01 02 Intro Spatiu Public Functiuni in Arhitectura

anul III / ACP 2008-09 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

ArhitecturaContext Peisaj

monika sosnowska: bienala de arta, venetia, 2007



bienala de arhitectura: arhitectul ca seismograf, venetia, 1996


rolul arhitectuluirolul publicului

diverse perspective care implica atit teoria, cit si proiectul contemporan:

a perceptiei estetice,

a functiunii,

a contextui,

a peisajului si arhitecturii peisajului,

a participarii publicului.

proiect-obiect-spatiu public-oras

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight


sfera publicaun “spatiu discursiv”, care mediaza intre “sfera privata” si “sfera autoritatii publice”, prin

dezbatere libera, argumentare si schimb de opinii politice, pentru binele comun; “un domeniu al vietii sociale in care se pot forma opiniile publice”.

sfera privatacomplementul sferei publice, un sector al vietii societale in care individul se bucura de

un grad de autoritate si libertate neingradita de institutiile puterii (familia, casa) si in care isi gaseste sinele autentic (Heidegger), viata in care “lucreaza” doar pentru el si pentru

intretinerea familiei lui. In acest sens, este oarecum separat de restul societatii.

“privacy”(greu de tradus, un fel de “intimitate sociala”, caracter privat, in legatura cu “sfera

privata”) conditia unui individ sau grup de a fi liber, neobservat si nederanjat de altii, de a nu fi in atentia publica.

”publicity”/public /expunere publica o conditie esentiala a unui spatiu publi; posibilitatea de a vedea si auzi, de a fi vazut si

auzit de ceilalti; punerea in comun a lumii (Hannah Arendt)

spatiul publicarie sau loc deschis sau accesibil oricui, fara nici o discriminare de nici o natura.piatra de incercare a teoriei critice in relatie cu filozofia, geografia, arta vizuala, studiile culturale si sociologice si proiectarea urbana. relevanta lui devine cu atit mai presanta cu cit capitalul tinde sa inchida din ce in ce mai mult ceea ce era gindit ca “bun colectiv”.

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight


spatiul public urbanPoate fi considerat spatiu public acea parte a domeniului public neconstruit afectata

folosirii publice. Este deci format dintr-o forma de proprietate si de afectarea prin folosinta. (Merlin, P. & Choay, F., Dictionnaire de l’urbanisme…)

domeniul publicPrin domeniu public al statului se întelege situatia unor bunuri sau drepturi care

nu sunt în posesia nici unei persoane, fizice sau juridice. Un exemplu este domeniul public, ce consta din spatiul radio-electronic, domeniul minier, apele terestre, apele

continentale, gazele naturale etc. Alte ordine juridice considera ca domeniul public este

format din acele bunuri al caror titular este o comunitate.

spatiul publicarie sau loc deschis sau accesibil oricui, fara nici o discriminare de nici o natura.piatra de incercare a teoriei critice in relatie cu filozofia, geografia, arta vizuala, studiile culturale si sociologice si proiectarea urbana. relevanta lui devine cu atit mai presanta cu cit capitalul tinde sa inchida din ce in ce mai mult ceea ce era gindit ca “bun colectiv”.


spatiul publicrolul arhitecturii

Orasul modern este caracterizat de disparitia unor forme de colectivitate evidente si care

erau specifice societatilor traditionale (familia, comunitatile locale); apar insa alte tipuri

de colectivitati, care se insereaza in sfera anonima a orasului modern.

Experienta colectiva se transforma, in directa legatura cu importanta crescanda a

individualismului, fara sa dispara totusi.

Ce forma arhitecturala poate lua aceasta sfera publica?

