340
 1 ION CHIPĂILĂ CRISTINA POPA GHEORGHE CIOLAN DREPT PENAL – PARTEA SPECIALĂ Ediţia a II-a

174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 1/339

  1

ION CHIPĂILĂ  CRISTINA POPAGHEORGHE CIOLAN

DREPT PENAL – PARTEA SPECIALĂ Ediţia a II-a

Page 2: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 2/339

  2

 

Page 3: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 3/339

  3

ION CHIPĂILĂ  CRISTINA POPAGHEORGHE CIOLAN 

DREPT PENALPARTEA SPECIALĂ 

Ediţia a II-a

Editura SITECHCraiova, 2010

Page 4: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 4/339

  4

© 2010 Editura Sitech CraiovaToate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii. Orice reproducere integrală  sau

 par ţială, prin orice procedeu, a unor pagini din această lucrare, efectuate f ăr ă autorizaţia editoru-lui este ilicită şi constituie o contrafacere. Sunt acceptate reproduceri strict rezervate utilizăriisau citării justificate de interes ştiinţific, cu specificarea respectivei citări.

© 2010 Editura Sitech CraiovaAll rights reserved. This book is protected by copyright. No part of this book may bereproduced in any form or by any means, including photocopying or utilised any informationstorage and retrieval system without written permision from the copyright owner.

 Editura SITECH din Craiova este acreditat ă de C.N.C.S.I.S. din cadrul Ministerului Educa- ţ iei şi Cercet ării pentru editare de carte ştiin ţ ifică.

Editura SITECH Craiova, RomâniaStr. Romul, Bloc T1, ParterTel/fax: 0251/414003E-mail: [email protected]

ISBN 978-606-530-867-1

Page 5: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 5/339

  5

CUPRINS

CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND PARTEA SPECIALĂ ADREPTULUI PENAL ..................................................................................... 11

 

CAPITOLUL I. INFRACŢIUNI CONTRA SIGURANŢEISTATULUI ....................................................................................................... 13

 

I. PREZENTARE GENERALĂ ................................................................... 13 

II. ANALIZA JURIDICĂ A INFRACŢIUNILOR CONTRASIGURANŢEI STATULUI ..................................................................... 16

 

1. Tr ădarea ................................................................................................ 16 

2. Tr ădarea prin ajutarea inamicului ......................................................... 18 

3. Tr ădarea prin transmitere de secrete ..................................................... 20 

4. Acţiunile duşmănoase contra siguranţei statului .................................. 22 

5. Spionajul ............................................................................................... 23 

6. Atentatul care pune în pericol siguranţa statului .................................. 23 

7. Atentatul contra unei colectivităţi......................................................... 25 

9. Actele de diversiune ............................................................................. 29 

10. Subminarea economiei naţionale ........................................................ 30 

11. Propaganda în favoarea statului totalitar ............................................ 31 

12. Acţiuni împotriva ordinii constituţionale ........................................... 33 

13. Complotul ........................................................................................... 33 

14. Compromiterea unor interese de stat .................................................. 35 

15. Comunicarea de informaţii false......................................................... 36 

17. Nedenunţarea ...................................................................................... 38 

18. Infracţiuni contra reprezentatului unui stat str ăin ............................... 39 

TEST DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR .................................... 40 

CAPITOLUL II. INFRACŢIUNI CONTRA PERSOANEI ........................ 42 

I. CARACTERIZARE GENERALĂ ............................................................ 42 

II. OMUCIDEREA........................................................................................ 43 

1. Omorul .................................................................................................. 43 

2. Omorul calificat .................................................................................... 48 

3. Omorul deosebit de grav ...................................................................... 54 

4. Pruncuciderea ....................................................................................... 58 

5. Uciderea din culpă ................................................................................ 60 

6. Determinarea sau înlesnirea sinuciderii ................................................ 64 

III. LOVIREA ŞI VĂTĂMAREA INTEGRITĂŢII CORPORALESAU A SĂ NĂTĂŢII ................................................................................ 67 

Page 6: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 6/339

  6

1. Lovirea sau alte violenţe ....................................................................... 67 

2. Vătămarea corporală ............................................................................. 70 

3. Vătămarea corporală gravă ................................................................... 71 

4. Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte (art.183 C.pen.) ............ 73 

5. Vătămarea corporală din culpă ............................................................. 74 

III. AVORTUL .............................................................................................. 76 

1. Provocarea ilegală a avortului .............................................................. 76 

IV. INFRACŢIUNI CONTRA LIBERTĂŢII PERSOANEI ........................ 78 

1. Lipsirea de libertate în mod ilegal ........................................................ 78 

2. Sclavia .................................................................................................. 81 

3. Supunerea la muncă for ţată sau obligatorie .......................................... 82 

4. Violarea de domiciliu ........................................................................... 84 

5. Ameninţarea ......................................................................................... 85 

6. Şantajul ................................................................................................. 87 

7. Violarea secretului corespondenţei ....................................................... 89 

8. Divulgarea secretului profesional ......................................................... 92 

V. INFRACŢIUNI PRIVITOARE LA VIAŢA SEXUALĂ ........................ 93 

1. Violul .................................................................................................... 93 

2. Actul sexual cu un minor ...................................................................... 97 

3. Seducţia ................................................................................................ 99 

4. Perversiunea sexuală........................................................................... 101 

5. Corupţia sexuală ................................................................................. 104 

6. Incestul ............................................................................................... 105 

7. Hăr ţuirea sexuală ................................................................................ 106 

TEST DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR .................................. 108 

CAPITOLUL III. INFRACŢIUNI CONTRA PATRIMONIULUI .......... 112 

1. Furtul .................................................................................................. 112 

2. Furtul calificat .................................................................................... 115 

3. Tâlhăria ............................................................................................... 119 

4. Pirateria ............................................................................................... 125 

5. Abuzul de încredere ............................................................................ 126 

6. Gestiunea frauduloasă ........................................................................ 129 

7. Înşelăciunea ........................................................................................ 132 

8. Delapidarea ......................................................................................... 138 

9. Însuşirea bunului găsit ........................................................................ 143 

10. Distrugerea ....................................................................................... 144 

11. Distrugerea calificată ........................................................................ 147 12. Distrugerea din culpă ........................................................................ 148 

Page 7: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 7/339

  7

13. Tulburarea de posesie ....................................................................... 149 

14. Tăinuirea ........................................................................................... 151 

TEST DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR .................................. 153 

CAPITOLUL IV. INFRACŢIUNI CONTRA AUTORITĂŢII ................. 157 

1. Ofensa adusă unor însemne ................................................................ 157 

2. Ultrajul ................................................................................................ 158 

3. Uzurparea de calităţi oficiale .............................................................. 160 

4. Portul nelegal de decoraţii sau semne distinctive ............................... 161 

5. Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri ............................................ 163 

6. Ruperea de sigilii ................................................................................ 165 

7. Sustragerea de sub sechestru .............................................................. 165 

TEST DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR .................................. 167 

CAPITOLUL V. INFRACŢIUNI CARE ADUC ATINGERE UNORACTIVITĂŢI DE INTERES PUBLIC ........................................................ 170

 

A. INFRACŢIUNI DE SERVICIU SAU ÎN LEGĂTUR Ă CUSERVICIUL ........................................................................................... 170

 

1. Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor .............................. 170 

2. Abuzul în serviciu prin îngr ădirea unor drepturi ................................ 173 

3. Abuzul în serviciu contra intereselor publice ..................................... 175 

4. Abuzul în serviciu în formă calificată ................................................ 177 

5. Neglijenţa în serviciu .......................................................................... 178 

6. Purtarea abuzivă ................................................................................. 180 

7. Neglijenţa în păstrarea secretului de stat ............................................ 182 

8. Conflictul de interese .......................................................................... 183 

9. Luarea de mită .................................................................................... 184 

10. Darea de mită .................................................................................... 201 

9. Primirea de foloase necuvenite ........................................................... 207 

10. Traficul de influenţă ......................................................................... 208 

B. INFRACŢIUNI CARE ÎMPIEDICĂ ÎNFĂPTUIREA JUSTIŢIEI ....... 212 

1. Denunţarea calomnioasă ..................................................................... 212 

2. Mărturia mincinoasă ........................................................................... 214 

3. Încercarea de a determina mărturia mincinoasă ................................. 217 

4. Împiedicarea participării în proces ..................................................... 219 

5. Nedenunţarea unor infracţiuni ............................................................ 220 

6. Omisiunea sesizării organelor judiciare ............................................. 222 

7. Favorizarea infractorului .................................................................... 223 8. Omisiunea de a încunoştinţa organele judiciare ................................. 226 

Page 8: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 8/339

  8

9. Arestarea nelegală şi cercetarea abuzivă ............................................ 228 

10. Supunerea la rele tratamente............................................................. 231 

11. Tortura .............................................................................................. 233 

12. Represiunea nedreaptă ...................................................................... 234 

13. Evadarea ........................................................................................... 236 

14. Înlesnirea evadării ............................................................................ 238 

15. Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti ............................................ 240 

16. Reţinerea sau distrugerea de înscrisuri ............................................. 242 

C. INFRACŢIUNI CONTRA SIGURANŢEI CIRCULAŢIEI PECĂILE FERATE .................................................................................... 244 

1. Neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinireadefectuoasă din culpă ......................................................................... 244 

2. Neîndeplinirea cu inten ţ ie a îndatoririlor de serviciu sauîndeplinirea lor defectuoasă ................................................................ 245 

3. Păr ăsirea postului şi prezenţa la serviciu în stare de ebrietate ............ 245 

D. INFRACŢIUNI PRIVITOARE LA REGIMUL STABILITPENTRU UNELE ACTIVITĂŢI REGLEMENTATE DE LEGE ........ 249 

1. Nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor ................................... 249 

2. Nerespectarea regimului materialelor nucleare sau radioactive ......... 251 

4. Nerespectarea regimului de ocrotirea unor bunuri ............................. 254 

5. Exercitarea f ăr ă drept a unei profesii .................................................. 256 

6. Nerespectarea regimului transportului public rutier ........................... 257 

TESTE DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR ............................... 259 

CAPITOLUL VI. INFRACŢIUNI DE FALS.............................................. 263 

I. FALSIFICAREA DE MONEDE, TIMBRE SAU ALTE VALORI ....... 263 

1. Falsificarea de monede sau alte valori ................................................ 263 

2. Falsificarea de timbre, mărci sau bilete de transport .......................... 266 

3. Falsificarea de valori str ăine ............................................................... 268 

4. Deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori .................. 268 

II. FALSIFICAREA INSTRUMENTELOR DE AUTENTIFICARESAU DE MARCARE ............................................................................. 269

 

1. Falsificarea instrumentelor oficiale .................................................... 269 

2. Folosirea instrumentelor oficiale false ............................................... 270 

III. FALSURI ÎN ÎNSCRISURI .................................................................. 271 

1. Falsul material în înscrisuri oficiale ................................................... 271 

2. Falsul intelectual ................................................................................. 273 

3. Falsul în înscrisuri sub semnătur ă privată .......................................... 274 4. Uzul de fals ......................................................................................... 275 

Page 9: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 9/339

  9

5. Falsul în declaraţii .............................................................................. 276 

6. Falsul privind identitatea .................................................................... 277 

TESTE DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR ............................... 281 

CAPITOLUL VII. INFRACŢIUNI LA REGIMUL STABILITPENTRU ANUMITE ACTIVITĂŢI ECONOMICE ................................. 283

 

1. Specula (art.295 C.pen.) ..................................................................... 283 

2. Înşelăciunea la măsur ătoare ................................................................ 284 

3. Înşelăciunea cu privire la calitatea mărfurilor .................................... 285 

4. Divulgarea secretului economic ......................................................... 286 

5. Contrafacerea obiectului unei invenţii ................................................ 288 

6. Punerea în circulaţie a produselor contraf ăcute .................................. 289 

7. Concurenţa neloială ............................................................................ 290 

8. Nerespectarea dispoziţiilor privind operaţii de import sau export ..... 291 

9. Deturnarea de fonduri ......................................................................... 292 

10. Nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şireziduuri .............................................................................................. 294 

TESTE DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR ............................... 296 

CAPITOLUL VIII. INFRACŢIUNI CARE ADUC ATINGEREUNOR RELAŢII PRIVIND CONVIEŢUIREA SOCIALĂ ...................... 298

 

I. INFRACŢIUNI CONTRA FAMILIEI .................................................... 298 

1. Bigamia ............................................................................................... 298 

2. Abandonul de familie ......................................................................... 299 

3. Rele tratamente aplicate minorului ..................................................... 302 

4. Nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului .................. 303 

II. INFRACŢIUNI CONTRA SĂ NĂTĂŢII PUBLICE ............................. 304 

1. Contaminarea venerică şi transmiterea sindromuluiimuno-deficitar dobândit .................................................................... 304

 

2. R ăspândirea bolilor la animale sau plante .......................................... 305 

4. Traficul de substanţe toxice ................................................................ 307 

5. Falsificarea de alimente sau alte produse ........................................... 308 

III. ALTE INFRACŢIUNI CARE ADUC ATINGERE UNORRELAŢII PRIVIND CONVIEŢUIREA SOCIALĂ .............................. 310

 

1. Instigare la discriminare ..................................................................... 310 

2. Profanarea de morminte...................................................................... 311 

3.Tulburarea folosinţei locuinţei............................................................. 311 

4. Ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice ................................................................................................ 313 

Page 10: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 10/339

  10

5. Încăierarea .......................................................................................... 314 

6. Asocierea pentru săvâr şirea de infracţiuni.......................................... 316 

7. R ăspândirea de materiale obscene ...................................................... 317 

8. Cer şetoria ............................................................................................ 318 

9. Prostituţia ............................................................................................ 319 

10. Proxenetismul ................................................................................... 320 

11. Jocul de noroc ................................................................................... 322 

TESTE DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR ............................... 324 

CAPITOLUL IX. INFRACŢIUNI SĂVÂR ŞITE DE MILITARI ............ 328 

1. Dezertarea ........................................................................................... 328 

2. Călcarea de consemn .......................................................................... 329 

3. Insubordonarea ................................................................................... 331 

4. Lovirea superiorului ........................................................................... 332 

CAPITOLUL X. INFRACŢIUNI CONTRA PĂCII ŞI OMENIRII ........ 333 

1. Propaganda pentru r ăzboi ................................................................... 333 

2. Genocidul ........................................................................................... 334 

Rezolvare subiecte: ................................................................................. 336 

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ .................................................................... 339 

Page 11: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 11/339

  11

CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND PARTEA SPECIALĂ A DREPTULUI PENAL

Doctrina caracterizează  infracţiunea contra-siguranţei statului ca  fiind

 fapta prevă zut ă de codul penal sau legi speciale săvâr  şite cu vinovăţ ie  şi care sunt de natur ă să aducă atingere siguran ţ ei na ţ ionale interioare  şi exterioare  şi prin aceasta fiin ţ ei statului, atributelor sale fundamentale, suveranitatea, inde- penden ţ a, unitatea  şi indivizibilitatea statului 

Dreptul penal, ca ramur ă specifică a sistemului dreptului românesc, cu- prinde totalitatea normelor juridice care stabilesc ce fapte constituie infracţiuni,condiţiile r ăspunderii penale, sancţiunile şi măsurile ce urmează  a fi luate decătre instanţele judecătoreşti, împotriva celor care au săvâr şit infracţiuni, înscopul apăr ării celor mai importante valori sociale ale statului.

Potrivit art.1 C.pen., scopul legii penale este acela de a apăra împotrivainfracţiunilor, România, suveranitatea, independenţa, unitatea şi indivizibilitateastatului, persoana, drepturile şi libertăţile acesteia, proprietatea şi întreaga ordi-ne de drept.

Aşadar, dreptul penal asigur ă protecţia unor valori sociale fundamentale prevăzute în Constituţie, ce pot fi puse în pericol în anumite împrejur ări prinsăvâr şirea unor infracţiuni.

Creşterea alarmantă a criminalităţii atât pe plan intern cât şi pe plan in-ternaţional, a determinat statele lumii să-şi armonizeze măsurile de reacţie so-

cială şi politică penală în scopul prevenirii şi combaterii fenomenului infracţional.Apariţia şi în România a unor forme noi de manifestare a criminalităţii(traficul ilicit de droguri, traficul de persoane, diferite forme de exploatare se-xuală a femeii şi copiilor, spălarea banilor, criminalitatea organizată, terorismuletc.) au determinat autorităţile statului român să-şi creeze instituţiile corespun-zătoare de luptă împotriva acestor genuri de criminalitate (Direcţia generală decombatere a criminalităţii organizate, D.I.I.C.O.T., D.N.A., Oficiul naţional pentru prevenirea spălării banilor, Instituţii de cooperare internaţională pentrulupta împotriva criminalităţii etc.).

 Partea special ă a dreptului penal  este o subramur ă a dreptului penal ca-re cuprinde normele de incriminare ce stabilesc conţinutul concret al fiecăreiinfracţiuni şi sancţiunile corespunzătoare pentru acestea, prevăzute în Codul penal al României şi în anumite legi speciale.

Ca ramur ă distinctă de drept public, dreptul penal are ca obiect  reglementa-rea raporturilor juridice care iau naştere ca urmare a comiterii de infracţiuni, întrestat ca subiect de drept şi persoanele implicate în activitatea infracţională.

Clasificarea infrac ţ iunilor prevă zute în Codul penalO primă clasificare se face:

a) în funcţie de obiectul juridic al infracţiunilor (tipul relaţiilor socialecare formează obiectul juridic) există  infracţiuni contra siguranţei statului, in-

Page 12: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 12/339

  12

fracţiuni contra patrimoniului, infracţiuni contra persoanei, infracţiuni contraautorităţilor etc.;

 b) a doua clasificare a infracţiunilor, constă în împăr ţirea acestora în do-uă  sau mai multe grupe în funcţie de tr ăsăturile comune specifice titlului din

Codul penal de exemplu:Titlul II – Cod penal – Infracţiuni contra persoanei, se divide în patrugrupe (infracţiuni contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii; infracţiuni con-tra libertăţii persoanei; infracţiuni privitoare la viaţa sexuală; infracţiuni contrademnităţii).

c) a treia clasificare presupune divizarea fiecărei grupe în două sau maimulte subgrupe pe baza tr ăsăturilor comune, specifice infracţiunilor din aceagrupă (ex. grupa infracţiunilor contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii seîmparte în două  – omuciderea şi lovirea, vătămarea integrităţii corporale sau

sănătăţii).

Page 13: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 13/339

  13

CAPITOLUL IINFRACŢIUNI CONTRA SIGURANŢEI STATULUI

 I. PREZENTARE GENERAL Ă  

Această grupă de infracţiuni este reglementată în Titlul I al Codului pe-nal român – Partea specială în articolele 155 până la 173 inclusiv. Siguranţa sta-tului este o valoare socială fundamentală prezentată în Constituţia României, înart. 1-3 referitoare la statul român, suveranitate şi teritoriu, elemente definitorii pentru orice stat ca formă superioar ă de organizare socială. Din cele mai vechitimpuri, statul şi-a creat instituţii şi instrumente juridice care incriminează fap-tele îndreptate împotriva siguranţei naţionale, suveranităţii, independenţei şiinviolabilităţii teritoriului.

În prezent, statele lumii manifestă un interes comun de luptă împotrivaterorismului, criminalităţii organizate, traficului ilicit de droguri, criminalitateatransfrontalier ă, criminalitatea economico-financiar ă, creându-şi instituţii de prevenire şi combatere a acestor forme de criminalitate care aduc atingere sau pun în pericol siguranţa naţională.

Apărarea siguranţei naţionale este o îndatorire fundamentală realizată decătre toate instituţiile statului atât pe plan intern cât şi pe plan internaţional.

Siguranţa statului este acea stare de stabilitate şi normalitate a relaţiilorinterne şi externe ale statului creată printr-un ansamblu de măsuri de protecţie a

suveranităţii, independenţei, unităţii şi indivizibilităţii sale.Avându-se în vedere gradul de pericol social ridicat al acestor infracţiuni,constatarea acestora se realizează de către instituţiile specializate ale statului1, ur-mărirea penală  se efectuează  în mod obligatoriu de către procuror 2, iar judecareaacestor fapte se face de către instanţe de rang superior – Curtea de Apel sau după caz Curtea Militar ă de Apel dacă infracţiunile sunt săvâr şite de către militari.

Faptele infracţionale îndreptate împotriva siguranţei naţionale având ca principale atribute suveranitatea, independenţa, unitatea şi indivizibilitatea sunt prevăzute în Codul penal sau în unele legi speciale (Legea siguranţei naţionale,

Legea nr. 182/2002 privind informaţiile clasificate).Obiectul juridic generic al infracţiunilor contra siguranţei naţionale estereprezentat de  siguran ţ a na ţ ional ă ca valoare socială fundamentală şi rela ţ iile sociale care se nasc  şi evoluează în jurul  şi în strânsă leg ătur ă cu aceast ă va-loare.3 De regulă, legislaţia penală a statelor europene sau din alte păr ţi ale lu-mii definesc această valoare socială prin sintagma „siguranţa statului” sau „se-

 1 Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Direcţia Generală de Informa-ţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative etc.2 Vezi art. 209 alin. (3) din Codul de procedur ă penală.3  V.Dongoroz şi colab. – Explicaţii teoretice ale Codul penal român, Partea specială, vol. III,Editura Academiei Române, Bucureşti, 1971, pag.21.

Page 14: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 14/339

  14

curitatea statului” – de menţionat că  până  în decembrie 1989 Codul penal ro-mân incrimina aceste fapte ca infracţiuni contra securităţii statului.

Pentru apărarea siguranţei statului este necesar a fi identificate amenin-ţările din interiorul sau exteriorul acestuia care pot vătăma valorile sociale cir-

cumscrise conceptului de „siguranţă naţională” pe care legea penală le ocroteşteşi care sunt prevăzute în Titlul I al Păr ţii speciale a Codului penal român.Unele infracţiuni contra siguranţei statului au un obiect juridic complex,

dacă avem în vedere că, pe lângă siguranţa naţională, sunt vătămate şi alte rela-ţii sociale, cum sunt cele referitoare la viaţa, integritatea corporală sau sănătateaunei persoane care îndeplineşte o funcţie importantă în stat sau publică (art. 160Cod penal) sau a membrilor unei colectivităţi care sunt supuşi unei asasinări înmasă sau epidemii (art. 161 Cod penal), ori relaţiile sociale privind proprietatea publică sau economia naţională (art. 163 şi 165 Cod penal).4 

Obiectul material  lipseşte în cazul infracţiunilor contra siguranţei statu-lui, însă în anumite situaţii acesta este prezent.Astfel în cazul infrac ţ iunii de tr ădare prin transmitere de secrete  (art.

157 Cod penal) obiectul material îl constituie informa ţ ii sau documentele careconţin secrete de stat, procurate, deţinute sau transmise unei puteri str ăine. Lafel în cazul infracţiunii de atentat care pune în pericol siguranţa statului, obiec-tul material îl constituie  persoana care îndeplineşte o înaltă demnitate publică,victimă a atentatului, iar actele de diversiune (art. 163 Cod penal) obiectul ma-terial îl constituie uzinele, instala ţ iile, ma şinile, căile de comunica ţ ii, construc-

 ţ iile distruse sau degradate prin săvâr  şirea infrac ţ iunii. Subiec ţ ii infrac ţ iunilor . În cazul infracţiunilor contra siguranţei statuluisunt identificate două categorii de subiecţi şi anume:

a) Subiect activ nemijlocit  – poate fi de regulă, orice persoană. Pentruanumite infracţiuni, din textul legii rezultă că subiectul activ trebuie să aibă oanumită calitate – să fie cet ăţ ean român sau o persoană f ăr ă cet ăţ enie (apatrid)domiciliată pe teritoriul statului român (art. 155, 156, 157 – infracţiuni de tr ăda-re); cet ăţ ean str ăin sau apatrid  care nu domiciliază pe teritoriul României (art.158 – acţiuni duşmănoase contra statului, spionajul, art. 157 etc.); func ţ ionar  încazul infracţiunilor de divulgarea secretului, art. 169 alin.(1) Cod penal.

Aceste infracţiuni pot fi săvâr şite în oricare din formele participaţiei pe-nale (coautorat, instigare, complicitate) cu precizarea că pentru unele există  o pluralitate de f ă ptuitori deja constituită (asociaţii sau grupări în cazul infracţiu-nilor de complot (art. 167 , art. 162 – subminarea puterii de stat).

b) Subiect pasiv  al acestor infracţiuni este întotdeauna  statul român  acărui existenţă  este ameninţată prin săvâr şirea faptelor incriminate de lege. Înunele situaţii, în cazul infracţiunilor de atentat, acte de diversiune, divulgareasecretului, pe lângă statul român ca subiect pasiv, vom întâlni şi un subiect pa- siv secundar  – persoana fizică sau juridică prejudiciată.

4 A.Boroi – Drept Penal, Partea specială, Editura All. Beck, Bucureşti, 2006, pag.23.

Page 15: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 15/339

  15

Pentru existenţa unor infracţiuni, pe lângă elementele constitutive gene-rale se cer îndeplinite unele condiţii de loc sau împrejur ări specifice (infracţiu-nea de propagandă în favoarea statului totalitar se săvâr şeşte prin orice mijloaceîn public iar tr ădarea prin ajutarea inamicului se realizează în timp de r ă zboi).

 Latura obiectivă. Elementul material  al acestor infracţiuni se prezintă de cele mai multeori sub forma unei ac ţ iuni care să conducă la obţinerea scopului de a submina,slă bi sau pune în pericol existenţa statului român. Dintre toate infracţiunile con-tra siguranţei naţionale, numai nedenunţarea (art. 170 Cod penal) se săvâr şeşte prin inac ţ iune (omisiunea de a denunţa săvâr şirea acestor infracţiuni de către celcare are cunoştinţă de existenţa lor).

În alte situaţii, elementul material poate fi mixt, în sensul că infracţiunease poate săvâr şi atât prin acţiune cât şi prin inacţiune ca în cazul infracţiunii de

atentat  care pune în pericol siguranţa statului sau infracţiuni contra reprezentan-tului unui stat str ăin (viaţa, sănătatea sau integritatea corporală  pot fi puse în pericol şi prin inacţiune).

Cele mai multe din infracţiunile contra siguranţei naţionale sunt condiţi-onate sub aspectul elementului material de existenţa unei cerin ţ e esen ţ iale f ăr ă de care ar putea că păta o altă încadrare juridică.5 Cerinţa esenţială este formula-tă prin expresia „de natur ă  să aducă atingere în orice mod siguranţei statului”sau „de natur ă să slă bească puterea de stat”, „de natur ă a compromite intereselede stat” etc.

Urmarea imediat ă a infracţiunilor analizate este caracterizată prin pro-ducerea unei stări de pericol pentru siguranţa statului. Ele apar ca infracţiuni de pericol, deoarece legea nu prevede un anumit rezultat.

 Latura subiectivă. Forma de vinovăţie cu care se comit aceste infracţi-uni este inten ţ ia – directă sau indirectă. Din culpă pot fi săvâr şite doar infracţi-unea de nedenunţare (art. 170 C.pen.) şi infracţiunea contra reprezentantuluiunui stat str ăin (art. 171 C.pen.). Dacă  analizăm mobilul   acestor infracţiuni,acesta poate fi ura împotriva României, r ăzbunarea sau obţinerea unor interesemateriale.

Scopul  cu care se comit aceste infracţiuni poate fi explicit prevăzut delege ca o cerinţă a laturii subiective a infracţiunii (art. 155 C.pen.) sau poate să apar ă ca o cerinţă a laturii obiective. Chiar dacă scopul nu este stipulat de lege,el trebuie stabilit deoarece poate influenţa încadrarea juridică a faptei.6 

Pentru toate infracţiunile prevăzute în acest în acest titlu, punerea înmişcare a acţiunii penale se face din oficiu, cu excepţia infracţiunilor contra re- prezentantului unui stat str ăin (art.171 C.pen), când acţiunea penală se pune înmişcare la solicitarea guvernului str ăin.

5 A se vedea V.Dongoroz şi colab, op..cit., pag. 22.6 A.Boroi – Drept penal, partea specială, op..cit., pag. 25.

Page 16: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 16/339

  16

 II. ANALIZA JURIDIC  Ă  A INFRAC Ţ  IUNILOR CONTRA SIGURAN Ţ  EI STATULUI

1. Trădarea

Codul penal român prevede trei infracţiuni care exprimă lipsa de loiali-tate şi fidelitate faţă de propria ţar ă şi anume: Tr ădarea – art. 155 C.pen.; Tr ăda-rea prin ajutarea inamicului – art. 156 C.pen. şi Tr ădarea prin transmitere desecrete – art. 157 C.pen.

Con ţ inutul legal al infrac ţ iuniiAceastă infracţiune este prevăzută şi pedepsită de art. 155 C.pen. şi con-

stă în: „ fapta persoanei, cet ăţ ean român sau o persoană f ăr ă cet ăţ enie domici-liat ă pe teritoriul  ţării, de a intra în leg ătur ă cu o putere sau cu o organiza ţ ie str ăină , ori cu agen ţ i ai acestora în scopul de a suprima sau  ştirbi unitatea  şi

indivizibilitatea, suveranitatea sau independen ţ a statului, prin ac ţ iuni de pro-vocare de r ă zboi contra  ţării sau de înlesnire a ocupa ţ iei militare str ăine ori de subminare economică  sau politică  a statului ori de aservire fa ţă  de o putere str ăină sau de ajutare a unei puteri str ăine pentru desf ăşurarea unei activit ăţ idu şmănoase împotriva siguran ţ ei statului”.

Tr ădarea constă  în actul de necredinţă, lipsa de loialitate a cetăţeanuluiromân faţă de propriul stat , prin care se afectează grav caracterul sacru al înda-toririi de fidelitate faţă  de ţar ă, îndatorire fundamentală  prevăzută  în art.54alin(1) din Constituţia României7.

Condi  ţ ii preexistenteCa orice altă  infracţiune, tr ădarea are ca elemente preexistente obiectulşi subiecţii infracţiunii.

Obiectul infrac ţ iunii  conţine:Obiectul juridic generic  (reprezentat de „siguranţa naţională” ca valoare

socială supremă şi relaţiile sociale care iau naştere în jurul şi în strânsă legătur ă cuaceastă valoare) este identic pentru toate infracţiunile contra siguranţei statului.

Obiectul juridic special  al acestei infracţiuni este reprezentat de ansam- blul relaţiilor sociale care privesc unitatea şi indivizibilitatea, suveranitatea sauindependenţa statului, valori sociale fundamentale ce asigur ă existenţa şi func-ţionalitatea statului.

Art.1 din Constituţie stipulează că „România este stat naţional, suveranşi independent, unitar şi indivizibil”. Unitatea statului presupune existenţa uneisingure formaţiuni statale; indivizibilitatea statului constă în faptul că acesta nu poate fi segmentat, nu poate face obiectul unei divizări par ţiale sau totale, teri-toriul este inalienabil. Suveranitatea naţională apar ţine popoului român, nefiindîngăduit nici unui grup sau vreunei persoane să o exercite în nume propriu. In-dependenţa statului este dreptul exclusiv al acestuia de a lua hotărâri şi de a so-

 7 Ghe.Diaconescu, Ctin Duvac – Tratat de drept penal, partea specială, ed. C.H. Beck-Bucureşti,2009, pag. 6.

Page 17: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 17/339

  17

luţiona problemele sale interne şi externe f ăr ă nici un amestec din partea altorstate8.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii- Subiectul activ nemijlocit al infracţiunii de tr ădare este calificat  (după 

cum rezultă din textul de lege) şi anume trebuie să fie cetăţean român sau per-soană f ăr ă cetăţenie domiciliat pe teritoriul statului român.Calitatea de cetăţean român este stabilită de Legea nr.21/1991 privind

cetăţenia română.Subiect activ al infracţiunii poate fi şi o persoană  juridică  în condiţiile

 prevăzute de art.19¹ C.pen. Lipsa oricăreia din aceste calităţi va conduce la oaltă încadrare juridică.

- Subiectul pasiv al infracţiunii este statul român ale cărui interese fun-damentale sunt lezate prin săvâr şirea infracţiunii.

Con ţ inutul constitutiv  Latura obiectivă  – sub aspectul elementului material , infracţiunea detr ădare se realizează prin ac ţ iunea autorului (subiectului activ) de a intra în le-gătur ă cu o putere, sau organizaţie str ăină ori cu agenţi ai acestora.

Prin  putere str ăină se înţelege un stat str ăin dar şi o formaţiune statală str ăină chiar dacă nu a dobândit recunoaştere internaţională.

Organizaţie str ăină poate fi orice grup str ăin constituit ca asociaţie, uni-une, partid politic, (asociaţii, societăţi, fundaţii) etc.

„ Agent ” al unei puteri sau organizaţii str ăine este orice persoană  fizică 

care lucrează pentru o putere sau organizaţie str ăină indiferent dacă este sau nucetăţean al statului respectiv (personal diplomatic sau consular, ataşat comerci-al, ofiţeri de informaţii, comercianţi, ataşaţi militari etc.).

Acţiunea de „a intra în legătur ă” presupune stabilirea unui contact cuunul dintre factorii menţionaţi de lege (putere, organizaţie str ăină, sau reprezen-tanţi ai acestora) indiferent cum sau din a cărui iniţiativă.

Urmarea imediat ă constă în crearea unei stări de pericol pentru siguran-ţa, unitatea, suveranitatea şi independenţa statului.

 Raportul de cauzalitate în cazul infracţiunii de tr ădare rezultă din însăşisăvâr şirea faptei.9 Prin urmare fapta cetăţeanului român de a intra în legătur ă cuo putere str ăină, prin acţiunile sale duşmănoase pune în pericol unitatea, inde- pendenţa şi suveranitatea statului.

În ceea ce priveşte latura subiectivă, această infracţiune se săvâr şeşte cuinten ţ ie direct ă, infractorul prevede rezultatul socialmente periculos al fapteisale şi urmăreşte producerea lui având un  scop bine determinat – de a suprimasau ştirbi unitatea, suveranitatea şi independenţa statului.

Scopul  urmărit de f ă ptuitor prin intrarea sa în legătur ă cu o putere str ăină sau agenţii acesteia se realizează prin acţiunile prevăzute în textul de lege – ace-

 8 I.Deleanu –Drept constituţional şi instituţii politice, ed. E.Nova, Bucureşti, 1996, pag. 54.9 A.Boroi, op..cit., pag. 28.

Page 18: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 18/339

  18

la de a provoca r ăzboi contra ţării, înlesnirea ocupaţiei militare str ăine, submi-narea economică şi politică a statului, aservirea faţă de o putere str ăină etc.

Formele infrac ţ iunii. Sanc ţ iuniInfracţiunea de tr ădare prevăzută la art. 155 C.pen. se poate săvâr şi atât

sub forma actelor pregătitoare (asimilate tentativei), în faza de tentativă, saufaptă consumată. Consumarea infracţiunii are loc în momentul în care f ă ptuito-rul a intrat în legătur ă cu puterea str ăină sau agenţii acesteia, moment în care ianaştere starea de pericol pentru siguranţa statului indiferent dacă scopul a fostrealizat sau nu.

 Sanc ţ iuni . Pentru această infracţiune textul de lege stabileşte ca pedeap-să principală detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 ani şi interzice-rea unor drepturi ca pedeapsă complementar ă (art. 64 C.pen.).

Persoana juridică se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 900.000 lei

conform art. 71¹ alin.3, C.pen.2. Trădarea prin ajutarea inamiculuiCon ţ inutul legal   – art. 156 C.pen., tr ădarea prin ajutarea inamicului

constă în: „ fapta cet ăţ eanului român sau a persoanei f ăr ă cet ăţ enie domiciliat ă  pe teritoriul statului român, care în timp de r ă zboi:

a) pred ă  teritorii, ora şe, pozi ţ ii de apărare, depozite ori instala ţ ii ale for  ţ elor armate române sau care servesc apăr ării;

b) pred ă nave, aeronave, ma şini, aparate, armament sau orice alte ma-

teriale care pot sluji purt ării r ă zboiului;c) procur ă du şmanului oameni, valori  şi materiale de orice fel;d) trece de partea inamicului sau efectuează  alte ac ţ iuni care sunt de

natur ă să favorizeze activitatea du şmanului, ori să sl ăbească puterea de lupt ă a for  ţ elor armate române sau a armatelor aliate;

e) lupt ă sau face parte din forma ţ iuni de lupt ă împotriva statului român sau a alia ţ ilor săi.”

Această  infracţiune este o variantă  specifică  infracţiunii de tr ădare şiconstă  în ajutorul dat inamicului de către cetăţeanul român sau persoana f ăr ă cetăţenie domiciliată în România, acţiune săvâr şită în timp de r ă zboi.

Condi  ţ ii preexistente - Obiectul infrac ţ iunii :

> Obiectul juridic special   al acestei infracţiuni este format din an-samblul relaţiilor sociale care privesc siguranţa naţională şi în subsidiar capaci-tatea de apărare a ţării. Deci, obiectul juridic al infracţiunii de tr ădare prin ajuta-rea inamicului este complex.

> Obiectul material   este format din bunurile împotriva cărora esteîndreptată acţiunea incriminată respectiv: teritorii, oraşe, poziţii de apărare, de- pozite, instalaţii, nave, aeronave, maşini, aparate, armament, care pot sluji păs-tr ării r ăzboiului, valori şi materiale de orice fel.

Page 19: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 19/339

  19

Prin teritorii se înţelege bucăţi (fragmente) din teritoriul ţării, ocupatevremelnic de către inamic. Poziţiile de apărare sunt fortificaţii, locuri în care aufost dislocate unităţi ale armatei române , cu scopul de a apăra teritoriul naţional. 

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii:

>  Subiectul activ  al infracţiunii este calificat. Trebuie să  fie cet ăţ eanromân  sau  f ăr ă  cet ăţ enie  domiciliat pe teritoriul statului român. Infracţiunea poate fi comisă în oricare din formele participaţiei penale.

> Subiectul pasiv este statul român, iar în unele situaţii şi un stat aliat alacestuia (art. 156 alin.2).

Con ţ inutul constitutiv al infrac ţ iunii-  Latura obiectivă  cuprinde: elementul material, urmarea periculoasă,

legătura de cauzalitate şi condiţii de loc, timp, mod şi împrejur ări de comitere ainfracţiunii.

 Elementul material  constă într-o ac ţ iune sau inac ţ iune a f ă ptuitorului deajutare a inamicului.Art. 156 C.pen., prevede diverse forme de manifestare a acţiunii sau in-

acţiunii cu ocazia săvâr şirii infracţiunii şi anume:- 

 pred ă – teritorii, oraşe, nave, aeronave, depozite, poziţii de apărare etc.;-   procur ă – duşmanului oameni, valori şi materiale;-  trece – de partea inamicului, favorizează activitatea duşmanului etc.;-  lupt ă – sau face parte din formaţiunile de luptă împotriva statului român.Activitatea de ajutare a inamicului ca element esenţial în săvâr şirea in-

fracţiunii, să se realizeze în timp de r ă zboi. „Timpul de r ăzboi” constă în peri-oada de timp situată între momentul declar ării stării de r ăzboi sau de la începe-rea operaţiunilor de luptă până la semnarea unui tratat de pace între păr ţile beli-gerante.

Urmarea imediat ă a infracţiunii constă în producerea unei stări de peri-col la adresa siguranţei naţionale prin acţiunea incriminată.

 Raportul de cauzalitate este pus în evidenţă de acţiunea incriminată şirezultatul produs.

 Latura subiectivă. Această infracţiune se poate săvâr şi cu inten ţ ie direc-t ă sau indirect ă. Nu are relevanţă scopul urmărit de f ă ptuitor.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuni  Ca şi în cazul infracţiunii de tr ădare, actele pregătitoare sunt asimilate

tentativei şi tentativa se pedepseşte (art. 173 C.pen.). Infracţiunea se consumă înmomentul producerii rezultatului prevăzut în conţinutul textului de incriminarea faptei – predă, procur ă, trece sau luptă de partea inamicului etc. În situaţia încare din textul normativ se deduce producerea unui rezultat (efectuează acţiunide natur ă să favorizeze activitatea duşmanului) infracţiunea se consumă în mo-mentul săvâr şirii acţiunii respective.

 Modalit ăţ ile  de săvâr şire  a infracţiunii sunt diferite în funcţie de ele-mentul material al acesteia (predă, procur ă, luptă sau trece de partea inamicu-lui).

Page 20: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 20/339

  20

 Sanc ţ iuni : Art. 156 alin. (1) C.pen., prevede ca sancţiune principală de-tenţiunea pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 ani şi interzicerea unor drepturi,cu aceeaşi pedeapsă  se sancţionează  şi faptele prevăzute la art. 156 alin. (2)C.pen.

3. Trădarea prin transmitere de secreteCon ţ inutul legal . Potrivit art. 157 C.pen. această  infracţiune constă  în:

„transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organiza ţ ii str ăine ori agen ţ iloracestora, precum  şi procurarea de documente sau date ce constituie secrete de stat, ori de ţ inerea de asemenea documente de către acei care nu au calitatea dea le cunoa şte, în scopul transmiterii lor unei puteri sau organiza ţ ii str ăine oriagen ţ ilor acestora, săvâr  şite de un cet ăţ ean român sau de o persoană f ăr ă ce-t ăţ enie domiciliat ă pe teritoriul statului român; alin. (2) prevede că: acelea şi

 fapte, dacă privesc alte documente sau date care prin caracterul  şi importan ţ alor fac ca fapta săvâr  şit ă să pericliteze securitatea statului”.Este o altă variantă  specifică  infracţiunii de tr ădare. Prin această  incri-

minare legiuitorul protejează două valori sociale: secretele de stat şi orice fel dedate sau documente a căror transmitere către o putere str ăină  are acelaşi efect(atingerea adusă siguranţei naţionale).

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :- 

obiectul juridic special , este format din ansamblul relaţiilor sociale

referitoare la siguranţa statului, protejate prin păstrarea cu stricteţe a secretuluide stat.- 

obiectul material  – este documentul care conţine secrete de stat (înoriginal sau copie, integral sau par ţi din document);

Conform art. 150 alin. (1) C.pen., prin secrete de stat se înţeleg aceledocumente sau date ce conţin informaţii clasificate, care se refer ă la activitateade apărare a ţării, sisteme de fortificaţii, bogăţii naturale, invenţii, cercetări şti-inţifice etc.

Acelaşi text de lege în art. 157 alin. (2) antrenează r ăspunderea f ă ptuito-rului şi în cazul în care este vorba de documente sau date care prin caracterul şiimportanţa lor, aduse la cunoştinţa unei puteri str ăine fac ca fapta săvâr şită să  pericliteze securitatea statului (varianta atenuată – pedeapsa fiind închisoarea dela 5 la 20 ani şi interzicerea unor drepturi).

Acţiunea incriminată poate avea şi un obiect material  atunci când se re-fer ă la un document secret procurat, sustras sau deţinut în vederea transmiteriicătre o putere str ăină sau agenţilor acesteia.10 Pentru existenţa obiectului mate-rial este irelevantă forma de prezentare a documentului – original, copie, foto-copie, microfilme, fragmente sau extrase.

10 A se vedea A. Boroi, op..cit., pag. 32.

Page 21: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 21/339

  21

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii  – sunt cetăţenii români sau persoane f ăr ă cetăţeniedomiciliate în România ( subiec ţ i activi) şi statul în calitate de subiect pasiv.

Con ţ inutul constitutiv al infrac ţ iunii Latura obiectivă:

 Elementul material  al infracţiunii la care ne referim constă în săvâr şireauneia din următoarele acţiuni alternative: transmiterea, procurarea şi de ţ inerea de către cei care nu au calitatea de a le cunoaşte, a unor secrete de stat, date saudocumente prevăzute de lege.

Transmiterea este acţiunea care constă în predarea, înmânarea sau expe-dierea (telefon, radio, fax, internet etc) secretelor, documentelor sau datelor decătre f ă ptuitor unei puteri str ăine sau unor agenţi ai acesteia. Nu are importanţă modul în care acestea au fost transmise – în scris sau verbal, direct sau indirect, pe teritoriul naţional sau în str ăinătate ori dacă cel ce le-a primit le-a folosit sau

nu împotriva României. Procurarea datelor sau documentelor ce urmează a fi transmise de cătresubiectul activ al infracţiunii se realizează în situaţia în care acesta nu le deţine.

Prin urmare procurarea acestora se realizează  pe căi ilicite (sustragere, pătrunderea frauduloasă în locurile de păstrare, folosirea de calităţi mincinoase, penetrarea sistemelor de protecţie electronică etc.).

 De ţ inerea unor astfel de documente de acei care nu au calitatea de a lecunoaşte, în scopul transmiterii lor, presupune executarea ac ţ iunii de a poseda şi păstra aceste documente în scopul menţionat mai sus. Deci, scopul indică desti-

naţia documentului.Din punct de vedere al calificării faptei, nu are importanţă  dacă  estevorba de un singur document sau mai multe ori modul în care documentele auajuns pe mâna f ă ptuitorului – important este ca el să nu aibă  calitatea de a lecunoaşte, deci să nu apar ţină sectorului său de activitate11  (să nu aibă acces laaceste documente în mod legal).

Urmarea imediat ă – în cazul infracţiunilor contra siguranţei statului, le-gea nu cere ca prin realizarea acţiunii sau inacţiunii incriminate să se producă ourmare periculoasă. Aşadar, acţiunea de transmitere, procurare sau deţinere dedocumente în cazul infracţiunilor prevăzute de art. 157 C.pen. nu este condiţio-nată de producerea unui rezultat distinct, infracţiunea subzistă chiar dacă datele,documentele, informaţiile nu ar fi ajuns la agentul str ăin. Fapta de procurare saudeţinere în scopul transmiterii de date sau documente secrete va fi incriminată  potrivit legii.

Acţiunea de transmitere a unor date sau documente secrete unei puteristr ăine sau agenţilor acesteia va leza valorile sociale ocrotite de lege (siguranţanaţională) prin simpla sa consumare, prin urmare nu se pune problema legăturiide cauzalitate între faptă şi rezultat.

11 A.Boroi – Drept penal. Partea specială, Editura CH. Beck, Bucureşti, pag.33.

Page 22: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 22/339

  22

 Latura subiectivă. Această  infracţiune se săvâr şeşte cu inten ţ ie direct ă sau indirect ă.

Forme, sanc ţ iuni  Infracţiunea se sancţionează atât în forma actelor pregătitoare asimilate

tentativei cât şi în forma consumată, prin producerea urmării imediate prevăzutede lege.Consumarea infracţiunii se produce în momentul în care sunt transmise

secrete de stat unei puteri str ăine. Sanc ţ iuni  pentru faptele prevăzute la art. 157 alin. (1) C.pen., pedeapsa

este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 ani şi interzicerea unordrepturi. Alin. (2) stabileşte pedeapsa cu închisoarea de la 5 la 20 ani şi interzi-cerea unor drepturi (varianta mai blândă).

4. Acţiunile duşmănoase contra siguranţei statuluiCon ţ inutul legal : „Potrivit art. 158 C.pen. ac ţ iunile du şmănoase contra siguran ţ ei statului constau în faptele prevă zute în art. 155  şi în art. 156, săvâr- şite de un cet ăţ ean str ăin sau de o persoană f ăr ă cet ăţ enie care nu domiciliază  pe teritoriul statului român.”

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :-  obiectul juridic gener ic este acelaşi pentru toate infracţiunile contra

siguranţei statului;

obiectul juridic special   este identic cu cel al infracţiunii de tr ădare(art. 155 C.pen.) şi al infracţiunii de tr ădare prin ajutarea inamicului (ansamblulrelaţiilor sociale care privesc unitatea, suveranitatea şi independenţa statului).

 Elementul material   este acelaşi (acţiunea sau inacţiunea f ă ptuitorului),cetăţean str ăin sau persoană f ăr ă cetăţenie care nu domiciliază pe teritoriul sta-tului român de a se pune în slujba unei puteri str ăine cu scopul de a ştirbi sau pune în pericol siguranţa naţională, a statului român.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii Subiectul activ are calitatea de cet ăţ ean str ăin sau f ăr ă cetăţenie care nu

domiciliază pe teritoriul statului român. Calitatea de cetăţean al unui stat str ăintrebuie să existe în momentul săvâr şirii faptei, chiar dacă ulterior a renunţat laea sau a pierdut-o. Participaţia penală este posibilă sub toate formele sale.12 

 Subiect pasiv este statul român.Con ţ inutul constitutiv – în privinţa acestui aspect similitudinile cu cele

două  infracţiuni se menţin, cu precizarea că autorul faptei fiind cetăţean str ăinse poate aplica şi sancţiunea expulzării.

12  În caz de coautorat este necesar ca toţi participanţii să  fie cetăţeni str ăini sau f ăr ă cetăţeniecare nu domiciliază pe teritoriul statului român.

Page 23: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 23/339

  23

5. SpionajulCon ţ inutul legal . „ Fapte prevă zute în art. 157 săvâr  şite de un cet ăţ ean

 str ăin sau de o persoană f ăr ă cet ăţ enie care nu domiciliază pe teritoriul statu-lui român”.(Art. 159 C.pen.).

Condi  ţ ii preexistenteAnaliza obiectului infracţiunii realizată  în cazul infracţiunii de tr ădare prin transmitere de secrete este valabilă şi pentru infracţiunea de spionaj.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii.  Subiectul activ este un cet ăţ ean str ăin sau o persoană f ăr ă cet ăţ enie ca-

re nu domiciliază pe teritoriul statului român, care realizează acţiuni de procu-rare, transmitere de documente sau date ce constituie secret de stat ori deţineastfel de documente în scopul transmiterii lor unei puteri sau organizaţii str ăineori agenţilor acestora. De cele mai multe ori, subiectul activ al acestei infracţi-

uni este chiar agentul sau ofiţerul acoperit al puterii sau organizaţiei str ăine. Ac-tivitatea de procurare a unor astfel de documente se realizează de către autor fieîn mod direct, lucru mai rar întâlnit, deoarece nu are acces la astfel de documen-te fie prin recrutarea, ademenirea sau determinarea unui cetăţean român pe care-l instigă sau ajută  să săvâr şească activităţile incriminate de art. 157 C.pen.

Cetăţenii români care participă  la săvâr şirea acestei infracţiuni nu potavea calitatea de subiect activ nemijlocit al infracţiunii de spionaj, în schimb ei pot fi acuzaţi de tr ădare prin transmitere de secrete, ori pot avea calitatea de tăi-nuitor, favorizator sau complice.

 Subiectul pasiv este statul român.6. Atentatul care pune în pericol siguranţa statuluiCon ţ inutul legal: „ Art. 160 C.pen. define şte aceast ă infrac ţ iune astfel:

atentatul săvâr  şit contra vie ţ ii, integrit ăţ ii corporale ori sănăt ăţ ii unei persoanecare îndepline şte o activitate important ă de stat sau alt ă activitate publică impor-tant ă , în împrejur ări care fac ca fapta să pună în pericol siguran ţ a statului.”

Este sancţionat tipul de atentat cu motivaţie politică, care este săvâr şit cuscopul de a produce destabilizare politică, de a afecta în mod direct siguranţastatului.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) obiectul generic este acelaşi pentru toate infracţiunile contra siguran-

ţei naţionale;b) obiectul juridic special , este complex deoarece textul de lege apăr ă în

 primul rând relaţiile sociale privind siguranţa statului (suveranitate, independen-ţă, unitate, inviolabilitate) iar în al doilea rând relaţiile sociale prin care se asi-gur ă persoanei fizice viaţa, sănătatea şi integritatea corporală;

c) obiectul material  există fiind reprezentat de corpul uman al celui care poate deveni victimă al atentatului.

Page 24: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 24/339

  24

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii:a) Subiectul acti v poate fi orice persoană care r ăspunde penal în condiţi-

ile legii, f ăr ă  a avea o anumită  calitate, mediile politice sau de informaredenumindu-i „terorişti” care acţionează pentru destabilizarea statului, inducând

în opinia publică o stare de teamă sau teroare deosebită. Participaţia penală este posibilă sub toate formele sale.b) Subiectul pasiv al infracţiunii este unul  principal  care este  statul , şi

unul secundar  care este persoana ce îndeplineşte o activitate importantă în statsau o demnitate publică (deci este calificat). Persoane care îndeplinesc o activi-tate importantă în stat, sunt înalţii demnitari ai puterii legislative, executive, ju-decătoreşti, preşedintele statului, ambasadori etc., iar persoanele care îndepli-nesc o activitate publică  importantă  sunt cele care ocupă  o funcţie de vârf în partidele politice, organizaţii profesionale, sindicate, asociaţii de interes public

etc., recunoscută oficial pe plan intern sau internaţional. Nu are importanţă dacă demnitarul, diplomatul sau persoana publică im- portantă ca subiect pasiv secundar este cetăţean român sau str ăin, îşi desf ăşoar ă activitatea în ţar ă sau str ăinătate este numit sau ales în funcţia de demnitate pu- blică.

Con ţ inutul constitutiva) Elementul material  al infracţiunii constă într-o ac ţ iune materializată 

 printr-un atac violent de natur ă  a provoca uciderea sau vătămarea integrităţiicorporale, sau sănătăţii unei persoane care îndeplineşte o activitate importantă 

în stat sau simpla încercare de a produce aceste urmări.

13

 Prin „atentat ” se înţelege un atac material şi violent îndreptat împotrivavictimei infracţiunii, indiferent dacă acesta are formă consumată sau a r ămas înfaza tentativei 14.

Acţiunea care constituie esenţa elementului material al infracţiunii ana-lizate, generează în egală măsur ă atât fapta consumată cât şi tentativa.

Analizând textul legii, constatăm că legiuitorul intenţionează să sancţio-neze nu numai activitatea infracţională care a avut ca urmare uciderea, vătăma-rea corporală ori sănătatea persoanei, victime ale atentatului dar şi încercarea dea comite fapta, în împrejur ări prin care se pune în pericol siguranţa statului (ce-rinţa esenţială). Aşadar, inexistenţa acestor împrejur ări prin care se pune în pe-ricol siguranţa statului, poate conduce la o altă încadrare juridică a faptei.

Dacă în momentul săvâr şirii infracţiunii persoana vizată nu mai îndepli-nea activitatea importantă de stat sau publică, fapta va fi încadrată ca infracţiunede omor sau vătămare corporală.

b) Urmarea imediat ă. Având în vedere faptul că obiectul juridic specialal infracţiunii este complex întrucât sunt afectate relaţiile sociale privind sigu-ranţa statului şi în subsidiar cele care asigur ă dreptul la viaţă, sănătate şi integri-

 13 V.Dongoroz şi colab., op..cit., pag. 81.14 T Toader, Drept penal român, partea specială, pag.8.

Page 25: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 25/339

  25

tate a persoanei victimă, săvâr şirea acestei fapte infracţionale va produce două urmări imediate:

-  una prin care se creează starea de pericol pentru siguranţa statului;-  cea de-a doua creează o stare de pericol pentru viaţa, integritatea sau

sănătatea persoanei victimă a atentatului.Sub aspectul leg ăturii de cauzalitate se va pune problema în raport cuurmările imediate produse asupra corpului victimei, deoarece numai în acest cazexistă  o urmare distinctă  în timp şi spaţiu, apărând necesar ă  stabilirea acesteilegături.15 

 Latura subiectivă – Infracţiunea de atentat se săvâr şeşte cu inten ţ ie - di-rectă sau indirectă. Reprezentarea subiectului trebuie raportată în egală măsur ă la ambele urmări imediate.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuni

Ca şi în cazul altor infracţiuni contra siguranţei statului, infracţiunea deatentat prevăzută de art. 160 C.pen. poate fi săvâr şită sub forma actelor pregăti-toare asimilate tentativei şi în forma faptei consumate.

Consumarea se realizează  în momentul începerii executării acţiunii in-criminate, indiferent de rezultat, cu condiţia ca fapta să pună în pericol siguran-ţa statului.

Dispoziţia care incriminează  atentatul prevede o singur ă  modalitate normativă de săvâr şire, însă din punct de vedere faptic activitatea infracţională  poate îmbr ăca modalităţi diverse.16 

 Sanc ţ iuni : detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 ani şi in-terzicerea unor drepturi.

7. Atentatul contra unei colectivităţiCon ţ inut  – Infracţiunea de atentat contra unei colectivităţi prevăzută  în

art. 161 C.pen. constă în: „atentatul săvâr  şit contra unei colectivit ăţ i prin otr ă-viri în masă , provocarea de epidemii sau prin orice alt mijloc de natur ă să sl ă-bească puterea de stat .” 17 

Prin incriminarea acestei infracţiuni , s-a urmărit realizarea unei duble protecţii penale şi anume: siguranţa statului şi securitatea colectivităţilor umane,deci este o infracţiune complexă. Colectivitatea reprezintă un grup de oameni,care duc o viaţă colectivă18. Atentatele sunt atribuite, de regulă, organizaţiilorextremiste, antistatale constituite pe baza unor ideologii de sorginte naţionaliste,religioase, fundamentaliste etc.

15 Al.Boroi, op..cit., pag. 38.16 Vezi A.Boroi, op..cit., pag. 38.17 Puterea de stat este aceea formă de organizare statală a puterii poporului – ‚‚a slă bi’’ puterea

de stat înseamnă a prejudicia activitatea instituţiilor publice, incapacitatea acestora de a organi-za normala desf ăşurare a relaţiilor sociale.18 Mic dicţionar enciclopedic, Bucureşti,1972, pag.207. 

Page 26: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 26/339

  26

Condi  ţ ii preexistente:Obiectul infrac ţ iunii :a) obiectul juridic generic – comun pentru toate infracţiunile contra si-

guranţei statului;

b) obiectul juridic special  este complex deoarece cuprinde relaţiile soci-ale referitoare la siguranţa statului şi relaţiile sociale prin care se apăr ă  viaţa,integritatea corporală sau sănătatea persoanelor apar ţinând unei colectivităţi;

c) obiectul material  îl reprezintă corpul uman al celor ce apar ţin colecti-vităţii şi care ar putea fi ucişi sau vătămaţi prin activitatea infracţională.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii : Subiect activ nemijlocit poate fi orice persoană întrucât legea nu stipu-

lează nimic în acest sens. Subiectul pasiv principal  este statul  iar subiectul pasiv secundar  îl con-

stituie persoanele apar ţinând unei colectivităţi umane, organizate după  criteriiadministrative, politice, culturale, spirituale etc. care tr ăieşte într-un spaţiu binedeterminat, indiferent de mărimea şi de recunoaşterea acesteia de către autorită-ţile statului.19 

Con ţ inutul constitutiv: Latura obiectivă:a) Elementul material  îl constituie ac ţ iunea de ucidere, vătămarea inte-

grităţii corporale ori sănătăţii membrilor unei colectivităţi, realizată prin otr ăviriîn masă, provocarea de epidemii sau prin orice alt mijloc. Otr ăvirile în masă se

 pot produce prin otr ăvirea surselor de apă potabilă, a culturilor agricole, a ali-mentelor etc.Epidemiile sunt provocate prin r ăspândirea unor viruşi, bacterii apar ţi-

nând unor boli molipsitoare (antraxul, ciuma, rubeola etc.).Alte mijloace prin care se poate săvâr şi infracţiunea pot fi: contaminarea

radioactivă, producerea unor calamităţi, distrugeri de propor ţii, explozii etc.b) Pentru întregirea laturii obiective a infracţiunii de atentat contra unei

colectivităţi, trebuie îndeplinită o cerin ţă esen ţ ial ă a legii – activitatea ilicită să fie „de natur ă să slă bească puterea de stat”.

c) Urmarea imediat ă. Prin săvâr şirea acestei infracţiuni se produc două 

consecinţe imediate şi anume:- în primul rând se creează o stare de pericol pentru siguranţa statului;- în al doilea rând sunt puse în pericol valori sociale importante ca: viaţa,

sănătatea, integritatea corporală  a membrilor unei comunităţi, prin acţiuni deotr ăvire în masă, provocare de epidemii sau alte mijloace.

 Latura subiectivă: fapta poate fi săvâr şită cu inten ţ ie directă sau indirectă.Forme. Modalit ăţ i. Sanc ţ iuniSub aspectul formei , infracţiunea de atentat contra unei colectivităţi poa-

te fi săvâr şită în faza de tentativă sau infracţiune consumată. Fapta se consumă 

19 V.Dongoroz + colab., op..cit., vol.III, pag.87.

Page 27: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 27/339

  27

în momentul în care autorul (autorii) trece la executarea activităţii infracţionale,indiferent dacă s-a produs sau nu rezultatul urmărit.

 Modalit ăţ ile de săvâr şire ale infracţiunii sunt multiple: otr ăviri în masă,epidemii sau prin orice alt mijloc.

 Sanc ţ iuni : detenţia pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 ani şi interzi-cerea unor drepturi.8. Subminarea puterii de statCon ţ inutul legal : „ Ac ţ iunea armat ă de natur ă să sl ăbească puterea de

 stat., - alin.(1) precum  şi orice alte ac ţ iuni violente săvâr  şite de mai multe per- soane împreună , de natur ă  să atrag ă acelea şi urmări; fapt ă prevă zut ă de art.162 C.pen.”

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :

a) obiectul juridic generic – acelaşi pentru toate infracţiunile contra si-guranţei statului;b) obiectul juridic special , îl constituie relaţiile sociale care asigur ă apă-

rarea siguranţei statului, împotriva oricărei ameninţări din interior, prin acţiuniarmate sau violenţe ce ar putea pune în pericol valori sociale, fundamentale. Însubsidiar sunt lezate şi relaţiile privind dreptul la viaţă, sănătate sau integritatecorporală şi/sau relaţiile referitoare la integritatea bunurilor.

c) obiectul material   este prezent atunci când prin acţiunile armate sauviolente sunt vătămate persoanele sau relaţiile privind patrimoniul (distrugeri de

 bunuri, furturi etc.). Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiectul activ al infracţiunii de subminarea puterii de stat, poate fi

orice persoană  legea nef ăcând nici o precizare în acest sens, fiind obligatorie pluralitatea de subiecţi activi (infracţiunea săvâr şindu-se de către mai multe persoane împreună – minimum 3 persoane), în cazul ambelor alineate.

În cazul alin. 1 al art. 162 C.p., de două sau mai multe persoane în cali-tate de coautori, nu exclude participaţia penală sub forma instigării sau a com- plicităţii, iar în cazul alin. 2 al textului, săvâr şirea faptei de două sau mai multe persoane în calitate de coautori sau de cel puţin una în calitate de autor şi cealal-tă sau celelalte în calitate de complici concomitenţi, nu exclude participaţia pe-nală sub forma instigării sau a complicităţii anterioare.20 

b) Subiectul pasiv al acestei infracţiuni este statul român care îşi exerci-tă puterea în baza suveranităţii sale, iar  subiect pasiv secundar  poate fi şi per-soana fizică sau juridică(instituţii publice, unităţi militare etc).

Con ţ inutul constitutiv Latura subiectivă. Sub aspectul laturii obiective ale infracţiunii, art. 162

C.pen. prevede două variante de săvâr şire a faptei.

20 T Toader, Drept penal român, partea specială, op. cit, pag.9. 

Page 28: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 28/339

  28

În primul caz, elementul material   constă  într-o ac ţ iune armat ă  a unuigrup de persoane înarmate, indiferent de modul în care este organizat şi armelefolosite. Potrivit art. 151 C.pen. „armele” sunt definite ca fiind instrumentele, piesele sau dispozitivele astfel declarate prin dispoziţii legale. Sunt asimilate

armelor orice obiecte, de natur ă a putea fi folosite ca arme pentru atac (furci,topoare, să bii, arme de vânătoare, explozivi etc.). Ac ţ iunea armat ă se poate defini ca fiind o acţiune realizată de mai multe

 persoane care au asupra lor arme.Cu ocazia acţiunii armate, dacă  s-au produs în subsidiar şi urmări cu

 privire la viaţa, integritatea sau sănătatea persoanei, f ă ptuitorilor li se vor reţineşi aceste fapte infracţionale în concurs real cu infracţiunea de subminare a pute-rii de stat.

 Pentru cea de a doua variant ă, [alin.(2) art. 162 C.pen.] activitatea in-

fracţională  trebuie întreprinsă  de cel puţin trei persoane, elementul materialconstând în ac ţ iunile violente materializate sub forma lovirilor, vătămare corpo-rală, violenţe psihice, exercitate asupra unor persoane, ori violenţele îndreptateîmpotriva unor bunuri, imobile, distrugerea sau devastarea sediilor instituţiilor publice (Parlament, Guvern, Minister, Primărie, Televiziune etc.).

b) Pentru ambele variante, infracţiunea există dacă se îndeplineşte o ce-rin ţă esen ţ ial ă şi anume – activitatea infracţională să fie „de natur ă să sl ăbeas-că puterea de stat ”.

Dacă această cerinţă nu este îndeplinită, încadrarea juridică se schimbă 

în (ofensă adusă autorităţii, ultraj, ultraj contra bunelor moravuri, lovire sau vă-tămare corporală gravă etc.).c) Urmarea imediat ă, constă în săvâr şirea acţiunii armate sau a altor ac-

te violente prin care se aduce atingere puterii de stat (crearea unei stări de peri-col pentru siguranţa statului).

 Latura subiectivă: Infracţiunea, în ambele sale variante se poate săvâr şicu inten ţ ie direct ă sau indirect ă.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iunia) Forme – Infracţiunea poate parcurge toate cele 3 faze respectiv – ac-

tele pregătitoare, tentativa şi infracţiunea consumată. Această faptă infracţională este de imediată consumare, realizându-se în momentul creării stării de pericol,concomitent cu declanşarea acţiunii armate sau executarea acţiunilor violente.

b) Modalit ăţ i . Textul art. 162 C.pen. incriminează fapta sub două vari-ante normative, diferenţiate de elementul material – ac ţ iunea armat ă  şi oricealte ac ţ iuni violente.

c) Sanc ţ iuni . În varianta prevăzută de alin.(1) art. 162 C.pen. pedeapsaeste detenţiunea pe viaţă în alternanţă cu închisoarea de la 15 la 25 ani şi inter-zicerea unor drepturi.

Alin. (2) prevede pedeapsa închisorii de la 5 la 20 ani şi interzicereaunor drepturi.

Page 29: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 29/339

  29

9. Actele de diversiuneCon ţ inutul legal : Art. 163 C.pen. defineşte actele de diversiune ca fiind

„ faptele de distrugere, degradare sau aducere în stare de neîntrebuin ţ are, înîntregime sau în parte, prin explozii, incendii sau în orice alt mod, a uzinelor,

instala ţ iilor industriale, ma şinilor, căilor de comunica ţ ie, mijloacelor de trans- port, mijloacelor de telecomunica ţ ie, construc ţ iilor, produselor industriale sauagricole ori a altor bunuri, dacă  fapta este de natur ă  să  aducă  în orice modatingere securit ăţ ii statului.

Prin „act de diversiune” se înţelege acea acţiune concepută şi realizată atât de abil, încât celelalte persoane sunt convinse că efectele dăunătoare au fost provocate dintr-o altă cauză decât cea reală21 

Condi  ţ ii preexistentea) Obiectul infrac ţ iunii  

 –  

obiectul juridic special  este complex, fiind format din obiectul juri-dic principal (relaţiile sociale privind siguranţa statului) şi unul secundar repre-zentat de relaţiile sociale care privesc patrimoniul public sau privat;

 –   obiectul material  este format din bunurile enumerate în textul de legeîmpotriva cărora se îndreptă  activitatea infracţională  (uzine, instalaţii, căi decomunicaţii, mijloace de transport etc.).

„Alte bunuri” pot fi: conducte de petrol, depozite de alimente etc.b) Subiec ţ ii infrac ţ iunii :- subiectul activ nemijlocit poate fi orice persoană ce r ăspunde penal în

condiţiile legii;- subiectul pasiv principal este statul;- subiectul pasiv secundar   fiind societatea comercială, regia autonomă,

firma, care ocupă o poziţie importantă în economia de stat iar prin distrugerea sauaducerea ei în stare de neîntrebuinţare s-ar aduce atingere siguranţei statului.

Con ţ inutul constitutiv al infrac ţ iunii1. Latura obiectivă a) Din conţinutul art. 163 C.pen. rezultă că elementul material  al infracţi-

unii se realizează prin ac ţ iuni alternative: distrugerea, degradarea ori aducerea înstare de neîntrebuinţare care poate fi totală sau par ţială. Acţiunile prin care se rea-lizează elementul material pot fi săvâr şite prin: incendii de propor ţii (rafinării, de- pozite de explozivi); explozii sau în orice alt mod  (provocarea de inundaţii, otr ăvi-rea în masă a animalelor, provocarea catastrofelor de cale ferată, aeriene etc.).

b) Latura obiectivă  a infracţiunii se întregeşte cu o cerin ţă  esen ţ ial ă  prevăzută în actul normativ şi anume: „faptele săvâr şite să fie de natur ă a aduceatingere în orice mod, siguranţei statului”.

c) Urmarea imediat ă a acestei infracţiuni constă în principal în creareaunei st ări de pericol pentru siguran ţ a statului în caz contrar fapta va avea altă încadrare juridică (distrugere art.217, 218 C.pen.).

21 Ghe. Constantinescu, C.Duvac, op. cit, pag.34. 

Page 30: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 30/339

  30

 În secundar , privind săvâr şirea infracţiunii se produce un prejudiciugrav avutului public sau privat ori sunt puse în pericol viaţa, sănătatea sau inte-gritatea fizică a persoanelor.

d) Sub aspectul leg ăturii de cauzalitate este necesar a se pune în relaţie

directă rezultatul faptei şi acţiunea care l-a generat. Latura subiectivă. Forma de vinovăţie cu care se săvâr şeşte infracţiunea prevăzută de art. 163 C.pen. este inten ţ ia direct ă sau indirect ă. 

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuni .Infracţiunea „actele de diversiune” există atât sub forma actelor preg ăti-

toare asimilate tentativei, în faza de tentativă  sau infracţiune consumată  (con-sumarea intervine în momentul în care acţiunile incriminate au produs starea de pericol pentru siguranţa statului).

Există trei modalit ăţ i alternative de realizare a infracţiunii: distrugerea,

degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuin ţ are a unui bun. Sanc ţ iuni: Pedeapsa cu detenţiune pe viaţă sau închisoare de la 15 la 25ani şi interzicerea unor drepturi.

10. Subminarea economiei naţionaleCon ţ inutul legal : „ Fapta de a folosi o unitate din cele la care se refer ă 

art. 14522 ori de a împiedica activitatea normal ă a acesteia, dacă fapta este denatur ă să submineze economia na ţ ional ă se pedepse şte cu închisoare de la 5 la20 ani şi interzicerea unor drepturi.”

Fapta incriminată în alin. (2) art. 165 C.pen. este mai gravă când a pro-

dus pagube importante economiei naţionale, pedeapsa fiind detenţia pe viaţă sauînchisoarea de la 15 la 25 ani şi interzicerea unor drepturi.A submina înseamnă  a ataca, a lovi pe ascuns în scopul de a slă bi, a

compromite, a zădărnici sau a nimici o acțiune, o realizare (a unui adversar) 23.Condi  ţ ii preexistentea) Obiectul juridic special   îl constituie relaţiile sociale care ocrotesc

economia naţională şi bunul mers al activităţii economice ale ministerelor sauregiilor cu capital de stat.

Obiectul material  – de regulă acesta nu există, însă în unele situaţii este

definit de bunurile şi valorile materiale asupra cărora este îndreptată activitateainfracţională.

b) Subiec ţ ii infrac ţ iunii : Deşi legea nu cere o calitate specială, subiectulactiv al infracţiunii, se identifică de cele mai multe ori, din rândul angajaţilorunităţilor la care se refer ă art. 145 C.pen.

 Subiectul pasiv  principal  este statul, iar  subiectul pasiv secundar   îl re- prezintă  instituţiile publice, persoanele juridice de interes public, regiile auto-nome sau societăţile naţionale cu capital de stat.

22 Autorităţile publice, instituţiile publice, persoane juridice de interes public, serviciile de inte-res public etc.23 DEX, pag. 905.

Page 31: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 31/339

  31

Con ţ inutul constitutiva) Latura obiectivă – sub aspectul elementului material , infracţiunea de

subminarea economiei de stat se poate comite printr-o ac ţ iune sau inac ţ iune defolosire a unei unităţi (definite de art. 145 C.pen.) ori de a împiedica activitatea

normală a acesteia, dacă fapta este de natur ă să submineze economia naţională. Ac ţ iunea de folosire presupune utilizarea abuzivă a unităţii împotriva inte-reselor economiei naţionale (achiziţionarea unor materii prime şi materiale neco-respunzătoare calitativ, sincope în operaţiunile financiare, blocajul financiar etc.).

 Ac ţ iunea de împiedicare a activit ăţ ii normale se întâlneşte în cazul în caref ă ptuitorul dezorganizează activitatea unităţii respective prin neaprovizionarea rit-mică cu combustibili (sistemul energetic naţional, blocaje de producţie etc.).

În situaţii de excepţie elementul material  se poate prezenta şi sub formaunei inac ţ iuni când f ă ptuitorul omite cu bună ştiinţă să-şi îndeplinească obligaţiile

sau responsabilităţile pe care le avea potrivit fişei postului în cadrul unităţii res- pective (neorganizarea de licitaţii, neîncheierea unor contracte avantajoase etc.). Latura obiectivă  include o cerin ţă  esen ţ ial ă  – aceea că  activitatea in-

fracţională trebuie să fie de natur ă a submina economia na ţ ional ă.b) Urmarea imediat ă constă  în finalizarea acţiunii sau inacţiunii incri-

minată, prin care se creează o stare de pericol pentru economia naţională şi im- plicit pentru siguranţa naţională. Leg ătura de cauzalitate se impune a fi analiza-tă în cazul formei agravate unde legea cere „ să se fi produs o pagubă importan-t ă economiei na ţ ionale.”

În această situaţie va trebui să se stabilească legătura de cauzalitate întreacţiune (inacţiune) şi rezultat.c) Latura subiectivă – infracţiunea se poate săvâr şi cu inten ţ ie direct ă 

sau indirect ă.Forme, sanc ţ iuni, modalit ăţ iForme:  actele pregătitoare sunt asimilate tentativei (sancţionată  con-

form art. 173 C.pen.) şi forma consumată, când prejudiciul s-a produs şi s-a cre-at starea de pericol pentru siguranţa naţională.

 Modalit ăţ i  : această infracţiune cuprinde două modalităţi de incriminare:varianta simplă alin.(1) şi varianta agravantă alin. (2) art. 165 C.pen.

 Sanc ţ iuni : Pentru varianta simplă pedeapsa închisorii de la 5 la 20 ani şiinterzicerea unor drepturi, iar pentru forma agravantă pedeapsa este detenţiune pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 ani şi interzicerea unor drepturi.

11. Propaganda în favoarea statului totalitarCon ţ inut legal : Infracţiunea constă în „ propaganda în vederea instaur ă-

rii unui stat totalitar săvâr  şit ă  prin orice mijloace în public”. Alin.(2) al art.166 C.pen. prevede că: „ propaganda const ă în r ă spândirea, în mod sistematic, sau în apologia unor idei, concep ţ ii sau doctrine cu inten ţ ia de a convinge  şi dea atrage noi adep ţ i.”

Page 32: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 32/339

  32

Propaganda este o acţiune organizată de r ăspândire în masă a unei idei,concepţii cu scopul de a câştiga adepţi.

Condi  ţ ii preexistentea) Obiectul infrac ţ iunii :

- Obiectul juridic special  – ansamblul relaţiilor sociale care privesc si-guranţa naţională pusă în pericol prin manifestări extremiste favorabile instaur ă-rii statului totalitar.

b) Subiec ţ ii infrac ţ iunii :- Subiect activ poate fi orice persoană care este responsabilă din punct

de vedere penal, cetăţean român, str ăin sau apatrid în calitate de coautor, insti-gator sau complice.

- Subiectul pasiv este statul al cărei ordine şi stabilitate internă este afec-tată prin acţiunile propagandistice. Locul comiterii acestor fapte – în loc public.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material   îl constituie ac ţ iunea  de propagandă  săvâr şită 

 prin orice mijloace (propaganda fascistă, comunistă sau fundamentalistă). State-le totalitare au la bază doctrina antidemocratică, menţinerea formală a drepturi-lor omului, rasismul, cultul for ţei, diversiunea şi terorismul.

Propaganda în favoarea statului totalitar poate fi săvâr şită prin orice mij-loace: pe cale oral ă (prin radio, TV, cu ocazia unor mitinguri, întruniri sau adu-nări populare) în scris  (reviste, căr ţi, filme) sau  prin orice mijloace  (afişarea

unor lozinci cu un astfel de conţinut, inscripţionarea pe ziduri a unor simboluri -zvastici specifice mişcărilor extremiste etc.). acţiunea de propagandă trebuie să aibă un caracter de repetabilitate , să se facă în mod sistematic, cerinţa esenţială a legiuitorului este ca aceasta să se realizeze în locuri publice.

Urmarea imediat ă – constă  în săvâr şirea acţiunii de propagandă  în ve-derea instaur ării unui stat totalitar şi crearea stării de pericol pentru siguranţastatului.

 Latura subiectivă: Forma de vinovăţie este inten ţ ia direct ă, f ă ptuitorulacţionează  în vederea realizării unui  scop  bine determinat (instaurarea uneiorânduiri specifice statului totalitar).

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniEste o infracţiune intenţionată ce poate fi întâlnită atât în forma actelor

 pregătitoare (sancţionate conform art. 173 C.pen.) cât şi în formă  consumată [(executarea unui singur act de propagandă nu constituie infracţiune, legea sti- pulând în mod expres ca aceasta să se realizeze în mod sistematic (repetat cel puţin de două ori)].

Există o singur ă modalitate normativă  însă, cazurile particulare pot de-termina şi alte modalităţi faptice.

