Upload
anny-scumpik
View
64
Download
0
Embed Size (px)
DESCRIPTION
gjm
Citation preview
1
Cuprins
Unitatea de învăţare 4. – Metode sistemice de proiectare ............. 2
4.1 Prezentarea metodei MERISE ............................................ 2
4.2 Ciclurile de bază ale proiectării unui sistem informatic ..... 4
Întelegerea etapelor preliminare ale metodei de proiectare MERISE
Întelegerea ciclurilor de bază în proiectarea unui sistem informatic
2
Unitatea de învăţare 4. – Metode sistemice de proiectare
4.1 Prezentarea metodei MERISE
Metoda MERISE (Méthode d'Étude et de
Réalisation Informatique pour les Systèmes
d'Entreprises) a fost dezvoltată de Centrul
Tehnic de Informatică din cadrul Ministerului
de Industrie Francez şi reprezintă un
instrument tehnico-economic de proiectare a
unui sistem informatic.
Pe parcursul timpului au fost dezvoltate două
variante ale metodei. Prima variantă,
elaborată la sfârşitul anilor ’70 se baza pe
următoarele coordonate:
a) abordarea sistemică ce scoate în
evidenţă relaţia existentă între sistemul
informaţional şi sistemul de conducere
(decizional), pe de o parte, precum şi
relaţia dintre sistemul informaţional şi
sistemul condus (operaţional), pe de altă
parte. Astfel, sistemul informaţional pune
la dispoziţia sistemelor condus şi
decizional toate informaţiile necesare
pentru a acţiona şi a decide;
b) acoperirea întregului ciclu de viaţă a sistemului informatic (SI) –
cuprinde schema directoare, studiul prealabil, studiul de detaliu, studiul tehnic,
realizarea, implementarea și mentenanţa sistemelor informatice;
c) un ciclu de abstractizare corespunzător celor trei niveluri: conceptual,
logic sau organizaţional şi fizic;
d) separarea între modelul datelor şi modelul prelucrărilor.
Timp necesar: 240 minute
După parcurgerea unităţii veţi fi în măsură să răspundeţi la întrebările:
• Care sunt etapele proiectării unui SI caracteristice metodei MERISE ?
• Care sunt ciclurile de bază ale proiectarii unui SI prin metoda MERISE?
00:00
3
Metoda MERISE vizează două obiective principale:
� reprezintă o metodă de concepţie a sistemelor informatice;
� propune o metodologie de dezvoltare a sistemelor informatice.
Fiind o metodă sistemică, aceasta separă studiul datelor de cel al prelucrărilor,
conform tabelului urmator (vezi Fig. 3.1 – Unitatea de invatare nr.3):
Niveluri Date Prelucrări
Conceptual Model conceptual
MCD Model conceptual MCP
Logic
(Organizaţional) Model logic MLD
Model logic (organizaţional) MLP
(MOP)
Fizic Model fizic MFD Model fizic MFP
Avantajele metodei MERISE ca metodă de concepţie a sistemelor informatice
sunt:
� apropierea de sistemul informatic şi de structura ideală a bazei de date;
� descrierea sistemului pe trei niveluri;
� utilizarea unui formalism1 de reprezentare precis, simplu şi riguros pentru
descrierea datelor. Acest formalism este reglementat pe plan internaţional
de standardul ISO sub numele de modelul ENTITATE-ASOCIERE;
� descrierea amănunţită la nivel conceptual, permiţând realizarea unui SI
independent de organizarea firmei şi alegerea tehnicii de automatizare;
� reprezentarea vizuală folosită în modelul conceptual facilitează stabilirea
unui dialog între toţi partenerii implicaţi în realizarea SI.
Varianta a doua a metodei MERISE surprinde evoluţiile tehnice şi
organizaţionale ale anilor ’90 şi înlătură câteva carenţe ale modelului entitate-
asociere utilizat în prima versiune. Astfel, se introduc noţiunile de generalizare şi
specializare pentru a explica conceptele de moştenire, regulile de integritate şi
noţiunea de identificator relativ (ce permite identificarea unei entităţi în raport cu
altă entitate).
În versiunea a doua a metodei MERISE modelul conceptual al
prelucrărilor (MCP) conţine, în plus : 1 Formalism, în sensul de mai sus, înseamnă un set de definiţii şi reguli, combinat cu un set de
tipuri de diagrame şi/sau de tabele.
00:40
4
� diagramă a fluxului de date (DFD);
� un model analitic conceptual al prelucrărilor care acţionează încă din faza
de concepţie;
� noţiunea de ciclu de viaţă al unui obiect – surprinde toate etapele parcurse
de un obiect în cursul existenţei sale, în funcţie de evenimentele produse
şi de evenimentele care urmează a se produce.
