UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU Facultatea de Stiinte Sociale si Administrative

Prof. univ. dr. Mihai Adrian HOTCA

Asist. univ. drd. Lamya - Diana Al Kawadri

DREPT CONTRAVENTIONAL

2011 2012

CUPRINS

Introducere 4Unitatea de nvatare nr. 1 7LEGEA CONTRAVENTIONALA SI CONTRAVENTIA 71. Scopul legii contraventionale 72. Definitia contraventiei 103. Domeniul reglementarii actelor normative contraventionale 104. Legalitatea stabilirii si sanctionarii contraventiilor 115. Intrarea n vigoare a legii contraventionale 126. Test 13Bibliografie. 14Unitatea de nvatare nr. 2 15SANCTIUNILE CONTRAVENTIONALE 151. Consideratii privind sanctiunile contraventionale generale (principale, complementare, masuri tehnico-administrative) 15

2. Avertismentul 163. Amenda 174. Prestarea unei activitati n folosul societatii 175. Test 19Bibliografie. 19Unitatea de nvatare nr. 3 20UNITATEA CONTRAVENTIONALA 201. Unitatea contraventionala 204. Test 235. Bibliografie specifica 24Unitatea de nvatare nr. 4 25PLURALITATEA DE CONTRAVENTII 251. Concursul de contraventii 251.1. Notiunea de pluralitate de contraventii 251.2. Analiza concursului de contraventii 262. Recidiva contraventionala 282.1. Notiunea recidivei 282.2. Analiza recidivei 294. Test 325. Bibliografie specifica 33Unitatea de nvatare nr. 5 34CAUZELE CARE NLATURA CARACTERUL CONTRAVENTIONAL AL FAPTEI 341. Cauzele care nlatura caracterul contraventional al faptei 343. Test 364. Bibliografie specifica 37Unitatea de nvatare nr. 6 38CAUZELE CARE EXCLUD APLICAREA SANCTIUNILOR CONTRAVENTIONALE SAU EXECUTAREA ACESTORA 381. Cauzele care exclud aplicarea sanctiunilor contraventionale sau executarea acestora 381.1. Prescriptia aplicarii sanctiunii contraventionale 381.2. Lipsa plngerii prealabile 411.3. Retragerea plngerii prealabile 421.4. mpacarea partilor 421.5. Moartea contravenientului si ncetarea existentei persoanei juridice 431.6. nlocuirea raspunderii contraventionale cu raspunderea administrativa disciplinara 431.7. Cauzele care exclud executarea sanctiunilor contraventionale 433. Test 454. Bibliografie specifica 46Unitatea de nvatare nr. 7 47CONSTATAREA CONTRAVENTIEI 471. Agentul constatator 472. Actul constatator 483. Conditiile si continutul actului constatator 504. Nulitatea procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei555. Test 56Bibliografie specifica. 57Unitatea de nvatare nr. 8 58PARTICULARITATI PRIVIND CONSTATAREA SI SANCTIONAREA ANUMITOR CATEGORII DE CONTRAVENTII 581. Contraventiile rutiere 582. Contraventiile la regimul constructiilor 593. Contraventiile din domeniul protectiei consumatorilor 613.1. Particularitati ale constatarii si sanctionarii contraventiilor prevazute de O.U.G. nr. 21/1992 613.2. Particularitati ale constatarii si sanctionarii contraventiilor prevazute de Legea nr. 193/2000 644. Alte contraventii 66

4.1. Particularitati ale constatarii si sanctionarii contraventiilor silvice664.2. Particularitati ale constatarii si sanctionarii contraventiilor din domeniul ordinii si linistii publice 675. Test 68Bibliografie specifica. 69Unitatea de nvatare nr. 9 70PROCEDURA CONTRAVENTIONALA SI EXECUTAREA SANCTIUNILOR CONTRAVENTIONALE 701. Caile de atac 701.1. Plngerea contraventionala 701.2. Recursul 722. Executarea sanctiunilor contraventionale 733. Test 74Bibliografie specifica. 75

Introducere

Suportul de curs prezentat n rndurile ce urmeaza se adreseaza studentilor specializarii Administratie publica din nvatamntul universitar la distanta avnd ca finalitate prezentarea si explicarea principalelor institutii ale Dreptului contraventional. Lucrarea este conceputa pentru a trata aspectele fundamentale ale dreptului contraventional, astfel nct studenti sa-si nsuseasca notiunile si termenii de specialitate. Suportul de curs este structurat ntr-un singur modul, iar modulul este structurat, la rndul lui, pe unitati de nvatare. Modulul reprezinta o categorie de probleme distincte din materia disciplinei, care formeaza un tot unitar din punct de vedere al specificului cunostintelor, al nsusirii unui anumit aspect al fenomenologiei disciplinei precum si din perspectiva timpului necesar parcurgerii si nsusirii fondului informational respectiv. n acest sens, un modul contine una sau mai multe unitati de nvatare. Unitatea de nvatare reprezinta o parte omogena din componenta modulului, caracterizata de un volum strict limitat de cunostinte, care pot sa fie parcurse si nsusite printr-un efort continuu de concentrare intelectuala, care se refera la continutul de idei al unitatii de nvatare. Fiecare unitate de nvatare are o structura proiectata din perspectiva exigentelor autoinstruirii, astfel ca folosirea suportului de curs se face pe baza unui program de autoinstruire.Recomandam astfel, cteva regului de baza n procedura de realizare a programului de autoinstruire pe baza acestui suport de curs: 1. Unitatile de nvatare se parcurg n ordinea n care sunt prezentate, chiar n cazul n care studentul apreciaza ca ar putea sari direct la o alta unitate de nvatare (de exemplu n cazul n care studentul se afla la a doua facultate sau n alte situatii echivalente). Criteriile si modalitatea de nlantuire a unitatilor de nvatare sunt prezentate la fiecare unitate de nvatare si ele trebuie respectate ntocmai, cu efectul nerealizarii la parametri maximali a programului de autoinstruire; 2. Fiecare unitate de nvatare contine teste destinate autoevaluarii gradului si corectitudinii nsusirii cunostintelor specifice unitatii de nvatare, ntelegerii fenomenelor si proceselor descrise sau prezentate n unitatea de nvatare; 3. Ordinea logica a parcurgerii unitatii de nvatare este urmatoarea: a) se citesc obiectivele unitatii de nvatare; b) se parcurge continutul unitatii de nvatare; c) se parcurge bibliografia recomandata; d) se parcurg exemplele ?i se efectueaza testele de evaluare.

Obiectivele cursului (modulului)

Cursul de fata si propune: 1. Sa analizeze institutiile fundamentale ale dreptului contraventional

si conexiunile existente ntre ele;2. Sa transmita studentilor informatiile necesare pentru interpreta

rea si aplicarea corecte a legii contraventionale; 3. Sa transmita studentilor cunostintele necesare unor buni specialisti n

domeniul administratiei publice;4. Abordarea institutiilor dreptului contraventional n strnsa legatura cu

jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, a Curtii Constitutionale, a naltei Curti de Casatie si Justitie, precum si a altor instante.

nsusirea temeinica Dreptului contraventional presupune, pe lnga activitatile didactice programate, un efort consistent din partea studentilor n ceea ce priveste studiul individual pe baza bibliografiei minime obligatorii recomandate n prezenta lucrare.

Suportul de curs redat n rndurile urmatoare trebuie completat prin studierea bibliografiei obligatorii.

Competente conferiteDupa parcurgerea acestui curs (modul), studentul va fi capabil sa : cunoasca din punct de vedere stiintific continutul normelor contraventionale, precum si practica judiciara referitoare la aplicarea acestora; nteleaga institutiile Dreptului contraventional; ?i nsuseasca un mod de gndire logico-juridic corect; nteleaga corelatiil existente ntre legislatia generala si cea specifica din domeniu; explice institutiile Dreptului contraventional; explice si sa interpreteze normele contraventionale; explice si sa nteleaga solutiile pentru problemele aparute n practica; ?i formeze o atitudine pozitiva fata de stiinta dreptului contraventional; ?i dezvolte abilitatile de gndire juridica; incite pentru o abordare multidisciplinara a institutiilor Dreptului contraventional; obisnuiasca a interpreta corect normele contraventionale si aplicarea sistematica a acestora.

Resurse si mijloace de lucruPot contine:- metode pedagogice indicate pentru parcurgerea cursului;- mijloace informatice necesare parcurgerii materialului si rezolvarii testelor (anumite softuri utile);- instrumente utilizate n vederea ntelegerii aspectelor teoretice si a rezolvarii elementelor de test Metoda pedagogica folosita este prelegerea nso?ita ?i de discu?ii interactive bazate pe materialul predat.Ca instrumente ce pot fi utilizate, recomandam legisla?ia n vigoare cu privire la Regimul juridic al contraven?iilor, precum ?i o bibliografie generala obligatorie ?i facultativa, dupa cum urmeaza:

BIBLIOGRAFIE GENERALA OBLIGATORIE:

M.A. HOTCA, Regimul juridic al contraventiilor, ed. a 4-a, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2010.

BIBLIOGRAFIE GENERALA FACULTATIVA:

M. URSUTA, Procedura contraventionala, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2010.

Structura cursului

Cursul este structurat pe unita?i de nva?are, ce pot fi parcurse n 2 3 ore de studiu individual. Fiecarei unita?i de nva?are i corespunde o tema de control.

Cerinte preliminare

Pentru parcurgerea ?i n?elegerea acestei discipline sunt necesare cuno?tin?ele dobndite la disciplinele Drept administrativ ?i Drept penal.

Durata medie de studiu individual

Fiecare UI poate fi parcursa n aproximativ 2 3 ore de studiu individual.

Evaluarea

- ponderea evaluarii finale (examen/colocviu) 60%- ponderea evaluarilor pe parcurs (teme de control, verificari pe parcurs - 40%)

Unitatea de nvatare nr. 1LEGEA CONTRAVENTIONALA SI CONTRAVENTIACuprins:

1. Scopul legii contraventionale 72. Definitia contraventiei 93. Domeniul reglementarii actelor normative contraventionale 104. Legalitatea stabilirii si sanctionarii contraventiilor 115. Intrarea n vigoare a legii contraventionale 126. Test 13Bibliografie. 13

IntroducereAceasta Unitate de nva?are va prezenta cadrul legal de aplicare a Legii contraven?ionale, respectiv aspecte legate de scopul acesteia, de sanc?ionare, precum ?i aspecte legate de activitatea n timp a legii contraven?ionale.

Obiectivele unitatii de nvatareDupa studiul acestei unitati de nvatare veti reusi sa:? definiti contraventia;? ntelegeti scopul legii contraventionale;? prezentati domeniul reglementarii actelor normative contraventionale;? prezentati principalele principiul legalitatii sanctionarii si stabilirii contraventiilor.

? stabiliti data intrarii n vigoare a legii contraventionale. Durata medie de parcurgere a primei unitati de nvatare este de 2 3 ore.