Sancţiunile sunt cele prevăzute în art. 166 C.pen. şi anume închisoareade la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

Page 33: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 33/339

  33

12. Acţiuni împotriva ordinii constituţionaleCon ţ inutul legal: Infracţiunea prevăzută  de art. 1661  C.pen. constă  în

„întreprinderea oricărei ac ţ iuni pentru schimbarea prin ac ţ iuni ilegale  şi prinviolen ţă  a ordinii constitu ţ ionale sau a caracterului na ţ ional, suveran, inde-

 pendent, unitar şi indivizibil al statului român”.Condi  ţ ii preexistentea)- obiectul juridic special  cuprinde relaţiile sociale care apăr ă siguranţa

naţională  în câteva dintre cele mai importante componente ale sale (ordineaconstituţională, caracterul naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil alstatului român).

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) subiect activ, nemijlocit poate fi orice persoană;b) subiectul pasiv este statul român al cărui ordine constituţională, teri-

toriu, caracter naţional sunt puse în pericol.Con ţ inutul constitutiva) Latura obiectivă  – elementul material   al infracţiunii se realizează 

 prin întreprinderea oricărei ac ţ iuni ilegale sau  prin violen ţă pentru schimbareaordinii constituţionale sau a caracterului naţional, suveran şi unitar şi indivizi- bil a statului român.

b) Urmarea imediat ă – constă în crearea unei stări de pericol pentru si-guranţa statului.

 Latura subiectivă – forma de vinovăţie este inten ţ ia direct ă sau indirect ă.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: această infracţiune poate îmbr ăca forma actelor pregătitoare saua tentativei sancţionate conform art. 173 alin.(1) şi (2) C.pen. cât şi forma con-sumată. Consumarea se realizează în momentul executării oricăreia dintre acţi-unile care constituie elementul material (acţiuni ilegale şi prin violenţă).

 Modalit ăţ i : există o singur ă modalitate normativă: întreprinderea orică-ror acţiuni ilegale şi prin violenţă pentru schimbarea ordinii constituţionale.

 Sanc ţ iuni : pedeapsa închisorii de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

13. ComplotulCon ţ inutul legal: Complotul este incriminat de art. 167 C.pen. şi constă 

în „ini ţ ierea sau constituirea unei asocia ţ ii sau grupări în scopul săvâr  şiriiuneia dintre infrac ţ iunile prevă zute în art. 155-163, 165  şi 166 1 C.pen. ori ade-rarea sau sprijinirea sub orice formă a unei astfel de asocia ţ ii sau grupări”.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) obiectul juridic generic – comun pentru toate infracţiunile contra si-

guranţei naţionale.b)Obiectul juridic special  – constă în ansamblul relaţiilor sociale care se

formează şi se desf ăşoar ă în legătur ă cu siguranţa naţională a României.

Page 34: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 34/339

  34

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii- Subiectul activ al infracţiunii de complot poate fi orice persoană fizică 

apar ţinând unei astfel de asociaţii sau grupări – aşadar existând o  pluralitateconstitutivă de subiec ţ i activi. În mod excepţional subiectul infracţiunii este o

 persoană fizică singular ă când aceasta iniţiază sau constituie asociaţia sau gru- parea ce urmează a săvâr şi infracţiunea. Participaţia penală poate fi sub formacoautoratului sau instigării – complicitatea fiind exclusă.

- Subiectul pasiv – este statul  ale cărui structuri sunt ameninţate prin ac-ţiuni de complot.

Con ţ inutul constitutiv  Latura obiectivă:a) Elementul material  al infracţiunii constă în ac ţ iunile de iniţiere, con-

stituire, aderare sau sprijinire a unei asociaţii sau grupări subversive.

 Ini ţ ierea – activitate prin care una sau mai multe persoane hotăr ăsc să înfiinţeze organizaţia sau gruparea complotistă.Constituirea – activitatea propriu-zisă de formare a asociaţiei sau grupă-

rii pe baza acordului de voinţă al participanţilor. Aderarea  – acţiunea prin care orice persoană  consimte în mod expres

sau tacit să se alăture celorlalţi membri ai organizaţiei pentru înf ă ptuirea scopu-lui propus.

Sprijinirea – constă în ajutorul pe care-l acordă o persoană unei astfel deasociaţii sau grupări (punerea la dispoziţie a unor sedii, mijloace de transport,

 bani etc.). Asocia ţ ia – cuprinde un număr nedeterminat de persoane.Gruparea – grup mai redus de persoane cu un plan de acţiune mai limitat.b) Cerin ţ e esen ţ iale – Latura obiectivă a infracţiunii de complot cuprin-

de o cerin ţă esen ţ ial ă şi anume: gruparea sau asociaţia trebuie să aibă ca scop„ săvâr  şirea uneia dintre infrac ţ iunile prevă zute la art. 155-163; 165  şi 166 1 C.pen.” 

c) Urmarea imediat ă – constă în săvâr şirea acţiunii incriminate şi crea-rea stării de pericol pentru siguranţa naţională.

d)  Întrucât legea nu prevede producerea unui rezultat nemijlocit nu se pune problema leg ăturii de cauzalitate.

 Latura subiectivă – forma de vinovăţie este inten ţ ia direct ă , calificată  prin scop. 

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme:  Deşi este o infracţiune comisivă  intenţionată, complotul este

susceptibil de desf ăşurare în timp a activităţii infracţionale, atât sub forma acte-lor pregătitoare cât şi a tentativei cu precizarea că  actele preg ătitoare nu se sanc ţ ionează nefiind incluse în prevederile art. 173 C.pen.

Consumarea se realizează în momentul în care a fost săvâr şită una din-tre acţiunile elementului material (iniţierea, constituirea, aderarea etc.).

Page 35: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 35/339

  35

 Modalit ăţ i : Există patru modalităţi normative alternative: iniţierea, con-stituirea, aderarea şi sprijinirea; infracţiunea se consumă prin executarea orică-reia dintre acţiunile precizate.

 Sanc ţ iuni : detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 ani şi in-

terzicerea unor drepturi.Alin. (4) prevede şi o cauză de nepedepsire pentru cel ce a săvâr şit unadin activităţile infracţionale şi o denunţă înainte de a fi descoperită de către au-torităţi.

14. Compromiterea unor interese de statCon ţ inutul legal :  „ Distrugerea, alterarea ori ascunderea unui docu-

ment sau înscris în care sunt stabilite drepturi ale statului român în raport cu o putere str ăină , dacă fapta este de natur ă să compromit ă interesele de stat ” (art.

168 C.pen.).Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :b) obiectul juridic generic – comun;c)

 

obiectul juridic special  – cuprinde relaţiile sociale referitoare la sigu-ranţa naţională a României a căror evoluţie normală este asigurată prin proteja-rea drepturilor statului român în raporturile sale cu puterile str ăine, drepturi ma-terializate în documente scrise;

d) 

obiectul material  este documentul  sau înscrisul  care conţine drepturi

ale statului român în raport cu o putere str ăină – acestea pot fi: tratate, conven-ţii, acorduri, contracte etc. Subiec ţ ii infrac ţ iunii :  Subiectul activ nemijlocit poate fi orice persoană, participaţia penală fi-

ind posibilă sub toate formele sale. Subiectul pasiv este statul român; în secundar subiect pasiv poate fi şi

instituţia care păstrează sau deţine documentul.Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă.a) Elementul material  se realizează prin mai multe ac ţ iuni alternative pre-

văzute de lege (distrugere, alterare ori ascunderea documentului sau înscrisului). Distrugerea – operaţiunea de lichidare, rupere, ardere ori aducerea lui în

stare de a nu mai putea fi folosit de către stat. Alterarea  – modificarea conţinutului documentului, reformularea prin

care se schimbă poziţia juridică a statului român în raport cu puterea str ăină. Ascunderea – mutarea sa în alte locuri decât cele cunoscute de persoane-

le însărcinate cu păstrarea sau manipularea sa, astfel încât acesta să nu poată fifolosit în caz de nevoie.

b)Cerin ţ e esen ţ iale – Latura obiectivă a infracţiunii este completată dedouă cerinţe prevăzute în textul art. 168 C.pen.  Prima cerin ţă prevede ca acţiu-nea f ă ptuitorului să fie îndreptată împotriva unor documente sau înscrisuri care

Page 36: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 36/339

  36

consemnează drepturi ale statului român în raport cu o putere str ăină (drepturiteritoriale, retrocedări ale unor valori sau bunuri, debite, garanţii etc.) neavândrelevanţă dacă înscrisul este original sau copie ori dacă a fost sau nu recunoscutde puterea str ăină.

 A doua cerin ţă obligatorie precizează că acţiunea f ă ptuitorului să fie denatur ă „a compromite interese de stat .”c) Urmarea imediat ă constă în producerea consecinţelor cerute de lege

 prin care se pune în pericol siguranţa statului.d) În raport de urmări, se va stabili leg ătura de cauzalitate între acţiunea

ilicită şi rezultat. Latura subiectivă. Forma de vinovăţie este inten ţ ia direct ă  sau indirectă.

Culpa operează pentru infracţiuni de altă natur ă  (sustragere sau distrugere de în-scrisuri art. 232 C.pen sau neglijenţă în păstrarea secretului de stat, art. 252 C.pen.).

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Tentativă şi infracţiune consumată (consumarea are loc în mo-mentul în care s-a produs rezultatul, adică documentul a fost distrus, ascuns saualterat).

 Modalit ăţ i : Infracţiunea se comite într-una din cele trei modalităţi nor-mative (distrugerea, alterarea, ascunderea înscrisului).

 Sanc ţ iuni : Închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

15. Comunicarea de informaţii false

Con ţ inutul legal :  „comunicarea sau r ă spândirea, prin orice mijloacede  ştiri, date sau informa ţ ii false ori de documente falsificate, dacă prin aceasta se pune în pericol siguran ţ a statului” (art. 1681 C.pen.).

Condi  ţ ii preexistenteObiectul juridic special  – ansamblul relaţiilor sociale care privesc sigu-

ranţa statului, cărora li se aduce atingere prin activităţi de comunicare, r ăspândi-re de date sau informaţii false.

Obiectul material   – este determinat în situaţia în care infracţiunea secomite prin falsificarea unui document şi r ăspândirea acestuia.

 Subiec ţ 

i :a) subiectul activ poate fi orice persoană fizică f ăr ă a avea o anumită ca-

litate;b) subiect pasiv principal este statul român.Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) elementul material  îl constituie una din următoarele ac ţ iuni alternati-

ve: comunicarea sau r ă spândirea de date, informa ţ ii sau documente false. Co-municarea constă în prezentarea, informarea sau înştiinţarea uneia sau mai mul-tor persoane cu privire la conţinutul unor date, informaţii sau documente. Ră s- pândirea constă în acţiunea de împr ăştiere, difuzare sau propagare a ştirilor sauinformaţiilor, cu dorinţa ca acestea să ajungă la cunoştinţa publicului.

Page 37: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 37/339

  37

b) În cazul ambelor modalităţi normative (comunicare – r ăspândire) tre- buie îndeplinită o cerin ţă esen ţ ial ă şi anume, activităţile întreprinse de f ă ptuitorsă fie „de natur ă a aduce atingere siguranţei statului”. O altă cerinţă este aceeacă ştirile, datele sau informaţiile să fie false. 

c) Urmarea imediat ă constă în executarea uneia din acţiunile ilicite princare se pun în pericol siguranţa statului. Latura subiectivă – forma de vinovăţie poate fi atât inten ţ ia direct ă cât

şi cea indirect ă. Infracţiunea nu poate fi săvâr şită din culpă.Forme:  infracţiune comisivă  intenţionată  realizându-se atât sub forma

actelor pregătitoare, tentativă sau consumată (prima nefiind sancţionată). Modalit ăţ i : sunt două => comunicarea şi r ă spândirea de date, informa-

ţii sau documente false. Sanc ţ iuni : închisoarea de la 1 la 5 ani. Tentativa se pedepseşte (art. 173

alin.(1) C.pen.).16. Divulgarea secretului care periclitează siguranţa statuluiCon ţ inutul legal: Art. 169 C.pen. prevede că  „divulgarea unor docu-

mente sau a unor date care constituie secrete de stat ori a altor documente saudate, de către cel care le cunoa şte datorit ă atribu ţ iilor de serviciu, dacă faptaeste de natur ă să pună în pericol securitatea statului, iar alin.(2) incriminează  şi fapta de de ţ inere în afara îndatoririlor de serviciu a unui document ce consti-tuie secret de stat, dacă fapta este de natur ă să pună în pericol securitatea sta-

tului, iar alin.(3) sanc ţ ionează de ţ inerea în afara îndatoririlor de serviciu a al-tor documente în vederea divulg ării, dacă fapta este de natur ă să pună în peri-col securitatea statului.”

Condi  ţ ii preexistentea) obiectul juridic special  – ansamblul relaţiilor sociale referitoare la si-

guranţa statului a căror apărare este asigurată de ocrotirea secretului de stat; b) obiectul material  este documentul care constituie secret de stat; Subiec ţ ii infrac ţ iunii:- subiectul activ nemijlocit trebuie să aibă calitatea de funcţionar (calificat);- subiectul pasiv principal  este statul iar cel secundar poate fi o unitate

din cele prevăzute de art. 145 C.pen. care păstrează documentul.Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) elementul material  constă în ac ţ iunea de divulgare a unor documente

secrete ce nu trebuie aduse la cunoştinţa publicului;b) cerin ţ a esen ţ ial ă – faptele de divulgare sau deţinere trebuie să pună 

în pericol siguranţa statului;c) urmarea imediat ă este rezultatul acţiunilor de divulgare sau deţinere

şi constă în crearea unei stări de pericol pentru siguranţa naţională. Latura subiectivă – inten ţ ia directă sau indirectă.

Page 38: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 38/339

  38

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme:  Tentativa şi infracţiunea consumată (infracţiunea se consumă în

momentul divulgării documentului). Modalit ăţ i   – există trei modalităţi de comitere: divulgare, deţinere, deţi-

nerea în vederea divulgării. Sanc ţ iuni : În varianta tip, infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la1 la 7 ani, pentru cele prevăzute în alin. (1), închisoare de la 7 la 15 ani şi inter-zicerea unor drepturi, iar deţinerea prevăzută  în alin.(2) şi alin.(3) art. 169C.pen. închisoare de la 5 la 10 ani.

17. NedenunţareaCon ţ inutul legal : (Art. 170 C.pen.) – „Omisiunea de a denun ţ a de înda-

t ă săvâr  şirea vreuneia dintre infrac ţ iunile prevă zute în art. 155-163; 165; 166 1  şi 167 ” (170 C.pen.).

Denunţul este o modalitate de sesizare a autorităţilor publice , cu privirela o faptă sau eveniment cu caracter penal, exprimând în acelaşi timp o atitudine

Această obligaţie morală a fost convertită într-o obligaţie juridică izvo-râtă dintr-o îndatorire fundamentală, aceea de fidelitate faţă de ţar ă.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a)

 obiectul juridic special îl constituie relaţiile sociale referitoare la si-guranţa statului. Există şi un obiect juridic secundar ce constă în relaţiile socialece privesc înf ă ptuirea justiţiei.

b) 

Infracţiunea este lipsită de obiect material.  Subiec ţ ii infrac ţ iuniia)

  Subiectul activ poate fi orice persoană – participaţia penală fiind po-sibilă doar sub forma instigării;

b)  Subiect pasiv – statul român.Con ţ inut constitutiv Latura obiectivă: a) Elementul material  se realizează printr-o inac ţ iune – omisiunea de a

denunţa săvâr şirea faptelor respective.

b) Urmarea imediat ă – constă în atitudinea omisivă a f ă ptuitorului, lipsade reacţie a acestuia şi crearea stării de pericol pentru siguranţa statului. Latura subiectivă; întrucât fapta se săvâr şeşte prin inacţiune în confor-

mitate cu prevederile art. 19 alin. ultim C.pen, poziţia subiectivă a f ă ptuitorului poate fi atât inten ţ ia cât şi culpa. 

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: fiind o faptă omisivă nu se poate săvâr şi decât în formă consu-

mat ă, moment care corespunde cu expirarea timpului în care putea fi denunţată. Modalit ăţ i : infracţiunea poate cunoaşte variate modalităţi de executare. Sanc ţ iuni : închisoare de la 2 la 7 ani. Alin. ultim al art. 170 C.pen. pre-

vede o cauză  de nepedepsire pentru persoanele care mai înainte de începereaurmăririi penale denunţă autorităţilor fapta respectivă.

Page 39: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 39/339

  39

 Nepedepsirea operează şi în cazul omisiunii de a denunţa fapta săvâr şită de soţ sau o rudă apropiată(art.170 alin.2).

18. Infracţiuni contra reprezentatului unui stat străin

Con ţ inutul legal  – Art. 171 C.pen. – „ sunt incriminate infrac ţ iunile con-tra vie ţ ii, integrit ăţ ii, sănăt ăţ ii, libert ăţ ii sau demnit ăţ ii, săvâr  şite împotrivareprezentantului unui stat str ăin.”

Condi  ţ ii preexistente Obiectul infrac ţ iunii :a)

 

obiectul juridic special  este constituit în principal din relaţiile socialereferitoare la siguranţa României şi în secundar din relaţiile sociale privind via-ţa, sănătatea, libertatea şi integritatea reprezentantului unui stat str ăin (consul,diplomat, ambasador, parlamentar etc.);

b) 

există şi un obiect material  în condiţiile în care demnitarul str ăin estevictimă a infracţiunii (corpul acestuia). Subiec ţ ii infrac ţ iuniic)

 

 Subiect activ al infracţiunii poate fi orice persoană, participaţia pena-lă fiind posibilă sub toate formele sale.

d)  Subiect pasiv principal este statul român, iar subiect pasiv secundar

este calificat, prin persoana celui care are calitatea de reprezentant al unui statstr ăin.

Con ţ inut constitutiv

 Latura obiectivă:a) Elementul material  este acelaşi (acţiunea sau inacţiunea) prin care sesăvâr şesc infracţiunile contra vieţii, integrităţii corporale, libertăţii şi sănătăţii persoanelor realizate de subiectul activ.

b) Urmarea imediat ă constă în crearea unei stări de pericol pentru sigu-ranţa naţională, sub aspectul relaţiilor dintre state şi vătămarea corpului repre-zentantului statului str ăin (urmare secundar ă).

 Latura subiectivă – Forma de vinovăţie este inten ţ ia sau culpa.Formele  infracţiunii sunt identice cu cele ale infracţiunii contra vieţii,

integrităţii şi sănătăţii persoanei. Sanc ţ iuni   – sunt aceleaşi ca în cazul infracţiunii de drept comun al că-

rui maxim se poate mări cu 2 ani.Aspecte procesuale – Acţiunea penală se pune în mişcare la dorinţa ex-

 presă a guvernului str ăin.

Page 40: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 40/339

  40

TEST DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR

1) Infracţiunile de trădare (art. 155, 156 si 157 C. pen.) au ca subiectactiv:

a. numai cetăţeanul român; b. cetăţeanul român sau persoana f ăr ă cetăţenie care domiciliază pe teri-toriul statului român;

c. cetăţean str ăin sau persoana f ăr ă cetăţenie care nu domiciliază pe teri-toriul statului român

2) Forma de vinovăţie cu care se poate comite infracţiunea de tră-dare este:

a. praeterinţenţia b. intenţia indirectă 

c. intenţia directă 

3) Trădarea prin ajutarea inamicului poate fi săvârşită numai:a. în timp de r ăzboi b. în timp de pacec. în timp de r ăzboi si de pace

4) Forma de vinovăţie cu care se poate comite infracţiunea de tră-dare prin ajutarea inamicului este: 

a. intenţia directă sau indirectă  b. intenţia indirectă c. intenţia directă 

5) Forma de vinovăţie cu care se poate comite infracţiunea de trădareprin transmitere de secrete este:

a. intenţia directă sau indirectă  b. intenţia indirectă c. intenţia directă 

6) Forma de vinovăţie cu care se poate comite infracţiunea de com-plot este:

a intenţia directă sau indirectă  b. intenţia indirectă c. intenţia directă, calificată prin scop

7) Ce fel de pluralitate este necesara pentru a se putea comite infrac-ţiunea de complot?

a. o singura persoana  b. o pluralitate de subiecţi activi, sub forma participaţiei penalec. o pluralitate de subiecţi activi, sub forma pluralităţii constituite

Page 41: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 41/339

  41

8) Actele pregătitoare se sancţionează:a. în cazul infracţiunilor de tr ădare prin transmiterea de secrete; b. în cazul omorului deosebit de grav;c. în cazul tâlhăriei urmată de moartea victimei.

9) Urmărirea penală a infracţiunilor contra siguranţei naţionale seefectuează:

a. de către instanţa de judecată; b. numai de procuror în mod obligatoriu;c. de către ofiţeri ai S.R.I.

10) Este lipsită de obiect material:a. infracţiunea de nedenunţare;

 b. infracţiunea de divulgare a secretului care periclitează siguranţa statului;c. infracţiunea de complot.

Page 42: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 42/339

  42

CAPITOLUL IIINFRACŢIUNI CONTRA PERSOANEI

 I. CARACTERIZARE GENERAL Ă  

1. Obiectul infrac ţ iunilor contra persoanei  a) Obiectul juridic generic al acestor infracţiuni îl constituie ansamblul

relaţiilor sociale referitoare la manifestarea liber ă a persoanei sub aspectul prin-cipalelor sale atribute24, ca drepturi absolute ale acesteia, opozabile „ergaomnes”, prin obligarea celorlalţi membri ai societăţii de a se abţine de la săvâr-şirea oricăror fapte prin care acestea ar fi lezate sau prejudiciate. Cu alte cuvin-te, obiectul juridic al infracţiunilor contra persoanei îl formează relaţiile socialecare consacr ă dreptul individului la respectarea vieţii, sănătăţii, integrităţii fizi-

ce, libertăţii şi demnităţii sale.Toate infracţiunile prezintă un grad de pericol social ridicat determinat, pe deoparte de importanţa valorilor sociale protejate prin lege, iar pe de altă  parte acest gen de criminalitate se comite de regulă prin procedee violente.

b ) Obiectul juridic special  îl constituie relaţiile sociale circumscrise fie-căreia din atributele esenţiale ale persoanei (viaţa, integritatea corporală, liberta-tea, demnitatea etc.) privite ca drepturi absolute, opozabile tuturor.

c ) Obiectul material  îl reprezintă corpul victimei asupra căruia f ă ptuito-rul, prin acţiune sau inacţiune lezează valori sociale precum viaţa, integritatea,

sănătatea sau libertatea. În anumite situaţii (şantaj, ameninţare, divulgarea se-cretului profesional etc.) infracţiunea este lipsită de obiect material.2. Subiec ţ ii infrac ţ iunilor  - Subiectul activ nemijlocit (autorul) poate fi orice persoană, legea ne-

f ăcând precizări în acest sens. În anumite situaţii, subiectul este calificat (mamă la pruncucidere, tată, frate, sor ă  sau alţi descendenţi sau ascendenţi în liniedreaptă pentru infracţiunea de incest etc.).

- Subiectul pasiv(victima infracţiunii) este persoana fizică împotriva că-reia a fost îndreptată activitatea infracţională a f ă ptuitorului.

3 . Latura obiectivă a)  Elementul material   al infracţiunilor contra persoanei se realizează, deregulă, printr-o mare varietate de ac ţ iuni (ucidere, lovire, ameninţare, constrângere,vătămare etc.) sau inac ţ iune în cazul omorului, pruncuciderii, uciderii din culpă etc.

b De regulă, infracţiunile contra persoanei produc şi o urmare imediat ă, prevăzută, în mod expres sau implicit, în conţinutul textului de incriminare(urmarea imediată a infracţiunii de omor este uciderea unei persoane).

c)  Mijloacele de săvâr  şire a faptei infrac ţ ionale sunt în general nerele-vante însă, în unele cazuri acestea condiţionează existenţa infracţiunii în formă 

24 Viaţa, sănătatea, integritatea corporală, inviolabilitatea sexuală, libertatea, intimitatea etc.

Page 43: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 43/339

  43

simplă sau agravantă (în public, pe timpul nopţii, prin mijloace care pun în pe-ricol viaţa).

d) Raportul de cauzalitate între faptă şi rezultat se stabileşte când legeacondiţionează incriminarea de existenţa unei urmări materiale invocate.

4. Latura subiectivă Sub aspectul formei de vinovăţie, infracţiunile contra persoanei pot fisăvâr şite cu inten ţ ie  (omorul),  praeterinten ţ ie  (lovirile, vătămările corporale,lovirile cauzatoare de moarte) sau din culpă (ucidere din culpă).

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniActele pregătitoare, deşi posibile la marea majoritate a infracţiunilor nu

sunt incriminate, iar tentativa nu se sancţionează  decât numai pentru o partedintre ele.

 Modalit ăţ i : Faptele contra persoanei pot fi incriminate sub numeroase

modalităţi normative, în formă simplă sau calificată. Sanc ţ iunile sunt diverse, pedeapsa variind în funcţie de gravitatea faptei(detenţiunea pe viaţă, pedeapsa închisorii, amenda, iar unele cazuri şi sancţiunicomplementare).

 II. OMUCIDEREA

1. OmorulCon ţ inutul legal . Omorul const ă  în uciderea unei persoane – aşa cum

este definit în art. 174 C.pen.După cum rezultă din textul de incriminare, omorul este fapta persoaneicare ucide cu intenţie altă persoană. Infracţiunea de omor cu care debutează ca- pitolul II – Infracţiuni contra persoanei, constituie fapta tipică pentru toate in-fracţiunile ce apar ţin acestui capitol. Din ea îşi trage seva şi celelalte infracţiuni(omorul calificat,omorul deosebit de grav, şi uciderea din culpă. Toate incrimi-nările faptelor prevăzute în acest capitol sunt derivate din art. 174 C.pen.

A ucide o persoană, înseamnă acţiunea cu violenţă asupra corpului vic-timei, având ca rezultat imediat moartea acesteia. Omorul, a fost incriminat înlegislaţia penală a tuturor timpurilor întrucât această infracţiune pune în pericolviaţa omului ca valoare socială fundamentală. Făr ă respectarea vieţii persoanei,nu poate fi concepută  existenţa însăşi a comunităţilor umane şi convieţuirea paşnică a membrilor lor.25 

Dreptul la viaţă  apar ţine aşadar persoanei fizice, căruia îi corespundeobligaţia statului de a asigura protecţia vieţii persoanei, astfel încât nimeni să nuse atingă de această valoare.

Condi  ţ ii preexistentea) Obiectul juridic special  al infracţiunii de omor îl constituie ansamblul

relaţiilor sociale a căror formare, desf ăşurare şi dezvoltare normală, nu pot fi

25 A se vedea A.Boroi, op..cit., pag. 20.

Page 44: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 44/339

  44

asigurate decât prin protejarea vieţii persoanei, împotriva faptelor intenţionatede ucidere.

Omul, este o valoare socială fundamentală fiindcă prin om şi în jurul săuse formează şi se dezvoltă  imensa majoritate a relaţiilor sociale la care ne-am

referit.

26

 b) Obiectul material  al infracţiunii de omor îl constituie corpul omului aflat în viaţă, indiferent de vârstă, sex, stare de sănătate sau a normalităţii bioan-tropologice (normal, anormal, viabil sau neviabil etc.). Viaţa este un fenomencomplex ca formă de mişcare; ea are la bază procese biologice şi psihice caresubordonează procesele inferioare (chimice, fizice, mecanice). Dacă viaţa înce-tează în sens biologic, încetează şi viaţa ca valoare socială fundamentală şi im- plicit relaţiile sociale legate de ea.27 Toate persoanele au dreptul la viaţă, indife-rent de starea de sănătate, boală incurabilă sau muribunde, nefiind îngăduit ni-

mănui să suprime viaţa cuiva, indiferent cât mai are de tr ăit chiar şi în cazul încare bolnavul solicită acest lucru. Problema eutanasiei este destul de controver-sată în doctrina medicală sau juridică, Codul penal român nu admite eutanasia.

Pentru existenţa obiectului material al infracţiunii de omor trebuie înde- plinite următoarele condiţii:28 

-  fapta să  fie săvâr şită asupra unui om viu, asupra unui corp omenescviu (o persoană se consider ă în viaţă, în sensul legii penale, din momentul înce- perii procesului biologic al naşterii);

-  obiectul material al infracţiunii de omor să constea în uciderea altui

om – corpul apar ţinând victimei. În consecinţă, sinuciderea sau încercarea desinucidere nu se r ăsfrânge asupra dreptului la viaţă al altuia, prin urmare potrivitdreptului penal, aceasta nu constituie infracţiune. Întrucât viaţa unei persoanenu poate exista decât în corpul persoanei, există o unitate organică între obiectul juridic şi obiectul material al infracţiunii.29 Viaţa este un fenomen complex caformă de mişcare; ea are la bază procese biologice şi psihice, care subordonează  procesele inferioare (chimice, fizice, mecanice).30 Dacă  încetează viaţa în sens biologic, încetează şi viaţa ca valoare socială, implicit relaţiile legate de ea.

Ceea ce este obiect material (corpul uman) nu se confundă cu subiectul pasiv care este o persoană  în viaţă. După  consumarea infracţiunii, persoana pierde calitatea de subiect pasiv, corpul lipsit de viaţă devine obiect material. Încazul tentativei, victima infracţiunii continuă  să  tr ăiască, caz în care subiectul pasiv se confundă cu obiectul material.

26 A se vedea V.Dongoroz şi colab., op..cit., vol.III, pag.18.27 V.Beliş – Medicina legală, Editura Teora, Bucureşti, 1992, pag. 18.28 A se vedea O.A.Stoica – Drept penal – partea specială, Editura didactică şi pedagogică, Bucu-reşti, 1976, p.64.29 Vezi C.Bulai, A.Filipaş, C.Mitrache, B.N.Bulai, Cr.Mitrache – Instituţii de drept penal, Edi-tura Trei, 2008, p. 338.30 V.Beliş – Medicina legală, Editura Teora, Bucureşti, 1992, p. 18.

Page 45: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 45/339

  45

 Subiec ţ ii infrac ţ iuniia) Subiectul activ al infracţiunii poate fi orice persoană aptă pentru r ăs-

 punderea penală. Infracţiunea poate fi comisă de o singur ă persoană  sau de o pluralitate de persoane în participaţie31 (sub forma coautoratului, instigării sau

complicităţii)b) Subiectul pasiv(victima) este persoana ucisă ca urmare a acţiunii sauinacţiunii f ă ptuitorului si poate fi, de asemenea, orice persoană, indiferent destarea, statutul personal sau social, întrucât ocrotirea vieţii are caracter universalPentru existenţa subiectului pasiv este suficient să  se constatate că persoana asuferit r ăul produs de infracţiune adică  decesul sau punerea vieţii în pericol(concluziile examinării medico-legale).

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă: 

a) Elementul material  se realizează prin orice activitate materială, careare ca finalitate uciderea unui om. Termenul de „ucidere” se poate defini ca fi-ind activitatea comisivă sau omisivă săvâr şită prin orice mijloace ce are ca re-zultat suprimarea vieţii, adică moartea unui om.

Fiind o infracţiune comisivă, elementul material constă de regulă, într-oac ţ iune de ucidere a unei persoane, compusă din unul sau mai multe acte, exer-citate asupra victimei sub forma unor acţiuni fizico-mecanice (sugrumare, lovi-re, tăiere, împuşcare, electrocutare, explozii etc.), acţiuni chimice (otr ăvire, in-toxicare, acizi chimici), acţiuni psihice (care provoacă  stări de şoc sau emoţii

 puternice, provocând moartea victimei – ameninţări, sperierea, intimidarea,stresul psihic etc.).Fapta poate fi săvâr şită  şi prin inac ţ iune, omisiune sau abstenţiune,

atunci când f ă ptuitorul era obligat să acţioneze pentru a înlătura cauza sau îm- prejur ările care au provocat moartea victimei şi cu ştiinţă nu a f ăcut-o (nehr ăni-rea unui neputincios, neadministrarea unui tratament medical etc.).

 Ac ţ iunea de ucidere, poate fi direct ă – când autorul acţionează  în moddirect, nemijlocit asupra victimei provocându-i moartea; şi poate fi indirect ă,atunci când autorul foloseşte sau antrenează for ţe, energii sau animale (folosireaunor animale sălbatice, asmuţirea unui câine, folosirea unor insecte sau reptileveninoase) care au avut ca urmare moartea victimei.

Mijloacele sau instrumentele folosite de autor trebuie să fie apte pentrusăvâr şirea unei activităţi ucigătoare, fie prin ele însele, fie prin întrebuinţarea lorîn anumite moduri, împrejur ări sau condiţii.32 

În oricare din situaţiile de mai sus, problema se pune cu privire la incri-minare, nu la fapta propriu-zisă – fiind vorba de un act care să posede o for ţă 

31 Se va reţine fapta săvâr şită în coautorat dacă trei indivizi au acţionat concomitent cu intenţiade a ucide, chiar dacă viaţa a fost suprimată prin acţiunea unuia dintre participanţi.32 A se vedea O.A.Stoica, op.cit., p.66.

Page 46: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 46/339

  46

distructivă de natur ă a provoca moartea persoanei în condiţiile date.33 For ţa dis-tructivă  se manifestă  sub forma unor acţiuni fizico-mecanice (sugrumare, îm- puşcare, tăiere, electrocutare, lovire etc.), acţiuni chimice (otr ăvire, administra-rea de droguri), acţiuni psihice (intimidare, determinare).

Aceeaşi for ţă distructivă este prezentă şi în cazul inac ţ iunii, atunci cândf ă ptuitorul omite intenţionat să hr ănească copilul, bolnavul sau persoana nepu-tincioasă, neadministrarea tratamentului medical, lăsare în frig etc..

Acţiunea ucigătoare poate fi săvâr şită  în mod direct nemijlocit asupravictimei sau indirect prin canalizarea altor for ţe sau energii (folosirea unui câinesau alt animal, reptile, insecte veninoase etc.) sau prin constrângere morală.

Acţiunea de ucidere ca element material al omorului trebuie să aibă caurmare imediată moartea victimei. Făr ă producerea acestui rezultat, acţiunea deucidere nu poate constitui infracţiunea de omor ci eventual tentativa acesteia,

omorul fiind o infracţiune de rezultat.

34

 b) Urmarea imediat ă. De cele mai multe ori, în norma de incriminare afaptei (descrierea acţiunii sau inacţiunii) este prevăzut şi rezultatul, acesta f ă-când parte din descrierea acţiunii (elementul material al laturii obiective).

Producerea rezultatului, deşi nu este prevăzută în mod expres în conţinu-tul legal al infracţiunii, constituie o tr ăsătur ă care întregeşte noţiunea de ucidere,deoarece nu se poate vorbi despre uciderea unei persoane cât timp nu s-a produsmoartea acesteia. Prin producerea rezultatului mortal, omorul este o infracţiunede rezultat. Incriminările, în care legiuitorul a descris rezultatul explicit sau

comprimat în norma de incriminare, se numesc incriminări de rezultat, spre de-osebire de cele unde lipseşte o astfel de cerinţă, şi care se numesc incriminări desimplă acţiune (formale).35 

Fiind o infracţiune săvâr şită prin acte violente, acestea sunt relevante înmomentul în care se produce rezultatul, respectiv moartea victimei. În lipsaacestui rezultat, actul de violenţă poate fi luat în considerare ca element consti-tutiv al infracţiunii de tentativă  de omor sau al altei infracţiuni săvâr şită  prinviolenţă (vătămare corporală).

c) Leg ătura de cauzalitate. Între acţiunea sau inacţiunea f ă ptuitorului şimoartea victimei trebuie să existe un raport de cauzalitate, în sensul că moarteavictimei a fost cauzată de fapta săvâr şită de infractor şi că fapta acestuia consti-tuie cauza mor ţii victimei. În teoria dreptului penal şi în practica judiciar ă, seadmite că pentru existenţa legăturii de cauzalitate nu este necesar ca acţiuneaf ă ptuitorului să  fie cauza unică  a mor ţii36  va exista legătura de cauzalitate şiatunci când la producerea mor ţii au concurat şi alte cauze: preexistente (boala,uzur ă a organismului) sau comitente (acţiunea factorilor atmosferici) sau surve-

 33 A se vedea A.Boroi, Gh.Nistoreanu, op..cit., pag. 68.34 C.Bulai, A.Filipaş, C.Mitrache, B.N.Bulai, Cr.Mitrache, op.cit., p.339.35 A.Boroi – Drept penal – partea specială, Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2006, p.69.36 C.Bulai, A.Filipaş,

Page 47: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 47/339

  47

nite (complicaţiile ivite în cursul tratamentului medical) câtă vreme legătura decauzalitate dintre fapta infractorului şi moartea victimei nu a fost întreruptă.

 Latura subiectivă. Forma de vinovăţie în cazul infracţiunii de omor esteinten ţ ia direct ă sau indirect ă, după cum infractorul prevede că fapta sa (comisi-

vă sau omisivă) va produce ca rezultat moartea unei persoane şi doreşte produ-cerea acesteia, ori, deşi nu o doreşte, o acceptă în mod conştient. În general in-tenţia de a ucide rezultă, fie în mod direct din declaraţia f ă ptuitorului sau dinexistenţa probelor aflate în dosarul de urmărire penală; fie în urma analizei cauze-lor, condiţiilor şi împrejur ărilor în care a fost săvâr şită  fapta.37 Există  intenţia deucidere şi în cazul erorii asupra identităţii persoanei, deoarece o astfel de eroare nu poartă asupra unei împrejur ări de care depinde caracterul penal al faptei.38 

Pentru existenţa intenţiei de a ucide, este suficient ca infractorul să  fieconştient că suprimă viaţa unui om în general şi nu a unui „anumit” om. Mobi-

lul sau scopul nu constituie o tr ăsătur ă a laturii subiective deci nu prezintă inte-res decât atunci când acestea sunt elemente circumstanţiale ale infracţiunii deomor calificat. Legea penală nu admite uciderea unei persoane nici chiar în si-tuaţia unei mor ţi iminente, nici în cazul în care aceasta sufer ă de o boală incura- bilă. În practica judiciar ă, intenţia de a ucide se deduce din materialitatea faptei,care de cele mai multe ori relevă poziţia infractorului faţă de rezultat (perseve-renţa cu care inculpatul a aplicat victimei numeroase lovituri în zone vitale alecorpului, secţionarea carotidei, înjunghierea în zona cordului etc.).

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuni

a) Forme. Infracţiunea de omor, fiind o infracţiune comisivă, materială,condiţionată de producerea unui rezultat distinct de acţiune în timp şi spaţiu şideterminat de aceasta, este susceptibilă de desf ăşurare în timp şi deci de formeimperfecte (actele preparatorii sau tentativa).39 Există tentativa (pedepsită con-form art. 174, alin. (2) C.pen.). atunci când acţiunea de ucidere a fost întreruptă sau nu şi-a produs efectul, fapt ce nu exclude producerea unor vătămări a inte-grităţii corporale sau sănătăţii victimei.

Actele preparatorii, deşi sunt posibile, nu se pedepsesc.Infracţiunea de omor se consumă în momentul în care activitatea de uci-

dere a produs urmarea imediată, respectiv moartea victimei.b) Modalit ăţ i . Infracţiunea de omor incriminată în art. 174 C.pen. con-

stituie forma tipică, modalitatea simplă a acţiunii de ucidere. În forma sa tipică, poate îmbr ăca numeroase modalităţi faptice determinate de împrejur ările con-crete în care s-a comis fapta. Forma agravată a infracţiunii de omor este deter-minată  de circumstanţele legale enunţate în art. 175 C.pen. care incriminează 

37 După ce loveşte grav victima, autorul o abandonează în condiţii primejdioase, nu o salvează şi acceptă posibilitatea mor ţii acesteia.38 A.Filipaş – Drept penal român – partea specială, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2008,

 p. 143.39 A se vedea V.Dongoroz şi colab., op.cit., vol.III, p. 184.

Page 48: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 48/339

  48

omorul calificat. Nu trebuie să  consider ăm că  există  mai multe infracţiuni deomor – ci există  o singur ă  infracţiune tip, celelalte fiind infracţiuni derivate(omorul calificat, omorul deosebit de grav, uciderea din culpă, uciderea la cere-rea victimei etc.) în funcţie de mijloacele folosite, locul şi timpul săvâr şirii, re-

laţiile dintre f ă ptuitor şi victimă, mobilul faptei, gradul de pericol social .c) Sanc ţ iuni . În varianta sa simplă, omorul se pedepseşte cu închisoarede la 10 la 20 ani şi interzicerea unor drepturi.40  Tentativa se pedepseşte cuaplicarea art. 21 alin.(2) C.pen. cu închisoare de la 5 la 10 ani.

Urmărirea penală, se efectuează, în mod obligatoriu, de către procuror,iar judecata, în primă instanţă este de competenţa tribunalului. Stabilirea cauze-lor mor ţii se face de către medicul legist prin raportul de constatare medico-legală.

2. Omorul calificatCon ţ inutul legal . Acţiunea sau inacţiunea, care are ca urmare moarteavictimei, îmbracă anumite particularităţi prevăzute de legiuitor ca elemente cir-cumstanţiale41, grupate în jurul faptei tipice, sporindu-i gradul de pericol social,reprezentând o modalitate normativă agravată a acesteia.

Potrivit art. 175 C.pen., „omorul calificat const ă  în uciderea unei per- soane în una din următoarele împrejur ări”:

a) cu premeditare; b) din interes material;

c) 

asupra soţului sau unei rude apropiate;d)  profitând de starea de neputinţă a victimei de a se apăra;e)  prin mijloace ce pun în pericol viaţa mai multor persoane;f)  în legătur ă  cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale

victimei;g)  pentru a se sustrage, ori a sustrage pe altul de la urmărire, arestare, ori

de la executarea unei pedepse;h)  pentru a înlesni sau ascunde săvâr şirea altei infracţiuni;i)  în public.După cum se poate observa, omorul calificat, constă în săvâr şirea omo-

rului în anumite circumstanţe agravante, precis determinate în textul de incrimi-nare, care confer ă faptei un grad de pericol social ridicat şi dovedesc o pericu-lozitate sporită a infractorului, împrejur ări care determină aplicarea unei pedep-se mai grele. Aceste împrejur ări sunt valorificate de legiuitor şi prevăzute caelemente circumstanţiale în conţinutul infracţiunii de omor, reprezentând o mo-dalitate normativă agravată a acesteia42. Infracţiunea de omor este o infracţiune

40 Vezi art. 64 C.pen.41 Vezi V.Dongoroz, op..cit., vol.III, pag. 186.42 A se vedea V.Dongoroz şi colab., op.cit., vol.III, p.186.

Page 49: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 49/339

  49

de complexitate naturală.43 Infracţiunea de omor absoarbe toate celelalte infrac-ţiuni consecutive cu aceasta44. Omorul calificat nu este o infracţiune de sine stă-tătoare, ci tot fapta prevăzută la art. 174 C.pen. la care se adaugă anumite cir-cumstanţe (în număr de 9) care îi sporesc gradul de pericol social.

a) Omorul cu premeditare presupune o pregătire anticipată a activităţiiinfracţionale, o gândire prealabilă asupra modului în care va fi săvâr şită  fapta.Premeditarea înseamnă  trecerea unui interval de timp între momentul hotărâride a săvâr şi fapta şi până  în momentul realizării efective a acesteia. Durataacestui timp nu este fixă şi nici nu poate fi stabilită dinainte.

Codul penal de la 1864 incrimina omorul săvâr şit cu „precugetare” –aceasta fiind definită  astfel: „Precugetarea este atunci când mai înainte de să-vâr şirea faptei, s-a f ăcut hotărârea de a porni asupra vieţii unei persoane, oriasupra celuia ce se va găsi, sau se va nemeri, şi chiar când hotărârea ar atârna de

vreo împrejurare ori condiţiune”. Codul penal din 1936 sancţiona în art. 464omorul comis cu premeditare pe care îl numea „asasinat”.Premeditarea, era luarea hotărârii înainte de comiterea faptei, era omorul

cu sângerare, iar f ă ptuitorul, care ucidea cu premeditare, era considerat mai pe-riculos decât cel care comitea fapta f ăr ă a o gândi în prealabil. Juristul italianFrancesco Carrara (1805-1888) definea premeditarea ca fiind „luarea hotărâriiinfracţionale şi exteriorizarea ei, fie şi numai într-un singur act de pregătire mo-rală sau materială”. Actul de pregătire este moral când f ă ptuitorul monitorizează victima, studiază comportamentul acesteia, culege informaţii despre ea şi fami-

lia acesteia, îi urmăreşte traseele de deplasare. Actul de pregătire material, pre-supune derularea unor activităţi materiale ale f ă ptuitorului: îşi procur ă sau con-fecţionează arma pe care o va folosi, îşi alege locul şi timpul în care va acţionaasupra victimei, îşi creează  un alibi prin care să  îngreuneze ancheta judiciar ă etc. Astfel, omorul se consider ă  a fi săvâr şit cu premeditare, atunci când dinmomentul în care se ia hotărârea de a ucide o persoană  şi până  la punerea înexecutare a acestei hotărâri, s-a scurs un interval de timp în care f ă ptuitorul achibzuit asupra acestei hotărâri, şi-a procurat sau creat mijloacele necesare ma-terializării faptei. Premeditarea trebuie înţeleasă nu numai ca un aspect al ele-mentului subiectiv, ci ca o pregătire în vederea săvâr şirii faptei.45 

Omorul cu premeditare, prezintă  un pericol social mai ridicat decâtomorul simplu, datorită periculozităţii infractorului, care îşi pregăteşte cu sângerece acţiunea de ucidere, dovedind o periculozitate fermă în realizarea hotărâriiinfracţionale.46 

Premeditarea, fiind o circumstan ţă personal ă, care ţine de latura subiec-tivă a infrac ţ iunii, efectele sale nu se transmit altor participanţi, decât dacă cel

43 Vezi A.Filipaş – Drept penal român, Editura Universul juridic, p.145 şi următoarele.44 Loviri sau alte violenţe, vătămare corporală etc.45 V.Dongoroz – Codul penal „Carol al II-lea”, comentat şi adnotat, vol.III, p.71.46 C.Bulai, C.Mitrache + colectiv, op.cit., p.343.

Page 50: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 50/339

  50

care a premeditat omorul a efectuat acte de pregătire împreună cu alte persoanecare au cunoscut scopul pregătirii, premeditarea în acest caz se converteşte întrecircumstanţa reală şi, ca atare, se r ăsfrânge asupra participanţilor 47 (ex. cel care-i procur ă  arma f ă ptuitorului cunoscându-i intenţia şi unde o va folosi, va r ăs-

 punde pentru complicitate la omor calificat).Pe lângă activitatea psihică a f ă ptuitorului de reflectare asupra moduluiîn care va săvâr şi fapta, premeditarea mai presupune ca acesta să fi trecut la să-vâr şirea unor activităţi pregătitoare, de natur ă să întărească hotărârea luată şi să asigure realizarea ei.

Pentru ca premeditarea să atragă r ăspunderea penală pentru omor califi-cat trebuie îndeplinite anumite cerin ţ e: 

-  autorul să fi gândit (chibzuit) săvâr şirea faptei;-  să fi luat măsuri de pregătire în vederea comiterii omorului şi să-şi fi

creat condiţiile necesare producerii rezultatului. Aspecte din practica judiciar ă În sarcina inculpatului s-a reţinut infracţiunea de omor cu premeditare,

atunci când acesta a avut un conflict cu victima, iar în ziua următoare a plănuito agresiune asupra acesteia cu scopul de a se r ăzbuna. Astfel, s-a înarmat, a pândit victima , a atacat-o prin surprindere şi a ucis-o48.

Ameninţarea repetată a victimei cu moartea într-un interval mai mare detimp, urmată de pândirea acesteia şi lovirea în cap cu un topor, leziune care i-a provocat moartea constituie , de asemenea, omor cu premeditare49.

b) Omorul săvâr şit din interes material   constă  în săvâr şirea faptei deucidere a unei persoane din interes material. Circumstanţa de agravare şi califi-care a omorului, în acest caz, rezultă din mobilul special al infracţiunii şi anume„interesul material”, care a determinat f ă ptuitorul să săvâr şească omorul. Intere-sul material ca mobil al uciderii unei persoane, poate să fie expresia unor trebu-inţe materiale şi constă  în urmărirea obţinerii, printr-o astfel de faptă, a unorfoloase sau avantaje materiale directe sau indirecte (stingerea unor datorii, obţi-nerea unor sume de bani, dobândirea unei succesiuni, pentru a obţine preţul saur ăsplata materială  promisă  pentru săvâr şirea omorului etc.). Pericolul socialsporit al omorului în acest caz, rezultă din caracterul deosebit de periculos alrecurgerii la omucidere pentru satisfacerea unor interese materiale. Pentru exis-tenţa acestui element circumstanţial, este suficient să se constate că f ă ptuitorul aucis din interes material. Nu orice omor care este comis din interes material seîncadrează  la art. 175 lit.b C.pen., ci numai omorul care aduce f ă ptuitoruluiavantaje materiale pe care acesta le-ar putea obţine în mod legal, dar vrea să leobţină mai repede sau în condiţii mai bune (moştenirea unei averi, dreptul de aaccede la un post care îi asigur ă o stare materială mai bună având competenţa

47 A.Boroi, op.cit., p. 83.48 I.C.C.J, decizia nr.1730/2006-BC nr.4/2006, pag.4649 Culegere de decizii ale I.C.C.J- 2005, pag.906

Page 51: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 51/339

  51

de a obţine acel post). Dacă omorul se comite cu ocazia sustragerii unor valorisau bunuri materiale din posesia victimei, fapta va întruni elementele constituti-ve ale infracţiunii de tâlhărie urmată de moartea victimei (art. 211 C.pen.).

În cazul circumstanţei pe care o analizăm, nu prezintă  interes valoarea

 bunurilor sau avantajelor care pot fi obţinute. Este important ca aceste avantajesă fi constituit mobilul comiterii omorului. Practica judiciar ă a evidenţiat faptulcă nu orice mobil de ordin patrimonial acoper ă noţiunea de interes material. Nueste îndeplinită  cerinţa legii dacă  omorul a fost săvâr şit ca urmare a disputeidintre f ă ptuitor şi victimă pentru stă pânirea unui bun sau pentru folosinţa unor bunuri.50 

Omorul din interes material este o circumstanţă personală  întrucât pri-veşte latura subiectivă a infracţiunii, deci nu se transmite participanţilor decât încazul în care aceştia au acţionat din acelaşi motiv.51 

În practica judiciar ă s-au pronunţat soluţii în care, nu orice mobil patri-monial acoper ă  noţiunea de interes material. Cerinţa legii nu este îndeplinită dacă, omorul a fost săvâr şit ca urmare a unor certuri între f ă ptuitor şi victimă înlegătur ă  cu stă pânirea sau folosinţa bunurilor.52 Exemplu: Inculpatul a hotărâtsă ucidă victima , deoarece nu i-a permis să folosească un teren pentru păşunat , precum şi pentru faptul că i-a interzis accesul la un drum de trecere.53 

c) Omorul săvâr şit asupra so ţ ului sau asupra unei rude apropiate54.Această faptă prezintă un pericol deosebit, deoarece victima nu este avizată des- pre intenţiile autorului, relaţiile dintre autor şi victimă bazându-se pe afecţiune.

Calitatea de soţ  rezultă numai dintr-o căsătorie legal încheiată care du-rează până la desfacerea ei în condiţiile legii.Potrivit dispoziţiilor art. 149 C.pen. calitatea de rude apropiate o au as-

cendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, copiii acestora precum şi persoaneledevenite prin adopţie astfel de rude. Prin membru de familie se înţelege soţul sauruda apropiată dacă aceasta locuieşte şi gospodăreşte împreună cu f ă ptuitorul.55 

Fiind vorba de o circumstanţă personală, aceasta nu se r ăsfrânge asupra participanţilor, lipsiţi de calitatea respectivă  (dacă  o persoană  ucide copilulmamei împreună cu aceasta, va r ăspunde pentru omor simplu, iar mama pentrucomplicitate la infracţiunea de omor calificat).

d) Omorul săvâr şit profitând de starea de neputin ţă a victimei de a seapăra. Agravanta este justificată prin faptul că autorul suprimă viaţa unei per-soane care nu se poate apăra (vârstă fragedă, infirmitate fizică sau psihică, starede beţie completă, drogată etc.). Această circumstanţă este valabilă şi în situaţiaîn care, deşi nu sufer ă  de anumite infirmităţi, în timpul săvâr şirii omorului

50 A se vedea A.Boroi, op.cit., p. 84.51 A se vedea A.Boroi, op.cit., p. 85.52 A se vedea A.Boroi, op..cit., pag. 84.53 Trib.Suprem, Secţia penală, Decizia nr. 1643/1987.54 Uciderea soţului-uxoricid, a fratelui-fratricid, a părinţilor-paricid.55 Art. 1491 C.pen.

Page 52: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 52/339

  52

aceasta dormea, neputând reacţiona în vreun fel. A profita de starea de neputin-ţă a victimei de a se apăra, presupune cunoaşterea de către f ă ptuitor a condiţiei precare a acesteia, folosindu-se de această stare pentru a o ucide.

e) Omorul săvâr şit prin mijloace care pun în pericol via ţ a mai multor

 persoane. Forma agravantă a acestei infracţiuni, rezultă ca urmare a mijloacelorfolosite de autor pentru uciderea victimei (explozivi, gaze toxice, incendii, sub-stanţe radioactive etc.) prin care se pune în pericol viaţa mai multor persoanefiind posibilă uciderea mai multor subiecţi pasivi.

În cazul săvâr şirii acestei infracţiuni, autorul acţionează cu inten ţ ie indirectă faţă de persoanele a căror viaţă a fost pusă în pericol prin mijloacele folosite.56 

 f) Omorul săvâr şit în leg ătur ă cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciusau publice ale victimei . Această circumstanţă de calificare are în vedere omo-rul săvâr şit dintr-un sentiment de nemulţumire sau de r ăzbunare pentru modul

în care victima, în cadrul obligaţiilor de serviciu sau publice, a satisf ăcut intere-sele sau pretenţiile autorului.Dacă victima îndeplineşte o funcţie importantă în stat sau politică fapta

va fi incriminată potrivit art. 160 C.pen. (atentat). Nu prezintă  interes dacă nemulţumirea f ă ptuitorului faţă de victimă era

sau nu justificată. Împotriva abuzului funcţionarului există alte căi legale de so-luţionare. Ceea ce agravează  fapta este mobilul r ăzbunării cu care acţionează autorul, dorinţa lui de a-şi face singur dreptate pedepsind funcţionarul pentrufaptele sale în legătur ă cu serviciul.

 Exemplu:Uciderea paznicului care, l-a surprins pe autor în flagrant defurt; a funcţionarului public care a refuzat eliberarea unei autorizaţii în benefi-ciul autorului.

 g) Omorul săvâr şit pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altulde la urmărire57 , arestare58 , ori de la executarea unei pedepse.

Prin săvâr şirea unei astfel de infracţiuni se pun în pericol nu numai rela-ţiile sociale care formează obiectul juridic al infracţiunii de omor ci şi relaţiilesociale referitoare la înf ă ptuirea justi ţ iei, având ca rezultat ştirbirea încrederii înaceste autorităţi şi prejudiciile aduse prestigiului justiţiei.

Pentru a-şi asigura sustragerea de la urmărirea penală, arestarea preven-tivă sau de la executarea unei pedepse, învinuitul sau inculpatul care săvâr şeşteun omor în aceste condiţii, va r ăspunde penal pentru omor calificat . Gravitatea pericolului social al omorului săvâr şit în astfel de împrejur ări, rezultă din scopulurmărit de f ă ptuitor şi anume sustragerea sa ori a altei persoane de la r ăspunde-rea penală ( de la urmărirea penală, de la arestarea preventivă sau de la executa-rea unei pedepse pronunţate de instanţa de judecată). Această  faptă  are şi unobiect juridic secundar, în sensul că sunt încălcate şi relaţiile sociale privind în-

 56 V.Dongoroz, op..cit., vol.III, pag. 192.57 Se va avea în vedere activitatea de urmărire penală şi nu cea de supraveghere directă.58 Măsur ă procesuală dispusă de judecător(arestarea preventivă).

Page 53: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 53/339

  53

f ă ptuirea justiţiei. Totodată, pericolul social sporit al acestei infracţiuni se dato-rează şi periculozităţii infractorului care nu ezită să curme viaţa unei persoane pentru a-şi asigura libertatea sau pentru a scă pa de urmărirea organelor judicia-re. Apreciem că  f ă ptuitorul săvâr şeşte omorul în împrejur ările menţionate mai

sus şi în cazul în care acesta este surprins în flagrant de o persoană, îl urmăreşteşi acesta o ucide pentru a-şi asigura scă parea.În cazul în care autorul săvâr şeşte omorul pentru a evada dintr-un loc de

reţinere sau deţinere, în afar ă  de infracţiunea de omor calificat, săvâr şeşte înconcurs de infracţiuni, şi infracţiunea de evadare (pedeapsa pentru evadare seadaugă la pedeapsa aflată în curs de executare). Deoarece legea nu condiţionea-ză agravanta de existenţa urmăririi penale, a arestării preventive sau executăriiunei pedepse, agravanta va opera în orice situaţi, chiar dacă f ă ptuitorul nu a fostcercetat sau pus sub învinuire.

În astfel de cazuri, inculpatul va r ăspunde pentru infracţiunea de evadareîn concurs cu infracţiunea de omor agravat, cu aplicarea dispoziţiilor legale re-feritoare la recidivă.

În cazul în care victima are calitatea de magistrat, poliţist, jandarm orimilitar fapta se încadrează în infracţiunea de omor deosebit de grav(art.176 lit.fC.pen).

h) Omorul săvâr şit pentru a înlesni 59 , sau ascunde săvâr şirea altei in- frac ţ iuni

Expresia „săvâr şirea altei infracţiuni” face trimitere la orice fel de in-

fracţiune, art. 144 C.pen nu face nici o deosebire în acest sens. Pericolul socialsporit al omorului comis în această împrejurare este evidenţiat de scopul urmăritde f ă ptuitor şi care constă  în ascunderea unei infracţiuni săvâr şită  anterior decătre el sau de o altă persoană, fie în înlesnirea săvâr şirii de el sau de către oaltă persoană a unei alte infracţiuni.

Pentru existenţa elementului circumstanţial nu prezintă  interes dacă  sco- pul urmărit a fost realizat. De asemenea nu are relevanţă dacă autorul săvâr şindomorul a reuşit sau nu să înlesnească comiterea sau ascunderea acelei infracţiuni.

Prin „ascundere” se înţelege acţiunea de ucidere pentru a disimula o al-tă infracţiune, ori pentru a face ca această altă infracţiune să nu poată fi desco- perită (uciderea unei persoane după violarea ei, uciderea persoanei care a sur- prins în flagrant autorul în timp ce fura din locuinţa acesteia.

i ) Omorul săvâr şit în public. Locul public evidenţiază un grad de peri-col social sporit al infractorului, determinând, prin atitudinea sfidătoare a aces-tuia o nesiguranţă  pentru cetăţeni. Se consider ă  a fi comis omorul în publicatunci când este săvâr şit într-un loc public (stradă, piaţă, gar ă, parc, plajă etc.)sau în locuri accesibile publicului (teatre, cinematografe, stadioane, unităţi deînvăţământ, restaurante etc.) dacă sunt de faţă două sau mai multe persoane. Sereţine aceeaşi formă calificată a infracţiunii şi dacă omorul s-a comis într-un loc

59 „A înlesni” înseamnă a netezi, a deschide drumul către infracţiunea vizată.

Page 54: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 54/339

  54

neaccesibil publicului dar cu inten ţ ia ca fapta să fie văzută sau auzită de două sau mai multe persoane.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme. Este o infracţiune materială, de rezultat, susceptibilă a se desf ă-

şura în timp. Actele pregătitoare sunt posibile însă nu se sancţionează. Tentativaeste incriminată şi sancţionată conform art. 175 C.pen. Modalit ăţ i . Infracţiunea se consumă  în urma acţiunii de ucidere, când

victima a decedat. Modalităţile normative ale omorului calificat sunt cele pre-văzute în art. 175 lit. „a-i” C.pen.

 Sanc ţ iuni . Se pedepseşte mai aspru decât omorul simplu cu închisoarede la 15 la 25 ani şi interzicerea unor drepturi.

3. Omorul deosebit de grav

În cazul omorului, legiuitorul a împăr ţit circumstanţele agravante în două ca-tegorii din care una defineşte omorul calificat iar cealaltă omorul deosebit de grav.Acestea din urmă sunt prevăzute în art. 176 C.pen. şi constau în săvâr şi-

rea omorului:a)  prin cruzimi; b) asupra a două sau mai multe persoane;c) de către o persoană care a mai săvâr şit un omor;d)  pentru a săvâr şi sau ascunde săvâr şirea unei tâlhării sau piraterii;e) asupra unei femei gravide;

f) 

asupra unui magistrat, poliţist, jandarm ori asupra unui militar, întimpul sau în legătur ă cu îndatoririle de serviciu sau publice ale acestora;g) de către un judecător sau procuror, poliţist, jandarm sau militar în le-

gătur ă cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale acestora.Împrejur ările prezentate mai sus reprezintă  comportări antiumane care

alarmează şi revoltă societatea în cel mai înalt grad, depăşind gradul de pericolsocial al omorului calificat.

a) Omorul săvâr şit prin cruzimiDicţionarul limbii române atribuie cuvântul „crud” - „celui care se des-

fată la suferinţele altuia sau „faptă crudă, ferocitate, barbarie”.Prin cruzimi  în sensul legii penal se înţeleg modurile procedurale, mij-

loacele şi actele de violenţă  aplicate victimei de natur ă  a-i provoca suferinţemari, prelungite în timp pentru a o chinui înainte de a o ucide sau care denotă ferocitate, sadism, un mod inuman de săvâr şire a omorului, care trezeşte în con-ştiinţa publică un sentiment de oroare, dezaprobând lipsa de omenie şi josniciainfractorului (lovituri repetate cu toporul, decapitarea victimei etc.). Cruzimeainclude şi termenul de tortur ă. Sub aspect subiectiv, această  circumstanţă  l-adeterminat pe legiuitor să  includă  în latura subiectivă  a infracţiunii nu numaiintenţia de comitere a omorului ci şi intenţia de a supune victima la chinuri pre-

lungite altele decât cele inerente omorului propriu-zis.60

 60 Vezi A.Filipaş, op.cit., p. 174.

Page 55: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 55/339

  55

 Nu interesează dacă cruzimile au dus prin ele însele la moartea victimeisau dacă au fost folosite numai pentru a schingiui victima înainte de a o ucide.

Elementul circumstanţial există  atunci când omorul a fost conceput şirealizat într-un mod chinuitor, prin provocarea unor suferinţe de neîndurat. Cru-

zimea ucigaşului se manifestă prin faptul că  el a urmărit sau acceptat în modconştient nu numai moartea victimei dar şi chinuirea acesteia.61 În cazul actelor de violenţă repetate, trebuie să se facă distincţia între si-

tuaţiile în care aceste acte au semnificaţia de a chinui victima şi de a-i prelungisuferinţele, faţă de situaţiile în care repetarea loviturilor nu exprimă prin speci-ficul obiectului folosit decât modalitatea de a realiza uciderea62  (inculpatul aaplicat victimei în regiunea capului mai multe lovituri cu o bâtă, cauzându-ifractura oaselor craniene şi o hemoragie puternică care au dus la deces). Toateacestea s-au desf ăşurat în timp scurt, autorul a urmărit să suprime viaţa victimei

şi nu să-i provoace chinuri prelungite în timp. În doctrină, s-a evidenţiat faptulde a nu fi asimilate actelor de cruzime suferinţele provocate în majoritatea cazu-rilor de omucidere când sunt folosite mijloace ca: topor, otravă, glonţ etc.63 

Dacă acţiunea de ucidere se realizează prin colaborarea mai multor f ă p-tuitori, actele acestora nu se fracţionează în raport de fiecare f ă ptuitor, ci se iauîn considerare în ansamblu. Astfel, dacă  trei inculpaţi aplică  victimei loviturirepetate cu diferite obiecte cauzându-i multiple leziuni şi suferinţe prelungite seva reţine infracţiunea de omor săvâr şit prin cruzimi.64 

Legiuitorul a dorit să sancţioneze mai aspru f ă ptuitorul care manifestă o

 periculozitate socială extremă. Practica judiciar ă a scos în evidenţă numeroasefapte de cruzime (stropirea victimei cu benzină şi incendierea acesteia, biciuireavictimei cu sârmă ghimpată, zdrobirea globilor oculari, arderea cu fierul de căl-cat, şocuri electrice prelungite, provocarea unor fracturi multiple şi lăsarea înză padă, zdrobirea degetelor, unghiilor, scoaterea ochilor, arderea cu fierul decălcat etc.).

b) Omorul săvâr şit asupra a două sau mai multor persoaneAcest element circumstanţial există în toate situaţiile în care acţiunea de

ucidere cu intenţie a avut ca rezultat moartea a două sau mai multor persoane.Circumstanţa de calificare a acestui omor o constituie pluralitatea victimelorucise. În lipsa acestei circumstanţe ne-am afla în faţa unui concurs real de in-fracţiuni şi vom avea atâtea infracţiuni câte victime există. Însă legiuitorul a f ă-cut o excepţie, considerând că pedeapsa aplicată în caz de concurs ar fi neîndes-tulătoare, a creat o unitate infracţională legală sancţionată în condiţiile art. 175C.pen. (închisoarea de la 15 la 25 ani şi interzicerea unor drepturi). În cazulomorului sancţionat de art. 176 lit. „b” C.pen. există ca element specific voinţa

61 A se vedea C.Bulai, C.Mitrache + colectiv, op.cit., p. 349.62 A.Boroi, op.cit., p. 94.63 A se vedea G.Antoniu, C.Bulai + colectiv, op.cit., vol.I, p.92.64 A se vedea A.Boroi, op.cit., p.93.

Page 56: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 56/339

  56

de a ucide în aceeaşi împrejurare şi prin aceeaşi acţiune două  sau mai multe persoane65 (explozia unei bombe care a ucis mai multe persoane, otr ăvirea ali-mentelor pe care le-au consumat victimele, descărcarea unei arme asupra unuigrup de persoane, descărcarea unor flacoane cu substanţe toxice volatile în în-

că peri folosite de mai multe persoane etc. având ca rezultat uciderea a cel puţindouă  persoane). Din practica judiciar ă, rezultă  că  elementul circumstanţial„asupra a două sau mai multor persoane” este îndeplinit ori de câte ori două saumai multe persoane au fost ucise de infractor în aceea şi împrejurare sau cuaceea şi ocazie, indiferent dacă omorul multiplu s-a produs printr-o singur ă ac-ţiune sau prin mai multe acţiuni (tr ăgând succesiv focuri de armă  asupra maimultor victime, lovind cu toporul două sau mai multe persoane66. Cerinţa esen-ţială în această situaţie, este ca acţiunile de ucidere să se deruleze în cadrul ace-leiaşi activităţi infracţionale, adică în aceeaşi împrejurare sau cu aceeaşi ocazie.

Dacă cel de-al doilea omor a fost comis după o perioadă de timp ce implică oaltă activitate infracţională sau a fost comis la un scurt interval de timp, însă înîmprejur ări diferite, nu va mai exista unitatea infracţională prevăzută în art. 176lit.”b” C.pen. ci o pluralitate de infracţiuni ce presupune aplicarea dispoziţiei prevăzute în art. 176 lit.”c” C.pen.

Infracţiunea agravată  se reţine indiferent dacă  autorul a ucis cel puţindouă persoane printr-o singur ă acţiune (explozie) sau mai multe acţiuni (focuride armă repetate, lovind cu cuţitul două sau mai multe persoane etc.).

Pentru reţinerea agravantei f ă ptuitorul trebuie să aibă reprezentarea con-

secinţelor, constând în uciderea a două sau mai multor persoane, să urmărească sau să accepte un asemenea rezultat.c) Omorul săvâr şit de o persoană care a mai comis un omor.Forma se caracterizează  prin aceea că  ea constituie o infracţiune de

omor repetată, f ă ptuitorul săvâr şind anterior o altă infracţiune de omor în formă consumată. Agravanta se aplică  din moment ce există  o faptă  anterioar ă  deomor, indiferent dacă acea faptă a fost prescrisă, amnistiată sau dacă a fost co-misă în timpul minorităţii f ă ptuitorului. Circumstanţa de calificare a faptei con-stă în existenţa acestui antecedent special al f ă ptuitorului. Prin omor se înţelegenumai fapta prevăzută  în art. 174 C.pen. şi nu orice infracţiune care a avut caurmare moartea unei persoane (ucidere din culpă, loviri cauzatoare de moarte,uciderea la cererea victimei, pruncuciderea etc.). Prin urmare antecedentul cerutde lege nu operează în aceste cazuri. De asemenea, agravanta nu se aplică dacă omorul anterior a fost comis în legitimă apărare.

Practica judiciar ă  şi unii autori, împărtăşesc punctul de vedere potrivitcăruia, pentru existenţa faptei prevăzută la art. 176 lit.”c” C.pen. este necesar caautorul să fi săvâr şit anterior o altă infracţiune de omor în faza de tentativă sauconsumată. „Săvâr şirea unei infracţiuni” potrivit art. 144 C.pen., se înţelege

65 V.Dongoroz + colab., op.cit., vol.III, p. 198.66 Culegere de decizii ale Tribunalului Suprem pe anul 1970, p. 49.

Page 57: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 57/339

  57

comiterea oricăreia dintre faptele pe care legea le pedepseşte ca infracţiune con-sumată în calitate de autor, instigator sau complice.

Incriminând omorul deosebit de grav, legiuitorul a avut în vedere ante-cedentele autorului (săvâr şirea anterioar ă a altui omor) vizându-l ca deosebit de

 periculos, indiferent dacă a intervenit reabilitarea, amnistia sau prescripţia.d) Omorul săvâr şit pentru a comite sau ascunde săvâr şirea unei tâlhă-rii sau piraterii.

Forma agravată  a infracţiunii constă  în  scopul   urmărit de f ă ptuitor şianume ascunderea săvâr şirii unei infracţiuni de tâlhărie sau piraterie.

În prima teză, f ă ptuitorul săvâr şeşte omorul pentru a-i facilita săvâr şireauneia din cele două infracţiuni(uciderea ofiţerului de cart pentru a putea comiteun act de piraterie asupra unei nave). În a doua teză  termenul de „ascundere”are înţeles de disimulare.

Deoarece tâlhăria şi pirateria sunt infracţiuni cu pericol social ridicat,scopul urmărit de f ă ptuitor face ca omorul să depăşească prin gravitatea sa atâtomorul simplu cât şi omorul calificat. Dacă în cazul omorului calificat prevăzutîn art. 175 lit.”h” C.pen., f ă ptuitorul urmăreşte săvâr şirea faptei, înlesnirea sauascunderea oricărei infracţiuni, în cazul omorului deosebit de grav (art. 176li.”d” C.pen.) scopul se restrânge la ascunderea unor infracţiuni grave (tâlhăriisau piraterii).

Săvâr şirea omorului pentru a înlesni comiterea tâlhăriei şi însuşirea de bunuri ale victimei ucise sunt două infracţiuni aflate în concurs: omor deosebit

de grav(art.176 lit.d) şi tâlhărie prev. de art.211 alin (1) C.pen.

 67

.Aşadar, ori de câte ori omorul consumat sau în fază  de tentativă  estesăvâr şit în scopul de a crea condiţii prielnice comiterii sau ascunderii unei tâlhă-rii sau piraterii, indiferent dacă rezultatul s-a produs sau nu, constituie omor de-osebit de grav.

e) Omorul săvâr şit asupra unei femei gravide.O asemenea faptă cauzează moartea a două fiinţe şi lezează simţământul

firesc al respectului faţă de fenomenul creaţiei umane. Graviditatea este o starefiziologică  stabilită de către medic sau prin alte mijloace. Nu are semnificaţiestadiul evoluţiei sarcinii deoarece textul foloseşte termenul „femeie gravidă”f ăr ă nici o limitare. Pentru existenţa infracţiunii, starea de graviditate trebuie să fie reală. Dacă  f ă ptuitorul săvâr şeşte omorul convins că  victima este gravidă,dar în realitate se constată inexistenţa sarcinii, agravanta nu funcţionează.

În situaţia în care atât femeia vizată cât şi femeia ucisă  (eroare de per-soană) sunt gravide, textul de lege se aplică deoarece cadrul normativ protejea-ză viaţa oricărei femei însărcinate.

În momentul în care f ă ptuitorul săvâr şeşte actul de ucidere el trebuie să cunoască starea de graviditate a victimei indiferent de sursă.

67 C.S.J. dec.nr.258/1995.

Page 58: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 58/339

  58

 f) Omorul săvâr şit asupra unui magistrat, poli  ţ ist, jandarm ori asupraunui militar, în timpul sau în leg ătur ă cu îndeplinirea îndatoririlor de servi-ciu sau publice ale acestora. 

Raţiunea reţinerii unei asemenea agravante decurge din calitatea subiec-

tului pasiv, aceea de purtător al autorităţii de stat (procuror, judecător, poliţist, jandarm sau militar).Pentru a opera această  circumstanţă  funcţionarul trebuie să  se afle în

timpul serviciului sau fapta să aibă legătur ă cu îndeplinirea îndatoririlor de ser-viciu sau publice ale victimei.

Calitatea de magistrat o au procurorii sau judecătorii potrivit legiinr.303/2004.

Calitatea de militar o au persoanele stabilite de legea nr.80/1995(statutulcadrelor militare).

 g) Omorul săvâr şit de către un judecător, procuror, jandarm, poli  ţ istsau militar în timpul sau în leg ătur ă cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciusau publice ale acestora.

Agravanta are legătur ă  directă  cu calitatea de judecător, procuror, jan-darm sau militar a subiectului activ al infracţiunii care reprezintă autoritatea destat. Pentru reţinerea acestei circumstanţe trebuie să existe o legătur ă între înda-toririle de serviciu şi activitatea infracţională de ucidere.

4. Pruncuciderea

Con ţ inutul legal   – „ pruncuciderea const ă  în uciderea copilului nou-nă scut săvâr  şit ă imediat după na ştere de către mama aflat ă într-o stare de tul-burare pricinuit ă de na ştere  şi se pedepse şte cu închisoare de la 2 la 7 ani”. 

Pruncuciderea este o varietate a infracţiunii de omor asupra copiluluinou-născut în condiţii care justifică atenuarea sancţiunii penale.

Pruncuciderea se refer ă nu la suprimarea vieţii oricărui copil, ci numai lauciderea de către mamă a copilului său nou-născut imediat după naştere.

Pruncuciderea este incriminată în legislaţiile penale (Codul penal românşi italian) ca o variantă  atenuată  a omuciderii determinată  de stări psiho-fiziologice ale mamei imediat după naştere.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) obiectul juridic special   îl constituie relaţiile sociale care ocrotesc

dreptul la viaţă a copilului nou-născut şi care sunt vătămate sau puse în pericol prin activitatea infracţională. Dreptul la viaţă există din momentul în care pro-cesul naşterii a luat sfâr şit şi copilul a fost expulzat. Odată expulzat, copilul arecalitatea de nou-născut oricât de scurt ar fi intervalul de timp în care acesta atr ăit. Uciderea copilului „imediat după naştere”, în concepţia legiuitorului, pre-supune un interval de timp limitat, foarte apropiat de momentul naşterii. Dacă fapta se comite într-un moment mai depărtat şi nu imediat după naştere va con-stitui infracţiunea de omor calificat.

Page 59: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 59/339

  59

b) obiectul material   îl reprezintă corpul copilului nou-născut deoareceasupra acestuia se exercită în mod nemijlocit activitatea de ucidere.

 Subiec ţ ii infrac ţ iuniia) subiectul activ este mama copilului nou-născut ca autor unic, califi-

cat. Ca şi infracţiunea de omor, infracţiunea de pruncucidere este susceptibilă de a fi săvâr şită de mai multe persoane. Într-adevăr, mama copilului nou-născut poate fi instigată sau ajutată la uciderea copilului nou-născut de către o persoa-nă str ăină sau rudă apropiată a acesteia (tatăl, bunica).

Dacă alături de mamă, mai multe persoane comit un omor asupra copilu-lui nou-născut, acestea vor r ăspunde pentru omor calificat (art. 175 lit. C.pen.),iar mama pentru infracţiunea de pruncucidere, dacă se dovedeşte că a fost într-ostare de tulburare pricinuită de naştere.

Pruncuciderea reprezintǎ  o formǎ  mai uşoar ǎ  de omucidere. Totodatǎ,

mama trebuie sǎ se fi aflat într-o puternicǎ tulburare pricinuitǎ de actul naşteriişi nu de un conflict exterior. Aceste douǎ condiţii trebuie îndeplinite cumulativ.Dacǎ lipseşte aceastǎ stare, mama va r ǎspunde pentru omor calificat.

b) subiectul pasiv, trebuie să aibă calitatea de copil nou-nă scut , indife-rent dacă provine din căsătorie sau din afara căsătoriei. Calitatea de nou-născutse obţine prin luarea în considerare a procesului naşterii (ansamblul travaliuluişi trecerea fiinţei umane din mediul uterin în ambianţa externă). Durata maximă a stării de nou-născut pentru naşterile normale este de circa 10-14 zile.68 Există deci o modalitate medicală de determinare a perioadei în care putem afirma că 

nou-născutul păstrează caracteristicile fiziologice corespunzătoare stării sale.Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) elementul material   constă  într-o ac ţ iune  sau inac ţ iune de ucidere a

victimei, prin orice mijloace, apte de a suprima viaţa acesteia, rezultat evidenţi-at de constatările medico-legale.

Infracţiunea se poate săvâr şi şi prin inacţiune (nehr ănirea nou-născutului, lăsarea în frig, abandonarea în locuri izolate etc.). Cerinţa esenţială alegii este ca acea acţiune sau inacţiune ce are ca efect moartea copilului să  serealizeze „imediat după na ştere”.

O altă cerinţă este starea de tulburare pricinuită de naştere. Această sta-re trebuie interpretată prin prisma ştiinţelor medicale şi psihologice.

b) urmarea imediat ă. Moartea victimei trebuie să fie consecinţa acţiuniisau inacţiunii f ă ptuitorului asupra copilului nou născut.

c) leg ătura de cauzalitate  se stabileşte între actul de agresiune (cauza)comis de mamă asupra copilului şi moartea acestuia (efect).