La nivel organizaţional, sunt surprinse în structură toate resursele materiale şi
umane implicate în realizarea sistemelor informatice. La nivel logic, sunt definite
interfeţele cu utilizatorii, resursele logice ale prelucrărilor, precum şi depozitarea
şi repartiţia datelor, nivelul fizic rămânând neschimbat.
Pentru proiectarea unui sistem informatic utilizând metoda MERISE, trebuiesc
parcurse urmatoarele etape:
� Analiza prealabilă si realizarea schemei directoare.
� Analiza de detaliu.
� Analiza tehnică.
� Realizarea programelor.
� Punerea în functiune si exploatarea.
� Mentenanta.
Analiza prealabilă, schema directoare, analiza de detaliu si analiza tehnică
acoperă partea corespunzatoare conceperii sistemului din ciclul de viată.
Producerea programelor si punerea în functiune acopera partea corespunzatoare
între realizarea sistemului si lansare. Analiza tehnică poate face parte din etapa
de concepere sau din etapa de realizare, acest lucru fiind lăsat la latitudinea
dezvoltatorului.
4.2 Ciclurile de bază ale proiectării unui sistem informatic
Ciclurile de bază ale proiectării unui sistem informatic utilizând metoda MERISE
sunt:
Identificati etapele de proiectare a unui sistem informatic utilizând metoda MERISE.
01:00
01:15
5
� ciclul de viaţă;
� ciclul de decizie;
� ciclul de abstractizare.
Acestea se reprezintă într-un grafic tridimensional corespunzator Modelului
tridimensional al proiectării unui SI (vezi Fig.4.1).
Fig.4.1 – Modelul tridimensional (Sursa:[Luca, 2006 ])
Ciclul de viaţă
Ciclul de viaţă presupune parcurgerea succesivă a următoarelor etape:
� realizarea schemei directoare şi studiul preliminar;
� realizarea unui studiu detaliat;
� realizarea sistemului informatic (studiu tehnic, codificare);
� implementarea si exploatarea;
� mentenanţa sistemului.
a) Realizarea schemei directoare şi studiul preliminar – presupune analiza
sistemului informatic existent, stabilirea cerintelor, a obiectivelor şi a planului
strategic, definirea priorităţilor, realizarea de scenarii globale alternative pentru
fiecare domeniu investigat şi alegerea scenariului optim. Deasemenea,
organizaţia este împartită pe domenii sau pe departamente, iar pentru fiecare
01:40
6
departament este gândită o schemă a aplicaţiilor, care include şi politica de
resurse umane, produsele hardware şi software, precum şi o metodologie pentru
implementarea unei îmbunătăţiri viitoare a sistemului.
Studiul preliminar este realizat pentru fiecare domeniu şi descrie SI propus,
impactul acestuia asupra organizaţiei, costurile şi beneficiile. Studiul trebuie să
fie în concordanţă cu planul strategic stabilit anterior. Activităţile acestei etape
sunt:
� culegerea de informaţii despre activitatea organizaţiei;
� realizarea diagramelor de flux care evidenţiază actorii participanţi şi
schimburile de informaţii dintre ei;
� elaborarea primelor variante de MCD şi MOP şi analizarea punctelor lor
slabe;
� propuneri de îmbunătăţire a MCD şi MOP şi prezentarea unei soluţii;
� evaluarea soluţiei propuse.
b) Studiul detaliat pleaca de la soluţia cadru definita pentru scenariul ales pe
care o dezvolta. Aceasta presupune specificarea detaliată a cerinţelor şi a
arhitecturii noului sistem. În acest sens, se vor avea în vedere toate aspectele ce
vor fi automatizate, incluzând specificaţiile de detaliu pentru modelul tehnic şi
funcţional. Aceasta etapă asigura modelarea conceptuală si organizatională a SI.
Activităţile acestei etape sunt:
� la nivel general:
� realizarea MCD, MCP, MLD, MOP pentru soluţia aleasă;
� definirea mediului de dezvoltare;
� punerea în practică a studiului prealabil prin elaborarea planurilor de
lucru;
� realizarea documentaţiei şi a planului de recepţie
� la nivel detaliat:
� stabilirea fazelor de realizare;
� validarea datelor şi prelucrărilor (optimizarea MLD şi realizarea unei
prime variante a MFD);
� evaluarea timpului de realizare a bazei de date; 02:05
7
� un plan cu necesarul de echipamente şi materiale.
c) Realizarea sistemului informatic se execută în două subetape:
i) studiul tehnic;
ii) realizarea programelor.
