Craniul12.04.2010 - Curs 6

38. Campul mezobranhial – derivate (continuare) : TiroidaSchita tiroidei este vizibila din ziua 24 cand embrionul are 6 somite. Apare pe linia mediana a endofaringelui

tangent cu tuberculul limbar. Epiteliul endoteliului incepe sa se invagineze , si astfel i-a nastere depreseiunea Foramen Cecum. In fundul acestei depresiuni, endodermul incepe sa prolifereze. Se formeaza un diverticul sacular, care incepe sa coboare in mezenchimul subiacent. Pediculul acestui diverticul reprezinta viitorul canal tireoglos.

Acest diverticul se transforma intr-un cordon celular plin , apoi cordonul celular plin incepe sa se fragmenteze. Capatul caudal al cordonului se imparte, devine bilobar si in acest fel i-a nastere primordiul glandei tiroide.

Primordiul tiroidian isi termina migratia in saptamana 7 cand ajunge in pozitia definitiva pe fata anterioara, a primelor cartilaje traheale. In saptamana 10, rudimentul tioidei da nastere la cordoane celulare care apoi se fragmenteaza in insule celulare prime, care sunt despartite intre ele de cordoane de tesut mezenchimatos vascular. Apoi insulele se caviteaza, iar celulele componente formeaza peretii foliculului tioridian. In cavitatea foliculilor tiroidieni se gaseste o substanta care contine un cordon numit tiroxina. Cea mai mare parte a conductului tireoglos si a cordonului celular, care lega primordiul tiroidei de locul de origine, involueaza. In urma aceste involutii, el se transforma intr-un cordon fibros ce ia numele de tractul tiroglos. Cam la jumatate din indivizi capatul distal al cordonului tireoglos, poate sa persiste si formeaza lobul piramidal al tioidei.

Anomalii de dezvoltare a tiroideiResturile epiteliale ale canalului tireoglos, dau nastere frecvent histelor tiroidiene sau a unor tumori tiroidiene

care sunt situate la baza limbii. Prin anomalii de dezvoltare intelegem ca se poate opri in coboararea ei ceea ce inseamna ca poate da nastere la tumori sau chisturi mandibulare:

Tiroidele accesorii : le putem gasi la baza limbii, adica tiroidele linguale, sau pe traect. Tiroidele cervicale : tiroida poate sa coboare si sa ramana la nivelul gatului, pana se instaleaza in pozitia ei definitiva.

Va spuneam ca exista si alte anomalii in sensul ca lumenul diverticulului tiroidian poate persista fie sub formna unei fistule care se deschide la piele, putem avea si lipsa de dezvoltare a tioridei (aplazia , hipoplazia tiroidiei), si aceste tioride accesorii ce raman in drum in timpul coborarii primordiului tioridian.

39. Derivatele gurii primitiveInainte de aparitia palatului dur, gura primitiva va da nastere adenohipofizei si pungii faringiene a lui Luchka.

Hipofiza are o dubla origine, o parte din ea are origine ectodermala si nervoasa. Adenohipofiza, sau hipofiza anterioara ia nastere din ectodermul care captuseste gura primitiva, iar neurohipofiza ia nastere din diencefal din portiunea anterioara a podelei ventriculului al 3-lea. La sfarsitul sapt a 4-a, apare un mugure epitelial pe linia mediana a tavanului gurii primitive, imediat inaintea membranei oro-faringiene. Aceste mugure epitelial devine o formatiune cavitara care poarta numele de punga lui Ratchke, care se indreapta spre planseul diencefalului si patrunde in mezenchimul care formeaza baza craniului. In acelasi timp din planseul diencefalului se formeaza prin invaginare un alt diverticul numit infundibulul ce porneste din planseul verticulului al 3-lea, din dreptul hipotalamusului.

1 | P a g e

Pediculul pungii lui Ratche dispar. Punga devine o vezicula care se lipeste de infundibul. Intre timp membrana orofangiana dispare. In final peretele anterior al veziculei se ingroase si formeaza lobul anterior al hipofizei iar pediculul post -> lobul intermediar. Cavitatea intre cele 2 formatiuni devine aproape virtuala iar o extindere a hipofizei anterioare va forma un manson in jurul pediculului infundibular edificand partea tubulara a hipofizei epiteliale. Capatul distal al infundibulului se transforma intr-un organ plin care este lobul posterior al hipofizei, iar lobul post este legat de hipotalamus prin tija hipofizei. Materialul celular al hipofizei anterioare se organizeaza in cordoane. Intai apar celule eozinofile apoi bazofile apoi cromofile. Secretia este in cantitate putina.

