3
10 decembrie, istoricul zilei - 1896 - A încetat din viaţă Alfred Nobel, inventator, cel mai cunoscut geniu tehnic al Suediei în secolul al XIX-lea, cel care a inventat dinamita Alfred Nobel (1833- 1896), geniul tehnic Suedez ce a locuit în Franţa şi Italia, inventatorul dinamitei Alfred Nobel, tînăr, preluat de pe nobelprize .org La 10 decembrie 1896 a încetat din viaţă Alfred Nobel (n.1833 Stockholm, Suedia), inventator, cel mai cunoscut geniu tehnic al Suediei în secolul al XIX-lea, cel care a inventat dinamita în 1866. Mai tîrziu, a fondat companii şi laboratoare în peste 20 de ţări din întreaga lume. Savantul a murit din cauza unei hemoragii cerebrale la reşedinţa sa din San Remo, în Italia, nu înainte de a fi semnat cu un an în urmă un testament prin care înfiinţa Premiul Nobel. "Întreaga mea avere va fi administrată în următorul mod: capitalul investit de executorii mei va constitui un fond a cărui dobîndă va fi distribuită anual, în forma unor premii, celor care în timpul anului precedent au adus cele mai mari bineficii umanităţii ". Savantul cerea ca dobînda să fie împărţită în cinci părţi egale, ca să fie acordate persoanelor care au avut cele mai semnificative realizări în fizică, chimie, medicină, literatură şi "persoanei care a făcut cel mai mult pentru fraternitate între naţuni, pentru desfiinţarea sau reducerea armatelor şi pentru ţinerea sau promovarea congreselor pentru pace. " 1

10 Decembrie, Istoricul Zilei

Embed Size (px)

DESCRIPTION

10 decembrie, istoricul zilei

Citation preview

10 decembrie, istoricul zilei- 1896 -A ncetat din via Alfred Nobel, inventator, cel mai cunoscut geniu tehnic al Suediei n secolul al XIX-lea, cel care a inventat dinamita

Alfred Nobel(1833-1896), geniul tehnic Suedez ce a locuit n Frana i Italia, inventatorul dinamiteiAlfred Nobel, tnr, preluat de pe nobelprize.org

La 10 decembrie 1896 a ncetat din via Alfred Nobel (n.1833 Stockholm, Suedia), inventator, cel mai cunoscut geniu tehnic al Suediei n secolul al XIX-lea, cel care a inventat dinamita n 1866. Mai trziu, a fondat companii i laboratoare n peste 20 de ri din ntreaga lume.Savantul a murit din cauza unei hemoragii cerebrale la reedina sa din San Remo, n Italia, nu nainte de a fi semnat cu un an n urm un testament prin care nfiina Premiul Nobel."ntreaga mea avere va fi administrat n urmtorul mod: capitalul investit de executorii mei va constitui un fond a crui dobnd va fi distribuit anual, n forma unor premii, celor care n timpul anului precedent au adus cele mai mari bineficii umanitii". Savantul cerea ca dobnda s fie mprit n cinci pri egale, ca s fie acordate persoanelor care au avut cele mai semnificative realizri n fizic, chimie, medicin, literatur i "persoanei care a fcut cel mai mult pentru fraternitate ntre nauni, pentru desfiinarea sau reducerea armatelor i pentru inerea sau promovarea congreselor pentru pace."Primul an n care s-a acordat Premiul Nobel a fost 1901. Din 1969, la cele cinci premii stabilite de Nobel prin testament s-a mai adugat unul pentru economie. Premiul este oferit de Banca Suediei, n memoria lui Alfred Nobel.

Alfred Nobel,preluat de pe vision.org

- 1919 -Romnia semneaz tratatele de pace cu Austria i BulgariaLa 10 decembrie 1919 Romnia semneaz tratatele de pace cu Austria i Bulgaria.- 1933 -Guvernul liberal din Romnia dizolv Garda de FierLa 10 decembrie 1933 Guvernul liberal din Romnia dizolv Garda de Fier (organizaie anex a Micrii Legionare, nfiinat la1930 de Corneliu Zelea Codreanu). Garda de Fier urma s cuprind n rndurile sale orice partid sau grupare din Romnia, indiferent de adversitile politice, care dorea s lupte mpotriva expansiunii comunismului din Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.). Ulterior i Micarea Legionar a fost denumit uneori i Garda de Fier.Micarea legionar este o micare naional romneasc i anticomunist, nscut n cadrul Romniei interbelice. Micarea ncepe la Iai i este promovat n rndurile studenilor romni nemulumii de faputul c majoritatea covritoare a abiturienilor Univesritii din Iai sunt jidani (evrei), romnilor fiind ngrdit dreptul la nvtur.

Bibliografie (surse):1. Acad. Dan Berindei, Istoria romnilor, cronologie, editura Cartex, Bucureti 2008;

1