Continutul unitatii de nvatare1. Scopul legii contraventionale

Potrivit art. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, scopul legii contraventionale este acela de a apara valorile sociale care nu sunt ocrotite prin legea penala. Consideram ca legiuitorul a dorit sa sublinieze corelatiile existente ntre cele doua categorii de legi penale si contraventionale n sensul ca una si aceeasi fapta nu poate fi considerata att infractiune, ct si contraventie.

Dispozitia legala mentionata mai sus trebuie interpretata n sensul ca legea contraventionala apara anumite relatii de aparare sociala, care nu pot forma n acelasi timp si obiect al ocrotirii dreptului penal.

Daca, totusi, aceeasi fapta ar ntruni att elementele unei norme contraventionale, ct si pe cele ale unei norme penale, fapta va fi considerata numai infractiune, iar faptuitorul va fi sanctionat exclusiv penal, deoarece infractiunea si contraventia sunt specii de ilicit care sunt guvernate de reguli comune (legalitatea incriminarii si a sanctiunilor, umanismul etc.). Mai exact, dreptul penal mprumuta dreptului contraventional principiile si unele institutii ale sale, lucru explicabil daca avem n vedere natura comuna a celor doua forme de ilicit (contraventia si infractiunea).

Din perspectiva gradului de pericol social diferit pe care, teoretic, l prezinta cele doua forme de ilicit infractiunea si contraventia , deosebirile dintre acestea nu pot fi dect de ordin cantitativ. Contraventiile sunt fapte antisociale care prezinta un grad de pericol social mai redus dect infractiunile. De aceea, aceste doua forme de ilicit au aceeasi structura generica, att din punct de vedere obiectiv, ct si din perspectiva subiectiva. Nu exista, spre exemplu, nicio deosebire substantiala n ceea ce priveste vinovatia faptuitorului. Chiar daca se poate spune ca infractiunea si contraventia apara valorile sociale mpotriva celor mai periculoase comportamente care le aduc atingere, nu se poate afirma totusi ca dreptul contraventional ocroteste valorile sociale care nu sunt protejate de legea penala, deoarece una si aceeasi valoare sociala se poate bucura, dar sub aspecte diferite, de o dubla (sau chiar multipla, de pilda si civila) ocrotire, penala si contraventionala.

Daca una si aceeasi fapta ilicita nu poate att contraventie, ct si infractiune, ea poate fi, n acelasi timp, infractiune sau contraventie si orice alta specie de fapta ilicita. De pilda, fapta unui conducator auto profesionist constnd n depasirea limitei de viteze admise, constituie att contraventie, ct si abatere disciplinara.

Din cele ce preced se desprinde ideea ca dreptul contraventional are caracter subsidiar fata de dreptul penal, deoarece incriminarile de natura contraventionala intervin numai n masura n care aceeasi fapta nu este incriminata de legea penala . De altfel, Curtea Europeana a Drepturilor Omului considera ca cele mai multe contraventii au natura penala .

Consecintele juridice rezultate ca urmare a corelatiei dintre infractiune si contraventie: inadmisibilitatea coexistentei, n privinta uneia si aceleiasi fapte, a raspunderii penale si a raspunderii contraventionale; inadmisibilitatea stabilirii unor sanctiuni contraventionale mai severe dect cele penale .

n jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului fapta contraventionala este considerata, de regula, o fapta de natura penala, indiferent de calificarea existenta n dreptul intern . Aceasta conceptie europeana ar trebui sa fie avuta n vedere si de catre legiuitorul romn, fie n sensul adoptarii unui Cod de procedura contraventionala , n care sa se prevada principiile dreptului procesual penal, fie sa se prevada, cu unele adaptari determinate de specificul materiei, ca fiind aplicabil domeniului dreptului contraventional Codul de procedura penala .

Curtea Europeana a Drepturilor Omului raporteaza notiunea de materie penala la trei criterii: calificarea interna; natura faptei incriminate; scopul si severitatea sanctiunii .

Criteriul calificarii interne nseamna ca instanta europeana va califica la fel ca legislatia interna o fapta considerata ca are natura penala potrivit acesteia . n caz contrar, Curtea poate trece peste primul criteriu. Celelalte criterii sunt folosite de Curte numai daca dreptul intern penal nu cuprinde n domeniul sau comportamentul examinat.

Criteriul naturii faptei sanctionate presupune o verificare a destinatiei normei care incrimineaza fapta n discutie. n ipoteza n care norma incriminatoare analizata are destinatari necalificati, aceasta trebuie considerata ca apartine dreptului penal .

Cel de-al treilea criteriu cel al scopului si gravitatii sanctiunii aplicate presupune un dublu examen. Primul se refera la finalitatea sanctiunii aplicate, ceea ce nseamna ca fapta este considerata ca apartine domeniului dreptului penal, daca sanctiunea are caracter punitiv (aflictiv) sau preventiv. Iar n cazul n care sanctiunea aplicata are un caracter prevalent reparator fapta trebuie exclusa din materia dreptului penal. Alt examen ce urmeaza a fi efectuat pentru determinarea naturii faptei se refera la gravitatea (severitatea) sanctiunii aplicate faptuitorului .

Indiferent de calificarea existenta n dreptul intern - contraventie sau infractiune, daca prin scopul si gravitatea sanctiunii aplicate faptuitorului fapta ilicita este apreciata ca are natura penala, cel acuzat trebuie sa beneficieze de toate drepturile prevazute de Conventia Europeana a Drepturilor Omului (acces la justitie, impartialitate etc.).2. Definitia contraventiei

Definitia generala legala a contraventiei se gaseste n art. 1 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, conform caruia: Constituie contraventie fapta savrsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata (s.n.) prin lege, ordonanta, prin hotarre a Guvernului sau, dupa caz, prin hotarre a consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului Municipiului Bucuresti, a consiliului judetean ori a Consiliului General al Municipiului Bucuresti .

n limbajul curent , uneori, prin termenul ,,contraventie se ntelege orice fapta ilicita, adica orice actiune sau inactiune prin care se ncalca o regula juridica sau de alta natura (de exemplu, referitoare la desfasurarea unui joc sportiv). Aceasta semnificatie nu poate fi acceptata n domeniul dreptului, deoarece contraventia este numai una dintre speciile de fapte ilicite. De asemenea, contraventia este o fapta care ncalca o norma juridica, n timp ce regulile extrajuridice care reglementeaza anumite activitati sportive, culturale sau de alta natura, exced nu numai sferei contraventiilor, ci chiar si oricarei categorii juridice .

3. Domeniul reglementarii actelor normative contraventionale

n acceptiunea art. 1 din O.G. nr. 2/2001 legea contraventionala este orice norma juridica cu caracter contraventional cuprinsa n actele normative acolo indicate. Sensul specific al notiunii de lege contraventionala stabilit n art. 1 se justifica n temeiul faptului ca materia dreptului contraventional, alaturi de materia dreptului penal, este o materie care trebuie reglementata strict, astfel nct sa fie evitat orice arbitrariu cu ocazia adoptarii, interpretarii si aplicarii ei.

Enumerarea actelor normative, cuprinsa n art. 1 al O.G. nr. 2/2001, este una exhaustiva. Sigur, nu excludem posibilitatea ca printr-o lege speciala sa fie recunoscute, ca izvoare de drept contraventional, si alte acte normative, mentionate n cuprinsul legii speciale.

Ierarhia izvoarelor formale ale dreptului contraventional se prezinta astfel: 1. Constitutia; 2. legile organice si ordonantele edictate n domeniul legilor organice; 3. legile ordinare si ordonantele simple ale Guvernului; 4. hotarrile Guvernului; 5. hotarrile consiliilor judetene si cele ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti; 6. hotarrile consiliilor locale .

Un act normativ cu forta juridica inferioara nu poate deroga de la prevederile unui act normativ cu forta juridica superioara. De exemplu, o hotarre a Consiliului General al Municipiului Bucuresti nu poate contine prevederi care se a

bat de la cele din cuprinsul O.G. nr. 2/2001.Potrivit art. 2 din O.G. nr. 2/2001, prin legi, ordonante sau hotarri ale

Guvernului se pot stabili si sanctiona contraventii n toate domeniile de activitate. Prin hotarri ale autoritatilor administratiei publice locale sau judetene se stabilesc si se sanctioneaza contraventii n toate domeniile de activitate pentru care acestora le sunt stabilite atributii prin lege, n masura n care n domeniile respective nu sunt stabilite contraventii prin legi, ordonante sau hotarri ale Guvernului.

Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti pot stabili si sanctiona contraventii n urmatoarele domenii: salubritate; activitatea din piete, curatenia si igienizarea acestora; ntretinerea parcurilor si spatiilor verzi, a spatiilor si locurilor de joaca pentru copii; amenajarea si curatenia spatiilor din jurul blocurilor de locuinte, precum si a terenurilor virane; ntretinerea bazelor si obiectivelor sportive aflate n administrarea lor; ntretinerea strazilor si trotuarelor, a scolilor si altor institutii de educatie si cultura, ntretinerea cladirilor, mprejmuirilor si a altor constructii; depozitarea si colectarea gunoaielor si a resturilor menajere.

Consiliul General al Municipiului Bucuresti poate stabili si alte domenii de activitate din competenta consiliilor locale ale sectoarelor, n care acestea pot stabili si sanctiona contraventii.

Hotarrile consiliilor locale sau judetene ori, dupa caz, ale sectoarelor municipiului Bucuresti, prin care s-au stabilit contraventii cu nesocotirea principiilor prevazute la mai sus, sunt nule de drept. Nulitatea se constata de instanta de contencios administrativ competenta, la cererea oricarei persoane interesate.

Prin hotarre a Consiliului General, nu se pot stabili si sanctiona contraventii n domeniile expres prevazute n competenta consiliilor sectoarelor, deoarece posibilitatea extinderii competentei nu implica si restrngerea acesteia. Fiind vorba de competenta materiala speciala, posibilitatea restrngerii domeniului trebuia prevazuta expres, n principal pentru considerentul ca exista riscul unor reglementari paralele. Pe de alta parte, n cazul delegarii de competenta din partea Consiliului General al Municipiului catre sectoare, autoritatea deleganta poate oricnd sa revina asupra transferului de putere.

4. Legalitatea stabilirii si sanctionarii contraventiilor

Conform art. 3 din O.G. nr. 2/2001, actele normative prin care se stabilesc contraventii vor cuprinde descrierea faptelor ce constituie contraventii si sanctiunea ce urmeaza sa se aplice pentru fiecare dintre acestea; n cazul sanctiunii cu amenda se vor stabili limita minima si maxima a acesteia sau, dupa caz, cote procentuale din anumite valori; se pot stabili si tarife de determinare a despagubirilor pentru pagubele pricinuite prin savrsirea contraventiilor.

Legalitatea n materia dreptului contraventional are un caracter special, asemanator materiei dreptului penal, n doctrina vorbindu-se despre legalitatea contraventionalizarii. Aceasta asemanare este data de doua elemente: legalitatea prevederii faptei ce constituie ilicit si legalitatea sanctiunilor.

Nesocotirea principiului legalitatii nseamna fie retroactivitatea legii, fie extinderea aplicarii sale prin analogie, care nu pot fi admise ntr-un stat de drept.