Anomalii de dezvoltare a gurii primitive Agenezia hipofizei – malformatii grave ale encefalului Hipofiza faringeana – nodul hipofizar inglobat in peretele faringelui, anomalie asimptomatica Chistul congenital intrahipofizar - uneori trebuie extirpat chirurgical Punga faringeana a lui Ratche - diverticul care apare pe linia mediana. Daca dezvoltarea este in exces da nastere

vegetatiilor adenoide.

10. Suprafete articulare ale ATMSe stabileste o legatura mobila intre baza craniului si mandibula pe de o parte si permite, pe de alta parte

miscarile suprafetei articulare dentare inferioare pe suprafata superioara dentara in vederea efectuarii functiilor primare ale aparatului dentromaxilar.

La articulatie participa fata articulara fosei mandibulare si tuberculul articular al temporarului iar pe de alta parte condilul mandibulei. La fata articulara a osului temporal se desprinde in directie anterioara procesul zigomatic. Anterior apofiza zigomatica se articuleaza cu apofiza temporala a osului zigomatic. Aceasta apofiza zigomatica ia nastere prin 2 radacini. O radacina care se continua cu linia temporala, este radacina longitudinala. Prezinta inaintea conductului auditiv extern si a scizurii lui Glasser un tubercul care poarta numele de tuberculul zigomatic posterior. Cealalta radacina este radacina transversala este mai scurta si mai groasa, convexa si articulara. Mai poarta numele de tuberculul articular. Extremitatea acestei radacini este voluminoasa si poarta numele de tuberculul zigomatic anterior. Intre cele 2 radacini se gaseste fosa mandibulara.

Tuberculul articular este o veritabila suprafata articulara, reprezinta un segment de cilindru concav transversal. Partea sa concava este articulara. Are o lungime sagitala de aprox 9 mm, oblicitatea varieaza intre 5 si 50 de grade fata de planul orizontal. Inclinatia este in functie de masticatie. Este mai verticala in miscarile masticative si mai lina cand predomina miscarile de lateralitate.

Fosa articulara este ovalara, are axul mare paralel cu cel al tubercului articular. Este situata inapoia tuberculului articular evident intre cele 2 radacini ale apofizei zigomatice. Scizura o imparte in 2 divziuni:

Diviziunea anterioara: este singura si care este si fata articulara. Diviziunea posterioara: formata si de fata externa a conductului auditiv.

Axele converg spre marginea posterioara a gaurii occipitale.Daca acestea sunt mai apropiate de axul transversal al articulatiei, in articulatie se executa predominent miscari de coborare si ridicare. Tablia osoasa care separa tavanul de continutul cutiei craniene nu este supus presiunii mandibulare.

Cealalta suprafata articulara este condilul mandibulei sau procesul condilar. Este o eminenta elipsoidala situata in unghiul postero-superior al ramurei mandibulei.

2 | P a g e

Suprafata articulara elipsoidala este mult mai mica decat fata articulara a temporarului. Numai fata anterioara a condilului este articulara. Inferior de fata articulara a condilului avem o mica depresiune pentru insertia m. pterigoidian lateral. Dirtectia axului condilului ca si aceea a fosei mandibulare este dependenta de tipul miscarii. Condilul prezinta 2 versanti: unul ant convex acoperit de cartilaj si unul posterior aproape vertical si aplatizat.

La extremitatiile laterale se gaseste cate un mic tubercul condilian, unul extern pe care se insera lig lateral al ATM si un tubercul intern pe care se insera lig intern sau medial al ATM. Ambele suprafete articulare sunt convexe. Adaptarea suprafetelor articulare se datoreaza meniscului intraarticular care se interpune intre condil si fosa mandibulara.

Despre discul articular vom discuta ceva mai mult. Acest disc articular este format dintr-un tesut fibro-elastic, el separa complet cavitatea articulara in 2 etaje, unul supradistal, si unul infradistal. Are un contur eliptic, de forma unor lentinle biconcave care este mai subtire in partea centrala . In raport cu periferia, este inclinat in jos si inainte, are 2 fete si o margine.

Fata superioara a condilului este mai intinsa decat cea inferioara si prezinta o dubla curbura. In plan sagital este concava inainte corespunzand tuberculului articular si este convexa inapoi corespunzand cavitatii glenoide. Fata inferioara este exclusiv concava si se aplica pe versantul anterior si pe creasta transversala a condilului mandibulei.

