FACULTATEA DE MECANICĂ

UNIVERSITATEA ”DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI

Str. Domnească nr. 111, Tel.: +40 336 130208 800201 - Galaţi, România Fax: +40 236 314463

www.mec.ugal.ro

Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ

Specializarea MECATRONICĂ

1. Disciplina “ORGANE DE MAŞINI”

1. Simbolul 0ts indică: a. limita de curgerea a unui material; b. tensiunea admisibilă la tracţiune; c. tensiunea maximă la tracţiune pentru un ciclu pulsator; d. tensiunea maximă la forfecare pentru un ciclu pulsator.

2. Care sunt tensiunile car apar în planul π în cordoanele de sudură din figura:

a. n ; b. 1,n t ;

c. 2,n t ;

d. 1 2, ,n t t .

3. Care din filetele trapezoidal, ferăstrău, metric, pătrat poate fi folosit ca filet de mişcare:

a. numai cel trapezoidal; b. toate; c. numai cel trapezoidal şi ferăstrău; d. numai cel trapezoidal, ferăstrău şi pătrat.

4. Ce influenţă are înclinarea flancurilor unui filet asupra momentului de strângere a

piuliţei ? a. nu are nici o influenţă; b. reduce momentul de strângere; c. creşte momentului de strângere; d. influenţa este nesemnificativă.

5. Pentru calculul înălţimii standardizate a piuliţei unei asamblări filetate se consideră:

a. numai tensiunea admisibilă de strivire şi încovoiere; b. numai tensiunea admisibilă de încovoiere; c. numai tensiunea admisibilă la tracţiune a şurubului; d. tensiunea admisibilă de strivire, încovoiere şi admisibilă la tracţiune a şurubului.

3

6. Asamblările cu şuruburi, supuse la şoc, necesită: a. şuruburi rigide; b. şuruburi elastice; c. nu are importanţă rigiditatea şurubului; d. şuruburi rigide cu cap hexagonal.

7. Cea mai mare lungime a unei pene paralele se obţine din solicitarea de:

a. încovoiere; b. strivire; c. forfecare; d. hertziană de contact.

(Se consideră b =10 mm, h =8mm, ap =100 MPa, aft =80 MPa)

8. Care este presiune minimă necesară pentru asamblarea presată de mai sus, ce transmite momentul de torsiune tM :

a. minaFpd lm p

=× × ×

;

b. min 22 tMp

d lm p×=

× × ×;

c.

22

min

2 ta

MFdp

d lm p

æ ö× ÷ç+ ÷ç ÷çè ø=

× × ×;

d. min2 tMp

d lm p×=

× × ×.

9. Curba cea mai des utilizată pentru profilul dinţilor roţilor dinţate este: a. epicicloida b. hipocicloida c. cicloida d. evolventa 10. Rotile dinţate confecţionate din oteluri cu HB<3500 MPa sunt susceptibile ruperii

prin: a. presiunea de contact b. încovoiere la baza dintelui c. rupere frontală d. fisurarea la baza dintelui 11. Forţele axiale în cazul unui angrenaj cilindric cu dinţi inclinati pot fi anulate prin: a. micşorarea numărului de dinţi b. mărirea numărului de dinţi c. micşorarea unghiului de inclinare al dintelui d. utilizarea danturii în “V” 12. Raportul de transmitere la un angrenaj conic poate fi exprimat prin: a. raportul numerelor de dinţi b. raportul vitezelor unghiulare c. raportul sinusurilor semiunghiurilor la vârf ale conurilor d. prin oricare dintre aceste rapoarte

4

13. Cand şuruburile unui cuplaj cu flanşe sunt montate cu joc în găuri, solicitarea

acestora este: a. tracţiunea b. forfecarea c. strivirea d. torsiunea 14. Osiile sunt organe de susţinere pentru alte organe de maşini în rotaţie solicitate în

principal: a. la încovoiere; b. la torsiune; c. la compresiune; d. la întindere. 15. Arborii sunt organe de maşini ce se rotesc în jurul axei lor geometrice şi transmit

momente de torsiune; aceştia, sunt solicitaţi în principal la: a. încovoiere şi compresiune; b. încovoiere şi torsiune; c. forfecare şi torsiune. d. întindere – compresiune. 16. Parametrul de bază al unui angrenaj definit ca raport între pasul de divizare şi

numărul π se numeşte: a. segment de angrenare; b. modul; c. înălţimea dintelui; d. lăţimea dintelui. 17. Numărul de începuturi al unui melc echivalează cu: a. numărul de dinţi al melcului; b. numărul de dinţi al roţii melcate; c. coeficientul diametral; d. unghiul de înclinare al elicei melcului. 18. În vederea calculului aproximativ al numărului de curele la o transmisie prin curele

trapezoidale este necesar să se cunoască; a. puterea transmisă de o curea; b. puterea totală de transmis; c. distanţa între axe a transmisiei; d. puterea totală şi puterea transmisă de o curea. 19. Care este mărimea diametrului arborelui pe care se montează rulmentul radial cu bile

6205: a) 50 mm; b) 20 mm; c) 5 mm. d) 25 mm; 20. Cuplajele cardanice permit deplasări ale arborilor: a. radiale; b. unghiulare;

5

c. axiale; d. radiale şi unghiulare.

