! Metode de Evaluare in Cdp

8/17/2019 ! Metode de Evaluare in Cdp

1/13

METODE ŞI TEHNICI UTILIZATE

ÎN EVALUAREA CLIENŢILOR DIN CONSILIEREA PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

Obiectivele evaluării impun organizarea acesteia după o procedură care împrumută modelul deevaluare consilier ică, fără a fi acesta.

Se referă la vvaluarea unei persoane consiliate care impune organizarea acesteia după o procedură

deosebit de complexă, care poate include utilizarea a 2 categorii de metode şi tehnici:

metodele de bază, numite psihometrice, de evaluare a poten!ialului intelectual, aptitudinal,

comportamental şi de personalitate: chestionare, scale, teste,

metodele complementare, în care putem folosi: anamneză şi analiza datelor biografice, metoda

observa!iei, metoda interviului, convorbirii, analiza şi aprecierea calită!ii produselor activită!ilor.

"etoda psihometrică de evaluare a poten!ialului intelectual, aptitudinal şi comportamental, anamneză

şi analiza datelor biografice, metoda observa!iei, metoda interviului, analiza şi aprecierea calită!ii

produselor muncii.

#articularită!ile activită!ii psihice sunt estimate prin intermediul probelor consilier ice, reflect$nd

procesele opera!ionalintelectuale, motiva!ia, capacitatea cognitivă, particularită!ile individuale ce !inde reactivitatea emo!ională ele.

%ar, caracteristicile persoanelor consiliate se referă doar la: echilibrul emo!ional, volumul şi dinamica

verbală, atitudinea, reac!iile la stimuli diverşi etc.

"etoda psihometrică este reprezentată de utilizarea acelor probelor consilier ice aplicate colectiv în

sistemul creionh$rtie sau în vaiantă soft, prelucrate in mod operativ cu a&utorul grilelor de corectare ,

evaluare ulterioară decelării rezultatelor.

'nsă aceste probe sunt doar cele numite din categoria (.

(stfel facem diferen!a conform standardelor internationale si reglementarilor (.#.(. )*he (merican

#s+chological (ssociation.

#rin urmre, testele consilier ice se clasifica, in functie de nivelul de calificare si compententa necesar

pentru administrarea lor, se imparte in trei categorii:

1


2/13

a *estele de nivel ( pot fi administrate, scorate si interpretate, cu a&utorul manualului, de catre orice

persoana, indiferent de calificarea ei profesionala- se utilizeaza in mediul educational sau in mediul

organizational )de exemplu, testele de cunostinte, testele de achizitie.

b *estele de nivel pot fi utilizate de persoanele care au absolvit studii universitare de specialitate

)consilier ie, asistenta sociala, psihosociologie. /n categoria testelor de nivel intra instrumente

psihodiagnostice cum ar fi testeler de aptitudini ) de exemplu, "atricile #rogresive 0aven- *#(1)ateria de *este 1onsilier ice de (ptitudini 1ognitive- 1(S )1ognitrom (ssessment S+stem si

tehnicile proiective simple, care nu necesita un training specializat ) *estul (rborelui, %esenul

#ersoanei, %esenul amiliei.

c *estele de nivel 1 pot fi utilizate doar de persoane calificate pentru uzul respectivelor teste-

necesita un set de abillitati si competente certificate prin atestate, obtinute in urma participarii la

traininguri specializate )sub supervizarea unui consilier calificat . %e asemenea, dreptul de utilizare i

au si specialistii care detin titlul de doctor in consilier ie.

METODE ŞI TEHNICI UTILIZATE ÎN EVALUAREA

“ CARACTERISTICILOR DE PERSONALITATE”

3valuarea personalită!ii este un demers complex care implică un efort sistematic de

în!elegere şi predic!ie a comportamentului uman, a caracteristicilor personalită!ii care asigură

succesul profesional.

(stăzi există chiar corela!ia semnificativă dintre anumite caracteristici ale personalită!ii şi reuşita

profesională a fost confirmată de numeroase cercetări.