 Latura subiectivă.Elementul subiectiv se exprimă  la infracţiunea de pruncucidere prin in-

ten ţ ie, în ambele ei modalităţi-direct ă ori indirect ă. Atitudinea subiectivă a au-

 68 Asupra căreia se pronunţă medicul legist.

Page 60: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 60/339

  60

toarei – de a urmări sau accepta producerea rezultatului manoperelor sale – tre- buie însă a fi spontană şi determinată exclusiv de starea de tulburare pricinuită de naştere.

Starea de tulburare pricinuit ă de na ştere. În procesul naşterii apar une-

ori stări psihofiziologice anormale, determinate de actul naşterii, stări care, chi-ar dacă nu provoacă tulbur ări de conştienţă ce pot induce abolirea discernămân-tului, sunt capabile să explice comportamentul deviant a femeii, imediat după naştere. Determinarea existenţei reale a unei asemenea stări este o problema defapt, desigur şi de specialitate, ce este constatată şi stabilită, în principiu, prinaportul medicilor, în cadrul unei expertize medico-legale psihiatrice.69corobora-te cu restul probelor administrate în procesul penal, şi în final evaluate de cătremagistrat. Pentru ca uciderea copilului nou-născut de către mamă să fie consi-derată pruncucidere este necesar, între altele, să se dovedească că aceasta a su-

ferit în timpul naşterii o anumită tulburare datorată acesteia, altfel fapta de uci-dere a propriului copil de către mamă comisă chiar şi datorată unor stări conflic-tuale grave (temerea provocată de posibila reacţie a părinţilor, soţului, concubi-nului la aflarea veştilor), care pot influenţa psihicul autoarei, va constitui infrac-ţiunea de omor. În acest caz împrejur ările, care, de fapt, constituie mobiluri aleautoarei, pot fi avute in vedere şi reţinute la circumstanţierea r ăspunderii penalea acesteia.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Tentativa şi actele preparatorii nu sunt pedepsite.

Consumarea  infracţiunii are loc în momentul survenirii decesului copi-lului nou-născut, indiferent de momentul începerii acţiunii/inacţiunii întreprinseîn acest scop.

 Modalit ăţ i : Pruncuciderea poate prezenta diferite modalităţi faptice de-terminate de împrejur ările concrete în care s-au săvâr şit faptele.

 Sanc ţ iuni : Închisoarea de la 2 la 7 ani. 

5. Uciderea din culpă Con ţ inutul legal : Infracţiunea este prevăzută în art. 178 C.pen şi constă 

în „uciderea din culpă a unei persoane. Fapta este mai gravă când s-a petrecutca urmare a nerespect ării dispozi ţ iilor legale ori a mă surilor de prevedere pentru exerci ţ iul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumeactivit ăţ i” [alin.(2) art. 178]. Când uciderea din culpă  este săvâr  şit ă  de unconducător de vehicul cu trac ţ iune mecanică , având în sânge o îmbiba ţ ie al-coolică  peste limita legal ă  sau care se afl ă  în stare de ebrietate alin.(3) sau fapta săvâr  şit ă din culpă de orice alt ă persoană în exerci ţ iul profesiei sau me- seriei şi care se afla în stare de ebrietate alin.(4).

 Fapta este deosebit de gravă dacă  s-a cauzat moartea a două sau maimultor persoane” [alin.(5)].

69 ICCJ,Dec.nr4956/2004, BC, nr.2, 2005,p.61

Page 61: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 61/339

  61

Ca şi omorul, uciderea din culpă are ca urmare moartea unei persoane,deosebirea dintre ele fiind forma de vinovăţie (culpa înlocuind intenţia). Potrivitart. 20 alin.(3) C.pen. „fapta comisa din culpa constituie infracţiune numai cândin lege se prevede aceasta”. Culpa cu prevedere – „autorul prevede rezultatulfaptei sale, dar nu-l acceptă, socotind f ăr ă temei că el nu se va produce; şi culpaf ăr ă  prevedere sau culpa simplă  neglijenţa, când nu prevede rezultatul fapteisale deşi trebuia şi putea să-l prevadă. Unii autori70 consider ă că  în alin.(1) alart. 178 C.pen. este prevăzută uciderea din culpă în formă simplă iar în alin. (2)este prevăzută ceea ce se cheamă culpa profesional ă, pentru că se vorbeşte defapta comisă  în exercitarea unei profesii, meserii sau a unei anumite activităţi.Din analiza textului de incriminare prin culpa profesional ă, înţelegem culpaaceluia care exercitând o profesie, o meserie sau efectuând o anumită activitateîn care există reguli generale prevăzute în statutul acestora, dispoziţii legale saumăsuri de prevedere care trebuie luate în practica meseriei, nu le respectă şi prin

aceasta se ajunge la moartea persoanei.71  Profesia, este o activitate socială care are la bază o fundamentare ideo-

logică. Meseria se bazează pe aptitudinile unei persoane de a face ceva. Profesiase deosebeşte de meserie prin îndemânare, fundamentare teoretică pe care me-seria nu o are.

„ Efectuarea unei anumite activit ăţ i”, este o activitate socială desf ăşurată în mod auxiliar de cineva, în care există  anumite reguli, dispoziţii legale sau practici sociale care trebuie respectate de cel care desf ăşoar ă acea activitate.

De exemplu vânătoarea nu este nici profesie nici meserie, însă exist ă re-

 guli sau dispozi ţ ii legale care trebuie cunoscute şi respectate. Chiar dacă ucide-rea din culpă  este o infracţiune cu pericol mai redus decât omorul, nu trebuiesubestimată. Prin frecvenţa ei, această  infracţiune constituie o ameninţare seri-oasă pentru viaţa omului. Posibilitatea uciderii din culpă, a crescut în ultimii aniîn condiţiile dezvoltării parcului de autovehicule, a mecanizării procesului de producţie, folosirea pe scar ă  largă a energiilor convenţionale iar atitudinea ne-glijenţei în folosirea acestor tehnologii poate avea consecinţe tragice.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii: 

a) obiectul juridic special  – relaţiile sociale a căror dezvoltare şi realiza-re nu este posibilă f ăr ă ocrotirea vieţii omului chiar în raport cu faptele comisedin culpă şi care ar putea aduce atingere acestei valori fundamentale.

b) obiectul material  – corpul fizic al persoanei asupra căreia se exercită acţiunea (inacţiunea) f ă ptuitorului.

 Subiec ţ ii infrac ţ iuniia) subiectul activ poate fi orice persoană. În anumite situaţii legea cere o

anumită  calitate (conducătorul autovehiculului sau orice persoană  aflată  înexerciţiul profesiei – medic, fochist etc.).

70 A se vedea A.Filipaş, op.cit., p. 212.71 Idem., p.212.

Page 62: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 62/339

  62

b) subiectul pasiv este persoana ucisă din culpă. Uneori aceeaşi persoa-nă poate fi subiect activ şi subiect pasiv al infracţiunii (ex.: accidentul rutier ca-uzat din culpa şoferului în care a decedat şi el).

Con ţ inutul constitutiv

1) Latura obiectivă:a) elementul material  se realizează ca şi în cazul omorului printr-o ac ţ i-une sau inac ţ iune, existând o asemănare între activităţile care au ca rezultat uci-derea unei persoane indiferent dacă sunt intenţionate sau neintenţionate, legiui-torul folosind termenul de „ucidere” indiferent de modul în care s-a derulat ac-tivitatea care a avut drept rezultat pierderea vieţii. Omorul intenţionat este ex- presia unei conduite violente a autorului – în cazul uciderii din culpă există oconduită  greşită  a f ă ptuitorului într-o situaţie periculoasă, capabilă  să  producă consecinţe grave pentru viaţa persoanei.

În acest caz nu avem o infracţiune violentǎ, premeditatǎ  sau prin cru-zimi, ci o conduitǎ  greşitǎ  a autorului într-o situaţie periculoasǎ  (conducereaunui autovehicul, mânuirea unui agregat). Dacǎ  f ǎ ptuitorul s-a folosit însǎ  deaceste instrumente pentru a produce moartea persoanei, nu va mai opera inci-denţa acestui articol.

b) urmarea imediat ă. Infracţiunea de ucidere din culpă este condiţionată de producerea unui rezultat specific – moartea victimei. Dacă acest rezultat nuse produce, încadrarea juridicǎ a faptei va fi de vǎtǎmare corporalǎ din culpǎ.

c) leg ătura de cauzalitate. De cele mai multe ori legătura de cauzalitate

dintre acţiune sau inacţiune şi efectul acesteia (moartea victimei) este evidentă.Insă, ea trebuie întotdeauna stabilitǎ, astfel încât sǎ se cunoascǎ în concret faptacare a dus la acest rezultat. Nu va exista legătur ă de cauzalitate dacǎ între acţiu-nea f ǎ ptuitorului şi urmarea imediatǎ  s-au interpus factori externi.Totodatǎ nuva exista legătur ă de cauzalitate dacǎ f ǎ ptuitorul, în momentul sǎvâr şirii faptei,nu-şi putea reprezenta urmǎrile faptelor sale (caz fortuit).

2) Latura subiectivă. Forma de vinovăţie este culpa fie în forma culpeicu previziune (uşurinţă) fie în forma culpei simple (neglijenţă) aşa cum sunt prevăzute în art. 19 C.pen.

În cazul uciderii din culpă, f ă ptuitorul nu doreşte să se producă rezulta-tul (moartea victimei), dar în prima ipoteză (uşurinţa) sper ă f ăr ă temei că rezul-tatul nu se va produce, iar în a doua ipoteză nu-l prevede deşi trebuia şi puteasă-l prevadă.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iunia) forme:  În principiu, la infracţiunile săvâr şite din culpă, nu există  o

hotărâre infracţională care să fie pregătită şi pusă în executare, fiind exclusă po-sibilitatea formelor imperfecte (acte pregătitoare sau tentativă). Aşadar ucidereadin culpă este o infracţiune de rezultat ce se consumă în momentul produceriimor ţii persoanei.

b) modalit ăţ i : Art. 178 C.pen., în afara uciderii din culpă în formă simplă,în alineatele următoare sunt prezentate mai multe modalităţi normative agravate.

Page 63: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 63/339

  63

1  Alin. (2) incriminează ”uciderea din culpǎ  ca urmare a nerespect ǎ riidispozi  ţ iilor legale ori a mǎ surilor de prevedere pentru exerci  ţ iul unei func ţ isau meserii, ori pentru efectuarea unei anume activit ǎţ i, se pedepseşte cu în-chisoare da la 2 la 7 ani”.

Profesionistul sau meseriaşul care nu săvâr şeşte fapta în timpul exercită-rii profesiei sau meseriei, r ăspunde pentru forma simplă  a infracţiunii, înschimb cel care nu este calificat în profesia sau meseria respectivă dar exercită în fapt o activitate specifică  f ăr ă  a respecta regulile va r ăspunde pentru faptaagravată. Potrivit legii,  subiectul activ trebuie să fie un profesionist sau meseri-aş, ori să îndeplinească o activitate determinată şi să existe reguli, dispoziţii le-gale, măsuri prevăzute în acte normative pe care acesta să nu le fi respectat.

Prin urmare, culpa profesională se înf ăţişează sub ambele modalităţi de-finite de lege (uşurinţa şi neglijenţa).

Practica judiciar ă a decis că există r ăspundere penală în formă agravată a conducătorului auto care ucide din culpă o persoană, ca urmare a nerespectăriidispoziţiilor legale referitoare la conducerea pe drumurile publice. Nu are rele-vanţă dacă persoana are sau nu permis de conducere, dacă este profesionist sauamator etc.

În aceastǎ agravantǎ  se includ de obicei accidentele de circulaţie. Aiciintervine culpa profesionalǎ, când şoferii sunt obligaţi sǎ reducǎ viteza pânǎ  laevitarea oricǎrui pericol. În activitatea medicalǎ se poate reţine culpa profesio-nală în cazul unei consultaţii superficiale a bolnavului.

Astfel, de ex. existǎ r ǎspunderea penalǎ a chirurgului care, dupǎ efectua-

rea operaţiei a uitat o compresǎ în corpul victimei şi aceasta a decedat.2. O altă modalitate normativă  este cea prevăzută de art. 178 alin. (3)

C.pen. „când uciderea din culpǎ   a unei persoane este sǎ vâr şit ǎ   de unconducǎ tor de vehicul cu trac ţ iune mecanicǎ  , având în sânge o îmbiba ţ iealcoolicǎ 72ce depǎşeşte limita legal ǎ 73 sau care se afl ǎ  în stare de ebrietate74 , pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani”.

Cu aceeaşi pedeapsǎ   se sanc ţ ioneaz ǎ   fapta sǎ vâr şit ǎ  din culpǎ  , deorice alt ǎ  persoanǎ  în exerci  ţ iul profesiei sau meseriei şi care se afl ǎ  în starede ebrietate-alin. (4) .

În acest caz subiectul activ este calificat în sensul cǎ este un conducǎtorde vehicul cu tracţiune mecanică. De menţionat cǎ, starea de ebrietate nu estesinonimǎ  cu starea în care şoferul are în corp o anumitǎ  îmbibaţie alcoolicǎ.Aceastǎ agravantǎ îşi are raţionamentul în aceea cǎ între alcoolism şi infracţio-nalitate existǎ o strânsǎ legǎtur ǎ. Dupǎ unii autori aceastǎ agavantǎ ar îndeplini

72 Cantitatea de alcool măsurată în grame la 1000 grame de sânge. Alcoolemia se stabileşte prinanaliza de laborator a probei de sânge preluată de la persoana cercetată.73 Limita legală de îmbibaţie alcoolică a cărei depăşire antrenează r ăspunderea penală a persoa-nelor care conduc autovehicule pe drumurile publice este de 0,8 gr/l alcool pur în sânge(Legea

nr.49/2006).74  Starea de ebrietate este provocată  de consumul de alcool, având ca efect scăderea atenţiei,autocontrolului, incoerenţă, atenuarea reflexelor, tulbur ări psiho-senzoriale etc.

Page 64: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 64/339

  64

condiţiile concursului de infracţiui, iar dupǎ  alţii aceasta ar fi o infracţiunecomplexǎ. Însǎ cei mai mulţi tind cǎtre prima opinie.

3.Dacǎ  prin fapta sǎ vâr şit ǎ  s-a cauzat moartea a douǎ  sau mai multor persoane, la maximul pedepselor prevǎ  zute în alin. precedente se poatead 

ǎ uga un spor de pân

ǎ   la 3 ani.” Aceastǎ agravantǎ are în vedere situaţia în

care printr-o singur ă. dacă se cauzeazǎ moartea a 2 sau mai multor persoane.c) sanc ţ iuni : În formă simplă, uciderea din culpă se pedepseşte cu închi-

soare de la 1 la 5 ani. Formele agravate sunt pedepsite diferenţiat [art.178alin.(2) – închisoare de la 2 la 7 ani; alin. (3) şi (4) închisoarea de la 5 la 15 ani,iar pentru forma prevăzută în alin. (5) la maximul pedepselor prevăzute în ali-neatele precedente se adaugă un sport de până la 3 ani].

6. Determinarea sau înlesnirea sinucideriiCon ţ inutul legal: Potrivit art. 179 C.pen., „ fapta de a determina sau de

a înlesni sinuciderea unei persoane, dacă sinuciderea sau încercarea de sinu-cidere a avut loc. Fapta este mai gravă dacă s-a săvâr  şit fa ţă de un minor sau fa ţă de o persoană care nu era în stare să- şi dea seama fa ţă de fapta sa, ori nu putea fi st ă până pe actele sale. Aceast ă infrac ţ iune reprezint ă o modalitate par-ticular ă a omuciderii. Acest articol incriminează contribu ţ ia la omucidere (de-terminarea sau înlesnirea sinuciderii, considerându-se în mod just că asemenea fapte aduc atingere într-un fel dreptului la via ţă al altei persoane)”.

Conform principiului potrivit căruia nimeni nu poate dispune în nici unfel de viaţa altuia, dreptul penal incriminează determinarea sau înlesnirea sinu-ciderii ca o modalitate particular ă a omuciderii.

Deşi fapta de sinucidere nu este incriminată de legea penală, deoareceluarea propriei vieţi nu generează un raport social de conflict, determinarea unei persoane să se sinucidă sau ajutarea ei să facă acest gest, reprezintă fapte de pe-ricol social incriminate de art. 179 C.pen. Cel care a încercat să se sinucidă şinu a reuşit nu r ăspunde penal pentru fapta sa, deoarece omul nu se află  cu elînsuşi în relaţie socială.75 

De fapt, art. 179 C.pen. incriminează instigarea sau incitarea la sinucide-re. De obicei, actele de autoagresiune care au ca urmare moartea, sunt consecin-ţa unor grave deficienţe psihice, unite cu motive de disperare ale celui ce recur-ge la un asemenea gest. Indiferent de cauzele sinuciderii, actul în sine se opuneintereselor societăţii, nu numai prin pierderea vieţii individului ci şi prin ceea ceexprimă actul respectiv, prin modul de rezolvare a dramelor individuale care nutrebuie să fie o soluţie salvatoare.

Cel care apelează la un act de autoagresiune de natur ă a-i cauza moartea, posedă grave deficienţe în structura lui psiho-fizică, unite cu motive de dispera-re aflate la limită, care nu-i permit într-un anume moment să intuiască semnifi-caţia actului.

75 A se vedea A.Filipaş, op.cit., p. 220.

Page 65: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 65/339

  65

Particularitatea acestei infracţiuni constă  în modalitatea de acţiune înscopul suprimării vieţii unei persoane. Dacă  în cazul celorlalte infracţiuni deomucidere autorul acţionează asupra corpului victimei, având ca rezultat ucide-rea acesteia, în cazul determinării sau înlesnirii sinuciderii autorul acţionează 

asupra conştiinţei viitoarei victime, pentru a o convinge să  se sinucidă  ori îiacordă sprijinul necesar înf ă ptuirii actului suicidar, acţiunea cu efecte letale fi-ind lucrarea exclusivă a sinucigaşului76 

Condi  ţ ii preexistente1) Obiectul infrac ţ iunii :a) obiectul juridic special al infracţiunii îl reprezintă viaţa persoanei şi

relaţiile sociale care se nasc şi se dezvoltă în jurul acestei valori.b) obiectul material îl reprezintă corpul persoanei care s-a sinucis sau a

încercat să se sinucidă ori care a fost determinată să se sinucidă sau căreia i-a

fost înlesnită sinuciderea.2) Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) subiect activ  poate fi orice persoană care r ăspunde potrivit legii pena-

le, participaţia fiind posibilă în toate formele sale.b) subiect pasiv poate fi orice persoană asupra căreia se realizează acţi-

unea de determinare sau înlesnire a sinuciderii.În situaţia prev. de art.179 alin (2) acesta are calitatea de minor sau o

 persoană care nu era în stare să-şi dea seama de fapta sa(iresponsabilă).În cazul formei agravate, subiectul pasiv este un minor sau o persoană 

care nu-şi dă seama pentru faptele sale sau nu este stă până pe actele sale.Con ţ inutul constitutiv1) Latura obiectivă: a) Elementul material  al laturii obiective implică o ac ţ iune de determi-

nare sau înlesnire a sinuciderii. Determinare reprezintă o formă de participare morală la sinucidere şi se

înţelege acţiunea de convingere a unei persoane să ia hotărârea (inexistentă an-terior) de a se sinucide, sau de a întări, consolida sau definitiva hotărârea pree-xistentă  a altuia de a se sinucide, înlăturând reţinerile sau şovăielile altuiainsuflându-i trecerea la săvâr şirea faptei.77 

 Nu are importanţă dacă ideea sinuciderii a fost sugerată victimei de cătreautor sau această idee încolţise în mintea victimei mai înainte. Nu prezintă inte-res nici mijloacele prin care s-a realizat acţiunea de determinare (rugăminţi, or-dine, şantaj, constrângere fizică etc.).78 

Determinarea la sinucidere se realizează nu numai prin îndemnuri, ru-găminţi sau amăgire, ci şi prin acţiuni violente (acte de tortur ă, supunerea la

76 Gh.Diaconescu, C.Duvac, op.cit., pag.115.77 A se vedea O.A.Stoica, op.cit., p.85.78 A se vedea A.Boroi – Infracţiunea de determinare sau înlesnire a sinuciderii, Revista „Drep-tul” nr. 7/1998, pag.60.

Page 66: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 66/339

  66

chinuri repetate, scandaluri, bătăi) care pot să aducă victima în stare de dispera-re – sinuciderea fiind o soluţie de uşurare a victimei, de cruţare a suferinţelor.

 Înlesnirea reprezintă, în fapt, o formă de participare materială la sinuci-dere şi presupune orice acţiune de sprijinire a subiectului pasiv în realizarea ho-

tărârii de a se sinucide. Aceasta se poate realiza numai prin acte pozitive (comi-siune) - o atitudine pasivă (omisivă) faţă de persoana care încearcă să se sinuci-dă fiind exclusă. De asemenea, înlesnirea poate consta în procurarea sau pregă-tirea mijloacelor necesare, în darea de sfaturi, în înlăturarea piedicilor materialeetc. Hotărârea de a se sinucide apar ţine subiectului pasiv.

În toate situaţiile, este necesar ca acţiunea ce constituie elementul mate-rial (determinarea sau înlesnirea), să fi avut ca urmare imediată sinuciderea saucel puţin încercarea de a se sinucide a victimei. Acţiunea de sinucidere sau în-cercarea de a se sinucide trebuie să apar ţină întotdeauna sinucigaşului – altfel,

fapta poate avea o altă încadrare juridică (cel care obligă victima să se împuşte,să  înghită  otravă, să  sar ă  de la înălţime, va r ăspunde pentru infracţiunea deomor). În cazul în care victima nu a avut posibilitatea să decidă  în mod liberasupra acţiunilor sale, nu se va reţine infracţiunea de determinare sau înlesnire asinuciderii (condiţii de ameninţare sau violenţă extremă la care este supusă vic-tima f ăr ă a avea altă alternativă decât sinuciderea) ci infracţiunea de omor.

Deci, când constrângerea victimei este de asemenea natur ǎ încât nu lasǎ acestuia nici o posibilitate concretǎ  de a acţiona altfel, ori de a se împotrivi,f ǎ ptuitorul va r ǎspunde pentru infracţiunea de omor. Cel care sileşte o persoanǎ 

sǎ se sinucidǎ va r ǎspunde tot pentru omor.b) urmarea imediat ă  – rezultatul care se produce este fie sinucidereavictimei fie încercarea de a se sinucide a acesteia, rezultatul fiind prevăzut înconţinutul textului de incriminare.

c) leg ătura de cauzalitate. Este necesar ca între acţiunea de determinaresau înlesnire a sinuciderii şi rezultatul produs să existe un raport de cauzalitate.Dacă sinuciderea s-a datorat altor cauze, fapta respectivă va avea altă încadrare juridică79 sau nu va constitui infracţiune.

2) latura subiectivă: Forma de vinovăţie este inten ţ ia direct ă  sau indi-rect ă fiind necesar ca f ă ptuitorul să prevadă că victima, ca urmare a activităţiisale, de îndemnare sau înlesnire se va sinucide şi să  dorească  sau să  accepteacest rezultat.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuni Forme: - formele imperfecte (acte pregătitoare şi tentativa) nu se pedep-

sesc. Fapta se consumă în momentul în care sinuciderea sau încercarea de sinu-cidere a avut loc.

 Modalit ăţ i: - Forma simplă art. 179 alin.(1) C.pen. modalităţile agravateale infracţiunii sunt prevăzute în alin.(2) şi anume, când fapta s-a săvâr şit faţă de un minor sau faţă de o persoană care nu era în stare să-şi dea seama de fapta

79 Violul care a avut ca urmare sinuciderea victimei.

Page 67: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 67/339

  67

sa, ori nu putea fi stă până pe actele sale.80 În ambele modalităţi agravate se cereca f ă ptuitorul să fi cunoscut că victima este minor sau o persoană iresponsabilă,altfel agravanta nu se poate reţine.

Sanc ţ iuni: În forma tipică fapta este sancţionată cu închisoare de la 2 la

7 ani, iar pentru forma agravată închisoare de la 3 la 10 ani. III. LOVIREA Ş  I V  Ă T  Ă  MAREA INTEGRIT  ĂŢ  II CORPORALE

 SAU A S  Ă  N  Ă T  ĂŢ  II

Caracterizare generală. Infracţiunile contra integrităţii corporale sausănătăţii constituie o subgrupă a infracţiunilor contra persoanei, în care sunt re-glementate acele fapte de pericol social, săvâr şite prin orice mijloace, prin carese cauzează unei persoane suferinţe fizice sau o vătămare a integrităţii corporale

ori sănătăţii.Obiectul juridic  al acestor infracţiuni îl constituie relaţiile sociale carese refer ă la asigurarea integrităţii corporale sau sănătăţii persoanei fizice, adică la asigurarea unui climat de siguranţă în care persoana să fie intangibilă.

Sănătatea şi integritatea fizică a persoanei sunt valori sociale intangibilegarantate şi prin dispoziţiile art. 22 din Constituţia României. Viaţa socială nuse poate desf ăşura normal decât în condiţii de siguranţă civică, pentru membriisocietăţii, faptele de agresiune corporală fiind incriminate şi sancţionate de le-gea penală. Sunt incriminate numai faptele de pericol social prin care este vă-

tămată integritatea corporală sau sănătatea altuia (nu sunt sancţionate actele deautoagresiune).Sub aspectul conţinutului obiectiv, aceste infracţiuni sunt comisive, dar

 pot fi săvâr şite şi prin omisiuni. Cele mai multe au, ca urmare imediată, o vătă-mare a integrităţii corporale sau sănătăţii persoanei agresate. În unele situaţii,urmarea imediată se poate prelungi dincolo de momentul consumării infracţiu-nii agravându-se în mod progresiv în funcţie de complicaţiile survenite ulterior.

Sub aspectul laturii subiective, aceste infracţiuni se săvâr şesc fie cu in-tenţie directă sau indirectă fie din culpă.

1. Lovirea sau alte violenţeCon ţ inutul legal : Infracţiune incriminată de art. 180 C.pen. şi constă în

„lovirea sau orice alte acte de violen ţă cauzatoare de suferin ţ e fizice exercitateasupra unei persoane (alin.(1) precum  şi lovirea sau actele de violen ţă care au pricinuit o văt ămare ce necesit ă pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult20 zile”.

În ambele situaţii fapta este agravată  „dacă  a fost săvâr  şit ă  asupramembrilor de familie.”

După cum se observă, textul de lege protejează pe deoparte corpul per-

 80 Persoane iresponsabile.

Page 68: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 68/339

  68

soanei şi sănătatea, iar pe de altă parte integritatea corporală a persoanei împo-triva lovirilor sau altor violenţe. Prin loviri înţelegem acţiunea de lovire a cor- pului uman cu sau de corpuri dure. Lovirile sunt de natur ă fizică. Alte violenţe,sunt violenţe de natur ă  fizică, care nu sunt loviri cum ar fi şocurile electrice,

otr ăvurile, radiaţiile etc. Lovirea sau violenţa se poate exercita printr-o acţiunedirect ă (lovirea cu pumnul, cu piciorul, cu corpuri dure) sau indirect ă (îmbrâncire,trântire, aşezare în calea victimei a unui obstacol, prin asmuţirea unui câine etc.).

Lovirile se pot exercita şi prin inacţiuni (neacoperirea unor gropi, şan-ţuri, nesemnalizarea unor obstacole, neîngr ădirea unui loc periculos) prin carevictima este expusă  să se lovească. Fapta de lovire sau alte violente a fost in-criminată într-o variantă tip [alin. (1) art. 180 C.pen.] şi o variantă agravată ca-racterizată  prin producerea unor leziuni traumatice sau este afectată  sănătatea persoanei iar pentru vindecare sunt necesare zile de îngrijiri medicale.

Acţiunea penală  se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoaneivătămate. Dacă fapta a fost comisă asupra membrilor de familie, acţiunea pena-lă se pune în mişcare şi din oficiu.

Împăcarea păr ţilor înlătur ă  r ăspunderea penală, producându-şi efecte şiîn cazul în care acţiunea penală a fost pusă în mişcare din oficiu.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) obiectul juridic special   îl formează  relaţiile sociale care se refer ă  la

ocrotirea integrităţii corporale sau sănătăţii fiecărei persoane împotriva actelor

de agresiune. Săvâr şirea faptei este condiţionată de existenţa în viaţă a persoa-nei agresate, indiferent de starea de sănătate sau sensibilitatea victimei.b) obiectul material  – corpul persoanei agresat sau supus la suferinţe fizice. Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiectul activ poate fi de regulă orice persoană, iar în forma agrava-

tă trebuie să fie so ţ  sau rud ă apropiat ă cu victima. Fapta se poate comite şi în participaţie în toate formele sale.

b) Subiectul pasiv în cazul alin. (1) şi (2) poate fi orice persoană. În ca-zul formelor agravate subiectul pasiv este calificat – (membru de familie)81.

Con ţ 

inutul constitutiv Latura obiectivă: a) elementul material  constă în săvâr şirea oricărei activităţi care a avut

ca rezultat atingerea violentă a corpului omenesc producătoare de suferinţe fizi-ce. Cauzarea de suferinţe fizice se poate realiza prin orice mijloace.

 Lovire – acţiune energică de atingere, agresiune, izbire bruscă şi violen-ţă  asupra corpului victimei, cu sau de un corp contondent (lovirea de perete,caldarâm, cu instrumente de lovire sau armă etc.).

81 Art. 149 defineşte membru de familie ca fiind soţul sau ruda apropiată dacă cea din urmă lo-cuieşte împreună cu f ă ptuitorul.

Page 69: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 69/339

  69

 Acte de violen ţă – manifestări brutale, constrângeri fizice de natur ă  acauza suferinţe fizice (trântirea, smulgerea părului, aruncarea asupra victimei cudiverse obiecte, asmuţirea câinelui sau alte animale periculoase etc.).

Prin vătămare corporală  se produce o afectare a substanţei corpuluiuman sau sănătăţii acestuia. Vătămarea este consecinţa unei acţiuni agresi-ve(violenţe), prin intermediul unui obiect asupra corpului uman, care are caefect producerea unui traumatism (echimoze, hematom, escoriaţii, plăgi etc.)

Fapta se realizează astfel prin ac ţ iune dar şi prin inac ţ iune (victima fiindexpusă să se lovească – împr ăştierea pe scări a unei substanţe lunecoase, ame-ninţarea victimei – aceasta fuge din cauza spaimei se împiedică şi se loveşte încădere etc.).

b) urmarea imediat ă constă în provocarea unei suferinţe fizice ca urma-re a lovirilor sau violenţelor exercitate asupra victimei. În cazul lovirii, suferinţafizică este prezumată, fiind o consecinţă directă a actelor de agresiune (echimo-

ze, excoriaţii, fracturi care necesită  îngrijiri medicale, pentru vindecare,realizându-se forma tip a infracţiunii).

c) leg ătura cauzal ă  există  între activitatea f ă ptuitorului şi rezultatul produs.

 Latura subiectivă – Infracţiunea de lovire poate fi săvâr şită cu inten ţ ie directă sau indirectă de a vătăma integritatea corporală sau sănătatea victimei.În anumite împrejur ări poate fi săvâr şită şi cu inten ţ ie depăşit ă (praeterintenţie),când autorul deşi a săvâr şit fapta cu intenţia de a lovi urmărind producerea unuianume rezultat, a prevăzut şi urmările mai grave, f ăr ă a le dori sau accepta. In-

fracţiunea nu există  dacă  lovirile sau violenţele sunt consecinţa unor jocurisportive legale (lupte, box, arte mar ţiale etc.).

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: La această  infracţiune, tentativa este posibilă, însă  nu este in-

criminată datorită pericolului social redus. Infracţiunea se consumă în momen-tul lovirii sau exercitării actului de violenţă asupra corpului victimei şi produce-rii suferinţei fizice. Chiar dacă  în aceleaşi împrejur ări victimei îi sunt aplicatemai multe lovituri (bătaie) va exista o singur ă infracţiune. Dacă însă f ă ptuitorulloveşte mai multe persoane, va exista concurs real de infracţiuni.

Infracţiunea poate fi săvâr şită şi în formă continuată, dacă agresorul lo-veşte aceeaşi persoană în împrejur ări diferite şi în baza aceleiaşi rezoluţii infrac-ţionale.

 Modalit ăţ i: În afara formei simple infracţiunea are şi două forme agravate:a. fapta se sǎvâr şeşte asupra membrilor de familieb. când fapta produce leziuni ce necesitǎ pentru vindecare îngrijiri medi-

cale de cel mult 20 de zile. Nu intr ǎ în acest termen durata concediului medical.Prin „îngrijiri medicale” se înţelege supunerea victimei la un regim sau

tratament adecvat în vederea vindecării. Durata concediului medical nu coinci-

de întotdeauna cu durata îngrijirilor medicale pentru vindecare. Timpul necesar pentru îngrijiri medicale se stabileşte de către medicul legist în urma examinăriimedico-legale a victimei.

Page 70: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 70/339

  70

 Sanc ţ iuni : - închisoare de la o lunǎ la 3 ani - în forma tip şi- închisoare de la 6 luni la 1 an, de la 3 luni la 2 ani, de la 1 la 2 ani - în

forma agravatǎ.

Pentru toate modalităţile normative pedeapsa închisorii este prevăzută înalternanţă cu amenda.

2. Vătămarea corporală Con ţ inutul legal : Potrivit art.181 C.pen vătămarea corporală este „ fap-

ta prin care s-a pricinuit integrit ăţ ii corporale sau sănăt ăţ ii o văt ămare carenecesit ă  pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 60 zile”. Fapta estemai gravă dacă a fost săvâr  şit ă asupra membrilor familiei.”

Vătămarea corporală, este o faptă care lezează integritatea corporală sausănătatea altei persoane şi este o variantă a infracţiunii de lovire sau alte violen-ţe, care prezintă un pericol social mai mare decât al acesteia din urmă, ca urma-re a consecinţelor produse.

Acţiunea penală  se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoaneivătămate. În cazul formei agravate, acţiunea penală poate fi pusă în mişcare şidin oficiu. Împăcarea păr ţilor înlătur ă r ăspunderea penală, producându-şi efec-tele şi când a fost pusă în mişcare din oficiu.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii: - obiectul juridic special  - este format din totalitatea relaţiilor sociale ca-

re ocrotesc integritatea corporalǎ sau sǎnǎtatea fiecǎrei persoane, indifedent cǎ este o persoanǎ oarecare sau membru de familie.- obiectul material  - este corpul persoanei agresate. Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) subiect activ poate fi orice persoană , iar pentru forma agravată acesta

are calitatea de so ţ  sau rud ă apropiat ă cu victima, dacă aceasta din urmă locu-ieşte sau gospodăreşte împreună  cu el. Dacǎ  loviturile sunt exercitate de unfuncţionar în exercitarea atribuţiilor de serviciu, atunci vom avea infracţiuneade purtare abuzivǎ. Participaţia penală este posibilă sub toate formele sale.

b) subiectul pasiv  poate fi orice persoană  aflată  în viaţă  indiferent devârstă sau starea de sănătate. Pentru forma agravată prevăzută  la alin. (11) su- biectul pasiv are calitatea de membru de familie. 

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă: a) elementul material   constă  într-o acţiune sau inacţiune ce are ca re-

zultat o vătămare a integrităţii corporale sau sănătăţii victimei care necesită pen-tru vindecare între 21 de zile şi cel mult 60 de zile.

Fapta poate consta într-o lovire sau orice act de violenţă îndreptate îm- potriva persoanei vătămate, cauzatoare de suferinţe fizice, având o urmare ime-

diată  specifică  (infirmitate, prejudiciu grav estetic, avortul sau punerea în pri-mejdie a vieţii persoanei).

Page 71: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 71/339

  71

Acţiunea poate fi violent ă (loviri, îmbrânciri, înjunghieri) sau neviolentă (consumul de băuturi sau alimente alterate, otr ăvire, tratament medical neadec-vat, transmiterea unei boli infecţioase etc.).

Elementul material poate consta şi într-o inac ţ iune  sau omisiune adică 

 prin abţinerea de la îndeplinirea unei obligaţii de natur ă să preîntâmpine sau să evite cauzarea unei vătămări corporale altei persoane.82 b) Între acţiunea sau inacţiunea f ă ptuitorului şi rezultat (vătămarea) exis-

tă o legătur ă de cauzalitate. Latura subiectivă – forma de vinovăţie este inten ţ ia direct ă sau indirect ă.

Vătămarea corporală poate îmbr ăca şi forma unei infracţiuni, praeterinten ţ ionate,dacă după lovirea victimei se produc vătămări care necesită între 21-60 zile deîngrijiri medicale, autorul are o poziţie subiectivă caracteristică culpei.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuni

Forme: - infracţiunea se consumă  în momentul producerii rezultatuluidescris în norma de incriminare – vătămarea necesită  între 21-60 zile îngrijirimedicale pentru vindecare.

Actele pregătitoare şi tentativa nu se pedepsesc. Modalit ăţ i :  forma simplă  şi forma agravată  [art.181 alin.(1) şi 181

alin.(2)]. Sanc ţ iuni : în forma simplă art. 181 alin. (1) C.pen. pedeapsa este închi-

soarea de la 6 luni la 5 ani. Pentru forma agravată – închisoarea de la 1 la 5 ani.Punerea în mişcare a acţiunii penale se face la plângerea prealabilă. Împăcarea

 păr ţilor înlătur ă r ăspunderea penală.3. Vătămarea corporală gravă Con ţ inutul legal : Art. 182 C.pen. „ fapta prin care s-a pricinuit integri-

t ăţ ii corporale sau sănăt ăţ ii o văt ămare care necesit ă pentru vindecare îngrijirimedicale mai mult de 60 zile”.

Fapta se pedepseşte mai grav dacă a produs vreuna din următoarele con-secinţe: pierderea unui sim ţ  sau organ, încetarea func ţ ionării acestora, o infir-mitate permanent ă fizică sau psihică , slu ţ irea, avortul ori punerea în primejdiea vie ţ ii persoanei - alin.(2). Fapta este mai gravă când a fost săvâr şită în scopul producerii consecinţelor prevăzute în alineatele precedente [alin.(3)]. Vătăma-rea corporală gravă este o infracţiune care urmează  în ordinea gravităţii, vătă-marea corporală simplă şi se caracterizează de regulă prin aceea că are la bază lovirea sau alte violenţe, având ca finalitate producerea unor consecinţe multmai grave, prevăzute în norma de incriminare.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) obiectul juridic special şi obiectul material  este acelaşi cu ale celor-

lalte infracţiuni contra integrităţii corporale şi sănătăţii, prezentate anterior.

82 A se vedea O.A.Stoica, op.cit., p.93.

Page 72: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 72/339

  72

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) subiectul activ poate fi orice persoană  fizică  responsabilă  din punct

de vedere penal. Participaţia este posibilă sub toate formele sale (coautorat, in-stigare sau complicitate).

b) Subiectul pasiv – persoana vătămată ca urmare a acţiunii agresorului.Con ţ inutul constitutiva) Latura obiectivă – se poate sǎvâr şi printr-o ac ţ iune de lovire sau acte 

de violenţǎ. Fapta se poate sǎvâr şi şi indirect, prin intermediul unui animal sauobiect. Specificul acestei infracţiuni constǎ în aceea cǎ durata îngrijirilor medi-cale depǎşeşte 60 de zile sau produce una din urmǎtoarele consecinţe:prevăzuteîn art. 182 C.pen.

Acţiunea sau inacţiunea agravantă  în funcţie de consecinţe, poate fi al-ternativă:

o văt ămare care necesită pentru vindecare mai mult de 60 de zile deîngrijiri medicale;-   pierderea unui sim ţ   sau organ, ori încetarea func ţ ionării acestuia.

Este vorba de pierderea unuia din cele cinci simţuri83 ale fiinţei umane, ori lipsi-rea persoanei de o parte a corpului care îndeplineşte o anumită funcţie, ori deşise păstrează organul, acesta nu-şi mai poate îndeplini funcţia;

-   producerea unei infirmit ăţ i fizice sau psihice permanente;Infirmitatea este o stare de anormalitate fizică sau psihică a corpului cu

caracter permanent (deformarea cutiei toracice, anchilozarea articulaţiilor, psi-

hoze, tulbur ări de comportament, stări depresive etc.). Nu are relevanţă numărul zilelor de îngrijiri medicale necesare vindecării.-   slu ţ irea – cauzarea unui grav prejudiciu estetic (schimbarea înf ăţişă-

rii, desfigurarea etc.) sluţirea trebuie să fie permanentă;-  avortul  – se cere ca f ă ptuitorul să fi ştiut sau să fi putut prevedea sta-

rea de femeie însărcinată;-   punerea în primejdie a vie ţ ii persoanei. În această situaţie, f ă ptuitorul

nu urmăreşte moartea victimei şi nici nu acceptă un asemenea rezultat, altfel arfi sancţionată  pentru tentativă  de omor. Dacă  survine moartea victimei, va fiacuzat de săvâr şirea infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte(art. 183 C.pen.).

b) Latura subiectivă:  Infracţiunea prevăzută  la alin.(1) şi (2) art. 182C.pen. se săvâr şeşte cu inten ţ ie direct ă sau praeterinten ţ ie.

În cazul praeterinten ţ iei, f ă ptuitorul acţionează cu inten ţ ie în cazul fapteide lovire sau vătămare, dar este în culpă faţă de consecinţa mai gravă produsă.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Infracţiunea se consumă în momentul producerii vreuneia dintre

consecinţele prevăzute de art. 182 alin.(1) C.pen.

83 Auz, văz, miros, gust, dactil (pipăit). Prin „organ“ se înţelege o parte a corpului, prin care serealizează una sau mai multe funcţii vitale sau utile vieţii (inimă, rinichi; braţ, sân, ureche etc.)

Page 73: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 73/339

  73

În varianta tip a infracţiunii, tentativa nu se pedepseşte în schimb tenta-tiva se pedepseşte în cazul infracţiunii prevăzute în art. 182 alin.(3) C.pen.

 Modalit ăţ i :  Infracţiunea de vătămare corporală gravă are pe lângă mo-dalităţile normative prezentate în art. 182 alin. (1) şi două modalităţi agravate în

alin.(2) şi (3). Agravanta presupune ca fapta să fi fost săvâr şită cu inten ţ ie direc-tă, ceea ce presupune că f ă ptuitorul a prevăzut consecinţele grave care s-au pro-dus şi a urmărit ca acestea să se producă.

 Sanc ţ iuni : În formă simplă, vătămarea corporală gravă se pedepseşte cuînchisoare de la 2 la 7 ani. În situaţia prevăzută de art. 182 alin.(2) – închisoarede la 2 la 10 ani, iar pentru cea prevăzută la art. 182 alin.(3) – închisoare de la 3la 12 ani.

Pentru această infracţiune, acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.Constatarea sau expertizele medico-legale sunt necesare în vederea sta-

 bilirii duratei îngrijirilor medicale necesare vindecării sau a consecinţelor vătă-mătoare prevăzute de lege.

4. Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte (art.183 C.pen.)Con ţ inut legal : „ Dacă vreuna dintre faptele prevă zute la art. 180-182

C.pen. a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 5 la15 ani”. Fiind cea mai gravă dintre infracţiunile contra integrităţii corporale şisănătăţii persoanei, având ca urmare moartea victimei, se aseamănă prin rezultatcu infracţiunile de omucidere.

Deoarece moartea victimei este o urmare praeterintenţionată a faptei delovire sau vătămare corporală, lovirile cauzatoare de moarte au fost incluse printre infracţiunile contra integrităţii corporale sau sănătăţii persoanei şi nu printre infracţiunile de omor la care forma de vinovăţie este intenţia directă sauindirectă. Infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte se deosebeş-te de celelalte infracţiuni contra integrităţii corporale sau sănătăţii prin urmareaimediată, respectiv moartea victimei, care constituie elementul circumstanţial prezent în conţinutul său.

Acest element circumstanţial constă  în lovirea sau vătămarea corporală  aunei persoane ce are ca urmare moartea victimei. Este necesar să se stabilească, că lovirea sau vătămarea corporală săvâr şită de autor a fost cauza mor ţii victimei.

Condi  ţ ii preexistente:Obiectul infrac ţ iunii :a) obiectul juridic special   îl formează  relaţiile sociale care se refer ă  la

ocrotirea integrităţii corporale sau sănătăţii fiecărei persoane (acelaşi cu cel alinfracţiunilor prevăzute în art. 180-182 C.pen.), deosebirea constă în faptul că încazul infracţiunii prevăzute la art. 183 este vorba de relaţiile sociale care ocro-tesc viaţa persoanei, împotriva lovirilor sau vătămărilor ce pot afecta această valoare socială.

b) Obiectul material  este identic cu cel al infracţiunii prevăzute în secţi-unea a II-a, Titlul II C.pen.

Page 74: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 74/339

  74

 Subiec ţ ii : a) Subiect activ poate fi orice persoană fizică responsabilă din punct de

vedere juridic. Participaţia penală este posibilă sub toate formele sale.b) Subiect pasiv  – persoana împotriva căreia sunt îndreptate acţiunile

violente de natur ă a-i provoca moartea.Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  al laturii obiective se realizează prin ac ţ iuni sau

inac ţ iuni care au avut ca urmare imediată moartea victimei.b) - urmarea imediat ǎ  - moartea persoanei.c) Între activitatea f ă ptuitorului şi moartea victimei există întotdeauna o

legătură de cauzalitate. Chiar dacă moartea survine după o perioadă mai lungă de timp de la aplicarea lovirii intenţionate infracţiunea subzistă.84 

 Latura subiectivă. Forma de vinovăţie specifică acestei infracţiuni este praeterinten ţ ia. Lovirea sau fapta de vătămare corporală se săvâr şeşte cu inten- ţ ie, urmarea mai gravă – moartea victimei – are loc din culpa subiectului activ.Acesta este conştient că  loviturile aplicate victimei îi vor produce vătămareacorporală, dar nu urmăreşte şi nici nu acceptă producerea mor ţii; dacă acest re-zultat se produce subiectul va r ăspunde în raport cu acest rezultat.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme:  - infracţiunea se consumă în momentul producerii mor ţii victi-

mei. Tentativa nu este posibilă, întrucât moartea victimei survine din cauza su- biectului, ori faptele din culpă exclud tentativa.

 Modalit ăţ i :  Infracţiunea îmbracă  modalităţile normative prevăzute înart. 180-182 C.pen.

 Sanc ţ iuni : - Închisoarea de la 5 la 15 ani, pedeapsa fiind mai uşoar ă de-cât pentru omor, dar mai sever ă decât pentru uciderea din culpă.

5. Vătămarea corporală din culpă Con ţ inut legal : (art. 184 C.pen.): „ Fapta prevǎ  zut ǎ  la art. 180 alin. 2  şi

2¹, care a pricinuit o vǎ t ǎ mare ce necesit ǎ  pentru vindecare îngrijiri medicalemai mari de 10 zile, precum  şi cea prevǎ  zut ǎ  în art. 181, sǎ vâr  şite din culpǎ  , se

 pedepsesc cu închisoare de la o lunǎ  la 3 luni sau cu amend ǎ . Dacǎ  fapta a avut vreuna din urmǎ rile prevǎ  zute la art. 182 alin. 1  şi2, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.

Când sǎ vâr  şirea faptei prevǎ  zute în alin.1 este urmarea nerespect ǎ riidispozi ţ iilor legale sau a mǎ  surilor de prevedere pentru exerci ţ iul unei profesii sau meserii, ori pentru îndeplinirea unei anume activit ǎţ i, pedeapsa este închi- soarea de la3 luni la 2 ani sau amenda.

 Fapta prevǎ  zut ǎ  în alin. 2 dacǎ  este urmarea nerespect ǎ rii dispozi ţ ii-lor legale sau mǎ  surilor de prevedere ar ǎ tate în alin. precedent se pedepse şte

cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.84 G.Antoniu – Practica judiciar ă penală, vol.III, op..cit., pag. 74.

Page 75: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 75/339

  75

  Dacǎ   faptele prevǎ  zute în alin. 3  şi 4 sunt sǎ vâr  şite de cǎ tre o persoanǎ  care se afl ǎ  în stare de ebrietate, pedeapsa este închisoarea de la 1 la3 ani, în cazul alin. 3, şi închisoarea de la 1 la 5 ani în cazul alin. 4.

 Pentru faptele prevǎ  zute în alin.1  şi 3, ac ţ iunea penal ǎ   se pune în

mi şcare la plângerea prealabil ǎ   a persoanei vǎ t ǎ mate. Împǎ carea pǎ r  ţ ilorînl ǎ tur ǎ  r ǎ  spunderea penal ǎ .”După cum se observă, conţinutul normativ al infracţiunii se amplifică în

cazul formelor calificate prin includerea în acest conţinut a unor agravante lega-le care se refer ă fie la gravitatea urmărilor vătămării, fie la condiţiile în care s-asăvâr şit fapta.

Condi  ţ ii preexistente: Infracţiunea nu se deosebeşte sub aspectul obiec-tului juridic generic, special şi al obiectului material sau subiecţilor (activ şi pa-siv) de infracţiunile prevăzute la art. 180, 181 şi 182 C.pen.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) elementul material  se realizează prin lovire, alte violen ţ e sau prin vă-

tămări corporale, iar în cazul culpei profesionale prin nerespectarea dispoziţiilorlegale ori a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii,ori pentru efectuarea unei anumite activităţi.

Analizând dispoziţiile art. 184 alin.(1) raportate la art. 180 alin.(1) şi 181C.pen. rezultă că infracţiunea de vătămare corporală din culpă există numai dacă durata îngrijirilor medicale este mai mare de 10 zile şi de cel mult 60 de zile.

b) urmarea imediat ă constă în producerea uneia dintre vătămările men-ţionate în art. 180 alin.(2) şi (21), art. 181 şi 182 C.pen.c) există leg ătura de cauzalitate între acţiunea sau inacţiunea f ă ptuitoru-

lui şi rezultat. Latura subiectivă – Forma de vinovăţie este culpa – atunci când f ă ptui-

torul nu a prevăzut dar putea şi trebuie să prevadă rezultatul produs.Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: fapta se consumǎ atunci când se produce rezultatul periculos ce-

rut de norma de incriminare.. Fiind o infracţiune săvâr şită din culpă tentativa nueste posibilă.

 Modalit ăţ i :  În afar ă de modalităţile simple (lovire şi acte de violenţă),infracţiunea cuprinde şi trei modalităţi normative agravate: art. 184 alin.(2) –îngrijiri medicale peste 60 zile, când s-a produs pierderea unui simţ sau organ, oinfirmitate fizică  sau psihică  permanentă, sluţirea sau avortul ori punerea în primejdie a vieţii persoanei; a doua modalitate agravată  prevăzută de art. 184alin.(3) şi (4) se refer ă la producerea unei vătămări corporale ca urmare a neres- pectării dispoziţiilor legale sau a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei profesii sau meserii; cea de a treia modalitate agravată  se refer ă  la săvâr şireafaptelor prevăzute în alin. (3) şi (4) de către o persoană aflată în stare de ebrietate.

 Sanc ţ iuni : modalitatea simplă se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau amendă; în formele agravate prevăzute de art. 184 alin.(2) şi (3) –

Page 76: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 76/339

  76

închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda; pedeapsa este închisoarea de la 6luni la 3 ani dacă s-a produs una din urmările ar ătate în art. 182 C.pen.; dacă faptele prevăzute în alin. (3) şi (4) sunt săvâr şite de o persoană în stare de ebrie-tate – pedeapsa este închisoarea de la 1 la 3 ani alin.(3) şi de la 1 la 5 ani

alin.(4). Pentru faptele prevăzute la alin.(1) şi (3) acţiunea penală  se pune înmişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, iar împăcarea păr ţilor în-lătur ă r ăspunderea penală.

 III. AVORTUL

1. Provocarea ilegală a avortuluiCon ţ inutul constitutiv: Art.185 C.pen. “Întreruperea cursului sarcinii,

 prin orice mijloace, sǎ vâr  şit ǎ  în vreuna din urmǎ toarele împrejur ǎ ri:

a. în afara institu ţ iilor medicale sau cabinetelor medicale autorizare înacest scop;b. de cǎ tre o persoanǎ  care nu are calitatea de medic de specialitate;c. dacǎ  vârsta sarcinii a depǎşit 14 sǎ  pt ǎ mâni, se pedepse şte cu închi-

 soare de la 6 luni la 3 ani.„Întreruperea cursului sarcinii, sǎ vâr  şit ǎ   în orice condi ţ ii f ǎ r ǎ  

consim ţǎ mântul femeii însǎ rcinate, se pedepse şte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

 Dacǎ  prin faptele prevǎ  zute în alin. 1  şi 3 s-a cauzat femeii însǎ rcinate

vreo vǎ t ǎ mare corporal ǎ  gravǎ  , pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani  şiinterzicerea unor drepturi, iar dacǎ   fapta a avut ca urmare moartea femeiiînsǎ rcinate, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani  şi interzicerea unordrepturi.

 În cazul când fapta prevǎ  zut ǎ  in alin. 2  şi 3 a fost sǎ vâr  şit ǎ  de un medic, pe lâng ǎ  pedeapsa închisorii, se va aplica  şi interdic ţ ia exercit ǎ rii profesiei demedic, potrivit art. 64 lit. c.

Tentativa se pedepse şte. Nu se pedepse şte întreruperea cursului sarcinii efectuat ǎ  de medic :

a. dacǎ  întreruperea cursului sarcinii este necesar ǎ  pentru a salva via- ţ a, sǎ nǎ tatea sau ingritatea corporal ǎ  a femeii însǎ rcinate de la un pericol grav şi iminent  şi care nu putea fi înl ǎ turat altfel;

b. în cazul prevǎ  zut în alin.1 lit. c, când întreruperea cursului sarcinii seimpunea din motive terapeutice, potrivit dispozi ţ iilor legale;

c. în cazul prevǎ  zut în alin. 2 când femeia însǎ rcinat ǎ  s-a aflat în impo- sibilitatea de a- şi exprima voin ţ a, iar întreruperea cursului sarcinii se impuneadin motive terapeutice, potrivit dispozi ţ iilor legale.

Din punct de vedere medical, avortul se clasifică astfel:

a) 

avortul spontan sau natural, care constă în expulzarea voluntar ă a f ă-tului în cursul primelor 180 de zile de sarcină, determinat de factori sau condiţii patologice (boală).

Page 77: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 77/339

  77

 b) avortul provocat -cauzat de un factor extern violent, de natur ă meca-nică-fizică  sau chimică. Acesta poate fi efectuat la cererea femeii însărcinate(legal) sau avortul delictual   efectuat împotriva femeii însărcinate ori în afarainstituţiilor medicale autorizate în acest scop, sau de către o persoană care nu

are calitatea de medic de specialitate, şi dacă vârsta sarcinii a depăşit 14 să ptă-mâni.Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) obiectul juridic special  este reprezentat de relaţiile sociale de apărare

a vieţii, sănătăţii şi integrităţii corporale a femeii împotriva faptelor de întreru- pere ilegală a cursului sarcinii şi dezvoltarea intrauterină a produsului de con-cepţie. Totodatǎ se mai iau în vedere şi relaţiile sociale cu privire la libertateafemeilor însǎrcinate de a decide singure dacǎ pǎstreazǎ sau nu produsul de con-

cepţiei.b) obiectul material   este corpul femeii însărcinate precum şi al f ătuluiasupra cărora este îndreptată acţiunea f ă ptuitorului.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) subiectul activ poate fi orice persoană. Adesea aceştia provin din rân-

dul medicilor, asistentelor, moaşelor chiar şi medici ginecologi dacă efectuează avortul în afara cabinetelor de specialitate şi dacă  f ătul a depăşit vârsta de 14să ptămâni (luna a patra de sarcină).

b) subiectul pasiv  este femeia gravidă  căreia i s-a provocat avortul în

mod ilegal, ori căreia i s-a provocat o vătămare corporală gravă sau moartea.Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  se realizează numai printr-o ac ţ iune de natur ă a

 provoca întreruperea cursului sarcinii.Mijloacele folosite sunt foarte diferite: interne (administrarea unor me-

dicamente sau substanţe avortive) sau externe (lovituri în zona abdominală, ma-saje, sondarea cavităţii uterine etc.). Nu are importanţă dacă sarcina decurge înmod normal sau anormal şi nici gradul de dezvoltare a f ătului.

Dacă  f ătul a murit înaintea acţiunii avortive, fapta nu va fi incriminată ca infracţiune.

Acţiunea f ă ptuitorului va constitui elementul material al infracţiunii nu-mai dacă  se realizează  în împrejur ările prevăzute de lege (în afara instituţiilormedicale, f ăr ă consimţământul femeii însărcinate, de către o persoană care nuare calitatea de medic ginecolog etc.).

b) Urmarea imediat ă  se produce în momentul în care a fost întreruptcursul sarcinii (f ătul a fost ucis prin mijloace sau metode avortive) indiferentdacă  s-a produs sau nu expulzarea din cavitatea uterină. Întreruperea cursuluisarcinii poate să se producă în orice fază a gestaţiei, până în momentul începerii procesului fiziologic al naşterii.

Page 78: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 78/339

  78

Între fapta avortivă şi rezultatul specific (întreruperea cursului sarcinii)trebuie să existe un raport de cauzalitate.

 Latura subiectivă. Infracţiunea de provocare ilegală a avortului se comi-te cu inten ţ ie directă, autorul fiind conştient că acţiunea sau inacţiunea sa are ca

urmare întreruperea sarcinii în afara condiţiilor prevăzute de lege.În cazul modalităţilor agravate prev. în alin (3), latura subiectivă se ca-racterizează  printr-o intenţie depăşită  (praeterintenţie)-autorul neurmărind vă-tămarea gravă sau moartea femeii însărcinate.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Infracţiunea consumat ă sau tentativa. Există tentativă când acti-

vitatea de întrerupere a cursului sarcinii a fost începută, nu a fost dusă până lacapăt şi nu a reuşit să întrerupă cursul sarcinii.

Fapta se consumǎ atunci când se produce rezultatul periculos cerut de

norma de incriminare şi anume uciderea f ǎtulului. Modalit ăţ i:  Art. 185 C.pen. prevede o modalitate normativă  simplă  şitrei modalităţi agravate. Prima modalitate agravată prevede în alin.(2) „se facef ăr ă consimţământul femeii însărcinate, iar celelalte două prevăzute la alin.(3)dacă s-a cauzat femeii o vătămare corporală gravă sau moartea.

 Sanc ţ iuni : În formă simplă pedeapsa este de 6 luni la 3 ani. Pentru mo-dalităţile agravate în ordine cronologică, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10ani şi interzicerea unor drepturi, respectiv închisoare de la 5 la 15 ani şi interzi-cerea unor drepturi când a avut ca urmare moartea femeii însărcinate.

Art. 185 alin.(4) C.pen. prevede că, dacă fapta este săvâr şită de către unmedic pe lângă pedeapsa închisorii i se va aplica şi interdicţia exercitării profe-siei de medic potrivit art.64 lit.e C.pen.

 IV. INFRAC Ţ  IUNI CONTRA LIBERT  ĂŢ  II PERSOANEI

1. Lipsirea de libertate în mod ilegalCon ţ inutul legal : ( art. 189 C.pen.): „ Lipsirea de libertate a unei per-

 soane în mod ilegal. Fapta este mai gravă dacă este săvâr  şit ă prin simulare decalit ăţ i oficiale, prin r ă pire, de către o persoană  înarmat ă , de două  sau maimulte persoane împreună sau dacă în schimbul eliber ării se cere un folos mate-rial sau orice alt avantaj, precum  şi în cazul în care victima este minor ă  saueste supusă unor suferin ţ e ori sănătatea sau via ţ a îi este pusă în pericol – art.189 alin.(2) C.pen.

Se consider ă ca având o gravitate sporit ă , lipsirea de libertate a unei persoane, săvâr  şit ă cu scopul de a o obliga la practica prostitu ţ iei – alin.(3).

 Fapta este mai gravă dacă pentru eliberarea persoanei se cere, în oricemod ca statul, o persoană juridică , o organiza ţ ie interna ţ ional ă interguverna-mental ă sau un grup de persoane să îndeplinească sau să nu îndeplinească unanumit act – alin.(4).

Page 79: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 79/339

  79

Gradul de pericol social cre şte dacă faptele prevă zute în alin. (1) – (4) se săvâr  şesc de către o persoană  care face parte dintr-un grup organizatalin.(5). Dacă fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, infrac- ţ iunea este de gravitate maximă.”

Sechestrarea unei persoane într-un spaţiu închis din care nu poate ieşi,urcarea ei cu for ţa într-un autovehicul şi transportarea într-un loc în care nu arelibertate de mişcare, împiedicarea unei persoane de a se deplasa într-un anumitloc, cât şi prin obligarea (silirea) acesteia de a se deplasa contrar voinţei saleetc. sunt fapte de lipsire de libertate. Prin săvâr şirea faptei, care prezintă un pe-ricol social evident, (valori sociale apărate şi de Constituţia României – inviola- bilitatea libertăţii şi siguranţei persoanei) are drept consecinţă împiedicarea des-f ăşur ării normale a relaţiilor sociale. Prin Decretul-Lege nr. 111 din 30 martie1990 România a aderat la Convenţia internaţională  contra luării de ostaticiadoptată la New York în 17 decembrie 1979 şi s-a angajat să reprime luarea de

ostatici ca manifestarea terorismului internaţional.Condi  ţ ii preexistentea) Obiectul juridic special  îl constituie relaţiile sociale a căror existenţă 

şi normală desf ăşurare depind de ocrotirea libertăţii de mişcare a persoanei (po-sibilitatea de a circula liber, de a acţiona potrivit voinţei sale în limitele legii).Libertatea fizică a persoanei constituie o valoare socială importantă, dezvoltarea personalităţii umane fiind posibilă  într-un cadru social în care membrii săi aulibertate de gândire şi acţiune. În cazul formelor agravate ale infracţiunii, vomavea şi un obiect juridic secundar  care constă  în relaţiile sociale referitoare la

integritatea corporală şi sănătatea persoanei, iar dacă s-a pus în pericol viaţa su- biectului pasiv – relaţiile sociale ce privesc dreptul la viaţă.

b) Obiectul material  – este corpul victimei85, a persoanei lipsită de liber-tate în mod ilegal.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ poate fi orice persoană responsabilă. Participaţia penală 

 poate fi întâlnită în toate formele sale. Fapta prevăzută în alin.(5) este suscepti- bilă a fi comisă de către o pluralitate de infractori.

b) Subiect pasiv – poate fi orice persoană, indiferent de locul şi timpul

săvâr şirii infracţiunii (poate lipsi de libertate chiar în locuinţa sa), iar dacă esteminor, va opera agravanta prevăzută în art. 189 alin.(2) C.pen.Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) elementul material  constă  într-o ac ţ iune sau  inac ţ iune  prin care se

 produce lipsirea de libertate a persoanei în orice mod. Nu are relevanţă timpulsau locul săvâr şirii faptei. În mod obligatoriu lipsirea de libertate trebuie să aibă un caracter   ilegal. În caz contrar, fapta nu va fi infracţiune. Nu are relevanţǎ  penalǎ nici restrângerea libertǎţii impusǎ de activitatea desf ǎşuratǎ de subiect -

militarii în termen, sportivii din cantonamente etc.85 V.Dongoroz, op..cit., vol.III, pag. 285.

Page 80: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 80/339

  80

Lipsirea de libertate în mod ilegal se poate realiza fie prin împiedicarea persoanei de a se deplasa conform voinţei sale, fie prin obligarea acesteia de ase deplasa în anumite locuri împotriva voinţei sale. Lipsirea de libertate în modilegal se poate înf ă ptui şi printr-o inacţiune ce constă în omisiunea de a pune în

libertate o persoană atunci când au încetat temeiurile legale pentru privarea saurestrângerea libertăţii acesteia.86 b) urmarea imediat ă – constă în lipsirea de libertate a victimei, imposi-

 bilitatea acesteia de a se manifesta potrivit voinţei sale, de a se deplasa şi acţio-na în conformitate cu dorinţa sa.

c) leg ătura de cauzalitate – există şi trebuie demonstrată.Dacă lipsirea de libertate are ca scop constrângerea victimei la întreţine-

rea unor relaţii sexuale, autorul va r ăspunde numai pentru viol (lipsirea de liber-tate fiind absorbită de fapta mai gravă). Dacă după comiterea violului inculpatul

continuă să reţină victima (a încuiat-o într-o camer ă, a constrâns-o să nu păr ă-sească încă perea, va exista infracţiunea prevăzută de art. 189 C.pen., în concurscu cea de viol).

 Latura subiectivă – această infracţiune se săvâr şeşte cu inten ţ ie direct ă sau indirect ă. Dacă a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, vinovă-ţia se prezintă sub forma praeterinten ţ iei. 

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Tentativa faptelor prevăzute în art. 189 alin.(1) – (4) se pedep-

seşte. Constituie tentativă şi producerea sau procurarea mijloacelor, instrumen-

telor sau luarea de măsuri în vederea comiterii faptei, numai în cazul modalităţii prevăzute în alin.(4) - art. 189 C.pen.87 Infracţiunea se consumă în momentul în care se produce urmarea imedi-

ată, rspectiv lipsirea de libertate. Fiind o infracţiune continuă vom avea şi formaepuizării – aceasta producându-se când lipsirea de libertate a încetat.

 Modalit ăţ i : Fapta este susceptibilǎ de modalitǎţile normative agravate:- când fapta este sǎvâr şitǎ prin simularea de calitǎţi oficiale88;- prin r ǎ pire89;- de o persoanǎ înarmatǎ;

- de douǎ sau mai multe persoane împreunǎ;- dacǎ în schimbul eliber ǎrii se cere un folos material sau orice alt avantaj;- victima este minor ǎ sau este supusǎ unor suferinţe ori sǎnǎtatea sau vi-

aţa îi este pusǎ în pericol, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani.- lipsirea de libertate a unei persoane sǎvâr şitǎ în scopul de a o obliga la

 practicarea prostituţiei- închisorii de la 7 la 15 ani;

86 C.Bulai + colectiv, op.cit., p. 378.87 A se vedea şi prevederile art. 189 alin.(8) C.pen.88 Se poate realiza oral sau prin prezentarea unor legitimaţii false.89 Acţiune violentă caracterizată prin transportarea victimei într-un loc contrar voinţei sale.

Page 81: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 81/339

  81

- dacǎ  pentru eliberearea persoanei se cere, în orice mod, ca statul, o persoanǎ juridicǎ, o organizaţie internaţionalǎ intreguvernamentalǎ sau un grupde persoane90 sǎ îndeplineascǎ sau nu un anumit act, pedeapsa este închisoareade la 7 la 18 ani.

- dacǎ faptele prevǎzute în alin.1-4 se sǎvâr şesc de cǎtre o persoanǎ careface parte dintr-un grup organizat91, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15ani, în cazul alin. 1, închisoarea de la 7 la 18 ani în cazul alin. 2 şi 3, închisoareade la 10 la 20 de ani, în cazul alin. 4.

- dacǎ fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsaeste închisoarea de la 15 la 25 de ani.

 Sanc ţ iuni:- închisoare de la 3 la 10 ani – în forma tip şi- închisoare de la 7 la 15 ani, închisoare de la 7 la 18 ani, închisoare de

la 10 la 20 de ani, închisoare de la 15 la 25 de ani - în forma agravatǎ.

2. SclaviaCon ţ inutul legal : „ punerea sau ţ inerea unei persoane în stare de sclavie

 precum şi traficul de sclavi” (art. 190 C.pen.).Fapta a fost incriminată ca urmare a angajamentelor asumate de Româ-

nia pe plan internaţional prin aderarea la Convenţia de la Geneva din 25 sep-tembrie 1926 referitoare la sclavie, Convenţia de la Geneva din 6 septembrie1956 cu privire la abolirea sclaviei, a traficului de sclavi şi a instituţiilor şi prac-

ticilor similare sclavajului. Societatea modernă  a inventat numeroase acte desclavie, care nu înseamnă o lipsire de libertate, în mod ilegal, fizică sau psihică.Condi  ţ ii preexistentea) Obiectul juridic special  îl constituie relaţiile sociale a căror existenţă 

şi normală desf ăşurare sunt condiţionate de ocrotirea libertăţii individuale împo-triva actelor de punere sau menţinere a unei persoane în stare de sclavie.

b) obiectul material  este însăşi fiinţa celui aflat în stare de sclavie redusla nivelul unui obiect material şi asupra căruia acţionează f ă ptuitorul.92 

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :

a)  subiect activ poate fi orice persoană. Participaţia penală este posibilă în toate formele sale. A pune o persoană în stare de sclavie, înseamnă a trece o persoană liber ă în situaţia de totală dependenţă faţă de o altă persoană, care de-vine proprietarul celui aflat în puterea sa;93 

 b) subiect pasiv este persoana pusă în stare de sclavie sau care face obi-ectul traficului de sclavi, sub toate formele sale.

90 Grup format din cel puţin 3 indivizi.91  Grup infracţional organizat, format din 3 sau mai multe persoane, care acţionează  în mod

coordonat în scopul comiterii unor infracţiuni grave.92 G.Antoniu, op..cit., vol.I, pag.168.93 A.Boroi, op.cit., p. 144.

Page 82: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 82/339

  82

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) elementul material   se realizează  prin următoarele ac ţ iuni:  punerea 

unei persoane în stare de sclavie;  ţ inerea  ei într-o astfel de stare; traficul   de

sclavi. Dupǎ  cum se poate observa, aceastǎ  infracţiune poate îmbr ǎca formecontinui, şi continuate.

b) Urmarea imediat ă – constă în suprimarea completă a libertăţii indi-vidului, adică  trecerea unei persoane în stare de sclavie, de dependenţă  totală faţă de subiectul activ, de menţinere în această stare sau de traficare a acesteiade la un proprietar la altul.

c) Există leg ătur ă de cauzalitate între acţiunea f ă ptuitorului şi starea desclavie.

 Latura subiectivă – Infracţiunea se comite cu inten ţ ie direct ă sau indirect ă. Nu are importanţǎ  dacǎ  victima şi-a dat consimţǎmântul cu privire laaceastă stare.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniConsumarea infracţiunii se produce în momentul în care s-a realizat pu-

nerea sau menţinerea victimei în stare de sclavie, ori efectuarea unui act de tra-ficare a persoanei aflată în acea stare. Fapta are caracter continuu, existând şi unmoment al epuizării, când încetează starea de sclavie.

În modalitatea traficului, infracţiunea se consumă  imediat. Tentativa se

 pedepseşte. Modalit ăţ i : Fapta infracţională poate fi comisă prin trei modalităţi nor-mative:  punerea  în stare de sclavie; men ţ inerea  în stare de sclavie; traficul  desclavi.

 Sanc ţ iuni : Sclavia se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi inter-zicerea unor drepturi.

3. Supunerea la muncă forţată sau obligatorieCon ţ inutul legal : „ Fapta de a supune o persoană , în alte cazuri decât

cele prevă zute de dispozi ţ iile legale, la prestarea unei munci contra voin ţ ei sale sau la o muncă obligatorie” (art. 191 C.pen.). Această  incriminare s-a produs prin ratificarea de către România a Convenţiei nr. 39 din 1930 privind muncafor ţată sau obligatorie94. De asemenea, Constituţia României prevede în art. 39alin.(1) că „munca for ţată este interzisă”.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) obiectul juridic special  îl constituie relaţiile sociale care se nasc în ju-

rul dreptului la muncă conferind libertatea oricărei persoane de a-şi alege mun-ca pe care o va presta potrivit voinţei sale, cu respectarea legii.

94 Decretul nr. 213/1957.

Page 83: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 83/339

  83

b) Obiectul material  – nu există, deoarece f ă ptuitorul aduce atingere unuidrept personal. Dacă prin prestarea muncii for ţate, victima sufer ă vreo vătămarecare constituie infracţiune, atunci corpul  victimei constituie obiectul material.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :

a) Subiect activ poate fi orice persoană  fizică  sau juridică. Participaţiaeste posibilă sub toate formele sale.b) Subiect pasiv – este persoana supusă regimului de muncă for ţată sau

obligatorie.Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Sub aspectul elementul material  infracţiunea se săvâr şeşte prin două 

ac ţ iuni alternative respectiv supunerea (determinarea) unei persoane de a prestao muncă împotriva voinţei sale şi obligarea acesteia la a presta o muncă în folo-

sul subiectului activ, indiferent de felul şi durata acesteia. Munca for  ţ at ă  constă  în orice muncă  sau serviciu pretins unui individsub ameninţarea unei pedepse, şi pentru care acesta nu s-a oferit de bunăvoie95 

Potrivit art. 42 alin.(2) din Constituţie, nu constituie muncă for ţată:-  serviciul militar;-  munca unei persoane condamnate;-   prestaţiile impuse pe timp de calamităţi sau alte pericole.Unele forme de manifestare ale acestei infracţiuni sunt asemănătoare cu

cele incriminate în art.12 şi 13 din Legea nr.678/2001 privind traficul de per-

soane, prin care sunt sancţionate diverse forme de exploatare a persoanei.b) Urmarea imediat ă – prestarea unei munci f ăr ă consimţământul celuicare lucrează (lipsirea de libertate a persoanei în ceea ce priveşte munca).

c) Există o leg ătur ă de cauzalitate între acţiunea f ă ptuitorului şi rezultat. Latura subiectivă – sub aspectul laturii subiective fapta se comite cu in-

ten ţ ie direct ă sau indirect ă. Nu va intra sub incidenţa legii penale eroarea f ǎ ptuitorului asupra carac-

terului ilegal al mǎsurii de a supune o persoană la o muncǎ for ţatǎ96  Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuni

Forme: fapta se consumă în momentul în care, ca urmare a acţiunii f ă p-tuitorului victima prestează o muncă for ţată sau obligatorie. Consumarea infrac-ţiunii se prelungeşte în timp până când victima îşi recapătă libertatea de voinţă şi acţiune (infracţiune continuă). Epuizarea survine în momentul în care persoa-na îşi recapătă libertatea.

 Modalit ăţ i : sunt două modalităţi normative ale infracţiunii – supunereala muncă for ţată şi supunerea la o muncă obligatorie.

 Sanc ţ iuni : pedeapsa cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.Acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.

95 Convenţia nr.29 din 1930.96 G.Antoniu, op.cit., vol.1, pag.174.

Page 84: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 84/339

  84

4. Violarea de domiciliuCon ţ inutul legal : „ P ătrunderea, f ăr ă drept, în orice mod, într-o locuin-

 ţă , încă pere, dependin ţă sau loc împrejmuit  ţ inând de aceasta, f ăr ă consim ţă-mântul persoanei care o folose şte, sau refuzul de a le păr ă si la cererea aceste-

ia. Fapta este mai gravă dacă se săvâr  şe şte de o persoană înarmat ă , de două  sau mai multe persoane împreună , în timpul nop ţ ii, sau prin folosirea de cali-t ăţ i mincinoase”.

Prin incriminarea acestei fapte sunt protejate libertatea individuală  şidreptul la intimitate al persoanei.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) obiectul juridic special   este format din ansamblul relaţiilor sociale

 privind apărarea libertăţii persoanei sub aspectul vieţii domestice. Deşi această 

libertate apar ţine individului interesează şi societatea. În acest sens, ConstituţiaRomâniei în art. 27 prevede că „domiciliul şi reşedinţa persoanei sunt inviolabile”.b) obiectul material   este reprezentat de încă perea, locuinţa, depen-

dinţele, locul împrejmuit, asupra căruia se îndreaptă acţiunea f ă ptuitorului (pă-trunderea f ăr ă drept în orice mod). Accesul altei persoane în domiciliul sau re-şedinţa titularului se face doar prin consimţământul expres sau tacit al acestuia.

 Subiec ţ ii: a) subiectul activ poate fi orice persoană.Poate sǎvâr şi aceastǎ infracţiune şi proprietarul care pǎtrunde în locuinţǎ 

f ǎr ǎ  consimţǎmântul chiriaşului. Participaţia penală  fiind posibilă  în toate for-mele sale (coautorat, instigare, complicitate).b) Subiect pasiv  – persoana care foloseşte domiciliul (deţinătorul de

drept sau de fapt al domiciliului) - are dreptul să permită sau să refuze accesulaltei persoane. Acesta nu se identifică  întotdeauna cu proprietarul locuinţei(poate fi şi chiriaş).

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) elementul material   se realizează  prin ac ţ iunea  de a pătrunde f ăr ă 

drept în domiciliul altuia sau prin inac ţ iunea de a refuza păr ăsirea locuinţei saureşedinţei la cererea expresă a subiectului pasiv.

 Locuin ţ a – reprezintă locul destinat uzului domestic al uneia sau mai multor persoane (casă de locuit, apartament, camer ă de hotel, cabană, rulotă etc.).

 Încă perea – este o parte din locuinţă – dacă mai multe persoane au câteo camer ă separată în acelaşi apartament sau imobil.

 Dependin ţ e – anexe gospodăreşte aflate în relaţie de dependinţă faţă delocuinţă (bucătărie, garaj, pod, cămar ă, magazii).

 Loc împrejmuit  – îndr ăgirea unei proprietăţi în care se află locuinţa saudependinţele acesteia (curtea casei de locuit). Pătrunderea f ăr ă  drept se poaterealiza prin orice mod în prezenţa sau în lipsa victimei.

Page 85: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 85/339

  85

 Excep ţ ii : Nu se reţine infracţiunea de violare de domiciliu în următoare-le situaţii:

-   pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecă-toreşti;

 pentru înlăturarea unei primejdii privind viaţa, integritatea sau bunu-rile unei persoane;-   pentru asigurarea ordinii publice sau siguranţei naţionale;-   pentru prevenirea sau r ăspândirea unei epidemii.Legea prevede că pătrunderea să fie efectuată  f ăr ă drept  în mod abuziv

f ăr ă justificare legală.b)  Urmarea imediat ă, constă  în încălcarea libertăţii persoanei prin să-

vâr şirea faptelor descrise mai sus.c) Există leg ătura de cauzalitate între acţiunea f ă ptuitorului şi urmarea

imediată.În doctrină, există opinii divergente în privinţa încadr ării juridice a fap-tei, în cazul în care „pătrunderea f ăr ă drept” s-a realizat în scopul comiterii uneiinfracţiuni de furt. De regulă, se consider ă că ne aflăm în prezenţa unei infracţi-uni complexe(art.208 ref. la art.209 C.pen-furtul calificat), care absoarbe în la-tura obiectivă şi fapta de violare de domiciliu.