2. Disciplina „ACŢIONĂRI ELECTRICE ŞI ELECTRONICĂ DE PUTERE”

1. Motorul de tip asincron trifazat:

a. porneşte în sarcină; b. nu porneşte în sarcină; c. trebuie pornit cu un motor auxiliar; d. trebuie frânat, iniţial.

2. Schimbarea sensului de rotaţie la motorul de tip asincron trifazat:

a. nu se poate realiza; b. se realizează prin inversarea unei faze; c. se realizeaza prin inversarea a două faze; d. se realizează prin inversarea celor trei faze.

3. Releul termic asigură protecţia:

a. la scurtcircuit; b. la suprasarcină de durata; c. la suprasarcină instantanee; d. la căderea tensiunii de alimentare.

4. La pornirea în treaptă, a motorului asincron trifazat, elementul notat cu “X”,in

schemă, reprezintă:

a. o rezistenţă de balast, sau o inductanţă; b. un condensator; c. o lampă; d. un buton

5. Diferenţa dintre un motor sincron şi un motor asincron, constă în situaţia reală că:

a. la motorul sincron, câmpul magnetic învârtitor este produs mecanic; b. la motorul sincron câmpul magnetic învârtitor este produs electric; c. la motorul asincron turaţia este variabilă, în timp; d. la motorul asincron se schimbă sensul de rotaţie în timp.

6. La motorul de curent continuu, colectorul şi periile, constituie un ansamblu cu rol:

a. similar unui element de redresare;

6

b. similar unei rezistente; c. similar unei inductante; d. similar unei capacităţi.

7. Redresorul realizează conversia:

a. alternativ-continuu; b. continuu-alternativ; c. alternativ-continuu-alternativ; d. continuu-alternativ-continuu

8. Prin legarea la bornele de ieşire a unui redresor, a unei capacităţi de valoare

ridicată, se va obţine: a. o mărire a tensiunii de ieşire; b. o mărire a ondulaţiilor tensiunii de ieşire; c. o micşorare a ondulaţiilor tensiunii de ieşire; d. o reducere a tensiunii de ieşire

9. Redresorul dublă alternanţă realizează ondulaţii ale tensiunii de ieşire:

a. mai mici ca la redresorul monoalternanţă; b. mai mari ca la redresorul monoalternanţă; c. identice cu cele de la redresorul monoalternanţă; d. apropiate de valoarea zero.

10. Motorul pas cu pas:

a. memorează poziţia comandată; b. nu memorează poziţia comandată; c. nici nu permite comanda poziţionării; d. revine la poziţia iniţială.

3. Disciplina ”TEORIA SISTEMELOR”

1. Cum se numeşte orice realizare tehnică în cadrul căreia are loc un proces de transfer informaţional ?

a) structură dinamic b) sistem dinamic c) structură tehnică d) sistem tehnic

2. O mărime fizico-tehnică prin care se transmite o informaţie, în procesul de funcţionare a unui sistem sau element, se numeşte:

a) informaţie b) parametru informational c) semnal d) apel

3. Cum se numeste caracteristica fizică care se modifică dependent de informaţie ?

a) parametru informational b) semnal util c) semnal perturbator d) parametru

7

4. Semnalul treapta unitara σ(t) sau functia Heaviside este definita de relatia:

a) 1(t)=σ(t) = 0 01 0

tt<⎧

⎨ >⎩ ;

b) 1(t)+2t=σ(t) = 0 01 0

tt<⎧

⎨ >⎩ ;

c) 1(t)-2t=σ(t) = 0 01 0

tt<⎧

⎨ >⎩ ;

d) 1(t)=2σ(t) = 0 01 0

tt<⎧

⎨ >⎩ .

5. Ce fel de sistem automat descrie imaginea alaturata?

a) Sistem automat deschis; b) Sistem automat inchis; c) Sistem automat structurat; d) Sistem automat rigid.

6. Dupa cantitatea de informatie sistemele pot fi : a) sisteme cu informatie apriorica completa si sisteme cu informatie apriorica incompleta. b) sisteme cu informatie directa si sisteme cu informatie indirecta. c) sisteme determinate si sisteme nedeterminate. d) sisteme cu parametri informationali limitati si sisteme cu parametri informationali infiniti.

7. Functia treapta unitara reala σε(t) are graficul :

a) b)

8

c)

σε(t)

ε/2 ε/2 0 t d)

8. Cum se numeste raspunsul unui element sau sistem la intrarea caruia se aplica un semnal armonic ?

a) raspuns la frecventa b) semnal periodic

c) raspuns sinusoidal d) raspuns la cerinta

9. Cum se poate afla raspunsul unui SLCS ? a) prin convolutia raspunsului la frecventa b) prin convolutia semnalului de excitatie si a functiei pondere c) printr-o succesiune de impulsuri d) prin prelucrarea semnalelor sinusoidale

10. In general, produsul de convolutie a doua semnale continue u(t) si h(t) are forma:

11. Functie de transfer (f.d.t) a unui sistem este definita de raportul dintre:

a) imaginea marimii de intrare a sistemului, ce se obtine in cazul raspunsului fortat si imaginea marimii lui de iesire, in conditii initiale nule ;

b) imaginea marimii de iesire a sistemului, ce se obtine in cazul raspunsului normal si imaginea marimii lui de intrare, in conditii initiale nule ;

c) imaginea marimii de iesire a sistemului, ce se obtine in cazul raspunsului fortat si imaginea marimii lui de intrare ;

d) imaginea marimii de iesire a sistemului, ce se obtine in cazul semnalului liber si imaginea marimii lui de intrare.