2


3/13

#ersonalitatea poate fi descrisă ca o structură de trăsături, de moduri caracteristice de

comportament,

cunoaştere, reac!ie, sim!ire şi exprimă:

îmbinarea nonrepetitivă a însuşirilor psihice care caracterizează mai pregnant şi cu un gradmai mare de stabilitate omul concret şi modalită!ile sale de conduită-

ea este elementul stabil al conduitei unei persoane, modul său obişnuit de a fi, ceea ce o

diferen!iază de alte persoane-

un complex de factori de natură motiva!ională, afectivă, voli!ională, intelectuală, caracterială

etc, expresie a individului în modalită!ile lui exteriorizare, de ac!iune şi, de aceea, cunoaşterea

resorturilor ei intime permite, predic!ii asupra unor comportamente în situa!iile cotidiene şi în

cele speciale.

%imensiunile evaluate se referă la: activismul general, autocontrolul, ascenden!a, sociabilitatea,

stabilitatea emo!ională, obiectivitatea, toleran!a la frustrare, spiritul reflexiv, capacitatea de rela!ionare

interpersonală, masculinitatea, prezen!a4absen!a acuzelor psihosomatice, agresivitatea,

depresivitatea, excitabilitatea, calmul, inhibi!ia, tendin!a de dominare, extraversia.

153S*/O6(03734S1(7373 %3 */# ( %3 #30SO6(7/*(*3 (73S3 %3 /31(03 %/6*03

38(79(*O0/ '6 961 /3 %3 17/36* / #0O73"(*/1( 9;0(8/*( 3S*3 638O/3 S


4/13

METODE ŞI TEHNICI COMPLEMENTARE UTILIZATE ÎN EXAMINAREA ŞI SELECŢIA CONSILIER

ICĂ

1. ANAMNEZA

(namneza reprezintă o secven!ă a procesului de evaluare al individului care surprinde aspecte ale

originii şi evolu!iei unor particularită!i individuale ce !in de reactivitatea emo!ională, trăsăturile de

caracter, dar şi aspecte privind starea actuală a clientului.

/nforma!iile oferite de cei examina!i vor fi consemnate sistematic întro ?işă de

anamneză4cunoaştereA de către client, urm$nd ca prin interviu consilierul să completeze, să

detalieze sau să clarifice informa!iile ob!inute.

(namneza

(namneza reprezintă o secven!ă a evaluării clientului care surprinde aspecte ale originii şi evolu!iei

unor particularită!i individuale ce !in de reactivitatea emo!ională, trăsăturile de caracter, dar şi aspecte

privind starea actuală a clientului.

"etoda vizează str$ngerea informa!iilor despre principalele evenimente trăite de individ în existen!a

sa, despre rela!iile şi semnifica!ia lor în vederea cunoaşterii ?istoriei personaleB a clientului./nforma!iile oferite de cei evalua!i vor fi consemnate sistematic întro ?işă de evaluareA de către

client, urm$nd ca prin interviu consilierul să completeze, să detalieze sau să clarifice informa!iile

ob!inute. Se concentrează asupra succesiunii diferitelor evenimente din via!a individului, rela!iilor

dintre evenimentele cauză şi evenimentele efect, dintre evenimentele scop şi cele mi&loc. (vanta&ele

decurg din naturale!ea şi autenticitatea datelor furnizate de această metodă. %ezavanta&ele sunt date

de faptul că fiind o metodă de reconstituire a vie!ii unui individ, pornind de la diverse surse, este

posibil ca această reconstituire să fie incompletă sau chiar voit deformată.

işa anamnestică solicită informa!ii referitoare la:

/. Date de identificare

6ume şi prenume- v$rsta- studii )ultima formă de învă!ăm$nt absolvită, eventual cursuri de calificare

sau perfec!ionare- profesia, ocupa!ia.

//. Anamneză familială

*ata: nume şi prenume, v$rsta în prezent. Starea sănătă!ii. #rofesia, ocupa!ia. 0ela!ia cu clientul.

