24 ianuarie 185924 ianuarie 1859

24 ianuarie 201224 ianuarie 2012

153 ani de la Unirea 153 ani de la Unirea PrincipatelorPrincipatelor

Alexandru Ioan Alexandru Ioan CuzaCuza

Domnia lui Al. I. CuzaDomnia lui Al. I. Cuza

1859-18661859-1866

A fost ales ca domn al Moldovei A fost ales ca domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 iar, la 24 la 5 ianuarie 1859 iar, la 24 ianuarie ianuarie îînfnfăăptuieptuieşşte Unirea te Unirea muntenilor muntenilor şşi moldovenilor ! i moldovenilor !

JURĂMÂNTUL DE CREDINŢĂ AL DOMNITORULUI CUZA

În urma votului, domnul Principatelor Unite a depus jurământul de credinţă:

„Jur să păzesc cu sfinţenie drepturile şi interesele patriei, să fiu credincios Constituţiei, în textul şi spiritul ei, să priveghez la respectarea legilor pentru toţi şi în toate, uitând toată prigonirea şi ura, iubind deopotrivă pe cel ce m-a iubit şi pe cel ce m-a urât, neavând înaintea ochilor mei decât binele şi fericirea naţiei române." 

Intrarea lui Cuza la Mitropolie pentru deschiderea Camerei,

1860(litografie)

Deschiderea Camerei Cuza, 1860 (litografie)

Palatul Domnesc (fosta casă Golescu),

1866-litografie Cortegiul lui Cuza pe Calea Victoriei, 1862,

gravură

UNIREA – CIRCUMSTANŢE EXTERNE Pe 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza era ales domn al Ţării Româneşti, după ce, cu aproximativ două săptămâni înainte, fusese ales şi domn al Moldovei. Problema Moldovei şi a Ţării Româneşti preocupase marile cancelarii ale vremii. Unirea principatelor româneşti nu fusese văzută cu ochi buni de către marile puteri vecine (Imperiul Habsburgic, Imperiul Ţarist şi Imperiul Otoman). Până şi Anglia se declara împotrivă, fiind îngrijorată de scăderea influenţei otomane în zonă şi creşterea puterii ruseşti. Singurul aliat al principatelor a fost Franţa. În 1857, Franţa şi Anglia au ajuns la un compromis: unirea strict administrativă a Moldovei şi a Ţării Româneşti, fără un domnitor comun. Marile Puteri europene au stabilit, în cadrul Convenţiei de la Paris din 1858, că unirea Moldovei şi a Ţării Româneşti se va face într-un stat cu denumirea de Principatele Unite, aflat sub suzeranitate otomană şi beneficiar al garanţiei colective a Marilor Puteri. Alegerea unui domn comun în cele două principate a fost, probabil, prima dovadă a specificului naţional românesc aparte. Practic, prin alegerea lui Cuza la Iaşi şi la Bucureşti, marile puteri europene au fost puse în faţa faptului împlinit. Au urmat câţiva ani de luptă pentru unificarea administrativă şi recunoaştere internaţională, dar fuseseră făcuţi deja primii paşi pe calea construirii statului român modern.

ADUNĂRILE AD - HOC Prin tratatul de pace de la Paris din 1856 (semnat la 30 martie), Poarta otomană şi Rusia acceptă formarea unor Adunări ad-hoc, care să consulte populaţia în legătură cu Unirea. Acestea s-au întrunit în 1857 şi au funcţionat cateva luni (septembrie-octombrie). Pentru prima oară, au fost admişi într-o instituţie oficială şi oameni care reprezentau interesele poporului român (ţărani, meşteşugari, comercianţi, intelectuali,reprezentanţi ai bisericii). Deşi au fost unele tentative de zădărnicire a acestei acţiuni consultative, n-au reuşit în scopul lor.

Adunările ad-hoc au devenit celebre prin folosirea, cu eleganţă, a ceea ce nu fusese stipulat în condiţiile iniţiale ale Unirii principatelor, impuse de către Marile Puteri de atunci. Profitând ingenios de o greşeală generată de exprimarea juridică a timpului, Adunările ad-hoc au ales în loc de doi domni, pe acelaşi, Alexandru Ioan Cuza, dar de două ori, la 5 ianuarie, respectiv la 24 ianuarie.

