OAMENII SE ÎNŢELEG ÎNTRE

EI COMUNICÂND, ADICĂ

TRANSMIŢÂNDU-ŞI UNII ALTORA

ŞTIRI, VEŞTI SAU INFORMAŢII.

COMUNICAREA POATE FI

ORALĂ (VORBITĂ) SAU SCRISĂ.

CONVORBIREA DINTRE

DOUĂ SAU MAI MULTE

PERSOANE SE NUMEŞTE

DIALOG.

ÎNTÂLNIREA ŞI DIALOGUL

CU O PERSOANĂ ÎNCEP ŞI SE ÎNCHEIE

CU UN SALUT.

SALUTUL SE ROSTEŞTE POLITICOS.

EL TREBUIE SĂ SE POTRIVEASCĂ

PERSOANEI CĂREIA I-L ADRESĂM.

ÎN TIMPUL DIALOGULUI

COMUNICĂM CLAR ŞI

ASCULTĂM CU ATENŢIE

CEEA CE NI SE COMUNICĂ.

INFORMAŢIILE, ŞTIRILE,

VEŞTILE SE MAI NUMESC ŞI

MESAJE.

CARTEA ESTE CEL MAI BUN PRIETEN.

EA NE LUMINEAZĂ ŞI NE

ÎMBOGĂŢEŞTE CU ÎNVĂŢĂTURILE

SALE.

ÎNVĂŢĂTURA ESTE O AVERE!

MAI MULTE PROPOZIŢII LEGATE

ÎNTRE ELE PRIN ÎNŢELES

FORMEAZĂ UN TEXT.

TEXTUL ARE MAI MULTE ALINEATE.

ALINEATUL ESTE UN RÂND CARE

ÎNCEPE MAI LA DREAPTA DECÂT

CELELALTE PENTRU A

MARCA TRECEREA LA O ALTĂ IDEE A

TEXTULUI.

ORICE TEXT ARE UN TITLU.

TITLUL PREZINTĂ PE SCURT

CONŢINUTUL TEXTULUI. DUPĂ

TITLU NU SE SCRIE PUNCT.

Puisorii titlul

Grigore Vieru autorul

-Pui golasi, cum stati în cuiburi strofa

Fara plapumioare versurile

-Ne-nvelim cu ale mamei

Calde aripioare. Ş T I A Ţ I C Ă...

CE POT FACE, DOUĂ MÂINI DIBACE...

PROBA ÎNMULŢIRII

6 x 4 = 24

24 : 4 = 624 : 6 = 4 4 x 6 = 24

PROBA ÎMPĂRŢIRII40 : 5 = 8

8 x 5 = 40 5 x 8 = 40 40 : 8 = 5AFLAREA NUMĂRULUI

NECUNOSCUT

Descăzutul se află prin operaţia de adunare.Termenii adunării şi

scăzătorul se află prin operaţia de scădere.

AFLAREA NUMĂRULUI NECUNOSCUT

Deîmpărţitul se află prin operaţia de înmulţire.Factorii înmulţirii şi

împărţitorul se află prin operaţia de împărţire.

OPERA LITERARĂ ÎN PROZĂ

CARE PREZINTĂ O

ÎNTÂMPLARE SE NUMEŞTE

NARAŢIUNE (POVESTIRE).

PERSOANELE CARE IAU

PARTE LA ÎNTÂMPLARE SE

NUMESC PERSONAJELE

NARAŢIUNII (POVESTIRII).

COMUNICĂM ÎN SCRIS, ADICĂ TRANSMITEM SAU PRIMIM MESAJE SCRISE

PRIN: TEME ZILNICE, TESTE, TEXTE DIN MANUAL,

BILETE, CĂRŢI, ZIARE, REVISTE, COMPUTER.

ÎNTÂMPLAREA POVESTITĂ CUPRINDE UN ŞIR DE FAPTE PREZENTATE ÎN ORDINEA ÎN

CARE S-AU PETRECUT. FIECARE FAPTĂ

CORESPUNDE UNEI PĂRŢI DIN TEXT CARE SE NUMEŞTE

FRAGMENT.

FIECARE

FRAGMENT ÎNCEPE

CU ALINEAT.

PROPOZIŢIA

ENUNŢIATIVĂ:-EXPRIMĂ

O CONSTATARE

-LA SFÂRŞIT SE PUNE

PUNCT ( . )

PROPOZIŢIA EXCLAMATIVĂ:-EXPRIMĂ O EXCLAMARE (O MIRARE, O BUCURIE), O PORUNCĂ, O URARE, O STRIGARE, UN SFAT, UN ÎNDEMN, UN SALUT-LA SFÂRŞIT SE PUNE

SEMNUL EXCLAMĂRII ( ! )

PROPOZIŢIA

INTEROGATIVĂ:

-EXPRIMĂ O ÎNTREBARE;

-LA SFÂRŞIT SE PUNE

SEMNUL ÎNTREBĂRII ( ? ).