4


5/13

"ama: se urmăresc aceleaşi puncte.

ra!i4surori: se urmăresc aceleaşi puncte.

(tmosfera în familia de origine: calitatea rela!iei între părin!i. între părin!i şi copii- rela!iile dintre fra!i.

"odelul general al rela!iilor în familie C alian!ă, comunicare, excludere, tendin!a de a găsi vinova!i

)A!api ispăşitoriA.

(tmosfera în familia proprie: calitatea sănătă!ii membrilor familiei, situa!ia copiilor, dificultă!i, satisfac!ii în via!a de familie- colaborarea dintre so!i în luarea deciziilor în familie.

Starea socială actuală: aprecierea condi!iilor de locuit şi a nivelului de trai.

III. Date personale

#robleme medicale anterioare: afec!iuni, opera!ii, accidente.

Dcolarizare: şcoli urmate, rezultate. #reocupări şcolare şi extraşcolare. 0ela!iile cu profesorii şi

colegii. (titudinea fa!ă de şcoală.

/storic ocupational: profesie, cursuri de calificare. 7ista cronologică a slu&belor, cu motiva!ia schimbării

acestora. unc!ii îndeplinite, în ordine cronologică, de la anga&area ca militar cu contract. Situa!ia

financiară actuală. ;radul de satisfac!ie în muncă. (spira!ii profesionale şi extraprofesionale.

0ela!ii: prietenii, pu!ine sau multe, superficiale sau str$nse. 0ela!iile cu colegii de muncă şi cu

superiorii.

olosirea timpului liber: gestionarea timpului, modalită!i de petrecere a timpului liber, pasiuni.

(utoaprecierea propriei personalită!i: recunoaşterea calită!ilor şi defectelor- acordarea de note pentruanumite atribute.

2. OBSERVAŢIA

1onsilierul cercetează realitatea interioară şi exterioară clientului, caracteristicile personale ale

acestuia şi prin metoda observa!iei, stabilind legături adecvate şi sinteze în func!ie de semnifica!ia

aspectelor sesizate )observate.

Observa!ia şi metodele observa!ionale

1onsilierul cercetează realitatea psihică şi prin metoda observa!iei, stabilind legături adecvate şi

sinteze în func!ie de semnifica!ia aspectelor sesizate.

'n rela!ia consilierEclient recunoaştem valoarea deosebită a actului observabil, examinarea

ulterioară fiind considerată ca o observa!ie sistematică, scurtă şi intensă.

5


6/13

Observa!ia atentă şi sistematică practicată în cursul consilierii ne oferă informa!ii importante despre

personalitatea clientului, despre modul în care ob!ine o anume performan!ă.

0esping$nd constatările înt$mplătoare, fugitive şi observările empirice, consilier ia modernă se

impune ca model obligatoriu de urmat, ea fiind de fapt cea care oferă despre metoda observa!iei,

informa!ii ştiin!ifice ca metodă:

sesizarea esen!ialului şi aspectelor semnificative din fenomene )frecven!ă, amploare- surprinderea simptomelor precise ale proceselor-

identificarea situa!iilor problemă-

caracterizarea contextului psihoprofesional in care se produce un proces sau altul etc.

'n rela!ia consilierclient recunoaştem valoarea deosebită a actului observabil, evaluarea prin

observa!ie fiind considerată ca o observa!ie sistematică, scurtă şi intensă.

Observa!ia atentă şi sistematică practicată în cursul evaluării ne oferă informa!ii importante despre

caracteristicile de bază, generale ale personalită!ii clientului, cu condi!ia să cunoaştem semnifica!ia

termenului, conceptului, metodelor de personalitate, adică acele informa!ii despre modul în care

ob!inem o anume performan!ă.

#e calea observa!iei directe sistematice se pot eviden!ia, în împre&urările determinate de efectuarea

evaluarii clientului, aspecte ale personalită!ii şi se pot descrie tipurile de comportament )tablouri

comportamentale emotiv sau meditativ, volitivimpulsiv, instabilnervos etc.