Alţi autori, consider ă  că  infracţiunea de violare de domiciliu şi cea defurt calificat se află în concurs de infracţiuni97 

 Latura subiectivă: infracţiunea se comite cu inten ţ ie direct ă sau indirect ă. 

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Consumarea infracţiunii are loc în momentul când f ă ptuitorul a pătruns f ăr ă  drept   în locuinţă  sau refuză  să  o păr ăsească. Tentativa deşi este posibilă nu se sancţionează.

 Modalit ăţ i : Modalitatea simplă (art. 192 alin.(1)Fapta este susceptibilǎ de modalitǎţile normative agravate:

a. când fapta se sǎvâr şeşte de o persoanǎ înarmatǎ; b. de 2 sau mai multe persoane împreunǎ;c. în timpul nopţii sau;d. prin folosire de calitǎţi mincinoase.

 Sanc ţ iuni : Pentru forma simplă pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 4ani. Acţiunea penală se pune în mişcare la plângere prealabilă. Împăcarea păr ţilorînlătur ă  r ăspunderea penală. Pentru forma agravată, punerea în mişcare a acţiunii penale se poate face din oficiu iar pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani.

5. AmeninţareaCon ţ inut legal  : „ Fapta de a amenin ţ a o persoană cu săvâr  şirea unei in-

 frac ţ iuni sau a unei fapte pă gubitoare îndreptate împotriva ei, a so ţ ului ori aunei rude apropiate, dacă este de natur ă să o alarmeze” (art. 193 C.pen.).

97C.Mitrache, furt şi violare de domiciliu, R.D.P.nr.1/1995, pag.124-127.

Page 86: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 86/339

  86

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) obiectul juridic special  este reprezentat de valorile sociale legate de

libertatea psihică a persoanei. Faptele de ameninţare creează o stare de teamă,

de nelinişte persoanei ameninţate împiedicând-o să-şi desf ăşoare în bune condi-ţii activitatea obişnuită.b ) infracţiunea nu are obiect material , deoarece se violează un drept per-

sonal. Subiectul infrac ţ iunii : Subiect activ  poate fi orice persoană, participaţia penală  este prezentă 

sub toate formele sale. Subiect pasiv este persoana ameninţată, supusă unei forme de constrân-

gere psihică.

În cazul în care ameninţarea se adresează unor persoane incapabile să o perceapă (minor, alienat mintal) nu va exista infracţiunea prev.în art.193 C.pen. 98 Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) elementul material  constă în ac ţ iunea de ameninţare a persoanei de a

fi supusă unui pericol sau că, soţul sau o rudă apropiată vor suferi un r ău. Acţi-unea de ameninţare constă în încercarea de a insufla unei persoane temerea pen-tru un pericol ce o aşteaptă, fie prin săvâr şirea unei infracţiuni (contra vieţii,sănătăţii, libertăţii sau demnităţii persoanei) fie prin vătămarea unui drept sau

interes legitim. Ameninţarea poate privi nemijlocit subiectul pasiv ori o altă  persoană din anturajul acesteia.Acţiunea poate fi f ăcută  în mod direct, nemijlocit sau indirect prin in-

termediul altei persoane.În orice caz acestea trebuie sǎ aibǎ o relevanţǎ penalǎ, sǎ aibǎ ca obiect

sǎvâr şirea unei infracţiuni sau a unei fapte pǎgubitoare indiferent de gravitate.Dacǎ din atitudinea f ǎ ptuitorului rezultǎ cǎ nu va trece la sǎvâr şirea faptei , nuva fi incident acest articol. Dacǎ ameninţarea se refer ǎ la sǎvâr şirea unei infrac-ţiuni şi apoi se trece la sǎvâr şirea acesteia, atunci infracţiunea de ameninţareeste absorbitǎ în infracţiunea respectivă.99 

În cazul în care f ǎ ptuitorul amenintǎ victima cu moartea, ar ǎtându-i uncuţit şi spunându-i cǎ o va omorî, f ǎr ǎ a trece însǎ la executarea acestei fapte -fapta se încadreazǎ în acest art. În situaţia în care acesta trece la sǎvâr şirea fap-tei, f ǎr ǎ a se produce moartea persoanei, fapta va constitui tentativǎ de omor.

Pentru a îmbr ăca caracterul penal, fapta de ameninţare trebuie să  înde- plinească următoarele cerinţe100:

98 Ghe.Diaconescu, C.Duvac, op.cit., vol.1, pag.170.99 A.Boroi, op.cit., p. 152.100 G.Antoniu, op.cit., vol.1, pag.185.

Page 87: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 87/339

  87

- ameninţarea să fie serioasă, de natur ă a intimida victima (ameninţareaîn glumă a victimei nu satisface această cerinţă);

- conţinutul ameninţării să fie obiectiv, de natur ă a alarma victima;- r ăul a cărei iminentă producere să fie injust, nelegitim.

b) Urmarea imediat ă – constă în săvâr şirea acţiunii de ameninţare şi in-ducerea unei stări de panică sau de alarmare a victimei.c) Între acţiunea de ameninţare si urmarea imediata trebuie sa existe un

raport de cauzalitate . Acesta rezulta din materialitatea faptei. Latura subiectivă: Forma de vinovăţie este inten ţ ia direct ă sau indirect ă.Exprimarea unor cuvinte din culpǎ, susceptibile de a fi interpretate de o

 persoanǎ ca fiind alarmante pentru ea, nu constituie infracţiune.Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: consumarea infracţiunii se realizează în momentul în care auto-

rul ca urmare a acţiunii sale produce starea de temere a victimei. Tentativa nuse pedepseşte. În ipoteza în care ameninţarea reprezintă elementul constitutiv alunei infracţiuni complexe (tâlhărie, şantaj, ultraj) ori o circumstanţă agravantă aaltei infracţiuni, va fi absorbită  în conţinutul acesteia (întrucât pericolul socialeste mai ridicat).

 Modalit ăţ i : În conţinutul textului de incriminare există două modalităţinormative: ameninţarea cu săvâr şirea unei infracţiuni şi ameninţarea cu săvâr şi-rea unei fapte păguboase.

 Sanc ţ iuni : pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 1 an sau amendă.

Acţiunea penală  se pune în mişcare la plângere prealabilă. Împăcarea păr ţilorînlătur ă r ăspunderea penală.

6. ŞantajulConţinutul legal: Potrivit art. 194 C.pen.(art. 194 C. pen.) şantajul re-

 prezintă „Constrângerea unei persoane prin violen ţă sau amenin ţ are să dea, să  facă , să nu facă sau să sufere ceva, dacă fapta este comisă spre a dobândi înmod injust un folos pentru sine sau pentru altul. Fapta este mai gravă  cândconstrângerea const ă în amenin ţ area d ării în vileag a unei fapte reale sau ima- ginare, compromi ţătoare pentru persoana amenin ţ at ă , pentru so ţ ul acesteia sau pentru o rud ă apropiat ă”.101 

Condi  ţ ii preexistente:Obiectul juridic: a) obiectul juridic special  este format din relaţiile sociale referitoare la

libertatea psihică a persoanei împotriva faptelor de natur ă a îngr ădi posibilitateacelui şantajat de a voi şi dispune în mod liber de acţiunile sale.

b) Infracţiunea nu are un obiect material , libertatea psihică constituindun drept personal. Când constrângerea se exercită  asupra corpului victimei,

101 Legături extraconjugale, difuzarea pe internet a unor imagini compromiţătoare, consumul dedroguri etc.

Page 88: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 88/339

  88

 producându-i anumite leziuni, corpul acesteia devine obiect material al infracţi-unii de şantaj.

 Subiec ţ ii: a) subiect activ poate fi orice persoană şi prin oricare din formele parti-

cipaţiei penale.b) subiect pasiv este persoana asupra căreia se exercită presiunea psihică.Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) elementul material  al laturii obiective îl reprezintă  o ac ţ iune de con-

 strângere prin care victima este obligată  să dea, să facă , să nu facă sau să sufe-re ceva împotriva voinţei sale. Constrângerea se poate realiza prin violenţă sauameninţare în limitele prevăzute de art. 180 C.pen. În principal, şantajul este oinfracţiune îndreptată  nu împotriva patrimoniului sau a altor interese ale per-

soanei ci împotriva libertăţii psihice.

102

 În toate variantele sale, fapta trebuie să fie aptă să constrângă voinţa vic-timei. Prin constrângere, aceasta este obligată să adopte o anumită conduită do-rită de către subiectul activ şi anume:  să dea  (o sumă  de bani, un bun sau unînscris); să facă (să depună plângere împotriva cuiva, să dea o declaraţie, să eli- bereze un spaţiu etc.);  să nu facă (să nu facă plângere împotriva unei persoane,să nu facă recurs împotriva unei hotărâri judecătoreşti, să nu încheie un anumitcontract etc.);  să  sufere ceva  (să  i se distrugă autoturismul, să suporte o faptă umilitoare).

În ceea ce priveşte violenţa , şi aceasta, trebuie sǎ se exercite în limitele prevǎzute în art. 180 C. pen. Dacǎ  prin folosirea violenţei se produce ovǎtǎmare corporalǎ, va exista un concurs de infracţiuni.

Ameninţarea presupune efectuarea de cǎtre f ǎ ptuitor a unui act care sǎ inspire victimei temerea cǎ  în viitor va suporta un r ǎu, constând în sǎvâr şireaunei fapte pǎgubitoare. Violenţa şi ameninţarea trebuie sǎ constituie mijloace dea exercita o constrângere asupra victimei. A da ceva înseamnǎ un act de depo-sedare prin remiterea unui bun sau prin a suporta un prejudiciu. Infracţiunea deşantaj absoarbe infracţiunea de ameninţare.

 Aten ţ ie!  A nu se confunda cu infrac ţ iunea de tâlhǎ rie - d oar  în situa ţ iaîn care deposedarea de un bun se face prin acte de violen ţǎ  concomitente , va fiinfrac ţ iune de tâlhǎ rie.

Între violenţă  sau ameninţare şi actul prin care victima cedează  con-strângerii trebuie să treacă un anumit timp; dacă victima este constrânsă să deaimediat bani sau bunuri aflate asupra sa sau în imediata apropiere fapta va con-stitui infracţiunea de tâlhărie şi nu şantaj.103 

b) Urmarea imediat ă – constă în îngr ădirea libertăţii psihice a victimei,de a acţiona potrivit voinţei sale, prin crearea unei stări de teamă a acesteia.

102 A.Boroi, op..cit., pag. 155.103 C.Bulai, C.Mitrache, op.cit., p. 385.

Page 89: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 89/339

  89

c) Există leg ătur ă de cauzalitate. Infracţiunea de şantaj fiind mai gravă absoarbe prin voinţa legii faptele de ameninţare, lovire sau alte violenţe,

 Latura subiectivă: Forma de vinovăţie este numai inten ţ ia direct ă – ca-lificată  prin scop - autorul exercită  o constrângere asupra victimei pentru a o

determina să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva şi urmăreşte producereaacestui rezultat cu scopul de a dobândi ceva în mod injust pentru sine sau pentrualtul.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Consumarea se produce în momentul în care s-a îndeplinit ce-

rinţa legii adică starea de temere a celui constrâns. Tentativa deşi posibilă nu se pedepseşte.

 Modalit ăţ i : Modalitatea simplă art. 194 alin.(1) C.pen. şi forma agravată care constă în ameninţarea dării în vileag a unei fapte reale sau imaginare com-

 promiţătoare pentru persoana ameninţată pentru soţul sau o rudă apropiată (art.194 alin.(2) C.pen). Sanc ţ iuni : În forma tipică (simplă) sancţiunea este închisoarea de la 6

luni la 5 ani. Pentru forma agravată – închisoarea de la 2 la 7 ani.Acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.

7. Violarea secretului corespondenţeiCon ţ inut legal : „ Deschiderea unei coresponden ţ e adresate altuia ori in-

terceptarea unei convorbiri sau comunicări efectuate prin telefon, telegraf sau

 prin alte mijloace de transmitere la distan ţă , f ăr ă drept. De asemenea este in-criminat ă sustragerea, distrugerea sau re ţ inerea unei coresponden ţ e, precum  şidivulgarea con ţ inutului unei coresponden ţ e, chiar atunci când a fost trimisă deschisă sau a fost deschisă din gre şeal ă , ori divulgarea con ţ inutului unei con-vorbiri sau comunicări interceptate, chiar în cazul în care f ă ptuitorul a luatcuno ştin ţă de aceasta din gre şeal ă sau din întâmplare” (art. 195 C.pen.).

Inviolabilitatea corespondenţei este o valoare socială  ce a că pătat şi oconsacrare constituţională (art.28). Aceeaşi constituţie în art. 53 alin.(1) prevedecă exerciţiul unor drepturi sau libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi nu-mai dacă  se impune după  caz (pentru apărarea siguranţei naţionale, a ordinii publice, desf ăşurarea instrucţiei penale, prevenirea unor calamităţi104 etc.).

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii:a) obiectul juridic special  se refer ă la calităţile speciale referitoare la li-

 bertatea persoanei de a comunica prin intermediul corespondenţei cu alte per-soane. Legea ocroteşte secretul oricărei comunicări prin corespondenţă, indife-rent de importanţa acesteia. Nu are relevanţă nici dacă corespondenţa cuprindesau nu date care nu ar trebui cunoscute de alte persoane, fiind suficient să aibă caracter nepublic, adică să fie destinată numai adresantului. În această privinţă,

104 A se vedea în acest sens şi prevederile art. 911 – 916 C.proc.pen.

Page 90: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 90/339

  90

scrisoarea care cuprinde cea mai tainică destăinuire, ca şi aceea care cuprinde o banală urare, reprezintă tot o corespondenţă nepublică105. 

b ) Infracţiunea de violare a secretului corespondenţei, deşi se refer ă  laun drept personal, are ca obiect material  chiar corespondenţa violată prin actul

de deschidere, sustragere, distrugere, reţinere a corespondenţei. De asemenea,constituie obiect material linia de comunicaţie în cadrul căreia s-a interpus per-soana care realizează interceptarea convorbirii sau comunicării.

 Subiec ţ ii :a) Subiect activ poate fi orice persoană care îndeplineşte condiţiile gene-

rale ale r ăspunderii penale. Dacă  fapta va fi comisă, de exemplu, de către unfuncţionar, vom fi în prezenţa unui concurs ideal de infracţiuni între violareasecretului corespondenţei şi abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor(art. 246 C. pen.).

Infracţiunea de violare a secretului corespondenţei poate fi comisă  înoricare din formele participaţiei penale.b) Subiect pasiv – poate fi orice persoană. De fapt, subiectul pasiv este

alcătuit din persoanele între care s-a purtat corespondenţa, expeditorul şi desti-natarul corespondenţei sau cele care au participat la convorbirea efectuată printelefon, telegraf sau alte mijloace de transmitere la distanţă.

 Nu există cerinţe speciale privind timpul şi locul comiterii infracţiunii.Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:

a) Elementul material. Infracţiunea se poate realiza, sub aspectul ele-mentului material al laturii obiective, prin una din acţiunile incriminate de art.195 C. pen.

a) Deschiderea unei coresponden ţ e. Prin „deschidere” se înţelege acţiunea de îndepărtare (înlăturare)a înve-

lişului, care protejează comunicarea, astfel încât să devină posibila aflarea con-ţinutului acesteia: (dezlipire, perforare, taiere, rupere etc.). Nu are importanţă dacă f ă ptuitorul a luat cunoştinţă sau nu despre conţinutul comunicării.

Fapta constituie infracţiune numai dacă deschiderea are ca obiect cores- pondenţa adresata altuia si dacă s-a f ăcut  f ăr ă drept. 

 F ăr ă drept  înseamnă orice deschidere a unei corespondenţe f ăr ă consim-ţământul destinatarului sau expeditorului, sau care nu este autorizată sau confe-rită de lege (de exemplu, părinţii pentru copii, organul de urmărire penală  sauinstanţa de judecată etc.).

b) Interceptarea unei convorbiri sau comunicări efectuate prin telefon,telegraf sau prin alte mijloace de comunicare la distan ţă. 

Prin „interceptare” se înţelege acţiunea de ascultare sau de înregistrare prin diferite mijloace tehnice a unei convorbiri sau a unei comunicări efectuate

105  A se vedea, Elionor Tanislav,  Enigmele cenzurii coresponden ţ ei, Ed. Artemis, Bucureşti,1996, p. 68-82.

Page 91: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 91/339

  91

între alte persoane. Nu are importanţă dacă  f ă ptuitorul a reuşit sa interceptezeconvorbirea sau comunicarea în tot sau în parte. Pentru existenţa infracţiuniiinterceptarea trebuie să se facă f ăr ă drept (ilegal).

c) Sustragerea, distrugerea sau re ţ inerea unei corespondente. 

Prin „ sustragere”  se înţelege scoaterea corespondenţei din posesia saudetenţia unei persoane si trecerea ei în stă pânirea de fapt ilicita a f ă ptuitorului.Dacă f ă ptuitorul şi-a însuşit bani sau alte valori din corespondenta sustra-

să va exista un concurs de infracţiuni (violarea secretului corespondenţei şi furt).„Distrugerea” înseamnă suprimarea corespondenţei sau degradarea ei

în aşa fel încât să nu mai poată transmite(în întregime sau în parte)comunicarea pe care a conţinut-o.

Prin „re ţ inere” se înţelege posesia în continuare, far ă drept, a unei co-respondenţe destinate altei persoane şi nepredarea acesteia în mod voit destina-

tarului. Nu are importanţa dacă f ă ptuitorul a ajuns în mod licit în posesia cores- pondenţei, prin distribuirea ei de către factorul poştal ori a găsit scrisoarea pier-duta de către acesta sau din greşeală i-a fost pusă în cutia poştală.

d) Divulgarea con ţ inutului unei coresponden ţ e, chiar atunci când a fosttrimisă deschisă  sau a fost deschisă  din gre şeal ă , ori divulgarea con ţ inutuluiunei convorbiri sau comunicări interceptate, chiar în cazul în care f ă ptuitorula luat cuno ştin ţă de acesta din gre şeala sau din întâmplare. 

„Divulgarea”  înseamnă  dezvăluirea, deconspirarea, relatarea, f ăcută 

chiar si unei singure persoane, care nu avea drept, a conţinutului unei corespon-denţe, convorbiri sau comunicări efectuate între alte persoane. Nu are importan-ţă felul în care f ă ptuitorul a aflat despre conţinutul corespondenţei, convorbiriisau comunicării, în toate cazurile legea impunându-i să păstreze confidenţialita-tea asupra celor aflate.

b)Urmarea imediata consta într-o lezare a libertăţii de comunicare con-fidenţiala a persoanei.

c) Din natura acţiunilor descrise în norma de incriminare rezultă şi leg ă-tura de cauzalitate106 .

 Latura subiectivă: Forma de vinovăţie este inten ţ ia direct ă sau indirec-

t ă. Deschiderea din greşeală a unei corespondenţe sau interceptarea din culpă aunei convorbiri, comunicări sau distrugerea, reţinerea unei corespondenţe oridivulgarea din culpă nu constituie infracţiune. Motivul şi scopul acţiunii nu aunici o relevanţă pentru existenţa infracţiunii.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: infracţiunea se consumă în momentul producerii rezultatului ce-

rut de norma de incriminare (deschiderea f ăr ă drept a corespondenţei altuia, in-terceptarea, sustragerea, distrugerea sau reţinerea).

Tentativa de şi este posibilă nu se sancţionează.

106 V. Dongoroz, op. cit., vol. III, p. 234.

Page 92: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 92/339

  92

 Modalit ăţ ile sunt variate: deschidere, interceptare, sustragere, distrugeresau reţinere precum şi divulgarea conţinutului corespondenţei.

 Sanc ţ iuni : închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Acţiunea penală se pune înmişcare la plângere prealabilă.

8. Divulgarea secretului profesionalCon ţ inutul legal : „ Divulgarea, f ăr ă drept, a unor date de către cel că-

ruia i-au fost încredin ţ ate sau de care a luat la cuno ştin ţă în virtutea profesieiori func ţ iei, dacă fapta este de natur ă a aduce prejudicii unei persoane”.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul juridic:a) obiectul juridic special  cuprinde relaţiile sociale referitoare la liberta-

tea persoanei de a i se respecta confidenţialitatea datelor încredinţate celor careexercită  o profesie sau funcţie, la care este nevoit să  apeleze (medic, avocat,farmacist, preot, notar etc.) – funcţie (funcţionar bancar, funcţionar public etc.).

b) Această infracţiune lezează libertatea persoanei, deci acţiunea subiec-tului activ nu se îndreaptă împotriva unui obiect material.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii:a) subiectul activ  este calificat, el exercită  o  profesie  sau o  func ţ ie  ce

implică obligaţia de a păstra secretul datelor încredinţate. Funcţiile sau profesii-le trebuie recunoscute de lege.

Prin „profesie” în sensul art. 196 C.pen. se înţelege o îndeletnicire per-manentă, având ca obiect prestarea de servicii si care presupune o pregătire spe-

ciala (medic, farmacist, avocat, notar, preot etc.) 107 . Prin „func ţ ie”  se înţelege o însărcinare îndeplinită de un  func ţ ionar   în

sensul art. 147 alin. 2 C.pen.Participaţia penală este posibilă numai sub forma instigării şi complici-

tăţii, coautoratul este exclus, deoarece păstrarea secretului profesional este oobligaţie personala.

b) subiect pasiv poate fi orice persoană care încredinţează date confiden-ţiale subiectului activ.

Con ţ inutul constitutiv

 Latura obiectivă:a) elementul material   constă  în ac ţ iunea de divulgare a unor date din partea persoanei obligate să  le păstreze, adică  acţiunea prin care informaţiilesunt date în vileag, aduse la cunoştinţa altora. Divulgarea se poate realiza directsau indirect şi prin orice mijloace (verbal, în scris, telefonic etc.)

 Nu prezintă  importanţă dacă divulgarea s-a f ăcut uneia sau mai multor persoane şi nici dacă secretul a fost divulgat în întregime sau par ţial.

Obiectul divulgării trebuie să  fie un  secret profesional. Reprezintă  se-cret profesional orice informaţii referitoare la o persoana care, prin voinţa aces-

teia sau în virtutea legii, nu trebuie dezvăluite altor persoane.107 Alex.Boroi, Curs universitar, p. 160.

Page 93: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 93/339

  93

Pentru existenţa infracţiunii trebuie îndeplinite cumulativ două cerinţe:-  divulgarea să se facă f ăr ă drept;-  fapta să fie de natur ă a aduce prejudicii unei persoane.b)  Prin săvâr şirea infracţiunii trebuie să  se producă  urmarea imediat ă 

cerută de norma de incriminare (fapta este de natur ă a aduce prejudicii unei per-soane).c) Există  leg ătur ă  de cauzalitate  între acţiunea incriminată  şi urmarea

imediată. Latura subiectivă: Infracţiunea se comite cu inten ţ ie direct ă sau indirec-

t ă. Culpa este exclusă.Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Consumarea are loc în momentul când în urma acţiunii f ă ptuito-

rului s-a produs divulgarea. Tentativa nu se sancţionează.

 Modalit ăţ i : Există două modalităţi normative după cum subiectul activ a primit datele ce i-au fost încredinţate sau a luat la cuno ştin ţă despre acestea învirtutea profesiei sau funcţiei.

 Sanc ţ iuni: închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda. Acţiunea penală se pune în mişcare la plângere prealabilă. Împăcarea păr ţilor înlătur ă r ăspunde-rea penală.

V. INFRAC Ţ  IUNI PRIVITOARE LA VIAŢ  A SEXUAL Ă  

1. ViolulCon ţ inutul legal : (art. 197 C.pen.): „ Actul sexual de orice natur ă , cu o persoană de sex diferit sau de acela şi sex, prin constrângerea acesteia sau pro- fitând de imposibilitatea ei de a se apăra ori de a- şi exprima voin ţ a.

 Fapta este mai gravă dacă:-fapta a fost săvâr  şit ă de două sau mai multe persoane împreună ,-dacă victima se afl ă  în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau trata-

mentul f ă ptuitorului,-dacă victima este membru al familiei,-dacă s-a cauzat victimei o văt ămare gravă a integrit ăţ ii corporale sau

a sănăt ăţ ii,-ori dacă victima nu a împlinit vârsta de 15 ani. Fapta prezint ă o maximă gravitate dacă a avut ca urmare moartea sau

 sinuciderea victimei.Infracţiunile privitoare la viaţa sexuală. se adresează unor valori sociale, ca-

re vizează  intimitatea şi libertatea sexuală, inviolabilitatea sexuală a persoanei, pede o parte, şi moralitatea vieţii sexuale, pe de altă parte. Manifestările de viaţă se-xuală au loc în cadrul unor relaţii în a căror normală desf ăşurare sunt interesate, atât persoanele care participă la acestea, cât şi societatea însăşi. Persoana este interesată ca relaţiile sexuale să se desf ăşoare potrivit voinţei sale, astfel încât să-i fie apărateviaţa, integritatea corporală, sănătatea fizică şi psihică şi demnitatea.

Page 94: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 94/339

  94

Societatea, este interesată  ca relaţiile sexuale ale membrilor săi să  sedesf ăşoare în aşa fel încât să se asigure dezvoltarea demografică normală, tine-reţea şi vigoarea acesteia.

Violul este, f ăr ă  îndoială, cea mai gravă  infracţiune sexuală, deoarece

aproape în toate cazurile aduce victimei un prejudiciului fizic şi o traumă psihi-că. Violul poate duce la vătămări grave ale organelor genitale , precum şi aleţesuturilor adiacente, ceea ce poate duce la dereglări neuropsihice grave si du-rabile in timp.

Infracţiunile referitoare la viaţa sexuală reprezintă încălcări ale libertăţiişi moralităţii vieţii sexuale cu consecinţe grave asupra persoanei vătămate şifamiliei acesteia. În cazul infracţiunilor de viol, ceea ce protejează  legiuitorul,este libertatea individului de a decide cu privire la propria lui viaţă sexuală, li- bertatea victimei de a decide cu privire la alegerea ei în ceea ce se numeşte un

act sexual.Condi  ţ ii preexistente:Obiectul juridic:a) obiectul juridic special   îl constituie relaţiile sociale care se refer ă  la

libertatea şi inviolabilitatea sexuală a oricărei persoane de a întreţine relaţii se-xuale după propria sa voinţă.

Fapta lezează nu numai valori sociale importante ale persoanei (liberta-tea şi inviolabilitatea sexuală), ci şi valori sociale fundamentale ca: viaţa, inte-gritatea corporală  sau sănătatea victimei ce pot constitui un obiect juridic se-

cundar  al infracţiunii.

108

 b) Obiectul material  este reprezentat de corpul  persoanei asupra căreiase săvâr şesc actele cu caracter sexual (de agresiune sexuală). Aceste acţiuni da-că sunt comise asupra unui cadavru vor constitui infracţiunea de profanare demorminte (art. 319 C. pen.).

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ al acestei infracţiuni poate fi orice persoană, atât de sex

masculin, cât şi de sex feminin, care prin constrângere sau profitând de imposibili-tatea victimei de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa, o supune unui act sexual.

Participaţia penală este posibilă în toate formele sale: coautorat, instiga-re şi complicitate.

În anumite situaţii [art. 197 alin.(2)] subiectul activ este calificat, avândcalitatea de rudă  în linie directă, frate, sor ă  sau victima se afla în îngrijirea,ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul acestuia.

b) Subiectul pasiv poate fi orice persoană indiferent de sex asupra căreiase comit actele de abuz sexual. Nu are relevanţă dacă subiectul pasiv a mai avutvreo relaţie sexuală cu f ă ptuitorul sau nu, ori cu o altă persoană. Subiect pasiv poate fi chiar soţul f ă ptuitorului dacă  acesta este constrâns pentru a întreţinerelaţii sexuale.

108 Vezi G.Antoniu, op..cit., vol.I, pag. 207.

Page 95: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 95/339

  95

În anumite situaţii subiectul pasiv este circumstanţiat şi anume:Alin(2)-ca primă  modalitate agravată-subiectul pasiv are calitatea de

elev, pacient sau membru de familie.Alin(3)-subiectul pasiv este minorul care nu a împlinit vârsta de 15 ani.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  constă într-o ac ţ iune (actul sexual de orice natu-

r ă), cu o persoană de sex opus sau de acelaşi sex. Se are în vedere atât raportulsexual cât şi relaţiile sexuale.109 Prin satisfacerea nevoilor sexuale în reglemen-tarea actuală, se înţelege orice alte modalităţi excluzând perversiunile sexuale prin care subiectul activ îşi satisface impulsurile sexuale (perversiunea sexuală,fiind incriminată distinct în art. 201 C.pen.). Infracţiunea de viol presupune unact sexual f ăr ă consim ţământul  persoanei cu care se doreşte a avea relaţia sexu-

ală. Constrângerea victimei trebuie să fie efectivă de natur ă a învinge rezistenţaacesteia. Constrângerea se poate materializa în două  modalităţi: constrângerefizică ori constrângere morală (ameninţare) sau profitarea de starea victimei dea nu se putea apăra sau de a-şi exprima voinţa.

Terminologie: Act sexual  –fapta omului care se refer ă la sex şi la viata sexuală. Act sexual  de orice natur ă –orice modalitate de obţinere a unei satisfacţii

sexuale prin folosirea sexului sau acţionând asupra sexului între persoane deacelaşi sex sau de sex opus.

 Raport sexual (heterosexual) –conjuncţie a organelor de sex masculin şifeminin (penetrarea vaginală). Rela ţ ii sexuale între persoane de acelaşi sex (homosexuale)-relaţii sexu-

ale de invertire sau pervertire a instinctului sexual purtate între persoane de ace-laşi sex (între bărbaţi-pederastie, între femei-amorul lesbian).

b) Urmare a mijloacelor de constrângere folosite, trebuie să se producă o încălcare a libertăţii şi inviolabilităţii sexuale a persoanei vătămate.

c)  Între acţiunea de constrângere sau ameninţare şi urmarea imediată trebuie să existe o leg ătur ă cauzal ă care trebuie dovedită.

 Latura subiectivă – Infracţiunea de viol se săvâr şeşte cu inten ţ ie direc-

t ă; f ă ptuitorul işi dă seama ca realizeaza raportul sexual impotriva voinţei per-soanei si că  încalcă, în felul acesta, libertatea si inviolabilitatea ei sexuală, ur-mare a cărei producere o doreste. Intenţia faptuitorului trebuie să existe în mo-mentul exercitării constrângerii. Dacă f ă ptuitorul a realizat raportul sexual pro-fitând de starea de neputinţă a victimei de a se apăra şi de a-şi exprima voinţa, pentru existenţa violului, este necesar ca acesta să fi cunoscut, în momentul să-vâr şirii faptei, această stare a victimei.

109 Raportul sexual presupune contactul sexual între persoane de sex opus iar relaţiile sexuale presupune satisfacerea nevoilor sexuale cu altă persoană indiferent de sex (relaţii nefireşti).

Page 96: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 96/339

  96

Eroarea f ă ptuitorului cu privire la această împrejurare îi înlătur ă vinovă-ţia şi, ca urmare, r ăspunderea penală.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: 

Actele pregătitoare săvâr şite de către autor nu sunt pedepsite. Tentativase pedepseşte110,; există  tentativă când f ă ptuitorul a început executarea actelorde constrângere, dar din motive independente de voinţa sa, actul sexual nu aavut loc. Infracţiunea de viol se consumă în momentul în care s-a produs actulsexual.

 Modalit ăţ i : Violul în  formă simpl ă se comite prin cele două modalităţinormative descrise în lege: constrângerea şi profitarea de starea în care s-a aflatvictima.

 Formele agravante ale infracţiunii sunt prevăzute de art. 197 alin.(2) lit.

a-c şi art. 197 alin.(3) C.pen. astfel:a) săvâr şirea faptei de două sau mai multe persoane împreună. Această împrejurare presupune ca la locul săvâr şirii infracţiunii să fie de faţă două saumai multe persoane indiferent de participarea fiecăreia – această agravantă, pre-supune o cooperare simultană a participanţilor în săvâr şirea infracţiunii;

 b) victima se afla în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamen-tul f ă ptuitorului. Gravitatea faptei în acest caz rezultă  din situaţia specială  încare se află victima în raport cu f ă ptuitorul, acesta având calitatea de (părinte,tutore, profesor, medic curant, asistent maternal etc.) care poate să facă presiuni

 psihologice asupra victimei;c) victima este membru de familie – în această situaţie victima este soţulsau ruda apropiată, dacă locuieşte împreună cu f ă ptuitorul. Dacă agresiunea se-xuală are loc asupra unei rude în linie dreaptă (frate, sor ă, copil) în afar ă de in-fracţiunea de viol se va reţine şi infracţiunea de incest   în concurs ideal de in-fracţiuni;

d) s-a cauzat victimei o văt ămare gravă a integrităţii corporale sau sănă-tăţii (leziuni grave ale organelor genitale, rupturi ale sfincterelor etc.);

e) victima nu împlinise vârsta de 15 ani. În această situaţie autorul tre- buie să-şi fi dat seama că victima este minor ă, sub această vârstă sau să fi pre-văzut o asemenea posibilitate. Dacă a avut convingerea că victima avea o vârstă mai mare de 15 ani, fiind în eroare de fapt, va fi pedepsit pentru varianta simplă a infracţiunii;

f) fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei.111 Rezultatulmai grav se va reţine în sarcina autorului numai dacă acesta, deşi nu l-a prevă-zut putea şi trebuia să-l prevadă, sperând f ăr ă  temei că  nu se va produce( praeterinten ţ ia).

110 Art. 204 C.pen..111 Există o bogată cazuistică judiciar ă când victima a decedat în urma infracţiunii de viol dato-rită vârstei înaintate sau vârstei foarte mici, ori a sărit de la înălţime pentru a se sinucide.

Page 97: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 97/339

  97

 Sanc ţ iuni. În forma simplă, violul se pedepseşte cu închisoare de la 3 la10 ani. Pentru modalităţile agravate, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 18 ani(art. 187 alin.(2)); de la 10 la 25 ani (art. 197 alin.(3)) şi de la 15 la 25 ani cândviolul are ca urmare moartea sau sinuciderea victimei.

Pentru violul simplu prev. de art.197 alin.(1) C.pen. acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.Dacă victima este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu ca-

 pacitate de exerciţiu restrânsă, acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu saula cererea reprezentantului legal al victimei.

În cazurile violului urmat de moartea sau sinuciderea victimei urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror, iar judecata in primă instanţă apar ţine Tribunalului.

2. Actul sexual cu un minorCon ţ inutul legal : ( art. 198 C.pen.): „actul sexual, de orice natur ă cu o persoană de sex diferit sau de acela şi sex, care nu a împlinit vârsta de 15 anialin.(1) precum  şi actul sexual de orice natur ă cu o persoană de sex opus saude acela şi sex între 15  şi 18 ani, dacă fapta este săvâr  şit ă de tutore sau curator,ori de către supraveghetor, îngrijitor, medic curant, profesor sau educator fo-losind calitatea sa alin.(2) art. 198 C.pen. Fapta este mai gravă dacă actul se- xual de orice natur ă cu o persoană de sex diferit sau de acela şi sex, care nu aîmplinit vârsta de 18 ani, a fost determinat de oferirea de bani sau alte foloase

de către f ă ptuitor, direct sau indirect victimei alin.(3). Faptele prevă zute dealin. (1) – (3) prezint ă o gravitate mai mare dacă au fost săvâr  şite în scopul producerii de materiale pornografice ori dacă pentru realizarea acestui scop, a fost folosit ă constrângerea.

 Fapta este de o gravitate  şi mai mare dacă actul sexual cu persoane ca-re nu împlinise 15 ani a fost săvâr  şit ă  în condi ţ iile prevă zute de art. 197alin.(2), lit.b, ori dacă faptele referitoare la ambele categorii de victime au avuturmările prevă zute de art. 197 alin. (2) lit.c.

 Fapta este foarte gravă când a avut ca urmare moartea victimei.În acest articol sunt incriminate orice acte de natur ă sexuală în afara112 

raportului sexual, actul sexual oral sau anal  săvâr şite prin constrângere, pune-rea victimei în imposibilitatea de a se apăra sau de a-şi exercita voinţa ori profi-tând de această stare. Prin act de natur ă sexuală se înţelege orice fel de act carear tinde la obţinerea satisfacţiei sexuale, spre satisfacerea sexuală  a autoruluifaptei, act care nu are nici o legătur ă cu raportul sexual clasic113. Cercetarea ju-diciar ă, expertizele medico-legale trebuie să  dovedească  că  actele exercitateasupra victimei aveau ca scop satisfacerea sexuală.

112 Faptă incriminată în art. 218 C.pen. (Violul).113 Sunt incluse orice acte nefireşti cu scopul satisfacerii sexuale ale autorului.

Page 98: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 98/339

  98

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) obiectul juridic îl reprezintă acele relaţii sociale referitoare la liberta-

tea sexuală a persoanei de a-şi satisface nevoile sexuale după propria sa voinţă,

având libertate deplină în alegerea partenerului. În anumite situaţii există şi unobiect juridic secundar  când sunt lezate valori sociale precum viaţa, sănătateasau integritatea corporală a persoanei agresate.

Legiuitorul a avut în vedere protecţia minorului, lipsit de experienţă şif ăr ă a se putea apăra sau a opune rezistenţă împotriva celui care încearcă să pro-fite de naivitatea sa (este marcat pentru toată viaţa).

Începerea de timpuriu a vieţii sexuale poate avea consecinţe grave asu- pra dezvoltarea fizice şi morale a minorului, precum si pentru copiii care s-ar putea naşte din aceste raporturi114.

b) obiectul material   este corpul minorului indiferent de sex, victimă  ainfracţiunii. Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) subiect activ poate fi orice persoană, iar în cazul în care victima are

vârsta între 15-18 ani acesta trebuie să aibă calitatea de tutore, supraveghetor,îngrijitor, medic curant, profesor, educator etc. (subiect activ calificat).

b) subiectul pasiv este minorul care nu a împlinit vârsta de 15 ani sauare vârsta între 15 şi 18 ani şi care se află în relaţii speciale cu subiectul activ(subiect pasiv calificat).

Legea nu impune limita minimă de la care persoana poate să devină su- biect pasiv al infracţiunii, însă se admite că această  limită are legătur ă cu mo-mentul când victima dobândeşte capacitatea de a avea o relaţie sexuală115.

Dacă victima, datorită vârstei fragede, nu avea posibilitatea de a-şi ex- prima voinţa, fapta va constitui viol116.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material   constă  într-un act sexual realizat cu consimţă-

mântul persoanei, de acelaşi sex sau de sex opus.În cazul modalităţii prevăzute de art. 198 alin.(2) pentru a obţine con-

simţământul victimei, subiectul activ se foloseşte de calitatea sa de tutore, cura-tor, supraveghetor, medic curant etc.

În practica judiciar ă  s-a asimilat calitatea de medic stomatolog117  cuaceea de medic curant, iar aceea de antrenor de şcoală sportivă cu aceea de pro-fesor sau educator 118, fiind justificată prin influenţa la fel de mare a acestora , caşi cea a medicului curant sau a profesorului ori educatorului.

114 G. Antoniu, op. cit., vol. I, p. 216-217.115 G. Antoniu, op. cit., vol. I, p. 217.116 O. Loghin, A. Filipaş, op. cit., p. 78.117 Trib. jud. Hunedoara, decizia pen. nr. 995/1974, RRD nr. 32/1974, p. 150.118 Trib. Suprem, sec. pen., decizia nr. 2871/1975, Repertoriu alfabetic 1976-1980, p. 335.

Page 99: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 99/339

  99

În  practica judiciar ă s-a decis că infracţiunea de act sexual cu un minornu se află în concurs cu infracţiunea de seducţie, dacă inculpatul a determinat, prin fapte sau promisiuni nesincere de căsătorie, o minor ă sub 15 ani la raportsexual119.

b) Pentru existenţa infracţiunii prevăzută de art. 198 C.pen. este necesarsă se producă urmarea imediat ă (actul sexual consimţit).c) Există leg ătura de cauzalitate între acţiunea f ă ptuitorului şi rezultat. Latura subiectivă. Fapta se săvâr şeşte numai cu inten ţ ie. Pentru existen-

ţa acesteia, se cere ca f ă ptuitorul să fi cunoscut vârsta victimei ori să fi acceptatvarianta că victima ar putea avea vârsta respectivă.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniTentativa se pedepseşte (tentativa imperfectă). Consumarea infracţiunii

se produce în momentul în care a fost realizat actul sexual.

 Modalit ăţ i : Există două modalităţi normative ale infracţiunii, dacă vic-tima are vârsta sub 15 ani sau are între 15 şi 18 ani, iar fapta este săvâr şită detutore, curator sau de către supraveghetor, medic curant, profesor, educator,folosindu-se de calitatea sa.

Modalităţile agravate:-  actul sexual a fost determinat de oferirea de bani, ori alte foloase, vic-

timei în mod direct sau indirect;-  faptele prevăzute în alin. (1) – (3) dacă au fost săvâr şite în scopul pro-

ducerii de materiale pornografice;

fapta este mai gravă  dacă  s-a realizat prin constrângere (în aceleaşicondiţii ca infracţiunea de viol);-  dacă a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. Sanc ţ iuni : Fapta simplă  se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani

(alin.(1) şi alin.(2).Modalitatea agravată prevăzută  în alin.(3) se pedepseşte cu închisoarea

de la 3-12 ani.Pentru faptele incriminate de alin.(4) – pedeapsa este închisoarea de la 5

la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.În cazul alin.(5) – închisoarea de la 5 la 18 ani iar dacă a avut ca urmare

moartea victimei de la 15 la 25 ani. Pentru toate cazurile se aplică şi sancţiunicomplementare de interzicerea unor drepturi.

Acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.

3. SeducţiaCon ţ inutul legal : Constituie infracţiunea de seducţie, potrivit art. 199

C. pen  „ fapta bărbatului care prin promisiuni de că sătorie, determină o per- soană de sex feminin mai mică de 18 ani de a avea cu el raport sexual ”.

119  Trib. Suprem, sec. pen., decizia nr. 2132/1974, în  RRD  nr. 3/1975, p. 63. În sens contrarTrib. jud. Constanţa, decizia pen. nr. 1474/1974, RRD nr. 3/1977, p. 55, cu not ă de O. Cojocaru.

Page 100: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 100/339

  100

Incriminarea acestei fapte ocroteşte persoanele de sex feminin minore,lipsite de experienţă, naive, care pot fi induse în eroare prin promisiuni de căsă-torie. Raportul sexual realizat în aceste condiţii, reprezintă o încălcare a libertă-ţii şi inviolabilităţii sexuale a adolescentelor – deci prezintă pericol social.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) obiectul juridic  special îl reprezintă  relaţiile sociale care privesc li-

 bertatea şi inviolabilitatea sexuală a unei persoane de sex feminin mai mică de18 ani; victima fiind sedusă crezând că urmează a se căsători cu subiectul activ.

b) Obiectul material  este corpul minorei asupra căreia s-a săvâr şit rapor-tul sexual fraudulos.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) subiectul activ poate fi orice persoană de sex masculin,căsătorit sau

necăsătorit.Esenţial este ca acesta să poată întreţine un act sexual. Participaţia pena-lă este posibilă în forma complicităţii şi instigării, care pot fi şi de sex feminin,coautoratul nefiind posibil, deoarece seducţia se comite de o persoană în nume propriu.

b) Subiectul pasiv poate fi orice minor ă cu vârsta între 15-18 ani careeste necăsătorită, care are discernământ pentru a-şi da consimţământul în modliber.

În practica judiciar ă120 s-a considerat că vârsta minimă a minorei seduse

este de 14 ani, sub această vârstă fapta constituie infracţiunea de act sexual cuun minor, chiar dacă potrivit codului familiei se poate „încuviinţa căsătoria fe-meii care a împlinit 16 ani”

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  se realizează prin între ţ inerea unui raport sexual

consim ţ it, ca urmare a promisiunilor mincinoase de căsătorie. Promisiunile decăsătorie trebuie să  fie convingătoare şi determinante în obţinerea consimţă-mântului victimei. Infracţiunea presupune ca promisiunea să nu fi fost respecta-tă de f ă ptuitor din cauza sa. Nu există infracţiune dacă promisiunea de căsătorienu s-a realizat ca urmare a refuzului victimei. Dacă victima este mai mică de 15ani se va reţine numai infracţiunea de act sexual cu un minor (art. 198 C.pen.).

b) urmarea imediat ă constă în încălcarea libertăţii şi inviolabilităţii vic-timei prin acţiuni mincinoase de promisiune a căsătoriei.

c) Există leg ătur ă de cauzalitate între acţiunea f ă ptuitorului şi rezultat Latura subiectivă: Seducţia se comite cu inten ţ ie directă sau indirectă.

Pentru a exista intenţie este necesar ca promisiunile de casatorie sa se faca curea-credinţa.

120 Trib. Suprem, sec. pen., decizia nr. 2132/1974, în R.i.pag.349.

Page 101: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 101/339

  101

 Inten ţ ia indirectă ar putea exista atunci când autorul necunoscând vârstavictimei a admis posibilitatea ca aceasta să nu fi împlinit 18 ani.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme:  Infracţiunea se sancţionează  numai în formă  consumat ă.  Con-

sumarea se produce în momentul realizării raportului sexual, nu la data când promisiunile de casatorie s-au dovedit a fi mincinoase.Dacă f ă ptuitorul are raporturi sexuale repetate cu victima o perioadă mai

mare de timp în baza aceleiaşi promisiuni mincinoase, infracţiunea îmbracă forma continuat ă.

 Modalit ăţ i :  nu există  decât modalitatea simplă, tipică, incriminată  denormă.

S anc ţ iuni : pentru seducţie, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani.Acţiunea penală se promovează la plângere prealabilă sau din oficiu. Împăcarea

 păr ţilor înlătur ă r ăspunderea penală.4. Perversiunea sexuală Con ţ inutul legal : Potrivit art. 201 C.pen. constituie infracţiune „actele

de perversiune sexual ă121 săvâr  şite în public sau care au produs scandal publicalin.(1). De asemenea constituie infrac ţ iune, actele de perversiune sexual ă să-vâr  şit ă cu o persoană care nu a împlinit vârsta de 15 ani, [alin.(2)] precum  şiactele de perversiune sexual ă cu o persoană între 15  şi 18 ani, dacă fapta este săvâr  şit ă de către tutore, curator, ori de către supraveghetor, îngrijitor, medic

curant, profesor sau educator, folosind calitatea sa, [alin.(3)]. Fapta este mai gravă dacă actele de perversiune sexual ă cu o persoană care nu a împlinit vâr- sta de 18 ani au fost determinate de oferirea sau darea de bani ori alte foloasede către f ă ptuitor în mod direct sau indirect [alin.(31 )].

 Faptele prevă zute în alin. (2), (3)  şi (31 ) prezint ă  agravanta mai maredacă au fost săvâr  şite în scopul producerii de materiale pornografice ori dacă  pentru realizarea acestui scop s-a folosit constrângerea [alin.(32 )].

 Fapta este  şi mai gravă dacă actele de perversiune sexual ă au fost să-vâr  şite asupra unei persoane aflate în imposibilitatea de a se apăra sau de a- şiexprima voin ţ a sau prin constrângere (alin.4).

Gravitatea faptei cre şte dacă ac ţ iunile de mai sus au avut drept urmarevăt ămarea gravă a integrit ăţ ii personale sau sănăt ăţ ii [alin.(5) teza I]  şi este demaximă gravitate dacă fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victi-mei [alin.(5) teza II].

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) obiectul juridic special  îl reprezintă relaţiile sociale care privesc viaţa

sexuală a persoanei şi care trebuie să se desf ăşoare în condiţii de moralitate şi

121  Orice acte nefireşti realizate în scopul satisfacerii apetitului sexual între persoane de sexopus sau persoane de acelaşi sex.

Page 102: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 102/339

  102

decenţă. În anumite situaţii poate exista şi un obiect juridic adiacent  care pri-veşte inviolabilitatea sexuală, libertatea psihică, integritatea corporală, sănătateaşi chiar viaţa când actele de perversiune se săvâr şesc prin constrângere.

b) Obiectul material  este reprezentat de corpul persoanei asupra căreia

se săvâr şesc actele de perversiune sexuală. Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) subiect activ poate fi orice persoană fizică bărbat sau femeie; în situa-

ţia prevăzută  în alin.(3) subiectul este calificat (tutore, curator, supraveghetor,îngrijitor, medic curant, profesor sau educator).

b) Subiect pasiv – există numai la modalităţile agravate, acesta poate fiun minor sub 15 ani ori unul între 15 şi 18 ani, care se află în relaţiile precizatemai sus cu subiectul activ sau cu o persoană adultă aflată în imposibilitatea de ase apăra sau a-şi exprima voinţa ori care a fost constrânsă la acte de perversiune

sexuală. Când actele de perversiune sexuală au fost consimţite, va exista o in-fracţiune cu o pluralitate naturală  de f ă ptuitori122, aceştia identificându-se cusubiecţii activi.

Con ţ inutul constitutiva) Elementul material  constă în săvâr  şirea unor fapte nefire şti legate de

satisfacerea sexuală. Actele de perversiune sexuală trebuie să se producă în  pu-blic sau să fi produs scandal public (repulsie, revoltă, dezaprobare etc.).

Prin scandal public se înţelege reacţia unui număr de persoane care, lu-ând cunoştinţă  de săvâr şirea acestor acte sexuale, îşi exprimă  sentimentele de

indignare şi revoltă provocate de această faptă.

 123

 Prin acte de perversiune sexual ă se înţelege orice modalitate de obţinerea unei satisfacţii sexuale, altele decât cele ar ătate la infracţiunea de viol124. 

b) Urmarea imediat ă constă în producerea scandalului public sau în le-zarea libertăţii sexuale a persoanei.

În medicina legală125, actele de perversiune sexuală  au fost grupate întrei categorii: sodomia de specie, perversiunea mijloacelor şi perversiuni diverse.

Sodomia de specie-cunoscută sub numele de zoofilie sau bestialitate serefer ă la actele sexuale dintre oameni şi animale.

Denumirea de  sodomie  vine din Biblie de la oraşul Sodoma, pe careDumnezeu, împreună cu oraşul Gomora le distrugea dându-le foc. Această ho-tărâre a fost luată datorită lucrurilor nefireşti care se petreceau acolo: acte sexu-ale neaprobate de legile din aceea vremea , violuri şi marele desfrâu şi în gene-ral acte de r ăutate extremă.

 Perversiunea mijloacelor  se refer ă în principal la sadism şi masochism.

122 V.Dongoroz, op..cit., vol.III, pag. 320.123 T Toader, Drept penal român, partea specială, op. cit, pag.58.124 I.C.C.J.-decizia nr.III din 23.05.2005125 V.Belis-Medicină legală, op. Cit., pag.168-169.

Page 103: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 103/339

  103

 Numele de sadism provine de la marchizul de Sade, care a prezentat înromanele sale eroi a căror deviză era „pl ăceri fizice înso ţ ite de dezordine moral ă”.

Sadismul  presupune satisfacerea instinctelor sexuale prin producerea ce-lor mai variate violenţe asupra partenerului. Uneori aceste violenţe merg până la

crimă.  Masochismul  presupune atitudinea unei persoane care caută plăcerea îndurere.

 Perversiuni diverse  : necrofilia, narcisismul, fetişismul, voayeurismul,azoofilia, gerontofilia.

 Necrofilia se materializată prin raporturi sexuale cu cadavre. Narcisismul constă  în obţinerea satisfacţiei sexuale prin contemplarea

 propriului corp. Feti şismul reprezintă contemplarea obiectelor care apar ţin persoanei iu-

 bite şi care are rolul de a produce satisfacţie sexuală;Voayeurismul – se materializează în satisfacerea instinctului sexual prin plăcerea de a privi actele sexuale săvâr şite de alţii.

 Azoofllia - producerea de senzaţii prin contemplarea lucrurilor neînsufle-ţite ce au semnificaţie erotică (statui, nuduri).

Gerontofilia - constă în satisfacerea instinctului sexual cu femei în vârstă.c) Raportul de cauzalitate  - între actele sexuale nefireşti săvâr şite şi

scandalul public produs trebuie să existe raport de cauzalitate. Latura subiectivă – această infracţiune se comite cu inten ţ ie. În modali-

tatea agravată (vătămarea corporală gravă sau a sănătăţii persoanei ori moarteasau sinuciderea victimei) forma de vinovăţie este praeterinten ţ ia. Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Tentativa sau infracţiunea consumată. Pentru a exista tentativă,

actele deşi întrerupte trebuie să fi fost săvâr şite în public sau să fi produs scan-dal public. Infracţiunea se consumă  în momentul când s-au produs actele de perversiune în public sau în condiţii care tulbur ă ordinea publică.

 Modalit ăţ i:  Există  o modalitate  simpl ă  şi mai multe forme agravate.Modalităţile agravate sunt:

a)  săvâr şirea actelor de perversiune cu o persoană mai mică de 15 ani; b)  persoana are între 15 şi 18 ani însă fapta este săvâr şită de tutore, cura-

tor, supraveghetor, profesor etc. Folosindu-se de calitatea sa;c)  persoana nu a împlinit 18 ani, actele de perversiune fiind acceptate ca

urmare a oferirii de bani ori alte foloase de către f ă ptuitor;d) actele de perversiune au fost săvâr şite în scopul producerii de materi-

ale pornografice;e) dacă au fost săvâr şite prin constrângere;f)  dacă au provocat vătămarea corporală gravă, moartea sau sinuciderea

victimei. Sanc ţ iuni : Pentru forma simplă, pedeapsa este închisoare de la 1 la 5

ani. Pentru formele agravate, pedeapsa închisorii variază în funcţie de pericolul

Page 104: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 104/339

  104

social al faptei: 3-12 ani; 5-15 ani; 5-18 ani; 15-25 ani. Pentru modalităţileagravate se prevede şi pedeapsa complementar ă a interzicerii unor drepturi.

5. Corupţia sexuală 

Con ţ inut legal : „actele cu caracter obscen săvâr  şite asupra unui minor sau în prezen ţ a126  unui minor. Fapta este mai gravă  dacă  actele cu caracterobscen se săvâr  şesc în cadrul familiei sau în scopul producerii de materiale pornografice; prezint ă un pericol social mai mare atunci când ac ţ iunea const ă în ademenirea unei persoane în vederea săvâr  şirii de acte sexuale cu un minorde sex diferit sau de acela şi sex” (art. 202 C.pen.).

Condi  ţ ii preexistenteObiectul juridic special   îl reprezintă  relaţiile sociale cu privire la viaţa

sexuală pentru care minorul trebuie pregătit în condiţii decente şi morale.

Prin incriminarea acestei fapte se asigur ă un climat de dezvoltare norma-lă a minorului, pentru a fi pus la adă post de săvâr şirea oricăror acte obscene, încadrul societăţii sau în mediul familial..

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii:a) subiectul activ  poate fi orice persoană indiferent de sex, care îndepli-

neşte condiţiile r ăspunderii penale.b) subiectul pasiv este un minor de sex masculin sau feminin.Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:

a) Elementul material   se realizează  prin acte cu caracter obscen. Prin„acte cu caracter obscen” se înţeleg acele manifestări exterioare cu conotaţiesexuală care aduc atingere pudorii şi bunului simţ al celor prezenţi. Poate fi ob-scen fie prin natur ă, fie prin semnificaţie. Aceste fapte se comit în prezenţa sauasupra unui minor.

Prin „acte” vom înţelege orice fel de manifestări exterioare, având con-ţinutul incriminat. Nu interesează dacă actele se comit în public (în acest caz, vafi concurs de infracţiuni cu ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice) sau în particular 127.

În practica judiciar ă s-a decis că există această infracţiune numai şi prinsimpla apropiere a organelor sexuale ale autorului faţă de un minor 128.

b) Urmarea imediat ă constă în încălcarea, atingerea adusă valorilor so-ciale apărate de lege 

 Latura subiectivă – Corupţia sexuală se comite cu inten ţ ie.Vinovăţia îmbracă forma intenţiei directe cu condiţia ca f ă ptuitorul să 

cunoască, să ştie că minorul asistă la aceste fapte obscene.

126 „asupra”- acţiunea este îndreptată asupra corpului minorului

„în prezenţa”- minorul se află la locul comiterii actului obscen.127 Alex.Boroi, Curs universitar, drept penal, partea speciala, pag.176 .128 Trib. jud. Timiş, decizia pen. nr. 409/1972, RRD nr. 4/1973 , pag. 180. 

Page 105: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 105/339

  105

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Este posibilă tentativa întreruptă care se pedepseşte conform art.

204 C.pen. Infracţiunea se consumă în momentul în care s-a efectuat actul ob-scen asupra minorului sau în prezenţa acestuia.

 Modalit ăţ i: Există o formă simplă, cu două modalităţi normative: fie ac-tele cu caracter obscen se săvâr şesc asupra minorului fie în prezenţa acestuia.Există  şi trei forme agravate: actele se săvâr şesc în cadrul familiei [alin.(2)];fapta a fost săvâr şită în scopul producerii de materiale pornografice [alin.(21)].A treia modalitate constă în ademenirea unei persoane în vederea săvâr şirii deacte sexuale cu un minor de sex diferit sau de acelaşi sex. [alin.(3)]. Ademeni-rea, constă în atragerea persoanei la aceste relaţii sexuale prin oferirea de banisau cadouri.

 Sanc ţ iuni : Pentru forma simplă pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la

5 ani. În cazul primei modalităţi agravate pedeapsa este închisoare de la 1 la 7ani. Pentru cea de-a doua, pedeapsa se majorează  cu 2 ani, iar în ipotezaalin.ultim pedeapsa este închisoare de la 1 la 5 ani.

6. IncestulCon ţ inut legal : Art. 203 C.pen. – „raportul sexual între rude în linie

direct ă sau între fra ţ i  şi surori”.Prin incriminarea acestei fapte, legiuitorul împiedică  producerea unor

astfel de raporturi sexuale ce sunt potrivnice principiilor morale pe care se în-

temeiază familia şi a pericolului de degenerare a speciei umane.Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii:a) obiectul juridic special  îl formează relaţiile sociale privitoare la viaţa

sexuală. Pericolul faptei constă în producerea unor degener ări ale speciei umaneşi încălcarea relaţiilor de familie.129 

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii : a)-subiectul activ - incestul presupune, obligatoriu, un raport sexual în-

tre două persoane de sex diferit, ceea ce o caracterizează ca fiind o infracţiune

 bilateralǎ, cu subiect activ plural, unde r ǎspund penal ambele persoane

130

. Su- biecţii sunt calificaţi, în sensul cǎ sunt rude. Participaţia este posibilă în formainstigǎrii şi complicitǎţii.

b)-subiectul pasiv - de regulǎ nu existǎ, însǎ în mod excep ţ ional  ar puteafi acel partener care a fost victima celuilalt. În această  situaţie este posibil canumai unul dintre parteneri sǎ r ǎspundă penal.

129 „Tabuurile” sexuale sunt incriminate din cele mai vechi timpuri. Încă din epoca gentilică –tribală, erau interzise acest gen de raporturi sexuale.130 Dacă relaţiile sunt de natur ă homosexuală, infracţiunea nu va exista.

Page 106: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 106/339

  106

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) elementul material   se realizează prin săvâr şirea unui raport sexual

normal între persoane de sex opus - frate şi sor ă sau rude în linie directă131 

b) Urmarea imediat ă – constă în lezarea valorilor sociale ocrotite de lege. Latura subiectivă  forma de vinovăţie este inten ţ ia direct ă.  Fă ptuitorulare reprezentarea că săvâr şeşte un raport sexual cu o persoană în linie directă derudenie sau cu o sor ă şi voieşte să consume acest raport. Eroarea oricărui parti-cipant cu privire la gradul de rudenie nu atrage r ăspunderea penală.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme:  Tentativa şi infracţiunea consumată. Infracţiunea se consumă 

 prin realizarea raportului sexual; dacă fapta se repetă în timp, infracţiunea esteîn formă continuată.

 Modalit ăţ i : are o singur ă modalitate normativă. Sanc ţ iuni: pedeapsa cu închisoare de la 2 la 7 ani.Acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.

7. Hărţuirea sexuală Con ţ inut legal :  incriminată  de art.  2031  C.pen.: „hăr  ţ uirea unei per-

 soane prin amenin ţ are sau constrângere, în scopul de a ob ţ ine satisfac ţ ii denatur ă sexual ă de către o persoană care abuzează de autoritatea sau influen ţ a pe care i-o confer ă func ţ ia îndeplinit ă la locul de muncă.”

Hăr ţuirea sexuală reprezintă orice comportament nedorit, şi are ca efectatingerea demnitatii persoanei si crearea unui mediu de intimidare, de ostilitate,de umilire sau ofensator.

Pentru ca un anumit comportament să fie calificat drept hăr ţuire sexuală,acesta trebuie să îndeplinească umătoarele condiţii cumulative:• să fie un comportament - verbal, nonverbal sau fizic - de natura sexuala• asemenea comportament să fie nedorit• să aibă ca scop sau ca efect atingerea demnitatii persoanei şi/sau crearea unuimediu de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensator• sa reprezinte motivatia pentru o decizie care afecteaza persoana hartuit

Condi  ţ ii preexistentea) Obiectul juridic special  -este complex cuprinzând, în principal, relaţi-

ile sociale privitoare la viaţa sexualǎ, care ocrotesc persoana împotriva oricǎrorfapte de a presta servici sexuale faţă de persoane care au o anume autoritate faţǎ de victimǎ, iar în secundar relaţiile sociale care apăr ă demnitatea persoanei.

b) Obiectul material  îl constituie corpul persoanei victimă a infracţiunii. Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) subiectul activ  este calificat (persoana care abuzează  de autoritatea

sau influenţa pe care i-o confer ă funcţia la locul de muncă; (superior, angajator,

131 Fiu, nepot, str ănepot > mamă, bunică, str ă bunică.

Page 107: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 107/339

  107

 patron, terapeut, profesor, medic etc.). Coautoratul la această infracţiune nu este posibil, fiind o infracţiune cu autor unic. Participaţia penală se poate realiza subforma instigării sau complicităţii.

b) Subiectul pasiv – poate fi orice persoană indiferent de sex care se află 

în relaţii de dependenţă sau de subordonare faţă de subiectul activ.Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a ) elementul material   - se realizeazǎ  printr-o acţiune de hǎr ţuire prin

constrângere sau ameninţare în scopul de a obţine avantaje sexuale. Condi ţ ia este sǎ se sǎvâr şeascǎ la locul de muncǎ a persoanelor implicate.

b) Urmarea imediat ă: în urma acţiunii de hăr ţuire prin ameninţare sauconstrângere trebuie să se producă o stare de pericol la adresa libertăţii sexualea persoanei şi inviolabilităţii acesteia, materializată printr-o încălcare a libertăţii

de a-şi alege singur ă partenerul. În subsidiar, fapta poate avea ca urmare o atin-gere adusă demnităţii victimei, crearea unui mediu ostil la locul de muncă saulezarea relaţiilor sociale de muncă.

c) Leg ătura de cauzalitate există şi rezultă din materialitatea faptei. Latura subiectivă  – forma de vinovăţie este inten ţ ia  directă  calificată 

 prin scop – f ă ptuitorul acţionând în scopul de a obţine satisfacţii de natur ă se-xuală , care se pot materializa într-un raport sau relaţii sexuale, ori acte de per-versiune sexuală.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuni

Forme: Actele pregătitoare şi tentativa nu se pedepsesc. Infracţiunea seconsumă în momentul realizării acţiunii incriminate şi creării unei stări de peri-col privind libertatea şi inviolabilitatea sexuală a victimei. Hăr ţuirea presupuneo activitate de durată, epuizându-se în momentul încetării activităţii infracţiona-le (forma continuă).

 Modalit ăţ i : Există două modalităţi normative respectiv: hăr ţuirea reali-zată prin ameninţare şi prin constrângere.

 Sanc ţ iuni : Hăr ţuirea sexuală se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la2 ani sau cu amendă.

Page 108: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 108/339

  108

TEST DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR

1) Care este obiectul material al infracţiunii de omor?a. corpul persoanei în viatã;

 b. acţiunea ucigãtoare;c. un bun mobil.

2) Care este forma de vinovăţie specifică infractiunii de omor?a. intenţia directă sau indirectă; b. orice formă de vinovăţie;c. intenţia directă sau praeterintenţia.

3) Tentativa la infractiunii de omor:

a. este posibilă, dar nu se pedepseşte: b. nu este posibilă;c. se pedepseşte.

4) Care sunt formele participatiei in cazul infractiunii de omor?a. numai in forma instigării b. numai in forma instigării si complicităţiic. în toate formele (coautorat, instigare, complicitate)

5) Cum este sancţionată  suprimarea vieţii unei persoane grav bol-nave la rugamintea acesteia (eutanasia)?a) nu reprezintă infractiune b) reprezintă infracţiunea de omorc) reprezintă infracţiunea de omor calificat

6) Ce consecinţe produce eroarea cu privire la persoana împotrivacăreia este îndreptată acţiunea ucigatoare? 

a. înlãturã rãspunderea penalã a autorului; b. diminueazã rãspunderea penalã a autorului;c. nu înlătur ă si nici nu diminuează r ăspunderea penală a autorului.

7) Este infracţiunea de omor calificat prev. în art. 175 C.pen. atuncicând se săvârşeşte asupra: 

a. victimei, care este soţia fratelui tatălui f ă ptuitorului; b. victimei, care este soţul sorei mamei sale, care s-a îngrijit de creşterea

f ă ptuitorului;c. victimei, care este fiul fratelui tatălui f ă ptuitorului.

Page 109: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 109/339

  109

8) Cum se poate realiza elementul material al infractiunii de omor?a. numai prin acte comisive; b. numai prin acte omisive;c. prin acte comisive sau omisive.

9) Cum influenţează realizarea mobilului existenţa omorului săvâr-şit din interes material – art. 175 lit. b) C. pen.?

a. se poate reţine indiferent dacã fãptuitorul a obţinut sau nu satisfacereainteresului urmãrit

 b. se poate reţine si când mobilul omorului a fost geloziac. nu se poate reţine dacã interesul material urmãrit este legitim

10) Care sunt împrejurările în care se constituie infracţiunea de

omor calificat?a. în timpul noptii b. cu premeditarec. prin cruzimi

11) Care sunt condiţiile pentru existenţa agravantei prev.la art. 175 lit.h)C. pen – omorul săvârşit pentru a înlesni sau a ascunde săvârşirea altei in-fracţiuni?

a. dacã infracţiunea scop este o infracţiune de tâlhãrie

 b. dacã infracţiunea scop este o infracţiune de pirateriec. dacã infracţiunea scop este o infracţiune de viol

12) Ce infractiune reprezinta omorul comis pentru savarsirea uneitalharii?

a. omor calificat b. omor deosebit de gravc. concurs de infracţiuni între omor calificat si tâlhãrie

13) Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de pruncucidere

şi cum

se poate realiza participaţia penală la această infracţiune?a. poate fi comisã de oricare dintre pãrinti

 b. are subiect activ calificat si unic, putând fi comisa numai de mama copiluluic. poate fi comisã în coautorat

14) Cum răspund instigatorii si complicii la fapta de pruncucidere?a. omor calificat

 b. omor deosebit de gravc. pruncucidere

Page 110: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 110/339

  110

15) Ce infracţiune se reţine dacă prin fapta săvarşită s-a cauzat, dinculpă, moartea a două persoane?

a. infracţiunea de ucidere din culpã, în forma simplã b. douã infracţiuni de ucidere din culpă, aflate în concurs

c. infracţiunea de ucidere din culpa, în forma agravatã16) Câte zile de îngrijiri medicale sunt necesare pentru a se constitui

infracţiunea de lovire sau alte violenţe?a. cel mult 60 de zile b. cel mult 20 de zilec. mai mult de 20 de zile 

17) Ce forma de vinovaţie implică din partea f ăptuitorului infracţi-

unea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte?a. culpa  b. intentiac. praeterintentia

18) La ce infracţiuni contra vietii, integrităţii corporale si sănătăţiinu este posibil coautoratul

a. infracţiunea de pruncucidere b. infracţiunea de şantaj

c. infracţiunea de ameninţare19 Cum trebuie să fie folosul urmărit de autor în cazul infracţiunii

de şantaj?a. numai material b. numai moralc. material sau moral

20) Pentru ce infracţiuni contra libertaţii persoanei împăcarea par-

ţilor înl

ătur

ă răspunderea penal

ă?

a. violare de domiciliu b. lipsire de libertate în mod ilegalc. sclavie

21) Care sunt modalităţile agravante ale infracţiunii de viol?a) când f ă ptuitorul profită de imposibilitatea victimei de a se apăra; b) când s-a cauzat victimei o vătămare corporală;c) când victima se afla in ingrijirea f ă ptuitorului.

Page 111: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 111/339

  111

22) Ce condiţii trebuie să îndeplinească constrangerea la infracţiu-nea de viol?

a. sã preceadã sau sã fie concomitentã actului sexual b. sã fie posterioarã actului sexual

c. sã nu existe23) Cine poate avea calitatea de subiect activ al infracţiunii de hăr-

ţuire sexuală, art 203 C.P.?a. orice persoană; b. numai o persoană care lucrează în aceeaşi unitate cu victima infracţi-

unii;c. o persoană care abuzează de autoritatea sau influenţa pe care i-o con-

fera funcţia.

24) Actele de perversiune sexuală constituie infracţiune dacă:a. dacă se săvâr şeşte în orice împrejurare; b. dacă se săvâr şeşte în scopul producerii de materiale pornografice;c. dacă se săvâr şeşte asupra unei persoane aflată în imposibilitatea de a

se apăra.

25) Pentru existenţa infracţiunii de seducţie se cere ca victima de sexfeminin:

a. să aibă vârstă de 16 ani; b. să aibă vârstă de până la 18 ani;c.nu are importanţă vârsta.

Page 112: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 112/339

  112

CAPITOLUL IIIINFRACŢIUNI CONTRA PATRIMONIULUI

Consideraţii generale

Potrivit terminologiei legii penale, noţiunea de "patrimoniu" nu are ace-laşi înţeles ca în dreptul civil. Sub aspect civil,  patrimoniul înseamnă totalita-tea drepturilor  şi obliga ţ iilor pe care le are o persoană  şi care au valoare eco-nomică , adică pot fi evaluate în bani, sau cu alte cuvinte, totalitatea drepturilor şi datoriilor actuale  şi viitoare ale unei persoane.

În dreptul penal, termenul de patrimoniu se refer ă la bunuri în individua-litatea lor, susceptibile a fi apropiate de f ă ptuitor prin mijloace frauduloase ori afi distruse, deteriorate, tăinuite, etc.

Prin incriminarea faptelor care aduc stingerea patrimoniului, legea pena-

lă are în vedere acţiunea ilicită a f ă ptuitorului şi nu poziţia juridică a victimei.

1. FurtulRelaţiile sociale de natur ă  patrimonială, ocupă  unul dintre domeniile

importante ale societăţii, având un rol esenţial în evoluţia şi dezvoltarea orându-irii sociale .

Dreptul penal are rolul de a proteja raporturile interumane de natur ă pa-trimonială. Infracţiunile contra patrimoniului sunt incriminate de legiuitor pen-tru a proteja o valoare socială importantă, care este patrimoniul persoanei fizice

sau juridice, avutul public şi privat. Infracţiunea caracteristică  a acestui grupeste furtul  incriminat în art. 208 C.pen.Con ţ inutul legal : Este prevăzută în art. 208 C.pen şi constă în „luarea

unui bun mobil din posesia sau deten ţ ia altuia, f ăr ă consim ţământul acestuia în scopul de a şi-l însu şi pe nedrept. Conform alin.(4) constituie furt  şi luarea unuivehicul cu scopul de a-l folosi pe nedrept. Potrivit alin.(3), în situa ţ iile descriseanterior va exista furt  şi atunci când bunul apar  ţ ine în întregime sau în parte f ă ptuitorului, dar în momentul săvâr  şirii faptei acel bun se g ă sea în deten ţ ialegitimă a altei persoane”.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul juridic  generic al infracţiunilor contra patrimoniului (valoareasocială pe care o constituie patrimoniul şi relaţiile sociale care se nasc şi se dez-voltă în legătur ă cu acesta) este comun şi în cazul furtului. În noţiunea de patri-moniu sunt incluse bunurile corporale şi incorporale, bunurile consumptibile orifungibile, mobile sau imobile, principale sau accesorii etc.

a) Obiectul juridic special  îl constituie relaţiile sociale de ordin patrimo-nial a căror existenţă, evoluţie şi dezvoltare este condiţionată de păstrarea situaţieifizice a bunurilor mobile şi împiedicarea luării lor pe nedrept din patrimoniul pri-

vat sau public. Norma de incriminare priveşte posesia sau deten ţ ia bunului deoa-rece prin aceste atribute juridice se exteriorizează dreptul de proprietate.

Page 113: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 113/339

  113

b) Obiectul material   este bunul mobil 132 aflat în posesia sau detenţia altu-ia. Bunul care constituie obiectul material  al infracţiunii de furt trebuie să aibă oanumită valoare (materială, afectivă ori sentimentală) pentru cel care-l deţine.

Potrivit dreptului civil, bunul mobil este cel care poate fi deplasat, trans-

 portat sau transferat dintr-un loc în altul. Imobilele nu pot face obiectul infracţi-unii de furt. Totuşi, dacă păr ţi din astfel de bunuri devenite mobile prin detaşaresau demontare (uşi, ferestre, materiale de construcţii) sunt furate pot deveniobiect material al infracţiunii de furt.

Mai sunt considerate bunuri mobile arborii, recoltele, fructele, fânul co-sit de pe păşune etc.

Banii şi hârtiile de valoare sunt considerate bunuri mobile şi pot consti-tui obiectul material al furtului.

Potrivit alin.(2) art. 208 C.pen. sunt considerate bunuri mobile şi acele

energii care au o valoare economică: energia electrică, termică, hidraulică pre-cum şi înscrisurile.Se include în această categorie şi bunurile mobile apar ţinând unor per-

soane juridice a căror patrimoniu constituie proprietate privată. Nu constituieobiect al furtului bunurile abandonate, deoarece nu apar ţin unui proprietar.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) subiectul activ al infracţiunii poate fi orice persoană. De regulă, per-

soana care săvâr şeşte furtul nu are nici un drept asupra bunului pe care îl sus-trage din proprietatea altei persoane. În unele cazuri, subiect activ al infracţiunii

 poate fi şi proprietarul care fur ă bunul aflat în acel moment în posesia legitimă aaltei persoane.Infracţiunea de furt există şi în situaţia când cel care săvâr şeşte fapta are

în tot sau în parte, un drept de proprietate asupra bunului. Pentru existenţa in-fracţiunii nu interesează, dacă proprietarul are calitatea de soţ sau rudă apropia-tă în raport cu partea vătămată.

Furtul poate fi săvâr şit de o singur ă persoană sau de mai multe persoane.Dacă fapta a fost săvâr şită de două sau mai multe persoane împreună, furtul estecalificat, potrivit art. 209 lit. a C.pen.

b) Subiectul pasiv poate fi atât o persoană fizică cât şi o persoană juridi-că. Poate fi întâlnită şi o pluralitate de subiecţi pasivi, când prin această  faptă sunt sustrase bunuri apar ţinând unor diferite persoane (furturile din birouri, lo-curi de cazare în comun, vestiare etc.).

Con ţ inutul constitutivSub aspectul elementului material , latura obiectivă a infracţiunii de furt

include următoarele elemente:-  un element material constând într-o acţiune (luarea);-  unele cerinţe care întregesc elementul material (deposedarea şi apropi-

erea bunului către f ă ptuitor), în sensul că bunul mobil intr ă în stă pânirea acestuia.

132 Bunul care poate fi mişcat dintr-un loc în altul f ăr ă a-şi pierde valoarea economică.

Page 114: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 114/339

  114

În mod excepţional, furtul se poate săvâr şi şi prin inacţiune – cazul celuicare predă o masă de bunuri, omiţând intenţionat să le restituie pe toate.

b) Cerin ţ e esen ţ iale: Ac ţ iunea de luare a bunului mobil care se găseşteîn posesia sau detenţia altei persoane să  se facă  f ăr ă  consim ţământul   acesteia.

Prin urmare pentru realizarea laturii obiective a infracţiunii de furt, trebuie în-deplinite trei cerinţe esenţiale: lucrul sustras trebuie să fie un bun mobil; acest bun să se fi aflat în  posesia sau deten ţ ia altei persoane; iar luarea să se fi f ăcut f ăr ă consim ţământul  acesteia.

Posesia şi detenţia au înţelesul de simplă stă pânire de fapt.133  Posesia constă în stă pânirea materială a lucrului de către o persoană, ca-

re se comportă ca şi proprietar. Deten ţ ia este tot o stă pânire de fapt a unui lucru, însoţită de obligaţia de

a-l restitui proprietarului.

 Ac ţ iunea de luare se realizează prin două acte: deposedarea, adică scoa-terea bunului din posesia sau detenţia unei persoane şi trecerea acelui bun însfera de stă pânire a f ă ptuitorului.

Doctrina şi jurisprudenţa a apreciat că acţiunea de luare se poate realiza prin diverse moduri: apucare, înhăţare, ascundere, desprindere, prin utilizareaunor instrumente de cuplare ori prin mijloace cum ar fi:cu propria mână, prinfolosirea unor animale dresate, prin racordări ilegale la sursele de energie etc.134  Nu are importanţă modul sau mijlocul de săvâr şire a furtului.