12. Ce forma are f.d.t daca atat numitorul cat si numaratorul au radacini in origine, s = 0 ?

a) b)

c) d)

9

13. Cu ce este egala functia de transfer echivalenta pentru mai multe elemente conectate in serie? a) cu suma functiilor de transfer a elementelor; b) cu produsul functiilor de transfer al elementelor; c) cu raportul dintre produsul functiilor de transfer si suma lor; d) raportul dintre functia de transfer a caii directe si diferenta dintre unitate si functia de transfer a buclei.

14. Functia de transfer echivalenta pentru mai multe elemente conectate in paralel este egala cu:

a) produsul functiilor de transfer ale acestor elemente; b) raportul dintre functia de transfer a caii directe si suma dintre unitate si functia de transfer a buclei; c) raportul dintre functia de transfer a caii directe si diferenta dintre unitate si functia de transfer a buclei; d) suma functiilor de transfer ale acestor elemente.

15. Care din variante prezinta o conexiune “paralel” a functiilor de transfer?

a)

b) c)

d)

16. Definita corecta pentru stabilitatea sistemului este : a) proprietatea sistemului de a stabili un nou regim de functionare; b) caracteristica sistemului de a restabili un nou regim, in conditiile in care sub actiunea variatiei marimii de intrare a fost scos din regimul de functionare anterior; c) proprietatea sistemului de a restabili prin actiunea sa un nou regim stationar, in conditiile in care sub actiunea variatiei marimii de intrare sau a perturbatiilor a fost scos din regimul stationar anterior; d) proprietatea sistemului de a stabili prin actiunea sa un regim, in conditiile in care sub actiunea variatiei marimii de iesire sau a perturbatiilor a fost scos din regimul stationar anterior.

10

17. Urmatoarea proprietate a transformatei Laplace L[k1· f(t) + k2· g(t)] = k1·F(s)+ k2·G(s) reprezinta teorema:

a) liniaritatii; b) intarzierii; c) derivarii originalului; d) integrarii originalului.

18. Atunci cand ecuatia caracteristica a sistemului automat mecatronic admite radacini situate in stanga axei imaginare a planului complex al radacinilor, sistemul este:

a) instabil; b) stabil; c) la limita de stabilitate; d) oscilant intretinut.

19. Criteriul de stabilitate Routh-Hurwitz este un criteriu: a) de stabilitate geometric; b) oscilant intretinut geometric; c) de stabilitate algebric; d) de instabilitate algebric. 20. Avantajele criteriului Nyquist sunt: a) se poate aprecia stabilitatea sistemului dechis; b) se poate aprecia atat stabilitatea sistemului dechis, cat si stabilitatea sistemului inchis cu reactie negativa unitara; c) stabilitatea sistemului inchis cu reactie negativa unitara ; d) stabilitatea sistemului inchis cu reactie pozitiva unitara.

4. Disciplina “BAZELE SISTEMELOR ROBOTICE SI MECATRONICE” 1. In figura de mai jos e reprezentata structura cinematica a unui reductor.

Angrenajul este de tip :

a) cilindric cu dinţi drepţi b) planetar c) cicloidal d) epicicloidal

2. Mărimile caracteristice ale motoarelor pas cu pas sunt:

a) frecventa maxima de mers in gol, calcului limit de pornire, unghiul de pas, frecvenţa maximă de start-stop în gol

b) frecventa maxima de mers in gol, frecventa maxima de pornire,viteza unghiulara maxima

c) frecventa minima de mers in gol, viteza unghiulara, unghiul de pas

11

d) unghiul de pas. 3. Actuatorii electrici au următoarele caracteristici importante:

a) răspuns de frecvenţă înalt, consum mic de putere; b) moment de torsiune mare, consum mare de putere; c) răspuns de frecvenţă jos, consum mare de putere; d) moment de torsiune mic, consum mic de putere.

4. Ecuaţia de mişcare a unui motor de curent continuu, in care M este momentul de torsiune total, J este momentul de inerţie total, ω este viteza unghiulară, Mu este momentul la arborele de ieşire iar Mp este momentul de torsiune corespunzător pierderilor prin frecare, se poate scrie:

a) ]Nm[MMdtdJM PU ++ω

=

b) ]Nm[MJMdtdM Pu +⋅+ω

=

c) ]Nm[MJMdtdM Pu +⋅+ω

=

d) ]Nm[MMdtdJM Pu −−ω

=

5. Un actuator de tip solenoid liniar de curent continuu constă în:

a) miez de fier înconjurat de o înfăşurare dintr-un conductor electric şi un plunger feromagnetic mobil; b) miez de cupru înconjurat de o înfăşurare dintr-un conductor magnetic şi un plunger feromagnetic mobil; c) miez de fier înconjurat de o înfăşurare dintr-un conductor electric şi un plunger paramagnetic mobil; d) miez de cupru înconjurat de o înfăşurare dintr-un conductor de fier şi un plunger paramagnetic mobil.