*ipurile de comportament din care reies informa!iile cu a&utorul cărora se poate realiza interpretarea

calitativă sunt:

comportamentul general în cadrul evaluarii , considerată ca situa!ie necesară demarării

ulterioare a planului de interven!ie pe problema clientului în dezvoltarea sa personală:

atitudinea fa!ă de consilier , de alte persoane prezente, de evenimentele ce survin în timpul

efectuării evaluarii , atitudinea fa!ă de con!inutul probei şi performan!elor ob!inute. comportamentul operator al clientului, în însăşi execu!ia sarcinilor propuse de consilier :

în!elegerea sarcinii, etapele apărute în rezolvarea problemelor, folosirea experien!ei

achizi!ionate anterior în abordarea unor sarcini analoge, motivările logice ale solu!iilor găsite

etc.

6


7/13

a Observa!ia comportamentului în timpul aplicării probelor:

vizează atitudini în momentul începerii evaluarii )cooperare, entuziasm, pasivitate, opozi!ie,

dispozi!ie negativă etc-

atitudini în cursul evaluarii -

activită!i şi mişcări necontrolate-

metoda spontană de lucru-

reac!ia la insuccese, dificultă!i.

/nterpretarea acestor atitudini furnizează clemente de în!elegere a personalită!ii, dar se impune o

anumită pruden!ă în interpretarea indicilor comportamentali înregistra!i prin observa!ie, deoareceprobele efectuate sunt, prin construc!ie, destinate evaluării altor dimensiuni ale personalită!ii.

Observa!ia poate sugera ipoteze care să conducă la o anumită strategie de evaluare a unor aspecte

ale personalită!ii prin probele specifice aplicate.

1onsilierul va consemna în fişa individuală toate aspectele )concluziile importante rezultate din acest

demers.

b Observa!ia comportamentului în timpul interviului

8izează informa!iile verbale furnizate de client în urma întrebărilor care i sau pus, precum şi alte

informa!ii furnizate spontan de acesta- informa!ii nonverbale furnizate printrun limba& al corpului şi

care eviden!iază aiitudini, motiva!ii, stări afective )dispozi!ie, tensiune, frică etc..

1onsemnările privind comportamentul general manifestat în timpul interviului poate înregistra:

reac!ii pozitive: deschis, cooperant, sincer etc- reac!ii negative: necooperant, nesincer, tensionat, neliniştit, agita!ie nervoasă, instabilitate,

tremuratul m$inilor, facies tensionat, paloare facială, respira!ie sacadată etc.

1onsilierul va evalua comportamentul observat în timpul interviului, va eviden!ia un ansamblu de

informa!ii, apoi va sintetiza formul$nd în fişa de consemnare4cunoaştere a clientului, aspectele

importante, valorific$nd experien!a profesională astfel înc$t să nu se înregistreze erori de evaluare.

'ntre consilier şi clientul examinat se vor stabili raporturi adecvate de încredere reciprocă, o7


8/13

atmosferă de intercomunicare c$t mai sinceră şi firească.

%in comportamentul clientului în situa!ia de examen se pot desprinde elemente caracteristice care îl

pot defini pe acesta din punct de vedere structural şi func!ional, se pot eviden!ia aspecte ale

personalită!ii acestuia în împre&urările determinate de efectuarea evaluarii clientului.

3. INTERVIUL

1ondi!iile în care se desfăşoară interviul )loc, durată, manieră de înregistrare a răspunsurilor rolurile

şi aşteptările persoanelor anga&ate în schimbul conversa!ional, constituie cadrul pe care consilierul

are datoria de al respecta şi de a impune să fie respectat.