Rezoluţiile Adunărilor ad-hoc au fost similare: unirea celor două principate. În august 1858, reprezentanţii marilor puteri europene au căzut de acord în privinţa unirii Ţării Româneşti cu Moldova, sub conducerea unui domnitor ales de către români. Turcia a ridicat unele obiecţii şi a condiţionat unirea numai pe timpul vieţii domnitorului ales. La 24 ianuarie 1859 era ales, nu fără unele acţiuni subversive ale elementelor reacţionare, ostile Unirii, Alexandru Ioan Cuza.

HARTA PRINCIPATELOR UNITE

Activitatea de domnitorActivitatea de domnitor

Ca Ca prim domn al Principatelor Unite, prim domn al Principatelor Unite, a dus o sua dus o susţsţinutinutăă activitate politic activitate politicăă şşi i diplomaticdiplomatică ă pentru formarea statului pentru formarea statului unitar romunitar româânn. A dat pământ . A dat pământ ţăranilor,a introdus învăţământul ţăranilor,a introdus învăţământul gratuit şi obligatoriu,a înfiinţat gratuit şi obligatoriu,a înfiinţat universităţile din Iaşi şi Bucureşti.universităţile din Iaşi şi Bucureşti.

DOAMNA ELENA

DOMNUL CUZA

Propunere din 1860

Propunere din 1863

Propunere din octombrie 1863

Stema României Mari

STEME

ROMÂNEŞTI

Alexandru Ioan Cuza s-a născut la Huşi în anul 1820, fiind unul dintre participanţii activi la mişcarea revoluţionară de la 1848, din Moldova. Ca prim domn al Principatelor Unite, a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru formarea statului unitar român. Apoi, împreună cu Mihail Kogălniceanu, a iniţiat un larg program de reforme care au dus la modernizarea statului român.

Silit să renunţe la putere în 1866, a fost exilat si a trăit la Viena şi Florenţa. A murit in 1873 la Heidelberg (Germania), dar a fost adus în ţară şi înmormântat la castelul familiei sale de la Ruginoasa (judeţul Iaşi), apoi reînhumat la Biserica Sfinţii

Trei Ierarhi din Iaşi.

CASTELUL RUGINOASA BISERICA TREI IERARHI

În istoria noastră naţională, Alexandru Ioan Cuza reprezintă o personalitate incontestabilă. In perioada cât el s-a aflat la cârma ţării, au avut loc transformări structurale ce au deschis drumul spre dezvoltarea statului român. Cuza a manifestat competenţă şi patriotism, a condus cu demnitate şi dezinteres având asigurat un loc statornic in memoria poporului nostru.

S-a stins din viaţă departe de patrie, la Heidelberg, în Germania, în noaptea de 15 mai 1873 şi a fost înmormântat la Ruginoasa. În faţa mormântului, Mihail Kogălniceanu spunea:

„Veşnica lui amintire nu se va stinge din inimile noastre şi ale fiilor noştri şi cât va avea ţara aceasta o istorie ... cea mai frumoasă pagină va fi aceea a lui Alexandru Ioan I".

ADUNADUNĂĂRILE AD-HOCRILE AD-HOC

ALEXANDRU IOAN CUZAALEXANDRU IOAN CUZA

“ “ Cuza era un om Cuza era un om îînzestrat cu nzestrat cu îînalte nalte îînsunsuşşiri, hotiri, hotăărrâât, gata de jertft, gata de jertfăă, lipsit , lipsit

de patima banului, se bucura de de patima banului, se bucura de popularitate pentru iubirea ce o avea popularitate pentru iubirea ce o avea fafaţăţă de cei mul de cei mulţţi i şşi si săăraci. Domnia lui raci. Domnia lui

Cuza a Cuza a ţţinut 7 ani, dar rareori s-a inut 7 ani, dar rareori s-a vvăăzut domnie mai plinzut domnie mai plinăă de fapte. “ de fapte. “

Nicolae IorgaNicolae Iorga

Discursul lui Mihail Kogălniceanu, 5 Discursul lui Mihail Kogălniceanu, 5 ian. 1859 la alegerea lui ALEXANDRU ian. 1859 la alegerea lui ALEXANDRU

IOAN CUZA CA DOMNITOR :IOAN CUZA CA DOMNITOR :

Alegându-te pe Tine Domn în ţara Noastră, Alegându-te pe Tine Domn în ţara Noastră, noi am voit să arătăm lumii ceea ce toată noi am voit să arătăm lumii ceea ce toată

ţara doreşte: la legi noi, om nou.ţara doreşte: la legi noi, om nou.