Marginile interna si ext. sunt legate de condilul mandibulei prin 2 benzi subtiri fibroase in asa fel incat meniscul se poate deplasa dinapoi inainte si dinainte inapoi pe condil, ramanand insa solidar cu condilul mandibulei. Partea posterioara are o grosime dependenda de adancimea fosei mandibulare. Structural, prezinta 2 portiuni: una anterioara mai subtire, cu struct fibroasa, aici a fost descrisa o zona vasculara de Dixon , altii considera ca aceasta zona a fost vascularizata si cu varsta devine avasculara. Propicitatea acestei zone se realizeaza prin inhibitie. Zona posterioara este mai laxa si are 2 subzone, una postero superioara , in care predomina fibrele elastice si aceasta zona se intinde cand discul este tras in jos si inainte prin actiunea muschiului pteriogidian lateral. Cand mandibula revine in miscarea initiala, aceasta banda elastica trage discul inapoi si se opune ca discul sa fie presat intre suprafetele articulare. Aceasta banda elastica limiteaza deplasarile excesive in articulatii. Partea postero-inferioara este mai putin vascularizata.

Rol, realizeaza congruenta , izoleaza condilul mandibulei de faza mandibulara si determina 2 cavitati articulare important e ca in fiecare din ele se realizeaza un anumit tip de miscare, amortizeaza evident socurile intre suprafetele articulare si are rol in miscarile de deplasare a condilului mandiblei.

12. Capsula ATM si ligamentele intrinseciMijloacele de legatura : capsula articulara , o membrana conjunctiva cu rol de protectie si de a mentine in

limite fiziologice, miscarile condilului si discului articular. Capsula are forma unui trunchi de con, superior se insera pe marginea ant. a tuberculului articular, la baza spinei sfenoidului apoi pe buza anterioara a scizurii lui Glaserr, si pe tuberculul zigomatic posterior. Inferior, capsula articulara se prinde in jurul condilului mandibulei coborand mai mult posterior decat anterior. Spatiul dintre peretele posterior al capsulei si partea timpanica a temporalului este ocupta de tesut conjuctiv lax. In structura capsulei avem 2 categorii de fibre: profunde care se intrerup la menisc si sunt subdivizate in acest fel in fibre temporo-meniscale de la osul temporal la menisc care posterior formeaza fraul meniscal posterior. Acest frau meniscal posterior este cel care limitreaza miscarea de propulsie a madibulei. A 2-a categorie de fibre subnt fibre care pleaca de la menisc, fibrele menisco-maxilare ,mai putin importane. Si exista fibrele superificiale care sunt fibrele temporo mandibulare care nu au oprire la nivelul meniscului sau discului articular.

3 | P a g e

Peretii mediali si laterali ai capsulei sunt alcatuiti din 2 formatiuni ligamentare inextensibile numite ligamentele intrinseci ale articulatiei. Ligamentele intrinseci sunt unice pt fiecare condil. Ligamentul lateral extern este scurt, are consistena fibroasa, este etalat in evantai, deschis in sus e f puternic si reprezinta singur principalul mod de unire al articulatiei. Se descriu 2 fascicule: coarda zigomatica mandibulara , fascilulu posterior care se intinde de la fosa mandibulara la marginea externa a condilului mandibulei.Ei bine fasciculul posterior, coarda zigomatico mandibulara, iar fasciculul anterior sau bandeleta zigomatico mandibulara care este fetala, oblica in jos si inapoi se intinde de la tuberculul zigomatic al termporalului la marginea externa a condilului mandibulei. Ligamentul medial sau ligamentul lateral intern , se gaseste pe fata interna a capsulei este mai mic, mai putin rezistent, el merge in grosimea capsulei de la marginea interna a fosei mandiulare si spina sfenoidului, pana la fata postero interna a condilului, ambele ligamente franeaza deplasarea laterala a condilului

11. Ligamentele extrinseci ale ATMLigamentele extrinsci (extracapsulare) alaturi de lig intreinseci se descriu o serie de ligamente accesorii sau lig

extrinseci , se gasesc la distanta de articulatie.