În cazul furtului săvâr şit asupra unui vehicul în scopul folosirii pe ne-

drept, infracţiunea se realizează prin acţiunea de luare, însă f ă ptuitorul nu urmă-reşte însuşirea vehiculului, ci numai folosirea lui. Nu interesează  nici locul sau timpul săvâr şirii furtului, afar ă  de cazul

când săvâr şirea faptei în anumite condiţii de loc sau timp califică furtul (săvâr-şirea faptei într-un loc public, în timpul nopţii etc.)135.

c) Urmarea imediat ă. Infracţiunea de furt este consumată când f ă ptuito-rul şi-a îndreptat acţiunea de luare a bunului şi trecerea acestuia în stă pânirea safaptică. Urmarea imediată este realizată şi atunci când bunul luat f ăr ă drept esteascuns de către f ă ptuitor chiar în locul de unde l-a sustras (furturile de pe raftu-rile magazinelor).

Urmarea imediatǎ nu trebuie confundatǎ cu paguba produsǎ prin aceastǎ urmare, motiv pentru care, atunci când se realizeazǎ o restituire a bunului, ur-marea imediatǎ nu este înlǎturatǎ.

d) Este necesar ca între acţiunea de luare şi rezultat să existe o leg ătur ă de cauzalitate.

133 Vezi A.Boroi, op..cit., pag. 159.134 V. Dongoroz şi colab., Explicaţii teoretice ale Codului penal roman. Partea specială, vol.III,

Ed. Academiei, Bucureşti, 1971, p.463.135 O. Loghin, T. Toader, op. cit.,p.261.

Page 115: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 115/339

  115

 Latura subiectivă  este de cele mai multe ori inten ţ ia direct ă  calificată  prin scop şi în situaţii deosebite inten ţ ia indirect ă – când bunul furat conţine înel şi alte lucruri cu privire la care f ă ptuitorul le-ar fi putut prevedea, însă accep-tă rezultatul faptei sale (luarea unui portofel în care pe lângă bani se află şi alte

documente sau înscrisuri). Pentru configurarea laturii subiective a infracţiuniide furt, trebuie realizată cerinţa ca inten ţ ia de a lua un bun al altuia să aibă cascop însu şirea lui pe nedrept. Deci inten ţ ia, trebuie coroborată cu  scopul ilicit  urmărit prin luarea acelui bun – însuşirea lui pe nedrept.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Legea pedepseşte tentativa într-un text distinct, art. 222 C.pen.

Infracţiunea se consumă în momentul în care posesia de fapt a bunului trece înstă pânirea de fapt a infractorului indiferent cât durează această posesie.

Infracţiunea există în formă consumată chiar dacă f ă ptuitorul nu a reuşit

să  păstreze bunul, pentru că  a fost prins imediat după  luarea acestuia şi chiardacă f ă ptuitorul nu a reuşit să facă acte de dispoziţie cu privire la bunul furat.Furtul săvâr şit asupra unui vehicul în scopul folosirii pe nedrept se con-

sumă în momentul deplasării vehiculului de către f ă ptuitor.Epuizarea are loc, în momentul încetării acţiunii de luare, în cazul for-

mei continue, iar în cazul formei continuate, în momentul săvâr şirii ultimei ac-ţiuni de luare

 Modalit ăţ i :  Potrivit art. 208 şi 210 C.pen., furtul cunoaşte mai multemodalităţi normative: furtul de bunuri materiale mobile, furtul de energii, furtul

de vehicule, furtul între soţi, furtul între persoane ce locuiesc împreună, furtulsăvâr şit de un minor în paguba tutorelui său, furtul unui bun ce apar ţine f ă ptui-torului etc.

 Sanc ţ iuni : închisoarea de la 1 la 12 ani indiferent de forma de proprieta-te (publică sau privată).

2. Furtul calificatCon ţ inutul legal : Potrivit art. 209 C.pen., „ furtul este calificat când a

 fost săvâr  şit în una din următoarele împrejur ări:a) de două sau mai multe persoane împreună;b)

 

de o persoană având asupra sa o armă sau o substan ţă narcotică;c) de către o persoană mascat ă , deghizat ă sau travestit ă;d) asupra unei persoane aflate în imposibilitatea de a se apăra sau de

a- şi exprima voin ţ a;e)  într-un loc public; f)  într-un mijloc de transport în comun; g) în timpul nop ţ ii;h)

 

în timpul unei calamit ăţ i;i)  prin efrac ţ ie, escaladare, sau prin folosirea f ăr ă  drept a unei chei

mincinoase sau adevărate, se pedepse şte cu închisoare de la 3 la 15 ani”.

Page 116: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 116/339

  116

Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează furtul privind: a) un bun care face parte din patrimoniul cultural; b) un act care serveşte pentru dovedirea stăriicivile, pentru legitimare sau identificare; constituie tot furt calificat, dar se pe-depseşte mai grav (cu închisoare de la 4 la 18 ani) furtul următoarelor categorii

de bunuri:a)  ţiţei, gazolină, condensat, etan lichid, benzină, motorină, alte produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne ori vagoane cisternă;

 b) componente ale sistemelor de irigaţii;c) componente ale reţelelor electrice;d) un dispozitiv ori sistem de semnalizare, alarmare ori alertare în caz de

incendiu sau alte sisteme de urgenţă publică;e) un mijloc de transport sau orice alt mijloc de intervenţie la incendiu,

la accidente de cale ferată, rutiere, navale sau aeriene, ori în caz de dezastru;

f) 

instalaţii de siguranţă şi dirijare a traficului feroviar, rutier, naval, ae-rian şi componente ale acestora;g)  bunuri prin însuşirea cărora se pune în pericol siguranţa traficului şi a

 persoanelor pe drumurile publice;h) cabluri, linii, echipamente şi instalaţii de telecomunicaţii, radiocomu-

nicaţii precum şi componente de comunicaţii.Furtul care a produs consecinţe deosebit de grave se pedepseşte cu în-

chisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. Analiza circumstan ţ elor

a) S ăvâr şirea furtului de două sau mai multe persoane împreună esteconsiderată agravantă întrucât imprimă faptei o periculozitate sporită. Acest furteste săvâr şit de către doi sau mai mulţi participanţi, autori, instigatori şi com- plici din care cel puţin unul este autor. Autorii conlucrează între ei, în mod con-comitent şi conjugat, au mai mult curaj şi încredere şi posibilităţi de ripostă  încaz de surprindere.

Existǎ  aceastǎ agravantǎ şi în situaţia în care fapta se sǎvâr şeşte de unmajor împreunǎ cu un minor, chiar dacǎ cel din urmǎ nu r ǎspunde penal.

Există furt calificat chiar dacă între participanţi nu a existat o înţelegere prealabilă şi aceasta a intervenit în mod constant. 

b) S ăvâr şirea furtului de către o persoană având asupra sa o armă sauo substan ţă  narcotică .  Pericolul creşte deoarece f ă ptuitorul este înarmat, sesimte mai în siguranţă, ştiind că poate intimida sau imobiliza victima prin folo-sirea mijloacelor aflate asupra sa. Pentru realizarea agravantei, f ă ptuitorul trebu-ie să fie înarmat  sau să poarte asupra sa o substan ţă narcotică în momentul să-vâr şirii furtului.

Potrivit art.151 alin.(1) „ Arme”  sunt instrumentele, dispozitivele sau piesele declarate astfel prin dispoziţii legale.

(2) Sunt asimilate armelor orice alte obiecte de natur ă a putea fi folositeca arme şi care au fost întrebuinţate pentru atac.

Page 117: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 117/339

  117

Prin „ substan ţă narcotică” se înţelege orice substanţă care are însuşireade a produce persoanei căreia îi este administrată  o stare de somnolenţă, de pierdere a cunoştinţei, diminuarea sensibilităţii şi a reflexelor. Sunt incluse încategoria acestor substanţe morfina, cloroformul, eterul şi altele, precum şi ori-

ce alte substanţe susceptibile să  anihileze rezistenţa persoanei, cum este cazulgazelor lacrimogene136..c) Furtul săvâr şit de către o persoană mascat ă , deghizat ă sau travestit ă.

Această  împrejurare confer ă  furtului un caracter mai grav prin comportamentulautorului ştiind că va fi mai greu de identificat inspirând teamă în acelaşi timp.

 Persoana mascat ă  este acea persoană  care poartă  total sau par ţial omască, în acest fel reuşind să se ascundă privirilor şi să nu fie recunoscută decei în prezenţa cărora operează137.

 Persoana deghizat ă este acea persoană care se îmbracă sau îşi aranjează 

înf ăţişarea, astfel încât să  nu poată  fi recunoscută, purtând perucă  sau părulvopsit, aplicându-şi barbă sau mustaţă  artificială, îmbr ăcându-se de aşa natur ă încât să-şi ascundă identitatea138.

d) Furtul comis asupra unei persoane incapabile de a-şi exprima voin ţ asau de a se apăra. Forma agravată a acestei infracţiuni se datorează situaţiei încare se află subiectul pasiv, împrejurare de care profită din plin f ă ptuitorul. Inca- pacitatea persoanei de a se apăra presupune o neputinţă  fizică de a opune rezis-tenţă f ă ptuitorului care sustrage bunul mobil139 (beţie, infirmitate somn etc.).

Starea de incapacitate se poate datora unei boli, beţiei, vârstei fragede

ori înaintate, sau unei stări de oboseală extremă şi nu trebuie să fie cauzată def ă ptuitor sau participanţi.e) S ăvâr şirea furtului într-un loc public. Fă ptuitorul îşi poate realiza

fapta cu şanse sporite de finalizare, deoarece aglomerarea de persoane face caatenţia victimei să  fie distrasă şi să se concentreze mai puţin asupra bunurilorsale iar f ă ptuitorul îşi pierde mai uşor urma în mulţimea de persoane prezente înacel loc.

Prin loc public  se înţelege orice loc, care prin natura sau destinaţia luieste în permanenţă accesibil publicului, chiar dacă nu este prezentă nici o per-soană140, precum şi orice alt loc în care publicul are acces, dar numai în anumite

intervale de timp ori numai cu anumite ocazii – stradă, piaţă, târguri, oboare, parcuri de distracţii, manifestări sportive etc. f) Furtul săvâr şit într-un mijloc de transport în comun. Aglomerarea

de persoane, fluxul mare de călători, starea de oboseală, busculadele create laurcarea în mijlocul de transport, sunt împrejur ări de care f ă ptuitorul profită pen-tru a comite infracţiunea de furt.

136 Alex.Boroi, curs universitar drept penal, partea speciala , pag .201.137 Idem.138 Idem.139 Gh.Nistoreanu şi colab., op.cit., pag. 214.140 DJP., pag. 208.

Page 118: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 118/339

  118

 Mijlocul de transport în comun este acel mijloc de transport cu o desti-naţie anume sau care are posibilitatea de a transporta mai multe persoane deo-dată –tramvai, autobuz, metrou etc..

Cerinţa esenţiale este ca mijlocul de transport să fie folosit, în momentul

săvâr şirii faptei, în conformitate cu destinaţia sa-ne se consider ă  furt calificatdacă acesta se află în depou, garaj etc.Această  agravantă  nu se reţine în cazul furturilor din taxiuri, deoarece

taxiurile nu sunt considerate mijloace de transport în comun, deoarece sunt des-tinate unui numǎr restrâns de persoane.

 g) S ăvâr şirea furtului în timpul nop ţ ii . Noaptea, prin instalarea întune-ricului, ofer ă condiţii favorabile pentru săvâr şirea infracţiunii (autorul este pro-tejat de întuneric, se poate apropia mai uşor de locul în care se află bunul vizat,oamenii se află  la odihnă, păr ăsirea locului faptei se realizează  de asemenea

mult mai uşor). „Timpul nop ţ ii” presupune instalarea întunericului după o anu-mită or ă, care difer ă  în funcţie de anotimp (iarna întunericul se instalează maidevreme) şi durează  până când lumina va lua locul întunericului. Infracţiuneaexistă chiar dacă locul era puternic luminat.

Agravanta există indiferent dacă infractorul a profitat sau nu de timpul nop-ţii sau dacă a săvâr şit doar o parte din activitatea infracţională în timpul acesteia.

h) Furtul săvâr şit în timpul unei calamit ăţ i .Prin calamitate se înţelege o stare de fapt prilejuită de un eveniment ne-

aşteptat sau inevitabil, păgubitoare pentru întreaga colectivitate (cutremur,

inundaţii, incendiu, epidemii etc.). Timpul calamităţii începe odată cu produce-rea evenimentului şi ia sfâr şit când încetează această stare.141  Încetarea acesteistări se produce în momentul în care actul normativ prin care s-a instalat, pre-vede că starea de calamitate a încetat.

Aceste situaţii prezintǎ un grad de pericol social sporit, întrucât în tim- pul unor astfel de evenimente, grija este îndreptatǎ cǎtre salvarea unor vieţi saua unor bunuri de valoare deosebită.

Astfel de situaţii creeazǎ pentru infractori posibilitǎţi mai mari de sus-tragere a unor bunuri. 

i) Furtul comis prin efrac ţ 

ie, escaladare sau prin folosirea f ăr ă

 drept aunei chei adevărate ori a unei chei mincinoase. Agravanta se refer ă la anumitemetode, moduri sau mijloace care, folosite de f ă ptuitor pentru comiterea furtu-lui, imprimă faptei o periculozitate socială sporită. Prin efracţie se înţelege înlă-turarea sau distrugerea violentă a oricărui dispozitiv sau sistem de siguranţă acăilor de acces în imobil (lacăte, broaşte, dispozitive de închidere, ferestre, zi-duri, sisteme de supraveghere electronică etc.).

Prin „escaladare” se înţelege trecerea peste un obstacol care îl separ ă  pef ă ptuitor de bunul mobil a cărui sustragere o urmăreşte (trecerea peste un gard, că-ţărarea pe zidul clădirii pentru a pătrunde în imobil pe fereastr ă sau balcon etc.).

141 Vezi V.Dongoroz şi colab., op..cit., vol.III, pag. 478.

Page 119: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 119/339

  119

„Cheia adevărat ă” este cea pe care o foloseşte în mod frecvent cel în-dreptăţit. Pentru comiterea furtului, autorul îşi procur ă această cheie folosindu-se de diverse împrejur ări (vizită la domiciliul victimei şi furtul cheii; împrieteni-re cu copiii victimei; pierderea cheii etc.).

„Cheia mincinoasă” este o cheie falsă, contraf ăcută, sau orice alt in-strument cu ajutorul căruia se poate acţiona asupra mecanismului de deschideref ăr ă a fi distrus sau degradat.

Art. 209 alin.(2) C.pen. incriminează ca furt calificat următoarele fapte:a) asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural. Această si-

tuaţie agravantă  vizează  obiectul material al furtului, în sensul că  acesta face parte din patrimoniul cultural al României. Această categorie cuprinde bunuricu valoare deosebită, istorică, artistică, obiecte de cult, bijuterii etc.;

 b) furtul unui act care dovedeşte starea civilă  sau identitatea persoanei

(certificate de naştere, căsătorie, deces; carte de identitate, legitimaţii de servi-ciu, paşapoarte etc.). Furtul acestor documente are ca scop folosirea acestora pentru comiterea de alte infracţiuni intenţionate.

Forma calificată  a furtului prevăzută  în art. 209 alin.(3) are ca obiect produse sau substanţe periculoase (ţiţei, benzină, motorină, gazolină etc.).

„Consecinţele deosebit de grave” sunt prevăzute de art. 146 C.pen.înţelegându-se o pagubă  mai mare de 200.000 lei sau o perturbare gravă a acti-vităţii unei autorităţi publice142 ori persoane fizice sau juridice. Paguba materia-lă confer ă caracterul calificat al furtului.

3. TâlhăriaCon ţ inutul legal :  „ Furtul săvâr  şit prin întrebuin ţ are de violen ţ e sau

amenin ţări ori prin punerea victimei în stare de incon ştien ţă sau neputin ţă de a se apăra, precum  şi furtul urmat de întrebuin ţ area unor astfel de mijloace pen-tru pă strarea bunului furat sau pentru înl ăturarea urmelor infrac ţ iunii ori pen-tru ca f ă ptuitorul să- şi asigure scă parea, se pedepse şte cu închisoare de la 3 la18 ani” (art. 211 C.pen.).

Tâlhăria săvâr  şit ă în următoarele împrejur ării:a) de o persoană mascat ă , deghizat ă sau travestit ă;

b) 

în timpul nop ţ ii;c) 

într-un loc public sau într-un mijloc de transport, se pedepse şte cuînchisoare de la 5 la 20 ani.

 Pedeapsa este închisoare de la 7 la 20 ani, dacă tâlhăria a fost săvâr  şit ă:a) de două sau mai multe persoane împreună;b) de o persoană având asupra sa o armă , o substan ţă narcotică ori pa-

ralizant ă;c)

 

într-o locuin ţă sau în dependen ţ ele acesteia;d) în timpul unei calamit ăţ i;e) a avut una din urmările prevă zute în art. 182 [alin.(21 )].

142 Inclusiv unităţile la care se refer ă art. 145 C.pen.

Page 120: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 120/339

  120

Tâlhăria care a produs consecin ţ e deosebit de grave sau a avut ca ur-mare moartea victimei se pedepse şte cu închisoare de la 15 la 25 ani  şi interzi-cerea unor drepturi.

După  cum rezultă  din textul de incriminare, tâlhăria este furtul comis

 prin violenţă sau ameninţare exercitat asupra proprietarului bunului mobil. Peri-colul social al acestei infracţiuni rezultă  din faptul că  pentru luarea unui bunmobil din posesia sau detenţia altuia, sunt lezate valori sociale foarte importante precum viaţa, sănătatea, sau integritatea corporală  a persoanei. Aceste relaţiisociale sunt în poziţie secundar ă faţă de relaţiile patrimoniale ce reprezintă obi-ectul juridic principal al faptei. Tâlhăria este o infrac ţ iune complexă. În conţinu-tul ei sunt întrunite mai multe infracţiuni distincte ca: furtul, ameninţarea, faptece aduc atingere integrităţii corporale sau sănătăţii persoanei143. Aşadar, în cazultâlhăriei ne aflăm în faţa unor infrac ţ iuni mijloc (violenţe, ameninţare) şi a unei

infrac ţ iuni scop (furtul). Dacă nu ar fi fost incriminată această infracţiune, furtular fi intrat în concurs cu orice violenţă prin intermediul căreia a fost comis.Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) obiectul juridic special  este complex, fiind reprezentat pe de o parte

de relaţiile sociale patrimoniale ca obiect juridic principal , precum şi relaţiilesociale privind viaţa, sănătatea, integritatea corporală şi libertatea persoanei caobiect juridic secundar, adiacent .

Aşadar, tâlhǎria este îndreptatǎ  în acelaşi timp împotriva a douǎ valori

sociale (patrimoniul şi persoana);b) Obiectul material . În cazul tâlhăriei, acţiunea principală  este furtulavând ca obiect material bunul sau bunurile pe care autorul doreşte să le sustra-gă. Fiind o infracţiune complexă, tâlhăria va avea ca obiect material al acţiuniiadiacente corpul persoanei împotriva căreia au fost exercitate violenţe sau ame-ninţări.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) subiectul activ  poate fi orice persoană  responsabilă. Subiect activ

 poate fi chiar şi proprietarul bunului care săvâr şeşte acţiunea de luare, prin în-trebuinţarea mijloacelor prevăzute în art. 211 alin.(1) C.pen., bun care în acelmoment se afla în posesia legitimă  a persoanei vătămate. Participaţia penală este posibilă sub forma coautorului, cât şi sub forma instigării sau a complicităţii.

Coautoratul există şi atunci când unii dintre participanţi au contribuit di-rect numai la realizarea actelor de violenţă  sau ameninţare, iar alţii, numai lasustragerea bunurilor 144.

b) Subiectul pasiv al infracţiunii este persoana asupra căreia s-a săvâr şittâlhăria (au fost sustrase bunurile ori au fost săvâr şite actele de violenţă).

143 A se vedea C.Bulai + colectiv, op.cit., p. 432.144 O. Loghin, T.Toader, op. cit ., p. 284.

Page 121: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 121/339

  121

Violenţele se pot săvâr şi nu numai asupra proprietarului bunului vizat cişi asupra oricărei persoane care are posesia sau detenţia bunului sau care păzeş-te bunul şi doreşte să-l împiedice pe f ă ptuitor să comită furtul. În toate situaţiile,victima trebuie să fie prezentă la locul săvâr şirii furtului deoarece numai violen-

ţele săvâr şite cu această ocazie pot fi luate în consideraţie pentru existenţa in-fracţiunii de tâlhărie.145 Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material   este format din două  acţiuni corelate şi anume:

ac ţ iunea de furt  ca acţiune principală şi ac ţ iunea de constrângere ca activitateadiacentă.

Acţiunea principală  a elementului material al tâlhăriei se poate realizasub oricare din variantele infracţiunii de furt simplu sau calificat cu scopul de

însuşire sau folosire pe nedrept a bunului.Pentru existenţa acţiunii adiacente este suficientă  întrebuinţarea unuiadintre mijloacele enumerate de lege. Violenţa, ameninţarea sau punerea în starede inconştienţă  sau neputinţă, realizează  activitatea secundar ă  a elementuluimaterial numai dacă au servit ca mijloc pentru comiterea furtului.

Tâlhǎria nu trebuie confundatǎ  cu furtul calificat situaţie în caref ǎ ptuitorul acţioneazǎ profitând de starea victimei de a se apǎra sau de starea deinconştienţǎ a cesteia, pe când în cazul tâlhǎriei f ǎ ptuitorul îi provoacǎ victimeiintenţionat aceste stǎri pentru a putea mai uşor sǎ sustragǎ bunurile.

Tâlhǎria poate intra în concurs cu infracţiunea de ultraj când fapta sesǎvâr şaşte asupra unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implicǎ exerciţiul autoritǎţii de stat.

Prin întrebuinţarea de violenţe sau ameninţări - ca mijloc de comitere ainfracţiunii de tâlhărie - trebuie să se realizeze constrângerea fizică sau psihică avictimei, în scopul realizării acţiunii de luare a bunului. .146 

Astfel, Judecatoria Reşiţa, prin Sentinţa penală nr.229/1993 r ămasă de-finitivă, prin respingerea recursului declarat de inculpaţi cu Decizia penală nr.311/1993, a procedat corect condamnând pe inculpatul V.S. la 3 ani închisoa-re pentru fapta prevăzută de art.211, alin. 2, cu aplicarea art.75, lit. a, Cod pe-nal, iar pe inculpatul F.I. la 2 ani închisoare pentru aceeaşi faptă, cu aplicareaart.6 şi art.75, lit. a şi art.74 - Cod Penal.

În fapt, s-a reţinut că  inculpaţii, în seara zilei de 8 noiembrie 1993, auintrat cu for ţa în locuinţa victimei B.I. care se afla împreună cu concubina sa.

Inculpatul V.S. a lovit cu cuţitul pe concubina lui B.I. provocându-i ovătămare corporală  care a necesitat pentru vindecare îngrijiri medicale 20 dezile. Tot inculpatul V.S. a ameninţat cu cuţitul şi pe victima B.I., iar acesta defrică a sărit prin geamul locuinţei care se afla la etajul II. În urma căzăturii, B.I.

145 C.Bulai + colectiv, op.cit., p.434.146 Oliviu Augustin Stoica.. op. cit., pag. 159.

Page 122: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 122/339

  122

s-a accidentat, necesitând pentru vindecare îngrijiri medicale de 90 de zile. In-culpaţii au sustras din casa victimei suma de 85.000 lei, după care au plecat. 

Este explicabilă atitudinea victimei, deoarece ameninţarea care s-a pro-dus asupra sa a venit din partea inculpatului care cu câteva momente mai înainte

o r ănise cu cuţitul pe concubina sa. Constrângerea psihică exercitată asupra sa afost de asemenea intensitate încât a servit inculpaţilor ca mijloc pentru sustrage-rea bunurilor. .147 

b) Urmarea imediat ă. Ca şi în cazul furtului aceasta se produce în mo-mentul în care bunul trece în stă pânirea f ă ptuitorului.

c)  Între acţiunea incriminată  şi rezultatul produs există  o leg ătur ă  decauzalitate.

 Latura subiectivă. Tâlhăria se săvâr şeşte cu inten ţ ie direct ă atât în pri-vinţa acţiunii principale cât şi al celei adiacente – f ă ptuitorul prevede şi urmă-

reşte producerea rezultatului. Din punct de vedere subiectiv, la variantele agra-vante care au avut ca urmare moartea victimei există  ca formă  de vinovăţie praeterinten ţ ia.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Actele pregătitoare nu sunt incriminate. Tentativa este posibilă 

şi se sancţionează conform art. 222 C.pen. Este posibilă tentativa improprie sauîntreruptă. Nu este posibilă tentativa perfectă.

Consumarea: Infracţiunea de tâlhărie se consumă când acţiunea princi- pală – furtul – s-a desf ăşurat complet şi s-a produs urmarea imediată prin inter-

mediul acţiunii adiacente (violenţa ameninţarea sau aducerea victimei în starede inconştienţă sau în imposibilitatea de a se apăra). În cazul modalităţii agrava-te, tâlhăria va fi considerată  consumată dacă s-au produs rezultatele prevăzutede normă – vătămarea corporală gravă, moartea victimei sau consecinţe deose- bit de grave.

 Epuizarea: Ca şi furtul, tâlhăria este susceptibilă de activitate infracţio-nală  prelungită  în timp, după  consumare. În măsura în care durează  acţiuneaadiacentă  (mijloacele de constrângere) în aceeaşi măsur ă  poate fi prelungită  prin acte succesive sustragerea (acţiunea principală).

 Modalit ăţ i. În varianta simplă, tâlhăria se prezintă în mai multe modali-tăţi normative:

-  modalitatea normativă  în care violenţele şi celelalte mijloace se pro-duc în acelaşi timp cu săvâr şirea furtului;

-  modalitatea normativă când violenţele se produc după consumarea fur-tului respectiv: pentru păstrarea bunului furat; înlăturarea urmelor infracţiunii; pentru asigurarea scă pării.

Modalităţile agravate sunt prevăzute în alin.(2); (21) şi (3) art. 211C.pen., respectiv:

• 

de o persoană mascată, deghizată sau travestită;147 - Dos. pen. nr. 826/1993 Judecatoria Resita, jud. Caras-Severin (sentinta nepublicata).

Page 123: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 123/339

  123

•  în timpul nopţii;•  într-un loc public sau într-un mijloc de transport.Alin.(21) – de două sau mai multe persoane împreună;-  de o persoană având asupra sa o armă sau un narcotic;

-  într-o locuinţă sau în dependenţele acesteia;În literatura juridică, "locuin ţ a" a  fost definită  ca fiind un loc destinatefectiv şi actual uzului domestic al uneia sau mai multor persone indiferent dacă este închis sau par ţial deschis, stabil sau mobil, dacă este destinat special aces-tui scop ori nu este destinat (cort, coliba, garaj, etc.), dacă reprezintă o locuinţă  permanentă  sau trecătoare (camera de hotel, cabina unui vapor, etc.); esenţialeste să fie folosită, în fapt, efectiv pentru nevoi legate de viaţa domestică a per-soanei (repaus, alimentare, etc) 148.

Prin "dependin ţ e" se înţeleg locurile accesorii ale locuinţei, cum ar fi:

 bucătăria, camera, pivniţa, magazia, terasa, etc., deci locurile care, direct sauindirect, sunt în relaţie de dependenţă faţă de locuinţă149.Prin această  împrejurare de agravare s-a urmărit, deci, în primul rând

 protecţia bunurilor şi, în al doilea rând, protejarea persoanei la folosirea liniştită a locului în care îşi tr ăieşte viaţa intimă.

-  în timpul unei calamităţi;-  a avut vreuna din urmările ar ătate în art. 182.Alin.ultim: când aceasta a produs consecinţe deosebit de grave sau a

avut ca urmare moartea victimei.

 Aspecte din practica judiciar ă Prin sentinţa penală nr. 27 din 22 noiembrie 1976, Tribunalul judeţeanBotoşani a condamnat pe inculpatul A. M. la 6 ani închisoare şi 2 ani interzice-rea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b si c Cod penal pentru tentativa la in-fracţiunea de tâlhărie ce a avut ca urmare moartea victimei prevazută de art. 211alin. 3 Cod penal, iar pe inculpatul A. P. la 1 an si 8 luni inchisoare pentru să-vâr şirea infracţiunii de furt calificat, prevazută de art. 208, art. 209 lit. a, e si g,cu aplicarea art. 37 lit. b si art. 39 alin. 4 Cod penal.

Instanţa de fond a reţinut că, în noaptea de 6/7 iulie 1976 după  ce au

consumat băuturi alcoolice în diferite localuri, inculpaţii au pătruns în locuinţavictimei C. H. R. din oraşul Dorohoi, ştiind că aceasta locuieşte singur ă, în sco- pul de a fura bani si alte bunuri. Victima, în vârstă de 84 de ani, trezindu-se dincauza zgomotului, a fost atacată de cei doi inculpaţi care i-au astupat gura cumâna, au tras-o jos din pat şi s-au asezat pe coapsele ei, cerându-i să spuna undeţine banii. Cedând violenţelor la care a fost supusa, victima a spus că păstreazao suma de 5000 lei in frigider.

148 Vintilă Dongoroz şi colectivul- Noul Cod Penal şi Codul anterior. Prezentare comparativă,Editura Politică, Bucureşti, anul 1968, pag. 140149 - Ibidem 119.

Page 124: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 124/339

  124

Zgomotul a fost auzit de martorul C. H., care a început să bată  în uşă,inculpaţii fiind nevoiţi să fugă, f ăr ă a mai ajunge la frigider unde erau banii. In-culpatul A. P. a reuşit să sustraga doar un pulovar din locuinţa victimei.

În urma agresiunii, victima a suferit o fractur ă de col femural drept, mul-

tiple fracturi costale si numeroase echimoze, decedând la data de 15 iulie 1976,în spital, din cauza unui infarct pulmonar, consecinţa directă a fracturii de colfemural.

Recursul declarat de inculpatul A. M. a fost respins de către TribunalulSuprem, Secţia penală, prin decizia nr. 758 din 21 aprilie 1977.

Prin recursul extraordinar declarat de procurorul general se susţine că hotărârile atacate au fost pronunţate cu încălcarea esenţială a legii deoarece înmod greşit s-a retinut numai tentativă  la infracţiunea de tâlhărie ce a avut caurmare moartea victimei, din moment ce puloverul acesteia a fost însuşit în ur-

ma îintrebuinţării de violenţe si amenintări, situaţie în care s-a depaşit faza ten-tativei, iar infracţiunea s-a consumat. Pe de altă parte, din probele administraterezultă că şi inculpatul A. P. a participat la săvâr şirea infractiunii de tâlhărie.

Motivele de recurs sunt intemeiate.Concluzia instanţei de fond în sensul că, în timp ce inculpatul A. M. să-

vâr şea agresiunea împotriva victimei, inculpatul A. P. se afla într-o încă perealăturată, că acesta nu a participat la agresiune şi că nu a avut cunostinţa desprefaptele pe care le săvâr şea fratele sau, nu se bazează pe o analiza temeinică a probelor administrate în cursul procesului.

Din declaraţia martorului C. H., coroborată cu recunoaşterea inculpatu-lui A. P., la primele cercetări, rezultă că fratele său a prins victima de gur ă, îm- piedicând-o să ţipe, iar el a ţinut-o de picioare.

În consecinţă, participarea la agresiune a inculpatului A. P., în condiţiilecoautoratului, este dovedită f ăr ă echivoc, modificarea par ţială de către inculpaţia declaraţiilor iniţiale, pe parcursul cercetărilor şi revenirea lor în faţa instanţeisunt de natur ă a le diminua r ăspunderea penală.

Cu privire la încadrarea juridică a faptei ca tentativă  la infracţiunea detâlhărie ce a avut ca urmare moartea victimei, cele doua hotărâri sunt, de ase-menea, greşite.

Aşa cum prevede art. 28 alin. 2 Cod penal, circumstanţele privitoare lafapta se r ăsfrâng asupra participanţilor în măsura în care aceştia le-au cunoscutsau le-au prevăzut.

Din probe rezultă  că  inculpaţii au pătruns în domiciliul victimei cu in-tenţia de a fura bani ori alte lucruri. După  ce au ajuns în prima încă pere, aucautat astfel de bunuri dar negăsind, au intrat in camera unde dormea victima.După ce aceasta s-a trezit, au săvâr şit actele de violentă si ameninţare, aratatemai sus, fiind nevoiţi să fuga de la locul faptei datorită  intervenţiei martoruluiC. H. în timp ce ambii inculpaţi păr ăseau casa, inculpatul A. P. a furat un pulo-ver cu ştiinta inculpatului A. M.

Page 125: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 125/339

  125

Acestea fiind condiţiile, fapta celor doi inculpaţi constituie infracţiuneaconsumată de tâlhărie şi nu tentativa acestei infracţiuni, indiferent că, după ceambii au săvâr şit agresiunea, numai unul din ei şi-a insuşit bunul. Tentativa lainfracţiunea de tâlhărie s-ar fi putut reţine numai în cazul când s-ar fi

intrebuinţat violenţele în scopul luării unui bun, dar nu s-ar fi ajuns la acest re-zultat. În speţă însă, inculpaţii au reuşit să sustraga un pulovar.În consecintă, urmează a se admite recursul extraordinar, a se casa am-

 bele hotărâri, cu trimiterea cauzei la Tribunalul judeţean Botoşani în vederea punerii în discuţie, conform prevederilor art. 334 C.pr.p., a schimbării încadr ării juridice data faptei şi rejudecării întregii cauze sub incadrarea indicată. 150 

 Sanc ţ iuni : În varianta tip, tâlhăria se pedepseşte cu închisoare de la 3 la18 ani (alin.1); cu închisoare de la 5 la 20 ani alin.(21); cu închisoare de la 15 la25 ani şi interzicerea unor drepturi (alin.3).

4. PirateriaCon ţ inut legal :  „ Pirateria const ă  în jefuirea prin acte de violen ţă  să-

vâr  şite în scopuri personale, de echipajul sau pasagerii unei nave împotriva persoanelor sau bunurilor care se g ă sesc pe acea navă ori împotriva altor na-ve, dacă acestea se afl ă în marea liber ă sau într-un loc care nu este supus ju-risdic ţ iei nici unui stat (varianta simpl ă )”. 

Variantele agravate se realizează „atunci când pirateria a avut vreunadin urmările ar ătate în art. 182 C.pen., ori când a produs consecin ţ e deosebit

de grave sau a avut ca urmare moartea victimei – alin.(2)  şi (3), art. 212 C.pen.Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  este complex. În primul rând este reprezentat

de relaţiile sociale de ordin patrimonial iar în secundar de relaţiile sociale pri-vind integritatea fizică, sănătatea şi viaţa persoanei.

b) Obiectul material  îl reprezintă bunurile existente pe o navă când ac-ţiunea este săvâr şită de echipajul acelei nave sau de unii pasageri; poate fi chiaro navă , când echipajul sau pasagerii unei nave jefuiesc altă navă; poate fi repre-zentat de corpul persoanelor  asupra cărora se exercită actele de violenţă care auca urmare vătămarea corporală gravă sau moartea acestora.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) subiect activ poate fi orice persoană care face parte din echipajul na-

vei sau pasagerii acesteia. Sunt subiecţi activi atât cei care execută acţiunea de jaf cât şi cei care realizează violenţele.

b) Subiec ţ ii pasivi  – sunt persoanele ale căror interese patrimoniale aufost vătămate prin executarea jafului cât şi persoanele asupra cărora s-a efectuatacţiunea adiacentă, respectiv actele de violenţă. Este posibil ca aceleaşi persoa-ne să fie victimele ambelor acţiuni.

150 TRIBUNALUL SUPREM, decizia nr. 55 din 12 septembrie 1977

Page 126: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 126/339

  126

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material   este alcătuit din două  ac ţ iuni cumulative – una

 principală – (jaful) şi alta secundar ă (actele de violenţă). Cerinţa esenţială pen-

tru existenţa infracţiunii este locul în care aceasta este comisă (nava sau aerona-va trebuie să se afle în marea liber ă sau spaţiul aerian care nu sunt supuse juris-dicţiei vreunui stat). În caz contrar autorii r ăspund pentru tâlhărie.

b) Urmarea imediată constǎ în trecerea bunului din stǎ pânirea de fapt a posesorului sau deţinǎtorului, în cea a f ǎ ptuitorului. În unele modalitǎţi agravatese poate produce şi moartea victimei.

c) Legătura de cauzalitate trebuie sǎ se stabileascǎ în concret, cǎ urma-rea imediatǎ este o consecinţǎ a sǎvâr şirii elementului material.

 Latura subiectivă: Sub aspectul vinovăţiei, fapta se săvâr şeşte cu inten-

 ţ ia f ă ptuitorului de a realiza acţiunea principală – jefuirea şi cea adiacentă – ac-tele de violen ţă.Acţiunea adiacentă  se comite în scopul realizării acţiunii principale de

 jefuire. A doua cerinţă presupune ca acţiunea de jefuire să se realizeze în sco- puri personale în profitul subiectului activ. Aşadar este vorba de inten ţ ie califi-cată prin scop şi anume de a-şi însuşi bunurile în interes personal.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Ca şi tâlhăria, infracţiunea de piraterie este posibilă în formă de

tentativă, faptă consumată sau epuizată. Tentativa se pedepseşte.

Consumarea se produce când acţiunea de jefuire s-a comis în întregul ei prin folosirea violenţei iar bunurile au fost sustrase. Epuizarea: fapta se poate prelungi în timp fie prin acţiunea de jefuire

 prin acte violente repetate la diferite intervale de timp, fie prin amplificareaunor urmări specifice acţiunii adiacente (vătămarea sau chiar moartea victimei),epuizarea având loc odată cu încetarea activităţii infracţionale.

 Modalit ăţ i : Există o modalitate normativă simplă alin.(1) şi trei modali-tăţi agravate alin.(2) şi (3) art. 212 C.pen.

 Sanc ţ iuni : Forma tip se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 18 ani. Pen-tru prima modalitate agravată  pedeapsa este închisoarea de la 5 la 20 ani iarcând s-au produs consecinţe deosebit de grave sau moartea victimei, pedeapsaeste de la 15 la 25 ani şi interzicerea unor drepturi.

5. Abuzul de încredereCon ţ inutul legal : „ Infrac ţ iunea const ă în însu şirea unui bun mobil al al-

tuia, de ţ inut cu orice titlu, sau dispunerea de acel bun pe nedrept, ori refuzul dea-l restitui” (art. 213 C.pen.).

Esenţa abuzului de încredere constă în comportarea incorectă, abuzivă şi păgubitoare a celui ce i-a fost încredinţat un bun pentru a-l păstra sau pentru a-ida o anumită întrebuinţare; în dispreţul încrederii ce i s-a acordat trece acel bun

Page 127: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 127/339

  127

în propria sa stă pânire.151 Pericolul pe care îl prezintă această infracţiune constă în atingerea adusă  relaţiilor sociale privind raporturile patrimoniale şi încrede-rea care trebuie să existe între oameni.

Fiind o infracţiunea contra patrimoniului se află în legătur ă cu infracţiu-

nea caracteristică – furtul – care constituie geneza tuturor infracţiunilor prevă-zute în acest titlu.Situaţia premisă  în cazul abuzului de încredere constă  într-un „titlu” în

 baza căruia bunul este încredinţat f ă ptuitorului (gaj, contract de depozit, trans- port, folosinţă etc.).

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  este reprezentat de relaţiile sociale de ordin

 patrimonial a căror dezvoltare implică o anumită încredere între participanţii la

un astfel de raport juridic.b) Obiectul material . Îl reprezintă  acel bun mobil   al altuia, deţinut cuorice titlu de către f ă ptuitor şi faţă de care acesta îşi manifestă un comportamentabuziv, ignorând prerogativele dreptului de proprietate, care este opozabil tutu-ror „erga omnes”. Pot constitui obiect material, utilajele, uneltele, animale demuncă, autoturisme, chiar şi înscrisurile. Poate constitui de asemenea obiectmaterial, bunul asupra căruia f ă ptuitorul are numai un drept de coproprietatedacă acel bun este indivizibil.

Pentru ca bunul mobil să fie obiect material  al infracţiunii trebuie înde-

 plinite următoarele cerin ţ e:•  în momentul săvâr şirii faptei acesta să apar  ţ ină altuia;•   bunul respectiv trebuie să fie deţinut de f ă ptuitor cu orice titlu. Prin „bun de ţ inut cu orice titlu” se înţelege situaţia juridică în care f ă p-

tuitorul deţine bunul în urma încheierii unui raport juridic patrimonial, în bazacăruia are obligaţia de a-l conserva, de a-l păstra sau de a-l folosi în anumitecondiţii. Sumele de bani oferite în urma unui contract de împrumut şi nerestituitela termen nu constituie infracţiunea de abuz de încredere, litigiul soluţionându-seconform Codului civil.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiectul activ este întotdeauna persoana care deţine cu orice titlu un bun mobil apar ţinând altuia şi transformă în mod abuziv calitatea de deţinător înaceea de pretins proprietar. Participaţia penală este posibilă în toate formele sale.

b) Subiect pasiv, este persoana fizică sau juridică, privată ori publică dela care autorul a primit, cu un anumit titlu un bun mobil pe care şi l-a însuşit.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  se poate realiza prin una din următoarele ac ţ iuni:

însu şirea bunului, dispunerea pe nedrept sau refuzul  de a-l restitui:151 Vezi A.Boroi, op..cit., pag. 226.

Page 128: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 128/339

  128

- „însu şirea unui bun mobil al altuia”, se înţelege luarea acelui bun înstă pânire de către subiectul activ ca şi cum ar avea calitatea de proprietar – în-suşirea abuzivă;

- a dispune pe nedrept cu privire la bunul altuia, presupune a efectua ac-

te de dispoziţie pe care deţinătorul nu avea dreptul să le facă;- refuzul de restituire, constă în atitudinea f ă ptuitorului de a refuza remi-terea bunului ce i-a fost încredinţat. Refuzul poate fi expres sau tacit. Refuzul, presupune întotdeauna existenţa unei cereri de restituire  adresată  la data sca-denţei – lipsa acesteia nu poate angaja r ăspunderea penală.

b) urmarea imediat ă – constă în modificarea situaţiei juridice a bunuluişi crearea unei stări contrare celei iniţiale, prin care subiectul pasiv nu-şi mai poate exercita prerogativele dreptului de proprietate asupra bunului respectiv.Prin schimbarea situaţiei bunului (posesia, folosinţa şi dispoziţia) produce pe

cale de consecinţă un prejudiciu material persoanei fizice sau juridice în propri-etatea căreia se află bunul.c) Leg ătura de cauzalitate – între acţiunile incriminate şi urmarea ime-

diată trebuie să existe o legătur ă de cauzalitate. Latura subiectivă. Forma de vinovăţie este inten ţ ia direct ă sau indirec-

t ă, f ă ptuitorul prevede, urmăreşte sau acceptă ca prin acţiunile sale abuzive, să-l pună pe proprietarul bunului în imposibilitatea exercitării dreptului său cu privi-re la acel bun.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuni

Forme: Legea nu pedepseşte actele pregătitoare şi tentativa. Abuzul deîncredere este o infracţiune instantanee şi se consumă odată cu executarea uneiadin acţiunile incriminate. Fiind susceptibilă de repetabilitate se poate comite şiîn forma continuat ă.

 Modalit ăţ i : Se poate realiza prin mai multe modalităţi normative: însuşi-rea, dispunerea pe nedrept; refuzul de a restitui un bun mobil apar ţinând altuia.

 Sanc ţ iuni : Pedeapsa cu închisoare de la 3 luni la 4 ani sau cu amendă.Punerea în mişcare a acţiunii penale se face la plângerea prealabilă a proprieta-rului bunului.

 Aspecte din practica judiciar ă:

Prin sentinţa penală nr. 467/17.02.1997 a Judecătoriei Slatina, inculpaţiiD.F. şi D.A. au fost achitaţi pentru infracţiunea de abuz de încredere prevazută de art. 213 C.pen., în baza art. 11 pct. 2 lit. a, raportat la art. 10 lit. b C.pr.pen.,intrucât fapta nu este prevazută de legea penală.

S-a reţinut că, la data de 01.02.1995, inculpaţii au împrumutat suma de16.800.000 de lei de la partea vatamata P.I., pe care nu i-au restituit-o la dataconvenită, menţionată  în chitanţa întocmită  între ei şi a considerat că  fapta nuconstituie infracţiune.

Tribunalul Olt, prin decizia penală nr. 251/29.05.1997, a admis recursul păr ţii vătămate şi a condamnat pe inculpaţi pentru săvâr şirea infracţiunii deabuz de încredere prevazută de art. 213 C.pen.

Page 129: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 129/339

  129

S-a declarat recurs în anulare, cu motivarea că fapta nu este prevazută delegea penală; acesta este fondat.

Conform art. 213 alin. 1 C.pen., constituie infracţiune de abuz deincredere insuşirea unui bun mobil al altuia, deţinut cu orice titlu, sau dispune-

rea de acest bun pe nedrept ori refuzul de a-l restitui.Din analiza textului de lege rezultă că, pentru săvâr şsirea acestei infrac-ţiuni, este necesar, în primul rând, să existe un raport juridic între subiecti, întemeiul căruia f ă ptuitorul dobandeşte detenţia bunului mobil si totodată, are în-datorirea să-l păstreze, să-l restituie la termenul şi în condiţiile stabilite, ori să-idea destinaţia indicată de cel de la care l-a primit.

Examinând probele dosarului, se constată că, în spetă, este vorba de uncontract de împrumut, în baza căruia partea vătămată a dat o suma de bani in-culpaţilor.

Potrivit art. 1576 si 1577 C.civ., împrumutul este un contract prin careuna din par ţi dă  celeilalte o oarecare câtime din lucruri, cu îndatorirea pentrudânsa de a-i restitui tot atatea lucruri de aceeaşi specie şi calitate; în urma aces-tei operaţiuni, cel imprumutat devine proprietarul lucrului împrumutat.

Aşadar, împrumutând bani, bunuri consumptibile, partea vătămată  atransmis dreptul de proprietate asupra lor, iar refuzul restituirii, la scadentă, poate genera numai un litigiu civil.

Ca urmare, decizia atacată  a fost casată  şi s-a menţinut sentinţa judecatoriei152.

6. Gestiunea frauduloasă Con ţ inutul legal : Varianta tip – „const ă în pricinuirea de pagube unei

 persoane fizice sau juridice cu rea-credin ţă , cu ocazia administr ării sau con- servării bunurilor acesteia de către cel care are ori trebuie să aibă grija admi-nistr ării sau conservării acelor bunuri – iar varianta agravat ă presupune – să-vâr  şirea gestiunii frauduloase în scopul de a dobândi un folos material, dacă  fapta nu constituie o infrac ţ iune mai gravă” (art. 214 C.pen.).

Pentru existenţa acestei infracţiuni este necesar să existe un raport juri-dic în baza căruia subiectul activ nu numai că deţine bunul, dar are şi obligaţiide administrare sau conservare a bunurilor.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  îl formează relaţiile sociale cu privire la pa-

trimoniu, a căror dezvoltare presupune existenţa unui minim de încredere în persoana care administrează sau conservă bunurile altuia şi că nu va pricinui curea-credinţă o pagubă proprietarului.

b) Obiectul material  îl constituie orice bun mobil sau imobil  care apar ţi-ne altei persoane şi care a fost dat în administrare sau păstrare f ă ptuitorului.

152 Curtea suprema de justitie, sectia penala, decizia nr. 3286 din 28 septembrie 1999.

Page 130: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 130/339

  130

Poate fi obiect material un bun, mai multe sau chiar întregul patrimoniu ce apar-ţine unei persoane fizice sau juridice şi care au fost încredinţate altei persoaneîn scopul prevăzut de art. 214 C.pen.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :

a) Subiect activ este numai persoana care are obligaţia de a administrasau păstra (conserva) bunurile apar ţinând altei persoane (bunuri mobile, imobi-le, consumptibile, neconsumptibile, drepturi reale sau de creanţă etc.). titlul în baza căruia autorul deţine sau păstrează bunul trebuie să rezulte din lege, con-tract sau cvasicontract. Acesta poate fi în formă scrisă sau verbală, pe timp de-terminat sau nedeterminat. Pot avea calitatea de subiect activ: tutorele, curato-rul, administratorul imobilului, intendentul, custodele, depozitarul, executorultestamentar etc. Infracţiunea poate fi comisă în oricare din formele de participa-ţie penală. În caz de coautorat, participanţii trebuie să  aibă  calitatea cerută  de

lege (în cazul instigatorului sau complicelui nu operează această cerinţă).b) Subiect pasiv – este persoana fizică sau juridică care şi-a încredinţatspre administrare sau păstrare bunurile şi căreia i s-au pricinuit pagube ca urma-re a gestiunii frauduloase.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material   îl reprezintă orice ac ţ iune sau inac ţ iune păgubi-

toare pentru titularul bunului, săvâr şită  de autor cu prilejul administr ării sauconservării bunurilor încredinţate.

Pentru existenţa elementului material se cer îndeplinite următoarelecondiţii:-  să existe un raport juridic potrivit căreia o persoană este însărcinată 

să administreze sau să conserve bunurile altei persoane;-   bunurile sau valorile să se afle în posesia sau detenţia f ă ptuitorului;-  f ă ptuitorul să aibă de drept sau de fapt gestionarea sau administrarea

 bunurilor respective.A „administra bunuri” presupune o activitate gospodărească corespunză-

toare naturii şi destinaţiei bunurilor respective; „a conserva” înseamnă a proteja bunurile respective în condiţii de pază sau pentru a nu fi distruse sau deteriorate.

Acţiunea sau inacţiunea elementului material se realizează prin acte deîncălcare a obligaţiilor pe care autorul şi le-a asumat în legătur ă cu administra-rea sau conservarea bunurilor şi care au ca urmare pricinuirea unei pagube îndauna subiectului pasiv.

b) Urmarea imediat ă: constă  în crearea unei „situaţii de fapt” păgubi-toare pentru bunurile încredinţate, consecinţă a acţiunii sau inacţiunii incrimina-te, având ca efect diminuarea patrimoniului subiectului pasiv (paguba trebuie să fie una materială, efectivă şi certă).

c) Leg ătura de cauzalitate. Pentru realizarea laturii obiective este nece-sar să se constate că între fapta abuzivă a f ă ptuitorului şi situaţia de fapt în carese află bunurile aflate în litigiu există o legătur ă de cauzalitate.

Page 131: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 131/339

  131

 Latura subiectivă. Sub aspectul laturii subiective a infracţiunii, pentruvarianta tip, forma de vinovăţie este inten ţ ia. În varianta agravată  (art. 214alin.(2) C.pen.) legea cere să existe scopul  de a dobândi un folos material – ceeace presupune o inten ţ ie calificată prin scop.153 

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Actele pregătitoare şi tentativa nu se pedepsesc. Infracţiunea seconsumă odată cu executarea actelor ce constituie elementul material (acţiuneasau inacţiunea păgubitoare)

Există şi forma infracţiunii continuate dacă aceasta se săvâr şeşte prin ac-te repetate, epuizându-se odată cu săvâr şirea ultimei acţiuni sau inacţiuni a in-fracţiunii.

 Modalit ăţ i : Varianta tip are trei modalităţi normative, după cum f ă ptui-torul este însărcinat fie cu administrarea, fie cu conservarea fie are ambele ac-

tivităţi. Pentru varianta agravantă trebuie îndeplinită cerinţa expresă a legii ace-ea de a se obţine un folos material.  Sanc ţ iuni : În varianta tip fapta se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni

la 5 ani iar pentru forma agravată pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani.Potrivit art. 711  alin.(2) C.pen. persoana juridică  se sancţionează  cu

amendă de la 5.000 – 600.000 lei. Aspecte din practica judiciar ă:Prin sentinţa penală  nr. 659/20.11.1998, Judecătoria Năsăud a dispus

condamnarea inculpatului S. O. pentru comiterea infracţiunii de gestiune frau-

duloasă prevăzută de art. 214 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 41, 42 si 13 C.pen.,la o pedeapsă de 200.000 lei amenda.Tribunalul Bistriţa Năsăud, prin decizia nr. 216/28.09.1999 a respins

apelul inculpatului, menţinând soluţia Judecatoriei.Împotriva deciziei şi a sentinţei a declarat recurs inculpatul, solicitând

achitarea sa în baza art. 10 lit. d raportat la art. 11 pct. 2 lit. a C.pr.pen., cu mo-tivarea că nu sunt întrunite în speţă elementele constitutive ale infracţiunii, res- pectiv el neavând calitatea de subiect activ al acesteia.

Recursul nu este fondat.Conform art. 214 C.pen., gestiunea frauduloasă este fapta persoanei care

fiind însărcinata cu administrarea sau conservarea bunurilor altei persoane cau-zează acesteia pagube, prin neîndeplinirea cu rea credinţă a însărcinărilor primite.

Rezultă  că  subiect activ al acestei infracţiuni nu poate fi decât numai o persoană cu atribuţii de administrare,îngrijire sau supraveghere a bunurilor altuia.Însărcinarea cu administrarea sau conservarea bunurilor - deci calitatea specială cerută subiectului activ - poate să rezulte din lege, contract sau cvasicontract.

Examinând probele administrate în cauză, se constată că inculpatul S.O.a îndeplinit calitatea de subiect al infracţiunii deoarece prin hotararea nr. 2 din22 august emisă de asociatul unic al SC Montana Izlaz SRL Sângiorz Băi a fost

153 A se vedea A.Boroi, op..cit., pag. 237.

Page 132: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 132/339

  132

imputernicit să efectueze acte de comer ţ şi să întocmească documentaţii legatede aceasta activitate, fiind deci însărcinat cu administrarea bunurilor societatii.

Totodată, din probatoriul testimonial şi ştiinţific administrat rezultă că,în realizarea însărcinărilor primite din partea par ţii vătămate, inculpatul a prici-

nuit cu rea credinţă pagube societaţii comerciale prin urmatoarele manopere: aîncasat diferite sume de bani de la persoane fizice întocmind în schimb chitanţefalse ce atestau alte valori, sume care ulterior nu au fost înregistrate în registrulde casă al societăţii; a predat produse în valoare de mai multe milioane de lei ladiferite ateliere f ăr ă să întocmească documente legale de livrare, iar sumele în-casate nu le-a depus la casieria societăţii; a intocmit trei procese-verbale de pe-risabilitate in valoare de peste un milion lei pentru produse la care nu se calcu-lează perisabilităţi.

Ţinând seama de cele menţionate mai sus, se constată cu certitudine în-

deplinirea în totalitate a elementelor constitutive ale infracţiunii de gestiune fra-uduloasă, menţinându-se ca legale si temeinice hotărârile instanţelor de fond.154 

7. ÎnşelăciuneaCon ţ inutul legal : Potrivit art. 215 alin.(1) C.pen., varianta tip constă în

„inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărat ă  a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a ob ţ i-ne pentru sine sau pentru altul un folos material injust  şi dacă s-a pricinuit o pagubă”. În şel ăciunea este incriminat ă într-o variant ă tip, două variante spe-

ciale  şi două agravate.”Fapta este mai gravă dacă este săvâr şită prin folosirea de nume sau cali-t ăţ i mincinoase ori de alte mijloace frauduloase. Dacă mijlocul fraudulos consti-tuie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.

Cunoscută şi sub denumirea de escrocherie, înşelăciunea constă în amăgi-rea unei persoane şi determinarea ei de a lua o dispoziţie păgubitoare privind avu-tul său, cu scopul ca escrocul sau o altă persoană să realizeze un folos patrimonialinjust.155 Prin înşelăciune, autorul convinge victima să-i dea un folos care nu i secuvine, f ăr ă ca aceasta să realizeze că în realitate este prejudiciată. Consimţămân-tul victimei deşi există acesta este viciat prin inducerea în eroare a acesteia.

Prin „nume mincinoase” se înţeleg orice fel de nume sau pseudonumefolosite de f ă ptuitor şi care nu fac trimitere la adevărata sa identitate. „Calităţilemincinoase” pot fi de orice natur ă inclusiv cele oficiale. „Alte mijloace fraudu-loase” cuprind orice fel de alte metode folosite de f ă ptuitor pentru ca fapta să-şiatingă ţinta. Dacă în forma simplă prevăzută în alin. (1) este nevoie doar de abi-litatea f ă ptuitorului pentru a păcăli victima, în forma calificată prevăzută în alin.(2) pentru a induce în eroare victima, acesta se foloseşte de nume sau calităţimincinoase sau de alte mijloace frauduloase (legitimaţii false).

154 Curtea de Apel Cluj, sectia penala, decizia nr. 9 din 12 ianuarie 2000155 Vezi C.Bulai + colectiv, op.cit., p. 446.

Page 133: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 133/339

  133

Dacă f ă ptuitorul falsifică documentul sau înscrisul oficial de care se fo-loseşte pentru comiterea faptei, se va reţine un concurs de infracţiuni (fals mate-rial în înscrisuri oficiale şi înşelăciune).

Prima variantă specială presupune inducerea sau menţinerea în eroare a

unei persoane cu ocazia încheierii sau executării unui contract, astfel încât celînşelat nu ar fi încheiat contractul dacă nu ar fi fost în eroare. A doua variantă specială  constă  în emiterea unui CEC f ăr ă  acoperire asupra unei instituţii decredit ştiind că pentru valorificarea lui nu există acoperirea necesar ă.

Prima variantă agravată, comună celei tip şi variantelor speciale constă în înşelăciunea săvâr şită prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase sau ori-ce alte mijloace frauduloase. A doua variantă agravată operează când înşelăciu-nea a avut consecinţe deosebit de grave.

Condi  ţ ii preexistente

Obiectul infrac ţ iunii :a) obiectul juridic special   îl reprezintă rela ţ iile sociale de ordin patri-monial  care trebuie să se desf ăşoare într-un climat de încredere între oameni sauîntre societăţi comerciale.

b) Obiect material  al infracţiunii pot fi bunurile mobile, înscrisurile cuvaloare patrimonială, precum şi bunurile imobile asupra cărora se pun în mişca-re manoperele frauduloase ale f ă ptuitorului.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) subiect activ poate fi orice persoană. Participaţia penală este posibilă 

în toate formele sale.b) Subiect pasiv este persoana fizică sau juridică privată ori publică alcărei patrimoniu a fost păgubit prin înşelăciune.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  în forma tip este o ac ţ iune frauduloasă de amăgi-

re sau inducere în eroare a victimei, prin prezentarea ca adevărată a unei faptemincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate. Acţiunea de inducere îneroare se poate realiza prin orice mijloace.156. Nu are relevanţă dacă victima afost sau nu uşor indusă în eroare.

Pentru existenţa infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin.(3)C.pen. (prima variantă specială) trebuie îndeplinite următoarele condi ţ ii:

-  să aibă loc cu ocazia încheierii unui contract sau executarea acestuia;-  când se încheie sau se execută contractul, f ă ptuitorul să inducă sau să 

menţină în eroare subiectul pasiv;-  acţiunea de păcălire să-i determine pe cei induşi sau menţinuţi în

eroare să încheie sau să execute contractul în condiţiile dorite de către f ă ptuitor;-  acţiunea să fie săvâr şită cu inten ţ ie.

156 Escrocii, sunt persoane foarte inteligente, având putere de convingere asupra naivilor folo-sind diferite mijloace: verbale, înscrisuri, pliante, jocuri de rol etc.

Page 134: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 134/339

  134

Practica judiciar ă a stabilit că există  înşelăciune în formă agravată  [art.215 alin.(2)] dacă  autorul induce în eroare subiectul pasiv folosindu-se de unînscris oficial sau sub semnătur ă privată fals.

b) Urmarea imediat ă: constă în crearea unei situaţii care a produs o pa-

gubă patrimoniului public sau privat. Paguba produsă este strâns legată de peri-colul social al faptei şi dozarea pedepsei.c) Leg ătura de cauzalitate: există între acţiunea de inducere în eroare a

victimei şi prejudiciului cauzat. Latura subiectivă: forma de vinovăţie este inten ţ ia direct ă, calificată 

 prin scop (obţinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust).Prin folos material  se înţelege orice profit şi/sau avantaj, care poate fi eva-

luat în bani şi care atunci când este realizat duce la creşterea patrimoniului157. Folosul injust  este acel folos la care f ă ptuitorul nu era îndreptăţit.

Pentru existenţa infracţiunii nu interesează  dacă  f ă ptuitorul urmăreştefolosul pentru sine sau pentru altul.Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Actele pregătitoare deşi posibile, nu se pedepsesc. Ele se au în

vedere la individualizarea pedepsei şi în stabilirea gradului de pericol social alf ă ptuitorului. Tentativa se pedepseşte; atât cea perfectă cât şi tentativa imperfec-tă. Consumarea infracţiunii are loc în momentul în care s-a produs urmareaimediată, adică inducerea în eroare a victimei şi producerea unei pagube. Acţiu-nea de amăgire a victimei poate îmbr ăca uneori forma unei activităţi infracţio-

nale continuate.Epuizarea infracţiunii realizându-se în momentul efectuării ultimei acti-vităţi infracţionale.

 Modalit ăţ i : Textul art. 215 C.pen. incriminează înşelăciunea într-o vari-antă simplă, două modalităţi speciale şi două agravate.

 Sanc ţ iuni : În varianta simplă, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la12 ani [alin.(1)]. În cazul primei agravate, când s-au folosit calităţi mincinoasesau mijloace frauduloase, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 15 ani. Aceeaşi pedeapsă se aplică şi în cazurile prevăzută la alin.(3) şi (4) art. 215 C.pen. (vari-antele speciale).

Pentru agravata prevăzută în art. 215 alin.(5) C.pen. pedeapsa este închi-soarea de la 10 la 20 ani şi interzicerea unor drepturi.

Pentru persoana juridică – amenda de la 10.000 la 900.000 lei (art. 711 alin.(3) C.pen.).

 Aspecte din practica judiciar ă Prin sentinţa penală nr. 187 din 3 aprilie 2007, Tribunalul Galaţi a con-

damnat pe inculpatul Z.L. pentru săvâr şirea infracţiunii prevăzute în art. 215alin. (1), (3), (4) şi (5) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) din ace-laşi cod.

157 Dicţionar Juridic Penal, pag .162

Page 135: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 135/339

  135

În baza dispoziţiilor art. 14 C. proc. pen. cu referire la art. 346 C. proc. pen., combinat cu art. 998 C. civ., inculpatul a fost obligat la plata de despăgu- biri civile, după cum urmează :

- suma de 217770,357 RON, către partea civilă societatea comercială M.;

- suma de 49388,2368 RON, către partea civilă societatea comercială T.;- suma de 34270,8671 RON, către partea civilă societatea comercială D.;- suma de 36238,099 RON, către partea civilă societatea comercială S.Prima instanţă a reţinut în esenţă că, în calitate de administrator la socie-

tatea comercială F., în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada noiem- brie-decembrie 2004, inculpatul Z.L. a indus şi menţinut în eroare reprezentanţiilegali a patru societăţi comerciale, cu prilejul achiziţionării de marf ă, prin emi-terea de file cec f ăr ă a avea disponibil în cont şi dezalimentând contul, produ-când un prejudiciu în sumă  totală de 337667,55 RON societăţilor comerciale,

între care figurează şi societatea comercială M.În cursul anului 2004, societatea comercială M. a cultivat 300 ha cu orz,obţinând o producţie de 620 tone, iar pentru valorificare, a găsit pe Internet maimulţi potenţiali cumpăr ători, între care şi societatea comercială F. Martorul B.I.,reprezentant al societăţii comerciale M., a declarat că  a discutat telefonic cunumitul A.V., stabilind preţul şi modalitatea de plată, respectiv la 30 de zile cuo filă cec, iar din dispoziţia numitului A.V., secretara A.C. i-a înmânat o filă cecşi un contract semnat de inculpatul Z.L.

Valoarea totală a mărfii livrată de societatea comercială M. către societatea

comercială F. este de 217770,357 RON. Fila cec a fost introdusă la plată la terme-nul scadent de 30 de zile şi a fost refuzată din lipsa totală de disponibil în cont.Împotriva acestei hotărâri a declarat apel partea civilă societatea comer-

cială M., care a susţinut că hotărârea primei instanţe este nelegală şi netemeini-că, între altele, întrucât inculpatul nu a fost obligat la plata sumei de 14863RON reprezentând penalităţile de întârziere, stabilite prin contractul încheiat cuinculpatul, iar societatea comercială  F. nu a fost introdusă  în cauză, ca parteresponsabilă civilmente.

Referitor la introducerea în cauză a păr ţii responsabile civilmente, socie-tatea comercială F., curtea de apel a reţinut că, întrucât partea civilă a solicitat,în momentul constituirii de parte civilă, numai obligarea inculpatului la repara-rea pagubei, instanţa nu putea, din oficiu, să introducă în cauză, ca parte respon-sabilă civilmente, societatea comercială administrată de inculpat.

 Nefondat este şi motivul de apel privind obligarea inculpatului la plata penalităţilor de întârziere, deoarece r ăspunderea penală a inculpatului atrage, înlatura civilă a cauzei, r ăspunderea delictuală.

Constatând că inculpatul a săvâr şit infracţiunea de înşelăciune cu ocaziacontractului încheiat cu partea civilă, în mod absolut acest contract este nul, de-oarece este viciat în ceea ce priveşte consimţământul păr ţilor. Penalităţile se potacorda, dar în cadrul unui contract valabil încheiat, ceea ce nu este cazul în speţă.

Page 136: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 136/339

  136

Pentru motivele expuse, Curtea de Apel Galaţi, Secţia penală, prin deci-zia nr. 147/A din 10 septembrie 2007, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.,a respins ca nefondat apelul declarat de partea civilă, societatea comercială M.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a formulat recurs partea civilă,

societatea comercială M., criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.Prin motivele de recurs, partea civilă  a criticat hotărârile pronunţate încauză, susţinând că în mod greşit ambele instanţe au respins nejustificat preten-ţiile privind suma de 14863 RON, reprezentând penalităţi de întârziere, stabilite prin contractul încheiat cu inculpatul şi că în mod greşit nu a fost introdusă  încauză, în calitate de parte responsabilă civilmente, societatea comercială F.

În drept, partea civilă şi-a întemeiat recursul, între altele, pe dispoziţiileart. 3859 alin. (1) pct. 10 şi 18 C. proc. pen.

Examinând hotărârile pronunţate în cauză atât sub aspectele invocate de

 partea civilă, cât şi prin prisma cazurilor de casare menţionate, Înalta Curte deCasaţie şi Justiţie constată că recursul formulat este fondat, numai cu privire lagreşita soluţionare a laturii civile a cauzei de către instanţa de fond şi cea deapel.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că în mod corect prima instanţă nu a dispus introducerea în cauză, în calitate de parte responsabilă civilmente, asocietăţii comerciale F.

Potrivit art. 24 alin. (3) C. proc. pen., persoana chemată în procesul pe-nal să r ăspundă, potrivit legii civile, pentru pagubele materiale şi morale provo-

cate prin fapta inculpatului, are calitatea de parte responsabilă civilmente.În art. 16 C. proc. pen. se prevede că  introducerea în procesul penal a persoanei responsabile civilmente poate avea loc, fie în cursul urmăririi penale,fie în faţa instanţei de judecată până la citirea actului de sesizare, ceea ce consti-tuie actul iniţial al cercetării judecătoreşti.

Introducerea păr ţii responsabile civilmente în cauză poate avea loc la ce-rere sau din oficiu (atunci când acţiunea civilă se exercită şi din oficiu, respectivcând cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capaci-tate de exerciţiu restrânsă).

În cauză, se constată că recurenta parte civilă a solicitat numai obligareainculpatului la plata despăgubirilor civile, şi nu a cerut şi introducerea în dosar asocietăţii comerciale F., în calitate de parte responsabilă  civilmente, până  lamomentul începerii cercetării judecătoreşti.

Având în vedere că  în cauză  acţiunea civilă  nu putea fi exercitată  dinoficiu, nefiind îndeplinite cerinţele art. 17 alin. (1) C. proc. pen., nici instanţa nu putea să dispună, din oficiu, introducerea în cauză a societăţii comerciale admi-nistrată de inculpat în calitate de parte responsabilă civilmente, întrucât laturacivilă a procesului penale este guvernată de principiul disponibilităţii păr ţilor.

În raport cu aceste considerente, se constată că motivul de recurs referi-tor la introducerea în cauză  a societăţii comerciale F., în calitate de parte res- ponsabilă civilmente, nu este fondat.

Page 137: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 137/339

  137

După cum s-a menţionat, în mod greşit a fost respinsă cererea păr ţii civi-le, societatea comercială M., de obligare a inculpatului la plata penalităţilor deîntârziere.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că cererea păr ţii civile privind

obligarea inculpatului la plata penalităţilor de întârziere este fondată.Astfel, între societatea administrată de inculpat şi partea civilă a fost în-cheiat un contract de vânzare-cumpărare a cantităţii de 620 tone de orz.

Partea civilă şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale, livrând cantitatea deorz stipulată în contract.

În cauză, neexecutarea obligaţiilor contractuale ale inculpatului, plata preţului, constituie, în acelaşi timp, şi o infracţiune prevăzută  în art. 215 alin.(1), (3), (4) şi (5) C. pen.

În acest caz, partea civilă avea de ales între a pretinde despăgubirile pe

calea unei acţiuni civile delictuale sau pe calea unei acţiuni în r ăspundere con-tractuală. În cauză, partea civilă  a înţeles să  alăture acţiunea sa civilă  acţiunii penale (conform art. 14 alin. 2 C. proc. pen.), motiv pentru care se aplică reguli-le r ăspunderii civile delictuale, şi nu cele ale r ăspunderii civile contractuale, fi-ind greşită motivarea instanţei de apel în sensul că este nul contractul încheiatîntre păr ţi, fiind viciat consimţământul acestora.

În consecinţă, în cauză  sunt aplicabile dispoziţiile art. 998 C. civ. care prevăd că „orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe aceledin a cărui greşeală s-a ocazionat, a-l repara”, completate de art. 999 C. civ. ca-

re precizează că „omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prinfapta sa, dar şi de acela ce a cauzat prin neglijenţa sau prin imprudenţa sa.”Rezultă că în aceste cazuri, ca şi în cel din speţa dedusă judecăţii, prin-

cipiul general este acela al repar ării integrale a prejudiciului cauzat prin faptailicită, respectiv autorul prejudiciului (inculpatul, în speţă) este obligat să aco- pere nu numai prejudiciul efectiv (damnum emergens), dar şi beneficiul nereali-zat de victimă (lucrum cesans), ca urmare a faptei ilicite cauzatoare de prejudi-cii (infracţiunea de înşelăciune, în speţă).

Ori, în cauză, se constată că inculpatul, conform textelor legale citate, tre- buie să acopere atât prejudiciul efectiv, respectiv contravaloarea orzului, cât şi pe-nalităţile de întârziere datorate potrivit clauzelor contractuale, beneficiu nerealizat.

În art. 9.2 din contractul nr. 112 din 12 noiembrie 2004 încheiat între păr ţi s-a prevăzut că  în cazul neîndeplinirii obligaţiei de plată  a contravaloriimărfii de către cumpăr ător sau al nelivr ării mărfii în termenul stipulat de cătrevânzător, fiecare dintre păr ţi va suporta penalităţi de 0,15% din valoarea mărfii, pe zi de întârziere, dar nu mai mult decât cuantumul sumei datorate.

Având în vedere dispoziţiile legale care reglementează soluţionarea latu-rii civile a cauzei penale, precum şi dispoziţiile contractului încheiat între păr ţi,Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că în cauză s-a comis o gravă eroarede către instanţe, atunci când nu au acordat şi penalităţile de întârziere, în vede-rea repar ării integrale a prejudiciului.

Page 138: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 138/339

  138

În consecinţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 38515 pct. 2lit. d) C. proc. pen., a admis recursul declarat de partea civilă, a casat deciziaatacată şi, în parte, sentinţa penală nr. 187 din 3 aprilie 2007, numai cu privirela plata penalităţilor de întârziere şi a obligat pe inculpatul Z.L. să plătească păr-

ţii civile, societatea comercială M., şi penalităţi de 0,15% pe zi de întârziere, darnu mai mult decât suma datorată de 217770,357 RON158..

8. DelapidareaEste prevăzută de art. 2151 C.pen. într-o variantă simplă şi alta agravată.

Delapidarea constă în: „însu şirea, folosirea sau traficarea de către un func ţ io-nar, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează  sau administrează  [alin.(1)]. Varianta agravat ă  se realizează  încazul în care delapidarea a avut consecin ţ e deosebit de grave – alin.(2)”.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special   îl constituie relaţiile sociale de natur ă patri-

monială, a căror existenţă şi dezvoltare sunt condiţionate de protecţia bunurilorce apar ţin sau interesează o persoană juridică publică sau privată, împotriva ac-tivităţilor ilicite ale gestionarilor sau administratorilor de însu şire,  folosire  sautraficare  a acestora. Infracţiunea fiind săvâr şită  de un funcţionar public saufuncţionar, are ca obiect juridic secundar şi relaţiile sociale privind desf ăşurareanormală şi corectă a serviciului unităţii private sau publice.159 Aşadar, obiectul juridic special este complex, fiind reprezentat în primul rând de relaţiile sociale

de ordin patrimonial şi relaţiile sociale privind buna desf ăşurare a serviciului decătre subiectul activ.b) Obiectul material   îl reprezintă  banii, bunurile sau valorile pe care

f ă ptuitorul le gestionează sau administrează.Pot constitui obiect material al infracţiunii numai bunurile mobile sau

cele ce pot fi desprinse de un imobil (uşi, ferestre, fructe subansamble etc.).Prin „bani” se înţeleg biletele de bancă şi monedele metalice româneşti

sau str ăine care au putere circulatorie, indiferent dacă se află în numerar sau ladispoziţia unităţii private sau publice. 160 

Prin „valori” se înţeleg hârtiile de valoare şi înscrisurile de orice fel,cum sunt obligaţiunile C.E.C., cecurile, hârtiile de virament, timbrele, titlurilede credit, de creanţă  etc., dacă  încorporează  drepturi a căror valorificare estelegată de deţinerea respectivelor înscrisuri. 161 

Prin „alte bunuri” se înţeleg bunurile mobile corporale, altele decât ba-nii ori valorile asimilate acestora, care au o valoare economică şi fac parte dinsfera de gestionare sau administrare a f ă ptuitorului. 162 

158 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, speţe159 A.Boroi, op..cit., pag. 245.160 Idem.161 Idem..162 Idem.

Page 139: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 139/339

  139

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiectul activ este funcţionarul public sau funcţionarul163 care gesti-

onează sau administrează bunurile unei unităţi publice sau private. Autorul in-fracţiunii este de două ori calificat – în primul rând el are calitatea de func ţ ionar

 public sau func ţ ionar , iar în al doilea rând are calitatea de  gestionar sau admi-nistrator  de bunuri apar ţinând unei persoane juridice.Cele două calităţi trebuie îndeplinite cumulativ, lipsa oricăreia dintre ele

conduce la inexistenţa infracţiunii de delapidare. Calitatea de funcţionar publicsau funcţionar, trebuie înţeleasă  în conformitate cu prevederile art. 147 C.pen.Funcţionarul sau funcţionarul public se află în serviciul uneia dintre unităţile lacare se refer ă art. 145 C.pen. acesta aflându-se într-un raport de muncă cu unita-tea păgubită (salariat). Întotdeauna, funcţionarul (care nu este funcţionar public)trebuie să se afle în raport de muncă, pe baza unui contract de muncă cu unita-

tea prejudiciată. Deci, atât funcţionarul cât şi funcţionarul public este subiectactiv al infracţiunii de delapidare.Functionarul public – definitie (art.147 alin.1 C.penal) - prin ,,functionar public” se intelege orice persoana care exercita per-

manent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, oinsarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei unitati dintrecele la care se refera art.145.

Functionarul – definitie (art.147 alin.2 C.penal) - prin ,,functionar” se intelege persoana mentionata in alin.1, precum si

orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridi-ce decat cele prevazute in acel alineat.Unitate – definitie (art.145 C.penal)-  prin termenul ,,public” se intelege tot ce priveste autoritatile publice,

institutiile publice, institutiile sau alte persoane juridice de interes public, ad-ministrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publica, serviciilede interes public, precum si bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de in-teres public.

Calitatea de gestionar o are , potrivit dispozi ţ iilor din art. 1 ale Legiinr. 22 din 18 noiembrie 1969 privind angajarea gestionarilor, construirea de garan ţ ii  şi r ă spunderea în legatur ă cu gestionarea bunurilor , acel func ţ ionarcare exercit ă ca atribu ţ ii principale de serviciu , primirea , pă strarea si elibe-rarea de bunuri aflate în administrarea , folosin ţ a sau de ţ inerea, chiar tempo-rar ă a unei unit ăţ i publice sau a oricărei alte persoane juridice, indiferent demodul de dobândire  şi de locul unde se afl ă bunurile.

Functionarul public este persoana fizica investita cu o functie publica cucaracter de permanenta în serviciile autoritatii centrale sau locale, ori îninstitutiile publice care apartin de acestea. Ocuparea functiei de catrefunctionar, în mod legal, se face prin simpla investire sau prin investirea urmata

163 Vezi art. 147 Cod penal.

Page 140: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 140/339

  140

de încheierea unui contract de munca sau prin simpla încheiere a unui contractde munca.

 Administrator , este funcţionarul în ale cărui atribuţiuni de serviciu intr ă şi efectuarea de acte de dispoziţie cu privire la bunurile ce apar ţin unităţii publi-

ce sau private în raport de natura şi scopul activităţii acesteia. Asemenea acte dedispoziţie privesc planificarea, aprovizionarea, desfacerea, repartizarea plăţiloretc., sunt îndeplinite de funcţionarii din conducerea unităţii respective (direc-tori, contabili, inginerul şef, consilierii, managerii etc.). Infracţiunea de delapi-dare se poate comite şi de către administratorul judiciar ori lichidatorul averiidebitorului în cazul producerii insolvenţei (art. 145 din legea nr. 85/2006).