6. Traductoarele parametrice pot fi de trei feluri:

a) rezistive, capacitive, inductive b) piezoelectrice, fotoelectrice, termoelectrice c) optice piezoelectrice termoelectrice d) toti prezentati la a) si c)

7. Care sunt senzorii care au simbolizarea din imaginea de mai jos :

1. 2. 3.

a) capacitiv, 2-ultrasonic, 3-optic b) 1- optic, 2-capacitiv, 3-ultrasonic c) 1- capacitiv, 2-magnetic, 3-optic d) Simborurile nu sunt utilizate pentru reprezentarea senzorilor

12

8. Care dintre senzorii prezentaţi mai jos reprezintă un senzor de proximitate optic-retro- reflexiv

a) b) c)

a) varianta a); b) varianta a) şi b); c) varianta b); d) varianta a) şi c);

9. Un reductor in trei trepte cu roti dinţate cu dantura dreapta avem pe prima treaptă

numărul de dinţi pentru roata mică z1 = 10 dinţi, iar numărul de dinţi pentru treapta mare z2 = 20 dinţi, pentru treapta a doua numărul de dinţi pentru roata mică z3 = 12 dinţi, iar numărul de dinţi pentru treapta mare z4 = 68 dinţi iar pe ultima treaptă numărul de dinţi pentru roata mică z5 = 11 dinţi, iar numărul de dinţi pentru treapta mare z6 = 36 dinţi. care este raportul de transmitere total al reductorului? (se va efectua calculul cu 2 zecimale, prezentând totodată formulele)

a) itotal = 1,56 b) itotal = 0,82 c) itotal = 0,02 d) itotal = 0,082

10. In metoda Denavit-Hartemberg prima din convenţiile impuse de aceasta este:

a) axa Xi coincide cu axa de rotaţie a articulaţiei i; b) se aliniază axele X ale tuturor sistemelor de referinţă ale articulaţiilor în aceeaşi direcţie cu cea a sistemului de bază; c) se roteşte cu un unghi θi în jurul axei Xi-1; d) se aliniază axele Z a sistemelor de referinţă a articulaţiilor în aceeaşi direcţie cu cea a sistemului de bază.

11. Formularea unui model de simulare a unui sistem mecatronic se realizează prin:

a) sistematizarea variabilelor de intrare, parametrilor, variabilelor de ieşire, dependenţelor şi indicatorilor tehnico-economici b) determinarea indicatorilor tehnico-economici şi măsurarea variabilelor de ieşire în vederea reglării variabilelor de intrare c) analizarea dependenţelor parametrilor sistemului şi discretizarea acestora d) proiectarea şi modelarea dependenţelor dintre mărimile de ieşire şi mărimile de intrare.

12. Cum se numesc maşinile hidraulice convertizoare de energie care transforma energie hidraulica in energie mecanica

a) generatoare hidraulice sau pompe; b) receptoare hidraulice sau motoare; c) generatoare hidraulice sau motoare; d) receptoare mecanice sau motoare.

13. In transformarea asociată elementului terminal al unui robot, TB

M = A1 A 2 A 3 … An, n reprezintă:

a) numărul de elemente ale braţului; b) numărul de bacuri a mâinii mecanice;

13

c) numărul de articulaţii a robotului industrial; d) numărul de motoare ale robotului.

14. Modelul dinamic al unui robot industrial va fi determinat utilizând metoda Lagrange. Funcţia Lagrangian L este definită ca diferenţa între:

a) energia mecanica şi energia potenţială a sistemului potmec EEL −= ; b) energia cinetică şi energia potenţială a sistemului potcin EEL −= ; c) energia potenţială şi energia termica a sistemului termpot EEL −= ; d) energia mecanică şi energia termica termmec EEL −= .

15. Achiziţia datelor într-un sistem mecatronic se realizează efectuând:

a) eşantionări, colectări şi măsurări de date; b) calculul parametrilor din sistem, realizarea de statistici si probabilităţi; c) determinarea modului de variaţie în timp a variabilelor de intrare; d) calculul şi proiectarea sistemului de comandă.

16. Proprietatea actuatorilor cu memorie a formelor (SME) de a reveni la forma lor iniţială se datorează unei:

a) transformări martensitice b) transformări feritice c) transformări austenitice d) transformări bainitice.

17. Robotul industrial este un sistem care are în componenţa sa următoarele subsisteme:

a) sistemul de conducere sau comanda, sistemul de acţionare, sistemul mecanic, sistemul senzorial b) sistemul de comanda, sistemul pneumatic, sistemul hidraulic, sistemul senzorial c) sistemul senzorial, sistemul termodinamic, sistemul de conducere, sistemul de acţionare, d) sistemul de comandă, sistemul de acţionare, sistemul de simulare, sistemul de prehensiune

18. În construcţia automobilelor moderne, sistemele utilizate pentru cresterea sigurantei deplasarii sunt:

a) ABS, închidere centralizată, suspensie activă; b) ABS, ESP, suspensie activă; c) ABS, ESP, închidere centralizată, suspensie activă; d) ESP, închidere centralizată, suspensie dinamică.

19. Roboţii construiti cu setul LEGO MINDSTORMS NXT sunt utilizaţi pe scară largă în procesul de instruire în domeniul mecatronicii. Programarea nu se poate face in:

a) LabVIEW; b) Pascal; c) NXT; d) MATLAB, Java sau C++.