5. Intrarea n vigoare a legii contraventionale

Dispozitiile din actele normative prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventiile intra n vigoare n termen de 30 de zile de la data publicarii, iar n cazul hotarrilor consiliilor locale sau judetene, punerea n aplicare se face si cu respectarea conditiilor prevazute n Legea administratiei publice locale nr. 215/2001.

n cazuri urgente se poate prevedea intrarea n vigoare ntr-un termen mai scurt, dar nu mai putin de 10 zile.

Hotarrile autoritatilor administratiei publice locale sau judetene, prin

care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii, pot fi aduse la cunostinta publica prin afisare sau prin orice alta forma de publicitate n conditiile Legii nr. 215/2001.

Exemple De exemplu, Codul penal portughez foloseste termenul infractiune cu ntelesul de fapta ilicita. Alte sisteme de drept, cum este cel francez, dau un sens mai larg notiunii de infractiune, ntruct includ n domeniul acesteia si contraventiile. Aceasta conceptie a fost reglementata si n Romnia sub incidenta codurilor penale anterioare, care mparteau infractiunile n trei categorii: crime, delicte si contraventii. - Preciza?i pe scurt scopul legii contraven?ionale.- Enumera?i cel pu?in 4 izvoare formale ale dreptului contraven?ional. Sa ne reamintim... Scopul legii contraventionale este acela de a apara valorile sociale care nu sunt ocrotite prin legea penala. Consideram ca legiuitorul a dorit sa sublinieze corelatiile existente ntre cele doua categorii de legi penale si contraventionale n sensul ca una si aceeasi fapta nu poate fi considerata att infractiune, ct si contraventie.

RezumatScopul legii contraventionale este acela de a apara valorile sociale care nu sunt ocrotite prin legea penala. Una si aceeasi fapta nu poate fi considerata att infractiune, ct si contraventie. Contraven?ia este fapta savrsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata (s.n.) prin lege, ordonanta, prin hotarre a Guvernului sau, dupa caz, prin hotarre a consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului Municipiului Bucuresti, a consiliului judetean ori a Consiliului General al Municipiului BucurestiIerarhia izvoarelor formale ale dreptului contraventional se prezinta astfel: 1. Constitutia; 2. legile organice si ordonantele edictate n domeniul legilor organice; 3. legile ordinare si ordonantele simple ale Guvernului; 4. hotarrile Guvernului; 5. hotarrile consiliilor judetene si cele ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti; 6. hotarrile consiliilor localeLegea contraven?ionala intra n vigoare n termen de 30 de zile de la data publicarii n cazuri urgente se poate prevedea intrarea n vigoare ntr-un termen mai scurt, dar nu mai putin de 10 zile.

6. Test

Exemple de subiecte teoretice1. Domeniul reglementarii actelor normative contraventionale;2. Definitia generala a contraventiei.

Exemplu de test tip grila1. Contraventiile pot fi stabilite si sanctionate:a) prin hotarri ale guvernului;b) prin ordine ale primarilor; c) prin decrete prezidentiale.

Bibliografie. M.A. HOTCA, Regimul juridic al contraventiilor, ed. a 3-a, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008 paginile 3 92.

Unitatea de nvatare nr. 2SANCTIUNILE CONTRAVENTIONALECuprins:

1. Consideratii privind sanctiunile contraventionale generale (principale, complementare, masuri tehnico-administrative) 152. Avertismentul 163. Amenda 174. Prestarea unei activitati n folosul societatii 175. Test 19Bibliografie. 19

IntroducereAceasta Unitate de nva?are va prezenta principalele sanc?iuni contraven?ionale, acestea fiind analizate pe rnd.

Obiectivele unitatii de nvatareDupa studiul acestei unitati de nvatare veti reusi sa:? prezentati sanctiunile contraventionale;? analizati sanctiunile contraventionale generale;? delimitati sanctiunile contraventionale principale fata de alte sanctiuni contraventionale.

Durata medie de parcurgere a primei unitati de nvatare este de 2 3 ore.Continutul unitatii de nvatare

1. Consideratii privind sanctiunile contraventionale generale (principale, complementare, masuri tehnico-administrative)

Sanctiunile contraventionale sunt principale si complementare.Sanctiunile contraventionale principale sunt:

? avertismentul;? amenda contraventionala;? prestarea unei activitati n folosul comunitatii.

Sanctiunile contraventionale complementare sunt:? confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii;? suspendarea sau anularea, dupa caz, a avizului, acordului sau a autorizatiei de exercitare a unei activitati;? nchiderea unitatii;? blocarea contului bancar;? suspendarea activitatii agentului economic;? retragerea licentei sau a avizului pentru anumite operatiuni ori pentru activitati de comert exterior, temporar sau definitiv;? desfiintarea lucrarilor si aducerea terenului n starea initiala.

Prin legi speciale pot fi stabilite si alte sanctiuni principale sau complementare.

Sanctiunea stabilita trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savrsite. Sanctiunile complementare se aplica n functie de natura si de gravitatea faptei. Pentru una si aceeasi contraventie se poate aplica numai o sanctiune contraventionala principala si una sau mai multe sanctiuni complementare.

n unele acte normative, alaturi de sanctiunile contraventionale, sunt prevazute anumite masuri tehnico-administrative. Astfel, conform art. 97 din O.U.G. nr. 195/2002, pe lnga sanctiunile contraventionale, politistul rutier dispune si una dintre urmatoarele masuri tehnico-administrative:o retinerea permisului de conducere si/sau a certificatului de nmatriculare ori de nregistrare sau, dupa caz, a dovezii nlocuitoare a acestora;o retragerea permisului de conducere, a certificatului de nmatriculare sau nregistrare ori a placutelor cu numarul de nmatriculare sau de nregistrare;o anularea permisului de conducere;o ridicarea vehiculelor stationate neregulamentar

2. Avertismentul

Potrivit art. 7 din O.G. nr. 2/2001, avertismentul consta n atentionarea verbala sau scrisa a contravenientului asupra pericolului social al faptei savrsite, nsotita de recomandarea de a respecta dispozitiile legale. Avertismentul se aplica n cazul n care fapta este de gravitate redusa. Avertismentul se poate aplica si n cazul n care actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiei nu prevede aceasta sanctiune.n practica, agentii constatatori abuzeaza, deoarece aplica amenzi contraventionale chiar si celor mai nensemnate contraventii. Sanctiunea contraventionala nu reprezinta un scop n sine, ci un mijloc de ocrotire a relatiilor sociale si de formare a unui spirit de responsabilitate. n cazul unor plngeri contraventionale prin care se invoca netemeinicia aplicarii sanctiunii amenzii contraventionale, instanta poate dispune nlocuirea acesteia cu avertismentul.

Avertismentul este o varianta moderna a sanctiunii mustrarii, sanctiune

morala aplicata n dreptul roman (severa interlocutio), n dreptul canonic (monitio si censura) si n dreptul medieval (blame) .

Avertismentul se adreseaza oral, atunci cnd contravenientul este prezent la constatarea contraventiei, si este aplicat de agentul constatator. n celelalte cazuri, avertismentul se socoteste executat prin comunicarea procesului-verbal de constatare a contraventiei, cu rezolutia corespunzatoare.

3. Amenda

Amenda contraventionala are caracter administrativ. Amenda contraventionala este o sanctiune pecuniara ce afecteaza contravenientul prin diminuarea patrimoniului acestuia, fapt pentru care a fost denumita sanctiune patrimoniala. Amenda contra-ventionala consta n luarea silita din patrimoniul contravenientului a unei sume de bani si trecerea acesteia n patrimoniul statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale.

Limita minima a amenzii contraventionale este de 25 lei, iar limita maxima nu poate depasi:? 100.000 lei, n cazul contraventiilor stabilite prin lege si ordonanta;? 50.000 lei, n cazul contraventiilor stabilite prin hotarri ale Guvernului;? 5.000 lei, n cazul contraventiilor stabilite prin hotarri ale consiliilor judetene ori ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti;? 2.500 lei, n cazul contraventiilor stabilite prin hotarri ale consiliilor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti.

Sumele provenite din amenzile aplicate n conformitate cu legislatia n vigoare se fac venit integral la bugetul de stat, cu exceptia celor aplicate, potrivit legii, de autoritatile administratiei publice locale si amenzilor privind circulatia pe drumurile publice, care se fac venit integral la bugetele locale.

Sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor fizice n conformitate cu legislatia n vigoare se fac venit integral la bugetele locale.

n prezent, conform Constitutiei, amenda contraventionala nu mai poate fi transformata n nchisoare contraventionala, dar poate fi nlocuita cu prestarea unei activitati n folosul comunitatii. Potrivit art. 23 alin. (13) din legea fundamentala, sanctiunea privativa de libertate nu poate fi dect de natura penala, ceea ce nseamna ca, atta timp ct contraventiile ramn n afara dreptului penal, nchisoarea nu poate fi aplicata pentru contraventii.

4. Prestarea unei activitati n folosul societatii

Prestarea unei activitati n folosul comunitatii poate fi stabilita numai prin lege sau ordonanta si numai pe o durata ce nu poate depasi 300 de ore si se stabileste numai alternativ cu amenda. n toate cazurile, aplicarea sanctiunii se face de catre instanta de judecata

n ipoteza n care contravenientul nu a achitat amenda n termen de 30 de zile de la ramnerea definitiva a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii silite, organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanta de judecata pe a carei raza teritoriala s-a savrsit contraventia, n vederea nlocuirii amenzii cu sanctiunea obligarii contravenientului la prestarea unei activitati n folosul comunitatii, tinndu-se seama de partea din amenda care a fost achitata .

La primul termen de judecata, instanta, cu citarea contravenientului, poate acorda acestuia, la cerere, un termen de 30 de zile, n vederea achitarii integrale a amenzii .

n cazul n care contravenientul nu achita amenda n termenul prevazut mai sus, instanta procedeaza la nlocuirea amenzii cu sanctiunea obligarii la prestarea unei activitati n folosul comunitatii.

Regimul juridic al sanctiunii prestarii unei activitati n folosul comunitatii este stabilit prin O.G. nr. 55/2002. Conform art. 2 din aceasta lege, activitatea n folosul comunitatii se presteaza n domeniul serviciilor publice, pentru ntretinerea locurilor de agrement, a parcurilor si a drumurilor, pastrarea curateniei si igienizarea localitatilor, desfasurarea de activitati n folosul caminelor pentru copii si batrni, al orfelinatelor, creselor, gradinitelor, scolilor, spitalelor si al altor asezaminte social-culturale.

Iar potrivit art. 3 din O.G. nr. 55/2002, sanctiunea prestarii unei activitati n folosul comunitatii se executa dupa programul de munca ori, dupa caz, programul scolar al contravenientului, pe o durata cuprinsa ntre 50 de ore si 300 de ore, de maximum 3 ore pe zi, iar n zilele nelucratoare de 6-8 ore pe zi.

n cazul n care contravenientul are posibilitatea sa execute sanctiunea n fiecare zi din cursul saptamnii, iar autoritatile publice locale, prin persoanele mputernicite, pot asigura supravegherea activitatii contravenientului, durata maxima de lucru nu poate depasi 8 ore pe zi.

