune inpracticá.

Imnginalie:

Recunoscánd nevoia de planuri si idei solide pentrua-mi indeplini dorinfele, imi voi dezvolta ima ginatía,solicitándu-i ajutorul in fiecare zi, pentru intocmireaplanurilor de viitor.

Cortgtiintd:

Recunoscánd cá sentimentele rnele sunt adesea gre-gite, fiind excesiv de entuziaste, si cá facultatea rafiuniimele nu are totdeauna cáldura sentimentelor, care estenecesará pentru a-mi perrnite sá combin in judecatamea dreptatea cu bunul plac, imi voi incuraja congtiin-

AUTODISCIPLINA 245

ta sá má ghideze cátre ceea ce este bun 9i ceea ce estegresit, dar nu voi respinge niciodatá verdictele pe carele va da, indiferent care ar fi pretul pe care trebuie sá-lplátesc.

Memorin:

Recunoscánd valoarea unei memorii vigilente, ffiávoi incuraja sá devin mai rrigilent, avánd grljá sá-i im-prim ciar toate gándurile pe care ag vrea sá le mai re-chem 9i prin asociere, acele gánduri legate de subiecteinrudite, pe care sá le pot chema frecvent in minte.

Partea subcongtientñ a minfii:Recunoscánd influenla pártii subcongtiente a minfii

asupra puterii mele, r¡oi avea grljá sá supun atenliei saleo imagine clará gi determinatá asupra Scopului Major invia!á gi asupra altor scopuri minore care converg cátrescopul major si voi pástra constant aceastá imagine infala párlii subcongtiente a minfii, repetánd-o zi de zi.

Semnátura ...

Disciplina controlárii propriei minti este obfinutá,pufin cáte putin, prin formarea obiceiurilor pe care unindivid poate sá le controleze. Formarea incepe in min-te; astfel, o repetifie zilnicá a acestui crez va crea o con-stiintá a obiceiurilor, despre acel tip particular de de-prinderi care este necesar sá dezvolte si sá controlezecele gase departamente ale mintii.

Simplul act al repetárii numelor acestor departamen-te are un efect important. Face individul congtient deexistenta acestor departamente; de importanla lor; defaptul cá pot sá fie controlate prin formarea unor obi-ceiuri de gándire; cá natura acestor deprinderi determi-ná succesul sau esecul unui individ in materie de auto-discipliná.


Ztua in care un om va recunoagte faptul cá succesulsau egecul sáu in viafá este o problemá de control asu-pra- emotiilor sale va fi una deosebit de importantá!

Ínainte insá sá recunoascá acest adevár, individultrebuie sá identifice existenta si natura sentimentelorsale, dar 9i puterea acestora formá de recunoasterepe care multi oameni nu o tolereazá niciodatá in viatá.

Existá o asociafie cunoscutá drept Alcoolicii Anonimi,ai cárei membri sunt imprástiafi in intreaga natiune.

Oamenii acfioneazáin grupári locale ale Minfii Cálá-uzitoare, in aproape fiecare orag. Ei se elibereazá unulpe celálalt de nenorocirea alcoolisrnului, intr-o dimen-siune care nu are nimic de-a face cu miracolul.

Ac ! ione azñ pr in nut o dis ciplin d !Medicamentul pe care-l folosesc este cel mai puter-

nic cunoscut de omenire. Constá in puterea minlií ome-nepti, direcfionatá cátre un scop definit, finalul fiind re-nuntarea la alcool.

Aceastá realitate ar trebui sá inspire toli oamenii sádeviná congtienfi de puterea propriilor minfi. Dacámintea poate vindeca alcoolismul - si se intámplá in-tocmai - poate atunci sá vindece gi sdrdcin, bolile, tearuasi littti t ñr ile autoitnp use!

Alcoolicii Anonimi obtin rezultate favorabile, deoa-rece membrii lor s-au implicat cu cealaltá ,,personalita-te" ; crt acele entitáti nevázute, care sunt reprezentate deputerea gándului; cu fortele minlii omenegti care nu re-cunosc nici o realitate drept ,,imposibilá".