Există o deosebire între gestionar şi administrator, în sensul că  primulvine în contact direct şi material cu bunurile datorită atribuţiunilor sale legate de primirea, păstrarea sau eliberarea bunurilor, iar cel de-al doilea are numai un

contact virtual, juridic, cu bunurile pe care le administrează, concretizat în acte-le de dispoziţie pe care le efectuează cu privire la acestea164 Aceastǎ  infracţiune se poate sǎvâr şii şi în coautorat cu condiţia ca toţi

 participanţii sǎ albǎ calitatea cerutǎ de lege.b) Subiect pasiv este institu ţ ia publică sau orice alt ă persoană juridică 

în care funcţionarul îşi desf ăşoar ă activitatea.Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material   constă  în ac ţ iunea de sustragere  definitivă  sau

temporar ă  a unui bun din patrimoniul persoanei juridice de către funcţionarulcare îl gestionează  sau administrează. Însuşirea, folosirea sau traficarea suntmodalităţi ale sustragerii.

 Însu şirea constă în scoaterea unui bun din posesia sau detenţia unei per-soane juridice şi trecerea acestuia în stă pânirea f ă ptuitorului care poate să-l con-sume, utilizeze ori să-l înstr ăineze.

 Folosirea165 constă  în luarea sau scoaterea din patrimoniul unei unităţi publice cu scopul de a-l folosi în interesul său sau pentru altul.

Traficarea este de asemenea o formă de sustragere şi constă în scoaterea bunului din patrimoniul unităţii, apoi în actul de speculare în vederea obţineriiunui profit. Deci traficarea presupune ca după scoaterea bunului din patrimoniul persoanei juridice să  fie dat în folosinţa altei persoane în schimbul unui profitsau câştig. În cazul traficării scoaterea bunului este temporar ă ca şi la folosireînsă scopurile sunt diferite; la „traficare” se urmăreşte realizarea unui profit pecând la „folosire” se urmăreşte satisfacerea unei nevoi personale.166  În caz de

164 A.Boroi, op.cit., pag. 249.165 Constituie delapidare prin folosire, scoaterea repetată a unor sume de bani din gestiune pen-

tru acoperirea unor lipsuri anterioare, sau luarea din gestiune a unor bunuri pentru a fi folosite o perioadă mai lungă de timp.166 A.Boroi, op..cit., pag. 251.

Page 141: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 141/339

  141

delapidare prin folosire sau traficare paguba constă  în uzura bunului, iar dacă obiectul material este o sumă de bani – dobânda legală cuvenită pe timpul folo-sirii sumei.

b) Urmarea imediat ă – constă în scoaterea bunului din sfera patrimonia-

lă a unităţii păgubite.c) Leg ătura cauzal ă există între ac ţ iunea de însuşire, folosire, traficareşi rezultat – deposedarea unităţii de acel bun.

 Latura subiectivă. Delapidarea se săvâr şeşte cu inten ţ ie,  de cele maimulte ori cu inten ţ ie directă, nefiind exclusă şi inten ţ ia indirectă. În opinia noas-tr ă delapidarea se comite prin inten ţ ie directă având în vedere modalităţile ele-mentului material (însuşirea, folosirea, traficarea).

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Tentativa se pedepseşte conform cu art. 222 C.pen.

Infracţiunea se consumă în cazul în care elementul material constă în ac-tivitatea de „însuşire”, în momentul în care se realizează împosedarea f ă ptuito-rului cu bunul respectiv. În cazul traficării  se consumă odată cu folosirea sautraficarea bunului.

Este posibilă şi forma infracţiunii continue mai cu seamă în cazul „folo-sirii” sau „traficării”, ca şi în formă continuată când se realizează prin acte suc-cesive de sustragere.

 Modalit ăţ i : Sunt trei modalităţi normative definite prin: însuşire, trafica-re, folosire.

Consecinţele deosebit de grave se materializează în producerea unor pa-gube mai mari de 200.000 lei sau când s-au produs perturbări deosebit de gravea activităţii cauzate persoanelor juridice.

 Sanc ţ iuni : În cazul variantei simple pedeapsa este închisoarea de la 1 la15 ani. Modalitatea agravată  se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 ani şiinterzicerea unor drepturi.

Potrivit art. 711  alin.(2) C.pen. persoana juridică  se sancţionează  cuamendă de la 10.000 la 900.000 lei.

 Aspecte din practica judiciar ă: Prin sentinţa nr. 1445 din 8 noiembrie 2004, pronunţată de Tribunalul

Bucureşti, secţia I penală, a fost condamnată inculpata M. F., între altele, pentrusăvâr şirea infracţiunii de neglijenţă în serviciu prevăzută în art. 249 alin. (2) C. pen., după schimbarea încadr ării juridice, în baza art. 334 C. proc. pen., din in-fracţiunea de delapidare prevăzută în art. 2151 alin. (2) cu aplicarea art. 41 alin.(2) C. pen.

Prin decizia nr. 375 din 5 mai 2005, Curtea de Apel Bucureşti, secţia aII-a penală şi pentru cauze cu minori şi familie, a respins, ca nefondat, apeluldeclarat, între alţii, de procuror.

Recursul procurorului, prin care a criticat hotărârile pronunţate pentrugreşita încadrare juridică dată faptei săvâr şite de inculpată, în art. 249 alin. (2) C. pen., în loc de art. 2151 alin. (2) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., este fondat.

Page 142: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 142/339

  142

În mod greşit instanţa de fond a dispus schimbarea încadr ării juridicedată faptei săvâr şite de inculpată, din infracţiunea de delapidare în infracţiuneade neglijenţă în serviciu.

Din mijloacele de probă administrate în cauză  rezultă că, în perioada 1

iunie 1999 - 19 octombrie 2001, activitatea casieriei centrale a societăţii comer-ciale CNTART, desf ăşurată în cadrul Serviciului Trezorerie, a fost realizată deinculpata M. F., conform contractului de muncă al acesteia, prin care a confir-mat luarea la cunoştinţă a conţinutului fişei postului pentru funcţia de casier.

În sensul dispoziţiilor legale care reglementează  materia gestiunii, în principal Legea nr. 22/1969, modificată prin Legea nr. 54/1994, funcţia de ges-tionar derivă nemijlocit din principalele atribuţii de serviciu ale funcţionarului,fiind dobândită  în cadrul raportului juridic de muncă  şi confer ă  titularului eidrepturi şi obligaţii pe care acesta le exercită în contactul nemijlocit şi material

 pe care îl are cu bunurile.Printre atribuţiile de serviciu ale inculpatei, conform fişei postului, senumărau şi atribuţii în a căror exercitare inculpata era îndreptăţită să efectueze primirea, păstrarea şi eliberarea bunurilor din avutul persoanei juridice respective.

Infracţiunea de neglijenţă în serviciu presupune, sub aspectul laturii su- biective, vinovăţia f ă ptuitorului sub forma culpei, spre deosebire de infracţiuneade delapidare care se săvâr şeşte numai cu intenţie.

În mod greşit instanţele au reţinut că inculpata a săvâr şit fapta din culpă,din probele administrate în cauză rezultând că aceasta a acţionat cu intenţie di-

rectă, prin întreaga sa activitate infracţională urmărind însuşirea unor sume de bani aflate în gestiunea sa.Intenţia de însuşire este dovedită  chiar de modalitatea de acţiune a in-

culpatei. Falsificarea foilor de vărsământ şi a registrului de casă dovedeşte in-tenţia inculpatei de a-şi însuşi banii din gestiune, prin efectuarea acestor falsuridorind să acopere însuşirea unor sume de bani.

Conform controlului efectuat de Ministerul Finanţelor Publice şi exper-tizei contabile, inculpata a efectuat depuneri în numerar la bancă  la intervalemari de timp, depuneri care erau nesemnificative comparativ cu încasările şisoldul zilnic de casă, iar în anul 2001, încasările au fost permanent mai maridecât plăţile.

Pentru diferenţele constatate, inculpata nu a putut oferi nici o explicaţie.Instanţele nu au avut în vedere faptul că, pe lângă nerespectarea disci-

 plinei de casă, fiind emise chitanţe f ăr ă a respecta criteriul cronologic, existândchitanţe necompletate şi neanulate în chitanţierele folosite, încasându-se sumef ăr ă a se elibera chitanţele aferente, inculpata a efectuat şi modificări ilegale îndocumentele de casă, pentru ca sumele depuse la bancă  să coincidă  cu soldulcasei din evidenţele contabile.

Cum faptele inculpatei M.F., casier la o societate comercială, de a-şi în-suşi din gestiune în perioada 1 ianuarie 2000 - 19 octombrie 2001, la diferiteintervale de timp, dar în executarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, suma totală 

Page 143: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 143/339

  143

de 2.298.925.401 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de dela- pidare prevăzută în art. 215¹ alin. (2) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., recur-sul declarat de procuror a fost admis167.

9. Însuşirea bunului găsitCon ţ inutul legal : Infracţiune prevăzută de art. 216 C.pen. şi „const ă în fapta de a nu preda în termen de 10 zile un bun g ă sit autorit ăţ ilor sau celui ca-re l-a pierdut sau de a dispune de acel bun ca de al său. Conform alin.(2) con- stituie infrac ţ iune însu şirea pe nedrept a unui bun mobil ce apar  ţ ine altuia,ajuns din eroare în posesia f ă ptuitorului”.

Pierderea bunului sau ajungerea din eroare în posesia altei persoane pro-duce o pagubă în patrimoniul proprietarului de drept al acestuia.

Condi  ţ ii preexistente:

Obiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  îl constituie relaţiile sociale specifice cinstei, bunei credinţe sau corectitudinii acelora care găsesc sau ajung din eroare în po-sesia lor bunuri ce nu le apar ţin.

b) Obiectul material  – Bunul mobil cu valoare economică pierdut sauajuns din eroare în posesia sau detenţia f ă ptuitorului.

Condiţii:-   bunul găsit să fi ieşit din posesia altuia f ăr ă voia acestuia;-  f ă ptuitorul să nu ştie cui apar ţine;

 bunul găsit de f ă ptuitor se afla f ăr ă supraveghere;-   bunul ajuns din eroare în posesia f ă ptuitorului să fi fost predat acestu-ia din greşeală;

-  de regulă bunul găsit se află pe loc public sau în încă peri în care auacces mai multe persoane. Nu se consider ă  furt în condiţiile prevăzute de art.216 C.pen. bunurile lăsate temporar nesupravegheate (bagajele din tren, hainelede la garderobă, hotel, restaurant, vestiare etc.).

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii:a) Subiect activ poate fi orice persoană care găseşte un bun mobil şi nu-

l predă în termen de 10 zile proprietarului sau autorităţilor. De asemenea subiectactiv este şi persoana care îşi însuşeşte bunul ajuns din eroare în posesia sa.

b) Subiect pasiv  este persoana fizică  sau juridică  care a pierdut bunulsau căreia îi apar ţine bunul ajuns din eroare în posesia altuia. Subiectul pasiv nutrebuie să fie neapărat proprietarul.

Con ţ inutul constitutiv:a) Elementul material   este diferit în funcţie de cele două  alineate ale

art. 216. Potrivit alin.(1) elementul material constă în „fapta de a nu preda” bu-nul celui îndreptăţit sau autorităţilor în termen de 10 zile - deci este o inacţiune.

167 I.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 2643 din 27 aprilie 2006 

Page 144: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 144/339

  144

Alin.(2) incriminează „însuşirea pe nedrept a unui bun ajuns din eroareîn posesia lui” – acţiune.

b) Urmarea imediat ă se produce în cazul săvâr şirii oricăreia dintre mo-dalităţile elementului material.

c) Există legătur ă de cauzalitate între acţiunea sau inacţiunea f ă ptuitoru-lui şi rezultat. Latura subiectivă – Forma de vinovăţie este inten ţ ia directă  sau indirectă.Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Actele pregătitoare şi tentativa deşi sunt posibile nu se pedepsesc.Consumarea infracţiunii se realizează diferit în funcţie de varianta avută 

în vedere:-  în cazul nepredării bunului în 10 zile, infracţiunea se consumă la ex-

 pirarea acestui termen;

în varianta însuşirii bunului, infracţiunea se consumă în momentul încare f ă ptuitorul a intrat în posesia bunului, s-a îndeplinit un act de luare în stă- pânire. 

 Modalit ăţ i: Există două modalităţi normative: una se refer ă la bunul gă-sit iar cealaltă la bunul ajuns din eroare în posesia f ă ptuitorului.

 Sanc ţ iuni: pedeapsa este închisoarea de la 1 lună la 3 luni sau amenda.Potrivit art. 711 alin.(2) C.pen. persoana juridică se sancţionează cu amendă cu- prinsă între 5.000 şi 600.000 lei.

10. DistrugereaCon ţ inutul legal : Fapta prevăzută de art. 217 C.pen. şi constă  în: „dis-trugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuin ţ are a unui bun apar- ţ inând altuia sau împiedicarea luării mă surilor de conservare ori de salvare aunui astfel de bun, precum  şi înl ăturarea mă surilor luate alin.(1). Fapta estemai periculoasă „în cazul în care bunul are o deosebit ă valoare artistică ,  ştiin- ţ ifică , istorică , arhivistică sau o alt ă asemenea valoare ori când const ă în dis-trugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuin ţ are a unei conducte petroliere sau de gaz, a unui cablu de înalt ă tensiune, echipamentelor  şi insta-la ţ iilor de comunica ţ ii sau pentru difuzarea programelor de radio  şi televiziu-ne, a sistemelor de alimentare cu apă  [alin.(2)  şi (3)]. Fapta este mai gravă dacă „distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuin ţ are a unuibun este săvâr  şit ă prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijlocdacă rezult ă pericol public”.

Când distrugerea este sub o formă gravă sau foarte gravă nu interesează dacă bunul distrus apar ţine chiar f ă ptuitorului.

Rezultatul specific al acestei infracţiuni constă  în desfiinţarea bunului,deteriorarea acestuia ori pierderea permanentă sau temporar ă a însuşirilor sau a posibilităţii de întrebuinţare a bunului, cauzându-se o pagubă  materială  patri-moniului persoanei căreia aceasta îi apar ţine.

Page 145: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 145/339

  145

Condi  ţ ii preexistentea) Obiectul juridic specific este reprezentat de relaţiile sociale prin care

se asigur ă integritatea materială a bunurilor şi potenţialul de utilizare normală alacestora.

b) Obiectul material   îl reprezintă  orice bun apar ţinând patrimoniului privat sau public. În cazul variantei simple bunul trebuie să apar ţină altuia. Bu-nul poate fi mobil sau imobil, poate fi şi un înscris dacă în conţinutul său suntconsemnate raporturi patrimoniale.168 Dacă înscrisul este oficial şi păstrat de oinstituţie de stat sau de către unităţi la care se refer ă art. 145 C.pen. va fi înca-drată în art. 242 C.pen. (sustragerea sau distrugerea de înscrisuri).

Bunurile abandonate sau cele care nu mai pot fi utilizate cfm. destinaţieilor iniţiale nu pot constitui obiect material al infracţiunii de distrugere. Dacǎ  bunul are o valoare deosebitǎ, fapta va fi mai gravǎ. 

Obiectul material al distrugerii îl constituie de asemenea conductele pe-troliere, echipamente, staţii de radio-TV, cabluri de înaltă  tensiune etc., caz încare fapta va fi mai aspru sancţionată.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiectul activ  în variantă simplă poate fi orice persoană, mai puţin

 proprietarul bunului distrus. În cazul formelor agravate subiect activ poate fiorice persoană  chiar şi proprietarul. Participaţia penală  este posibilă  în toateformele sale.

b) Subiectul pasiv  este persoana fizică  sau juridică  al cărei bun a fostdistrus. Se poate întâlni şi o pluralitate de subiecţi pasivi în cazul în care bunuri-le distruse apar ţineau mai multor persoane, bunuri aflate în indiviziune.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material   constă  într-o ac ţ iune  alternativă  de distrugere,

degradare, aducere în stare de neîntrebuinţare, de împiedicare a măsurilor deconservare ori de salvare a unui bun sau de înlăturare a măsurilor, de conservareori salvare a bunului după ce acestea au fost luate.

 Distrugerea are drept urmare lezarea substanţei bunului în aşa fel încâtacesta îşi pierde valoarea economică, devenind inutil (dărâmarea construcţiei,

incendierea autoturismului, uciderea animalului, ruperea sau arderea unui în-scris etc.).

 Degradarea – activitate prin care bunul îşi pierde unele dintre calităţilesale, diminuându-i valoarea

 Aducerea în stare de neîntrebuin ţ are – atingerea adusă bunului f ăr ă a fidistrus ori degradat însă este pus în situaţia de a nu mai putea fi utilizat (sustra-gerea sau înlocuirea unei piese de la o maşină, agregat, instalaţie etc.).

 Împiedicarea luării mă surilor de conservare ori de salvare a unui bun –constă în a împiedica o persoană de a întreprinde sau de a executa activităţile de

conservare şi menţinere a bunului în starea iniţială.168 A Boroi, op..cit., pag. 259.

Page 146: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 146/339

  146

 Înl ăturarea mă surilor luate de conservare ori salvare a unui bun, presupu-ne înlăturarea măsurilor luate pentru conservare sau salvare a bunului (nerespecta-rea condiţiilor de temperatur ă, umiditate, luminozitate necesare conservării).

În forma agravată prevăzută în alin.(4), acţiunile de distrugere, degrada-

re sau aducerea în stare de neîntrebuinţare se realizează prin mijloace deosebitde primejdioase (incendiere, explozie ori alt asemenea mijloc). Folosirea aces-tor mijloace atrage agravarea faptei numai dacă prin utilizarea lor a rezultat un pericol public punând în pericol viaţa, integritatea ori sănătatea persoanelor.

Pericolul public este pericolul care ameninţă o colectivitate de persoanesau o mulţime de bunuri.169 

Pentru existenţa infracţiunii este suficientă  o singur ă  acţiune din celeenumerate de lege.

b) Cerin ţ e esen ţ iale  – Pentru realizarea laturii obiective a formei tip,

 bunul trebuie să apar ţină altuia. Această  cerinţă nu mai este necesar ă  în cazulformelor agravate.c) Urmarea imediat ă  constă  în schimbarea în r ău a existenţei bunului

sau a capacităţii de utilizare a acestuia şi producerea unei pagube persoanei că-reia îi apar ţinea bunul.

d) Leg ătura de cauzalitate. Există între acţiunile care definesc elemen-tul material şi urmarea imediată.

 Latura subiectivă.  Infracţiunea prevăzută  în art. 217 C.pen. se comitenumai cu inten ţ ie directă sau indirectă.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Tentativa se pedepseşte conform art.222 C.pen. Consumarea se produce în momentul în care acţiunea de distrugere a luat sfâr şit şi s-a produsurmarea imediată (distrugerea, degradarea, aducerea în stare de neîntrebuinţareetc.). Distrugerea se poate săvâr şi în formă continuată, epuizarea având loc oda-tă cu comiterea ultimului act al activităţii infracţionale.

 Modalit ăţ i :  Infracţiunea prezintă  mai multe modalităţi normative şianume: distrugerea, degradarea, aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun,împiedicarea luării măsurilor de conservare ori de salvare şi înlăturarea măsuri-lor luate. În variantele agravate, modalităţile sunt numai distrugerea, degradareaori aducerea în stare de neîntrebuinţare.

Agravanta prevăzută în art. 217 alin. (2), se prezintă sub toate modalită-ţile normative prevăzute la alin.(1), dar are în vedere anumite obiecte materiale (conducte de petrol, gaze, instalaţii de comunicaţii, cablu de înaltă  tensiuneetc.). La fel modalităţile normative prevăzute în alin.(3) şi (4) au în vedere unanumit obiect material specific, fie mijloacele folosite în acţiunea de distrugere.

 Sanc ţ iuni : În forma simplă pedeapsa este închisoare de la o lună la 3 anisau amendă. Pentru variantele agravate, sancţiunea este închisoare de la 1 la 10

169 V.Dobrinoiu, Drept penal, partea specială, vol.I, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2000, pag.366.

Page 147: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 147/339

  147

ani alin.(2) şi (3), iar în varianta agravată prevăzută în art. 217 alin.(4) sancţiu-nea este închisoare de la 3 la 15 ani.

 Aspecte din practica judiciar ă 

Prin sentinţa civilă nr. 8617 din 25 septembrie 1998 a Judecătoriei Cluj- Napoca a fost respinsă  acţiunea civilă  înaintată de reclamantul P.G. împotriva pârâtei P.V. pentru anulare testament.

S-a reţinut în motivarea sentinţei că, pe de o parte, reclamantul nu a f ă-cut dovada caracterului fals al testamentului atacat, iar pe de altă parte că dis-trugerea materială, de către testator, a unui testament autentic nu este de natur ă a provoca încetarea efectelor lui.

Apelul declarat de reclamant a fost respins ca nefondat prin decizia civi-lă nr. 3 din 04 ianuarie 1999 a Tribunalului Cluj, instanţa de apel confirmând în

totul hotărârea judecătoriei. Împotriva deciziei reclamantului a declarat recurs,criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie sub motivul că  primele instanţeau f ăcut o interpretare restructivă a dispoziţiilor art. 920 Codul civil, distrugereatestamentului valorând o tacită revocare a lui.

Instanţele au ar ătat inclusiv lipsă  de rol activ, ele neatr ăgându-i recla-mantului atenţia - deşi acesta nu era asistat de avocat - asupra nevoii de a pro- pune dovezi din care să rezulte faptul distrugerii materiale, de către testator, atestamentului în litigiu. Recursul este nefondat.

Cum bine s-a decis în primă instanţă şi în apel, simpla distrugere materi-

ală a unui testament încheiat în formă autentică nu este în măsur ă să îl lipsească de efecte, căci aceasta nu s-ar putea obţine decât cu respectarea condiţiilor deformă impuse de art. 920 Codul civil.

Astfel fiind, critica privitoare la lipsirea reclamantului de posibilitatea dea propune dovezi care să dovedească distrugerea testamentului nu poate fi niciea primită, căci propunerea şi administrarea lor apare ca lipsită  de utilitate.Fiind nefondată şi critica după care anumite fapte nedovedite ar fi fost apreciateca dovedite, recursul se va respinge.170 

11. Distrugerea calificată Este o formă agravantă a infracţiunii de distrugere, dar este incriminată 

în mod distinct în art. 218 C.pen, datorită pericolului deosebit pe care îl prezintă  pentru valorile patrimoniale şi în consecinţele pe care le produce. Fapta constă în: „ săvâr  şirea oricăreia dintre ac ţ iunile descrise în art. 217 C.pen., dacă  auavut consecin ţ e deosebit de grave sau dacă au avut ca urmare un dezastru”.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă: Cu excepţia urmărilor produse, toate elementele laturii

obiective sunt identice cu cele ale infracţiunii tip analizate mai sus. Specific in-fracţiunii de distrugere calificată  este faptul că  legea condiţionează  realizarea

170 Curtea de apel Cluj , Sectia civila, decizia nr. 2044 din 16/11/1999.

Page 148: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 148/339

  148

laturii obiective de producerea unor consecinţe prevăzute în mod expres înnorma de incriminare sub două alternative – producerea de „consecinţe deosebitde grave” sau „dezastrul”.

Prin „consecin ţ e deosebit de grave” potrivit art. 146 C.pen. se înţelege

 producerea unei pagube materiale mai mari de 200000 de lei sau o perturbaredeosebit de gravă a activităţii, cauzată unui organ de stat, unei instituţii publicesau altei persoane fizice sau juridice. Caracterul deosebit de grav al consecinţe-lor produse se stabileşte în exclusivitate de către instanţa de judecată.

Prin „dezastru” se înţelege distrugerea sau degradarea unor mijloace detransport în comun, de mărfuri sau persoane ori a altor instalaţii sau lucr ări carea avut ca urmare moartea sau vătămarea gravă a integrităţii corporale ori sănătă-ţii mai multor persoane (art. 218 alin.(2) C.pen.).

 Latura subiectivă: Forma de vinovăţie este inten ţ ia depăşit ă, f ă ptuitorul

săvâr şind cu inten ţ ie  actele de distrugere, iar consecinţele (moartea victimei,vătămarea gravă  a integrităţii corporale sau sănătăţii mai multor persoane) se produc din culpă.

Forme, sanc ţ iuniForme: Distrugerea calificată este o formă agravată a distrugerii incri-

minată în art. 218 C.pen., tentativa şi momentul consumării se determină ca încazul formei tipice.

 Sanc ţ iuni : Când fapta a avut consecinţe deosebit de grave, pedeapsa es-te închisoarea de la 10 la 20 ani şi interzicerea unor drepturi, iar când a avut ca

urmare un dezastru, pedeapsa este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de la 15la 25 ani şi interzicerea unor drepturi.Potrivit art. 711 alin.(3) C.pen. pedeapsa pentru o persoană juridică este

amenda de 10.000 lei iar maximul de 900.000 lei.

12. Distrugerea din culpă Con ţ inut legal : „ Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîn-

trebuin ţ are, din culpă , a unui bun chiar dacă acesta apar  ţ ine f ă ptuitorului, încazul în care fapta este săvâr  şit ă prin incendiere, explozie sau orice alt aseme-nea mijloc şi dacă rezult ă pericol public.

Constituie aceea şi infrac ţ iune, distrugerea, degradarea din culpă a uneiconducte petroliere sau de gaze, a unui cablu de înalt ă tensiune, a echipamen-telor  şi instala ţ iilor de telecomunica ţ ii sau pentru difuzarea programelor deradio-tv, ori a sistemelor de alimentare cu apă  şi a conductelor magistrale dealimentare cu apă , dacă a avut ca urmare aducerea în stare de neîntrebuin ţ area acestora. Fapta este mai gravă , când distrugerea a avut consecin ţ e deosebitde grave sau când dezastrul  şi consecin ţ ele deosebit de grave s-au produs caurmare a păr ă sirii postului sau a săvâr  şirii oricărei fapte de către personalulde conducere a unui mijloc de transport în comun ori de către personalul careasigur ă direct securitatea unor asemenea transporturi” (art.219 C.pen.).

Page 149: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 149/339

  149

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă: Sub aspectul laturii obiective, acestea sunt identice cu

cele prezentate la infracţiunea de distrugere. Latura subiectivă: Atât în formă simplă cât şi cele agravate infracţiunea

se comite din culpă.  Sanc ţ iuni : Fapta prevăzută în art. 219 alin.(1) şi (2) C.pen. pedeapsa es-te închisoare de la o lună la 2 ani sau amendă. Distrugerea din culpă prevăzută în alin. (3) şi (4), în caz de consecinţe deosebit de grave, închisoarea de la 1 la 6ani iar în caz de dezastru închisoarea de la 3 la 12 ani. Când dezastrul produsdin culpă priveşte mijloacele de transport în comun pedeapsa este închisoareade la 5 la 15 ani.

13. Tulburarea de posesie

Con ţ inutul legal : Faptă prevăzută în art. 220 şi constă în:„(1) Ocuparea în întregime sau în parte, f ăr ă drept, a unui imobil, aflatîn posesia altuia, f ăr ă  consim ţământul acestuia sau f ăr ă aprobare prealabil ă  primit ă în condi ţ iile legii, ori refuzul de a elibera imobilul astfel ocupat, se pe-depse şte cu închisoare de la 1 la 5 ani.

(2) Dacă  fapta prevă zut ă  în alin.(1) se săvâr  şe şte prin violen ţă  sauamenin ţ are ori prin desfiin ţ area semnelor de hotar, a reperelor de marcare, pedeapsa este închisoare de la 2 la 7 ani.

(3) Dacă fapta prevă zut ă la alin.(2) se săvâr  şe şte de două sau mai multe

 persoane împreună , pedeapsa este închisoarea de la 3 la 15 ani.(4) Împăcarea păr  ţ ilor înl ătur ă r ă spunderea penal ă”.Condi  ţ ii preexistente:Obiectul infrac ţ iunii: a) Obiectul juridic special   îl reprezintă  relaţiile sociale cu caracter pa-

trimonial referitoare la securitatea imobilelor care apar ţin de drept persoanelorfizice sau juridice.

În cazul formei agravate de la alin.(2) există şi un obiect juridic secun-dar, format din relaţiile sociale referitoare la integritatea fizică şi libertatea psi-hică a persoanelor.

b) Obiectul material   îl formează  bunul imobil care apar ţine unor per-soane fizice sau juridice, precum şi imobilele apar ţinând domeniului public sau privat al statului.

Potrivit art. 220 C.pen. prin „imobil ” se înţelege, locuinţa, edificiul, con-strucţia, terenul agricol etc. În toate situaţiile bunul trebuie să se afle în posesiaaltuia. În cazul săvâr şirii prin violenţă a infracţiunii, obiectul material îl repre-zintă şi corpul persoanei agresate, precum şi semnele de hotar (desfiinţate saustr ămutate).

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ poate fi orice persoană fizică sau juridică. Subiect activ

 poate fi chiar proprietarul imobilului dacă în momentul săvâr şirii faptei, imobi-

Page 150: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 150/339

  150

lul se afla în posesia legitimă a altei persoane (coproprietar, locatar etc.). Parti-cipaţia penală este posibilă în toate formele sale cu excepţia alin.(2) unde aceas-ta este prezentă sub forma instigării sau complicităţii – cu condiţia ca instigato-rul să nu fie prezent în momentul săvâr şirii faptei.

b) Subiectul pasiv este persoana fizică sau juridică în posesia căreia seaflă imobilul în momentul săvâr şirii faptei.Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  constă într-o ac ţ iune de ocupare abuzivă a imobi-

lului sau o inac ţ iune în cazul refuzului de a elibera imobilul ocupat. Acţiunea deocupare presupune pătrunderea în imobil sau ocuparea abuzivă a unui teren pede o parte, iar pe de altă parte r ămânerea în acel imobil cu inten ţ ia de a-l pose-da. A nu se confunda tulburarea de posesie cu violarea de domiciliu (intrarea în

imobil f ăr ă  consimţământul proprietarului sau a celui ce-l foloseşte). Art. 220C.pen. incriminează ocuparea imobilului cu scopul de a-l poseda f ăr ă voia pro- prietarului.

Cerin ţ e: Pentru întregirea laturii obiective se cere:-  ocuparea imobilului să se facă f ăr ă drept (în dispreţul legii);-  imobilul să se afle în posesia altuia. b) Urmarea imediat ă constă în schimbarea ilicită a stării de fapt pe care

imobilul a avut-o anterior sub raportul posesiei.c)  Există leg ătur ă de cauzalitate între acţiunea f ă ptuitorului şi urmarea

imediată. Latura subiectivă: Infracţiunea se comite cu inten ţ ie direct ă  în mareamajoritate a cazurilor, uneori poate fi şi cu inten ţ ie indirectă.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Actele pregătitoare şi tentativa sunt posibile, dar nu se pedep-

sesc. Consumarea are loc în momentul în care f ă ptuitorul ia în stă pânire imobi-lul iar dacă  refuză  să-l păr ăsească  infracţiunea devine continuă, epuizarearealizându-se când încetează activitatea de ocupare ilicită.

 Modalit ăţ i : Există  trei modalităţi normative prevăzute în textul de in-criminare – o variantă simplă şi două agravate:

-  ocuparea f ăr ă drept a imobilului aflat în posesia altuia172;-  ocuparea f ăr ă drept se face prin violenţă sau ameninţare sau distruge-

rea ori mutarea semnelor de hotar;-  ocuparea f ăr ă drept se realizează de două sau mai multe persoane îm-

 preună. Sanc ţ iuni : Închisoarea de la 1 la 5 ani alin.(1); închisoarea de la 2 la 7

ani alin.(2); închisoarea de la 3 la 15 ani alin.(3). Pentru persoanele juridice,conform art. 711 alin.(3) pedeapsa este amenda de la 10.000 la 900.000 lei.

172 Ocuparea f ăr ă drept se realizează f ăr ă consimţământul posesorului9 sau f ăr ă o aprobare obţi-nută în condiţiile legii.

Page 151: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 151/339

  151

Deşi infracţiunea se urmăreşte din oficiu, potrivit art. 220 alin.(4), împă-carea păr ţilor înlătur ă r ăspunderea penală.

14. Tăinuirea

Con ţ inutul legal : Prevăzută  de art. 221 C.pen., constă  în: „ primirea, do-bândirea, transformarea unui bun, ori înlesnirea valorificării acestuia, cunoscândcă bunul provine din săvâr  şirea unei fapte prevă zute de legea penal ă , dacă prinaceasta s-a urmărit ob ţ inerea pentru sine sau pentru altul a unui folos material .”

Tăinuirea aduce atingere relaţiilor patrimoniale, prin aceea că face să se piardă urma bunurilor provenite din infracţiuni, împiedicând recuperarea aces-tora şi reintegrarea lor în patrimoniul din care au fost scoase în mod ilicit.173 Înacelaşi timp, prin incriminarea acestei fapte se protejează şi activitatea de înf ă p-tuire a justiţiei.174 

Fapta de tăinuire este săvâr şită, de regulă, în vederea obţinerea unor in-terese materiale pentru f ă ptuitor sau pentru alte persoane.Condi  ţ ii preexistente:Obiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  este format în principal de rela ţ iile patrimo-

niale,  condiţionate de apărarea patrimoniului persoanelor împotriva faptei detăinuire, iar în secundar de relaţiile sociale, de înf ă ptuirea justi ţ iei  în cazuriconcrete (identificarea autorilor, recuperarea prejudiciului, administrarea proba-toriului, sancţionarea infractorilor etc.).

b) Obiectul material   îl constituie bunul sau bunurile provenite din să-vâr şirea unei infracţiuni asupra cărora are loc acţiunea specifică tăinuirii. Bunu-rile care formează obiectul material al infracţiunii sunt dintre cele mai variate(bijuterii, înscrisuri de valoare, timbre, aparatur ă electronică, autoturisme, pro-duse petroliere etc.). Deci obiectul material nu poate fi decât bunurile mobile.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ poate fi orice persoană, iar în unele cazuri chiar proprie-

tarul – de exemplu o persoană comite un furt în paguba creditorului gajist iar bunul furat este tăinuit de debitorul gajist care este chiar proprietarul bunului.175 

b) Subiect pasiv  este persoana fizică  sau juridică  privată  sau publică,victimă a infracţiunii din care provine bunul tăinuit.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  constă într-o ac ţ iune alternativă:-   primirea, dobândirea, transformarea ori înlesnirea valorificării bunu-

rilor provenite din săvâr şirea unei fapte penale;

173 V.Dongoroz şi colab. – Explicaţii teoretice ale Codului penal român, Partea specială, vol.III,

Editura Academiei, Bucureşti, 1971, pag. 569.174 Corpurile delicte, constituie mijloace materiale de probă în procesul penal.175 Vezi A.Boroi, op..cit., pag. 272.

Page 152: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 152/339

  152

-   primirea, constă  în acţiunea f ă ptuitorului de a accepta să  deţină  cuorice titlu un bun mobil provenit din săvâr şirea unei infracţiuni (depozit, gaj saucomodat);

-  dobândirea, presupune achiziţionarea bunului de către f ă ptuitor de-

venind proprietar prin cumpărare, schimb, donaţie etc.;-  transformarea presupune a modifica substanţa bunului în funcţie denatura acestuia prin prelucrare, topire, turnare, montare etc.;

-  înlesnirea valorificării înseamnă a ajuta, a sprijini în orice mod o per-soană  să  valorifice, să  vândă bunul provenit din infracţiune. Aceasta se poateface prin expunerea bunului într-o casă de amanet, recomandarea unor persoanedornice pentru achiziţionarea bunului, intermediere sau vânzare cu amănuntul.

Pentru existenţa infracţiunii, este necesar ca acţiunea incriminată să pri-vească întotdeauna unui bun provenit dintr-o infracţiune. Comportarea tăinuito-

rului va fi interpretată ca o promisiune de tăinuire expresă sau tacită.b) Urmarea imediat ă  constă  în schimbarea situaţiei de fapt a bunului, prin trecerea lui în altă sfer ă patrimonială ori prin modificarea substanţei bunu-lui în cazul transformării.

c) Leg ătura de cauzalitate rezultă din însăşi materialitatea faptei. Latura subiectivă: Forma de vinovăţie este inten ţ ia directă, fiind califi-

cată prin scop (obţinerea unui folos material pentru sine sau pentru altul). Pen-tru existenţa laturii subiective se cere ca f ă ptuitorul să fi cunoscut provenienţailicită a bunului (acesta să provină din săvâr şirea unei infracţiuni). Dacă f ă ptui-

torul nu a urmărit un folos material fapta va fi încadrată ca infracţiunea de favo-rizare a infractorului (art. 264 C.pen.).Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme:  actele pregătitoare şi tentativa deşi posibile nu sunt pedepsite.

Consumarea infracţiunii are loc în momentul executării uneia din următoareleacţiuni: primirea, dobândirea, transformarea sau înlesnirea valorificării bunului provenit din infracţiuni, f ă ptuitorul cunoscând provenienţa reală a acestuia. Tăi-nuirea poate fi săvâr şită şi în formă continuată, în situaţia în care bunurile do- bândite provin din infracţiuni diferite.

 Modalit ăţ 

i :  Tăinuirea se prezintă  sub mai multe modalităţi normative, putând exista o multitudine de modalităţi faptice.

 Sanc ţ iuni : Pedeapsa este închisoare de la 3 luni la 7 ani f ăr ă ca aceastasă  depăşească  pedeapsa pentru infracţiunea din care provine bunul. Tăinuireasăvâr şită de soţ sau rudă apropiată nu se pedepseşte.

Page 153: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 153/339

  153

TEST DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR

1) Care este obiectul material al infractiunii de furt?a. un bun aflat în circuitul civil

 b. un bun imobilc. un bun mobil

2) Cine poate fi subiectul pasiv al infracţiunii de furt?a. numai proprietarul bunului b. numai detinatorul legal al bunulc. orice persoana fizica sau juridica, indiferent daca detinea bunul legal

sau ilegal

3) Ce infracţiune constituie furtul comis într-un taxi?a. furt simplu b. furt calificatc. tâlhărie

4) Împrejurări care constituie infracţiunea de furt calificat?a. furtul comis prin ameninţarea victimei cu o armã b. furtul urmat de punerea victimei în stare de inconstienţă c. furtul sãvâr şit într-un mijloc de transport în comun

5) Prin ce acţiuni se poate realiza elementul material al infracţiuniide tâlhărie?

a.un bun mobil b.acelaşi ca la infracţiunea de furt, la care se adaugã folosirea violenţei

fizice sau psihicec.degradarea unui bun mobil prin folosirea violenţei fizice sau psihice

6) Ce infracţiune săvârşeşte persoana care tâlhăreşte trei persoane, într-un interval scurt de timp?

a. trei infractiuni de furt, în concurs cu tot atâtea infracţiuni de ameninţare; b. trei infracţiuni de tâlhărie, în concurs;c. tâlhărie in forma agravata.

7) Ce infracţiune constituie fapta aceluia care, cumpărând un auto-turism, la înstrăinat, deşi prin contractul de vânzare – cumpărare se stipu-lase că până  la plata integrală a preţului, cumpărătorul ia în păstrare au-tovehiculul f ără a avea dreptul de a circula cu el?

a. abuz de încredere; b. înşelăciune;c. gestiune frauduloasă.

Page 154: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 154/339

  154

  8) De săvârşirea cărei infracţiuni se face vinovat tutorele care a sus-tras o parte din pensia de urmaş cuvenită minorilor aflaţi sub tutela sa?

a. gestiune frauduloasă; b. abuz de încredere;

c. furt.9) Când se pedepseşte mai grav gestiunea frauduloasă?a. pagubele au fost pricinuite cu rea-credinţã b. pagubele au fost pricinuite cu ocazia administrãrii bunurilorc. fapta s-a sãvâr şit în scopul de a dobândi un folos material

10) Care este obiectul material al infractiunii de inselaciune?a. un bun mobil sau imobil

 b. doar un bun mobilc. doar un bun imobil

11) Când există inşelaciune, în varianta prevazută în art.215 alin.3?a. s-a săvâr şit cu prilejul executării unui contract b. s-a săvâr şit prin folosire de mijloace frauduloasec. s-a sãvâr şit prin emiterea unui cec f ăr ă acoperire

12) La infractiunea de inselaciune, in ce consta urmarea imediata?

a. într-o stare de pericol pentru patrimoniul victimei b. într-o pagubã produsă în patrimoniul victimeic. în obtinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust

13) Care este forma de vinovaţie cu care se comite infracţiunea de înşelaciune?

a. cu intenţie directã, calificată prin scop b. cu intenţie directã sau indirectãc. cu intenţie indirectã

14) Ce scop include latura subiectivă a infracţiunii de inşelăciune?a. de a pagubi o persoană; b. de a obţine, exclusiv pentru sine, un folos material;c. de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust.

15) Cine poate fi subiect activ nemijlocit al infracţiunii de delapidare?a. orice funcţionar care gestionează sau administrează bunuri b. doar un funcţionar publicc. orice persoanã care raspunde penal

Page 155: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 155/339

  155

16) Cine poate fi subiect pasiv al infracţiunii de delapidare?a. o persoană fizică  b. o persoană juridică de drept public sau privatc. nu este circumstanţiat de text

17) Care sunt modalităţile alternative de realizare a elementuluimaterial al infracţiunii de delapidare?

a. însuşirea, folosirea, traficarea b. însuşirea, dispunerea pe nedrept, folosireac. traficarea, folosirea, dobandirea

18) În ce termen, un bun găsit trebuie predat autorităţilor sau celuicare l-a pierdut? 

a. 30 zile; b. 15 zile;c. 10 zile.

19) Ce infracţiune constituie ocuparea în întregime sau în parte f ără drept, a unui imobil aflat în posesia altuia?

a. abuz de încredere; b. tulburare de posesie;c. purtare abuziva.

20) Care este obiectul material al infracţiunii de tulburare de posesie?a) un bun imobil; b) un bun mobil sau imobil;c) ocuparea f ăr ă drept a unui imobil aflat in posesia altuia.

21) Ce infracţiune constituie înlesnirea valorificării unui bun, cu-noscând că bunul provine din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea pe-nală dacă prin aceasta s-a urmarit obţinerea pentru sine sau pentru altul aunui folos material?

a. favorizarea infractorului; b. tăinuire;c. coautorat.

22) Ce infracţiune constituie raportul sexual cu o persoană  de sexfeminin având vârsta între 15 si 18 ani, realizat prin constrângere de cătremedicul curant, folosind calitatea sa?

a. act sexual cu un minor – art 198 C.pen. b. viol – art 197 C.pen.c. coruptie sexuala – art 202 C.pen.

Page 156: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 156/339

  156

23) Când există varianta agravată a infracţiunii de gestiune fraudu-loasă?

a. f ă ptuitorul a urmărit un scop material; b f ă ptuitorul este administrator;

c. fapta este săvâr şită cu intenţie.24) Ce infracţiune constituie însuşirea unui bun mobil al altuia?a. furt b. însuşirea bunului gãsitc. abuz de încredere

25) Când există  infracţiunea de tulburare de posesie, în variantaagravată prev. de art. 220 alin. 2 C. pen.?

a. fapta a fost sãvâr şitã prin violenţă, ameninţare ori prin desfiinţareasemnelor de hotar sau a reperelor de marcare b. fapta a fost sãvâr şitã de douã sau mai multe persoane împreunãc. fapta constă în ocuparea f ăr ăa drept a unui imobil aflat în posesia altuia

26) Ce fel de infracţiune este tăinuirea?a. grupul infracţiunilor contra patrimoniului b. grupul infracţiunilor contra înfãptuirii justiţieic. grupul infracţiunilor contra persoanei

27) Care sunt modalităţile alternative prin care se realizează  ele-mentul material al infracţiunii de tăinuire?a. deţinerea, transformarea sau înlesnirea valorificãrii unui bun b. primirea, dobândirea, transformarea sau înlesnirea valorificãrii unui bunc. expunerea spre vânzare sau vânzarea bunului

Page 157: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 157/339

  157

CAPITOLUL IVINFRACŢIUNI CONTRA AUTORITĂŢII

1. Ofensa adusă unor însemne

Con ţ inutul legal : „Orice manifestare prin care se exprimă dispre ţ  , pen-tru însemnele României”. Fapta are un pericol social mai redus dacă manifes-tarea de dispre ţ  se refer ă la emblemele sau semnele de care se folosesc autori-t ăţ ile”(art.236 ).

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special   îl constituie relaţiile sociale referitoare la

atributul autorităţii care implică respect faţă de însemnele României, cât şi faţă de emblemele sau semnele de care se folosesc autorităţile.

Conform Constituţiei, simbolurile naţionale sunt: Drapelul de stat, Ziuanaţională; Imnul naţional, Stema ţării şi sigiliul statului. Emblema este obiectulsau imaginea care reprezintă în mod simbolic un organ de stat (emblemele pur-tate la uniformele militarilor sau funcţionarilor publici). Din categoria semnelorfac parte stemele judeţelor sau municipiilor, insignele magistraţilor etc.

Cerinţa expresă a legii este aceea ca emblemele să facă parte din catego-ria acelora de care se folosesc autorităţile.

b) Obiectul juridic generic  – este format din totalitatea relaţiilor so-ciale a cǎror formare şi dezvoltare ţin de asigurarea prestigiului şi a respectului

datorat autoritǎţii acestor organe sub toate formele sale de manifestare.c) Obiectul material   îl reprezintă  însemnele, emblemele sau semneleasupra cărora f ă ptuitorul îşi exprimă dispreţul. Manifestarea de dispreţ, se reali-zează printr-o acţiune (distrugerea, degradarea emblemei, însemnelor sau sem-nului), iar în alte cazuri infracţiunea este lipsită de obiect material.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiectul activ poate fi orice persoană, iar participaţia penală este po-

sibilă sub toate formele sale.b) Subiectul pasiv  este organul de stat ale cărui embleme, însemne au

fost dispreţuite (subiect secundar); subiect pasiv principal este statul român.Con ţ inutul constitutiv: Latura obiectivă:a) Elementul material  se realizează printr-o acţiune prin care se expri-

mă dispreţ pentru însemnele (simbolurile) României sau faţă de emblemele orisemnele folosite de autorităţi.

Această  acţiune poate fi săvâr şită  prin orice mijloace: verbal (cuvinte,expresii, cântece cu conţinut ofensator), în scris (lozinci, texte scrise pe pereţi,desene etc.), prin acte materiale (distrugerea, incendierea, degradarea, murdări-

rea etc.) sau prin gesturi care simbolizează  lipsa de respect sau batjocura laadresa autorităţii.

Page 158: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 158/339

  158

b) Urmarea imediat ă rezultă din săvâr şirea faptei prin care se produce ostare de pericol, de disconfort pentru autoritatea statului. Uneori urmarea imedi-ată  poate consta şi într-o leziune, când emblemele au fost distruse, degradatesau deteriorate.

c) Leg ătura de cauzalitate: Conform urmării imediate, legătura de cau-zalitate se realizează  prin săvâr şirea faptei şi vătămarea efectivă  a emblemei,însemnului etc.

 Latura subiectivă: Forma de vinovăţie este inten ţ ia directă sau indirectă.Culpa nu se sancţionează.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme:  Tentativa nu se pedepseşte. Fapta se consumă  instantaneu, în

momentul în care acţiunea cu caracter ofensator fiind săvâr şită, se produce şiurmarea periculoasă a faptei, adică starea de pericol pentru autoritatea de stat.

Infracţiunea se poate prezenta atât sub forma continuată cât şi în formă continuă. Modalit ăţ i : Există două modalităţi normative, potrivit celor două formeincriminate, după cum acţiunea de dispreţ priveşte însemnele (simbolurile) sta-tului sau însemnele autorităţii.

 Sanc ţ iuni : Având în vedere titularul valorii ocrotite, ofensa este maigravă  în situaţia prevăzută  de art. 236 alin.(1) şi forma atenuată  prevăzută  laalin.(2). În primul caz pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani, iar în aldoilea caz pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 1 an sau amenda.

2. Ultrajul

176

 Con ţ inut legal : „amenin ţ area săvâr  şit ă nemijlocit sau prin mijloace decomunicare direct ă , contra unui func ţ ionar public care îndepline şte o func ţ ie ceimplică exerci ţ iul autorit ăţ ii de stat, aflat în exerci ţ iul func ţ iunii – forma sim- pl ă” (art.239).

 Exist ă  şi trei modalit ăţ i agravate:-  lovirea sau orice acte de violen ţă săvâr  şite împotriva unui func ţ ionar

 public care îndepline şte o func ţ ie ce implică exerci ţ iul autorit ăţ ii de stat, aflatîn exerci ţ iul func ţ iunii, ori pentru fapte îndeplinite în exerci ţ iul func ţ iunii;

-  văt ămarea corporal ă săvâr  şit ă împotriva unui func ţ ionar public careîndepline şte o func ţ ie ce implică exerci ţ iul autorit ăţ ii de stat, aflat în exerci ţ iul func ţ iunii ori pentru fapte îndeplinite în exerci ţ iul func ţ iunii;

-  văt ămarea corporal ă  gravă  săvâr  şit ă  împotriva unui func ţ ionar pu-blic care îndepline şte o func ţ ie ce implică exerci ţ iul autorit ăţ ii de stat, aflat înexerci ţ iul func ţ iunii ori pentru fapte îndeplinite în exerci ţ iul func ţ iunii.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  îl constituie relaţiile sociale referitoare la au-

toritatea de stat, a căror manifestare este asigurată prin apărarea prestigiului şi

176 Modificat şi completat prin Legea nr. 278/2006.

Page 159: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 159/339

  159

siguranţei funcţionarilor. Obiect juridic special secundar , cuprinde relaţiile so-ciale care se refer ă  la libertatea sau integritatea corporală a persoanei investită cu autoritate publică.

Prin  func ţ ie ce implică  exerci ţ iul autorit ăţ ii de stat   se înţelege acea

funcţie, care confer ă funcţionarului atribuţii şi competenţe de a da dispoziţii şide a lua măsuri necesare pentru respectarea lor.b) Obiectul material : dacă infracţiunea este săvâr şită prin ameninţare nu

are obiect material; dacă se comite prin lovire sau alte violenţe, obiectul materi-al este corpul funcţionarului public.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiectul activ poate fi orice persoană. Participaţia penală este posi-

 bilă sub toate formele sale.b) Subiect pasiv este în principal instituţia sau organul care exercită au-

toritatea publică;  subiect pasiv secundar   este funcţionarul public care îndepli-neşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice împotriva căreia s-a să-vâr şit ameninţarea, vătămarea sau vătămarea corporală gravă. Astfel de funcţio-nari sunt: parlamentarii, membrii guvernului, judecător, procuror, poliţişti, jan-darmi, agentul de circumscripţie financiar ă, brigadier silvic, inspectori ai admi-nistraţiei publice locale, primari etc.

Con ţ inutul constitutiv:a) Elementul material   cuprinde acţiunile specifice care caracterizează 

infracţiunile contra persoanei: ameninţarea, lovirea sau alte violenţe, vătămarea

corporală, vătămarea corporală gravă etc.Pentru întregirea laturii obiective ale infracţiunii trebuie îndeplinite ur-mătoarele cerin ţ e esen ţ iale: 

-  fapta să fie săvâr şită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă;-  să  fie săvâr şită  împotriva unui funcţionar public aflat în exerciţiul

funcţiunii sau pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii.Acţiunile incriminate se săvâr şesc nemijlocit în prezenţa funcţionarilor

sau în mod indirect prin telefon, scrisoare, reţele de calculator etc.Funcţionarul se află  în exerciţiul funcţiunii pe parcursul celor 8 ore de

muncă, în cadrul sau în afara instituţiei publice, chiar şi în afara serviciului cândnatura funcţiei o cere (poliţist, procuror ori în misiune sau delegaţie).

c) Urmarea imediat ă – constă în crearea unei stări de pericol pentru au-toritatea cu care este investit organul din care face parte funcţionarul ultragiat,iar ca urmare adiacentă, atingerea adusă  libertăţii sau integrităţii corporale a persoanei.

d)Leg ătura de cauzalitate: există între acţiunea incriminată  şi urmareaimediată.

 Latura subiectivă a infracţiunii este numai inten ţ ia care poate fi directă sau indirectă. Este necesar ca f ă ptuitorul să fi cunoscut calitatea victimei, preci-zând că prin faptă va aduce atingere prestigiului persoanei care deţine o funcţie publică.

Page 160: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 160/339

  160

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme:  Actele pregătitoare şi tentativa nu se pedepsesc. Consumarea

faptei are loc în momentul săvâr şirii acţiunii incriminate şi producerea urmăriiimediate.

 Modalit ăţ i : În cazul formei simple, ultrajul se comite prin amenin ţ are.În cazul formelor agravate, modalităţile de comitere sunt: ameninţarea, lovireasau alte acte de violenţă, vătămare corporală  sau vătămare corporală  gravă  –fiecare din aceste acţiuni fiind incriminate în mod distinct în codul penal ca in-fracţiuni contra persoanei. Pentru existenţa infracţiunii de ultraj aceste acţiunitrebuie îndreptate împotriva funcţionarului aflat în exerciţiul funcţiei sau pentrufapte îndeplinite de către acesta în exercitarea funcţiei sale.

 Sanc ţ iuni : În forma simplă, ultrajul se pedepseşte cu închisoare de la 6luni la 3 ani. În cazul formei agravate alin. (3) pedeapsa este închisoare de la 6

luni la 6 ani, iar dacă s-a produs o vătămare corporală gravă – închisoarea de la3 la 12 ani.În art. 2391 au fost incriminate cazuri speciale de pedepsire în cazul in-

fracţiunii prevăzute la art. 180-182, 189 şi 193 săvâr şite împotriva soţului, copi-ilor sau părinţilor unui judecător, procuror, poliţist, jandarm sau militar în scopde intimidare sau r ăzbunare, maximul pedepsei majorându-se cu 2 ani.

 Aspecte din practica judiciar ă Ultraj. Subiect pasiv. Paznic la o societate comercial ă privat ă neavizat

de poli  ţ ie. 

În speţă, partea vătămată  era salariat la o societate agricolă  şi printr-odecizie a consiliului de administraţie, neavizată, potrivit legii de organele de poliţie, a fost investită  a executa, între altele, şi activitatea de pază  în cadrulasociaţiei. Prin urmare, partea vătămată neavând calitatea de funcţionar, iar nu-mirea sa nefiind avizată de organele de poliţie pentru a fi asimilată persoanelorcare îndeplinesc o funcţie publică şi nefiind nici autorizată să exercite atribuţiiale autorităţii de stat, nu poate fi reţinută infracţiunea de ultraj.

Curtea Supremă de Justi ţ ie, sec ţ ia penal ă , decizia nr476 din 28 februa-rie 1996 177 

3. Uzurparea de calităţi oficialeCon ţ inutul legal : „ Folosirea f ăr ă drept a unei calit ăţ i oficiale, înso ţ it ă 

 sau urmat ă  de îndeplinirea vreunui act legal de acea calitate” (art. 240C.pen.).

Condi  ţ ii preexistente:Obiectul infrac ţ iunii :Obiectul juridic special   îl formează  relaţiile sociale a căror dezvoltare

este condiţionată  de exercitarea calităţilor oficiale numai de către persoaneleinvestite cu astfel de calităţi.

177 Codul penal adnotat, ed. Argessis Print 1999, pag .585.

Page 161: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 161/339

  161

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ poate fi orice persoană responsabilă, folosind f ăr ă drept

o calitate oficială. Poate fi subiect activ şi o persoană  oficială, dacă  foloseştef ăr ă drept o altă calitate oficială ori cel care a pierdut-o şi continuă să o exercite.

b) Subiect pasiv  poate fi autoritatea publică  prejudiciată  prin calitateaoficială pe care f ă ptuitorul o exercită f ăr ă drept.Con ţ inutul constitutiv:a) Elementul material  cuprinde două activităţi distincte, cumulative ca-

re pot fi săvâr şite simultan sau succesiv: folosirea f ăr ă drept a unei calităţi ofici-ale şi îndeplinirea unui act legat de acea calitate.

„ A folosi o calitate oficial ă” înseamnă a efectua un act, o activitate princare f ă ptuitorul îşi atribuie acea calitate sau pe care nu o mai are. Calitatea ofi-cială presupune o funcţie care implică exerciţiul autorităţii, adică puterea de a

lua dispoziţii cu caracter obligatoriu.

178

 „ Îndeplinirea vreunui act ” legat de calitatea uzurpată, implică efectuareaunui act care intr ă în atribuţiile funcţiei sau însărcinării pe care o implică calita-tea oficială.

b)Cerin ţ e esen ţ iale: Cerinţa elementului material este ca folosirea calită-ţii oficiale să se fi f ăcut f ăr ă drept .

c)Urmarea imediat ă constă  în săvâr şirea acţiunii incriminate şi creareaunei stări de pericol pentru autoritatea publică în numele căreia s-a folosit f ăr ă drept calitatea oficială.

 Latura subiectivă se prezintă sub forma inten ţ iei directe sau indirecte.Forme, modalit ăţ i sanc ţ iuniForme: Tentativa nu se pedepseşte, infracţiunea se consumă în momen-

tul săvâr şirii celor două acţiuni incriminate şi s-a produs urmarea imediată. Modalit ăţ i :  nu prezintă  modalităţi normative, însă  pot exista mai multe

modalităţi faptice în raport cu felul calităţii oficiale atribuite, mijloacele folosite etc. Sanc ţ iuni : închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

4. Portul nelegal de decoraţii sau semne distinctiveCon

 ţ inutul infrac

 ţ iunii : „ fapta de a purta f ăr ă drept, decora ţ ii, unifor-

me sau semne distinctive ale unui organ de stat. Fapta este mai gravă dacă su-biectul a purtat f ăr ă drept uniforme, grade sau insigne militare. Fapta este  şimai gravă dacă purtarea f ăr ă drept de uniforme, grade sau insigne militare se săvâr  şe şte în timp de r ă zboi.” (art. 241 C.pen.).

Condi  ţ ii preexistenteObiectul juridic:a) Obiectul juridic special   îl constituie relaţiile sociale în legătur ă  cu

 purtarea legală a decoraţiilor uniformelor sau semnelor distinctive ale autorităţiide stat numai de către cei în drept.

178 A.Boroi, op..cit., pag. 286.

Page 162: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 162/339

  162

b) Obiectul material  – constă în decoraţia, uniforma sau semnul distinc-tiv al autorităţii de stat.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ poate fi orice persoană. Participaţia penală este posibilă 

sub forma instigării sau complicităţii.b) Subiectul pasiv  este organul de stat  ale cărei semne distinctive le-a purtat f ăr ă drept subiectul activ.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  se realizează prin ac ţ iunea de purtare f ăr ă drept a

uniformei sau semnelor distinctive ale unui organ de stat. Aceasta este o acţiunede durată în timp deci infracţiunea este continuă.

b) Cerin ţ e esen ţ iale  : Pentru existenţa acţiunii este necesar ca purtarea

să  se facă  f ăr ă drept , fie că nu a avut niciodată  acest drept fie că  ulterior l-a pierdut. O altă cerinţă este ca purtarea să aibă loc în public.c) Urmarea imediat ă. Purtarea f ăr ă drept a efectelor menţionate mai sus

creează o stare de pericol  pentru autoritatea de stat pe care acestea le reprezintă.c) Leg ătura de cauzalitate  există  între elementul material şi urmarea

imediată. Latura subiectivă: se realizează prin inten ţ ie directă sau indirectă.Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Tentativa nu este incriminată. Consumarea se produce odată cu

 purtarea f ăr ă drept a uniformei sau însemnelor pe o durată de timp suficientă  pentru a exista un pericol pentru autoritatea de stat. Dacă portul ilegal de uni-forme sau semne distinctive constituie un mod fraudulos folosit de f ă ptuitor pentru săvâr şirea altei infracţiuni (înşelăciune) acestea intr ă  în concurs de in-fracţiuni.

 Modalit ăţ i: Forma simplă şi două agravate. Sanc ţ iuni : pentru forma simplă – închisoare de la 1 la 3 luni sau amen-

dă, iar pentru agravate închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă şi respectivînchisoarea de la 1 la 5 ani.

 Aspecte din practica judiciar ă:

Oficierea de slujbe religioase de către o persoană care a pierdut calitateade preot nu constituie infracţiunea prevăzută de art.240 din Codul penal, deoa-rece activitatea preotului nu presupune o calitate oficială  în sensul legii, ci oactivitate cu caracter spiritual. Portul veşmintelor preoţeşti de către aceeaşi per-soană nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art.241,alin.1 din Codul penal, deoarece preotul nu este organ de stat, cum cere textulde lege menţionat.

Curtea Supremă de Justi ţ ie, sec ţ ia penal ă , decizia nr.57 din 18 ianuarie1994179 

179 Codul penal adnotat, ed. Argessis Print 1999, pag .590.

Page 163: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 163/339

  163

5. Sustragerea sau distrugerea de înscrisuriCon ţ inutul legal : Fapta incriminată de art. 242 C.pen. şi constă în: „Sus-

tragerea ori distrugerea unui dosar, registru, document sau orice alt înscriscare se afl ă în pă strarea ori în de ţ inerea unui organ sau a unei institu ţ ii de stat,

ori a unei alte unit ăţ i din cele prevă zute la art. 145 C.pen. Fapta este mai pu ţ in gravă dacă distrugerea vreunuia dintre înscrisurile prevă zute mai sus are locdin culpă , iar înscrisul prezint ă o valoare artistică ,  ştiin ţ ifică , istorică , arhivis-tică sau o alt ă asemenea valoare. Dacă  faptele men ţ ionate în alineatele prece-dente sunt săvâr  şite de către un func ţ ionar public în exerci ţ iul atribu ţ iilor de serviciu pedeapsa se majorează cu un an.”

În sfera noţiunii de „orice înscris” intr ă înscrisurile care prezintă o va-loare sau o semnificaţie juridică, adică orice declaraţie despre un act juridic f ă-cută sau constatată în scris cum sunt: înscrisurile sub semnătur ă privată sau au-

tentice, scrisorile, procesele-verbale, ş.a. 

180

 Condi  ţ ii preexistente :a) Obiectul juridic special  îl constituie relaţiile sociale privitoare la se-

curitatea înscrisurilor sau documentelor aflate în deţinerea unui organ de statsau unităţi de interes public.

b) Obiectul material  este dosarul, registrul, documentul sau orice alt în-scris aflat în păstrarea sau deţinerea unui organ sau instituţii de stat.

 Dosarul   cuprinde toate actele care privesc aceeaşi cauză, persoană, oafacere etc.

Ex: dosarul unei cauze aflate pe rol la instanţa de judecată, dosarul de- pus în vederea elabor ării unor autorizaţii etc. Registrul  este o condică în care sunt înregistrate (evidenţiate) lucr ări pe-

nale, corespondenţă, documente etc. Documentul  este un înscris cu o valoare deosebită (act constitutiv, pro-

tocol, tratat etc.). Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ poate fi orice persoană. În cazul în care acesta este un

funcţionar ori salariat aflat în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, există agra-vanta prevăzută la art. 242 alin.(3).

b) Subiect pasiv este un organ sau o instituţie de stat ori din cele prevă-zute la art. 145 C.pen.

Con ţ inutul constitutiv:a) Elementul material  constă  în ac ţ iunea de sustragere sau distrugerea

de înscrisuri aflat în păstrarea ori deţinerea unui organ sau instituţie de stat.b) Urmarea imediat ă constă  în săvâr şirea elementului material şi crea-

rea stării de pericol pentru autoritatea publică.c) Leg ătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptelor.

180 Codul penal adnotat, ed. Argessis Print 1999, pag .591.

Page 164: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 164/339

  164

d) Cerin ţ e esen ţ iale  – În varianta agravată  art. 242 alin.(3) se cere cafapta să se fi comis în timpul cât f ă ptuitorul avea calitatea de funcţionar public.

Prin func ţ ionar public se înţelege potrivit art. 147 alin. 1 C.p., orice per-soană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fostinvestită, cu o însărcinare de price natur ă, retribuită  sau nu, în serviciul uneiunităţi dintre cele la care se refer ă art. 145 C.p.

 Latura subiectivă: De regulă fapta se săvâr şeşte cu inten ţ ia directă sauindirectă. Legea pedepseşte şi distrugerea din culpă când înscrisul are o valoareartistică, ştiinţifică, istorică, arhivistică sau o altă valoare socială deosebită.

Faptul prevăzut de art.242 alin.1 C.pen se săvâr şeşte numai cu intenţie,autorul realizând acţiunea de sustragere sau distrugere a înscrisului , deşi işi dă seama că prin aceasta scoate înscrisul din sfera de dispoziţie a organizaţiei sau îldistruge şi drept consecinţă pune în pericol autoritatea de stat sau o organizaţie prejudiciată181.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Tentativa în cazul variantei prevăzute de alin.(1) este incrimina-tă. Consumarea are loc în momentul în care acţiunea a fost dusă până la capăt şis-a produs rezultatul vătămător.

 Modalit ăţ i :  În varianta simplă, infracţiunea există  sub două modalităţinormative: sustragere şi distrugere, iar în varianta atenuată  şi agravată  există câte o modalitate normativă.

 Sanc ţ iuni : Forma tip din art. 242 alin.(1) –închisoarea de la 3 luni la 5ani; alin.(2) – 3 luni la 2 ani sau amendă; alin.(3) maximul prevăzut cu închi-soare se majorează cu 1 an.

 Aspecte din practica judiciar ă:În speţă, fapta inculpatului căruia i s-a prezentat de procuror declaraţia

 pe care a dat-o spre a o semna, a mototolit-o şi a rupt-o, aruncând-o, susţinândcă  nu corespunde realităţii, nu întruneşte cerinţele existenţei infracţiunii prev.de art.242 C.pen.

Într-adevăr, declaraţia ce i-a fost prezentată de procuror spre semnare nuse încadrează în categoria „altor înscrisuri” pentru că nu era semnată de el şi nu prezenta nici o valoare , ca atare ea nu poate fi asimilată cu nici un înscris.

În al doilea rând, lipseşte şi intenţia de a realiza consecinţe de felul celor

 prevăzute de art. 242 C.pen., din chiar rechizitoriul, rezultând că  inculpatul amototolit şi a rupt declaraţia , spunând că  nu corespunde adevărului. Deci,această necorespundere a adevărului a determinat comportamentul spontan alinculpatului şi nu intenţia de a distruge un înscris în sensul art.242 C.pen.

În concluzie, se constată că nu sunt întrunite cerinţele legale pentru reţine-rea infracţiunii prev. de art.242 alin.1 C.pen., în realitate fiind vorba de un momentde revoltă a inculpatului atunci când procurorul i-a prezentat pentru semnare o de-claraţie în care el a considerat că s-ar fi f ăcut consemnări la care nu s-a referit.

Curtea de Apel Constan ţ a, decizia penal ă nr.178 din 16 august 1996 182. 

181 Codul penal adnotat, ed. Argessis Print 1999, pag .591.182 Codul penal adnotat, ed. Argessis Print 1999, pag .592.

Page 165: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 165/339

  165

6. Ruperea de sigiliiCon ţ inutul legal : „ Înl ăturarea ori ruperea (distrugerea) unui sigiliu le-

 gal aplicat”. Fapta este mai gravă „dacă a fost săvâr  şit ă de custode”(art. 243C.pen.).

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  îl constituie relaţiile sociale referitoare la in-

tegritatea sigiliilor legal aplicate în numele autorităţii publice şi al altor organe.Prin aplicarea sigiliului se asigur ă identificarea, conservarea sau indisponibilita-tea anumitor bunuri existând obligaţia de a se respecta această măsur ă.

b) Obiectul material   îl constituie însuşi sigiliul aplicat (materialul) pecare este imprimată amprenta sigiliului (plastilină, plumb, banderolă, hârtie etc.)asupra căruia acţionează subiectul activ.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ poate fi orice persoană. În cazul în care fapta este săvâr-şită de către custode ne aflăm în varianta agravantă.

b) Subiectul pasiv este instituţia de stat care a dispus aplicarea sigiliuluişi a cărei autoritate a fost nesocotită de către f ă ptuitor (statul român).

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material   se caracterizează prin orice ac ţ iune prin care se

 poate realiza alternativ înlăturarea sau distrugerea sigiliului.

 Înl ăturarea sigiliului  este acţiunea prin care amprenta sigiliului estescoasă din poziţia în care a fost aplicată. Distrugerea – presupune suprimarea, ruperea, sf ărâmarea, arderea sigi-

liului aplicat.Cerin ţ a esen ţ ial ă  – sigiliul să fi fost legal aplicat.b) Urmarea imediat ă – constă în crearea unei stări de pericol pentru au-

toritatea organului care a aplicat sigiliul. Latura subiectivă – fapta se săvâr şeşte cu inten ţ ie directă sau indirectă.Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: actele preparatorii şi tentativa nu se sancţionează. Consumarea

se produce în momentul înlătur ării sau distrugerii sigiliului. Modalit ăţ i:  modalităţile normative în forma simplă  şi forma agravată 

constau în înlăturarea sau distrugerea sigiliilor. Sanc ţ iuni :  închisoare de la o lună  la un an sau amendă, iar în formă 

agravată închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă.

7. Sustragerea de sub sechestruCon ţ inut legal : „Sustragerea unui bun care a fost legal sechestrat. Fap-

ta este mai gravă dacă sustragerea de sub sechestru este săvâr  şit ă de custode”(art. 244 C.pen.).

Page 166: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 166/339

  166

Condi  ţ ii preexistente:a) Obiectul juridic special  îl constituie relaţiile sociale privitoare la asi-

gurarea autorităţii măsurii sechestrului aplicat de organele îndreptăţite.b) Obiectul material  îl constituie bunul sechestrat. Bunul sechestrat este

acel bun inventariat şi indisponibilizat de organul de drept (art. 163-166C.proc.pen.). Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ poate fi orice persoană. Dacă f ă ptuitorul are calitatea de

custode, ne aflăm în prezenţa unei forme agravate.Custodele este persoana cǎreia i s-a încredinţat paza şi conservarea tem-

 porar ǎ a bunurilor.b) Subiect pasiv – Organul de stat care a instituit sechestrul.Con ţ inutul constitutiv:

 Latura obiectivă:a) Elementul material se realizeazǎ prin orice acţiune prin care se poa-te realiza sustragerea bunului legal sechestrat; cerin ţ a esen ţ ial ă este ca acel se-chestru sǎ fi fost legal aplicat. Sustragerea se poate realiza prin înstr ǎinarea sauconsumarea bunurilor sechestrate. Dacă o persoanǎ are bunurile legal sechestra-te date în custodie altei persoane, şi această persoană le sustrage, el va sǎvâr şiun concurs ideal de infracţiuni şi anume: sustragere de sub sechestru şi furt.

b) Urmarea imediat ă – constă în săvâr şirea acţiunii incriminate şi crea-rea unei stări de pericol pentru relaţiile sociale ocrotite.

c) Leg ătura de cauzalitate este realizată odată cu săvâr şirea faptei. Latura subiectivă:  Inten ţ ia  directă  sau indirectă. Aceasta implică  cu-noaşterea de către f ă ptuitor că bunul pe care-l sustrage se află legal sechestrat.

Dacǎ  f ǎ ptuitorul nu ştia cǎ bunul se aflǎ  sub sechestru, el va r ǎspunde pentru furt.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: actele preparatorii şi tentativa deşi posibile nu se sancţionează.

Consumarea se produce în momentul în care acţiunea de sustragere a fost comi-să şi s-a produs urmarea imediată.

 Modalit ăţ 

i : modalităţile normative corespund celor două  forme ale in-fracţiunii (simplă şi agravată).

 Sanc ţ iuni : Pentru forma simplă, pedeapsa este închisoare de la o lună laun an sau amendă, iar pentru forma agravată închisoarea de la 3 luni la 2 ani sauamendă.

Page 167: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 167/339

  167

TEST DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR

1) Cine poate fi subiect pasiv la infracţiunea de ultraj?a. o persoana fizică sau juridică  b. numai un funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică 

exerciţiul autorităţii de statc. numai o persoană juridică 

2) Ce infracţiune absoarbe în conţinutul său ultrajul în formă tip, cainfracţiune complexă?

a. lovire sau alte violenţe b. ameninţarec. vătămare corporală 

3) Care sunt modalităţile alternative prin care se realizează elemen-tul material al infracţiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri(art.242 C. pen.) în varianta tip?

a. reţinerea sau distrugerea unui înscris emis de un organ de urmărire penală, de o instanţă de judecată, sau de un alt organ de jurisdicţie;

 b. sustragerea ori distrugerea unui dosar, registru, document sau orice altînscris care se află în păstrarea ori în deţinerea unui organ sau unei instituţii destat, ori a unei alte unităţi din cele la care se refer ă art. 145 C. pen.

c. reţinerea sau deţinerea ilegală a unui înscris apar ţinând unei persoane juridice

4) Infracţiunea de ofensă adusă unor însemne se săvârşeşte:a. doar printr-o acţiune care exteriorizează lipsa respectului datorat auto-

rităţii; b. doar printr-o inacţiune care exteriorizează lipsa respectului datorat au-

torităţii;c. printr-o acţiune sau inacţiune care exteriorizează lipsa respectului da-

torat autorităţii.

5)  În cazul infracţiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri,prevazută de art. 242 C.pen., forma de vinovaţie cerută de lege este:a. intenţia directă, în toate cazurile; b. culpă, în cazul alin. 2;c. praeterintenţia , în cazul alin. b.

6)  La infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri (art.242 C. pen.): 

a. tentativa se pedepseşte atât în cazul faptei prevăzute la alin. (1), cât şiîn cazul faptei de la alin. (2);

 b. tentativa nu se pedepseşte;c. tentativa se pedepseşte doar în cazul faptei prevăzute la alin. 1

Page 168: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 168/339

  168

7)  Infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri (art. 242C. pen.) are ca element material în varianta tip:

a. reţinerea sau distrugerea unui înscris emis de un organ de urmărire penală sau de un alt organ, ori împiedicarea în orice mod ca un înscris destinat

unuia dintre organele menţionate să ajungă la acesta; b. sustragerea ori distrugerea unui dosar, registru, document sau orice altînscris care se află în păstrarea ori în deţinerea unui organ sau unei instituţii destat, ori a unei alte unităţi din cele la care se refer ă art. 145 C. pen.;

c. sustragerea oricărui înscris aflat în păstrarea sau deţinerea unei per-soane juridice, dacă acest înscris avea o valoare ştiinţifică deosebită pentru su- biectul pasiv.

8) În cazul infracţiunii de sustragere de sub sechestru, prevazută de

art. 244 alin. 1 C.pen., subiectul activ al infracţiunii poate fi:a. doar custodele; b. orice persoană, chiar şi proprietarul bunului;c. numai un funcţionar public.

9) Când infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri estesăvârşită din culpă , obiectul material al acesteia este: 

a. numai un înscris aflat în păstrarea unei instituţii de stat si care are ovaloare ştiinţifică;

 b. numai un document secret aflat în păstrarea unei instituţii de stat;c. poate fi orice înscris aflat în păstrarea unei instituţii de stat.

10)  Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri este mai gravă  cândfapta este săvârşită de:

a. un funcţionar cu atribuţii de conducere; b. un funcţionar cu atribuţii de control;c. un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu.

11) Purtarea, f ă

ră drept, de grade sau insigne militare, constituie:

a. ofensa adusă autorităţii; b. uzurpare de calităţi oficiale;c. portul nelegal de decoraţii sau de semne distinctive.

12) Folosirea f ără drept a unei calităţi oficiale, însoţită  sau urmată de îndeplinirea vreunui act legat de acea calitate, constituie infracţiunea de:

a. ultraj; b. uzurpare de calităţi oficiale;c. portul nelegal de decoraţii sau de semne distinctive.

Page 169: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 169/339

  169

13) Lovirea unui poliţist aflat în exerciţiul funcţiunii, dar care şi-adepăşit atribuţiile de serviciu, reprezintă infracţiune de:

a. ultraj; b. ultraj în concurs cu infracţiunea de lovire sau alte violenţe;

c. lovire sau alte violente.

Page 170: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 170/339

  170

CAPITOLUL VINFRACŢIUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR ACTIVI-

TĂŢI DE INTERES PUBLIC

 A. INFRAC Ţ  IUNI DE SERVICIU SAU ÎN LEG  Ă TUR Ă  CU SERVICIUL

Prin incriminarea acestor infracţiuni se asigur ă desf ăşurarea ăn condi-ţii normale a serviciului în unităţile publice sau în orice unitate a cărei activitateeste reglementată potrivit legii.

Obiectul juridic generic al acestor infracţiuni îl reprezintă relaţiile so-ciale care privesc buna evoluţie a relaţiilor de serviciu, pretinzându-se funcţio-narilor( persoanelor) o anumită conduită.

1. Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelorCon ţ inutul legal : „ fapta func ţ ionarului public (sau func ţ ionarului, con-

 form art. 258 C.pen.) care în exerci ţ iul atribu ţ iilor de serviciu, cu  ştiin ţă , nuîndepline şte un act sau îl îndepline şte în mod defectuos  şi prin aceasta cauzea- ză  o văt ămare intereselor legale ale unei persoane” (art. 246 C.pen.). Textulincriminează abuzul funcţionarilor, numai dacă faptele de abuz nu sunt incrimi-nate în mod distinct în Codul penal (arestarea nelegală  şi cercetarea abuzivă (art. 266 C.pen.), supunerea la rele tratamente (art. 267), tortura (art. 2671 

C.pen.) etc.Prin abuz în serviciu  se înţelege acea comportare sau conduită  ilegală,

incorectă a unui funcţionar public sau funcţionar ce constă în încălcarea intenţi-onată  a atribuţiilor de serviciu fie prin neîndeplinirea lor, fie prin îndeplinirealor abuzivă , săvâr şită în timpul sau cu ocazia exercitării serviciului.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  – acele relaţii sociale privitoare la asigurarea

 bunului mers al unităţilor prevăzute la art. 145 C.pen., la buna desf ăşurare a ac-

tivităţii de serviciu precum şi apărarea drepturilor şi intereselor oricărei persoa-ne împotriva funcţionarilor publici abuzivi.b) Obiectul material : de regulă, nu există obiect material. Dacă avem în

vedere expresia „vătămarea intereselor legale ale unei persoane” atunci cândaceste interese privesc un bun sau un înscris, obiectul material va fi bunul sauînscrisul respectiv.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiectul activ este calificat fiind un funcţionar public sau funcţionar

(conform art. 258 C.pen.). Ambele noţiuni sunt definite de art. 147 C.pen. Cali-tatea de funcţionar public sau funcţionar trebuie să existe în momentul comiteriifaptei, iar dacă aceasta este săvâr şită în coautorat, toţi coautorii trebuie să aibă această calitate.