Exemple

n practica instantelor de judecata nu a existat un punct de vedere unitar n legatura cu interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 9 alin. (3)-(5) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 referitor la posibilitatea de a se dispune nlocuirea sanctiunii amenzii contraventionale,cu sanctiunea prestarii unei activitati n folosul comunitatii, atunci cnd aceasta din urma sanctiune nu este prevazuta, prin lege, alternativ cu amenda.Astfel, unele instante au respins cererile de nlocuire a sanctiunii amenzii cu sanctiunea obligarii contravenientului la prestarea unei activitati n folosul comunitatii, fie atunci cnd contraventiile savrsite nu erau prevazute si sanctionate prin legi sau ordonante ale Guvernului, fie atunci cnd, desi contraventiile erau prevazute prin acte normative elaborate de Parlament ori Guvern, prin delegare legislativa, totusi acestea nu erau sanctionate n modalitatea prevazuta la art. 9 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001.Alte instante, dimpotriva, au dispus nlocuirea sanctiunii amenzii contraventionale cu sanctiunea prestarii unei activitati n folosul comunitatii, fie n conditiile n care contraventia pentru care a fost aplicata aceasta din urma sanctiune nu era prevazuta de lege, ci prin hotarri ale Guvernului sau hotarri ale autoritatilor administratiei publice locale ori judetene, fie n situatiile n care legile speciale sau ordonantele Guvernului prin care se stabileau contraventiile pentru care s-a aplicat amenda nu prevedeau, alternativ, si sanctiunea prestarii unei activitati n folosul comunitatii.Prin Decizia nr. 7/2010, Sectiile Unite ale naltei Curti de Casatie si Justitie, au statuat ca dispozitiile art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 55/2002, se interpreteaza n sensul admisibilitatii cererilor de nlocuire a sanctiunii amenzii cu sanctiunea obligarii contravenientului la prestarea unei activitati n folosul comunitatii indiferent daca contraventiile savrsite sunt prevazute si sanctionate prin legi, ordonante ale Guvernului sau alte acte cu caracter normativ si chiar daca actul care stabileste si sanctioneaza contraventiile nu prevede, alternativ cu sanctiunea amenzii, sanctiunea prestarii unei activitati n folosul comunitatii

- Enumera?i sanc?iunile principale aplicabile n cazul unei contraven?ii Sa ne reamintim... Sanctiunile contraventionale sunt principale si complementare. Sanctiunea stabilita trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savrsite. Sanctiunile complementare se aplica n functie de natura si de gravitatea faptei. Pentru una si aceeasi contraventie se poate aplica numai o sanctiune contraventionala principala si una sau mai multe sanctiuni complementare.

Rezumat Sanctiunile contraventionale principale sunt:? avertismentul;? amenda contraventionala;? prestarea unei activitati n folosul comunitatii.

Avertismentul consta n atentionarea verbala sau scrisa a contravenientului asupra pericolului social al faptei savrsite, nsotita de recomandarea de a respecta dispozitiile legale

Amenda contraventionala este o sanctiune pecuniara ce afecteaza contravenientul prin diminuarea patrimoniului acestuia, fapt pentru care a fost denumita sanctiune patrimonialaPrestarea unei activitati n folosul comunitatii poate fi stabilita numai prin lege sau ordonanta si numai pe o durata ce nu poate depasi 300 de ore si se stabileste numai alternativ cu amenda

5. Test

Exemple de subiecte teoretice1. Examinati sanctiunea amenzii;2. Analizati prestarea unei activitati n folosul comunitatii.

Exemplu de test tip grila1. Amenda n cazul contraventiilor sanctionate prin hotarri ale Guvernului

nu poate depasi:a) 100.000 lei; b) 50.000 lei; c) 1000.000 lei.

Bibliografie. M.A. HOTCA, Regimul juridic al contraventiilor, ed. a 3-a, Ed. C.H. Beck

, Bucuresti, 2008. pagini : 92 136

Unitatea de nvatare nr. 3UNITATEA CONTRAVENTIONALACuprins:

1. Unitatea contraventionala 21

Introducere

Aceasta Unitate de nva?are va defini unitatea contraven?ionala, pluralitatea de contraven?ii ?i va analiza recidiva n cazul contraven?iilor.

Obiectivele unitatii de nvatareDupa studiul acestei unitati de nvatare veti reusi sa:? prezentati formele unitatii contraventionale;? delimitati diferitele forme ale unita?ii contraven?ionale. Durata medie de parcurgere a primei unitati de nvatare este de 2 3 ore.

Continutul unitatii de nvatare1. Unitatea contraventionala

A. Forme. Unitatea infractionala poate fi legala sau naturala. Formele unitatii naturale contraventionale sunt: contraventia simpla instantanee, contraventia continua si contraventia deviata. Formele unitatii legale contraventionale sunt: contraventia complexa, contraventia progresiva si contraventia (fapta) repetata (de obicei).

B. Contraventia simpla instantanee. Contraventia simpla este acea forma a unitatii naturale de contraventie care consta n efectuarea unei singure actiuni (inactiuni) instantanee ce produce un singur rezultat n baza unei decizii delictuale unice. C. Contraventia continua. Contraventia continua poate fi definita ca fiind acea forma a unitatii naturale contraventionale care consta n prelungirea n timp a elementului material (actiunii sau inactiunii) si a procesului de producere a rezultatului, pna la un moment viitor consumarii, cnd activitatea contraventionala este oprita datorita unei energii contrare celei care a declansat activitatea. Contraventia continua este una dintre formele unitatii contraventionale care cunoaste o evolutie temporala, datorata extensiei n timp a actiunii sau inactiunii ce constituie elementul material al laturii obiective a contraventiei. O.G. nr. 2/2001 defineste contraventia continua n art. 13 alin. (2) n termenii urmatori: () Contraventia este continua n situatia n care ncalcarea obligatiei legale dureaza n timp (s.n.). Identificarea contraventiilor continue se face diferit, n functie de mprejurarea daca elementul material mbraca forma actiunii sau a inactiunii. n ceea ce ne priveste, consideram ca, n cazul contraventiilor continue - indiferent de forma elementului material - criteriul ce trebuie utilizat, n mod principal, este criteriul definitiei legale.De asemenea, nu are caracter continuu contraventia constnd n nedepunerea declaratiei de venit de catre persoana care are aceasta obligatie .Spre deosebire de contraventia simpla instantanee, contraventia continua nu se autonomizeaza n momentul consumativ, deoarece activitatea contraventionala se prelungeste n timp dupa momentul consumarii pna la o alta data, denumita epuizarea contraventiei. Momentul consumativ al contraventiei continue are loc la data la care este realizata latura obiectiva a faptei, dar epuizarea acesteia va avea loc la o alta data, respectiv cnd dinamica contraventionala s-a sfrsit. Orice contraventie continua trebuie analizata atent sub aspectul datei savrsirii, care coincide cu momentul ncetarii activitatii ilicite. De exemplu, daca un presedinte al asociatiei de locatari nu a ndeplinit formalitatile pentru constituirea asociatiei de proprietari pna la data demisiei din functie, el raspunde contraventional pentru fapta continua, care se considera comisa la data demisiei sale . n practica judiciara, pe buna dreptate, s-a decis ca epuizarea contraventiei continue are loc la data constatarii, moment la care aceasta se autonomizeaza prin intermediul actului constatator, daca epuizarea nu avusese loc anterior . Daca activitatea contraventionala ncetase anterior, data savrsirii coincide cu momentul cnd activitatea ilicita a fost oprita, indiferent de cauze . n cazul unui contract de intermediere n asigurari, ncheiat de catre o persoana juridica care nu are autorizatie de functionare, contraventia este continua, aceasta epuizndu-se la data expirarii contractului de intermediere, iar nu la momentul ncheierii contractului. D. Contraventia deviata. Pot fi cazuri n care elementul material al unei contraventii sa fie deturnat de la obiectul sau persoana vizata de catre faptuitor sau rezultatul sa se produca n alt mod dect cel conceput, ceea ce nseamna ca se poate re

aliza continutul unei alte contraventii dect cea vizata de faptuitor (aberratio ictus; aberratio causae; error in personam sau error in rem). ntr-un asemenea caz avem o contraventie deviata.E. Contraventia complexa. Contraventia complexa este acea forma a unitatii legale contraventionale care reuneste n continutul sau mai multe contraventii sau n care este absorbita, ca element constitutiv ori ca element circumstantial agravant, o alta contraventie. Contraventia complexa este mai rar ntlnita n peisajul contraventiilor, comparativ cu celelalte forme ale unitatii contraventionale. De altfel, ea nici nu este reglementata n legea contraventionala generala . F. Contraventia (fapta) de obicei (repetata). Definim contraventia (fapta) de obicei (repetata) ca fiind acea forma a unitatii contraventionale al carei element material este alcatuit din mai multe acte materiale de acelasi fel, care altfel sunt nerelevante contraventional.G. Contraventia progresiva. Contraventia progresiva este acea forma de unitate legala contraventionala al carei element material sau rezultat se amplifica astfel nct are loc o schimbare de ncadrare juridica a faptei, ntr-o alta contraventie mai grava. n cazul contraventiei progresive, contravenientul, dupa ce realizeaza forma tip a unei contraventii, ajunge la o forma amplificata a acesteia.

H. Contraventia continuata. n practica judiciara a fost recunoscuta si existenta contraventiei continuate, n ipoteza n care, n baza unei rezolutii contraventionale unice, au fost comise mai multe fapte care fiecare n parte realizau continutul aceleasi contraventii .

Exemple Este contraventie continua, spre exemplu, fapta prevazuta n art. 2 pct. 12 din Legea nr. 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de ncalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice republicata. Potrivit acestei norme, constituie contraventie netinerea evidentei (s.n.) de catre magazinele autorizate a cumparatorilor armelor prevazute la pct. 10) n registre speciale, vizate de organele de politie, n care vor fi mentionate datele de stare civila, domiciliul, seria si numarul actului de identitate ale cumparatorului, numarul cazierului judiciar, numarul certificatului de sanatate neuropsihica, cu denumirea policlinicii teritoriale, precum si caracteristicile armei vndute ().n practica judiciara a fost considerata contraventie simpla, iar nu continua, fapta de a depozita saci cu deseuri pe trotuar Un exemplu de contraventie complexa l reprezinta contraventia de depasire cu mai mult de 50 km/ h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, prevazuta de art. 102 pct. 38 alin. (3) lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice. Aceasta contraventie nglobeaza n continutul sau latura obiectiva a contraventiei prevazute de art. 101 pct. 18 alin. (3) lit. d) din acelasi act normativ.

Preciza?i de la ce moment ncepe sa curga termenul de prescrip?ie n cazul unei contraven?ii continue.