Organizatia va supravietui si se va dezvolta, astfelcum ar trebui sá se intámple cu toate fortele binelui. Eaigi va extinde eventual serviciiie, incluzánd nu doar era-dicarea nenorocirli cauzate de alcooiism, dar si a celor-lalte prolrleme cum ar fi teama, sárácia, boala, ura siegoismul.

AUTODISCIPI-INA 247

In cele din urmá, Alcoolicii Anonimi vor adopta fáráindoialá cele 77 principii ale fllozofíei 9i vor face astfelincát sá benefi cieze fiecare membru al organizatiei deavantajele acestora, astfel cum cáfiva dintre ei deja auacfionat in acest sens, cu efecte uimitoare.

Este un lucru bine cunoscut cá un dusmqn identíficateste pe jumátate invins.

Acest lucru se aplicá si dugmanilor care aclioneazáin mintea unui individ, dar gi celor externi; se aplicá inspecial sentimentelor negative.

Odatá ce ;i-a identificat dugmanii, individul incepe,aproape incongtient, sá-gi formeze obiceiuri, prin auto-discipliná, cu care sá treacá la contraatac.

Procesul este valabil 9i in cazul sentimentelor poziti-ve, deoarece este adevárat cá un beneficiu recunoscuteste utilizat pe jumátate.

Emotiile pozitive sunt benefice, deoarece sunt o par-te a forfei conducátoare a mintii; dar sunt de folos doarcánd sunt organizate gi direcfionate cátre atingereaunui scop definit, cátre obtinerea unor rezultate con-structive. Dacá nu sunt controlate in acest mod, pot sáfie la fel de periculoase ca 9i sentimentele negative.

Mediul de control este autodisciplina, aplicatá siste-matic si voluntar prin obiceiurile gándirii.

Sá iuám ca exemplu sentimentul Credintei:Acest sentiment, cel mai puternic dintre toate, poa-

te sá fie de folos doar atunci cánd este exprimat prin-tr-o acfiune organizatá construct:^, bazatá pe definireascopului.

Credinta fárá acttune este inutilá, deoarece se va des-compune in vise de-o zr, ambrtii si optimism irosit.

Autodisciplina este mediul prin care un individ poa-te sá stimuleze sentimentul Credinfei, printr-o aplicareperseverentá a de_fhtirii scopului.


Disciplirla ar trebui sá inceapá prin stabilirea obi-ceiurilor care stimuleazá folosirea puterii voin.tei, pen-tru cá este ego-ul - locul in care este amplasatá aceas-tá putere - in care-gi au originea dorinfele. Astfel, intresentinrentele Dorintei si cele ale Credintei existá o legá-turá.

Oriurrde va fi o dorin!á arzátoare, va exista o capaci-tate de investire a Credinfei, direct proportionalá cu in-tensitatea dorintei. Cele douá sunt asociate in perma-nen!á. Stimulati una dintre ele si o veti stimula automatgi pe cealaltá.

Aceasta este cea mai completá formá de autodiscipli-ná.

Benjamin Disraeli, in opinia unora cel mai bunprim-ministru englez al tuturor timpurilor, a obtinutaceastá pozitie inaltá prin puterea absolutá a vointeisale,, directionatá de definiren scopului.

§i-a inceput cariera in calitate de scriitor, dar nu a

avut un sl-lcces rásunátor in acest domeniu.A publicat peste o duziná de cár!i, dar nici una din-

tre ele nu a produs publicului o impresie deosebitá.Esuánd in acest domeniu, a privit infrángerea ca pe oprovocare la un efort si mai asiduu intr-o altá sferá deactivitat nimic mai mult.

A intrat apoi in politicá, cu mintea concentratá asu-pra functiei de prim-ministru al mareiui Imperiu Brita-nic.

in 7837 a devenit membru al Pariamentuiui de laMaidstone, dar primul sáu discurs a fost universai pri-vit ca un esec total.