Anii 80-90 - opinii negative privind conditia spatiului public: o permanenta eroziune si

pierdere a calitatii - n-ar mai trebui sa constituie o problema pentru arhitecti:

Rem Koolhaas – “evaporation of the public realm” – The Generic City

Bruce Robbins - The Phantom of Public Sphere

Michael Sorkin - Variation on a Theme Park – The End of Public Space


spatiul publicrolul arhitecturii

Pe de alta parte, arhitectii au continuat sa se gindeasca la spatiul public / oras, ceea ce ridica multe intrebari:

Este reflectia arhitecturala influentata de aceasta privire negativa?Cum se face ca in acest context foarte multe cladiri au pretentia/incearca sa

exprime “o identitate colectiva” si sa joace “un rol formator pentru comunitate”?In ce masura designul / proiectul de diverse feluri poate intr-adevar sa dea

forma vietii publice? Ce rol joaca ele in relatie cu multele fete ale colectivitatilor care par sa apara in

interstitiile domeniului urban?Ce altceva decat designul arhitectural si urban poate ajuta coagularea spatiului

public?

ce proiectam? cum proiectam? pentru cine proiectam?


rolul arhitectuluirolul publicului

De citit anexa 3 – texte despre spatiul public: ana maria zahariade -despre arhitect si “spatiul public al filozofului (acum1)celia ghyka - arhitectura spatiului public (acum 1)celia ghyka - spatiul public pierdut, mort, recistigatioana tudora - pleinOPENair (acum2)ioana tudora - mircea cel batran iasi-radiografia unui spatiu public (acum2)nicole valois - arta si experienta spatiului public (acum3)

mai multe texte in ACUM1 si ACUM2: http://www.iaim.ro/catedre/istorie_teorie_restaurare/cercetare

proiect-obiect-spatiu public-oras

participareparticiparea în spatiul public presupune nu numai a fi vazut si a-i vedea pe ceilalti (Hannah Arendt), cat si implicarea în procesul de decizie asupra spatiului public.

Prezenta indivizilor ce formeza acest public face apel la responsabilitatea fiecaruia ca cetatean – a vedea, a fi vazut si a-i vedea pe ceilalti presupune reamintirea uzantelor sociale ale spatiului public, asumarea si interiorizarea normelor ce le reglementeaza.spatiul public poate fi vazut nu doar ca scop al proiectarii, ci ca un instrument vizând

producerea unor efecte mai ample si la o scara mai larga (sociala, de implicare in viata civica si deci în treburile cetatii).



despre functiune/program/proiect

de ce?

ARHITECTURA DIN PERSPECTIVA ESTETICAciteva puncte de vedere

A. Citeva idei introductive

Arhitectura ca arta a amenajarii spatiului � demersul proiectului nu prezinta similitudini cu demersul stiintific ci cu cel artistic (a se citi articolul anexat)

Despre perceptie = Proces psihic prin care obiectele si fenomenele din realitate, actionind nemijlocit asupra organelor de simt, sint reflectate in totalitatea

insusirilor lor ca un intreg unitar (spre deosebire de senzatie care reflecta o insusire sau alta a unui obiect) … Se bazeaza pe experienta anterioara a

omului, pe raportarea obiectului perceput la o anumita categorie de obiecte; de aceea in perceptie se reflecta semnificatiile obiectului respectiv. (Mic

dictionar filozofic, 1969)

� omul - recepteaza prin simturi configuratiile exterioare

- le analizeaza si sintetizeaza

- le acorda semnificatii, le introduce intr=un cimp de valori care ii este propriu = le valorizeaza

Teoria prof. Dimboianu privind perceptia si re-prezentarea mentala ca baza a intelegerii procesului de proiectare = creatia de arhitectura

- imaginarul la intersectia spatiilor mentale:

- perceptiv = reflexul interior al spatiului exterior si le trimite catre cele doua “laboratoare” care sint spatiile:

- conceptual � transforma datele in notiuni

- afectiv � senzatiile provoaca reactii afective

Despre empatie (intropatie, einfühlung) in procesul de perceptie estetica

= proiectia noastra, transformarea noastra simpatetica in obiectele exterioare � obiectele capata, prin transferul catre ele al experientei noastre subiective, o

viata interna, o natura sufleteasca inrudita cu a noastra (unele permit o mai bogata obiectivare a noastra in ele � sint pozitiv estetice)

- exemple

De la notiunea de frumos la tipurile de judecati de valoare contemporane

- de ce azi ne referim rar la categoria de frumos?