O, Doamne! Mare şi frumoasă îţi O, Doamne! Mare şi frumoasă îţi este misiunea. Fii dar omul epocei , fă este misiunea. Fii dar omul epocei , fă

ca legea să înlocuiască arbitrariul ca legea să înlocuiască arbitrariul ( bunul plac), fă ca legea să fie tare; iar ( bunul plac), fă ca legea să fie tare; iar Tu, Măria Ta, ca Domn, fii bun şi blând, Tu, Măria Ta, ca Domn, fii bun şi blând,

fii bun mai ales pentru aceia pentru fii bun mai ales pentru aceia pentru care mai toţi Domnii au fost nepăsători care mai toţi Domnii au fost nepăsători

sau răi.sau răi.

Nu uita că dacă 50 de deputaţi te-au ales Nu uita că dacă 50 de deputaţi te-au ales Domn, însă ai să domneşti peste două Domn, însă ai să domneşti peste două

milioane de oameni. Fă dar ca, Domnia Ta, milioane de oameni. Fă dar ca, Domnia Ta, să fie cu totul de pace şi de dreptate, să fie cu totul de pace şi de dreptate, împacă patimile şi urile dintre noi şi împacă patimile şi urile dintre noi şi

reintrodu în mijlocul nostrum strămoşeasca reintrodu în mijlocul nostrum strămoşeasca frăţie.frăţie.

Fii simplu, Măria Ta, fii bun, fii Fii simplu, Măria Ta, fii bun, fii Domn cetăţean; urechea Ta să fie Domn cetăţean; urechea Ta să fie

pururea deschisă la adevăr şi închisă la pururea deschisă la adevăr şi închisă la minciună şi linguşire. “minciună şi linguşire. “

Unirea Unirea ŢăŢării Romrii Romââneneşşti cu Moldova ti cu Moldova reprezintreprezintăă unul din momentele cardinale unul din momentele cardinale ale istoriei patriei noastre, actul politic ale istoriei patriei noastre, actul politic

care stcare stăă la baza Rom la baza Romââniei moderne. niei moderne. ÎÎnfnfăăptuitptuităă la 24 ianuarie 1859, Unirea este la 24 ianuarie 1859, Unirea este rezultatul firesc al unui rezultatul firesc al unui îîndelungat proces ndelungat proces

istoric, care s-a maturizat istoric, care s-a maturizat îîn condin condiţţiile iile îînceputului ornceputului orâânduirii capitaliste nduirii capitaliste şşi ale i ale

formformăării narii naţţiunii romiunii romââne.ne.

AL.I. CUZA AL.I. CUZA ŞŞI DOAMNA - ELENA CUZAI DOAMNA - ELENA CUZApicturpicturăă din Biserica domneasc din Biserica domneascăă de la de la

RuginoasaRuginoasa

STEMA PRINCIPATELOR STEMA PRINCIPATELOR UNITEUNITE

” ” Nu-i an sNu-i an săă nu s nu săărbrbăătorim Unireatorim Unirea

Ce ne-a umplut poporul de podoabe.Ce ne-a umplut poporul de podoabe.

Poporul Poporul îţîţi tot ci tot câântntăă pomenirea pomenirea

MMăărite, prea cinstite prite, prea cinstite pâârcrcăălabe!”labe!”

””MMăăria ta! dar nu cu umilinria ta! dar nu cu umilinţăţă

Ci dCi dăăruindu-ruindu-ţţi dragostea lor toati dragostea lor toatăă

ŢŢi-au dat cei muli-au dat cei mulţţi i îîntreaga lor fiinntreaga lor fiinţăţă

ÎÎn frunte cu bn frunte cu băătrtrâânul Ion Roatnul Ion Roatăă.”.”

STATUIA LUI CUZASTATUIA LUI CUZA

Bibliotecar,

Serban Ionelia