Domnilor, ligamentele extrinseci sunt ligamentul pterigomandibular, sau rafeul pterigomandibular sau rafeul buco-faringian, se intinde de la carligul procesului pterigoid la extremitatea posterioara a liniei milo-hioidiene. El reprezinta intersectia fibroasa dintre fibrele buccinatorului situat inainte si a constrictorului superior al faringelui situat inapoi. Ligamentul sfeno mandibular este situat medial are un fascicul anterior care se intinde de la spina sfenoidului la unghiul fetei mediale a ramurei mandibulei in jurul orificiului mandibulei acolo unde se gaseste spina lu Sfixx (?) , si are un fascicul posterior de la scizura lui Glaserr pe fata interna a ramurei mandibulei si uneori se individualizeaza sub forma unui ligament propriu care poarta numele de ligamentul timpano mandibular. El formeaza partea posterioara ingrosata a aponevrozei inter-pterigoidiene. Limiteaza impreuna cu colul mandibulei butoniera retrocondiliana a lui Juvara prin care trece a. maxilara si n. auriculotemporal si prin care comunica loja parotidei cu fosa infratemoprala.

Ligamentul stilo mandibularul este o bandeleta fibroasa oblica in jos si inainte de la vf apofizei stiloide la vf mandibulei inapoia ligamentului timpano mandibular. Impreuna cu lig. stilohioidian, m. stilohiodoan, m. stiloglos si m. stilofragingian constituie diafragma stiliana.

Ligamentul pteriog-spinos uneste spina cu spina lui Civini care se gaseste pe lama laterala a pterigoidei. Acest ligament este deseori osificat, nu deserveste aceasta articulatie, defapt leaga 2 pct ale exobazei.

Domnilor , nu este chiar asa de complicat nu?

Toate aceste ligamente impreuna cu lig lateral extern creaza un aparat de sustinere a mandibulei. Lig extrinseci sprijina articulatia in timpul deschiderii gurii. Ea este normala atunci cand condilul se sprijina pe tuberculul articular. Altfel , se poate produce luxatia mandibulei, unilaterala sau bilaterala. Luxatia este o luxatie infra capsulara, si se face doar distensia capsulei. In acest caz , articulatia este fixata prin agatarea procesului apofizei coronoide de zigomatic sau este intepenita intre aceasta si tuberculul articulat la care se adauga tractiunea maseterului. Ei bine.. articulatia poate fi repusa in pozitie fiziologica prin apasarea arcului mandibular in dreptul ultimului molar cu ambele police.

Mijloacele de unire : mijloace de alunecare, sunt reprezentate de membrana sinoviala , o membrana conjunctiva care captuseste partea interioara a capsulei. Ea este divizata in 2 parti distince cate iau parte pe fiecare etaj articular , adik o parte superioara sau o parte inferioara.Cele 2 sinoviale sunt distincte si ele comunica in mod exceptional daca discul este perforat printrun orificiu central, secreta lichiduul sinvoial cu rol lubrifiant.

4 | P a g e

13. Raporturile ATMLateral art temporo mandibular are pielea, tesutul celular subcutant cu fibrele temporale in facial care se

anastomozeaza cu fibre din n. auriculotemporal, tot lateral se gaseste originea, traectul arterei si venei transverse a fetei. Intre condilul mandibulei si tragus, urca vertical vasele temporale superficiale, n. auriculo-temproal si gg. limfatici preauriculari.

Poterior, in raport cu polul superior al glandei parotide separat de capsula glandei parotidei, sub art temporo mandibulara , art. carotida externa se bifurca in a. temproala superificala si a. maxilara. Artera maxilara incojoara colul si se aseaza in raport cu fata mediala a articulatiei temporo mandibulare trecand prin butoniera retrocondiliana a lui Juvara. Posterior art temporo mandibulara ia raport cu fata anterioara a conductului auditiv extren.

Medial de articulatie prin butoniera retrocondiliana a lui Juvara trece A. maxilara dinspre anterior spre posterior prin gaura ovala trece n. mandibular n. auriculotemporal.

Anterior se gasetse maseterul si pteriogiidianul extern sau lateral, in sus se gaseste peretele osos al bazei craniului si prin acest perete osos ia raport cu lobul temporal.