Si-a prirrit din nou infrángerea ca pe o provocare dea mai íncerca o datá. LuptándLr-se in continuare, fárá sá

aibá nici un gánd de renuntare, a devenit lider al Came-rei Comiineior in 1658 si mai tárziu cancelar al ministe-

AUTODISCIPLINA 249

rului de finange. in 7868, si-a atins Scopul Major Definit,devenind prim-ministru.

In aceastá pozitie, a avut de infruntat o opozifie teri-bilá (aceasta era ,,perioada sa de testare"), care a avut carezultat demisia sa; fárá sá accepte aceastá infrángeretemporará ca pe un esec,, el a pregátit o revenire si a fostales a doua oará prim-ministru, devenind dupá aceeaun mare cláditor al imperiului, extinzándu-si influenfain multe directii diferite.

Cea mai mare realizare a sa a fost achizilionarea Ca-nalului Suez - o acfiune care a adus Imperiului Britanicavantaje economice fárá precedent.

Nota dominantá a irtregii sale cariere a fost autodis-ciplina!

Rezumándu-9i realizárile intr-o scurtá propozífie, ela spus: ,,Secretul succesului este fidelitatea fatá de sco-pul ales!"

Cánd drumul sáu luase o turnurá dificilá, putereavoinfei lui Disraeli a atins nivelul sáu extrem. L-a ajutatsá treacá peste problemele legate de infrángerea tempo-rará si i-a adus victoria.

in acest punct se aflá cel mai mare pericol pentru ma-joritatea oamenilor!

Oamenii renun!á gi abandoneazá, atunci cánd aude-a face cu evenimente neplácute; de multe ori, ar maifi avut de fácut doar un singur past care í-ar fi purtattriumfátor spre victorie.

Puterea voinfei este necesará mai ales atunci cándproblemele viefii sunt impovárátoare. Iar autodiscipli-na va fi cea care va furníza aceastá putere, pentru depá-sirea oricárui eveniment neprevázut, indiferent de in-tensitatea sa.

Regretatul Theodore Roosevelt poate sá fie conside-rat un alt exemplu a ceea ce i se poate intámpla unui om


motivat de voinla de a invinge, in ciuda unor mari dez-avantaje.

In prima parte a tinerelii sale a avut probleme de sá-

nátate grave, respiratorii gi de vedere, suferind de astmcronic. Prietenii sái nu sperau sá-gi mai refacá vreodatásánátate a, dar el nu le impártá9ea párerea, datoritá fuP-

tului cá identificase puterea autodisciplinei.A pornit spre Vest, insolind un gruP de muncitori

care plecaserá in cáutarea norocului, 9i s-a suPus unuiprogram de autodiscipliná, cu ajutorul cáruia gi-a con-

struit un trup viguros gi o minte hotárátá. Unii mediciau spus cá nu are ganse de reugitá, dar el a refuzat sá le

accepte verdictul.in batalia sa de a-gi regási sánátatea, a dobándit o

discipliná perfectá, astfel incát, atunci cánd s-a intors inEst, a intrat in politicá gi a continuat sá avanseze, pánácánd a reugit sá ajungá pregedinte al Statelor Unite-

Cei care i-au fost aproaPe au sPus cá cea mai remar-cabilá calitate a sa era o voin!á care refuza sá priveascáinfrángerea ca pe un egec, consideránd-o nimic maimult decát un imbold spre un efort gi mai susfinut. Din-colo de aceastá voin!á, abilitatea, educalia si experienfasa nu erau in nici un fel superioare oamenilor din jurulsáu, despre care nu s-a auzít niciodatá nimic-

in timp ce era pregedinte, unii oficiali din armatá

s-au pláns in legáturá cu ordinul sáu de a se menlineapli din punct de vedere fizic. Pentru a le aráta cá gtia

ce vorbegte, a cálárit 160 km, pe drumurile dure ale Vir-giniei, in timp ce oficialii din armatá erau mult in urmasa, incercánd cu greu sá tiná pasul.