(spectul cel mai important întrun interviu semistructurat constă în faptul că prin acesta se ob in maiț

multe informa ii despre motiva iile, aspira iile, obiectivele, atitudinile si valorile unei persoane.ț ț ț

/nterviul semistructurat nu este si cel mai facil, însă oferă cea mai mare flexibilitate si posibilitate de a

ob ine c$t mai multe informa ii de la interlocutor. #rincipiile după care are loc sunt: flexibilitate,ț ț

deschidere, respect fata de intervievat, obiectivitate in evaluare, neutralitate în atitudini, adaptabilitate

în raport cu intervievatul, fine e consilier ică, empatie. #entru ca interviul să decurgă c$t mai naturalț

nu sunt necesare doar cuno tin e, ci i experien a de natură interpersonală i profesională din parteaș ț ș ț ș

celui care conduce interviul. /nterviul semistructurat are rolul de a ghida discu ia, oferind un suport deț

teme si cliente de abordat pe parcursul acesteia.

'n interviul structurat, consilierul pregăte te sau prime te o listă de întrebări standard care vor fiș șutilizate în timpul interviului. /nterviul structurat se desfăşoară după un plan al clientelor care vor fi

abordate. Ordinea acestora este stabilită în prealabil. #entru fiecare client sunt formulate întrebări

principale. 'n func!ie de răspunsurile primite, interviul este completat cu întrebări specifice fiecărui

client. 3xistă şi forma interviului nestructurat care implică pu ine pregătiri prealabile. /nterviulț

nestructurat este mai spontan si greu de focusat pe obiectiv. /nterviurile pot evalua foarte bine

capabilită ile interpersonale ale persoanei . %e aceea, interviurile pot fi considerate cele maiț

recomandate tehnici utilizate în activitatea consilierului.

(stfel apare denumirea de interviu standardizat, în care se pun serii de întrebări iar răspunsurile sunt

înregistrate întro forma standardizată, i apoi variantele mai pu in formale, în care se lasăș ț

consilierului libertatea de a modifica ordinea întrebărilor, de a le explica în elesul, de a adăuga uneleț

întrebări suplimentare sau chiar de a schimba formularea.

(vanta&ele interviului standardizat:

a face informa ia comparabilă,ț

8


9/13

b este mai fidel,

c minimizează erorile de formulare a întrebărilor.

'n opozi!ie, interviul nestandardizat:

a permite standardizarea interesului întrebărilor,

beste mai valid,

c este mai flexibil./nterviul, definit ca situa!ie socială de schimb conversa!ional între două persoane în scopul culegerii

de informa!ii întrun cadru specificat, capătă valen!e deosebite atunci c$nd se desfăşoară după reguli

şi obiective consilier ice.

1ondi!iile în care se desfăşoară interviul )loc, durată, maniera de înregistrare a răspunsurilor,

rolurile şi aşteptările persoanelor anga&ate în schimbul conversa!ional, constituie cadrul pe care

consilierul are datoria de al respecta şi de a impune să fie respectat.

#articipan!ii la interviu cunosc în mod explicit obiectivul discu!iei purtate, care, în acest caz, este

reprezentat de culegerea de c$t mai multe informa!ii despre client, completarea sau4şi clarificarea

informa!iilor ob!inute prin alte metode. /ntegr$nd şi depăşind acest aspect, interviul vizează

în!elegerea func!ionării interne psihice a clientului intervievat.

/nterviul este un instrument care permite accesul la caraceristicile interioare ale clientului şi

în!elegerea acestuia în specificitatea sa.

'n această etapă, a evaluării, prin interviu se urmăreşte clarificarea sau4şi completarea informa!iilor

din fişa anamnestică, fişa de cunoaştere, confirmarea sau infirmarea rezultatelor ob!inute la

chestionarele4scalele4 testele de tip ( de personalitate, aptitudini, atitudini, de evaluare a

afectelor4emo!iilor4sentimentelor, culegerea a c$t mai multe informa!ii cu privire la activitatea

specifică, la motiva!ia clientului pentru desfăşurarea acelei activită!i etc. 3ste indicată păstrarea unei

anumite flexibilită!i în realizarea interviului, astfel înc$t clientii să nu se simtă constr$nşi.