Sa ne reamintim... Unitatea infractionala poate fi legala sau naturala. Contraventia simpla consta n efectuarea unei singure actiuni (inactiuni) instantanee ce produce un singur rezultat. Contraven?ia deviata se regase?te n situa?ia n care elementul material al unei contraventii sa fie deturnat de la obiectul sau persoana vizata de catre faptuitor sau rezultatul sa se produca n alt mod dect cel conceput Contraventia complexa reuneste n continutul sau mai multe contraventii sau n care este absorbita, ca element constitutiv ori ca element circumstantial agravant, o alta contraventie. Contraventia (fapta) de obicei (repetata) are elementul material alcatuit din mai multe acte materiale de acelasi fel. Contraventia progresiva se caracterizeaza prin faptul ca elementul material sau rezultatul se amplifica astfel nct are loc o schimbare de ncadrare juridica a fapte

i, ntr-o alta contraventie mai grava. Contraventia continuata are ca specific situa?ia n care n baza unei rezolutii contraventionale unice, au fost comise mai multe fapte care fiecare n parte realizau continutul aceleasi contraventii. RezumatFormele unitatii naturale contraventionale sunt: contraventia simpla instantanee, contraventia continua si contraventia deviata. Formele unitatii legale contraventionale sunt: contraventia complexa, contraventia progresiva si contraventia (fapta) repetata (de obicei).

4. Test

Exemple de subiecte teoretice1. Examinati doua forme ale unita?ii contraven?ionale ;2. Da?i un exemplu de contraven?ie continua.

Exemplu de test tip grila1. Cnd contraventiile au fost constatate prin acelasi proces-verbal, sanc

tiunile contraventionale se cumuleaza:a) fara a putea depasi dublul maximului amenzii prevazut pentru contrave

ntia cea mai grava;b) fara a putea depasi maximul general al amenzii; c) fara a putea depasi 1000.000 lei.

Teme de controlPe baza informa?iilor furnizate pna la acest moment, realiza?i o compara?ie succinta ntre formele unita?ii contraven?ionale.

***Depunerea referatului potrivit calendarului disciplinei ?i anume, n format electronic sau material tiparit, astfel: e-mail, eLis. Fiecare referat va fi apreciat cu un procent de 10%-20% din nota finala. Pentru a nu exista ncalcari ale legislatiei drepturilor de autor, studentii vor prezenta odata cu lucrarea si o declaratie pe proprie raspundere ca nu au adus atingere normelor juridice care protejeaza dreptul de autor.

5. Bibliografie specifica

M.A. HOTCA, Regimul juridic al contraventiilor, ed. a 3-a, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008, pagini : 137 159.

Unitatea de nvatare nr. 4PLURALITATEA DE CONTRAVENTIICuprins:

PLURALITATEA DE CONTRAVENTII 251. Concursul de contraventii 251.1. Notiunea de pluralitate de contraventii 251.2. Analiza concursului de contraventii 262. Recidiva contraventionala 282.1. Notiunea recidivei 282.2. Analiza recidivei 294. Test 325. Bibliografie specifica 33

IntroducereAceasta Unitate de nva?are va defini unitatea contraven?ionala, pluralitatea de contraven?ii ?i va analiza recidiva n cazul contraven?iilor.

Obiectivele unitatii de nvatareDupa studiul acestei unitati de nvatare veti reusi sa:? explicati ce se ntelege prin pluralitate de contraventii;? analizati concursul de contraventii;? analizati recidiva contraventionala. Durata medie de parcurgere a primei unitati de nvatare este de 2 3 ore.

Continutul unitatii de nvatare1. Concursul de contraventii

1.1. Notiunea de pluralitate de contraventii

Conform art. 10 din O.G. nr. 2/2001, daca aceeasi persoana a savrsit mai multe contraventii, sanctiunea se aplica pentru fiecare contraventie. Cnd contraventiile au fost constatate prin acelasi proces-verbal, sanctiunile contraventionale se cumuleaza fara a putea depasi dublul maximului amenzii prevazut pentru contraventia cea mai grava sau, dupa caz, maximul general stabilit () pentru prestarea unei activitati n folosul comunitatii ().

Pluralitatea de contraventii poate fi definita ca fiind acea forma a pluralitatii contraventionale ce exista atunci cnd o persoana savrseste doua sau mai multe contraventii.

Ceea ce determina calificarea unei pluralitati de fapte ca fiind o pluralitate de contraventii este identitatea persoanei faptuitorului, respectiv aceeasi persoana savrseste mai multe contraventii. Legatura in personam este singura care intereseaza n materia pluralitatii de contraventii, celelalte relatii pot, eventual, caracteriza sau particulariza pluralitatea, dar nu au niciun impact asupra existentei sau inexistentei pluralitatii de contraventii.

Biografia contraventionala a contravenientului este foarte importanta pe planul individualizarii sanctiunilor contraventionale. Savrsirea mai multor contraventii de catre aceeasi persoana, n special daca sunt comise la intervale de timp diferite, probeaza un indice de incorigibilitate ridicat, de care trebuie sa se tina seama cu ocazia individualizarii sanctiunilor contraventionale.

Folosind criteriul caracterului irevocabil sau nu al actului de constatare a contraventiei, pluralitatea de contraventii poate mbraca forma concursului de contraventii, daca acestea au fost savrsite nainte de a fi stabilita irevocabil existenta uneia dintre contraventii, sau forma recidivei, n cazul n care contravenientul savrseste o noua contraventie dupa ce a fost sanctionat irevocabil pentru o alta contraventie.

1.2. Analiza concursului de contraventii

A. Definitie. Definim concursul de contraventii ca fiind acea forma a pluralitatii de contraventii ce exista n situatia n care o persoana savrseste cel putin doua contraventii, nainte de constatarea irevocabila a existentei vreuneia dintre ele.B. Conditiile concursului de contraventii. Din definitia concursului de contrave

ntii se pot desprinde conditiile sale de existenta. Sunt conditii de existenta ale concursului de contraventii urmatoarele:1) Savrsirea a cel putin doua contraventii. Concursul de contraventii exista numai daca s-au savrsit cel putin doua contraventii. Daca n cadrul pluralitatii de fapte savrsite numai una ntruneste conditiile contraventiei, nu suntem n prezenta concursului, ci a unitatii contraventionale. Pluralitatea de contraventii poate mbraca oricare dintre formele unitatii naturale sau legale de contraventie. Pluralitatea de contraventii se poate realiza indiferent de felul contraventiilor sau de gravitatea acestora, precum si independent de timpul n care au fost savrsite. De asemenea, nu are relevanta locul savrsirii contraventiilor ce constituie pluralitatea. Pentru a fi contraventie, o fapta trebuie analizata prin prisma trasaturilor esentiale ale contraventiei si a continutului normei care o descrie. Prin urmare, pentru ca o fapta sa fie contraventie, trebuie sa fie prevazuta de legea contraventionala, sa fie savrsita cu vinovatie si sa realizeze continutul normei contraventionale. Nu este contraventie, spre exemplu, o fapta prevazuta de legea contraventionala, savrsita n conditiile unei cauze justificative, cum ar fi legitima aparare, starea de necesitate sau cazul fortuit.2) Savrsirea contraventiilor de catre aceeasi persoana. Pentru existenta concursului de contraventii este necesara conditia ca faptele ce constituie pluralitatea sa fie savrsite de catre aceeasi persoana. Aceasta conditie este singura legatura necesara pentru fiinta concursului de contraventii (in personam).Conditia pe care o examinam nu exclude ca la savrsirea contraventiilor ce formeaza pluralitatea sa mai participe si alte persoane dect persoana celui care realizeaza conditia. Alaturi de acesta pot contribui si alti participanti, n calitate de autori, coautori, instigatori sau complici, iar contravenientul ce savrseste concursul poate avea si el oricare dintre aceste calitati.3) Savrsirea a cel putin doua dintre contraventii mai nainte de constatarea irevocabila a existentei vreuneia din ele. Pentru existenta concursului de contraventii trebuie ca cel putin doua dintre contraventiile care realizeaza pluralitatea sa fie savrsite mai nainte de constatarea irevocabila a existentei vreuneia din ele. Prin aceasta conditie se face demarcarea ntre concursul de contraventii si recidiva. Dar, mentionam ca existenta acestora n privinta aceleiasi persoane nu este exclusa, deoarece cele doua forme ale pluralitatii de contraventii pot coexista.Constatarea existentei unei contraventii este certa n momentul n care mpotriva actului ce o constata nu mai poate fi exercitata vreo cale ordinara de atac. mpotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate face plngere la judecatorie n termen de 15 zile de la data nmnarii sau comunicarii acestuia. Hotarrea judecatoreasca prin care s-a solutionat plngerea poate fi atacata cu recurs n termen de 15 zile de la comunicare, la sectia contencios administrativ a tribunalului. Ramnerea irevocabila a hotarrii de solutionare a plngerii contraventionale are loc cnd nu mai pot fi sau nu sunt exercitate alte cai de atac.4) Cel putin doua dintre contraventii sa poata fi constatate. Conditia pe care o examinam aici, nu este una de existenta a concursului de contraventii, ci una care tine de tratamentul sanctionator al concursului de contraventii . Altfel spus, chiar daca exista o pluralitate de contraventii, comisa de aceeasi persoana, mai nainte de a fi intervenit un act de constatare irevocabil, pentru vreuna dintre ele, este posibil ca numai una dintre contraventii sa poata fi constatata.Cazurile n care nu se poate aplica tratamentul sanctionator al concursului de contraventii, desi exista pluralitate de contraventii, sunt acele mprejurari care mpiedica organul constatator sau determina instanta de judecata sa constate, respectiv sa nu retina contraventia. Aceste mprejurari pot fi denumite cauze de nesanctionare. Cauzele de nesanctionare sunt: actele de clementa, lipsa plngerii prealabile, retragerea plngerii prealabile, mpacarea partilor, prescriptia constatarii si aplicarii sanctiunii etc.C. Sanctionarea concursului de contraventii. Conform art. 10 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, daca aceeasi persoana a savrsit mai multe contraventii, sanctiunea se aplica pentru fiecare contraventie. Iar, potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, cnd contraventiile au fost constatate prin acelasi proces-verbal, sanctiunile contraventionale se cumuleaza fara a putea depasi dublul maximului amenzii prevazut

pentru contraventia cea mai grava sau, dupa caz, maximul general stabilit n prezenta ordonanta pentru prestarea unei activitati n folosul comunitatii .Legea contraventionala romna a consacrat sistemul cumulului aritmetic sau al aditionarii. Practic, sistemul sanctionator al concursului de contraventii este diferit n functie de mprejurarea daca pluralitatea de contraventii este sau nu constatata printr-un singur proces verbal de constatare.2. Recidiva contraventionala

2.1. Notiunea recidivei

Desi nu are importanta pe care o prezinta n domeniul dreptului penal , recidiva prezinta interes si pentru materia dreptului contraventional, n special n cazul contraventiilor care trebuie nscrise n cazierul fiscal al contribuabililor . Cazierul fiscal se organizeaza de Ministerul Finantelor Publice la nivel central si la nivelul directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti si al Directiei generale de administrare a marilor contribuabili. ncepnd cu data de 1 ianuarie 2009, unitatile teritoriale competente sunt directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, Directia generala de administrare a marilor contribuabili, administratiile finantelor publice ale municipiilor, precum si cele ale sectoarelor municipiului Bucuresti.

n acceptiunea curenta, cuvntul recidiva are sensul de a comite o greseala nca o data sau recadere n greseala. Deosebirea formala a recidivei fata de concursul de contraventii se refera la existenta unui act irevocabil de constatare a existentei unei contraventii, constatare anterioara savrsirii noii contraventii. Dar ntre cele doua forme ale pluralitatii de contraventii este si o diferenta de tip simptomatic, n sensul ca recidivistul releva incorigibilitate fata de sanctiunea care i-a fost aplicata. De multe ori contravenientii se specializeaza n savrsirea unor specii de contraventii, specializare care determina o periculozitate foarte ridicata a acestei categorii de contravenienti.