20. Monitorizarea alungirii actuatorilor piezoelectrici este efectuata cu ajutorul:

a) unor traductoare electro-rezistive montate în punte tensometrică. b) a patru senzori optici montaţi pe obiect; c) unor traductoare magneto-inductive montate în punte tensometrică; d) a patru senzori electro-rezistivi montaţi pe obiect.

14

5. Disciplina ” SENZORI ŞI TRADUCTOARE”

1. Traductoarele alimentate cu energie din exterior se numesc: a. pasive; b. active; c. reactive; d. reflexive.

2. Traductorul este dispus în cadrul sistemului de reglare automată pe calea:

a. directă; b. inversă; c. mixtă; d. de reacţie.

3. Structura generală a unui traductor este:

a.

b.

c.

d.

4. Informaţia de la ieşirea din traductor ce lucrează în SRA, se numeşte semnal: a. treaptă; b. rampă; c. unificat; d. impuls.

5. Adaptorul are rolul de a:

a. redresa semnalul; b. realizeaza comparaţia dintre variaţia unei mărimi (de măsură) şi o mărime de

aceeaşi natură (unitatea de măsură); c. recalibra semnalul; d. realizeaza reglajul dintre variaţia unei mărimi (de măsură) şi o mărime de

aceeaşi natură (unitatea de măsură)

6. În mod ideal, caracteristica statică trebuie să fie: a. logaritmică; b. semilogaritmică; c. liniară d. exponenţială.

7. Caracteristica reală este cu atât mai apropiată de cea ideală cu cât:

15

a. sensibilitatea utilă e mai mare şi cele parazite sunt mai mici; b. sensibilitatea utilă şi cele parazite sunt mai mari; c. sensibilitatea utilă şi cele parazite sunt mai mici; d. sensibilitatea utilă e mai mica şi cele parazite sunt mai mari.

8. Eroarea de histerezis absolută este dată de:

a. diferenţa celor două nivele de semnal de la ieşire pentru aceeaşi valoare a semnalului de intrare: 'y"yh −=ε pentru acelaşi x;

b. diferenţa dintre nivelul de semnal de la ieşire şi cel de la intrare pentru aceeaşi valoare a semnalului de intrare: xyh −=ε ;

c. diferenţa celor două nivele de semnal de la intrare pentru aceeaşi valoare a semnalului de ieşire: 'x"xh −=ε pentru acelaşi y;

d. suma celor două nivele de semnal de la intrare pentru aceeaşi valoare a semnalului de ieşire: 'x"xh +=ε pentru acelaşi y.

9. Robusteţea reflectă capacitatea traductorului de a:

a. nu-şi modifică performanţele atunci când mărimea de intrare iese din domeniul de măsurare;

b. funcţiona fără sursă externă de energie; c. funcţiona incorect în condiţii impropii; d. funcţiona corect în condiţii impropii.

10. Elementul sensibil (ES) de tip parametric are rolul de a recepta variaţia mărimii de

intrare: a. active; b. active şi pasive; c. pasive; d. reflexive.

11. Alimentarea elementului sensibil de tip parametric se realizează cu o sursă:

a. internă de energie; b. auxiliară de energie; c. internă sau externă de energie; d. de 220 [V].

12. Structura unui adaptor pentru elementul sensibil (ES) parametric este:

a.

b.

16

c.

d.

13. Blocul de reacţie BR(L) este realizat dintr-un:

a. bloc cu componente de putere medie; b. bloc operativ; c. divizor capacitiv de tensiune; d. divizor rezistiv de tensiune sau curent.

14. Schemele alăturate aparţin unor traductoare:

a. capacitive; b. potenţiometrice; c. cu rezistenţe fixe; d. inductive.

15. Transformatorul diferenţial liniar variabil (TDLV) are elementul sensibil sub forma

unui suport cilindric pe care este fixat: a. două înfăşurări, una centrală şi una laterală; b. o înfăşurare centrală; c. trei înfăşurări, una centrală şi două laterale; d. două înfăşurări laterale.

16. Formula de calcul a capacităţii în cazul traductorului capacitiv este:

a. S

C δ⋅ε= ;

b. S2

C 0 δ⋅ε= ;

c. δ⋅ε

=SC ;

d. δ⋅ε

=2

DC 0 .

17. Elementul sensibil de tip ciclic absolut folosit la măsurarea indirectă a deplasărilor

liniare mari se numeşte: a. inductosin; b. riglă optică;

17

c. disc codat; d. selsin.

18. Inductosinul liniar este echivalent cu un selsin multipolar desfăşurat în plan, la

care: a. rotorul este o riglă a cărei lungime trebuie să acopere domeniul maxim de

măsurare, iar statorul este un cursor ce se deplasează deasupra riglei; b. statorul este o riglă a cărei lungime trebuie să acopere domeniul maxim de

măsurare, iar rotorul este un cursor ce se deplasează deasupra riglei; c. rotorul este o riglă a cărei lungime trebuie să acopere domeniul maxim de

măsurare, iar statorul este fix; d. statorul este o riglă a cărei lungime trebuie să acopere domeniul maxim de

măsurare, iar rotorul este fix.