14. Particularitati functionale ale ATMMecanica articulatiei temporo mandibulare

Un os unic si nepereche, mandibula se articuleaza mobil si biarticular cu baza craniului. Strasser a numit acest lucru , articulatie bicapsulara monochinetica complexa, pt ca orice miscare in una din cele 2 articulatii influenteaza in mod direct si pe cea de pe partea opusa. Este singura articulatie din corpul uman in care cele 2 fete articulare care vin in conact sunt convexe, fata articulara a colului mandibulei si tuberculul articular al temporalului. Discul articular compenseaza congruenta dintre fetele articulare convexe. Imparte fiecare articulatie in 2 etaje. In fiecare din cele 2 etaje se efectueaza un anumit tip de miscare : miscarea de translatie : alunecarea se realizeaza in etajul superior, iar in etajul infradistal miscarile de rotatie. Discul fibrocartilaginos este aderent in periferia sa de capsula articulara si transforma articulatia bilaterala simetrica practicand 4 articulatii, cate 2 de fiecare parte, si am vb adineauri ca fiecare din cele 2 are o membrana sinoviala distincta. Acest lucru conditioneaza functional cresterea gradelor de libertate in articulatia temporo mandibulara. Astfel conformata, articulatia poate sa fie inclusa in grupul articulatiilor sfenodiale desi suprafetele articulare au o forma elipsoidala. Aparitia discului articular este conditionata de miscare de alunecare anterioara. In miscarile de deschidere a gurii condilul care este coafat de meniscul articular acesta fiind fixat de capsula prin circumferinta sa, ea se deplaseaza odata cu condilul cea ce si justifica denumirea de articulatie transportabila. Carnivorele pot realiza doar miscarea de rotatie (taie si sfasaie carnea si inghit nemesetacat). La rozatoare miscarea este de alunecare inainte si inapoi.

15.-16.-17. Miscarea de coborare, ridicare, lateralitate a mandibuleiEi bine, omul are o articulatie temporo mandibulara in asa fel constiuita in cat poate sa execute toate cele 3

tipuri de miscare : miscarea de alunecare inainte (anteductie), miscare de alunecare inapoi (retroductie) si miscare de lateralitate. Toate se executa intre menisc si fosa mandibulara (capul condilului mandibulei).

Timpul 1: Se produce o rotatie a condilului pe menisc in jurul unui ax transverals care trece prin jurul condilului si corespunde cu insertia inferioara a art temporo mandibulare. Este o miscare tip balama , ce deschide gura 3-4 mm , si corespunde trecerii de la ecluzia dintilor la pozitia de repaus a mandibulei. Aceasta miscare este ghidata de lig. extern si intern ale art. temporomandibulare. Continuarii acestei miscari se opun ligamentele pterigo mandibulare si lig mandibulare, care vor prelua ghidarea pentru timpul urmator. Stimularea baro-receptorilor de la capetele lor de insertie si impulsurile rezultate de aici, pun in evidenta sist. de reglare neuro muscular care regleaza depfat toate miscarile.

5 | P a g e

Timpul 2 al miscarii de coborare are 2 componente : in etajul supradistal se executa translatia inainte discului articular si a condilului mandibulei. Prin aceasta articulatie discul trece de pe versantul posterior al tuberculului articular pe fata inferioara a acestuia. In aceasta miscare este unanim admis rolul muschiului pterigoidian lateral pentru primele faze ale deschiderii gurii. Pterigoidianul lateral poarte executa miscarea mandibulei gratie legaturilor cu discul articular, iar prin intermediul legaturilor cu discul articular, are legatura cu fibrele posterioare ale capsulei. Aceste fibre prelugesc insertia m. pteriogidian lateral pana pe fata posterioara a colului mandibulei. In acest fel inveleste colul mandibulei pe deasupra si inpoi iar contractia lui coboara neaparat mandibula. Pterigoidianul lateral are 2 fasc : fasc superior care trage inainte , si fasc inferior care trage capul mandibulei. Aceasta miscare de deplasare inainte este limitata de punerea in tensiune a fraului superior. In acest fel se realizeaza anteductia mandibulei fara deschiderea gurii. A 2-a metoda de coborare se produce in infradistal, miscarea care se produce intr-un ax transveral ce trece printrun plan asezat imendiat deasupra mandibulei. Discul ramane pe loc si miscarea este limitata de tensiunea laterala. In acesta miscare de deschidere a gurii se realizeaza o presiune a glandei parotide si se realizeaza o secretie a acesteia.

Timpul 3 : la sf timp 3 m. maseter si m. pteriogidianul intern sunt intinsi la maxim si devin paraleli cu ramura asc a mandibulei. La un momendat acesti muschi se relaxeaza brusc. Fibrele inferioare ale pterigoidianului intern trag inferior iar fasc superioare trag de menisc inainte. Se produce in acest fel o miscare de translatie inainte a mensicului si o miscare de rotatie inapoi a condilului mandibulei in art inferioara condilo-meniscala. Toata aceste miscari insumate mai deschid gura cu 2 cm.

6 | P a g e