Recidiva contraventionala nu se confunda cu antecedentul contraventional, care este genul proxim al recidivei, pentru ca nu toate tipurile de contraventii stabilite irevocabil atrag existenta starii de recidiva, ci numai cele de o anumita gravitate. De asemenea, recidivistul nu este acelasi cu faptuitorul-contravenient primar, care este orice persoana ce a fost sanctionata irevocabil pentru o contraventie, chiar daca aceasta contraventie nu realizeaza conditiile de existenta ale recidivei. Deosebirea ntre contravenientii primari si contravenientii recidivisti este importanta pe planul individualizarii sanctiunilor contraventionale, deoarece tratamentul sanctionator al recidivistilor trebuie sa fie mai sever dect cel aplicabil contravenientilor primari. n structura recidivei intra doi factori, si anume: actul de constatare si sanctionare irevocabila si savrsirea unei noi contraventii. Factorii recidivei sunt denumiti n doctrina si termenii recidivei. Termenii recidivei se pot nfatisa n mai multe feluri n functie de mai multe ipoteze, determinate de sanctiunea pentru contraventia anterioara, de forma vinovatiei agentului, de pedeapsa pentru noua infractiune etc.

2.2. Analiza recidivei

A. Conditiile recidivei. Pentru existenta recidivei trebuie ndeplinite conditiile prezentate n continuare.

a) Existenta unui act irevocabil de constatare si sanctionare a contraventiei. Sanctiunea poate fi de orice natura. Actul constatator poate fi ncheiat de orice agent constatator competent, potrivit legii. Nu are relevanta daca sanctiunea a fost aplicata pentru unitate sau pluralitate contraventionala. Conditia pe care o analizam este ndeplinita si daca sanctiunea privativa de libertate a fost gratiata, n baza unui act de clementa individual sau colectiv. n cazul n care contravenientul savrseste noua contraventie nainte de ramnerea irevocabila a documentului de sanctionare (auctoritas rei judicata), pluralitatea de contraventii va mbraca forma concursului de contraventii. De asemenea, daca documentul de sanctionare a fost desfiintat sau casat, devin incidente regulile concursului de contrave

ntii, deoarece desfiintarea sau casarea unei hotarri produce efecte retroactive. Daca desfiintarea sau casarea sunt partiale trebuie vazut daca, n urma desfiintarii, ramne vreo contraventie care ndeplineste cerintele legale ale primului termen al recidivei.

b) Contraventia pentru care exista actul irevocabil de constatare si sanctionare sa nu fie dintre cele de care nu se tine seama la stabilirea starii de recidiva. Potrivit art. 7 din O.G. nr. 75/2001 privind organizarea si functionarea cazierului fiscal republicata, la stabilirea starii de recidiva nu se tine seama de situatiile n care: ? faptele pe care le-a savrsit contribuabilul nu mai sunt sanctionate lege;? a intervenit reabilitarea;? nu a mai savrsit fapte de natura celor prevazute la art. 2 din Ordonanta, ntr-o perioada de 5 ani de la data ramnerii definitive a actului prin care au fost sanctionate aceste fapte;? a intervenit decesul, respectiv radierea contribuabilului.

c) Savrsirea unei noi contraventii. Savrsirea noii contraventii trebuie sa aiba loc dupa ce actul constatator si sanctionator a devenit irevocabil. Faptuitorul devine recidivist la data cnd a savrsit noua contraventie, indiferent de momentul n care este constatata contraventia noua sau cnd a fost constatata prima contraventie .n cazul n care faptuitorul savrseste n stare de recidiva doua sau mai multe contraventii, suntem n prezenta unei plurirecidive, iar nu a unei recidive unice cu al doilea termen plural .

d) Noua contraventie sa fie savrsita de aceeasi persoana. Elementul care leaga pluralitatea de contraventii n forma recidivei este persoana contravenientului. Daca fapta este contraventie, conditia pe care o analizam este ndeplinita indiferent de calitatea pe care a avut-o la comiterea contraventiei.

B. Sanctionarea recidivei. n dreptul contraventional, de regula, recidiva nu este reglementata si nici nu este sanctionata. Sigur ca agentul constatator va lua n considerare biografia contraventionala a contravenientului.

Desi, n cazul contravenientilor recidivisti, legiuitorul nu a instituit o cauza de agravare a sanctiunii, totusi legea prevede anumite incapacitati, interdictii si decaderi, privitoare la contravenientii care recidiveaza . De asemenea, n cazul anumitor contraventii, cum sunt cele cu privire la piata de capital [art. 275 alin. (2) din Legea nr. 297/2004] , agentul constatator este obligat sa aplice un tratament sanctionator mai sever celor care, n decurs de 3 ani de la comiterea unei contraventii, au savrsit din nou contraventii prevazute de aceeasi lege.

ExempleExista concurs de contraventii, n cazul n care un conducator auto conduce vehiculul avnd o viteza peste limita legala, fiind sub influenta alcoolului (sub 0,8gr/l)

Preciza?i n ce consta concursul de contraven?ii.Ce este recidiva contraven?ionala? Sa ne reamintim...Pluralitatea de contraventii poate fi definita ca fiind acea forma a pluralitatii contraventionale ce exista atunci cnd o persoana savrseste doua sau mai multe contraventii.Legea contraventionala romna a consacrat sistemul cumulului aritmetic sau al aditionarii.n acceptiunea curenta, cuvntul recidiva are sensul de a comite o greseala nca o data sau recadere n greseala. Deosebirea formala a recidivei fata de concursul de contraventii se refera la existenta unui act irevocabil de constatare a existentei unei contraventii, constatare anterioara savrsirii noii contraventiin dreptul contraventional, de regula, recidiva nu este reglementata si nici nu este sanctionata.

RezumatDefinim concursul de contraventii ca fiind acea forma a pluralitatii de contrave

ntii ce exista n situatia n care o persoana savrseste cel putin doua contraventii, nainte de constatarea irevocabila a existentei vreuneia dintre ele.Sunt conditii de existenta ale concursului de contraventii urmatoarele:1) Savrsirea a cel putin doua contraventii.2) Savrsirea contraventiilor de catre aceeasi persoana.3) Savrsirea a cel putin doua dintre contraventii mai nainte de constatarea irevocabila a existentei vreuneia din ele.4) Cel putin doua dintre contraventii sa poata fi constatate.

Deosebirea formala a recidivei fata de concursul de contraventii se refera la existenta unui act irevocabil de constatare a existentei unei contraventii, constatare anterioara savrsirii noii contraventii. Dar ntre cele doua forme ale pluralitatii de contraventii este si o diferenta de tip simptomatic, n sensul ca recidivistul releva incorigibilitate fata de sanctiunea care i-a fost aplicata.

Conditiile recidivei sunt:a) Existenta unui act irevocabil de constatare si sanctionare a contraventiei.b) Contraventia pentru care exista actul irevocabil de constatare si sanctionare sa nu fie dintre cele de care nu se tine seama la stabilirea starii de recidiva.c) Savrsirea unei noi contraventii.d) Noua contraventie sa fie savrsita de aceeasi persoana.

Fiecare Unitate de nvatare se finalizeaza cu un Test de evaluare/autoevaluare. Temele de control sunt precizate la sfrsitul anumitor Unitati de nvatare, fara ca acestea sa nlocuiasca Teste de evaluare/autoevaluare specifice Unitatii de nvatare curente.

4. Test

Exemple de subiecte teoretice1. Examinati concursul de contraventi;2. Analizati recidiva contraventionala.

Exemplu de test tip grila1. Cnd contraventiile au fost constatate prin acelasi proces-verbal, sanc

tiunile contraventionale se cumuleaza:a) fara a putea depasi dublul maximului amenzii prevazut pentru contrave

ntia cea mai grava;b) fara a putea depasi maximul general al amenzii; c) fara a putea depasi 1000.000 lei.

Teme de controlPe baza informa?iilor furnizate pna la acest moment, realiza?i o compara?ie succinta ntre recidiva n dreptul penal ?i recidiva n dreptul contraven?ional.

***Depunerea referatului potrivit calendarului disciplinei ?i anume, n format electronic sau material tiparit, astfel: e-mail, eLis. Fiecare referat va fi apreciat cu un procent de 10%-20% din nota finala. Pentru a nu exista ncalcari ale legislatiei drepturilor de autor, studentii vor prezenta odata cu lucrarea si o declaratie pe proprie raspundere ca nu au adus atingere normelor juridice care protejeaza dreptul de autor.

5. Bibliografie specifica

M.A. HOTCA, Regimul juridic al contraventiilor, ed. a 3-a, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008, pagini : 137 159.

Unitatea de nvatare nr. 5CAUZELE CARE NLATURA CARACTERUL CONTRAVENTIONAL AL FAPTEI

Cuprins:

1. Cauzele care nlatura caracterul contraventional al faptei 363. Test 384. Bibliografie specifica 39

IntroducereAceasta Unitate de nva?are va analiza cauzele care nlatura caracterul contraven?ional al faptei, pentru ca la unitatea de nva?are urmatoare sa le pute?i delimita de cele care exclud aplicarea sanc?iunilor contraven?inale sau executarea acestora, urmnd a fi punctate principalele deosebiri ntre acestea.

Obiectivele unitatii de nvatareDupa studiul acestei unitati de nvatare veti reusi sa:? enumerati cauzele care nlatura caracterul contraventional al faptei;? prezentati continutul cauzelor care exclud aplicarea sanctiunilor contraventionale sau executarea sanctiunilor contraventionale n utma studierii ?i a cauzelor care exclud aplicarea sanc?iunilor contraven?ionale.? delimitati categoriile juridice de mai sus. Durata medie de parcurgere a primei unitati de nvatare este de 2 3 ore.