19. Traductoarele de proximitate pot avea elemente sensibile: a. inductive; b. capacitive; c. fotoelectrice; d. toate variantele de mai sus.

20. În funcţie de distanţa de măsurat (x), următorul traductor

reprezintă o aplicaţie directă a preluării semnalului de:

a. debit; b. presiune; c. temperatură; d. nivel.

6. Disciplina ”ELEMENTE DE HIDROPNEUMATICĂ

ÎN MECATRONICĂ ŞI ROBOTICĂ”

1. La aceeaşi putere dezvoltată, care dintre motoarele de mai jos are dimensiunile cele mai mici?

a. motorul electric; b. motorul pneumatic; c. motorul hidraulic; d. motorul cu ardere internă.

2. La acţionarea hidraulică se recomandă utilizarea uleiului în intervalul de

temperaturi de: a. -20°C … +70°C; b. -100°C … +200°C; c. -150°C … +100°C; d. 0°C ... +150°C.

18

3. La acţionarea hidraulică se recomandă utilizarea uleiului aditivat la presiuni de:

a. 200 bar … 1000 bar; b. 500 bar … 2000 bar; c. 0 bar … 300 bar; d. 300 bar … 1500 bar.

4. Ce se montează în paralel cu o pompă cu debit constant pentru limitarea presiunii

uleiului furnizat? a. o supapă de deversare; b. o supapă de presiune; c. o supapă de cuplare-decuplare d. o supapă de sens unic.

5. Funcţia de descărcare a pompelor cu debit variabil este asigurată de:

a. o supapă de deversare; b. o supapă normal deschisă; c. o supapă de siguranţă; d. o supapă normal închisă.

6. Prin ce poate fi reglat debitul ce trece prin drosel?

a. reglând căderea de presiune pe drosel; b. reglând viteza de curgere prin conducta de alimentare; c. reglând viteza de curgere prin conducta de scurgere; d. reglând secţiunea de droselare.

7. Care este amplasarea optimă a droselului la un motor hidraulic liniar cu simplu

efect? a. pe conducta de alimentare; b. pe conducta de scurgere; c. în paralel pe ambele conducte; d. nu este necesar deoarece revenirea se face prin arc.

8. Pentru evitarea căderii unui organ de lucru sub greutate proprie, se foloseşte?

a. o supapă de sens unic; b. o supapă de dublă blocare; c. o supapă SAU; d. o supapă de blocare cu commandă hidraulică de deblocare.

9. Care dintre distribuitoarele hidraulice de mai jos asigură etanşeitatea cea mai bună?

a. distribuitoarele cu sertar; b. distribuitoarele cu bilă; c. distribuitoarele cu cep; d. robinetele distribuitoare.

10. Supapele pneumatice de succesiune fac legătura între reţeaua de aer comprimat şi:

a. atmosfera; b. rezervorul; c. o altă conductă; d. filtrul de aer.

19

11. Care dintre motoarele pneumatice liniare de mai jos are cursa cea mai mică, la acelaşi diametru interior?

a. cu piston; b. cu membrană plană; c. cu membrană pahar; d. cu inele oring.

12. Ce reprezintă figura următoare? a. supapă de sens unic; b. supapă SI; c. supapă de evacuare rapidă; d. supapă selectoare de circuit SAU.

13. Ce reprezintă figura următoare? a. supapă selectoare de circuit SI; b. supapă selectoare de circuit SAU; c. supapă de succesiune; d. supapă de sens unic.

14. Schema următoare reprezintă? a. circuit SAU; b. circuit NOR; c. circuit SI; d. circuit NU.

15. Schema următoare reprezintă? a. memorie temporară; b. circuit SAU; c. circuit SI; d. memorie permanentă.

16. Schema următoare reprezintă? a. memorie temporară;

20

b. funcţie de interblocare; c. memorie permanentă; d. circuit NU.

17. Schema următoare reprezintă? a. circuit NU; b. circuit SAU; c. circuit SI; d. funcţie de interblocare.

18. Garniturile de tip „O” se montează în:

a. canale dreptunghiulare; b. canale circulare; c. canale triunghiulare; d. canale semicirculare.

19. Garniturile manşetă de tip L şi U de la pistonul motorului pneumatic asigură

etanşeitatea: a. în ambele sensuri; b. în sensul când presiunea acţionează din interiorul îndoiturii; c. în sensul când presiunea acţionează din exteriorul îndoiturii; d. nu contează sensul.

20. Pentru realizarea unui motor pneumatic pas cu pas vor fi folosite mai multe:

a. motoraşe cu piston cu dublă acţiune; b. motoraşe cu piston cu simplă acţiune; c. motoraşe cu membrană plană; d. motoraşe cu membrană pahar.

7. Disciplina ”SISTEME MECANICE MECATRONICE”

1. Manipulatorul industrial este: a. un dispozitiv de deplasare în spaţiu a unor piese prinse într-o mână mecanică,

comandat prin intermediul unei interfeţe; b. un dispozitiv de deplasare în spaţiu a unor piese prinse într-o mână mecanică,

comandat de operatorul uman sau având o comandă după program; c. un dispozitiv de deplasare în spaţiu a unor piese prinse într-o mână mecanică,

comandat de om prin intermediul calculatorului; d. un dispozitiv de deplasare în spaţiu a unor piese utilizând calculatorul.