- lipsa unor categorii estetice adecvate problematicii contemporane de arhitectura � preluarea unei interpretari estetice mai “acoperitoare”

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight




de ce?


B. Privire asupra arhitecturii din perspectiva esteticii

Din perspectiva esteticii lui Nikolai Hartmann

1 Straturile perceptiei estetice

- perceptia imediata � straturile aparitiei

- perceptia profunda � straturile din spatele aparitiei

- miscarea interioara in interiorul perceptiei

- straturile perceptiei in cazul arhitecturii:

- perceptia finala este totdeauna sinteza perceptiei secventiale a obiectului (interior si exterior)

- caracterul evocator al obiectului de arhitectura � importanta stilului in arhitectura

2 Arhitectura ca arta a jocului liber cu forma

- libertatea jocului cu forma

- comparatia cu muzica

- ingradirile jocului cu forma

- scopul practic = conditie sine qua non a abiectului de arhitectura

- tectonica maselor mari puse in joc

3 Straturile obiectului de arhitectura

Straturile aparitiei :

- compozitia ceruta de scop

- compozitia spatiala

- compozitia dinamica

Straturile de spate

- spiritul/sensul solutiei date temei practice

- aspectul de ansamblu al partilor si al intregului

- expresia vointei de viata si a modului de viata

4 Comunitate, stil, traditie

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight




de ce?


“Hartmann revisited”

Despre trasaturile esentiale ale arhitecturii ca arta (dupa Roger Scruton, The aesthetics of Architecture, Princeton, 1979):

a) Utilitatea functiunii

b) Calitatea de a fi puternic localizata

c) Trasatura tehnica

d) Caracterul de obiect public inevitabil

e) Continuitatea cu artele decorative

Interpretare critica posibila a straturilor:

Straturile aparitiei:

- organizarea ceruta de scop � organizarea functional-spatiala

- ordinea formala/expresia arhitecturala/atmosfera

- expresia tectonica (similar cu compozitia dinamica la Hartmann)

Straturile de spate:

- spiritul/sensul solutiei functional-spatiale si expresive a obiectului = conceptul proiectului

- spriritul/sensul proiectului in relatie cu contextul = conceptul contextual al proiectului

- expresia vointei de viata si a modului de viata = tine de spiritualitatea colectiva si de spiritul timpului si depaseste optiunile individuale ale arhitectului (similar

Hartmann)

Alta interpretare critica posibila:

Straturile aparitiei:

- organizarea ceruta de scop � organizarea functional-spatiala

- ordinea formala/expresia arhitecturala/atmosfera

- expresia tectonica (similar cu compozitia dinamica la Hartmann)

Straturile de spate:

- spiritul/sensul solutiei functional-spatiale si expresive a obiectului = conceptul proiectului

- spriritul/sensul proiectului in relatie cu contextul = conceptul contextual al proiectului

- expresia vointei de viata si a modului de viata = tine de spiritualitatea colectiva si de spiritul timpului si depaseste optiunile individuale ale arhitectului (similar

Hartmann)

Selecţie bibliografică:

Extrase din Nikolai Hartmann

Traducere Fl. Radu, despre arhitectură ca artă, publicată în Arhitext

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight




De citit din NOTE DE CURS - capitolul 1. Perspectiva functionalafacultativ:

1-tschumi-get-with-the-programme1-2_venturi-learning-from-las-vegas


functiunefunctiuni ale unei cladiri

Functiunile unei cladiri ar trebui interpretate intr-un mod mai cuprinzator:a) prime – tin de scopul practic = pragmatice:

•specifice = denumesc/definesc, in general, tipul de cladire:principale = cele fara de care nu se poate defini tipul de cladire ca atare

secundare = completeaza si fac mai complexa functiunea specifica principala•nespecifice = inlesnesc functiunea specifica, putind fi aceleasi pentru multe tipuri de cladiri:

-de legatura (de circulatii orizontale si verticale)-auxiliare (pentru igiena, regenerare, depozitare, etc.)

b) secunde (nu secundare!) – tin de semnificatia si importanta cladirii•insotesc totdeauna scopul practic

•uneori devin cele mai puternice, mai importante - ex.: cladiri de cult, unele cladiri comemorative•alteori, pot transforma functiuni secundare in principale, sau chiar functiuni nespecifice in

functiuni specifice.•provin sau se leaga de semnificatia si rolul cladirii in locul specfic in care se va gasi

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight

silvie

Highlight


functiunediscutie despre functiune/proiect/program:

opera garnier


anul III / ACP 2008-09 / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADEanul III / ACP / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

opera, charles garnier, paris (1861-1875)








functiune


potentialul expresiv al functiunii in arhitectura


Vitruviu - utilitasAlberti:- necesitas, commoditasConceptul de caracter apare in teoria franceza, prin mai multi reprezentanti:

-deriva din si este direct legat de conceptul de convenienta (raportul si concoradnta dintre destinatia cladirii si felul in care se exprima aceasta).-Germain Boffrand (Livre d’architecture, 1745); Jacques-Francois Blondel (Cours d’architecture, 1771-1777), Claude-Nicolas Ledoux (L’architecture condidérée sous le rapport de l’art, des moeurs, et de la législation, 1804-“arhitectura vorbitoare” (architecture parlante), Etienne-Louis Boullée (Essai sur l’art, 1791-1793)-in general, in proiectarea secolului al XIX-lea, cladirea – caracterul ei – trebuia sa-si faca “evidente” (cumva), sa-si exprime spatiile principale specifice si semnificatiile destinatiei ei - prin volum si prin stilul adoptat.

Louis Sullivan: Form follows function (revedeti, va rog, cursul IAC din anul I !)Functionalistii:

-principiul sinceritatii plastice fata de functiune (si de structura), ca reactie fata de conventiile uzuale si de predeterminarea formala din compozitia academica.

-contradictia planului liber, a flexibilitatii spatiale, a fatadei libere (independenta de structura). Charles Jencks – The Language of Post-Modern Architecture - 1977

-teoria dublului limbaj al arhitecturii postmoderne, capabil sa comunice si in limbaj erudit si in slang-ul maselor. Robert Venturi & Denise Scott Brown & Steven Izenour - Learning from Las Vegas, 1972

doua situatii-tip: “the duck” - forma unui fast-food specializat in carne de pasare, si antiteza lui “the decorated shed”- cladirea neutra a carei decoratie si indicatie a functiunii sint atasate de arhitectura.

functiunepotentialul expresiv al functiunii in arhitectura


Claude-Nicolas Ledoux 1804


adapostul saracului sala spectacole Besancon




bursa casa administratorului apelor casa directorului




ospiciu casa taietorului de lemne


Mies van der Rohe - Neue Nationalgalerie Berlin 1968



Mies van der Rohe – Crown Hall IIT Chicago 1956



Catedrala Amiens sec. XVIII



Robert Venturi


Guild House – Philadelphia 1963 Dixwell fire station – New Haven Connecticut 1972


Robert Venturi – casa Vanna Venturi - Chestnut Hill 1962




proiectsemnificatia interpretarii functiunilor


interpretarea functiunilor


discutie despre functiune/proiect/program


interpretarea functiunilordiscutie despre functiune/proiect/program:

biblioteca philips exeter academy new hampshire


biblioteca philips exeter academy, louis kahn (1965-72)

“Lumea va este oferita princarti…Cartea este o ofranda…Biblioteca va arata aceastaoferta.