Continutul unitatii de nvatare1. Cauzele care nlatura caracterul contraventional al faptei

Dreptul contraventional nu reglementeaza continutul cauzelor de inexistenta a contraventiei, ceea ce nseamna ca acestea vor fi incidente n conditiile prevazute de Codul penal . O fapta va fi contraventie numai daca realizeaza toate elementele

cerute de lege, si anume trasaturile esentiale ale contraventiei si componentele continutului acesteia. Si legea generala contraventionala cuprinde o exprimare echivalenta celei din Codul penal, folosind expresia caracterul contraventional al faptei este nlaturat (...), cu toate ca, de fapt, acestea sunt cauze de inexistenta a contraventiei. Cauzele de inexistenta a contraventiei trebuie delimitate de cauzele de neraspundere, numite n doctrina: cauze care nlatura raspunderea; cauze exoneratoare de raspundere; cauze de impunitate; cauze de neresponsabilitate etc.Cauzele de inexistenta a contraventiei sunt stari, situatii sau mprejurari care mpiedica realizarea continutului contraventiei. n schimb, n cazul cauzelor de neraspundere contraventionala, desi fapta este contraventie, ea nu atrage efectul inevitabil, aplicarea sanctiunilor contraventionale. Problema aplicarii sau neaplicarii sanctiunilor contraventionale este una subsecventa constatarii existentei contraventiei, ceea ce nseamna ca daca fapta nu este contraventie este exclusa posibilitatea aplicarii sanctiunilor de drept contraventional. Ordinea cercetarii situatiei de fapt ncepe cu verificarea existentei contraventiei si numai daca raspunsul este pozitiv se continua verificarea celorlalte elemente ale raportului contraventional de conflict.Cauzele de neaplicare a sanctiunilor contraventionale sunt acele stari, situatii sau mprejurari care determina imposibilitatea tragerii la raspundere (sanctionarii) contraventionala a contravenientului. Sunt cauze de neraspundere contraventionala, de exemplu, moartea contravenientului, ncetarea existentei persoanei juridice, prescriptia raspunderii contraventionale etc. Enumerarea cauzelor de inexistenta a contraventiei este una enuntiativa, exemplificativa, iar nu limitativa. Alaturi de cauzele de inexistenta, nscrise n O.G. nr. 2/2001, mai sunt asemenea cauze si altele reglementate n alte norme sau care rezulta din principiile dreptului contraventional. Iata cteva dintre acestea: activitatile violente acceptate n cadrul unor jocuri sportive; interventiile medicale; consimtamntul victimei, prealabil si pentru fapte ce lezeaza valori sociale de care victima poate dispune; ndeplinirea unei ndatoriri legale sau de serviciu a faptuitorului; ordinul unei autoritati legitime etc. Conform art. 11 din O.G. nr. 2/2001, caracterul contraventional al faptei este nlaturat n cazul legitimei aparari, starii de necesitate, constrngerii fizice sau morale, cazului fortuit, iresponsabilitatii, betiei involuntare complete, erorii de fapt, precum si infirmitatii, daca are legatura cu fapta savrsita.Minorul sub 14 ani nu raspunde contraventional. Pentru contraventiile savrsite de minorii care au mplinit 14 ani minimul si maximul amenzii stabilite n actul normativ pentru fapta savrsita se reduc la jumatate. Minorul care nu a mplinit vrsta de 16 ani nu poate fi sanctionat cu prestarea unei activitati n folosul comunitatii .Cauzele care nlatura caracterul contraventional al faptei se constata numai de instanta de judecata.

Exemple

Poate beneficia de incidenta starii de necesitate un conducator auto care nu a acordat prioritate de trecere, din cauza faptului ca transporta o persoana grav bolnava, care avea nevoie urgenta de asistenta medicala, la cel mai apropiat spital. Enumera?i cel pu?in 3 cauze de inexisten?a a contraven?iilor prezentate n lege.

Sa ne reamintim... Problema aplicarii sau neaplicarii sanctiunilor contraventionale este una subsecventa constatarii existentei contraventiei, ceea ce nseamna ca daca fapta nu este contraventie este exclusa posibilitatea aplicarii sanctiunilor de drept contraventional. Alaturi de cauzele de inexistenta, nscrise n O.G. nr. 2/2001, mai sunt asemenea cauze si altele reglementate n alte norme sau care rezulta din principiile dreptulu

i contraventional

Rezumat

O fapta va fi contraventie numai daca realizeaza toate elementele cerute de lege, si anume trasaturile esentiale ale contraventiei si componentele continutului acesteia. Cauzele de neaplicare a sanctiunilor contraventionale sunt acele stari, situatii sau mprejurari care determina imposibilitatea tragerii la raspundere (sanctionarii) contraventionala a contravenientului

3. Test

Exemple de subiecte teoretice1. Examinati cauzele care nlatura caracterul contraventional al faptei;2. Analizati prescriptia aplicarii sanctiunilor contraventionale.

Exemplu de test tip grila1. Termenul general al prescriptiei aplicarii sanctiunilor contravention

ale este de:a) 3 ani;b) 1 an; c) 6 luni.

Teme de controlPe baza informa?iilor furnizate pna la acest moment, realiza?i o compara?ie succinta ntre cauzele de nlaturare a raspunderii penale ?i cauzele de inexisten?a a contraven?iei.

***Depunerea referatului potrivit calendarului disciplinei ?i anume, n format electronic sau material tiparit, astfel: e-mail, eLis. Fiecare referat va fi apreciat cu un procent de 10%-20% din nota finala. Pentru a nu exista ncalcari ale legislatiei drepturilor de autor, studentii vor prezenta odata cu lucrarea si o declaratie pe proprie raspundere ca nu au adus atingere normelor juridice care protejeaza dreptul de autor.

4. Bibliografie specifica

M.A. HOTCA, Regimul juridic al contraventiilor, ed. a 3-a, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2008, pagini 175 253.

Unitatea de nvatare nr. 6 CAUZELE CARE EXCLUD APLICAREA SANCTIUNILOR CONTRAVENTIONALE SAU EXECUTAREA ACESTORA

Cuprins:

1. Cauzele care exclud aplicarea sanctiunilor contraventionale sau executarea acestora 381.1. Prescriptia aplicarii sanctiunii contraventionale 381.2. Lipsa plngerii prealabile 411.3. Retragerea plngerii prealabile 421.4. mpacarea partilor 421.5. Moartea contravenientului si ncetarea existentei persoanei juridice 431.6. nlocuirea raspunderii contraventionale cu raspunderea administrativa disciplinara 431.7. Cauzele care exclud executarea sanctiunilor contraventionale 433. Test 454. Bibliografie specifica 46

IntroducereAceasta Unitate de nva?are va analiza att cauzele care nlatura caracterul contraven?ional al faptei, ct ?i pe cele care exclud aplicarea sanc?iunilor contraven?inale sau executarea acestora, urmnd a fi punctate principalele deosebiri ntre acestea.

Obiectivele unitatii de nvatareDupa studiul acestei unitati de nvatare veti reusi sa:? prezentati continutul cauzelor care exclud aplicarea sanctiunilor contraventionale sau executarea sanctiunilor contraventionale;

Durata medie de parcurgere a primei unitati de nvatare este de 2 3 ore.Continutul unitatii de nvatare

1. Cauzele care exclud aplicarea sanctiunilor contraventionale sau executarea acestora

1.1. Prescriptia aplicarii sanctiunii contraventionale

Prescriptia aplicarii sanctiunii contraventionale este o cauza ce stinge raportul juridic contraventional de conflict, deoarece acesta nu a fost rezolvat ntr-o perioada de timp rezonabila. Nu necesita vreo argumentare faptul ca, pentru a fi eficienta, raspunderea contraventionala trebuie sa intervina ntr-un moment ct mai apropiat de cel al comiterii contraventiei. Realizarea tardiva a tragerii la raspundere contraventionala nseamna o noua aducere n cadrul spiritului social a faptei ce deja fusese uitata de societate. Prescriptia aplicarii sanctiunii contraventionale este antidotul la acele cazuri cnd organele competente n-au reusit, ntr-un timp optim, sa restabileasca ordinea de drept ncalcata. Raspunderea contraventionala trebuie realizata prompt, din punct de vedere substantial, si operativ, din prisma procesual-contraventionala. Contravenientii trebuie descoperiti repede, judecati operativ si sanctionati prompt.

n ciuda acestor reguli de drept, realitatea consemneaza numeroase cazuri n

care realizarea raspunderii contraventionale nu este sau nu poate fi facuta ntr-un timp rezonabil, ceea ce are ca efect stergerea contraventiei din memoria sociala. Tardivitatea aplicarii sanctiunii este la fel de nociva pentru societate ca si nerealizarea tragerii la raspundere contraventionala. Prescriptia aplicarii sanctiunii contraventionale este o cauza care exclude raspunderea contraventionala datorita nerealizarii acesteia n termenele stabilite de lege. Prescriptia produce efecte numai pentru viitor ex nunc nu si pentru trecut ex tunc si nu are nicio consecinta asupra actiunii civile. Actiunea civila este guvernata de reguli proprii, inclusiv cele privind prescriptia.

Aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie n termen de 6 luni de la data savrsirii faptei. n cazul contraventiilor continue termenul prevazut de lege curge de la data constatarii faptei, daca n momentul constatarii aceasta nu era epuizata. Cnd fapta a fost urmarita ca infractiune si ulterior s-a stabilit ca ea constituie contraventie, prescriptia aplicarii sanctiunii nu curge pe tot timpul n care cauza s-a aflat n fata organelor de cercetare sau de urmarire penala ori n fata instantei de judecata, daca sesizarea s-a facut nauntrul termenelor de prescriptie. Prescriptia opereaza totusi daca sanctiunea nu a fost aplicata n termen de un an de la data savrsirii, respectiv constatarii faptei, daca prin lege nu se dispune altfel. Prin legi speciale pot fi prevazute si alte termene de prescriptie pentru aplicarea sanctiunilor contraventionale (de exemplu, Legea nr. 50/1991 prevede un termen de 2 ani).

Practica judiciara a fost neunitara n ceea ce priveste prescriptia n cazul contraventiilor continue, n special cu privire la stabilirea datei savrsirii contraventiei, precum si n ce priveste efectele autorizatiei de construire obtinute n timpul executarii lucrarilor sau dupa finalizarea acestora, n conditiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor. Controversele au fost curmate prin Decizia nr. 7/2000 , pronuntata n Sectii Unite de instanta suprema, ale carei considerente sunt valabile si n prezent.

Fiind sesizata cu recurs n interesul legii, Curtea Suprema a retinut urmatoarele: prin Legea nr. 50/1991 este prevazut un termen de prescriptie de 2 ani de la data savrsirii faptei, dispozitii care se completeaza cu cele ale Legii nr. 32/1968. Dar, (.) prin nicio dispozitie a Legii nr. 32/1968 nu este reglementat termenul n care trebuie constatata contraventia, ci se prevede numai la art. 13 alin. (1) ca aplicarea sanctiunii pentru contraventii se prescrie n termen de 3 luni de la data savrsirii faptei, fiind exceptate contraventiile la normele privind impozitele, taxele, primele de asigurare prin efectul legii si disciplina financiara, pentru care se mentioneaza la alin. (4) al aceluiasi articol ca aplicarea sanctiunii se prescrie n termen de 1 an de la data savrsirii faptei.

Unele instante au considerat ca si n materia contraventiilor prevazute de Legea nr. 50/1991 termenul de prescriptie este de 3 luni. Alte instante au considerat ca (..) prevederile Legii nr. 50/1991, avnd caracter special, deroga de la dispozitiile Legii nr. 32/1968, astfel ca reglementarile acesteia referitoare la termenul de prescriptie a aplicarii sanctiunii contraventionale nu sunt aplicabile n materia contraventiilor la Legea nr. 50/1991.