Studiul tehnic presupune descrierea logică a arhitecturii SI şi descrierea MFD
(deci aceasta etapă asigura modelarea logică si fizică a SI);
Realizarea programelor (codificarea) presupune scrierea efectivă a liniilor de cod
şi testarea acestora.
d) Exploatarea cuprinde urmatoarele aspecte [Amza, 2008]:
Pregatirea lansarii
Proiectul de lansare este elaborat si efectueaza o suita de studii privitoare la:
� Etapele tranzitorii – exploatarea sistemului trebuie facuta esalonat
deoarece noul sistem trebuie testat;
� Procedurile preliminare de realizare a bazei de date;
� Informarea si instruirea utilizatorilor;
� Planul lansarii – presupune realizarea unei planificari exacte a succesiunii
de punere în functiune a diferitelor module ale sistemului.
Implementarea
Procesul de implementare presupune:
� Stabilirea micro-structurilor de implementare;
� Conexiunile între departamente;
� Locurile de munca;
� Desemnarea utilizatorilor care vor opera date.
Lansarea propriu-zisa
Dupa o perioada de exploatare de câteva luni, interval în care au aparut aproape
toate situatiile posibile carora sistemul trebuie sa le faca fata putem afirma ca
acesta a fost lansat si implementat.
02:35
Studiul detaliat cuprinde urmatoarele activitati: ..............................................................................................................................................................................................................................
02:20
8
e) Mentenanţa sistemului informatic constă în a asigura evolutia aplicatiilor
operative în functie de cerintele utilizatorilor, de cerintele mediului si de progresul
tehnologic. Mentenanţa are ca obiectiv adaptarea la evolutiile mediului
informational. Atunci cand acesta evolueaza foarte mult, se recomanda un nou
ciclu de viaţă, ce presupune renuntarea utilizarii sistemului informatic. Nu exista
sisteme informatice fara ciclu de viata.
Mentenanţa implica patru etape esentiale [Amza 2008]:
� Studiul de impact – presupune evaluarea amplorii adaptărilor si realizarea
unei actualizari a modelului de date si prelucrari;
� Analiza adaptărilor si specificatiile acestora;
� Realizarea adaptărilor;
� Lansarea versiunii modificate în urma revizuirii.
Ciclul de decizie
Ciclul de decizie reprezinta totalitatea deciziilor luate în timpul ciclului de viata al
unui sistem informatic, decizii referitoare la proiectarea, realizarea şi exploatarea
sistemului informatic.
Actorii care apar în procesul decizional sunt: managerii, utilizatorii şi dezvoltatorii
sistemului informatic. Deoarece luarea deciziilor presupune cooperarea dintre
diferite compartimente, este important să se creeze mai multe grupuri de lucru.
Deciziile care se iau în ciclul de decizie sunt legate de aspecte multiple, ca de
exemplu:
Identificati etapele ciclului de viata a unui sistem informatic proiectat cu metoda MERISE. ..................................................................................................................................................................................................................................
02:50
03:10
Exploatarea unui sistem informatic cuprinde urmatoarele aspecte: ..................................................................................................................................................................................................................................
02:55
9
� Decizii manageriale legate de funcţionalitatea SI;
� Decizii financiare referitoare la costuri şi beneficii;
� Decizii referitoare la identificarea principalilor actori ai sistemului
informaţional şi organizatoric;
� Decizii ale utilizatorilor finali legate de interfaţa SI;
� Decizii legate de modul de procesare a datelor;
� Decizii de ordin tehnic legate de echipamentele hardware şi software.
Ciclul de abstractizare
Este constituit dintr-o înşiruire de raţionamente făcute în scopul realizării
sistemului, constituind faza esenţială a metodei MERISE.
Ciclul de abstractizare conţine 3 niveluri: conceptual, logic si fizic. Nivelurile de
abstractizare sunt împărţite în două mari categorii: niveluri de abstractizare care
fac referire la date şi niveluri de abstractizare care fac referire la prelucrări.