'n final, consilierul trebuie să facă aprecieri cu privire la posibilită!ile adaptative şi la gradul de

inser!ie socială a celor investiga!i întro consiliere pentru dezvoltare personală individuală sau de

grup, sau dacă competenşa sa este depăşită şi face direc!ionarea clientului către al!i specialişti cu

competen!e specifice.

9


10/13

Consilierul are libertatea de a consemna orice informaţie, pe care o consideră necesară în evaluare,

precum şi de a face orice recomandare utilă.

Observaţie:

F 1O6S/7/3097 3S*3 O7/;(* S< 03S#31*3 /6*/"/*(*3( 17/36*979/. /6O0"(=//73 S3

8O0 1O6S3"6( '6 090/1/73 S#31/(73, '6*0O "(6/30< 1(03 S< 69 (%91<

#03G9%/1// /6%/8/%979/.

4. CONVORBIREA

1onvorbirea este o discu!ie premeditată, anga&ată între consilier şi clientul investigat, presupun$nd

rela!ia directă, de tipul fa!ă în fa!ă, dar şi sinceritatea deplină a clientului.

3xistă mai multe tipuri de convorbire, în func!ie de situa!ie aleg$nduse dintre: C

1onvorbirea standardizată, diri&ată, structurată, care se bazează pe formularea aceloraşi întrebări, în

aceeaşi formă şi aceeaşi ordine pentru to!i clientii- C 1onvorbirea

semistandardizată, semistructurată, în care întrebările, pot fi reformulate, se poate schimba

succesiunea acestora, se pot pune întrebări suplimentare-

C 1onvorbirea liberă, spontană nu presupune folosirea unor întrebări prestabilite, acestea fiind

formulate în func!ie de situa!ia particulară în care se desfăşoară- C1onvorbirea psihanalitică, propusă de S. reud se bazează pe metoda pshoterapeutică sihanalitică,

a asocia!iei libere de idei )pe care o recomandăm doa spre studiu, aprofundarea acesteia necesit$nd

angrenarea în formarea ca specialist în orientare şi este folosită pentru analiza şi interpretarea

diferitelor probleme ale pacientului-

C 1onvorbirea nondirectivă, propusă de 1. 0ogers )recomandat ca autor căruia să i se citească

publica!iile cel pu!in de bază, creează condi!iile consilier ice care să faciliteze relatările spontane ale

clientului fără ca acesta să fie permanent întrebat.

. CHESTIONARUL

10


11/13

1hestionarul este probabi

cea mai folosită metodă în evaluarea unui individ, de nivel cantitativ şi instrumentul preferat al

consilier ilor,sociologilor . Spre deosebire de testele de

personalitate, chestionarul vizează cu precădere nivelul conştiin!ei. %atele culese prin chestionar au o

dublă caracteristică: sunt at$t subiective, c$t şi obiective. #rin urmare, măsurarea poate fi privită

printro dublă perspectivă: fie individuală, fie colectivă. iecare chestionar reprezintă un client, iarcompilarea, crearea ansamblului de chestionare, corespunde unei colectivită!i. 1hestionarul este

construit esen!ial în func!ie de modelul de analiză a rezultatelor care permite să se răspundă

problematicii ini!iale.

#robe sau /nstrumente de evaluare (cestea

sunt elaborate fie de specialiştii psihologii, sociologi, pedagogi )testele nestandardizate, consilieri

şcolari, fie de organisme specializate în domeniu )teste standardizate. *estele îndeplinesc mai multe

func ii: cunoa terea nivelului deț ș

pregătire a subiec ilor testa i- evaluarea eficientei predării-ț ț

diagnosticarea dificultă ilor de învă are- ț ț

selec ionarea, pentru a trece pe o treapta superioara de pozi!ie. 1omponenteleț

evaluării avute în vedere: grupul inta deț

subiec i căruia se adresează: natura deciziilorț

ce urmează a fi luate pe baza datelor ob inute-ț

!. TESTELE*estele ,ca instrument de evaluare, se clasifică din perspectiva mai multor criterii: a %in

punct de vedere a ceea ce se evaluează, se face distinc ie între teste: Hpsihologice, care oferăț

informa ii asupra nivelului de dezvoltare a unor procese si însu iri psihice anga&ate în activitatea deț ș