Page 171: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 171/339

  171

Pot comite aceastǎ  infracţiune în coautorat, de exemplu, membrii uneicomisii de examen pentru ocuparea unui post, într-o anumitǎ  instituţie, care înmod abuziv priveazǎ o persoanǎ de dreptul de a ocupa acel post, cu toate cǎ din punct de vedere legal şi al cunoştinţelor îndeplinea toate condiţiile. Instigarea şi

complicitatea sunt posibile f ǎr ǎ îndeplinirea vreunei cerinţe esenţiale.b) Subiectul pasiv: distingem un  subiect pasiv principal , reprezentat de stat , ca titular al valorii sociale ce asigur ă bunul mers al activităţii organelor şiinstituţiilor. Subiect pasiv principal poate fi şi o persoană juridică privată cândsubiectul activ este un funcţionar, adică salariatul acesteia.

Subiect pasiv secundar  fiind persoana fizică căreia i s-a adus o vătămareintereselor legale prin fapta abuzivă a subiectului activ.

Con ţ inutul constitutiv

 Latura obiectivă:a) Elementul material  este reprezentat atât de o ac ţ iune cât şi de o inac- ţ iune. Îndeplinirea unui act în mod defectuos (acţiune); neîndeplinirea cu ştiinţă a unui asemenea act (inacţiune)].

Termenul „act” folosit de textul art. 246 C.pen., pentru desemnarea acţi-unii sau inacţiunii ca element material al laturii obiective, trebuie înţeles ca fi-ind acea operaţiune care trebuie efectuată de funcţionarul public sau funcţionarîn exerciţiul atribuţiilor de serviciu (cele prevăzute în fişa postului). Un „funcţi-onar public” sau un „funcţionar” este în exerciţiul atribuţiilor de serviciu atunci

când desf ăşoar ă activităţi legate de îndatoririle sale de serviciu precum şi cândaduce la îndeplinire anumite dispoziţii primite de la şefii ierarhici date în condi-ţii legale. Pentru a se reţine infracţiunea sub forma acţiunii, îndeplinirea unui„act” trebuie să se facă în mod defectuos – îndeplinirea unei operaţiuni altfel decum trebuia efectuată.

Prin neîndeplinirea  unui act se înţelege omisiunea  funcţionarului de aefectua operaţia pe care era ţinut să o efectueze (refuzul nejustificat al funcţio-narului public să elibereze unei persoane un act de studiu).

Prin îndeplinirea unui act în mod defectuos se înţelege efectuarea unuiact de serviciu necorespunzător sau prin depăşirea atribuţiilor de serviciu183.

b) Urmarea imediat ă, constă  într-o vătămare a intereselor legale aleunei persoane şi atingerea adusă  calităţii relaţiilor de serviciu din unitatea încare îşi desf ăşoar ă activitatea subiectul activ. Interesele legale ale unei persoane seregăsesc în actele normative statute sau regulamente clare în aplicarea acestora.

c) Leg ătura de cauzalitate  – Infracţiunea prevăzută  în art. 246 C.pen.este una de rezultat, impunându-se cercetarea şi stabilirea legăturii între elemen-tul material şi urmarea imediată.

 Latura subiectivă: Sub aspectul vinovăţiei, infracţiunea comisă prin in-acţiune se săvâr şeşte cu inten ţ ie  directă. Pentru cealaltă modalitate normativă 

183 V.Dongoroz, Explicaţii teoretice vol.IV , pag   82.

Page 172: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 172/339

  172

forma de vinovăţie poate fi atât inten ţ ia directă cât şi cea indirectă. Culpa esteexclusă de termenul „cu ştiinţă” conţinut de textul de lege.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: actele pregătitoare şi tentativa nu se pedepsesc. Infracţiunea se

consumă în momentul când s-a produs urmarea prevăzută de lege (lezarea unuidrept al subiectului pasiv).Consumarea are loc atunci când infracţiunea se realizează prin acţiune,

în momentul îndeplinirii actului în mod defectuos, iar dacă infracţiunea se reali-zează prin inacţiune, în momentul expir ării termenului stabilit pentru îndeplini-rea actul respectiv. Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor poate fisăvâr şit în formă continuată.

 Modalit ăţ i : există două modalităţi normative – neîndeplinirea cu  ştiin ţă a unui act şi îndeplinirea în mod defectuos a unui act – în cadrul serviciului pe

care subiectul activ îl îndeplineşte. Varianta agravată este prevăzută de art. 248¹C.pen. Sanc ţ iuni : închisoarea de la 6 luni la 3 ani dacă  subiectul activ este

funcţionar public şi închisoare de la 6 luni la 2 ani dacă f ă ptuitorul este funcţionar. Aspecte din practica judiciar ă:Prin sentinţa nr. 130\1996 a tribunalului Militar Teritorial s-a dispus

achitarea inculpatului maior de poliţie C.M. pentru infracţiunea de abuz în ser-viciu prev. în art.246 C.pen. Soluţia a fost menţinută  de Curtea Militar ă  deApel, prin decizia nr.25\1997.

Instanţa a reţinut că  inculpatul îndeplinea funcţia de şef de serviciu la poliţia rutier ă din cadrul I.P.J.Buzău şi că în sarcina sa nu se poate reţine săvâr-şirea infracţiunii prev. în art. 246 din C.pen., constând în refuzul restituirii per-misului de conducere către partea vătămată deşi cunoştea existenţa unei hotărâri judecătoreşti definitive în acest sens, deoarece între atribuţiile sale de serviciunu era şi restituirea permiselor de conducere anulate.

Potrivit art.246 din Codul penal, constituie infracţiunea de abuz în servi-ciu contra intereselor persoanelor fapta funcţionarului public, care, în exerciţiulatribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşteîn mod defectuos şi prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane.

Din probele administrate în cauză rezultă că partea vătămată a prezentat laI.P.J.Buzău sentinţa Judecătoriei Buzău , pe care era înscrisă menţiunea „definiti-vă”, prin care se anulase procesul verbal de contravenţie în baza căruia se dispusesereţinerea permisului de circulaţie. Inculpatul, deşi luase cunoştinţă  de existenţaacestei sentinţe în cadrul unei şedinţe de lucru în care s-a hotărât restituirea permi-sului, nu s-a conformat întrucât, aşa după cum a motivat, avea îndoieli cu privire lacorectitudinea hotărârii r ămase definitivă prin respingerea recursului.

Prin această opunere inculpatul a lipsit partea vătămată de posibilitateafolosirii autoturismului propriu în perioada 20 aprilie-29 mai 1995, ceea ce, înmod evident i-a creat un prejudiciu.

Page 173: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 173/339

  173

Ca atare, fapta constituie infracţiunea de abuz în serviciu prev. deart.246 C.pen.

Curtea Supremă  de Justi ţ ie, sec ţ ia militar ă , decizia nr.45 din 14 iulie1997.184. 

2. Abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturiCon ţ inutul legal : „ Îngr ădirea de către un func ţ ionar public, a folosin ţ ei

 sau a exerci ţ iului drepturilor unei persoane ori crearea pentru aceasta a unei situa ţ ii de inferioritate pe temei de rasă , na ţ ionalitate, etnie, limbă , religie, gen,orientare sexual ă , opinie, apartenen ţă politică , convingeri, avere, origine soci-al ă , vârst ă , dizabilitate, boal ă cronică necontagioasă sau infec ţ ie HIV/SIDA” –(art. 247 C.pen.).

Sancţionarea abuzului în serviciului în această variantă, a fost necesar ă 

 pentru asigurarea în mod necondiţionat a egalităţii în drepturi a cetăţenilor decătre funcţionarul public şi pentru eliminarea oricărei forme de discriminare.Autorul faptei îngr ădeşte folosinţa sau exerciţiul drepturilor unor per-

soane, ori a pune pe aceasta într-o situaţie dezavantajoasă în caz de discriminare.Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  cuprinde relaţiile sociale referitoare la apăra-

rea şi garantarea intereselor legale ale cetăţenilor în ceea ce priveşte egalitateaîn drepturi f ăr ă nici o discriminare, împotriva faptelor abuzive ale funcţionarilor

 publici sau funcţionarilor. De asemenea obiectul juridic special mai cuprinde şirelaţiile sociale privind activitatea de serviciu f ăr ă nici o discriminare pe crite-riile menţionate în text.

b) Nu exist ă obiect material . În cazul în care funcţionarul public modi-fică un act public, obiectul material îl reprezintă acel act (înscris).

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiectul activ este calificat – fiind un funcţionar public sau funcţio-

nar. Aceste noţiuni sunt definite în art. 147 C. pen. Potrivit. art. 147 C.pen.,funcţionar poate fi orice salariat în serviciul altei persoane juridice, chiar şi una privatǎ. Pentru a cǎ pǎta calitatea de “alt salariat” şi implicit de funcţionar însensul art. 147 alin. 2, trebuie sǎ existe un contract individual de muncǎ  întreacea persoanǎ  fizicǎ  şi persoana juridicǎ. Această  calitate trebuie sǎ  existe înmomentul sǎvâr şirii faptei, iar în cazul coautoratului, toţi coautorii trebuie sǎ aibǎ calitatea cerută de lege.

b) Subiect pasiv principal este statul prin organele sale, iar subiect pa-siv secundar este persoana căreia i s-a îngr ădit folosinţa sau exerciţiul drepturi-lor sale.

Con ţ inutul constitutiv: a) Elementul material  – Infracţiunea se poate săvâr şi în două moduri:

184 Codul penal adnotat, ed. Argessis Print 1999, pag .596.

Page 174: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 174/339

  174

 prin îngr ădirea folosinţei sau exerciţiului drepturilor vreunui cetăţean şi crearea pentru o persoană a unor situaţii de inferioritate (refuzul de a promova o femeieîn funcţie de conducere).

În primul caz, îngr ădirea folosinţei sau exerciţiul drepturilor unui cetă-

ţean se poate realiza prin acte comisive sau omisive. A doua alternativă constă în crearea unor situaţii de inferioritate mai puţin favorabile decât cea a altor ce-tăţeni.

b) Cerin ţ e esen ţ iale: fapta să  fie săvâr şită  de un funcţionar public întimpul exercitării atribuţiilor sale de serviciu.

c) Urmarea periculoasă: constă în lezarea drepturilor unui cetăţean prinrestrângerea folosinţei sau exerciţiului drepturilor, ori prin crearea unei situaţiide inferioritate. Urmarea imediată  poate fi de natur ă  materială  (neplata unordrepturi salariale) sau de natur ă  morală  (neînscrierea în listele de alegă-

tori).Această  urmare este condiţionată  de existenţa unui prejudiciu moral saumaterial, care se aduce persoanei vătămate, prin atingerea drepturilor sale.d) Leg ătura de cauzalitate  trebuie să  demonstreze că  fapta abuzivă  a

funcţionarului a avut ca urmare punerea unei persoane în imposibilitatea de a-şiexercita sau folosi un drept, sau a creat pentru aceasta o stare de inferioritate.

 Latura subiectivă. Forma de vinovăţie este inten ţ ia directă sau indirectă,deoarece f ă ptuitorul prevede că prin fapta sa va îngr ădi exerciţiul sau folosinţaunor drepturi sau va crea o stare de inferioritate pentru un cetăţean.

Abuzul înseamnă o faptă comisă  în cunoştinţă de cauză, comisă cu in-

tenţie şi nu din culpă.La baza sǎvâr şirii acestei fapte poate sta un anumit mobil: ( ura de rasǎ,sex sau religie, etc.), iar stabirirea mobilului reprezintǎ  şi o cerinţǎ  esenţialǎ  pentru existenţa laturii subiective.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: se pedepseşte numai forma consumată a infracţiunii (consuma-

rea are loc în momentul realizării elementului material şi a producerii urmăririiimediate).

În cazul abuzului în serviciu prin îngr ădirea unor drepturi, deşi este po-sibilă tentativa legea nu o sancţionează.

 Modalit ăţ i : Există două modalităţi de săvâr şire a faptei: „Îngr ădirea fo-losinţei sau exerciţiului vreunui drept” şi „crearea pentru o persoană a unei situ-aţii de inferioritate pe motiv de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen,opinie, orientări sexuale” etc.

 Sanc ţ iuni : Pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 5 ani dacă fapta estesăvâr şită de către un funcţionar public; închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi 4 lunidacă este comisă de un funcţionar (art. 258 C.pen.).

Potrivit art. 711  alin.(2) C.pen. persoana juridică  se sancţionează  cuamendă cuprinsă între 5.000 şi 600.000 lei.

Page 175: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 175/339

  175

3. Abuzul în serviciu contra intereselor publiceCon ţ inutul legal : „ Fapta func ţ ionarului public care, în exerci ţ iul atri-

bu ţ iilor sale de serviciu, cu  ştiin ţă nu îndepline şte un act sau îl îndepline şte înmod defectuos  şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnat ă bunului mers al

unui organ sau al unei institu ţ ii de stat, ori al unei alte unit ăţ i la care se refer ă art. 145 C.pen. sau o pagubă patrimoniului acesteia” (art. 248 C.pen.).Fapta se poate comite atât în sectorul public cât şi în cel privat, cu con-

diţia ca urmarea să  fie suportată de „un organ sau o instituţie de stat ori de ounitate din cele la care se refer ă art. 145 C.pen.”.

Prin fapta funcţionarului public (funcţionarului) care „cu  ştiin ţă nu în-depline şte un act sau îl îndepline şte în mod defectuos’’ se produc două urmări: otulburare însemnată bunului mers al unui organ sau o pagubă patrimoniului uneiorganizaţii din cele prevăzute în art.145 C.pen. Ceea ce se protejează este inte-

resul persoanei juridice contra abuzurilor funcţionarilor.Condi  ţ ii preexistente:Obiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic asigur ă  apărarea relaţiilor sociale a căror naştere,

dezvoltare şi normală  desf ăşurare nu ar fi posibile f ăr ă  îndeplinirea corectă  asarcinilor de serviciu de către funcţionarii publici (sau funcţionari).

b) Obiectul material  – nu există – deoarece activitatea infracţională nuse r ăsfrânge în mod direct asupra unui bun sau lucru.

În cazul în care comportarea abuzivă a funcţionarului public sau funcţi-

onarului vizează un bun, acesta devine obiect material (refuzul subiectului activde a preda beneficiarului anumite bunuri). Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiectul activ este calificat – funcţionar public sau funcţionar – aşa

după  cum rezultă  din textul de lege. Participaţia penală  este posibilă  în toateformele sale. În caz de coautorat, aceştia trebuie să aibă calitatea cerută de lege.

b) Subiect pasiv – poate fi o autoritate publică, un organ, o instituţie destat ,o unitate din cele prevăzute la art. 145 C.pen. sau o persoană fizică care afost prejudiciată.

Con ţ 

inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  poate fi reprezentat atât de o ac ţ iune (îndeplini-

rea în mod defectuos a unui act) sau inac ţ iune (neîndeplinirea unui act). În am- bele situaţii prin act se înţelege operaţiunea care trebuie efectuată de către func-ţionarul public (sau funcţionar) conform obligaţiilor sale de serviciu.

Terminologie: „Îndeplinirea actului în mod defectuos”, presupune înde- plinirea lui în alte condiţii, împrejur ări, modalităţi sau termene decât cele re-glementate de lege; „neîndeplinirea unui act” presupune omisiunea f ă ptuitoru-lui, r ămânerea sa în pasivitate, neefectuarea unui act pe care era obligat să-l în-deplinească potrivit îndatoririlor de serviciu (fişa postului).

Page 176: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 176/339

  176

b) Cerin ţ e esen ţ iale:  fapta să  fie săvâr şită  în exerciţiul atribuţiilor deserviciu.

c) Urmarea imediat ă – constă într-o tulburare însemnată a bunului mersal unui organ sau instituţii de stat sau o pagubă în dauna patrimoniului acestuia.

Prin „tulburare însemnat ă” se înţelege o perturbare importantă a relaţii-lor de serviciu, iar paguba afectează patrimoniul acesteia.

Aceasta „tulburare” trebuie să fie efectivă, să aibă o anumită gravitate şisă fie determinată în raport cu specificul activităţii acelei unităţi.

d) Leg ătura de cauzalitate se stabileşte între fapta funcţionarului şi re-zultatul produs (o tulburare însemnată a activităţii sau o pagubă patrimoniuluiinstituţiei) deoarece urmările sunt prevăzute în mod explicit.

 Latura subiectivă: Forma de vinovăţie este inten ţ ia directă sau indirec-tă, f ă ptuitorul prevede că prin fapta sa va cauza o tulburare însemnată bunuluimers al unui organ sau instituţii ori o pagubă patrimoniului acesteia, urmărind

sau acceptând acest lucru (Textul de incriminare foloseşte expresia „cu ştiinţă”(în cunoştinţă de cauză).Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme:  Actele pregătitoare şi tentativa deşi posibile nu se pedepsesc.

Infracţiunea se consumă în momentul în care se produce una din urmările pre-văzute în mod alternativ (o tulburare însemnată sau o pagubă patrimoniului uneiunităţi publice).

Infracţiunea poate îmbr ăca şi forma continuată, dacă fiecare act în parteîntruneşte conţinutul faptei ( un şofer angajat al unei societăţi comerciale execu-tă  f ăr ă  aprobare mai multe transporturi cu maşina unităţii în beneficiul unorter ţi, obţinând avantaje materiale).

 Modalit ăţ i :  Există  două  modalităţi normative: neîndeplinirea unui act;îndeplinirea acestuia în mod defectuos.

 Sanc ţ iuni : Când fapta este săvâr şită  de un funcţionar public, pedeapsaeste închisoarea de la 6 luni la 5 ani; dacă este săvâr şită de un funcţionar, ma-ximul pedepsei se reduce cu 1/3 (3 ani şi 4 luni).

 Aspecte din practica judiciar ă:Fapta inculpaţilor, care, în calitate de director şi contabil şef la o regie auto-

nomă, au dispus la sfâr şitul lunii decembrie 1991, conform Consiliului de adminis-

traţie, cumpărarea din fondurile regiei a 10 televizoare color, pentru a fi distribuiteapoi salariaţilor, cu plata în rate, cauzând astfel scoaterea temporar ă din circuitulfinanciar a sumei de 955.000 lei, constituie infracţiunea prev. de art. 248 alin.1C.pen., deoarece nu a produs urmări de genul celor enumerate în alin.2.

Împrejurarea că măsura fusese dispusă de Consiliului de administraţie nuare relevanţă atât timp cât inculpaţii, în calitate de conducători, erau obligaţi să întreprindă doar acţiuni înscrise în obiectul de activitate al regiei, care în regula-mentul de funcţionare nu prevede comercializarea unor bunuri de larg consum.

Curtea Supremă de Justi ţ ie, sec ţ ia penal ă , decizia nr.282 din 18 februa-

rie 1993.

185

. 185 Codul penal adnotat, ed. Argessis Print 1999, pag .599.

Page 177: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 177/339

  177

4. Abuzul în serviciu în formă calificată Con ţ inutul legal : „S ăvâr  şirea faptelor prevă zute în art. 246, 247  şi 248

C.pen. dacă a avut ca urmare producerea unor consecin ţ e deosebit de grave”(art. 2481 C.pen.).

În ceea ce priveşte obiectul juridic, material şi subiecţii infracţiunii deabuz în serviciu în formă calificată, nu sunt deosebiri faţă de infracţiunile core-lative analizate mai înainte.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  constă într-o ac ţ iune sau inac ţ iune la fel ca în ca-

zul infracţiunilor prevăzute în art. 246, 247 şi 248 C.pen. Astfel, elementul ma-terial se realizează prin neîndeplinirea unui act sau prin îndeplinirea lui în moddefectuos de către un funcţionar public (sau funcţionar) aflat în exerciţiul atri-

 buţiilor de serviciu.b) urmarea imediat ă – constă în producerea unor consecinţe deosebit degrave. Potrivit art. 146 C.pen., prin consecin ţ e deosebit de grave se înţelege o pagubă materială mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de gravă aactivităţii, cauzată unei autorităţi publice sau oricăreia dintre unităţile la care serefer ă art. 145 C.pen. ori altei persoane juridice sau fizice.186 Stabilirea conse-cinţelor deosebit de grave se face de către instanţă pe baza probelor administra-te în procesul penal.

În cazul concursului de infracţiuni se va stabili paguba pentru fiecare

faptă în parte şi nu se admite ca încadrarea juridică să se facă în raport cu suma prejudiciilor produse prin întreaga activitate infracţională.c) Fiind o infracţiune materială, de rezultat, se impune stabilirea leg ătu-

rii de cauzalitate între elementul material şi urmarea periculoasă. Latura subiectivă: Această  infracţiune se săvâr şeşte cu inten ţ ie directă 

sau indirectă, după  cum autorul a prevăzut consecinţele faptei sale, urmărindsau acceptând producerea acestora.

În ceea ce priveşte mobilul şi scopul acestea nu reprezintǎ cerinţe ale la-turii subiective, însă vor fi avute în vedere la stabilirea pedepsei.

Forme, modalit ăţ 

i, sanc ţ 

iuniForme: Este incriminată  numai fapta săvâr şită  în formă  consumată.

Consumarea se produce în momentul în care a fost realizat în întregime elemen-tul material (îndeplinirea în mod defectuos a unui act sau neîndeplinirea cu şti-inţă a unui act) şi s-au produs urmările prevăzute de lege.

 Modalit ăţ i : Abuzul în serviciu în formă  calificată  reprezintă o variantă agravată a infracţiunilor de abuz în serviciu analizate anterior.

 Sanc ţ iuni : Dacă fapta a fost săvâr şită de către un funcţionar public, pe-deapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. În cazul încare autor al faptei este un funcţionar, pedeapsa este închisoare de la 5 la 10 ani

186 Art. 146 a fost modificat de pct. 51 al art. I din Legea nr. 278/2006.

Page 178: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 178/339

  178

şi interzicerea unor drepturi. Potrivit art. 711  alin.(3) C.pen. pedeapsa pentru persoana juridică este amenda de la 10.000 la 900.000 lei.

5. Neglijenţa în serviciu

Con ţ inutul legal:  „ Exist ă o variant ă  tip  şi una agravat ă a infrac ţ iunii(art. 249 C.pen.). În varianta tip infrac ţ iunea const ă în: „Încălcarea din culpă ,de către un func ţ ionar public sau func ţ ionar, a unei îndatoriri de serviciu, prinneîndeplinirea acesteia sau îndeplinirea ei defectuoasă , dacă s-a cauzat o tul-burare însemnat ă bunului mers al unui organ sau al unei institu ţ ii de stat ori aunei alte unit ăţ i din cele la care se refer ă art. 145 sau o pagubă patrimoniuluiacesteia ori o văt ămare important ă intereselor legale ale unei persoane” (art.249 alin.(1) C.pen.).

„Fapta prevăzută  la alin.(1) dacă  a avut consecinţe deosebit de grave”

este forma agravată a infracţiunii – art. 249 alin.(2) C.pen.Condi  ţ ii preexistente:Obiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special   îl reprezintă  relaţiile sociale referitoare la

respectarea de către funcţionarii publici (funcţionari) a obligaţiei de a-şi înde- plini în mod corect atribuţiile ce le revin pentru a nu vătăma interesele publiceori interesele legale ale persoanelor fizice.

b) Obiectul material , de regulă  lipseşte la infracţiunea de neglijenţă  înserviciu. Dacă acţiunea ce constituie elementul material este îndreptată asupra

unui lucru (neglijenţă  în întrebuinţarea unor bunuri: aparate, maşini, instalaţii,materiale etc.) există un obiect material al infracţiunii.În cazul în care ca urmare a neglijenţei în serviciu s-a produs o vătămare

corporală a unei persoane, obiectul material îl reprezintă corpul acesteia. Ex: fapta medicului care nu a luat toate mǎsurile pentru desf ǎşurarea în bu-

ne condiţii a unei operaţii de vaccinare, din care cauzǎ  s-a produs uciderea dinculpǎ  a unei persoane de cǎtre agentul sanitar. Pentru acest caz medicul var ǎspunde pentru neglijenţǎ în serviciu, iar agentul sanitar pentru ucidere din culpǎ.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ este funcţionarul public sau orice alt funcţionar (art. 147

C.pen.).Fiind o infracţiune săvâr şită din culpă este exclusă participaţia penală. Totuşi,

ar putea fi vorba de coautorat, atunci când îndeplinirea unei obligaţii incumbă unuigrup de persoane unei echipe care execută un control, o inventariere etc.

b) Subiect pasiv este organul, instituţia de stat sau o altă unitate din celela care se refer ă art. 145 C.pen.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  este reprezentat de „încălcarea din culpă a unei

îndatoriri de serviciu” de către un funcţionar public (funcţionar) prin neîndepli-nirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă.

Page 179: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 179/339

  179

Prin „îndatorire de serviciu” se înţelege acea atribuţie a funcţionarului public sau funcţionarului, cuprinsă în fişa postului, pe baza unor acte normative,specifică serviciului respectiv, iar prin “încălcarea unei îndatoriri de serviciu” seînţelege nerespectarea, nesocotirea îndatoririlor de serviciu, cu caracter general

sau special.Dispoziţia organului ierarhic superior constituie îndatorire de serviciu pentru funcţionarul public sau alt funcţionar, dacă  este dată  în temeiul uneinorme juridice a cărei aplicare intr ă în sarcina acestuia187.

b) Cerin ţ e esen ţ iale: Pentru întregirea elementului material al infracţiu-nii este necesar ca funcţionarul public (funcţionarul) să se afle în exerciţiul atri- buţiunilor de serviciu.

Subiectul pasiv nu poate fi în afara organelor sau instituţiilor statului oria unităţilor prevăzute de art. 145 C.pen. când este vorba de o pagubă sau de o

tulburare însemnată  a bunului mers al activităţii (calificat), sau poate fi orice persoană dacă a suferit o vătămare importantă a intereselor sale legale.c) Urmarea imediat ă  este explicit ar ătată  în textul de lege şi constă 

„într-o tulburare însemnată a bunului mers al unui organ sau instituţii de stat orial altei unităţi prevăzută de art. 145 C.pen.”

d) Neglijenţa în serviciu fiind o infracţiune de rezultat este necesar a sestabili leg ătura de cauzalitate  între acţiunea sau inacţiunea f ă ptuitorului şi ur-marea cerută de norma de incriminare.

 Latura subiectivă: Forma de vinovăţie este culpa cu cele două forme ale

sale: neglijenţa şi uşurinţa. Dovedire culpei revine în sarcina organului judiciar.Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Este incriminată numai fapta consumată. Consumarea se produ-

ce în momentul când s-a executat acţiunea incriminată ori în momentul în care aexpirat termenul în care actul trebuia executat.

 Modalit ăţ i :  Există  două  modalităţi pentru forma tipică  a infracţiunii:„neîndeplinirea unei îndatoriri de serviciu” şi „îndeplinirea defectuoasă a uneiîndatoriri de serviciu de către un funcţionar public (funcţionar)”. În cazul for-mei agravate sunt prevăzute ca elemente circumstanţiale, producerea unei pa-gube mai mari de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de gravă cauzate uneiadin unităţile prevăzute la art. 145 C.pen.

 Sanc ţ iuni : Pentru forma tip pedeapsa este închisoarea de la o lună la 2ani când autorul este funcţionar public iar în cazul în care autorul este un func-ţionar, maximul pedepsei se reduce cu 1/3.

În varianta agravată, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 10 ani când au-torul este funcţionarul public, maximul reducându-se cu 1/3 când fapta este să-vâr şită de un funcţionar.

187 O. Loghin, T. Toader, Drept penal român. Partea special ă, Casa de editur ă şi presă „Şansa”-S.R.L., Bucureşti, 1994, p.332.

Page 180: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 180/339

  180

Persoanele juridice se sancţionează cu amendă între 5.000 şi 600.000 lei(art. 711 alin. (2) C.pen.).

6. Purtarea abuzivă 

Con ţ inutul legal : Faptă prevăzută de art. 250 C.pen. şi constă în:„(1) Întrebuin ţ area de expresii jignitoare fa ţă de o persoană , de cătreun func ţ ionar public în exerci ţ iul atribu ţ iilor de serviciu, se pedepse şte cu în-chisoare de la o lună la un an sau cu amend ă.

(2) Amenin ţ area săvâr  şit ă  de către un func ţ ionar public, în condi ţ iilealin.(1)., se pedepse şte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amend ă.

(3) Lovirea sau alte acte de violen ţă  săvâr  şite de către un func ţ ionar public în condi ţ iile alin.(1), se pedepse şte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amend ă.

(4) V ăt ămarea corporal ă săvâr  şit ă de către un func ţ ionar public în con-di ţ iile alin. (1), se pedepse şte cu închisoare de la 6 luni la 6 ani.(5) V ăt ămarea corporal ă gravă săvâr  şit ă de către un func ţ ionar public,

în condi ţ iile alin.(1) se pedepse şte cu închisoarea de la 3 la 12 ani”.După cum se poate observa, infracţiunea este incriminată într-o modali-

tate simplă (tip) şi patru modalităţi agravate.Purtarea abuzivă  este fapta funcţionarului public(funcţionarului-art.258

C.pen.), care în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu , proferează  expresii jignitoare faţă de o persoană sau săvâr şeşte faţă de aceasta fapte de ameninţare,

lovire sau alte violenţe, vătămare corporală sau vătămare corporală gravă. Peri-colul social al faptei subzistă  nu numai ca urmare a săvâr şirii infracţiunilormenţionate, ci şi prin faptul că acestea sunt săvâr şite de către un funcţionar pu- blic(funcţionar) în exercitarea funcţiei sale ca reprezentant al autorităţii sau in-stituţiei publice ori al persoanei juridice de interes public în care acesta îşi des-f ăşoar ă activitatea.

Prin purtarea abuzivă  a funcţionarului se aduce atingere şi prestigiuluiautorităţii sau instituţiei publice cu care acesta se află în relaţii de serviciu.

Condi  ţ ii preexistente:Obiectul infrac

 ţ iunii :

a) Obiectul juridic principal  îl reprezintă relaţiile sociale care presupuno comportare corectă şi respectuoasă a funcţionarului public (funcţionar) faţă deorice persoană.

Obiectul juridic secundar   se constituie din relaţiile sociale privindonoarea, reputaţia, sănătatea, integritatea corporală  şi libertatea psihică  a per-soanelor.

b) În cazul variantelor agravate a purtării abuzive există şi un obiect mate-rial , reprezentat de corpul persoanei asupra căruia sunt săvâr şite actele de violenţă.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiectul activ  nemijlocit este calificat: un funcţionar public (sau

funcţionar) aflat în exercitarea atribuţiunilor de serviciu.

Page 181: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 181/339

  181

b) Subiect pasiv poate fi orice persoană căreia i s-au adresat expresiile jignitoare sau care a suferit lovirile sau alte violenţe.

Acesta este specific infracţiunilor complexe în sensul că  subiect pasiv principal  este autoritatea sau instituţia din care face parte funcţionarul public ,

iar  subiect pasiv secundar este persoana fizică  victimă  a comportamentuluiabuziv al funcţionarului.Subiect pasiv poate fi şi o unitate dintre cele prevăzute la art. 145 C.pen.

sau orice altă  persoană  juridică  a cărei activitate a fost perturbată  prin faptafuncţionarului public (funcţionarului).

Con ţ inutul constitutiv: Latura obiectivă:a) Elementul material  constă într-o ac ţ iune – întrebuinţarea de expresii

 jignitoare de natur ă a desconsidera persoana sau de a lovi în demnitatea sa. Ex-

 presiile jignitoare utilizate de funcţionari pot îmbr ăca forma scrisă, orală, ges-turi etc.În cazul agravantei, elementul material poate consta în mai multe acţi-

uni: lovirile sau alte violenţe, vătămarea corporală, ameninţări, vătămare corpo-rală gravă etc.

Prin „expresii jignitoare” se înţelege orice manifestare prin care se adu-ce atingerea reputaţiei sau onoarei victimei.

b) Cerin ţ e esen ţ iale: faptele să  fi fost comise de către funcţionarul pu- blic (funcţionarul) aflat în exerciţiul funcţiunii.

c) Urmarea imediat ă: Comiterea oricăreia dintre acţiunile incriminate areca urmare o comportare ilicită a funcţionarului public şi crearea unei stări de pe-ricol care lezează prestigiul şi buna desf ăşurare a activităţii unei instituţii publice.

 Latura subiectivă: Purtarea abuzivă  se săvâr şeşte cu inten ţ ie, directă,indirectă sau chiar  praeterinten ţ ie, în cazul variantelor prev. în alin. 4 şi 5 art.250 C.pen.

Dacă comportamentul abuziv al funcţionarului public este îndreptat asu- pra a două sau mai multor persoane în acelaşi timp şi aceleaşi împrejur ări el să-vâr şeşte tot atâtea împrejur ări de purtare abuzivă aflate în concurs, întrucât plu-ralitatea de subiecţi pasivi determină  întotdeauna o pluralitate de infracţiuni,dacă legea nu dispune altfel188.

Dacă  însă  asupra aceleaşi persoane f ă ptuitorul foloseşte ameninţarea,lovirea sau vătămarea corporală, el săvâr şeşte o singur ă  infracţiune de purtareabuzivă care absoarbe în varianta cea mai gravă, variantele mai uşoare.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme:  Este incriminată  numai în formă  consumată. Consumarea are

loc în momentul în care s-au proferat expresiile jignitoare faţă de o persoană oris-a recurs la ameninţare, lovire sau alte violenţe.

188 A se vedea C.Bulai şi colectiv., op.cit., pag . 504

Page 182: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 182/339

  182

 Modalit ăţ i : În cazul variantei tip există o singur ă modalitate normativă „întrebuinţarea de expresii jignitoare”. În cazul variantei agravate întâlnim patrumodalităţi normative: ameninţare, lovire, sau alte violenţe, vătămarea corporală şi vătămarea corporală gravă.

 Sanc ţ iuni : Sunt prevăzute în conţinutul legal.7. Neglijenţa în păstrarea secretului de statCon ţ inutul legal : „ Neglijen ţ a care are drept urmare distrugerea, alterarea,

 pierderea sau sustragerea unui document ce constituie secret de stat, precum  şineglijen ţ a care a dat prilej altei persoane să afle un asemenea secret, dacă faptaeste de natur ă să aducă atingere intereselor statului” (art. 252 C.pen.).

Prin distrugere se înţelege nimicirea documentului, prin alterare – de-gradarea totală sau par ţială a documentului, prin pierdere – întreruperea contac-

tului cu documentul din partea funcţionatului respectiv, iar prin  sustragere,scoaterea documentului din posesia funcţionarului care-l avea în păstrare şi tre-cerea lui în posesia altei persoane.

Pentru existenţa infracţiunii trebuie ca fapta de neglijenţă să aducă atin-gere intereselor statului, să creeze o stare de pericol pentru un interes al statului.Importanţa documentelor, ce constituie secrete de stat, distruse, alterate, pierdu-te sau sustrase, precum şi punerea în pericol a unor interese de stat, se apreciază de către instanţa de judecată189.

Art. 150 C.p. defineşte  secretele de stat  ca fiind documentele şi datele

care au vădit un astfel de caracter sau cele declarate ori calificate astfel prin Ho-tărâri de Guvern.Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  îl reprezintă relaţiile sociale referitoare la bu-

na desf ăşurare a serviciului şi care este incompatibilă cu o comportare neglijen-tă a funcţionarilor în păstrarea secretului de stat.

b) Obiectul material  este reprezentat de un document clasificat ca secretde stat. Obiectul material lipseşte în situaţia în care funcţionarul neglijent a dat posibilitatea altei persoane de a afla un asemenea secret. Noţiunea „secrete destat” este explicată  în art. 150 alin.(1) C.pen. Sunt documentele şi datele care prezintă în mod vădit acest caracter 190. Art. 18 din Legea nr. 182/2002 prezintă nivelurile de secretizare a documentelor: strict secret de importanţă deosebită,strict secret şi secret.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ  nemijlocit este funcţionarul public (funcţionarul) care

gestionează, deţin sau păstrează astfel de documente. Fiind vorba de o infracţi-une omisivă nu este posibilă participaţia penală.

189 T Toader, Drept penal român, partea specială, op. cit, pag.98.190 A se vedea Legea nr. 182/2002 modificată prin OUG nr. 16/2005.

Page 183: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 183/339

  183

b) Subiect pasiv  poate fi oricare dintre unităţile prevăzute la art. 145C.pen. sau alte persoane juridice ale căror interese au fost lezate ca urmare aneglijenţei în păstrarea secretului de stat.

Con ţ inutul constitutiv

 Latura obiectivă:a) Elementul material  este reprezentat de atitudinea neglijent ă a funcţi-onarului public (funcţionarului) în păstrarea secretului de stat care a avut ca ur-mare: distrugerea, alterarea, pierderea, sustragerea unui document ce constituiesecret de stat sau care a dat prilejul altei persoane de a afla acel secret. „Negli- jenţă” înseamnă  lipsa de grijă, nesocotinţa, nepăsarea, imprudenţa, nedibăciafuncţionarului în păstrarea secretului de stat.

b) Cerin ţ a esen ţ ial ă: fapta să fie de natur ă să aducă atingere intereselorstatului. Această cerinţă necesar ă întregirii laturii obiective a infracţiunii se con-

stată de către instanţă.c) Urmarea imediat ă: Comportarea neglijentă  indiferent de forma demanifestare (acţiune sau inacţiune) trebuie să aibă urmările prevăzute în normade incriminare (distrugere, alterare, pierdere sau sustragere).

d) Există leg ătur ă de cauzalitate între comportarea neglijentă a funcţio-narului şi urmarea imediată.

 Latura subiectivă: forma de vinovăţie este culpa în oricare dintre moda-lităţile sale.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuni

Forme: Este o infracţiune comisă din culpă, deci este exclusă tentativa.Infracţiunea se consumă în momentul în care s-au produs consecinţele prevăzu-te de lege (distrugere, alterare, sustragere etc.).

 Modalit ăţ i : Există două modalităţi normative:-  neglijenţa are ca urmare distrugerea, alterarea, pierderea sau sustrage-

rea documentului secret de stat;-  neglijenţa a dat prilejul altei persoane de a afla secretul de stat. Sanc ţ iuni : Pedeapsa cu închisoare de la 3 luni la 3 ani indiferent de mo-

dalitatea în care este comisă şi de calitatea subiectului activ.

8. Conflictul de intereseCon ţ inutul legal:  „ Fapta func ţ ionarului public care, în exerci ţ iul atri-

bu ţ iilor de serviciu, îndepline şte un act ori participă la luarea unei decizii princare s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, so ţ ul său sau o rud ă apropiat ă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o alt ă  persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căruia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de ori-ce natur ă” (art. 2531 C.pen.). Dispoziţii asemănătoare se regăsesc şi în Legeanr. 78/2000.

Page 184: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 184/339

  184

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special   îl reprezintă  relaţiile sociale a căror naştere,

normală  desf ăşurare şi dezvoltare nu ar fi posibilă  f ăr ă  îndeplinirea corectă  a

atribuţiunilor de serviciu de către funcţionarii publici.b) Obiectul material  – nu există  Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiectul activ este calificat fiind func ţ ionarul public aflat în exerci-

ţiul atribuţiilor de serviciu.b) Subiectul pasiv  este o autoritate publică, o instituţie publică  sau o

 persoană juridică care a fost prejudiciată în urma săvâr şirii infracţiunii.Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:

a) Elementul material  se realizează prin ac ţ iunea de îndeplinire a unuiact, ori participarea la luarea unei decizii.b) Cerin ţ e esen ţ iale: - fapta să fie săvâr şită în exerciţiul atribuţiilor de serviciu;- să  realizeze în mod direct sau indirect un folos material pentru soţul

său, o rudă ori un afin de până la gradul II inclusiv sau pentru o persoană cu ca-re s-a aflat în raporturi comerciale sau de muncă în ultimii 5 ani.

c) Urmarea imediat ă – obţinerea unor foloase necuvenite de către func-ţionarul public şi crearea unui pericol pentru bunul mers al activităţii persoane-

lor juridice publice. Latura subiectivă: Se comite atât cu inten ţ ie directă cât şi cu inten ţ ie in-directă.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Infracţiunea se consumă în momentul în care s-a produs urma-

rea prevăzută de lege. (Tentativa nu se pedepseşte). Modalit ăţ i : Există două modalităţi normative: „îndeplinirea unui act” şi

„participarea la luarea unei decizii în cadrul serviciului” pe care subiectul activîl îndeplineşte.

 Sanc ţ 

iuni : pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 5 ani şi interdicţiade a ocupa o funcţie publică pe durată maximă.

9. Luarea de mită Con ţ inutul legal: „ Fapta func ţ ionarului care direct sau indirect, pretin-

de ori prime şte bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori accept ă promisiu-nea unor astfel de foloase sau nu o respinge, în scopul de a îndeplini, a nu în-deplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de servi-ciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri” (art. 254 C.pen.).

 Scurt istoricLuarea de mită şi darea de mită sunt, în esenţa lor, două laturi ale unei

fapte complexe: mituirea.

Page 185: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 185/339

  185

Mituirea a existat încă din antichitate ca unul dintre cele mai grave fe-nomene, în Grecia antică mita fiind atât de frecventă încât Platon propunea pe-deapsa cu moartea pentru f ă ptuitorii ei. Magistraţii s-au' bucurat' de o atenţiespecială : pedepse mai aspre

În Roma, la începutul magistraturii, judecătorul care primea mită era pe-depsit cu moartea. Mai târziu, cavalerii şi nobilii fiind cei care elaborau legile şisingurii care aveau acces la magistratur ă  au introdus reglementări tolerante, permiţând magistraţilor să  primească  daruri cu condiţia ca valoarea acestora,într-un an de zile , să nu depăşească o anumită sumă.

Perceperea, evaluarea şi modul de tratare prin reglementările legale alefenomenului de mituire au fost diferite de-a lungul secolelor. In Rusia ţaristă mituirea funcţionarilor era ceva obişnuit chiar în rândul demnitarilor de stat;oferirea şi primirea de foloase peste cele cuvenite în mod legal erau socotite ca

atitudini de curtoazie

191

.În Ţările Române, încă din perioada prefanariotă, peşcheşurile sau daru-rile ocazionale, nereglementate oficial, pretinse de guvernanţii de ia Constanti-nopol, erau chiar mai mari decât tributul anual (haraci).

Orice cerere adresată Por ţii, fie că era vorba de interese ale Domnului,fie ale ţării trebuia însoţită de daruri către dregătorii de care depindea rezolvareaei. De la Dimitrie Cantemir aflăm că în anul urcării sale ia tron, când în Moldo-va haraciul era stabilit la 65.000 de taleri, darurile erau de 95.000 de taleri. Pedeasupra, orice purtător de porunci venit de la Constantinopol, pleca din Ţările

Române cu un dar bun, în bani şi produse, pentru folosinţă personală.Darurile cele mai grele, pentru o bună  parte a secolului al Vll-lea, aufost acelea pricinuite de obţinerea scaunului domnesc şi de lupta pentru păstra-rea lui. Acestea oscilau în funcţie de pretendenţi şi de venalitatea unor dregătorimari ai Por ţii. Astfel, Constantin Movilă (1607-1611 ) a dat 50.000 de galbeni.De asemenea, după izgonirea lui Radu Mihnea în primăvara anului 1611, RaduŞerban oferea pentru recunoaşterea sa până  la 100.000 de galbeni, iar 18 animai târziu, Radu Leon a plătit 200.000 de galbeni.

În vechiul drept românesc, corupţia este incriminată destul de târziu ( în perioada domniilor fanariote) şi atunci imperfect.

În a II-a jumătate a secolului al XVI-lea, fenomenul corupţiei deveniseatât de r ăspândit astfel că linia de demarcaţie dintre darurile oficiale şi cele neo-ficiale devenise tot mai labilă, sistemul darurilor ajungând atât de practicat încâtf ăcea parte din arsenalul formelor de politeţe, iar persoanele oficiale le pretin-deau pe faţă.

Miron Costin, în Letopiseţul Tării Moldovei, spune că domnii manifes-tau asprime nu numai faţă de popor, dar şi faţă de judecătorii care se lăsau co-rupţi, aceştia fiind pedepsiţi după vechile legi.

191 Jousse - Traite de la justice criminelle de France, 1771, vol. 3, p.776 .

Page 186: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 186/339

  186

În dreptul feudal românesc, pedepsele, al căror scop principal era intimida-rea, nu erau numai cele prevăzute de pravile; domnul avea dreptul să aplice şi alte pedepse pentru că pravila lăsa ca ele să fie fixate " după voia judecătorului"192 

În timpul domniilor fanariote cazurile de corupţie s-au înmulţit conside-

rabil, căci, odată cu demnitarii fanarioţi, au pătruns în ţările române şi moravu-rile practicate în Fanar, printre care corupţia se afla la loc de frunte. Această situaţie a impus unele reglementări penale privind corupţia încă din timpul ul-timelor domnii fanariote.

Codul penal de la 1864, intrat în vigoare în 1865, deşi a avut ca modelCodul francez, care incrimina atât luarea de mită cât şi dare de mită, nu a incri-minat decât mituirea pasivă, în articolul 144 şi 145 care au fost modificate prinlegea din 17 februarie 1874 în ce priveşte sancţiunea.

În Codul penal Român de la 1864, mituitorul era considerat participant

la acţiunea de mituire şi calificat ca agent provocator sau complice, fiind pedep-sit împreună cu mituitul pentru aceeaşi infracţiune.În următorul Cod penal Român, cel din anul 1936, a fost adoptat un nou

sistem de incriminare, sistemul dublei incriminări, care reglementează ca infrac-ţiuni distincte luarea de mită şi darea de mită. După adoptarea acestui Cod penalunii autori au considerat că luarea de mită şi darea de mită constituie o infracţi-une bilaterală, ca formă a pluralităţii naturale de infractori în care " faptul ilicitse naşte din raportul bilateral intervenit între subiecţii activi ai infracţiunii, dar pe care legiuitorul, din considerente de politică penală, a disociat-o incriminând

separat cele două fapte"

193

.Prin revizuirea şi republicarea acestui Cod penal în februarie 1948 nu seaduc modificări importante în articolele referitoare la mituire privind modul deincriminare. Dar, mituitorul era apărat de pedeapsă  dacă  denunţa fapta, chiardupă  pornirea procesului penal, cu excepţia cazului când procesul penal era pornit împotriva sa. Această dispoziţie legală nu era însă  justificată pentru că,din moment ce organul de urmărire penală era sesizat despre săvâr şirea infracţi-unii pe altă cale, denunţarea acesteia de către autor era irelevantă datorită tardi-vităţii ei şi apărarea de pedeapsă nu mai avea raţiune.

Codul penal Român din 1969 a adus modificări importante faţă de codu-rile penale anterioare. Nu se mai prevăd în dispoziţiile art. 254 C.p. din 1969agravante legale asemănătoare celor prevăzute în art. 251 C.p. din 1948 deter-minate de calitatea funcţionarului sau de ilegalitatea actului f ăcut, deoarece s-aconsiderat că limitele pedepsei stabilite în noul Cod penal permit o justă indivi-dualizare a sancţiunilor, oricare ar fi circumstanţele comiterii faptei. In ce pri-veşte obiectul material al infracţiunii exprimat în Codul penal anterior în " bani, bunuri, valori, comisioane sau orice alt folos necuvenit după  lege ", în Codul

192P. Trihan, în lucrarea colectivă" Istoria dreptului românesc", vol. I, Editura Academiei, Bucu-reşti, 1980, pag.434. 193V. Dongoroz - Drept penal, 1939, pag. 477.

Page 187: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 187/339

  187

 penal din 1969 este exprimat într-o formă mai concisă şi mai cuprinzătoare (' bani sau alte foloase ' ).Textul art. 254, alin.3 C.p. precizează şi măsurile ce tre- buie luate în care bunurile date ca mită nu pot fi confiscate pentru că nu se gă-sesc, cel condamnat fiind obligat să plătească echivalentul în bani. Dispoziţiile

art. 255 C.P.1969, având par ţial corespondentul în dispoziţiile art. 250 C.p.1936 referitoare la darea de mită, prevăd că mituitorul este apărat de pedeapsă numai dacă denunţă autorităţilor fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat despre săvâr şirea infracţiunii.

Mituirea înseamnă coruperea unui funcţionar prin foloase de orice fel, învederea îndeplinirii sau neîndeplinirii îndatoririlor de serviciu sau a îndepliniriiunui act ilegal194. Lucr ările clasice de drept penal clasifică mituirea în : mituireactivă ( darea de mită) şi mituire pasivă (luarea de mită).

În dreptul penal există două sisteme de incriminare a mituirii : sistemul

incriminării unilaterale ( este incriminată numai luarea de mită, mituitorul fiindtratat ca participant la săvâr şirea infracţiunii ) şi sistemul incriminării bilaterale- adoptat de codul nostru penal care cuprinde, atât darea de mită cât şi luarea demită, ca infracţiuni de sine-stătătoare.

Independent de modul de incriminare, în esenţa lor, darea şi luarea demită sunt două laturi ale unei fapte complexe care, exceptând cazul în care pre-tinderea nu e urmată de acceptare, presupune concursul necesar a două persoa-ne, mituitorul şi cel mituit.

În esenţă, mituirea reprezintă un abuz de putere, în scopul obţinerii de

avantaje materiale sau alte foloase ( onoruri, titluri, publicitate, exonerare der ăspundere etc.) dar, de cele mai multe ori, nu este decât un " banal contract"(de drept ilicit) care acţionează conform principiului din dreptul roman " îţi dauca să-mi dai" şi care se negociază şi se desf ăşoar ă în condiţii de clandestinitateşi confidenţialitate195.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  îl constituie relaţiile sociale din sfera raportu-

rilor de serviciu, care presupune îndeplinirea corectă a îndatoririlor de serviciude către orice funcţionar sau funcţionar public.

b) Obiectul material .Obiectul material al infracţiunilor de serviciu sau în legătur ă cu serviciul

îl constituie însăşi obiectivarea atribuţiilor de serviciu, actele materiale ce în-corporează  atribuţiile agentului. În literatura juridică  se consider ă  că  obiectulmaterial îl constituie lucrul asupra căruia se îndreaptă în mod firesc sau întâm- plător săvâr şirea faptei prevăzute de legea penală, operaţiunile fizice asupraacestuia expunându-l la un pericol sau vătămându-l.

194 A. Stoica -" Drept penal. Partea specială", Editura didactică şi pedagogică Bucureşti, 1976, p.245.195 V. Dobrinoiu - "Corupţia în dreptul penal român", Editura Atlas Lex Bucureşti, 1995, pag. 6.

Page 188: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 188/339

  188

Problema existenţei sau inexistenţei obiectului material la infracţiunilede luare şi dare de mită este controversată în doctrină.

În opinia unor autori196 se consider ă că obiectul material al infracţiunilorde luare şi dare de mită îl constituie "bani, valori şi alte foloase care nu i se cu-

vin" date de funcţionar sau primite de el. În acest sens Tribunalul Suprem, sec-ţia penală, în motivarea Deciziei nr.3581/19737, arată că "foloasele reprezintă obiectul material al infracţiunii de luare de mită".

În opinia altor autori197, infracţiunile nu au obiect material; asupra sume-lor de bani sau alte foloase injuste, date, oferite, promise sau pretinse nu se în-dreaptă  în nici un fel acţiunile incriminate în art. 254 C.p., nu operează  fizicasupra lor şi nu le vatămă în integritatea şi structura lor.

În cazul infracţiunilor care au obiect material punerea în pericol a relaţii-lor sociale ocrotite prin incriminare are loc tocmai prin periclitarea în orice

mod, prin vătămarea obiectului material. Când aceste foloase constau în bunuricorporale ele nu constituie decât bunuri dobândite prin săvâr şirea infracţiunii deluare de mită, în sensul ar. 118, lit. d, C.pen. şi de aceea sunt supuse confiscăriiîn condiţiile art. 254, alin. 3.

Definind obiectul mitei, Codul penal din 1865 se referea la " daruri sau prezenturi", iar Codul penal din 1936 la "bani, bunuri, valori, comisioane sauorice alt folos necuvenit după lege ". În articolul 254 din Codul penal actual sevorbeşte numai despre "bani sau alte foloase care nu i se cuvin ". În literatura juridică  s-a f ăcut precizarea că prin expresia " foloase care nu i se cuvin " se

înţelege orice folos material care ar constitui o îmbogăţire f ăr ă just temei, adică o sporire a activului sau o diminuare a pasivului patrimoniului f ă ptuitorului pecale ilicită a exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor sale de serviciu. Legeaenunţă semnificativ banii; aceştia reprezentând mijlocul cel mai frecvent de co-rupere a funcţionarului în practica judiciar ă existentă198.

În practica judiciar ă s-a decis că obiectul mitei poate consta în: sume de bani, indiferent dacă au fost daţi în mod expres ca un dar sau sub forma unuiîmprumut simulat, acordarea unui împrumut unui funcţionar pentru a face unact contrar îndatoririlor sale de serviciu199, diferite daruri sub orice formă cumar fi vânzări simulate, schimburi avantajoase pentru funcţionari, pierdere voită 

la joc de noroc în favoarea funcţionarului. Este necesar să existe o propor ţie în-tre valoarea actului şi folosul promis astfel ca acesta să apar ă ca o r ăsplată200.

196 O. Stoica, Drept penal, partea specială, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1976, p.247 şi M. Ardeleanu -"Unele aspecte ale infracţiunii de luare de mită  în formă  continuată",R.R.D. nr. 12/1981, pag. 41 - 45197 V. Dongoroz, "Explicaţii teoretice ale Codului penal român", vol. 3, Editura Academiei, Bu-cureşti, 1971, p. 130198  Avram Filipaş  - Drept penal, partea specială, Editura Didactică  şi Pedagogică, Bucureşti,1983199 Trib. Supr. s.p. Dec. 2113/1971 în "R.R.D.", nr. 9/1971, p. 164 şi Dec. 1710/1970 în" CD",

 p. 408200Trib. Supr. s.p. Dec. 2407/1975 în" R.R.D.", nr. 2, p. 246.

Page 189: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 189/339

  189

S-ar putea susţine că luarea de mită implică, prin concept, cumpărarea bunăvo-inţei funcţionarului, oferirea unui folos care să echivaleze cu valoarea servicii-lor care se aşteaptă de la acesta; atât funcţionarul cât şi mituitorul au reprezenta-rea unei propor ţii între serviciul cerut şi suma promisă. În practică se întâlnescchiar funcţionari care " şi-au tarifat "serviciile, pretinzând sume fixe pentru ac-tul solicitat indiferent cine e persoana mituitorului. Existenţa unei propor ţii cuvaloarea actului pe care funcţionarul îl îndeplineşte, deşi nu este o cerinţă a le-gii, există ca o realitate obiectivă implicată în structura intimă a raporturilor ca-re se creează  între funcţionar şi mituitor 201. S-ar putea desprinde concluzia că dacă se ofer ă funcţionarului o sumă excesiv de mare în raport cu valoarea actu-lui pretins nu ar exista luare de mită202. În realitate "cadoul" primit de funcţio-nari conţine atât o valoare propor ţională  cu serviciul prestat, dar şi o valoaresuplimentar ă reprezentând fie o plată anticipată a celorlalte servicii ilicite carevor fi cerute funcţionarului, fie o donaţie f ăcută  acestuia. În privinţa darurilor

ocazionale oferite funcţionarului dacă sunt în legătur ă cu un serviciu concret pecare mituitorul îl solicită acestuia, vor avea şi ele caracter de mită. Numai dacă se ofer ă  funcţionarului daruri simbolice (un buchet de flori) pentru serviciilesolicitate nu pot fi considerate foloase în sensul art. 254 C.p., aceste mici atenţiiexcluzând ideea unei retribuţii, a unei traficări a funcţiei.

Mita reprezintă în esenţa sa o retribuţie pentru îndeplinirea, neîndeplini-rea sau întârzierea unui act de serviciu. Dar orice retribuţie are un aspect obiec-tiv în sensul că implică o relaţie între darul pretins, primit sau promis şi actul deserviciu pe care funcţionarul urmează a-l efectua, a nu-l efectua sau a-l îndeplinicu întârziere, şi un aspect subiectiv care presupune un interes personal şi voinţade a retribui din partea celui care dă, respectiv voinţa şi conştiinţa de a acceptao plată din partea celui care primeşte.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ  nu poate fi decât funcţionarul public sau funcţionarul

care pretinde sau primeşte bani sau alte foloase. Având în vedere art. 1 din Le-gea nr. 78/2000 modificată şi completată ulterior 203 pot avea calitatea de subiectactiv şi una din următoarele persoane:

a) cel care exercită o funcţie publică, indiferent de modul în care au fostinvestiţii în cadrul autorităţilor publice;

 b) cei care îndeplinesc temporar potrivit legii o funcţie sau însărcinare înmăsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influenţa în cadrul servi-ciilor publice, regiilor autonome, societăţilor comerciale, companiilor naţionale,unităţilor cooperatiste sau al altor agenţi economici;

c) care exercită atribuţii de control potrivit legii;

201G. Antoniu, C. Bulai, A. Filipaş -" Practica judiciar ă penală", vol. 3, Editura Academiei Ro-mâne, 1992, pag. 219.202V. Dongoroz -" Explicaţii teoretice ale Codului penal român", vol. 4, Editura Academiei Bu-cureşti, 1971, pag. 133203 Prin OUG nr. 124/2005 şi OUG nr. 50/2006.

Page 190: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 190/339

  190

d) care acordă asistenţă  specializată unităţilor prevăzute la lit. a şi b înmăsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influenţa;

e) care indiferent de calitatea lor controlează sau acordă asistenţă speci-alizată în măsura în care participă la decizii;

f) 

care deţin o funcţie într-un partid, sindicat, asociaţie f ăr ă scop lucra-tiv sau fundaţie;g) alte persoane fizice în condiţiile prevăzute de lege.Conform art, 147, alin. 2 C.p. " prin funcţionar se înţelege persoana

menţionată în aliniatul 1, precum şi orice salariat care exercită o însărcinare înserviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel aliniat".

Pentru a înţelege dispoziţiile art. 147 C.p. se cuvine să facem unele pre-cizări legate de semnificaţia termenilor folosiţi de legiuitor.

Prin "însărcinare în cadrul unei unit ăţ i" se înţelege un complex de atri-

 buţii de orice natur ă, indiferent de caracterul acestora, exercitate pe o durată  permanentă, nedeterminată sau pe o perioadă temporar ă, delimitată204.Prin expresia "cu orice titlu "se înţelege plasarea unei sarcini de serviciu

indiferent de gradul şi denumirea funcţiei.Prin expresia "indiferent cum a fost investit ă" se înţelege existenţa per-

soanei în funcţie indiferent de modul în care a obţinut-o: a fost numită prin de-cizie scrisă, încadrată cu contract de muncă sau a fost aleasă.

Activitatea desf ăşurată de funcţionarul public conform însărcinării primite poate fi plătită sau nu. Important e ca însărcinarea să  fie exercitată şi pe deplin

îndeplinită. Exercitarea însărcinării de către funcţionarii publici trebuie să se rea-lizeze numai în serviciul unei unităţi dintre cele prevăzute de art. 145 C.pen..Din dispoziţiile art. 147 rezultă că noţiunea de funcţionar are înţeles mai

larg decât noţiunea de funcţionar public. In sfera acestei noţiuni, pe lângă per-soanele ar ătate la alin. 1 şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciulunei alte unităţi cu personalitate juridică decât cele prevăzute în acel alineat. Seconsider ă că prin expresia " orice alt salariat" se înţelege orice persoană  înca-drată cu contract de muncă în condiţiile prevăzute de Codul muncii, nu şi per-soana care prestează un serviciu în baza unei convenţii civile205.

Deci, poate fi subiect activ al acestei infracţiuni; un militar, medic, far-macist, executor judecătoresc, gardieni publici, notari publici etc.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă  Elementul material  se poate realiza fie printr-o acţiune fie prin inacţiu-

ne; ac ţ iune (pretinderea sau primirea de bani sau foloase ce nu i se cuvin); inac- ţ iune – nerespingerea de către f ă ptuitor a promisiunilor.

204CD. Bulai, C. Mitrache, A, Filipaş -" Drept penal român", Curs selectiv pentru licenţă, 1997,

Editura Press, p. 376.205Mircea Grigore - Noţiunea de" funcţionar public" şi" funcţionar" definite de art. 147 C.p., înrevista" Dreptul", nr.7/1997, p. 66-67.

Page 191: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 191/339

  191

Terminologie:-  a pretinde  – a cere ceva, a formula o pretenţie – iniţiativa apar ţine

f ă ptuitorului;-  a primi – a prelua, a lua în posesie – iniţiativa apar ţine celui care dă mita;-  a pretinde şi primi un folos necuvenit, de către un funcţionar, după 

îndeplinirea în parte a unei îndatoriri de serviciu dar înainte de finalizarea ei –constituie infracţiunea de luare de mită;

-  a accepta o promisiune – a-şi da acordul cu privire la promisiunea f ă-cută de cineva; acceptarea presupune întotdeauna o ofer ă;

-  a nu respinge o promisiune – a nu-şi manifesta dezacordul cu privirela promisiunea f ăcută de cineva.

b) Cerin ţ e esen ţ iale:- oricare dintre acţiunea sau inacţiunea elementului material trebuie să 

aibă ca obiect „bani sau alte foloase” –foloasele presupun orice avantaj de natu-

r ă patrimonială;- banii sau foloasele trebuie să  fie necuvenite – adică  f ă ptuitorul să nu

fie îndreptăţit a le pretinde sau primi.În acelaşi timp, banii sau foloasele trebuie să fie pretinse, primite etc., ca

urmare a îndeplinirii, neîndeplinirii sau întârzierii îndeplinirii unui act privitorla obligaţiile sale de serviciu.

-  Acţiunea sau inacţiunea f ă ptuitorului trebuie să fie anterioar ă îndepli-nirii sau neîndeplinirii actului.

-  Actul pentru a cărui îndeplinire sau neîndeplinire funcţionarul pretin-

de sau primeşte bani să facă parte din sfera atribuţiunilor de serviciu ale acestuia.Elementul material al faptei se săvâr şeşte întotdeauna înaintea efectuăriisau neefectuării actului de serviciu ori a realizării lui necorespunzătoare. Primi-rea folosului ulterior efectuării sau neefectuării actului de serviciu trebuie să fie precedată de o pretindere, acceptare sau nerespingere a unei promisiuni referi-toare la acel folos dobândit de către funcţionar pentru sine sau pentru altul. In-fracţiunea subzistă chiar dacă folosul promis sau pretins nu i se remite efectiv206 

Acţiunea sau inacţiunea care constituie elementul material al infracţiuniide luare de mită trebuie să îndeplinească mai multe condiţii concomitente.

În primul rând, trebuie ca pretinderea, primirea, acceptarea sau neres- pingerea promisiunii să aibă ca obiect bani sau alte foloase.

În al doilea rând e necesar ca banii sau celelalte foloase pretinse sau primite, sau a căror promisiune a fost acceptată ori nu a fost respinsă, să fie ne-cuvenite, să nu fie legal datorate. S-a considerat că banii sau foloasele sunt ne-cuvenite nu numai atunci când, pentru îndeplinirea unui act gratuit, se pretindesau se primeşte o retribuţie, ci şi atunci când se primeşte ceva peste ceea ce le-galmente este datorat sau se acceptă, ori nu se refuză, o promisiune care depă-şeşte ceea ce se datorează207 

206Tribunalul Suprem s.p., Dec. 5996, 1971," R.R.D." nr. 5, p. 163207V. Dongoroz şi alţii, -" Explicaţii teoretice ale Codului penal român ", vol. 4, Editura Aca-demiei, Bucureşti, 1972, p.134

Page 192: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 192/339

  192

O altă condiţie e aceea că săvâr şirea oricăreia dintre faptele ce realizează elementul material al infracţiunii să aibă loc anterior sau cel mai târziu conco-mitent cu îndeplinirea, neîndeplinirea sau întârzierea actului privitor la îndatori-rile de serviciu ale funcţionarului sau cu efectuarea unui act contrar acestor în-

datoriri. Această condiţie reprezintă şi un criteriu de deosebire a infracţiunii deluare de mită de infracţiunea de primire de foloase necuvenite prevăzută de arti-colul 256 C.p.

Ultima condiţie prealabilă impune ca actul pentru a cărui îndeplinire, ne-îndeplinire, etc. se pretinde, se acceptă sau nu se respinge promisiunea unor fo-loase, să facă parte din sfera atribuţiilor de serviciu ale funcţionarului, adică să fie un act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau un act contrar acestor înda-toriri.

c) Urmarea imediat ă:

Luarea de mită creează - prin comportarea lipsită de probitate a subiec-tului - o stare de pericol pentru activitatea organizaţiilor prevăzute de art. 145C.p. pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, de către funcţionar pentru bu-na reputaţie a acestuia.

În literatura noastr ă juridică s-a relevat, pe drept cuvânt, că atunci " cândelementul material constă în primirea de mită care a fost pretinsă în scopul în-deplinirii unui act licit privitor la îndatoririle de serviciu, urmarea imediată con-stă şi în vătămarea patrimoniului adusă persoanei constrânse a da mită "208 

d) Raportul de cauzalitate. În cazul luării de mită, legătura cauzală din-

tre fapta incriminată (elementul material) şi urmarea imediată derivă din mate-rialitatea faptei. Latura subiectivă: Infracţiunea se săvâr şeşte cu inten ţ ie  directă. Pentru

existenţa infracţiunii este necesar ca f ă ptuitorul în momentul săvâr şirii acţiuniisau inacţiunii incriminate, să fi urmărit realizarea scopului (îndeplinirea, neînde- plinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu).

Din formularea art. 254 C.p. se poate desprinde ideea că latura subiecti-vă constă în voinţa funcţionarului de a efectua una din activităţile specifice latu-rii obiective, adică de efectuare de către funcţionar a acţiunii de pretindere sau primire a folosului necuvenit ori de acceptare sau nerespingere a promisiunii demită, în scopul de a-şi încălca îndatoririle de serviciu în oricare din modalităţile prevăzute de lege, fiind conştient că, prin aceasta, creează  o stare de pericol pentru bunul mers al organizaţiei publice sau private.

Pentru a exista vinovăţia, indiferent de forma sau modalitatea acesteiaeste necesar ca, subiectul să aibă conştiinţa deplină despre acţiunea sau inacţiu-nea a cărei comitere o concepe, în vederea realizării unui anumit rezultat şi să-şireprezinte sau să-şi poată reprezenta urmările socialmente periculoase ale aces-tei acţiuni sau inacţiuni. Deci vinovăţia, aşa cum rezultă din prezentarea ei în

208V. Dongoroz şi alţii - "Explicaţii teoretice ale Codului penal român", vol. 4, Editura Acade-miei, Bucureşti, 1972, p. 134

Page 193: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 193/339

  193

art. 19 C.pen., presupune din partea subiectului, atât cunoaşterea faptei pe careel işi propune să o săvâr şească, cât şi prevederea urmărilor acesteia.

Actul de voinţă sub impulsul căruia e săvâr şită fapta este precedat de unact de conştiinţă, de o atitudine a conştiinţei faţă de fapta concepută, de urmările

ei; conştiinţa crează cauzalitate psihică, iar voinţa declanşează cauzalitatea fizi-că a faptei209. În cazul luării de mită, f ă ptuitorul, săvâr şind cu voinţă acţiuneasau inacţiunea ce constituie elementul material al infracţiunii, ştie că foloasele pe care le pretinde ori le primeşte sau a căror promisiune o acceptă ori nu o res- pinge nu i se cuvin şi că mita, în înţelesul ei, are drept scop fie îndeplinirea, ne-îndeplinirea sau întârzierea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu, fieefectuarea unui act contrar acestor îndatoriri; acţionând în acest fel, cu conştiin-ţa că primeşte o retribuţie necuvenită, în legătur ă cu efectuarea unui act de ser-viciu, f ă ptuitorul are reprezentarea pericolului creat pentru activitatea organiza-ţiilor de stat sau private. Deoarece acest rezultat este cert, inevitabil, forma devinovăţie cu care se săvâr şeşte infracţiunea este intenţia directă. Dar f ă ptuitorulsăvâr şeşte fapta şi indirect, după cum prevede art. 254 C.pen. S-a afirmat că210 scopul urmărit nu exclude existenţa intenţiei indirecte care apare, potrivit art. 19C.p. atunci când f ă ptuitorul nu urmăreşte crearea stării de pericol pentru relaţiilesociale de serviciu, ci numai acceptă posibilitatea producerii ei. într-o altă opi-nie se are în vedere faptul că termenul " acceptă " este folosit de lege atât în de-finirea intenţiei directe ( art. 19, pct. 1, lit.b C.p.) cât şi în descrierea conţinutu-lui infracţiunii de luare de mită ( art. 254, alin. 1 C.p.), dar cu toate acestea nuse poate deduce că luarea de mită ar fi comisă şi cu intenţie indirectă211. Se ar-

gumentează că în cazul intenţiei indirecte " acceptarea " se raportează la rezul-tatul faptei, a cărui survenire subiectul nu şi-l reprezintă ca o certitudine, ci ca oeventualitate; în cazul luării de mită, " acceptarea "desemnează una din acţiuni-le tipice şi se raportează la promisiunea folosului f ăcută funcţionarului de cătremituitor. Ori, odată ce promisiunea folosului ( conceput atât de către mituitorcât şi de funcţionarul mituit ca o retribuţie pentru actul de serviciu ) a fost ac-ceptată de acesta din urmă, rezultatul, constând în starea de pericol pentru valo-rile sociale ocrotite, este în toate cazurile cert, de neevitat, iar funcţionarul nuşi-l poate reprezenta decât ca atare.

În legătur ă cu scopul indicat de art. 254 C.p., pentru existenţa infracţiu-nii este suficient ca f ă ptuitorul să fi acţionat în vederea finalităţii respective, in-diferent dacă acel scop s-a realizat sau nu.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme:  Actele pregătitoare şi tentativa în cazul luării de mită nu sunt

 posibile. Dacă f ă ptuitorul este surprins în timp ce ia mită nu se poate reţine ten-

 209I.Oancea, în lucrarea colectivă " Explicaţii teoretice ale Codului penal român", Editura Aca-demiei, Bucureşti, 1969, vol. I, p, 115210 A. Filipaş, C. Bulai, C, Mitrache -" Drept penal român", Curs selectiv pentru licenţă, Bucu-reşti, 1997, Editura Press,p. 277211 V. Dobrinoiu -" Corupţia în Dreptul penal român", Editura Atlas Lex, Bucureşti, 1995, p. 149

Page 194: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 194/339

  194

tativa întrucât, anterior acesta a pretins bani sau foloase ori a acceptat promisi-uni având ca obiect bani sau alte foloase.

Luarea de mită se consumă în momentul pretinderii, primirii sau accep-tării ori nerespingerii promisiunii unui astfel de folos, orice activitate ulterioar ă 

acestui moment nu are nici o influenţă asupra existenţei infracţiunii.În doctrină se apreciază că luarea de mită este o infracţiune instantanee,susceptibilă de consumare anticipată, deoarece simplul act al pretinderii, accep-tării sau nerespingerii unei promisiuni consumă infracţiunea.212 

 Modalit ăţ i : Pentru oricare din variantele sale (tip sau agravată) luareade mită are două modalităţi: prima constă  în pretinderea sau primirea de cătresubiectul activ de bani sau alte foloase ce nu i se cuvin, cea de a doua constă înacceptarea sau nerespingerea de către f ă ptuitor a promisiunii unor foloase necu-venite. În practica judiciar ă s-a reţinut luarea de mită chiar dacă f ă ptuitorul re-

stituie folosul primit ori refuză să-l primească ori dacă ulterior acceptării promi-siunii, el este înlăturat din funcţia pe care o ocupă.În cazul variantei agravate legea cere ca fapta să fie comisă de un func-

ţionar cu atribuţii de control (funcţionarul care are în sfera atribuţiilor de servi-ciu verificarea permanentă sau inopinată a unui domeniu oarecare cu scopul dea verifica modul în care este respectată  legea, cum se desf ăşoar ă activitatea îndomeniul respectiv). Art. 7 şi 9 din Legea nr. 78/2000 prevede şi alte varianteagravate (persoane cu atribuţii de constatare şi sancţionare a contravenţiilor,urmărirea sau judecarea infracţiunilor, dacă fapta este săvâr şită în interesul unei

societăţi, organizaţii sau grupări criminale etc.). Sanc ţ iuni :  Pentru varianta tip sancţiunea este închisoarea de la 3 la 12ani – alin.(1) şi de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi în cazul alin.(2).Potrivit art. 711 alin.(2) C.pen. persoana juridică se sancţionează cu amendă dela 5.000 la 600.000 lei.

Potrivit art.9 din Legea nr. 78/2000, când luarea de mită este săvâr şită îninteresul unei organizaţii, grupări criminale ori al unuia dintre membrii acesteia – maximul pedepsei se majorează cu 5 ani.

 Aspecte din practica judiciar ă:Într-o cauză  judecată de Curtea Supremă  de Justiţie, inculpatul, şef de

tren a primit sume de bani de la călătorii ce circulau f ăr ă bilet de călătorie f ăr ă aîncheia acte de constatare a contravenţiei. Inculpatul fusese condamnat pentrusăvâr şirea infracţiunii de luare de mită în condiţiile art. 254, alin. 1 C.p. cu apli-carea art. 41, alin. 2 C.p. prin Sentinţa penală nr. 554/1992 a judecătoriei Dolj.Procurorul General a introdus recurs în anulare pe baza art. 409 şi art. 410, alin.1 C.p.p. susţinând încadrarea juridică greşită a faptei în condiţiile în care incul- patul are atribuţii de control. Curtea Supremă de Justiţie a admis recursul moti-vând că atât din actul care se refer ă la atribuţiile de serviciu ale şefului de tren,

212 V.Dongoroz – Explicaţii teoretice ale Codului penal român. Partea specială, Editura Acade-miei , Bucureşti, 1972, pag. 135.

Page 195: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 195/339

  195

cât şi din cel anexat la recursul în anulare rezultă că inculpatul avea obligaţia dea supraveghea activitatea controlorilor de bilete, a urmări îndeplinirea de cătreaceştia a sarcinilor de serviciu, de a lua măsuri pentru înlăturarea neregulilor, precum şi obligaţii comune cu aceştia de a verifica documentele de călătorie şi a

rezolva orice nereguli constatate, deci avea atribuţii de control, situaţie care im- punea schimbarea încadr ării juridice a faptei. Prin urmare, Curtea Supremă deJustiţie a casat cele trei hotărâri date în primă  instanţă, în apel şi în recurs şi aschimbat încadrarea juridică a faptei213.

Practica judiciar ă  a mai considerat că  sunt funcţionari cu atribuţii decontrol şi deci subiectii sunt activ calificati ai infracţiunii de luare de mita : paznici care potrivit art. 37, alin. 2, lit. c din Decretul nr. 477/1983 au obligaţialegală de efectuare a controlului; gardienii publici între ale căror atribuţii legaleintr ă, conform Legii nr. 26/199348 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţiona-

rea Corpului gardienilor publici, şi aceea a constatării şi sancţionării contraven-ţionale a faptelor de comer ţ  ilicit stradal49; organele Gărzii financiare. CorpulGardienilor Publici, înfiinţat prin Legea 26/28 mai 1993, este o instituţie publi-că, prestatoare de servicii, având drept scop creşterea eficienţei pazei bunurilor,a activităţilor de apărare a ordinei publice, a vieţii şi integrităţii persoanelor. Incadrul acestor instituţii, sunt angajaţi cu contract de muncă gardienii publici ca-re asigur ă paza la agenţi economici cu capital de stat sau privat, instituţii sauasociaţii de orice fel, ori participă la apărarea ordinii şi liniştii publice.

Prin H.G. nr. 58/27 septembrie 1993 pentru aprobarea Regulamentului

de organizare şi funcţionare a Corpului Gardienilor Publici s-a stabilit în con-cret sarcinile şi atribuţiile organelor de conducere cât şi pe cele ale personaluluide pază.

Şeful Corpului Gardienilor Publici coordonează activitatea de preluare aobiectivelor în pază, încheie contracte de prestări servicii cu beneficiarii, urmă-reşte îndeplinirea întocmai a clauzelor contractuale şi aprobă planurile de pază întocmite de şeful de detaşament. Gardianul public, ca funcţionar cu atribuţii deexecuţie, se subordonează comandantului de grupă; fiecare gardian public areun consemn al postului iar activitatea lui se circumscrie obiectivelor şi sarcini-lor ce-i sunt încredinţate. Indiferent de obiectul contractului paza bunurilor sau

menţinerea ordinii şi liniştei publice - gardianul public nu are raporturi de mun-că sau de subordonare cu beneficiarul prestaţiei sale ci este în asemenea rapor-turi numai cu personalul cu funcţii de conducere din cadrul Corpului Gardieni-lor Publici din care face parte. Subordonarea unică face ca, din punct de vederedisciplinar, gardianul public să r ăspundă numai faţă de Corpul Gardienilor Pu- blici la care este încadrat.

Având în vedere doar prevederile art.19 din Legea 26/1993214 care stipu-lează  că  gardienii publici sunt asimilaţi, în exercitarea atribuţiilor de serviciu

213Culegere de practică  judiciar ă penală, 1996, cu note de Vasile Papadopol, Editura HoldingReporter, p. 165 -167214Legea nr. 26/1993- publicată în M.O. nr. 109/28 mai 1993

Page 196: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 196/339

  196

 persoanelor care implică exerciţiul autorităţii publice, organele de cercetare pe-nală au apreciat într-un caz soluţionat de Tribunalul Dolj, că învinuiţii au comisinfracţiunea de luare de mită.

Pentru realizarea conţinutului constitutiv al infracţiunii de luare de mită, o

condiţie esenţială e aceea că actul pentru care subiectul activ pretinde sau primeşte bani sau alte foloase trebuie să intre în sfera atribuţiilor sale de serviciu215.Prin consemnul postului de pază al gardianului public se precizează ex-

 pres că acesta nu are împuternicire să constate contravenţii şi să aplice sancţiuni pentru încălcarea prevederilor Legii nr. 12/1990 pentru protejarea populaţieiîmpotriva unor activităţi comerciale ilicite.