Instanta suprema a considerat ca aceste din urma instante au procedat corect. Aceasta a retinut ca, () tinndu-se seama de caracterul special al reglementarilor Legii nr. 50/1991, este evident ca aplicarea prevederilor acesteia are prioritate n raport cu aplicarea prevederilor Legii nr. 32/1968, care constituie norma cu caracter general n materia stabilirii si sanctionarii contraventiilor.

Ct priveste data savrsirii contraventiei, unele instante au apreciat ca faptele prevazute de Legea nr. 50/1991 se consuma instantaneu, deci neconsemnarea datei savrsirii faptei n procesul-verbal este sanctionata cu nulitatea. Dimpotriva, alte instante au considerat ca asemenea fapte nu se consuma instantaneu, contravenientul savrsind fapta de la momentul nceperii constructiei pna la terminarea acesteia.

Solutia corecta, n opinia instantei supreme, au pronuntat-o cele din urma instante, deoarece (.) spre deosebire de Legea nr. 32/1968, care este legea-cadru de stabilire si sanctionare a contraventiilor, contraventiile prevazute de Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pent

ru realizarea locuintelor constau n fapte a caror durata de savrsire n timp este evidenta, depinznd de parcurgerea unor etape de realizare a lucrarilor.

Or, n raport cu aceasta modalitate specifica privind savrsirea faptei, care i imprima caracter continuu, contraventia trebuie considerata ca se comite pe ntregul parcurs al edificarii constructiei, (s.n.) astfel ca ea poate fi sanctionata din momentul nceperii lucrarilor si pna la terminarea lor, iar n cazul constructiilor finalizate, pna la mplinirea termenului nscris n art. 26 din Legea nr. 50/1991.

n concluzie, n cazul constructiilor n curs de executare nu poate fi considerata ca data a savrsirii faptei dect data constatarii contraventiei, iar n cazul constructiilor finalizate data savrsirii faptei este cea a terminarii constructiei, momente de la care trebuie calculata si curgerea termenului de prescriptie prevazut la art. 26 din Legea nr. 50/1991.

Cu privire la autorizatia de constructie, unele instante au considerat ca obtinerea acesteia dupa constatarea contraventiei atrage nulitatea procesului-verbal. La fel, n cazul n care petitionarul dovedeste ca a efectuat demersuri pentru eliberarea autorizatiei, obtinnd certificatul de urbanism ulterior constatarii contraventiei.

Opinia Curtii Supreme a fost, nsa, ca au procedat corect instantele care au considerat ca obtinerea autorizatiei de construire dupa finalizarea lucrarilor sau chiar n timpul executarii acestora nu nlatura caracterul ilicit al faptei si nici efectele procesului-verbal de constatare a contraventiei.

S-a aratat ca, () n Legea nr. 50/1991 se prevede posibilitatea ca organele care au aplicat amenda sa stabileasca prin procesul-verbal de constatare a contraventiei un termen n care contravenientul sa poata solicita si obtine autorizatia necesara. O atare posibilitate nsa, lasata la aprecierea organelor care constata ca lucrarile ndeplinesc conditiile prevazute de lege pentru eliberarea unei autorizatii, are efecte limitate, circumscrise doar la edificarea constructiei, reglementarea din partea finala a alineatului mentionat preciznd n aceasta privinta ca masurile de desfiintare a constructiilor vor fi dispuse numai dupa expirarea termenului stabilit.

Efectuarea demersurilor pentru obtinerea autorizatiei de construire si chiar obtinerea ei dupa nceperea lucrarilor nu poate justifica aprecierea ca persoana contravenienta a fost de buna-credinta atta timp ct procesul-verbal de constatare a nerespectarii conditiilor cerute de lege este legal ndeplinit, iar nceperea oricarei lucrari de construire n sensul prevederilor Legii nr. 50/1991 este conditionata de obtinerea prealabila a autorizatiei de construire prevazute la art. 4 din aceasta lege. (s.n.)

De aceea obtinerea autorizatiei de construire pe parcursul executarii lucrarilor sau dupa finalizarea acestora nu poate avea ca efect nlaturarea caracterului ilicit al faptei, ci constituie doar o mprejurare ce poate fi avuta n vedere numai la individualizarea sanctiunii contraventionale.

n consecinta, Curtea Suprema a considerat ca () dreptul de a constata contraventiile si de a aplica amenzile prevazute la art. 23 din aceasta lege (Legea nr. 50/1991 n.n.) se prescrie n termen de 2 ani de la data savrsirii faptei. () n cazul constructiilor n curs de executare data savrsirii faptei este data constatarii contraventiei, iar n cazul constructiilor finalizate fapta se considera savrsita la data terminarii constructiei. () Obtinerea autorizatiei de construire n timpul executarii lucrarilor sau dupa finalizarea acestora nu nlatura caracterul ilicit al faptei, o atare mprejurare putnd fi avuta n vedere numai la individualizarea sanctiunii contraventionale (s.n.) .

1.2. Lipsa plngerii prealabile

Prin exceptie de la principiul oficialitatii tragerii la raspundere contraventionala, legiuitorul a lasat persoanei vatamate disponibilitatea tragerii la raspundere a contravenientului. Aplicarea sanctiunii contraventionale este conditionata de formularea unei plngeri prealabile numai n cazurile expres prevazute de lege. De pilda, n cazul contraventiei prevazute de art. 2 pct. 30 din Legea nr. 61/1991 privind sanctionarea faptelor de ncalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice, respectiv daca a fost savrsita fapta de al

ungare din locuinta comuna a sotului sau sotiei, a copiilor, precum si a oricarei alte persoane aflate n ntretinere . Jurisprudenta a statuat n acest sens . Plngerea prealabila trebuie depusa n termen de 6 luni de la data savrsirii contraventiei si trebuie sa ndeplineasca anumite conditii de fond si de forma, n lipsa carora aceasta este considerata ca nu a fost formulata. Plngerea prealabila lipseste: 1) cnd persoana vatamata nu a formulat deloc plngere; 2) cnd plngerea a fost formulata dupa expirarea termenului; 3) cnd plngerea a fost formulata de o alta persoana dect persoana vatamata.

1.3. Retragerea plngerii prealabile

n cazul contraventiilor pentru care este necesara plngerea prealabila a persoanei vatamate, formularea unei asemenea plngeri nu nlatura dreptul partii vatamate de a dispune de soarta actiunii contraventionale. Depunerea plngerii prealabile este o manifestare de vointa revocabila. Una dintre modalitatile de revocare a plngerii prealabile este retragerea acesteia. Retragerea plngerii prealabile este un act juridic unilateral prin care persoana vatamata, ce a formulat plngere prealabila, retracteaza aceasta plngere. Pentru a fi valabila, retragerea plngerii trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii: 1) sa aiba loc n cazurile prevazute de lege; 2) sa existe o manifestare de vointa neechivoca de retractare; 3) sa intervina pna la ramnerea definitiva a hotarrii judecatoresti; 4) n cazul mai multor contravenienti sa fie facuta fata de toti.

Retragerea plngerii prealabile a persoanei vatamate poate interveni oricnd n timpul procesului si nlatura att raspunderea contraventionala, ct si raspunderea civila.

1.4. mpacarea partilor

mpacarea partilor este actul juridic intervenit ntre persoana vatamata si contravenient, n cazurile permise de lege, prin care acestia convin total si neconditionat sa stinga raportul juridic contraventional de conflict. mpacarea partilor este posibila, de regula, numai n cazul contraventiilor pentru care actiunea contraventionala se pune n miscare la plngerea prealabila a partii vatamate. Pentru a produce efecte juridice, mpacarea partilor trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii: 1) sa aiba loc n cazurile prevazute de lege; 2) sa intervina ntre partea vatamata si contravenient; 3) sa fie totala si neconditionata; 4) sa intervina pna la ramnerea definitiva a hotarrii judecatoresti. mpacarea partilor poate interveni oricnd n timpul procesului penal, inclusiv pe durata solutionarii cailor de atac.

1.5. Moartea contravenientului si ncetarea existentei persoanei juridice

Decesul contravenientului este cauza care exclude aplicarea sanctiunii contraventionale, deoarece, spre deosebire de alte forme de raspundere juridica, dar la fel ca n cazul raspunderii penale, raspunderea contraventionala este personala si nu se transmite pe cale de succesiune. Alte forme de raspundere, cum este si cea civila, se transmit pe cale succesorala daca privesc drepturi patrimoniale. Pe planul dreptului procesual, moartea contravenientului este cauza de stingere a actiunii, a procesului. Actiunea civila va fi nsa solutionata. ncetarea existentei persoanei juridice este, de asemenea, o cauza de neaplicare a sanctiunii contraventionale sau de stingere a raportului contraventional de constrngere. Motivul, si n acest caz, este regula personalitatii raspunderii contraventionale.

1.6. nlocuirea raspunderii contraventionale cu raspunderea administrativa disciplinara

nlocuirea raspunderii contraventionale cu o raspundere administrativ-disciplinara are loc n cazul n care contravenientul are calitatea de militar (art. 44 din O.G. nr. 2/2001).

1.7. Cauzele care exclud executarea sanctiunilor contraventionale

A. Prescriptia executarii sanctiunilor contraventionale. Executarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie daca procesul-verbal de constatare a contraventiei nu a fost comunicat contravenientului n termen de o luna de la data aplicarii sanctiunii.

B. Insolvabilitatea contravenientului. n cazul sanctiunilor contraventionale ce reprezinta creante bugetare, executarea sanctiunii se stinge daca debitorul-contravenient este insolvabil. ntr-adevar, n baza art. 176 C.proc.fisc. (M. Of. nr. 513 din 31 iulie 2007), debitorul ale carui venituri sau bunuri urmaribile au o valoare mai mica dect obligatiile fiscale de plata sau care nu are venituri ori bunuri urmaribile este considerat ca se afla n stare de insolvabilitate.

C. Gratierea si alte cauze de stingere a sanctiunilor contraventionale. Gratierea este un act de clementa, edictat din ratiuni de politica juridica, prin care se stinge executarea unei sanctiuni penale sau contraventionale ori aceasta se comuta n una mai usoara. Asadar, gratierea apare ca o iertare a unei persoane de executarea unei sanctiuni.

Desi n materia dreptului contraventional este mai rar ntlnita, remarcam faptul ca gratierea sanctiunii contraventionale poate fi cauza de stingere a executarii unei sanctiuni contraventionale. Ultima lege care prevede o gratiere contraventionala este Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si nlaturarea unor masuri si sanctiuni . Astfel, conform art. 5 din aceasta lege: Sanctiunile cu nchisoare aplicate prin hotarri judecatoresti definitive pentru contraventii nu se mai executa .

Gratierea unor sanctiuni contraventionale a fost prevazuta si n Legea nr. 137/1997 privind gratierea unor pedepse (M. Of. nr. 170 din 25 iulie 1997) . Pe lnga gratiere, anumite acte normative prevad si alte feluri de clementa referitoare la executarea sanctiunilor contraventionale. De pilda, Codul de procedura fiscala prevede institutia anularii creantelor bugetare, n situatiile n care cheltuielile de executare, exclu