Spatiile si forma care le tranforma in cladire ar trebui sa isi aiba origineamai degraba in diverse interpretari ale folosintei lor decat in satisfacereaunui program pentru un sistemspecific de operare”.(L.Kahn)


biblioteca philips exeter academy

louis kahn (1965-72)


biblioteca philips exeter academy

louis kahn (1965-72)





biblioteca publica seattle


seattle public library, OMA, 2005

“Ambitia este de a redefini si reinventa Biblioteca in chip de institutie care nu mai este dedicataexclusiv cartilor, ci devine un adevarat stoc de informatii. Intr-o epoca in care informatia poate fiaccesata de oriunde, simultaneitatea mijloacelor media si profesionalismul prezentarii si interactiuniilor vor face o noua Biblioteca. Biblioteca este transformata dintr-un spatiu dedicat lecturii intr-un centru social cu responsabilitati multiple.”



The fact that the contents of a whole library can

be stored on a single chip, or the fact that a

single library can now store the digital content of

all libraries, together represent a potential for re-

thinking: new forms of storage enable the space

dedicated to real books to be contained, and

new forms of reading enhance the aura of the

real book.

The building is divided into spatial compartments

dedicated to and equipped for specific duties.

Flexibility can exist within each section, but not

at the expense of any of the other

compartments... Change is possible by

deliberately redefining use, and rededicating

compartments to new programs.



The program was `combined` and consolidated

to identify five platforms within the apparently

ungovernable proliferation of functions and

media - each platform is a programmatic cluster

that is architecturally defined and equipped for

optimal performance, with different sizes,

densities, opacities.

The in-between spaces are trading floors where

librarians inform and stimulate, where the

interface between different platforms is

organized - spaces for work, interaction, and

play.

By genetically modifying the superposition of

floors in the typical American high-rise, a

building emerges that is at the same time

sensitive (the slopes will admit unusual

quantities of daylight where desirable),

contextual (each side can react differently to

specific urban conditions) and iconic. Its angular

facets form a plausible bracketing of Seattle`s

new modernity.









piata palatului/revolutiei bucuresti


~2000

piata palatului


istorie: 1846

gasiti foarte captivante informatii despre vechea zona in Krutescu, N., Podul Mogosoaiei, Meridiane, 1980


istorie: 1911


istorie: 1989


istorie: 1846/1911/1989

piata palatului


istorie: 1911


istorie


istorie: 1927


istorie: concursul din 1943






istorie: anii ‘60


istorie


istorie


istorie


istorie: concurs 1997










PUZ 2006


programare


discutie despre functiune/proiect/program:

obiect de arhitectura si oras impreuna

abordari ale functiunii prin concursuri de arhitectura


1969 - concursul pentru centre pompidou paris


„baile din bellinzona” - concurs de idei - 1967-70Aurelio Galfetti, amenajare promenada si spatiu public, Bellinzona


„baile din belinzona” - concurs de idei - 1967-70Aurelio Galfetti, amenajare promenada si spatiu public, Bellinzona


„baile din belinzona” - concurs de idei - 1967-70Aurelio Galfetti, amenajare promenada si spatiu public, Bellinzona


Aurelio Galfetti, amenajare promenada si spatiu public, Bellinzona

„baile din belinzona” - concurs de idei - 1967-70


Aurelio Galfetti, continuare amenajare, Bellinzona, 1989




Aurelio Galfetti, continuare amenajare, Bellinzona, 1989



Aurelio Galfetti, amenajare promenada si spatiu public, Bellinzona


context


discutie despre functiune/proiect/program:

obiect de arhitectura si oras impreuna

aceasta leaga discutia despre functiune de tema a doua a cursului

Documents

01 02 Intro Spatiu Public Functiuni in Arhitectura