2. Gradul de mobilitate al unui RI este dat de:

a. capacitatea RI de a executa deplasări locale, regionale şi globale; b. capacitatea RI de a se deplasa în interiorul spaţiului de lucru;

21

c. capacitatea RI de a deplasa un obiect pe o traiectorie predefinită; d. posibilităţile de mişcare ale lanţului cinematic.

3. Capacitatea de ridicare a unui robot estre cuprinsă între:

a. 10 şi 100 kg; b. 50 şi 100 kg; c. 10 şi 120 kg; d. 15 şi 300 kg.

4. Mecanismul generator de traiectorie este partea din dispozitivul de ghidare al RI

care realizează: a. modificarea unghiurilor lui Euler; b. modificarea coordonatelor punctului caracteristic; c. deplasarea dreptei caracteristice; d. orientarea mâinii mecanice.

5. Pentru realizarea unui spaţiu de lucru plan operaţiile ce trebuie executate de RI

presupun: a. deplasarea dreptei caracteristice în punctele unui plan; b. deplasarea dreptei auxiliare în punctele unui plan; c. deplasarea punctului caracteristic în punctele unui plan; d. orientarea dreptei caracteristice într-un plan.

6. În figura de mai jos este prezentat modul de obţinere al spaţiului de lucru

tridimensional în care prima etapă în mişcarea punctului caracteristic reprezintă:

a. generarea unei suprafeţe; b. generarea unei linii drepte; c. generarea unei linii curbe; d. generarea unui volum.

7. În figura de mai jos este prezentat schematizat un reductor armonic. Elementul 5

reprezintă:

a. paharul elastic; b. deformatorul; c. coroana dinţată;

22

d. arborele intermediar;

8. La ghidajele prin rostogolire colivia are rolul: a. de a menţine bilele la distanţă egală; b. de a centra bilele; c. de a menţine glisiera în poziţie fixă; d. de a asigura funcţionarea ghidajului.

9. La ghidajele prin rostogolire bilele se execută din oţel:

a. RUL1, RUL2 b. OLC45 c. OLC35 d. OL50

10. Numărul gradelor de libertate al unui RI reprezintă:

a. numărul posibilităţilor de mişcare ale mâinii robotului ţinând cont de destinaţia robotului;

b. numărul tuturor posibilităţilor de mişcare ale mâinii robotului fără a lua în considerare deplasarea fălcilor mâinii mecanice pentru strângere;

c. numărul tuturor posibilităţilor de mişcare ale mâinii robotului fără a lua în considerare deplasarea fălcilor mâinii mecanice pentru desfacere.

d. numărul tuturor posibilităţilor de mişcare ale mâinii robotului fără a lua în considerare deplasarea fălcilor mâinii mecanice pentru strângere şi desfacere.

11. Spaţiul de pericol al unui RI este constituit din:

a. spaţiul de coliziune la care se adaugă spaţiul de pericol; b. spaţiul de pericol la care se adaugă spaţiul de neutilizat; c. spaţiul de coliziune la care se adaugă spaţiul de siguranţă; d. spaţiul de pericol cumulat cu spaţiul de pericol.

12. În construcţia roboţilor industriali se folosesc tot mai des transmisii prin curele

dinţate în scopul transmiterii mişcării şi a puterii între un arbore motor şi: a. unul sau mai mulţi arbori antrenaţi, necoaxiali; b. unul sau mai mulţi arbori antrenaţi, coaxiali; c. unul sau mai mulţi arbori tubulari; d. unul sau mai mulţi arbori cu orice poziţie în spaţiu.

13. La mecanismele şurub piuliţă cu bile cu două piuliţe una din metodele şi mijloacele

pentru reducerea jocurilor este: a. rotirea relativă a celor două piuliţe; b. pretensionarea în circuit închis; c. utilizând arcuri de compresiune; d. utilizând pene calibrate.

14. În cadru calculului şuruburilor cu bile acestea se verifică la:

a. turaţie critică; b. turaţie de regim; c. compresiune; d. încovoiere.

15. Batiul de tip masă pe lângă rolul de susţinere a subansamblului cinematic principal

şi a altor agregate, poate fi folosit şi ca:

23

a. structură de rezistenţă; b. carcasă de protecţie; c. suport pentru elementele motoare; d. rezervor de ulei.

16. Antrenarea modulului de pivotare cu melc-roată melcată are avantajul:

a. rapoarte de transmitere mici pe treaptă; b. rapoarte de transmitere suficient de mari; c. preluării jocului de flanc; d. pretensionării în circuit închis.

17. Transmisiile prin curele dinţate realizează rapoarte de transmitere:

a. mai mici de 12; b. mai mici de 10; c. mai mici de 15; d. mai mici de 20.

18. Unul dintre parametrii constructivi ai curelelor dinţate este înălţimea dintelui hd

care este egală cu: a. jumătate de pas; b. un sfert de pas; c. o fracţiune de pas; d. o treime de pas.

19. Transmisia prin lanţ este indicată atunci când momentul de torsiune şi raportul de

transmitere sunt: a. mare şi constant; b. mare şi variabil; c. mic şi constant; d. mic şi variabil.