Dincolo de toate aceste activitáti ftzice se afla o min-te activá, hotárátá sá nu se lase afectatá de slábiciunea

sa ftztcá. iar acea activitate mintalá s-a reflectat Pe Par-cursul administratiei sale la Casa Albá.

AUTODISCIPLINA 257

O expeditie francezá a eguat in incercarea de a con-strui Canalul Panama.

Theodore Roosevelt a spus: ,,canalul va fi construit"si a mers acolo sá munceascá, pentru a-gi exprima cre-dinfa, in termenii acfiunii. Canalul a fost construit!

Puterea personalá este ascunsá in vointa de a reugi!Dar poate sá fie eliberatá doar prin acfiunea autodis-

ciplinei si nu prin alte mijloace.Robert Louis Stevenson a fost un tánár delicat incá

din ziua nagterii sale. Sánátatea l-a impiedicat sá depu-ná o muncá suslinutá in studiul sáu, páná Ia vársta de17 ani. La 23 de ani, starea sa de sánátate era atát deproastá, incát medicii l-au trimis departe de Anglia.

A intálnit apoi femeia vietii sale gi s-a indrágostit.Dragostea pentru ea era atát de mare, incát i-a dat o

nouá speran!á tr via!á, un motiv nou de a acfiona, ast-fel cá a inceput sá scrie, degi corpul sáu fizic abia era aptsá se deplaseze. A continuat sá scrie, imbogátind lumeacu cárfile sale, acum acceptate universal drept capodo-Pere.

Acelagi motiv, dragostea,le-aredat aripile gándirii sialtor oameni care, asemeni lui Robert Louis Stevenson,au fácut aceastá lume mai bogatá si mai buná. Fárá mo-bilul dragostei, cu siguran!á cá Stevenson ar fi muritfárá sá lase ceva omenirii. A transformat dragostea pen-tru femeia aleasá in opere literare, adoptánd obiceiurileautodiscipiinei, care a preluat controlul asupra celorgasê departamente ale mintii sale.

Intr-o manierá similará, Charles Dickens a transfor-mat o iubire tragicá in opere literare care au imbogátitlumea. irr loc sá se afunde in durerea disperárii dupáprima sa mare iubire, si-a inecat supárarea in intensita-tea cu care a inceput sá scrie. irr aceastá manierá, a in-chis usa dupá o experientá pe care altii ar fi folosit-o ca


pe o scuzá pentru a nu-gi incleplini misiunea - un alibipentru egec.

Prin autodiscipliná, gi-a convertit supárarea enormá?ntr-un lucru deosebit, care i-a dezváluit prezenta ,,ce-Xeilalte personalitári" ale sale, reprezentatá de putereageniului reflectat in operele sale literare.

Existá o regulá imbatabilá atunci cánd supárárile gi

dezamágirile vá impreso ará, gí anume - transformareaacestor frustrári emolionale prin muncá planificatá sus-tinutá.

Este o regulá fárá egal.Iar secretul puterii ei constá in autodiscipliná.Eliberarea corpului gi a minfii, independenfa 9i sigu-

ranta economicá sunt rezultate ale inifiativei personale,exprimate prin autodiscipliná.

Aceste dorinle universale nu pot sá fie asigurate prinnici un alt mijloc.

Tiebuie sá parcurgeti singuri ceea ce a rámas. Dacáali urmat instructiunile pe care vi le-am dat, cu atitudi-nea mintalá potrivitá, sunteti acum in posesiaSecretului Bogátiilor.

Vá voi dezválui acum un mare adevár de importan-fá majorá: Secretul Bogátiilor este reprezentat in intregi-me de cea mai mare putere cunoscutá omului: putereagándirii!

Puteti sá intrati in posesia Secretului Bogáfiilor, stá-pánindu-vá propria minte, prin cea mai strictá autodis-cipliná.

