Click here to load reader
Upload
oana-costan
View
290
Download
4
Embed Size (px)
DESCRIPTION
radio
Citation preview
TEHNICI DE EXAMINARE ALE GLANDELOR SALIVARE Metode radiologice clasice, fara substanta
de contrast;
Metode radiologice cu substanta de contrast (sialografia);
Metode imagistice (ecografia, CT, RMN).
Radiografia simpla Parotida
Laterala defilata de mandibula centrata pe gonion
OPTAp tangenta la gonion
SubmandibularaOPTCu film ocluzalLaterala defilata de
mandibula
sialografia CI : inflamatii acute Agenti de contrast: SINOGRAFIN Aparatura: aparat Rontgen,
dilatator lacrimal, 18G ac canula, cateter de polietilena
Parotida: M2 superior, submandibulara – frenul limbii
In timpul injectarii si la 5 min dupa adm de sialogog
Complicatii: durere, ruptura ductului, infectii
Sialografia - dezavantaje
IradierePoate cauza durerePosibiliatate de perforatii infectii Impinge calculii in profunzime
Contraindicata in infectiile acute
Sialografia Rar indicata astazi – inlocuita cu imagistica Indicatii
Diferentierea dintre sialoadenite, sdr. Sjogren si sialoza
Sialolitiaza de mici dimensiuni, corpi strainiEvaluarea extinderii leziunilor ductale in
inflamatiile glandeiEvaluarea fistule, stricturi, diverticuli , trauma
ductalaProcedura de dilatare ductala
Ecografia
Transductor liniar 7,5MHz (7-10 MHz) Tehnica Forma, dimensiuni, contur, ecogenitate,
ecostructura, raporturi
Glanda parotida: sectiuni transversale si longitudinale, planul venos(2), ACE(3)
Ductul Warthon(sectiune transversala la nivelul planseului bucal)
Glanda sublinguala,
canalul Wharton(3), a. sublinguala(2)
Cresterea vascularizatiei dupa administrare de sialogog(g.submandibulara)
Ecografia: Indicatii Diferentierea caracterului solid/chistic al
maselor tumorale Litiaza salivara B. Sjogren in stadii avansate de evolutie
–aspecte caracteristice Diferentierea unor mase nodulare
limfomatoase de cele non-limfomatoase Diferentiere mase intra/extraglandulare
Computer tomografia
De prima intentie in patologia inflamatorie Tumori Calcifieri - sialolitiaza
Examenul RMN
De prima intentie in patologia tumorala Evidentierea n. Facial – 70% cazuri RMN+sialografie
Sialadenita acuta Parotida frecvent virala – parotidita epidemica
Bacteriana - streptococ, stafilococ aureus
Sialadenita acuta virala – parotidita epidemica
Tumefiere dureroasaAdenopatii latero-cervicale inflamatorii
Patogeneza
1. Contaminare retrograda a acinilor prin flora bacteriana a cavitatii orale
2. Staza salivara
Factori de risc Stari de deshidratare (staza salivara) Boli cronice, imunodeficiente
Insuficienta hepaticaInsuf renalahipotiroidismmalnutritieHIVSjögren’s syndrome
Factori de risc Adenopatii (pressure occlusion of duct) Sialectazie (dilatarea ductelor salivare) Varste extreme Igiena orala deficitara calculi, stricturi
Metode de examinare Sialadenita acuta
virala – eventual ecografie
Ecografic: Glanda crescuta de
volumStructura
hipoecogena, neregulat delimitata
Adenopatii inflamatorii,ecogene, ovalare, dureroase
Bacteriana EcografieCT
Sialadenita acuta bacteriana Dilatatie saculara a acinilor si ductelor
terminale Ductele interlobulare si cele principale
sunt de calibru normal In evolutie – chiste, abcese
Abces parotidian
Tratament
Indepartarea cauzei Antibiotice Drenaj chirurgical al abcesului
Sialadenita cronica
Parotidita cronica recurenta
Granulomatoasa (tbc, sacoidoza, toxoplasmoza, actinomicoza)
Sialadenita cronica
Volum marit Structura heterogena cu zone hipoecogene
mici (<5mm) Limfadenopatie Dg dif. - Punctie biopsie ghidata ecografic
parotidita cronica recurenta
parenchim inomogen, mase mici hipoecogene
ECOGRAFIE
Sialadenita cronica recurenta
Tumefiere dureroasa recurenta Obstructie incomplecta a ductului salivar Sialografia: strictura a ductului principal,
sialectazia
sialodochita
Metode de examinare: sialografia
Dilatatie fusiforma a ductelor principale, aspect tortuos
Acinii si ductele terminale nu sunt dilatate
Etiologie Necunoscuta Deshidrarare Hipercalcemie xerostomie Fumatul - positive correlation Guta
Sialolitiaza – mai frecvent in glanda sublinguala
Saliva mai alcalina Concentratie crecuta Ca si P in saliva Continut de mucus crescut Duct alungit Flux antigravitational
Litiaza salivara 80-90% - submandibulari 10-20% parotida – asimptomatici o lunga
perioada
Radiografia simpla – 20% submandibulari si 40% din cei parotidieni nu se evidentiaza radiologic
CT – cea mai sensibila metoda Sialografie – calcului radiotransparenti
Diagnostic: radiografia cu film ocluzal
Eficienta pentru calculi intraductali