20. În ce scop aplicaţiile transmisiilor armonice în construcţia RI se utilizează ca multiplicatoare? a. pentru a mării sensibilitatea sistemelor de măsurare a poziţiei; b. pentru a micşora puterea de acţionare; c. pentru a mării viteza de deplasare; d. pentru a mări precizia de poziţionare.

8. Disciplinele”AUTOMATE PROGRAMABILE.

MICROCONTROLERE ŞI MICROPROCESOARE” 1. Timpul de propagare de la intrare la iesire, la automatul de control combinational, se ia in considerare?

a. da b. nu c. numai daca este > 30 ms d. numai daca este < 30 ms

2. Automatul de control secvential are legaturi de reactie?

a. da, legaturile de reactie definesc cuvantul de stare b. nu c. numai daca legaturile de reactie definesc cuvantul de intrare

24

d. numai daca legaturile de reactie definesc cuvantul de iesire 3. Ce tip de automat este automatul cu suport de stare implementat cu registru unic (Girard):

a. automat de control combinational b. automat de control secvential c. automat programabil d. controler logic programabil

4. Automatul programabil cu prelucrare sclara are o memorie interna cu dimensiunea cuvantului de:

a. 1 bit b. 8 biti c. 16 biti d. 32 biti

5. Cand se executa operatia logica specificata de o instructiune la automatul programabil cu prelucrare sclara?

a. dupa ce se extrage instructiunea din memorie si datele de la adresele operanzilor b. inainte de a se extrage instructiunea din memorie si datele de la adresele operanzilor c. in timpul extragerii instructiunii din memorie si datele de la adresele operanzilor d. dupa activarea iesirilor

6. Automatul programabil cu prelucrare vectoriala proceseaza instructiuni adresate:

a. numai operanzilor scalari b. numai operanzilor vectoriali (numerici) c. atat operanzilor scalari cat si operanzilor vectoriali d. numai operanzilor ce definesc iesirile vectoriale

7. Controlerele Logice Programabile (CLP) au o structura asemanatoare cu:

a. automatul programabil cu prelucrarea scalara b. automatul programabil cu prelucrare vectoriala c. automatul de control secvential d. automatul de control combinational

8. Diagrama “Leader” este asemanatoare cu:

a. limbajul de programare a automatelor cu prelucrare scalara b. limbajul de programare a automatelor cu prelucrare vectoriala c. reprezentarea circuitelor electrice d. reprezentarea circuitelor hidraulice

9. “Grafcet” este:

a. un limbaj grafic de programare CLP b. o organigrama ce sta la baza elaborarii programului CLP c. o filosofie de abordare a problemelor logice d. o organigrama ce sta la baza elaborarii programului AP

10. Procesarea programului CLP se face: a. dupa reactualizarea iesirilor b. dupa achizitionarea intrarilor c. in timpul achizitionarii intrarilor si reactualizarii iesirilor d. temporizat, dupa pornirea CLP

25

11. ATmega16 este un microcontroler pe: a) 10 biti; b) 8 biti; c) 16 biti; d) 32 biti. 12. Actionarea unui motor de current continuu poate fi facuta: a) de la orice pin al microcontrolerului; b) numai de la pinii portului de iesire ai microcontrolerului; c) prin intermediul unui driver prevazut cu o punte H; d) numai de la pinii portului de intrare ai microcontrolerului. 13. Numarul porturilor de intrare/iesire a microcontrolerului ATmega16 este: a) 1; b) 4; c) 2; d) 8. 14. ATmega16 contine un convertor analog digital de: a) 10 biţi cu 8 intrări; b) 8 biţi cu 8 intrări; c) 8 biţi cu 10 intrări; d) 10 biţi cu 10 intrări. 15. Care pini ai microcontrolerului ATmega16 vor fi alimentati cu tensiunea de 5V(1 logic) in urma incarcarii urmatorului program: program x; begin ddrc:=$ff; portd:=$EA; end. a) pinii 1, 3, 5, 6; b) a) pinii 1, 3, 4, 6; c) a) pinii 1, 4, 5, 6; d) a) pinii 1, 3, 5, 6, 7. 16. Controlerul de comunicaţie USART nu contine unul dintre urmatorii registrii: a) UDR; b) UCSRA; c) UCSRB; d) UMSEL. 17. Bitul RXEN al registrului UCSRB dacă este 0,

a) nu se pot recepţiona date; b) se pot recepţiona date; c) se pot transmite date; d) nu se pot transmite date; 18. Cu ajutorul comenzii UARTx_Write(data_:byte) putem trimite: a) caractere pe 8 biţi dinspre microcontroller spre terminalul serial; b) caractere pe 8 biţi dinspre terminalul serial spre microcontroller; c) texte dinspre microcontroller spre terminalul serial; d) texte dinspre terminalul serial spre microcontroller. 19. Factorul de umplere, in cazul semnalelor PWM, se calculeaza cu formula: a) ; b) ; c) ; d) . 20. Cu ajutorul instructiunii Adc_Read (x) putem: a) citi semnalele de pe convertorul analog digital, valoarea citita atribuind-o variabilei x;

26

b) citi valoarea variabilei x pe care o trimitem pe convertorul analog digital; c) citi semnalele de pe convertorul analog digital pe canalul x; d) citi valoarea variabilei x pe canalul x al convertorul analog digital;