PROPOZIŢIA ESTE O

COMUNICARE

ORALĂ (VORBITĂ)

SAU SCRISĂ.

PUNCTUL (.)

SEMNUL ÎNTREBĂRII (?)

SEMNUL EXCLAMĂRII (!)

SUNT NUMITE

SEMNE DE PUNCTUAŢIE.

PROPOZIŢIA SE INTONEAZĂ

ŢINÂND SEAMA DE SEMNELE

DE PUNCTUAŢIE.

COMUNICĂM CU

AJUTORUL CUVINTELOR

DIN CARE ALCĂTUIM

PROPOZIŢII.

CUVINTELE SUNT

GRUPURI DE

SUNETE/LITERE, CARE AU

UN ÎNŢELES.

CUVINTELE „SPUNE, ZICE,

GRĂIEŞTE, VORBEŞTE” SUNT

CUVINTE CU SENS

ASEMĂNĂTOR.

CUVINTELE, BĂTRÂN-TÂNĂR, VINE-

PLEACĂ, CREŞTE-SCADE, LUNG-

SCURT SUNT CUVINTE CU SENS OPUS.

CUVINTELE CU SENS

ASENĂNĂTOR ŞI CUVINTELE

CU SENS OPUS

NE AJUTĂ SĂ NE

ÎMBOGĂŢIM EXPRIMAREA.

MARIA S-A PLIMBAT. (EI, LUI)

HAINA SA ESTE VERDE.(HAINA EI, HAINA LUI)

ELA ŞI MIA S-AU PLIMBAT. (ORI)

ÎŢI SCRII TEMA SAU CITEŞTI?

(ORI)

ALCĂTUIND ENUNŢURI

CARE SUNT LEGATE ÎNTRE

ELE PRIN ÎNŢELES, SCRIU O

COMPUNERE.

4 x 6 = 24

FACTOR FACTOR PRODUS

VIRGULA (,) ESTE SEMNUL DE

PUNCTUAŢIE SCRISÎNTRE CUVINTELE UNEI

ENUMERĂRI. TOT VIRGULA POATE SEPARA CUVÂNTUL

CARE ARATĂ O STRIGARE ÎN PROPOZIŢIE.

LINIA DE DIALOG (─) ARATĂ ÎNCEPUTUL VORBIRII FIECĂREI

PERSOANE CARE IA PARTE LA O DISCUŢIE

ŞI SE SCRIE ÎNTOTDEAUNA CU ALINEAT.

DOUĂ PUNCTE (:) ESTE SEMNUL DE

PUNCTUAŢIE CARE SE SCRIE ÎNAINTEA UNEI

ENUMERĂRI SAU ÎNAINTEA CUVINTELOR SPUSE DE O

PERSOANĂ.

ÎNAINTE DE CONSOANELE

B ŞI P SE SCRIE CONSOANA M.

CE, CI, GE, GI, CHE, CHI, GHE, GHI

SUNT GRUPURI DE LITERE CARE SE SCRIU CU DOUĂ ŞI

TREI LITERE DAR SE ROSTESC ÎNTR-UN

SINGUR SUNET.

PROBLEMA-citim cu atenţie enunţul problemei

-facem judecata problemei-scriem corect datele problemei-scriem întrebarea problemei

-judecăm rezolvarea problemei-scriem întrebările şi operaţiile

corespunzătoare rezolvării problemei

UNITATEA PRINCIPALĂ PENTRU MĂSURAREA LUNGIMII ESTE

METRUL, NOTAT m.PENTRU LUNGIMI MAI MICI SE

FOLOSEŞTE CENTIMETRUL, NOTAT cm. 1m=100cm

PENTRU LUNGIMI MAI MARI SE FOLOSEŞTE KILOMETRUL, NOTAT km. 1km=1000m

UNITATEA PRINCIPALĂ

PENTRU MĂSURAREA

CAPACITĂŢII VASELOR

ESTE LITRUL, NOTAT l.

UNITATEA PRINCIPALĂ

PENTRU MĂSURAREA

MASEI CORPURILOR

ESTE KILOGRAMUL,

NOTAT kg.

UNITATEA PRINCIPALĂ

PENTRU MĂSURAREA

TRECERII TIMPULUI

ESTE SECUNDA.

BANII SE FOLOSESC

PENTRU A MĂSURA

VALOAREA OBIECTELOR

ŞI A MUNCII

OAMENILOR.