Calculii intraglandulari de mici dimensiuni si cei radiotransparenti pot scapa diagnosticului
LITIAZA SALIVARA P.S., barbat, 48 ani Durere submandibulara
stanga si trismus Radiografie laterala defilata
stanga de mandibula
Principiul paralaxei
LITIAZA SALIVARA SUBMANDIBULARA
CALCUL IN CANALUL STENON
Metode de diagnostic
CT Scan: Vizibili indiferent de marime Evidentiaza inflamatiile glandulare
Ecografia : operator dependenta, Calculi >2mm, Ieftina, accesibila, neinvaziva
Sialografia
Poate fi indicata in scop terapeutic, dar succesul terapeutic al acestei metode este inca insuficient documentat
Calcul obstuctiv glanda submandibulara
Litiaza salivara submandibulaar
Sialo-endoscopia
Rata de succes >95% Permite explorarea completa a sistemului
ductal Dezavantaj: traume- perforatii, stenoza
secundare
Tratament
Antibiotice, antiinflamatorii – optional Extirparea calculilor :
LithotripsySialendoscopie InterventionalaSimple removal (20% recurrence)7
Excizie glandulara poate fi uneori necesara
Tratament
Ce trebuie sa stie pacientul ? Calculii se pot mari in timp si sa devina
obstructivi - Predispun la aparitia de sialadenite Masaj glandular si hiperhidratatie la aparitia
simptomelor
Sjögren’s Syndrome7
2 forme : Primar : intereseaza doar glandele
salivare - 80% Secundar : asociat cu boli autoimune
PR – 30-40%
Sindrom Sjogren (sialografie) Xerostomie, xeroftalmie, PR Infiltrare fibro-conjunctiva a
parenchimului glandular Ductul principal - normal Ectazie acinara (aspect patat uniform) Obliterarea lumenului canaliculelor
glandulare In evolutie- pseudochiste, suprainfectie
Sdr. Sjogren
Ectazie acinara obliterarea
canaliculelor glandulare, canalul glandular principal normal
Sdr. Sjogren, chiste multiple
Sindrom Sjogren (ecografie) Crestere de volum bilateral simetric Ecogenitate crescuta, aspect
micronodular Mase multichistice in evolutie Cresterea vascularizatiei dupa
administraea de lamaie Fara adenopatii, fara sensibilitate
Sindorm Sjogren: glanda parotida marita de volum,
multiple mase hipoecogene, hipervascularizatie
Sialoza Marire de volum a glandei salivare cronica,
recurenta Non tumorala, non inflamatorie Parotida bilateral simetric (rar unilateral) Cauze:
boli endocrine si de nutritie (DZ, tiroida, pancreas, sarcina, hiperlipemia)
Medicatii Glanda crescuta in volum, structura
omogena, densa
HIPERTROFIE IDIOPATICA A GLANDELOR SALIVARE
B.N., barbat, 32 ani Marire de volum a glandelor
parotide, fara semne inflamatorii
Probe de laborator normale Aspect sialografic normal
bilateral
OPT cu sialografie parotidiana bilaterala
OPT cu sialografie parotidiana bilaterala
Radiografie PA a craniului, cu sialografie parotidiana bilaterala
Radiografie PA a craniului, cu sialografie parotidiana bilaterala
Diagnostic B/M
imagistica
Low grade
Low grade
High grade
B
B
Metode de examinare
Ecografia MRI pentru tumori maligne CT cu substanta de contrast – invazie
osoasa
Sialografia este inlocuita cu metode imagistice moderne!!
Tumori benigne
Chiste: chis branhial, chist limfoepitelial Adenoame: adenom pleomorf Fibroame angioame
Chist branhial
Chist limfoepitelial - HIV
Chist limfoepitelial - caracterul chistic
Adenomul pleomorf
Benigna, potential de malignizare 85% parotida Crestere lenta – 1-6 ani ecografie
Hipoecogena, omogena, cu usoara intarire acustica posterioara, bine delimitata, semnal doppler la perifeie
CT – masa densa omogena, bine conturata, lobul superficial
Adenom pleomorf parotidian
Hipoecogen, incapsulat
vascularizatie de tip periferic
Adenom pleomorf
Chistadenolimfom papilar
Tu WarthinSe malignizeaza f rarProliferare de tes limfantic
intraglandularHipoecogena, uneori cu portiuni
chistice sau cu septe si ecouri in interior
Tumora Warthin: componenta chistica avasculara, sediment hemoragic
Tumori maligne Carcinom
mucoepidermoid Cc adenoid chistic Cc cu celule acinare Chist adenocarcinom
papilar Carcinom oncocitic Carcinom cu celule
scuamoase Carcinom
nediferentiat limfoame
Varietate histopatologica
High grade Low grade
Tumori maligne
EcografieContur neregulat, invadantHipervascularitateAdenopatii cervicale – hipoecogene,
rotunde, .1cm, nedureroase
Caractere de malignitate
Contur imprecis, infiltrativ Invazie
Lob superficial, profund Profunzime – spatiul neurovascular cervical, spatiul latero-
faringian Superficial – tegument Superior – FIT, baza craniului Caudal – latero-cervical Anterior – mandibula, maseter Posterior – CAE
Raportul cu n. facial Raportul cu pachetul vascular jugulo-carotidian
intern adenopatii
Carcinom glanda submandibulara
Cc. Mucoepidermoid high grade
Cc adenoid chistic cu invazie osoasa
limfom