învă are si care indica modul de tratare adecvata a elevilor, deci Ace pot învă!aA-ț

Hde randament )docimologice, care verifica gradul de realizare a obiectivelor vizate în activitatea

desfă urata, deci Ace a învă atA- au caracter diagnostic si pun în eviden ă lacunele i gre elile dintrunș ț ț ș ș

domeniu învă at. b %in punct deț

vedere al metodologiei elaborării lor se disting: Hteste standardizate,

proiectate pentru a fi administrate, cotate si interpretate în condi ii identice )standard- rezultatele lorț

se compara cu anumite standarde sau cu anumite norme de interpretare rezultate din aplicarea

testului pe un e antion reprezentativ.ș

Hteste elaborate de profesor, ale căror rezultate nu permit compara ii cu alte grupuri.ț

11


12/13

%ar există şi categoria testelor de nivel ( care pot fi administrate, scorate si interpretate, cu a&utorul

manualului, de catre orice persoana, indiferent de calificarea ei profesionala, deci şi de către

consilierul pentru dezvoltare personală- se utilizeaza in mediul educational sau in mediul

organizational )de exemplu, testele de cunostinte, testele de achizitie.

DECIZIA FINALĂ

reprezintă o chintesenţă nu numai a prelucrărilor statisticomatematice, transpuse în algoritmi şi

soluţii prestabilite !analiza cantitativă", dar mai ales a interpretărilor de fineţe realizate de specialistul

consilier , care înglobează întrun tot unitar, informaţiile oferite de testele de tip A, observaţie, interviu

etc. !analiza calitativă".

Decizia finală a consilierului înglobează deciziile parţiale obţinute la fiecare criteriu de evaluare în

parte. #istemul decizional este unic, indiferent de scopul pentru care se realizează evaluarea.

PROBLEME ETICE "ENERALE ÎN ACTIVITATEA DE EVALUARE

'n acest context subliniem o parte din cele mai importante tipuri de probleme:

12


13/13

$espectarea intimităţii persoanei evaluate

(ceastă secven!ă se referă la interesul persoanei examinate de aşi controla grani!ele

dintre sine şi ceilal!i, care pot fi patologice, fizice, economice etc. %e exemplu )în cultura poporului

rom$n exprimarea liberă a emo!iilor este uneori descura&ată, iar manifestarea sentimentelor agresive

este tabu, marc$nd astfel o discrepan!ă între ?eul publicIA şi ?adevăratul euA )?eul privatA.

• $espectarea demnităţii persoanei evaluate

1onsilierul are acces la universul intim al clientului în virtutea statutului său şi trebuie să

răspundă încrederii care se investeşte în el prin respectarea demnită!ii persoanei pe care o

evaluează şi prin asigurarea confiden!ialită!ii informa!iilor care îi sunt transmise, fie în cadrul

interviului consilier ic, fie prin unii itemi ai chestionarelor care solicită informa!ii personale.

H 0espectarea confiden!ialită!ii persoanei evaluate

'n cazul unei concluzii care îl fac pe client să nu îsi poată continua procesul de rezolvare a

problemei4lor sau nu îl fac apt de a intra în grupul de dezvoltare personală, consilierul are

reponsabilitatea de a comunica, at$t coordonatorului activită ii sale sau direct conducătoruluiț

institu!iei4organiza!iei, c$t şi clientului examinat, acele informa!ii care să fie bine în!elese şi corect

interpretate. #roblemele ridicate de confiden!ialitate se referă at$t la datele rezultate din evaluarea

personalită!ii, c$t şi la orice informa!ie personală transmisă de către client consilierului .

3ste important ca evaluarea făcută de consilier să fie reală )validă, iar consilierea, în cazul

concluziei de ?recomandat psihoterapeutului4psihologului4

medicului@, să fie un spri&in real pentru client.

13

Documents

! Metode de Evaluare in Cdp