Prin autodiscipliná vá putefi plasa tn centrtil sau ínafar a evenimentelor vietii!

Autodisciplina vá va ajuta sá vá controlali atitudineamintalá. Atitudinea mintalá vá va ajuta sá stápániti in-támplárile vietii si sá convertili orice nenorocire, infrán-gere sau esec intr-un avantaj echivalent ca amploare.

AUTODISCIPLINA ')t"?

latá de ce o Atitudine Mintalá Pozitivá ocupá primr:;loc pe lista celor Douásprezece Bogálii ale viefii.

Prin urmare, ar trebui sá fie evident pentru dumnea-voastrá cá minunatul Secret al Bogátiilor nu este nicimai mult, nici mai pulin decát autodisciplina necesarápentru a vá ajuta sá intrafi in intregime in posesia prc-priei dumneavoastrá minfi! incepeti chiar din locul incare vá aflati si veti deveni propriul dumneavoastrá stá-pán. Incepeli acum! Terminafi pentru totdeauna cu ve-chiul dumneavoastrá fel de-a fi, care v-a finut in suferin-lá gi in lipsuri. Recunoagtefi gi adoptati ,,cealaltápersonalitate", care vá va aduce tot ceea ce isi doresteinima dumneavoastrá.

Amintili-añ cñ este deosebit de important faptul cd singu-rul lucru asupra cñruia definefi controlul total este proprindumn e aa o as t r d at it udine mintald !

Pentru cá acesta este Secretul Bogátiilor!

CUPRII{S

Cuaántinainte ...51. Cele Douásprezece Bogálii ale viefii ......9Z.CeiOptPrinfi ....23

3. Definirea scopului ......324. Obiceiul de a face un efort ft:r plus . . 63

5. Dragostea, adeváratul eliberator al omenirii . . .74

6.MinteaCáláuzitoare ...100

7. Analiza principiului Minfii Cáláuzitoare . . . . .107

8.PracticareaCredinlei .. .....133

9.Legea Forlei Cosmice a Obignuintei ....768

10. Autodisciplina . .208

O cartede neinlocuit,in sfaturi5iaplicare!

§c*re?rxl *:*g§qi*3*r, bazatá pe formula de reu5itá a lui And

-{§,*,§'L¡f,t-*-

.r§4'

I.t

§** !¿¡=3§ ,fli

descrie, pas cu pas, cea mai importantá filozofie de succes a zilelor noastre.

Aceastá filozofie incredibilá, culeasá din experienlele de succes a sute dintre

cei mar puternicigi mai bogali oameniai planetei, vá va aráta cum sá reu5ili

pe orice drum alvielii.

Napoleon Hill a devenit unul dintre cei mai distingi autori ai lumii. A trecut de

la jurnalisticá la Drept, a lucrat pentru Andrew Carnegie ;i a devenit rapid un

excelent confident gi consilier pentru oameni de afaceri 9i pregedin!i. Printre

numero;ii sái asociali se numárá Franklin D. Roosevelt, Mahatma Gandhi,

Thomas Edison, Henry Ford ;i sute de alli lideri mondiali.

r*fmr*s*ffireffiffi_#'WdM§§# *e s *

ffi&tr€ffi §ffiffi#ffi

Dale Carnegie spunea cá existá patru cai,5i numaipatru, prin care putem avea

contact cu lumea. Suntem evaluali 5i clasificali ín func,tie de ce facem, cum

aratdm, ce spunem 5i cum o spunem.

coleclia cárli cheie a fost conceputá intocmai pentru a vá ajuta sá parcurgeli

aceste patru cái, dezváluind secretele de succes ale celor maiavizali autoriinmaterie. Un ghid esenlial pentru cei ce i5i doresc sá i5i atingá scopurile

propuse 5isá aibá o via!á fericitá 5i echilibratá.

§*ee*§s& a§§*www,curteaveche.ro llflll[[Jltililffi[il]l

Business

Napoleon hill secretul bogăţiilor