NIVELURI DATE PRELUCRĂRI
CONCEPTUAL
MCD (Modelul conceptual al datelor) - Concepte fundamentale - Relaţii semantice
MCP (Modelul conceptual al prelucrărilor) - Descrierea proceselor
LOGIC
MLD (Modelul logic al datelor) - Integrarea restricţiilor de organizare - Traducerea în SGBD2:
• entitate • relaţie • instanţă (realizare)
MOP (Modelul organizaţional al prelucrărilor) - Integrarea alegerii opţiunii - Repartizarea sarcinilor intre om si maşină - Timp real-timp diferit Desfacerea proceselor � proceduri� faze � sarcini
FIZIC MFD (Modelul fizic al datelor) - Descrierea bazelor de date - Noţiuni de înregistrare
MFP (Modelul fizic al prelucrărilor) - Descrierea programelor - Descrierea procedurilor
2 SGBD - Sistem de Gestiune a Bazelor de Date
Identificaţi caracteristicile ciclului de abstractizare: ...................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
03:30
03:40
10
1. Ciclurile de baza ale proiectarii unui SI utilizând metoda MERISE sunt : a) De viata, de proiectare, de abstractizare; b) De viata, de implementare, de abstractizare; c) De viata, de decizie, de abstractizare; d) De viata, de realizare, de abstractizare.
2. Identificaţi afirmaţia falsă:
a) Ciclul de viata presupune parcurgerea succesiva a mai multor etape; b) Exista sisteme informatice fara ciclu de viata; c) Atunci cand mediul informational evolueaza foarte mult, se recomanda
un nou ciclu de viaţă, ce presupune renuntarea utilizarii sistemului informatic.
3. Implementarea reprezintă:
a) un concept legat de calculatoare; b) o etapa de analiza a unui sistem informatic; c) una dintre etapele ciclului de viata ale unui sistem informatic.
4. Mentenanţa reprezintă:
a) un concept legat de calculatoare; b) una dintre etapele ciclului de viata ale unui sistem informatic; c) o etapa de evaluare a unui sistem informatic.
5. Metoda MERISE este o metoda de proiectare:
a) ierarhică; b) sistemică; c) orientată-obiect.
03:40
11
6. Metodele de proiectare sistemice tratează modelul datelor din perspectiva:
a) Conceptuală, operatională si decizională; b) Conceptuală, logică si fizică; c) Conceptuală, ierarhică si logică.
7. Care din afirmaţiile următoare sunt corecte, în cazul realizarii studiului detaliat:
a) Asigura modelarea conceptuală si organizatională a sistemului informatic.
b) Asigura modelarea logică si fizică a sistemului informatic. c) Asigura modelarea conceptuală si fizică a sistemului informatic.
8. Care din afirmaţiile următoare sunt corecte, în cazul realizarii studiului tehnic:
a) Asigura modelarea conceptuală si organizatională a sistemului informatic.
b) Asigura modelarea logică si fizică a sistemului informatic. c) Asigura modelarea conceptuală si fizică a sistemului informatic.
9. În cadrul metodei MERISE pentru descrierea datelor se utilizeaza:
a) Modelul Entitate-Asociere; b) Modelul Entitate-Obiect; c) Modelul Orientat-Obiect.
10. Identificaţi afirmaţia falsă, în cazul ciclului de abstractizare: a) Ciclul de abstractizare conţine 3 niveluri: conceptual, logic si fizic. b) Ciclul de abstractizare conţine 3 niveluri: conceptual, organizational si
fizic. c) Ciclul de abstractizare conţine 3 niveluri: conceptual, logic si
organizational.
04:00
12
Etapele proiectării unui sistem informatic, caracteristice metodei MERISE, sunt: studiul prealabil si schema directoare, studiul de detaliu, studiul tehnic, realizarea, implementarea și mentenanţa sistemului informatic;
Ciclurile de baza ale proiectarii unui sistem informatic, prin metoda MERISE, sunt: ciclul de viată, ciclul de decizie si ciclul de abstractizare.
Amza C.P. - Proiectarea sistemelor informatice financiar-bancare si de gestiune. Editura
Cartea Studentească. Bucureşti. 2008.
Chindea M. E - Proiectarea sistemelor informatice economice. Bucureşti, 1999.
Oprea D. – Analiza şi proiectarea sistemelor informaţionale economice, Ed. Polirom,
Iaşi, 1999
Stanciu V. – Proiectarea sistemelor informatice de gestiune, Ed. Cison, Bucureşti 2000
Zaharie D., Rosca I. - Proiectarea obiectuala a sistemelor informatice, Ed. Dual Tech,
Bucuresti, 2002
Cozgarea G., Zaharie D. - Utilizarea proiectarii orientate obiect in informatica de
gestiune, A.S.E. 2004
Luca L., ş.a.. – Asupra modelelor ciclului de viata a unui sistem informatic. Annals.
Computer Science, Series IV, Fasc. I, 2006
Sabau Gh., ş.a. – Sisteme informatice. Analiza, proiectare şi implementare. Ed.
Economica, Bucuresti, 2003
Morariu N. - Proiectarea sistemelor informatice. Suceava, 2005.
Udrică M. – Modelarea orientată obiect. Ed. Cison, Bucureşti, 2000