Într-o cauză finalizată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, sesizatde organele de cercetare penală care propun preluarea cauzei de Parchetul de pelângă Tribunalul Dolj, motivând că  învinuiţii au săvâr şit infracţiunea de luare

de mită prevăzută de art. 254 C.p. pentru care competenţa materială în efectua-rea urmăririi penale revine în exclusivitate procurorului conform art. 209 C.p.,s-a considerat că  inculpaţii, gardieni publici nu aveau ca sarcină  de serviciucombaterea exercitării comer ţului neautorizat în itinerarul lor de pază şi, în con-secinţă, faptele lor, constând în ameninţări cu întocmirea actelor de constatare şiulterior aplicarea sancţiunilor contravenţionale, pentru a obţine de la vânzătorul,ce nu avea autorizaţie să efectueze comer ţ stradal, un anumit bun ( folos necu-venit ),nu pot fi încadrate legal în infracţiunea de luare de mită şi a dispus trimi-terea în judecată a învinuiţilor pentru comiterea infracţiunii de şantaj216..

Organele Gărzii financiare, conform Legii 30/1991 privind organizareaşi funcţionarea Corpului financiar şi a Gărzii Financiare217., sunt :funcţionariidin Direcţia generală a controlului financiar de stat din Ministerul finanţelor şiunităţi subordonate, precum şi orice alţi funcţionari care, conform dispoziţiilorlegale, au atribuţii de control218.; inspectorul comercial care, având atribuţia deefectuare a controalelor în legătur ă cu respectarea legislaţiei în vigoare în mate-rie de comer ţ, a cerut şi a primit unele foloase materiale de la patronul unui ma-gazin pentru a nu lua măsuri de sancţionare contravenţională în urma constatăriiunor nereguli219.

Anterior adoptării Legii nr. 65/1992, prin Legea nr,42/1991 care a modi-ficat şi completat Legea nr, 12/1990 privind protejarea populaţiei împotrivaunor activităţi comerciale ilicite, s-a prevăzut, în art.5, că infracţiunile de luarede mită, trafic de influenţă şi primire de foloase necuvenite comise de agenţii

215Antoniu Podariu -" Dacă gardienii publici sunt sau nu susceptibili să aibă calitatea de subiecţiactivi ai infracţiunii de luare de mită", Revista" Dreptul", nr. 3/1997, p. 107-108 216C.Niculeanu -" Natura, sfera activităţilor de serviciu ale gardianului public şi calitatea acestu-ia de subiect activ al infracţiunii de luare de mită", în" Dreptul" nr. 10/1996, p. 97-101217Publicată în M.O. nr. 64/27 martie 1993218Ion Dumitru -" Funcţionarul cu atribuţii de control - subiect activ calificat al infracţiunii deluare de mită", în" Dreptul",nr, 8/1994, p.61-62219 Curtea de Apel Bucureşti, secţ. I pen., Dec. nr. 206/A./1994 (nepublicată)

Page 197: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 197/339

  197

constatatori, organele de urmărire penală sau de judecată a faptelor ce constituiecontravenţii sau infracţiuni prevăzute de prezenta lege se pedepsesc în confor-mitate cu dispoziţiile art. 254, art. 256 şi art. 257 C.p., minimul şi maximul pe-depselor majorându-se cu câte doi ani. In literatura juridică s-a exprimat opinia

că dispoziţiile cu caracter agravant din art. 254, alin. 2 C.p. se vor aplica ori decâte ori funcţionarul care pretinde, primeşte, acceptă sau nu respinge bani saualte foloase are atribuţii de control cu excepţia celor chemaţi să constate contra-venţiile şi infracţiunile prevăzute de Legea nr. 42/1991 pentru care se vor aplica prevederile articolului 5 din această lege. Se argumentează că textul articolului254, alin. 2 C.p. este o normă generală, pe când cea din Legea nr. 42/1991 arecaracter special şi, deci, derogatoriu220. În rezolvarea concursului dintre legilegenerale şi cele speciale, regula este că legea generală, chiar posterioar ă nu poa-te modifica o lege specială anterioar ă decât în mod expres, ori o asemenea dis-

 poziţie specială o constituie art. 5 din Legea 42/1991.În lumina celor menţionate se pune întrebarea dacă procurorul de şedinţă  poate fi calificat subiect activ al infracţiunii de luare de mită în forma calificată aacesteia. Având în vedere că procurorul de şedinţă, care participă la judecată, nu poate fi considerat nici organ de urmărire penală, nici organ de judecată, rezultă că n-ar putea fi tras la r ăspundere pentru forma calificată  a infracţiunii, ci doar pentru forma de bază în varianta tip prevăzută de art 254, alin. 1 C.p. Totuşi, nuaceasta a fost intenţia legiuitorului, care instituind forma calificată a infracţiunii pentru agenţii constatatori, organele de urmărire penală şi organele de judecată a

contravenţiilor şi infracţiunilor prevăzute de Legea nr.42/1991 i-a avut în vedere pe toţi funcţionarii, care în baza legii, concur ă fie la constatarea, fie la urmărirea penală, fie la judecarea acestor fapte conform atribuţiilor specifice221.

 Delimitarea infrac ţ iunii de luare de mit ă de infrac ţ iunea de primire de foloase necuvenite

Infracţiunea de primire de foloase necuvenite, incriminată  în art. 256C.p. este considerată o variantă  de specie a infracţiunii de luare de mită, mai puţin gravă însă decât aceasta din urmă pentru că se pedepseşte cu închisoareade la 6 luni la 5 ani în timp ce pentru infracţiunea de luare de mită, cuantumul pedepsei cu închisoarea este mai mare ( 3 ani până  la 12 ani pentru variantasimplă şi de la 3 ani la 15 ani pentru varianta calificată).

Pe lângă aceasta, în cazul luării de mită, e prevăzută şi pedeapsa com- plementar ă a interzicerii unor drepturi ceea ce art. 256 nu prevede deşi aplicarea pedepsei complementare este obligatorie, conform art. 65 alin. 1 şi 3 C.p. pe-deapsa complementar ă a interzicerii unor drepturi nu poate fi aplicată decât da-că pedeapsa principală stabilită este de cel puţin 2 ani de închisoare.

220  Radu Lupaşcu - "Infracţiunile ca luare de mită, primire de foloase necuvenite şi trafic de

influenţă" în "Dreptul", nr.5-6/1994 p. 144 şi" Pro lege" nr. 1/1994, p. 282 221 R.Lupaşcu - "Unele probleme privind aplicarea dispoziţiilor legale referitoare la infracţiunilede luare de mită, primirea de foloase necuvenite şi trafic de influenţă","Dreptul" nr. 5-6/1994, p. 144

Page 198: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 198/339

  198

În cazul ambelor infracţiuni, care sunt infracţiuni de serviciu, f ă ptuitorulare calitatea specială de funcţionar sau de altă persoană încadrată în muncă; fap-ta poate consta în primirea de bani sau alte foloase; primirea banilor sau altorfoloase este în legătur ă în ambele cazuri, cu un act ce intr ă în spera atribuţiilor

de serviciu ale subiectului activ.Ca şi infracţiunea de luare de mită, infracţiunea de primire de foloasenecuvenite se săvâr şeşte în modalitatea " primirii " unei sume de bani sau altefoloase, aceasta fiind singura modalitate normativă de săvâr şire a infracţiunii întimp ce la infracţiunea de luare de mită există patru modalităţi normative.

Dispoziţiile art. 256 C.p. indică clar că banii sau foloasele trebuie să fie primite după  îndeplinirea unui act în virtutea funcţiei şi la care f ă ptuitorul eraobligat în temeiul acesteia. Delimitarea infracţiunii de luare de mită de infracţi-unea de primire de foloase necuvenite în funcţie de momentul în care f ă ptuito-

rul primeşte banii sau foloasele înainte sau după  îndeplinirea actului - nu estecompletă; literatura juridică  a propus un alt criteriu, rezultat din existenţa sauinexistenţa unei înţelegeri anterioare îndeplinirii actului, stabilită între subiectulactiv şi beneficiarul acelui act, Acest punct de vedere a fost criticat deoarece s-areţinut numai un aspect al faptei - că inculpatul a primit un dar după efectuareaactului considerându-se că acesta este hotărâtor iar nu tranzacţia intervenită  în prealabil. Deasemeni, acest criteriu nu acoper ă ipoteza în care - la luarea de mi-tă  - primirea banilor sau a foloaselor este rezultatul unor constrânferi psihiceexercitate de funcţionar,

În literatura juridică

222

 s-a ar ătat că, pentru încadrarea faptei în dispoziţi-ile art. 256 C.p. e necesar ca folosul să nu fi fost pretins de funcţionar anterior,iar obţinerea lui să nu fie rezultatul constrângerii sau ai unei înţelegeri prealabi-le îndeplinirii actului de către funcţionar; se propune deci folosirea combinată amai multor criterii, pentru a se evita neajunsurile pe care le prezintă fiecare din-tre acestea separat.

În cazul luării de mită, funcţionarul traficând funcţia sa, condiţionează îndeplinirea, neîndeplinirea etc, actului, de obţinerea unui beneficiu material. încazul de primire de foloase necuvenite, o asemenea condiţionare nu există, actulfiind îndeplinit corect de funcţionar în virtutea funcţiei sale. Incorectitudineafuncţionarului apare ulterior, după  îndeplinirea actului, când acesta primeşte banii sau foloasele.

Deci, în ipoteza primirii de către funcţionar de bani sau alte foloase, înlegătur ă cu un act al funcţiei sale, fapta va constitui infracţiunea de iuare de mi-tă dacă, în momentul primirii, a existat scopul prevăzut de art. 254 C.p., iar înlipsa acestui scop, fapta va constitui infracţiunea de primire de foloase necuve-nite223.

222 V.Dobrinoiu - op. citată, p. 186 223 V.Sumănaru -" Delimitarea infracţiunii de luare de mită de alte infracţiuni" în "Pro lege" nr.1/1992, p. 34,35

Page 199: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 199/339

  199

 Delimitarea infrac ţ iunii de luare de mit ă de abuz în serviciu contra in-tereselor persoanelor

În cazul ambelor infracţiuni, f ă ptuitorul, având calitatea specială  defuncţionar sau altă persoană încadrată în muncă, se comportă abuziv în exercita-

rea atribuţiilor de serviciu si, prin aceasta aduce atingere intereselor legale aleunei persoana. În cazul infracţiunii de luare de mită, aceste interese legale ale persoanei sunt de a nu da funcţionarului, pentru îndeplinirea unui act privitor laîndatoririle sale de serviciu, ceea ce nu datorează potrivit legii.

Luarea de mită se particularizează, distingându-se de abuzul în serviciucontra intereselor persoanei, prin tr ăsăturile specifice conţinutului ei, în raportcu care se poate face delimitarea celor două infracţiuni.

În cazul luării de mită, funcţionarul primeşte sau pretinde bani sau altefoloase pentru el, cu titlu de contraechivalent al conduitei pe care se obligă să o

aibă, adică prin îndeplinirea, neîndeplinirea etc., unui act privitor la îndatoririlede serviciu. Dacă această cerinţă nu este îndeplinită, dacă  funcţionarul nu pre-tinde sau nu primeşte banii sau foloasele pentru el, cu titlu de contraechivalent,ci cu titlu de obligaţie care trebuie îndeplinită  de solicitant, deşi o asemeneaobligaţie nu este impusă  de lege, lipsind o condiţie esenţială  pentru existenţainfracţiunii, fapta nu poate constituie luare de mită; fapta se va încadra în dispo-ziţiile art. 246 C.p. constituind infracţiunea de abuz în serviciu contra interese-lor persoanelor.

În practica judiciar ă s-a considerat că există infracţiunea de luare de mi-

tă  şi nu infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor atuncicând inculpaţii, cadre didactice, au primit şi au pretins bani de la elevi, pentru ale procura proiect de diplomă, întocmite de alte persoane224 

La infracţiunea de primire de foloase necuvenite, spre deosebire de luarede mită, consumarea trebuie legată de realizarea beneficiului o simplă pretinde-re sau o acceptare a unei promisiuni f ăcute după efectuarea actului - fapte lipsitede relevanţă penală nu e suficientă.

Este indispensabil ca beneficiarul actului îndeplinit de funcţionar să  fiînmânat acestuia suma de bani sau alte foloase, iar el să  le fi primit direct sauindirect.

În acest sens, Curtea Supremă de Justiţie, Secţia penală, în Decizia nr.473/28 februarie 1996225 a considerat că fapta de a pretinde şi a primi un folosnecuvenit de către un funcţionar după îndeplinirea în parte a unei îndatoriri deserviciu dar înainte de finalizarea ei constituie infracţiunea de luare de mită  prevăzută de art. 254 C.p. Aprobarea de către un funcţionar competent a uneicereri, dar refuzul de a comunica petiţionarului soluţia înainte de a i se da o su-mă de bani înseamnă a condiţiona îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle

224  Trib. Suprem, s.pen., dec. 1783/1982, în" Repertoriu de practică  judiciar ă  penală  pe anii1981-1985" cu note de V.Papadopol, p. 186225 Revista" Dreptul" nr. 2 /1997 

Page 200: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 200/339

  200

sale de serviciu de un folos material şi nu a primit folosul ca r ăsplată necuvenită  pentru îndeplinirea acelui act.

 Delimitarea infrac ţ iunii de luare de mit ă de infrac ţ iunea de trafic deinfluent ă .

Spre deosebire de luarea de mită  la infracţiunea de trafic de influenţă,înţelegerea nu se mai perfectează cu funcţionarul; ea are ca obiect intervenţiasubiectului activ, un particular, pe lângă un funcţionar, pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intr ă în atribuţiile sale de serviciu. Dacă la luare demită, funcţionarul trafica cu funcţia sa, la traficul de influenţă particularul trafi-ca cu influenţa sa, reală sau presupusă226.

La luarea de mită, subiectul activ este întotdeauna un funcţionar sau altsalariat, la traficul de influenţă, subiectul activ este un particular. Sub aspectulrezultatului, cele două infracţiuni, deşi aduc atingere aceluiaşi obiect juridic, se

deosebesc prin faptul că discreditează organele de stat sau private în mod direct(în cazul luării de mită) şi indirect (în cazul traficului de influenţă, deoarecefapta creează impresia că un funcţionar poate fi influenţat în legătur ă cu atribu-ţiile sale de serviciu).

Sub aspectul laturii subiective, la infracţiunea de trafic de influenţă su- biectul îşi dă  seama că  discreditează  un funcţionar, prin impresia ce o lasă  că acesta este influenţabil sau coruptibil; la infracţiunea de luare de mită, funcţio-narul ăşi dă seama că discreditează funcţia pe care o îndeplineşte, datorită pro- priei sale corupţii.

Dacă  funcţionarul trafica propriile sale atribuţii, obligându-se să  înde- plinească, să nu îndeplinească şi să întârzie îndeplinirea unui act privitor la în-datoririle sale de serviciu, ori să facă un act contrar acestor îndatoriri în schim- bul unor foloase necuvenite, el săvâr şeşte infracţiunea de luare de mită. Dacă însă funcţionarul se prevalează de influenţa pe care l-o confer ă fie relaţiile sale personale, fie funcţia sa pe lângă  alt funcţionar, pentru ca acesta din urmă  să facă sau să nu facă ceva în favoarea unui ter ţ, un act privitor la îndatoririle salede serviciu, el comite infracţiunea de trafic de influenţă.

 Delimitarea infrac ţ iunii de luare de mit ă de infrac ţ iunea de înşel ăciuneCriteriul în raport cu care pot fi delimitate cele două infracţiuni se refer ă 

la actul pentru a cărei îndeplinire, neîndeplinire etc., funcţionarul primeşte banisau alte foloase; dacă îndeplinirea acestui act intr ă în sfera atribuţiilor de servi-ciu ale f ă ptuitorului, fapta constituie infracţiunea de luare de mită; dacă  actul pentru a cărui îndeplinire, neîndeplinire etc., f ă ptuitorul a pretins sau a primit bani sau alte foloase nu intr ă în sfera atribuţiilor sale de serviciu, dar el a f ăcutsă creadă pe cei care i-a dat banii sau foloasele că este competent a-l îndeplini,fapta constituie infracţiunea de înşelăciune.

În practica judiciar ă, s-a considerat că fapta unui colector de deşeuri în-sărcinat cu colectarea cauciucurilor uzate şi eliberarea dovezilor de predare a

226 V.Dobrinoiu- "Traficarea funcţiei şi a influenţei în dreptul penal", p, 226

Page 201: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 201/339

  201

acestora, de a fi primit diferite sume de bani pentru a elibera asemenea adeve-rinţe unor persoane care nu au predat cauciucuri uzate, constituie infracţiuneade luare de mită şi nu cea de înşelăciune în paguba avutului obştesc227 Nu există infracţiunea de luare de mită dacă sumele primite reprezintă folosul obţinut de

inculpaţi pentru săvâr şirea infracţiunii de înşelăciune în paguba avutului obştesca decis Tribunalul Suprem în Decizia nr. 851/1979228.

10. Darea de mită Con ţ inutul legal : „ Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte fo-

loase în modurile  şi scopurile ar ătate în art. 254 C.pen.”. Aşadar, darea de mită este „ fapta aceluia care pentru a determina un func ţ ionar să îndeplinească , să nu îndeplinească  sau să  întârzie îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu, ori să facă un act contrar acestor îndatoriri, îi permite, ofer ă 

 sau d ă direct sau indirect, bani sau alte foloase care nu i se cuvin.”Infracţiunea de dare de mită  este o infracţiune în legătur ă  cu serviciulconcretizată  prin acţiunea de corupere exercitată  de un particular asupra unui„salariat sau funcţionar”.

Articolul 255 C.pen. reglementează infracţiunea de dare de mită ca fiind„promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în modurile şi scopuri-le ar ătate în art. 254 C.pen”.

În cazul dării şi al luării de mită se află faţă în faţă două acţiuni corelati-ve cărora, pe plan psihic, le corespund două poziţii subiective de asemenea con-

 jugate între ele. Acţiunilor de 'oferire ' şi de' dare ' de bani sau alte foloase, de lainfracţiunea de dare de mită, le corespunde, la luare de mită, o acţiune de ' pri-mire ', iar acţiunii de 'promitere ' a unei sume de bani ori a altui avantaj, de lacorupţia activă îi corespunde, în cazul corupţiei pasive,' acceptarea ' sau 'neres- pingerea ' promisiunii. Sub aspect subiectiv, în timp ce mituitorul tinde să-l de-termine pe cel mituit la o anume comportare în legătur ă cu îndatoririle serviciu-lui său, acesta din urmă, primind mita, acceptă în mod deliberat să aibă compor-tarea dorită de cel dintâi şi prin aceasta o atitudine dependentă faţă de corupător(mituitor).

Atât infracţiunea de luare de mită, cât şi infracţiunea de dare de mită auacelaşi obiect juridic generic, situaţie care pune în lumină caracterul interacţio-nist al infracţiunii în domeniul criminalităţii de acest fel, cât şi în cadrul norma-tivului juridic penal rezervat de legiuitor incriminării şi sancţionării faptelor decorupţie.

În ce priveşte obiectul juridic special, relaţiile sociale, legate de activita-tea de stat, a organelor şi instituţiilor sale, se pot forma, desf ăşura şi dezvolta

227 V Trib.Mun. Bucureşti, şedinţa a II-a penală, dec. 2310/1984 în Repertoriu de practică judi-

ciar ă penală pe anii 1981-1985, p. 186. 228 "Culegere de practică judiciar ă penală pe anul 1992", vol.3, Ed. Academiei Române, Bucu-reşti, 1992, p.216.

Page 202: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 202/339

  202

numai în condiţiile îndeplinirii îndatoririlor de serviciu de către funcţionari. Fă-r ă îndeplinirea acestora, funcţionarea organelor publice sau private nu ar fi po-sibilă. În cazul infracţiunilor de serviciu, accentul cade pe relaţiile sociale con-diţionate sub aspectul consecinţă, pe relaţiile sociale privitoare la desf ăşurarea

activităţii acestor organizaţii. Cerând " funcţionarilor" şi "altor salariaţi' corecti-tudine şi probitate în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, legea asigur ă acesto-ra o protecţie eficientă împotriva actelor de corupere la care ar putea fi expuşi.

Prin combaterea acţiunilor de corupere, încercate sau săvâr şite de per-soane particulare, se realizează o diminuare a sferei corupţiei active şi implicit asferei corupţiei pasive.

Deosebirea dintre luare şi dare de mită este evidenţiată de caracteristicilesubiectului activ (care poate fi orice persoana) şi elementul material. În doctri-nă, mituirea este privită ca o faptă bilaterală, la săvâr şirea căreia participă două 

 persoane(mituitorul-cel care dă şi mituitul - cel care primeşte) în scopul înde- plinirii sau încălcării obligaţiilor de serviciu, cu privire la efectuarea unui act deserviciu.

Condi  ţ ii preexistente:Obiectul infrac ţ iunii :a) obiectul juridic special   îl constituie relaţiile sociale cu privire la des-

f ăşurarea serviciului de către funcţionari sau funcţionari publici. Prin corupereafuncţionarilor publici (funcţionarilor) se pune în pericol bunul mers al activităţii persoanelor juridice private sau publice.

b) Obiectul material  – darea de mită nu are obiect material, întrucât le-gea protejează relaţia de serviciu şi legalitatea acestora. Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ  nemijlocit poate fi orice persoană  responsabilă  din

 punct de vedere juridic. Darea de mită poate fi comisă şi de un funcţionar caz încare se raportează la funcţia şi prerogativele funcţionarului mituit, ca persoană  particular ă.

b) Subiectul pasiv este orice unitate dintre cele prevăzute în art. 145 sauo persoană juridică privată în al cărui serviciu îşi desf ăşoar ă activitatea funcţio-narul căruia i se promite mita.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  poate fi realizat prin una din următoarele acţiuni,

 prevăzute alternativ în textul de lege: promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase unui funcţionar pentru a îndeplini, a nu îndeplini sau a întârziaîndeplinirea unui act referitor la îndatoririle sale de serviciu ori pentru a efectuaun act contrar acestor îndatoriri.

b) Cerin ţ e esen ţ iale. Pentru întregirea laturii obiective a infracţiunii estenecesar ă îndeplinirea următoarelor cerinţe:

- promisiunea, oferirea sau darea, să aibă ca obiect bani sau alte foloase;- banii sau foloasele primite, oferite sau date să fie necuvenite;

Page 203: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 203/339

  203

- promiterea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase să fie f ăcută an-terior îndeplinirii sau neîndeplinirii de către funcţionarul public (funcţionar) aactului privitor la îndatoririle sale de serviciu;

- actul pentru a cărui îndeplinire, neîndeplinire etc., f ă ptuitorul promite,

ofer ă sau dă bani, să fie un act privitor la îndatoririle de serviciu ale funcţiona-rului ori un act contrar acestor îndatoriri.c) Urmarea imediat ă – constă în producerea unei stări de pericol mate-

rializată prin crearea posibilităţii unei îndepliniri incorecte sau a unei neîndepli-niri a îndatoririlor de serviciu.

Între fapta săvâr şită şi rezultat, şi în cazul dării de mită, trebuie să existeo leg ătur ă de cauzalitate ,  în sensul că  tocmai activitatea de promitere, oferiresau dare de mită a creat stare de pericol pentru activitatea organizaţiilor publicesau private. Dacă  o asemenea stare de pericol pentru valorile sociale ocrotite

 prin incriminare este urmarea altor cauze (incompetenţă, superficialitate a func-ţionarului) nu se mai poate vorbi de un raport de cauzalitate specific infracţiuniide dare de mită, ci eventual de un raport de cauzalitate specific altor fapte pena-le, precum neglijenţa în serviciu.

 Latura subiectivă  – infracţiunea se comite cu inten ţ ie  directă. Laturasubiectivă include şi cerinţa unui scop urmărit de f ă ptuitor şi anume: îndeplini-rea, neîndeplinirea sau întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle deserviciu ale celui asupra căruia se comite actul de corupţie.

Cauze care exclud existen ţ a infrac ţ iunii. Potrivit art. 255 alin.(2) C.pen.,

darea de mită nu constituie infracţiune când mituitorul a fost constrâns prin ori-ce mijloace de către cel care a luat mită.Pentru a opera această cauză de exonerare se cer a fi îndeplinite urmă-

toarele cerinţe:a) cel care a dat mita, să fi fost constrâns prin orice mijloace de către cel

care a luat mită; b) iniţiativa dării de mită să apar ţină celui care promite;c) constrângerea să  fie efectivă, puternică, de natur ă  să suprime sau să 

restrângă libertatea de acţiune a persoanei;d) constrângerea trebuie să opereze înainte de promisiunea, oferirea sau

darea de bani ori alte foloase.Potrivit prevederilor art. 255 alin.(3) mituitorul nu se pedepseşte dacă 

denunţă autorităţii fapta, mai înainte ca organul de urmărire să fi fost sesizat cu privire la acea faptă. Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie celui carele-a dat în cazurile ar ătate în alin.(2) şi (3).

Constrângerea trebuie să aibă caracter real, de natur ă să suprime sau să restrângă  libertatea şi capacitatea de autodeterminare a persoanei asupra căreiae exercitată, încât să o silească la o conduită impusă sau pretinsă de mituitor.

Constrângerea trebuie să fie anterioar ă promisiunii, ofertei sau dării fo-

loaselor; dacă ar fi posterioar ă acestor acţiuni, nu s-ar mai realiza această cauză specială ce înlătur ă caracterul penal al faptei, pentru că infracţiunea se consumă anterior intervenţiei constrângerii.

Page 204: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 204/339

  204

Între constrângerea prevăzută de art. 255, alin, 2 C.pen. şi cea prevăzută de art. 46 C.pen., un prim element de deosebire îl constituie mijloacele de înf ă p-tuire a acesteia: în cazul prevăzut de art. 255 C.pen. constrângerea se realizează  prin orice mijloc de natur ă a crea în psihicul celui constrâns o presiune irezisti-

 bilă determinată de un puternic sentiment de teamă, iar în cazul prevăzut de art.46 C.pen. constrângerea constă numai în ameninţarea cu un pericol grav. Cel deal doilea element de deosebire îl constituie valoarea periclitată  prin acţiuneaf ă ptuitorului: în cazul constrângerii din art. 46 C.pen. e periclitată numai o va-loare legată de persoana omului (viaţa, sănătatea, integritatea corporală, liberta-tea); în cazul constrângerii din art. 255, alin. 2 - orice altă valoare de interes de-osebit pentru cel constrâns.

Exemple de constrângere de acest gen s-au instituit în două cauze solu-ţionate de Parchetul de pe lângă Judecătoria din Şimleul Silvaniei.

În fapt" învinuiţii faţă de care s-a dispus urmărirea penală pentru dareade mită, au efectuat excursii în Ungaria, ocazie cu care au îndeplinit funcţii deconducere de grup. Organele vamale, sub pretexte diferite, refuzau ieşirea dinţar ă  a oricărui grup de excursionişti, sau grupurile erau ţinute o perioadă  maimare de timp până li se permitea ieşirea din ţar ă. Membrii grupului au hotărât să adune bani şi bunuri spre a le oferi vameşilor pentru a li se permite trecereafrontierei." Inculpaţii au motivat că au înţeles din atitudinea vameşilor că nu vor putea trece frontiera f ăr ă acordarea unor mici" atenţii". Instanţa a considerat că,în raport cu această situaţie, a intervenit o cauză specială ce înlătur ă caracterul

 penal al faptei - constrângerea prevăzută  de alin. 2 al art. 255 C.pen. -dispunându-se scoaterea de sub urmărire penală a inculpaţilor.Faţă  de dipoziţiile art. 255, alin. 2 C.pen., precum şi ale altor tex-

te(art.194-197,318 C.pen), care folosind noţiunea de constrângere, nu se refer ă la inevitabilitatea pericolului, se poate considera că, spre deosebire de constrân-gerea morală  prevăzută  de art. 46 C.pen. în care celui constrâns nu-l r ămânenici o posibilitate de opţiune, pericolul de care este ameninţat neputând fi înlă-turat decât prin săvâr şirea infracţiunii la care este silit, în celelalte cazuri, întrecare şi cel prevăzut de art. 255 C.pen., cel constrâns ar avea, în principiu o posi- bilitate de opţiune, însă  temerea care este insuflată, starea de alarmare în care segăseşte, îl determină să opteze pentru alternativa de a ceda în faţa constrângerii.

Indiferent de aceste deosebiri, orice constrângere, atât cea prevăzută  în partea generală a Codului penal, cât şi cea specifică dării de mită, se caracteri-zează prin provocarea unui sentiment de teamă, legat de iminenta suportare aunui prejudiciu şi, generator la rândul său, a unei presiuni psihice de natur ă să înlăture posibilitatea liberei determinări şi dirijări a voinţei.

Constrângerea - cauză  specială ce înlătur ă caracterul penal al faptei dedare de mită, când este stabilită de organele judiciare, face ca fapta săvâr şită să nu constituie infracţiune şi, pe cale de consecinţă, să înlăture r ăspunderea pena-lă a celui constrâns. Această cauză se întemeiază pe lipsa tr ăsăturilor esenţialeale infracţiunii, în special a vinovăţiei. Existenţa acestei cauze speciale produce

Page 205: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 205/339

  205

efecte în personam. Numai persoanele care se găsesc într-o asemenea situaţie beneficiază de prevederile absolutorii din art. 255, alin.2 C.pen. Dacă pe par-cursul desf ăşur ării procesului penal se constată că există o astfel de cauză, acţi-unea penală nu poate fi pusă  în mişcare, sau dacă  deja acţiunea penală  a fost

 pusă  în mişcare, nu mai poate fi exercitată. Prin urmare, organele de urmărire penală sau instanţa de judecată, după caz, va dispune scoaterea de sub urmărire penală sau va pronunţa achitarea.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Darea de mită este o infracţiune de consumare anticipată. Tenta-

tiva fiind asimilată faptei consumate. Oferirea şi promisiunea constituie un în-ceput de executare a hotărârii infracţionale, fiind suficiente pentru consumareafaptei.

Pentru existenţa infracţiunii de dare de mită nu interesează dacă f ă ptui-

torul dă, ofer ă sau promite bani şi celelalte foloase direct de către el însuşi sauindirect prin intermediar. Întrucât între infracţiunile de luare de mită şi dare demită  există  o legătur ă  indisolubilă, luarea de mită  fiind de cele mai multe oriconsecinţa săvâr şirii infracţiunii de dare de mită, este indiscutabil că sfera cazu-rilor de aplicare a dispoziţiilor art. 255 C.p. nu poate fi mai restrânsă decât cea acazurilor prevăzute de art. 254 C.p. Dintre acţiunile sau inacţiunile alternative prevăzute de art. 254 - 255 C.p, doar" primirea " şi " darea " reprezintă forme perfecte. Celelalte forme, deşi imperfecte, sunt puse de lege pe acelaşi plan cuformele perfecte.

Infracţiunea poate îmbr ăca şi forma infracţiunii continuate dacă sunt în-deplinite cerinţele prevăzute la art. 41 alin.(2) C.pen. Modalit ăţ i : Infracţiunea cuprinde următoarele modalităţi normative:-  promisiunea  de bani sau foloase necuvenite unui funcţionar public

(funcţionar);-  oferirea de bani sau alte foloase necuvenite unui funcţionar public

(funcţionar);-  darea de bani sau alte foloase necuvenite unui funcţionar public (func-

ţionar). Sanc

 ţ iuni :  Pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 5 ani. Pedeapsa

complementar ă a interzicerii unor drepturi se poate aplica de către instanţă dacă  pedeapsa principală este de cel puţin 2 ani închisoare.

Conform art. 711  alin.(2) C.pen. persoana juridică  se sancţionează  cuamendă de la 5000 la 600.000 lei.

Potrivit art. 255 alin.(4) C.pen., banii, valorile sau orice alte bunuri ofe-rite ca mită se confiscă, chiar dacă oferta nu a fost urmată de acceptare. Dacă mita a fost primită, oferită  sau dată ca urmare a constrângerii, bunurile vor firestituite persoanei care le-a dat.

Cauze de nepedepsire – art. 255 alin.(3) C.pen. – Mituitorul nu se pedep-seşte dacă denunţă fapta autorităţii înainte ca organul de urmărire să fi fost sesizat.Pentru a opera această cauză de nepedepsire trebuie îndeplinite trei condiţii:

Page 206: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 206/339

  206

a) mituitorul să denunţe fapta – situaţie ce presupune ca acesta să depu-nă un denunţ în formele cerute de lege;

 b) denunţul să  fie f ăcut unei autorităţi chiar dacă  nu este competentă material [(obligaţia autorităţii prim sesizate este de a sesiza organul de urmărire

competent (parchetul)];c) denunţul să fie f ăcut înainte ca organul de urmărire penală să fi fostsesizat.

Potrivit art. 255, alin. 3 C.p. "mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă autorităţii fapta mai Înainte ca organul de urmărire să fi fost sesizat pentru aceainfracţiune".Impunitatea acordată autodenunţătorului este menită să înlesnească şi să accelereze represiunea prin prompta descoperire a faptelor şi identificare a persoanelor care au primit mita. Autodenunţarea, deşi este similar ă cu recunoaş-terea, are totuşi un conţinut diferit. Similitudinea rezultă din faptul că, atât încazul autodenunţării, cât şi al recunoaşterii, autorul dezvăluie autorităţilor pro- pria faptă; dar în cazul autodenunţării, autorul dezvăluie fapta săvâr şită de el din proprie iniţiativă şi în mod spontan, f ăr ă a fi provocat la aceasta de către autori-tăţi, pe când în cazul recunoaşterii, dezvăluirea este întotdeauna determinată deintervenţia organului de urmărire penală şi, de cele mai multe ori, datorită pre-zenţei unor probe care fac inutilă  tăgăduirea. Legiuitorul şi-a manifestat f ăr ă echivoc intenţia de a excepta de la favoarea nepedepsirii pe cei care au recunos-cut fapta dar nu au denunţat-o, prin folosirea termenului "denuntă"229.

Denunţul poate fi f ăcut în orice formă: un denunţ propriu-zis sau o sim- plă declaraţie în faţa organului de urmărire penală etc. Esenţial este ca acest de-

nunţ să fi avut loc înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu pri-vire la fapta de mituire. Un denunţ f ăcut după acest moment nu exonerează de pedeapsă. Mituitorul beneficiază de impunitate şi când autodenunţul s-a produsîn timpul când se efectuau actele premergătoare potrivit art. 224, C.p.p, sau în perioada când se încheiau acte de constatare potrivit art. 214-215 C.p.p., atâtactele premergătoare cât şi actele de constatare fiind anterioare sesizării organe-lor judiciare. În momentul efectuării actelor premergătoare, existenţa infracţiu-nii sau identitatea f ă ptuitorului nu este deplin conturată, deci autodenunţul mi-tuitorului în acest moment ar putea contribui la stabilirea lor; pentru că  legea

condiţionează  impunitatea mituitorului de împrejurarea ca denunţul să  se pro-ducă anterior sesizării organelor de urmărire penală ( act procesual care precedeefectuarea actelor premergătoare ) rezultă că mituitorul a denunţat fapta în tim- pul efectuării actelor premergătoare, cauza de nepedepsire prevăzută  de art.255, alin. 3 C.p. nu poate opera.

În cazul în care mituitorul denunţă  fapta autorităţii în termenul stabilitde lege, se va pronunţa în faza urmăririi penale încetarea urmăririi în baza art.11, pct. 1, lit. c C.p.p, combinat cu art. 255, alin. 3 C.p. iar în faza judecăţii, în-cetarea procesului penal, potrivit art. 11, pct. 2, lit. b C.p.p, combinat cu art.

255, alin. 3 C.p.229 V.Dobrinoiu, opera citată, p. 236 

Page 207: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 207/339

  207

Art. 255 C.p. acordă  beneficiul impunităţii numai autodenunţătorului prin faptul că această cauză de impunitate e cuprinsă  în textul art. 255, alin. 3C.p. se poate trage concluzia că fapta vizată prin denunţ nu poate fi decât dareade mită, deci pentru ca această cauză de impunitate să opereze, se cere să existe

o autodenunţare, nu neapărat şi denunţarea faptei corelative, de luare de mită,deşi corelaţia dintre cele două fapte va face ca din autodenunţarea mituitoruluisă rezulte şi fapta celui mituit.

9. Primirea de foloase necuveniteCon ţ inutul legal : „ Primirea de către un func ţ ionar, direct sau indirect

de bani, ori de alte foloase, după ce a îndeplinit un act în virtutea func ţ iei sale şi la care era obligat în temeiul acesteia” (art. 256 C.pen.). Prin Legea nr.78/2001 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie a

fost extinsă sfera de aplicare a infracţiunilor prevăzute de Codul penal în sensulcă prevederile art. 256 C.pen. se aplică şi managerilor, directorilor, administra-torilor şi cenzorilor societăţilor comerciale, companiilor, regiilor autonome şioricăror alţi agenţi economici.

Deşi se aseamănă cu infracţiunea de luare de mită, fapta nu este la fel degravă, întrucât în cazul acestei infracţiuni, funcţionarul primeşte foloasele după ce a îndeplinit actul în conformitate cu legea f ăr ă a exercita vreo constrângereasupra beneficiarului actului şi f ăr ă să fi existat o înţelegere sau acceptare ante-rioar ă, dacă a existat o astfel de înţelegere, fapta constituie infracţiunea de luare

de mită. Actul înf ă ptuit de funcţionar şi pentru care primeşte foloase necuveniteeste întotdeauna executat în conformitate cu legea, în caz contrar fapta va aveaaltă încadrare juridică.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  îl reprezintă relaţiile sociale referitoare la ac-

tivitatea de serviciu care presupune îndeplinirea cu bună credinţă şi corectitudi-ne, de către funcţionari a obligaţiilor de serviciu.

b) Obiectul material  – deşi de regulă acesta lipseşte, infracţiunea poateavea în unele cazuri un astfel de obiect (banii şi bunurile dobândite prin săvâr şi-rea infracţiunii (în sensul art. 118 alin.(1) C.pen. se confiscă conform art. 256C.pen.).

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiectul activ este calificat, având calitatea de funcţionar public sau

funcţionar (funcţionari ai administraţiei publice, medici, farmacişti, profesori etc.).Participaţia penală este posibilă în toate formele sale. În caz de coautorat

este necesar ca f ă ptuitorii să aibă calitatea specială cerută de lege (funcţionari).b) Subiectul pasiv poate fi un organ sau o instituţie de stat, o unitate din

cele prevăzute la art. 145 C.pen., precum şi orice altă persoană juridică unde-şidesf ăşoar ă activitatea funcţionarul public sau funcţionarul care primeşte foloa-sele necuvenite.

Page 208: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 208/339

  208

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material   contă  într-o ac ţ iune de primire a unor bani sau

foloase de către un funcţionar, după ce a îndeplinit un act   în virtutea funcţiei

sale şi a obligaţiilor de serviciu. Primirea înseamnă o acţiune de împosedare afuncţionarului cu bani sau bunuri fie în mod direct sau indirect prin intermedi-ari. Dacă autorul primeşte bani înainte de îndeplinirea actului fapta este luare demită. De asemenea fapta este luare de mită şi nu primire de foloase necuvenite,dacă banii sau foloasele sunt primite după îndeplinirea actului în baza unei înţe-legeri prealabile.

b) Cerin ţ e esen ţ iale: Pentru a exista infracţiunea de la art. 256 C.pen.trebuie îndeplinite următoarele cerinţe:

- în primul rând, banii sau foloasele primite să fie necuvenite;

- în al doilea rând, banii, bunurile sau foloase primite de func ţionar să serealizeze după ce acesta a îndeplinit un act conform obliga ţ iilor sale de servi-ciu; f ăr ă să fi existat anterior vreo înţelegere între ei. Înţelegerea nu trebuie să existe nici în momentul efectuării actului.

c) Urmarea periculoasă, constă într-o stare de pericol pentru unitatea destat, autoritatea publică sau persoana juridică cu care funcţionarul se află în re-laţii de serviciu.

d) Fiind o infracţiune de pericol, leg ătura de cauzalitate rezultă din în-săşi materialitatea faptei.

 Latura subiectivă – Forma de vinovăţie este inten ţ ia directă, f ă ptuitoruldoreşte să  primească  banii sau foloasele după  îndeplinirea actului la care eraobligat potrivit funcţiei, ştiind că acestea nu i se cuvin.

Forme: Tentativa deşi posibilă, nu se pedepseşte. Consumarea faptei areloc în momentul în care funcţionarul primeşte banii sau foloasele necuvenite.

 Sanc ţ iuni : Primirea de foloase necuvenite se pedepseşte cu închisoarede la 6 luni la 5 ani. Potrivit alin.(2) art. 256 C.pen., banii, bunurile sau valorile primite se confiscă, iar dacă nu se găsesc f ă ptuitorul este obligat la plata echiva-lentului lor în bani.

10. Traficul de influenţă Con ţ inutul legal : „ Primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori

acceptarea de promisiuni de daruri direct sau indirect, pentru sine sau pentrualtul, săvâr  şit ă de către o persoană care are influen ţă sau lasă să se cread ă că are influen ţă  asuprea unui func ţ ionar, pentru a-l determina să  facă  ori să nu facă un act ce intr ă în atribu ţ iile sale de serviciu” (art.257 C.pen.).

Această infracţiune a fost inclusă în capitolul „Infracţiuni de serviciu sauîn legătur ă cu serviciul”, întrucât chiar dacă nu este în mod nemijlocit legată deactivitatea de serviciu, îşi r ăsfrânge efectele negative asupra acesteia, creândsuspiciuni cu privire la funcţionarii publici sau funcţionarii ce pot fi corupţi sauinfluenţaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Page 209: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 209/339

  209

Traficul de influenţă reprezintă o formă indirectă a activităţii autorităţi-lor sau instituţiilor statului, prin care se creează suspiciunea că  funcţionarii ar putea fi corupţi prin influenţa ce s-ar exercita asupra lor de către persoane influente.

Prin natura sa, traficul de influenţă reprezintă o negociere, o târguire, o

vânzare a influenţei pe care o are sau o lasă să se creadă că o are o persoană pelângă un funcţionar public prin aceea că, în schimbul folosului sau avantajuluimaterial se asigur ă că se intervine în interesul ter ţului cu care se încheie această înţelegere.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  este reprezentat de relaţiile sociale privitoare

la desf ăşurarea activităţii unităţilor sau instituţiilor publice .b) Obiectul material  – nu există, banii sau foloasele pretinse sau primite

de subiectul activ constituind lucruri date pentru săvâr şirea infracţiunii, care vorfi supuse confiscării speciale (produsul infracţiunii). Acceptarea de daruri estecuprinsă în modalitatea primirii de foloase.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ  poate fi orice persoană  care are influenţă  sau lasă  se

creadă  că are influenţă asupra unui funcţionar public (funcţionar) – aceste as- pecte nefiind condiţii ale subiectului infracţiunii, ci mijloace prin care aceastase săvâr şeşte230.

De cele mai multe ori, subiectul activ invocă influenţa pe care o are asu-

 pra unui funcţionar public (funcţionar) prin rude, cunoştinţe, prieteni, colegi deşcoală sau orice alte persoane care în unele situaţii nici măcar nu-l cunosc per-sonal sau dacă îl cunosc nu au nici un fel de relaţii cu acesta.

În prezent, fapta cumpăr ătorului de influenţă  este sancţionată  în art. 61 din Legea nr. 78/2000: „Constituie infracţiune, promisiunea, oferirea sau dareade bani, daruri ori alte foloase, direct sau indirect, unei persoane care are influ-enţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar, pentru a-l de-termina să facă ori să nu facă un act ce intr ă în atribuţiile sale de serviciu”.

Participaţia penală este posibilă în toate formele sale. Dacă subiectul ac-tiv după ce pretinde bani sau foloase în scopurile ar ătate de art. 257 C.pen., fo-loseşte o altă persoană, un intermediar pentru a primi banii sau foloasele respective,intermediarul are calitatea de complice la infracţiunea de trafic de influenţă.231 

b) Subiect pasiv este în primul rând, instituţia de stat sau o unitate dincele la care se refer ă art. 145 C.pen. sau orice altă persoană juridică în al căruiserviciu se află funcţionarul.

În secundar, subiect pasiv este chiar funcţionarul a cărui imagine a fost prejudiciată prin săvâr şirea faptei.

230 A.Boroi., op..cit., pag. 365.231 Vezi Gh.Nistoreanu şi colab., op..cit., pag. 366.

Page 210: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 210/339

  210

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  se realizează prin trei ac ţ iuni de traficare a influ-

enţei distincte:  primire; pretindere sau acceptare de bani, daruri în mod directsau indirect în vederea determinării unui funcţionar să facă ori să nu facă un actce intr ă în sfera obligaţiilor sale de serviciu.

-  primirea, presupune activitatea de luare de către f ă ptuitor a unei sumede bani sau bunuri în mod direct sau indirect prin intermediul altei persoane;

-  pretinderea, presupune formularea unei cereri în mod expres sau tacitdin partea subiectului activ, de a i se da bani sau bunuri232;

-  acceptarea de promisiuni sau daruri presupune manifestarea acorduluicu privire la promisiunile f ăcute de cumpăr ătorului de influenţă. Toate cele treimodalităţi ale elementului material se pot săvâr şi în mod direct sau indirect câtşi „pentru altul” – altul fiind chiar funcţionarul ce urmează  a efectua actul de

care este interesat cumpăr ătorul de influenţă, soţul, copilul, o rudă sau un prieten.Atunci când cumpăr ătorul de influenţă a ştiut de la început că banii vorajunge la funcţionar, nu mai suntem în prezenţa acestei infracţiuni – „pretinsulcumpăr ător” va r ăspunde pentru dare de mită; „traficantul” va fi complice; iarfuncţionarul va r ăspunde pentru luare de mită. Iniţiativa comiterii traficului deinfluenţă o poate avea atât subiectul activ cât şi cumpăr ătorul de influenţă.

b) Pentru întregirea laturii obiective este necesar a fi îndeplinite urmă-toarele:

- f ă ptuitorul să aibă o influenţă reală sau să lase să se creadă că are in-fluenţă pe lângă un funcţionar public (funcţionar).

Faptul de a lăsa să se creadă că are influenţă pe lângă un funcţionar , pecare f ă ptuitorul în realitate nu o are, prezintă tr ăsătura de înşelăciune, care însă se absoarbe în conţinutul infracţiunii de trafic de influenţă.

Prin a avea influen ţă se înţelege a fi în anumite raporturi cu funcţionarul. A l ă sa să se cread ă că are influen ţă, înseamnă a crea cumpăr ătorului de

influenţă falsa impresie că se bucur ă de încrederea acelui funcţionar.De regulă, funcţionarul nu cunoaşte activitatea traficantului referitoare

la atribuţiile sale de serviciu. În caz contrar, fapta sa va constitui complicitate latrafic de influenţă, cu condiţia să săvâr şească şi acte de ajutor, morale sau mate-

riale, a traficului de influenţă respectiv

233

 Fapta există chiar dacă funcţionarul pe lângă care ar urma să se intervină este neindividualizat de f ă ptuitor.

Dacă funcţionarul nu are în competenţă  îndeplinirea actului care îl intere-sează pe cumpăr ătorul de influenţă, subiectul activ va r ăspunde pentru înşelăciune.

- a doua cerinţă constă în „promisiunea subiectului activ de a interveni pe lângă  un funcţionar public (funcţionar)”. Pentru existenţa infracţiunii estenecesar ca instituţia din care face parte funcţionarul să aibă competenţa funcţio-nală de a înf ă ptui actul solicitat;

232 A.Boroi., op..cit., pag. 366.233 A se vedea C. Bulai şi colectiv.., op..cit., pag. 513.

Page 211: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 211/339

  211

- a treia cerinţă, constă în aceea că „acţiunea ce constituie elementul ma-terial al traficului de influenţă să fie realizată mai înainte ca func ţ ionarul să fiîndeplinit actul  care îl interesează pe cumpăr ătorul de influenţă sau cel târziu întimpul îndeplinirii acestuia. În caz contrar se va reţine infracţiunea de înşelăciune.

Actul pentru care se promite intervenţia trebuie să intre în sfera atribuţii-lor de serviciu ale funcţionarului.În cazul faptei „cumpăr ătorului de influenţă”, elementul material se pre-

zintă sub forma a trei acţiuni:-  promisiunea – înseamnă angajamentul unei persoane de a da în viitor

 bani sau foloase traficantului de influenţă. Se poate face în mod direct (verbal)sau indirect;

- oferirea presupune etalarea, înf ăţişarea unor bunuri sau obiecte trafi-cantului, urmând ca acesta să le primească după ce funcţionarul îndeplineşte sau

nu actul;- darea de bani sau foloase constă  în acţiunea cumpăr ătorului de influ-enţă de a remite traficantului aceste valori.

Pentru întregirea laturii obiective în acest caz se cer îndeplinite următoa-rele cerin ţ e esen ţ iale: 

- promisiunea, oferirea sau darea, să aibă ca obiect bani, daruri sau altefoloase;

- banii sau foloasele date sau primite să fie necuvenite;- promisiunea, oferirea sau darea de bani să aibă loc mai înainte ca func-

ţionarul să îndeplinească actul.Este irelevant dacă intervenţia promisă a avut loc sau nu.c) Urmarea imediat ă constă în starea de pericol care se creează în legă-

tur ă cu bunul mers al unui organ, instituţie de stat sau unitate din cele la care serefer ă art. 145 C.pen.

 Forma de vinovăţ ie  cu care se comite această  infracţiune este inten ţ iadirect ă, calificată prin scop.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: actele pregătitoare şi tentativa nu sunt incriminate. Infracţiunea

se consumă în momentul în care f ă ptuitorul primeşte daruri sau alte foloase. Modalit ăţ i : Există trei modalităţi normative ale infracţiunii: primirea ori

 pretinderea de bani sau alte foloase, acceptarea de promisiuni privind banii saualte foloase şi acceptarea de daruri.

 Sanc ţ iuni : Traficul de influenţă se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la10 ani. Potrivit Legii nr. 78/2000, art. 7, pct.3 dacă  traficul de influenţă a fostsăvâr şit de o persoană care are atribuţii de constatare a contravenţiilor, urmăriresau judecarea infracţiunilor, maximul pedepsei se majorează cu 2 ani.

Dacă fapta este săvâr şită de către „alţi funcţionari” şi nu de funcţionari publici maximul pedepsei se reduce cu 1\3 potrivit art. 258 C.pen.

Banii, valorile sau orice alte bunuri s confiscă  potrivit art.257 alin.2C.pen.

Page 212: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 212/339

  212

 B. INFRAC Ţ  IUNI CARE ÎMPIEDIC  Ă  ÎNF  Ă  PTUIREA JUSTI Ţ  IEI

Infracţiunile care împiedică  înf ă ptuirea justiţiei formează  o grupă  dis-tinctă, care cuprinde faptele de pericol social săvâr şite pe parcursul activităţii

 judiciare, prin nesocotirea unor obligaţii procesuale sau a unor instituţii proce-suale, împiedicând astfel înf ă ptuirea actului de justiţie.Infracţiunile contra justiţiei sunt infracţiuni de pericol şi nu de rezultat.Sunt infracţiuni de pericol deoarece sunt considerate de legiuitor ca fiind

consumate când s-a creat pericolul care aduce atingere înf ă ptuirii justiţiei şi nucând s-a lezat justiţia234.

În sens larg, prin justiţie se înţelege activitatea tuturor organelor carecontribuie la bunul mers al justiţiei(organele de urmărire penală, instanţele ju-decătoreşti sau activitatea executorilor judecătoreşti).

Justiţia este o formă fundamentală de realizare a puterii de stat ce constă în soluţionarea pricinilor civile, penale, administrative, prin aplicarea legii încauze concrete.

Faptele penale prin care se aduce atingere activităţii de înf ă ptuire a justi-ţiei, sunt manifestări antisociale care lovesc în ordinea socială.

1. Denunţarea calomnioasă Con ţ inutul legal: Faptă prevăzută în art. 259 C.pen. şi constă în „învinu-

irea mincinoasă f ăcut ă prin denun ţ  sau plângere, cu privire la săvâr  şirea unei

infrac ţ iuni de către o anumit ă persoană” alin.(1). Fapta este mai gravă , dacă  se realizează prin „producerea sau ticluirea de probe mincinoase, în sprijinulunei învinuiri nedrepte”.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul juridic:a) Obiectul juridic special  este reprezentat de relaţiile sociale care pre-

supun buna credinţă a celor care fac sesizări în faţa organelor judiciare sau par-ticipă la activitatea de administrare a probelor. Ca obiect juridic secundar întâl-nim acele relaţii sociale privind onoarea, demnitatea şi chiar libertatea persoaneiîmpotriva căreia este îndreptată  plângerea sau denunţul ori contra căreia suntticluite sau produse probele.

Aşadar, obiectul juridic al acestei infracţiuni este complex, deoarece în primul rând valoarea protejată de textul de lege este activitatea de justiţie, res- pectiv justiţia penală. Pe lângă obiectul juridic principal, în subsidiar, este pro-tejată şi altă valoare socială, respectiv libertatea sau demnitatea persoanei fiziceacuzată în mod mincinos că ar fi săvâr şit o infracţiune.

b) Obiectul material  – nu există – plângerea, denunţul sau probele măs-luite reprezintă mijloace prin care se comite infracţiunea.

234 A se vedea A. Filipaş.., op..cit., pag. 454.

Page 213: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 213/339

  213

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ poate fi orice persoană fizică, nefiind individualizat de

legiuitor. Participaţia penală este posibilă în toate cele trei forme.b) Subiectul pasiv este lezat de obiectul infracţiunii, aşadar există două 

subiecte pasive. Există în primul rând un  subiect pasiv principal  reprezentat destat prin organele sale judiciare a căror activitate este periclitată şi pusă în peri-col prin săvâr şirea infracţiunii, iar în al doilea rând,  subiectul pasiv secundar  este persoana fizică împotriva căreia s-a f ăcut plângerea, denunţul mincinos oriau fost ticluite probele mincinoase.

Subiectul pasiv secundar este o ’’anumită persoană’’, ceea ce înseamnă că acesta este individualizat pe baza elementelor conţinute de plângerea sau de-nunţul mincinos.

Denunţul nu va atrage r ăspunderea penală pentru f ă ptuitor dacă  acesta

nu a nominalizat o anumită persoană.Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  constă  într-o ac ţ iune de învinuire mincinoasă  a

unei persoane de comiterea unei infracţiuni iar în condiţiile alin.(2), în acţiuneade producere sau ticluirea de probe mincinoase.

 A învinui mincinos o persoană înseamnă a acuza pe cineva, a-i pune în sar-cină ceva ce nu a f ăcut sau ceva ce nu există, numai prin plângere sau denunţ.

b) Cerin ţ e esen ţ iale – învinuirea mincinoasă, pentru a constitui element

material al infracţiunii, trebuie  să  aibă  ca obiect o infrac ţ iune. Denunţul sau plângerea să se refere la comiterea unei infracţiuni. Nu se va reţine infracţiuneade denunţare calomnioasă dacă plângerea sau denunţul privesc o faptă de altă natur ă (contravenţie, faptă administrativă sau de natur ă civilă).

- învinuirea trebuie să privească o persoană determinat ă care să poată fiidentificată de organele care primesc sesizarea;

- învinuirea mincinoasă să se facă prin denun ţ  scris sau plângere. Când plângerea sau denunţul este f ăcută de o persoană  juridică, r ăspunderea penală va opera faţă de persoanele fizice responsabile în mod direct de redactarea şisemnarea denunţului sau plângerii;

- plângerea sau denunţul trebuie adresate instituţiilor de stat competentesă primească sesizările cetăţenilor cu condiţia ca acestea să ajungă la organul decercetare penală competent să efectueze urmărirea penală.

În varianta prevăzută de alin.(2) art. 259 C.pen., elementul material se prezintă sub forma producerii sau ticluirii de probe mincinoase.

 Prin producerea de probe mincinoase, înţelegem prezentarea acestora înfaţa organelor judiciare cu prilejul probaţiunii faptei penale. Această formă dedenunţ calomnios se poate comite în orice fază a procesului penal.

 A ticlui probe, înseamnă a născoci, a fabrica probe inexistente urmată de prezentarea lor în faţa organelor judiciare.

Page 214: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 214/339

  214

Dacă prin acelaşi denunţ sunt acuzate mai multe persoane ce pot fi iden-tificate pe baza elementelor conţinute în actul de sesizare, vor exista tot atâteainfracţiuni de denunţare calomnioasă câţi subiecţi pasivi adiacenţi sunt, fapteleintrând în concurs.

c) Urmarea periculoasă, constă în crearea stării de pericol pentru înf ă p-tuirea justiţiei, întrucât prin această infracţiune se pot provoca grave erori judi-ciare. De asemenea există  şi o urmare socialmente periculoasă  secundar ă, ceconstă în lezarea onoarei şi demnităţii persoanei învinuite pe nedrept prin plân-gerea sau denunţul mincinos.

 Latura subiectivă: Forma de vinovăţie cu care se săvâr şeşte infracţiuneaeste inten ţ ia directă sau indirectă. De cele mai multe ori fapta se săvâr şeşte cuinten ţ ie  directă, f ă ptuitorul care produce probele mincinoase urmăreşte să  le prezinte în faţa organelor judiciare cunoscând că nu sunt adevărate.

 Nucleul vinovăţiei îl reprezintă  reaua-credinţă  cu care f ă ptuitorul faceînvinuirea mincinoasă ori ticluieşte probe neadevărate în sprijinul unei astfel deînvinuiri. Reaua-credinţă trebuie dovedită de către organele de anchetă. Săvâr şi-rea faptei din culpă nu este incriminată.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Tentativa nu este incriminată, infracţiunea se consumă  în mo-

mentul în care denunţul, plângerea sau probele mincinoase sunt aduse la cunoş-tinţa organelor judiciare competente.

 Modalit ăţ i : Există două modalităţi : modalitatea simplă alin.(1) şi moda-

litatea asimilată alin.(2) art. 259 C.pen. Sanc ţ iuni : Pentru varianta prevăzută  în art. 259 alin.(1) pedeapsa esteînchisoarea de la 6 luni la 3 ani – iar în cazul alin.(2) – închisoarea de la 1 la 5ani. Persoana juridică  se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 600.000 lei – potrivit art. 711 alin.(2). C.pen.

În alin. (3) art. 259 C.pen. este prevăzută şi o circumstanţă atenuată le-gală specială: Dacă cel ce a săvâr şit fapta declar ă înainte de a fi pusă în mişcareacţiunea penală faţă de cel împotriva căruia s-a f ăcut denunţul sau a fost depusă  plângerea ori împotriva căruia s-au produs probele, că  denunţul, probele sau plângerea sunt mincinoase, pedeapsa se reduce conform art. 76 C.pen.

Acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.

2. Mărturia mincinoasă Con ţ inutul legal  (art. 260 C.pen.). „ Fapta martorului care într-o cauză 

 penal ă , civil ă , disciplinar ă sau în orice alt ă  cauză  în care se ascult ă martori, face afirma ţ ii mincinoase sau nu spune tot ce  ştie privitor la împrejur ările esen- ţ iale asupra cărora a fost întrebat. Aceste dispozi ţ ii se aplică în mod corespun- zător  şi expertului sau interpretului alin.(4)”. 

Săvâr şirea de către martori, exper ţi sau interpreţi a unor astfel de fapteaduce atingere bunei desf ăşur ări a activităţii de înf ă ptuire a justiţiei, prin indu-cerea în eroare a organelor judiciare în stabilirea adevărului.

Page 215: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 215/339

  215

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  îl reprezintă relaţiile sociale referitoare la în-

f ă ptuirea justiţiei care reclamă obiectivitate şi sinceritate din partea celor ascul-

taţi ca martori ori folosiţi ca exper ţi sau interpreţi pentru stabilirea adevărului încauzele penale, civile, disciplinare sau în orice altă cauză în care sunt ascultaţimartori sau folosiţi exper ţi ori interpreţi. Poate exista şi un obiect juridic secun-dar, constând în relaţiile sociale referitoare la demnitatea sau libertatea persoanei.

b) Infracţiunea de mărturie mincinoasă este lipsită de obiectul material  , deoarece acţiunea infracţională  nu este îndreptată  asupra unui bun sau a unei persoane.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ poate fi persoana care are calitatea de martor, expert sau

interpret – deci este calificat. Calitatea subiectului activ este determinată de unraport juridic procesual dintre organul judiciar şi persoana ascultată.Explicaţia unor termeni: Martor  este persoana care are cunoştinţă despre vreo faptă sau împreju-

rare de natur ă să servească la aflarea adevărului în procesul penal şi care poatefi ascultată  în acest scop de organele judiciare.235  Pentru a avea calitatea de„martor” trebuie întrunite cumulativ următoarele condiţii: să fie început un pro-ces penal; persoana fizică să cunoască fapte sau împrejur ări care să servească laaflarea adevărului în procesul respectiv; să declare acest lucru în faţa organelor

 judiciare. Expert  – persoana care posedă cunoştinţe temeinice de specialitate într-un anumit domeniu şi a cărei atribuţie de serviciu constă în efectuarea experti-zelor (medico-legale, tehnice, contabile etc.).

 Interpret  – persoană chemată în procesul penal pentru a servi ca traducă-tor când vreuna din păr ţi sau o altă persoană ce urmează  a fi ascultată nu cu-noaşte limba română, iar organul judiciar nu are posibilitatea de a se înţelege cuaceasta sau când înscrisurile aflate la dosarul cauzei sunt redactate într-o altă limbă.236 

În general, infracţiunea de mărturie mincinoasă, prin natura ei exclude participaţia penală sub forma coautoratului; instigator sau complice poate fi ori-ce persoană. În unele situaţii coautoratul este posibil când anumite expertizesunt efectuate de mai mulţi exper ţi care în baza unei înţelegeri prealabile menţi-onează date neconforme cu realitatea în raportul de expertiză.

b) Subiect pasiv: Distingem statul ca subiect pasiv principal reprezentatde instituţiile sale specializate, iar ca subiect pasiv secundar persoana fizică sau juridică parte în proces ale cărei interese au fost periclitate.

235 G.Antoniu şi colectiv – Dicţionar de procedur ă penală, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,Bucureşti, 1988.236 G.Antoniu şi colectiv, op..cit., pag. 137.

Page 216: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 216/339

  216

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material . În formă tipică, mărturia mincinoasă se realizea-

ză sub aspectul elementului material, prin fapta martorului care într-o cauză pe-

nală, civilă, disciplinar ă  sau orice altă  cauză  în care se ascultă  martori, faceafirma ţ ii mincinoase sau nu spune tot ce ştie privitor la împrejur ările esenţialeasupra cărora a fost întrebat.

„ A face afirma ţ ii mincinoase” înseamnă a face afirmaţii nesincere nea-devărate în legătur ă cu realitatea.

„ A nu spune tot ce  ştie” – înseamnă a omite, a ascunde unele aspecte pecare le cunoaşte în legătur ă cu cauza în care este ascultat.

„Cauza penal ă” priveşte dosarul care are ca obiect săvâr şirea unei in-fracţiuni aflată în curs de urmărire penală sau de judecată.

„Cauză civil ă” ţine de desf ăşurarea unui proces civil în faţa unei instanţe judecătoreşti.b) Pentru existenţa infracţiunii de mărturie mincinoasă trebuie îndeplini-

te cumulativ următoarele cerin ţ e:- afirmaţia mincinoasă  sau omisiunea de a nu spune tot ce ştie, să  pri-

vească „împrejur ări esenţiale” pentru cauză;Prin ’’împrejur ări esen ţ iale’’   înţelegem împrejur ările de care depind

fondul cauzei, aspecte care contribuie la aflarea adevărului.Minciuna martorului trebuie să aibă  legătur ă cu o împrejurare esenţială 

asupra căreia a fost întrebat de către organul judiciar.- martorul, expertul sau interpretul „să fi fost întrebat” asupra acelor îm- prejur ări.

c) Urmarea imediat ă – crearea unei stări de pericol pentru desf ăşurareanormală a activităţii de înf ă ptuire a justiţiei. Se produce o vătămare efectivă a justiţiei, când pe baza mărturiei mincinoase, instanţa a pronunţat o hotărâre ju-decătorească nedreaptă.

d) Leg ătura de cauzalitate. Între acţiunea de a face afirmaţii mincinoasesau între omisiunea de a nu spune tot ce ştie şi urmarea imediată (starea de peri-col) există întotdeauna o legătur ă de cauzalitate.

 Latura subiectivă: Forma de vinovăţie este inten ţ ia directă sau indirec-tă.Fapta se comite cu intenţie , pentru că este vorba de o depoziţie mincinoasă.

 Nu se cere existenţa vreunui motiv sau scop special.Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuni  Forme: Tentativa nu se pedepseşte. Infracţiunea se consumă în momen-

tul în care martorul, expertul sau interpretul semnează depoziţia f ăcută  în faţaorganului judiciar. În cazul raportului de expertiză  sau a traducerii scrise, in-fracţiunea se consumă când aceste documente sunt depuse la organul care a dis- pus efectuarea lor. Infracţiunea este continuată în cazul în care acelaşi martor îşimenţine aceeaşi declaraţie în diferitele faze ale procesului penal.

Page 217: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 217/339

  217

 Modalit ăţ i :  Există  o modalitate tipică  prevăzută  de alin.)1) art. 260C.pen. şi o modalitate asimilată atunci când este săvâr şită de expert sau inter- pret – art. 260 alin.(4) C.pen.

 Sanc ţ iuni : Închisoarea de la 1 la 5 ani. Potrivit art. 711 C.pen. persoana

 juridică se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 600.000 lei.Cauz ă de nepedepsire: Potrivit alin.(2) din art. 260 C.pen. fapta prevă-zută la alin.(1) nu se pedepseşte dacă în cauzele penale mai înainte de a se pro-duce arestarea inculpatului ori mai înainte de pronunţarea unei hotărâri judecă-toreşti, martorul îşi retrage mărturia mincinoasă.

Reducerea pedepsei operează în situaţia prevăzută de alin.(3) dacă retra-gerea mărturiei a intervenit în cauzele penale după  arestarea inculpatului saudupă ce s-a pronunţat o hotărâre sau s-a dat o altă soluţie ca urmare a mărturieimincinoase, instanţa va reduce pedeapsa conform art. 76 C.pen.

3. Încercarea de a determina mărturia mincinoasă Con ţ inutul legal : „ Încercarea de a determina o persoană  prin con-

 strângere sau corupere să dea declara ţ ii mincinoase într-o cauză penal ă , civi-l ă , disciplinar ă  sau în orice alt ă  cauză  în care se ascult ă  martori – art. 261alin.(1) C.pen. Dispozi ţ iile de mai sus se aplică  şi în cazul în care fapta este săvâr  şit ă fa ţă de un expert sau interpret .”

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :

a) Obiectul juridic special  îl reprezintă relaţiile sociale referitoare la în-f ă ptuirea justiţiei, activitate incompatibilă cu săvâr şirea unor acte de constrân-gere sau corupere împotriva martorilor, exper ţilor sau interpreţilor, pentru a-idetermina la mărturie mincinoasă  în cauzele penale, civile, disciplinare sau înalte cauze în care se ascultă martori. În subsidiar sunt încălcate şi relaţiile socia-le referitoare la integritatea corporală sau libertatea morală a persoanelor.

b) Obiectul material  – Se poate vorbi de obiect material, când fapta serealizează prin constrângerea fizică a martorului, expertului sau interpretului –acesta fiind corpul victimei. Dacă  infracţiunea se realizează  prin corupere nuexistă obiect material.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiectul activ este necircumstanţiat, din afara justiţiei şi poate fi ori-

ce persoană, participaţia penală fiind posibilă în oricare dintre formele sale (co-autorat, complicitate, instigare).

b) Subiectul pasiv  este persoana asupra căreia s-au săvâr şit actele deconstrângere ori s-au desf ăşurat actele de corupere şi are calitatea de martor ex- pert sau interpret.

Con ţ inutul constitutiv:a) Elementul material  – fiind o infracţiune comisivă acesta este repre-

zentat de o acţiune (încercarea subiectului activ de a determina o persoană  să dea o declaraţie mincinoasă, să facă o expertiză ori o traducere incorectă într-o

Page 218: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 218/339

  218

cauză penală, civilă, disciplinar ă etc.). După cum rezultă din denumirea infrac-ţiunii, ac ţ iunea f ă ptuitorului care încearcă să determine o persoană la a săvâr şimărturia mincinoasă, trebuie să  r ămână  f ăr ă rezultat  – adică acea persoană  să nu-şi însuşească  rezoluţia infracţională  – fiind vorba de instigare nereuşită  la

infracţiunea de mărturie mincinoasă.Acţiunea de a determina martorul, expertul sau interpretul de a aveaconduita impusă de subiectul activ, să fie f ăcută prin constrângere sau corupe-re. Constrângerea poate fi de natur ă fizică sau morală. Cea fizică se poate reali-za prin lovire sau vătămare corporală iar constrângerea morală prin ameninţare.

Coruperea se poate realiza prin oferirea de bani, daruri sau alte foloase. Nu interesează dacă au fost sau nu acceptate.

b) Cerin ţ a esen ţ ial ă necesar ă existenţei laturii obiective a acestei infrac-ţiuni este aceea ca activitatea de constrângere sau corupere să se desf ăşoare cu

 privire la un martor, expert sau interpret.c) Urmarea imediat ă. Acţiunea de a încerca determinarea unei persoanela săvâr şirea infracţiunii de mărturie mincinoasă  are ca rezultat crearea uneistări de pericol pentru desf ăşurarea normală a activităţii de înf ă ptuire a justiţiei.Pericolul constă în posibilitatea ca acţiunea incriminată să conducă la denatura-rea probelor şi imposibilitatea pronunţării unei hotărâri juste.

d) Există întotdeauna o leg ătur ă de cauzalitate între acţiunea ce consti-tuie elementul material şi urmarea imediată.

 Latura subiectivă: Încercarea de a determina mărturia mincinoasă fiind

o tentativă  special incriminată

237

  şi cum orice tentativă  implică  existenţa uneiintenţii îndreptate spre un anume rezultat, infracţiunea analizată în prezent nu se poate săvâr şi decât cu inten ţ ie directă.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: După cum am menţionat mai sus, această  infracţiune nu poate

avea tentativă, deoarece derivă dintr-o formă de participaţie la infracţiunea demărturie mincinoasă, respectiv instigarea care r ămân f ăr ă  rezultat – instigarenereuşită.

Practic, este vorba despre o tentativă la instigarea de a determina mărturiamincinoasă şi dacă s-ar avea în vedere regulile generale nu s-ar pedepsi. În acestcaz, legiuitorul a prevăzut o excepţie şi a incriminat fapta în art. 261 C.pen.

Infracţiunea se consumă în momentul în care s-a săvâr şit acţiunea incri-minată (acţiunea de constrângere sau acţiunea de corupere).

 Modalit ăţ i : Norma de incriminare conţine mai multe variante, după cumîncercarea de a determina mărturia mincinoasă  priveşte un martor, expert sauinterpret sau este săvâr şită prin constrângere ori corupere oricare dintre modali-tăţile de mai sus poate prezenta mai multe variante faptice, în funcţie de modulsăvâr şirii (oral, în scris); prin constrângere fizică sau morală; oferte de bani sau bunuri; înainte sau după ce persoana a fost numită expert, interpret, martor etc.

237 Vezi A.Boroi, op..cit., pag. 397.

Page 219: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 219/339

  219

 Sanc ţ iuni : Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 anisau cu amendă. Potrivit art. 711  C.pen. persoana juridică  se sancţionează  cuamendă între 5000 sau 600.000 lei.

4. Împiedicarea participării în procesCon ţ inutul legal : „ Împiedicarea participării într-o cauză penal ă , civil ă , dis-ciplinar ă sau în orice alt ă cauză , a unui martor, expert, interpret sau apăr ător, să-vâr  şit ă prin violen ţă , amenin ţ are sau prin orice alt mijloc de constrângere îndreptatîmpotriva sa ori a so ţ ului sau a unei rude apropiate” (art. 2611 C.pen.) 238.

Prin această infracţiune se prejudiciază procesul penal, în sensul că aces-ta este lipsit de aportul unor declaraţii sau expertize necesare aflării adevăruluişi lămuririlor cauzei sub toate aspectele.

Condi  ţ ii preexistente

Obiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic specific principal constă în relaţiile sociale care asi-gur ă accesul liber la un proces penal a unui martor, expert, interpret sau apăr ă-tor f ăr ă a fi îngr ădit de nimeni. Obiectul juridic adiacent îl reprezintă  relaţiilesociale referitoare la libertatea, integritatea fizică  şi morală  ori sănătatea per-soanei care are calitatea prevăzută de lege.

b) Obiectul material  – De regulă, această  infracţiune, nu are un obiectmaterial, însă  acesta există  în situaţia în care un martor, expert, interpret sauapăr ător, este împiedicat să  participe în proces prin constrângere fizică, fiind

reprezentat de corpul victimei. Deci, este o infracţiune complexă. Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ poate fi orice persoană, chiar şi una dintre păr ţile parti-

cipante la proces. Participaţia penală este posibilă sub toate formele sale.b) Subiectul pasiv  principal  este statul reprezentat de organele sale res-

 ponsabile cu înf ă ptuirea justiţiei. Subiect pasiv secundar  poate fi după caz, unmartor, expert, interpret, apăr ător ori soţul sau o rudă apropiată a oricăruia din-tre cei enumeraţi. Uneori pot fi doi subiecţi pasivi secundari în cazul în care ac-tele de violenţă au fost îndreptate împotriva martorului şi soţiei sale de exemplu.

Con ţ 

inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material   constă  în acţiunea de împiedicare prin violenţă 

sau ameninţare a unui martor, interpret, expert sau apăr ător de a participa într-un proces.

Pentru existenţa elementului material trebuie îndeplinite următoarelecondiţii:

-  fapta de împiedicare priveşte o persoană care are calitatea de martor,expert, interpret sau apăr ător într-o cauză penală, civilă, disciplinar ă sau în oricealtă cauză;

238 Introdus prin Legea nr.140\1996.

Page 220: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 220/339

  220

-  împiedicarea participării trebuie să se realizeze prin violenţă, amenin-ţare sau prin orice mijloc de constrângere;

-  violenţa, ameninţarea sau orice alt mijloc de constrângere, să  fie în-dreptată  în mod direct, nemijlocit asupra celui ce urmează  să participe într-un

 proces sau împotriva soţului ori a unei rude apropiate.b) Urmarea imediat ă  – constă  în obstrucţionarea justiţiei ca urmare a perturbării procesului la care trebuie să  participe în mod liber funcţionarii şi persoanele implicate.

Există  şi urmare imediată  materială  – secundar ă  – când prin fapta su- biectului activ se aduce atingere integrităţii corporale sau sănătăţii celor împie-dicaţi să participe într-un proces.

c) Raportul de cauzalitate. Legătura de cauzalitate există. Infracţiuneaexistă numai dacă f ă ptuitorul, prin activitatea sa, împiedică participarea în pro-

ces a unei persoane. Latura subiectivă: Această  infracţiune se săvâr şeşte numai cu inten ţ ie directă, prin fapta sa, autorul urmăreşte să îngreuneze înf ă ptuirea justiţiei.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Tentativa este posibilă şi se pedepseşte conform art. 2611 alin.(2)

C.pen. Consumarea infracţiunii se produce în momentul în care autorul a împie-dicat participarea la proces a uneia din persoanele enumerate în textul de lege.

 Modalit ăţ i : Această infracţiune se poate săvâr şi prin violenţă, ameninţa-re sau prin orice alt mijloc de constrângere.

 Sanc ţ iuni : Pedeapsa închisorii de la 6 luni la 7 ani. Persoana juridică  sesancţionează cu amendă de la 5.000 la 600.000 lei conform art. 711 alin.(2) C.pen.

5. Nedenunţarea unor infracţiuniCon ţ inutul legal : Faptă prevăzută în art. 261 C.pen. şi constă în: „Omi-

 siunea de a denun ţ a de îndat ă săvâr  şirea vreuneia dintre infrac ţ iunile prevă zu-te în art. 174, 175, 176, 211, 212, 2151 , 217 alin.(2) – (4), art. 218 alin.(1)  şiart. 276 alin.(3)”. Faptele infracţionale incriminate în articolele menţionate maisus sunt: omor, omor calificat, omor deosebit de grav, tâlhărie, piraterie, delapi-dare, distrugere, distrugere calificată, distrugere şi semnalizare falsă. Obligaţiade a denunţa aceste infracţiuni, apar ţine oricărei persoane care are cunoştinţă despre săvâr şirea vreuneia dintre aceste fapte.239 

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic specific se refer ă la acele relaţii sociale, care fac tri-

mitere la înf ă ptuirea cu operativitate a justiţiei, lucru care nu ar fi posibil dacă nu s-ar impune denunţarea rapidă a acestor infracţiuni grave.

b) Obiectul material  nu există la această infracţiune.

239  Incriminarea acestei infracţiuni se datorează  pericolului social deosebit pe care îl prezintă infracţiunile menţionate în textul legii.

Page 221: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 221/339

  221

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ poate fi orice persoană fizică care are cunoştinţă despre

săvâr şirea uneia dintre infracţiunile prevăzute în art. 262 C.pen. şi nedenunţareaacestora autorităţilor. Soţul sau ruda apropiată a f ă ptuitorului infracţiunii nede-

nunţate, nu se pedepseşte. Participaţia penală este posibilă doar în forma insti-gării şi a complicităţii morale. Nedenunţarea este o infracţiune care se săvâr şeş-te în nume propriu, deci nu poate fi săvâr şită decât de un singur autor.

b) Subiect pasiv este statul reprezentat de organele sale specializate.Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material   constă  în omisiunea de a denunţa de îndată  să-

vâr şirea vreuneia dintre infracţiunile menţionate în art. 262 C.pen. Pentru exis-tenţa acestei infracţiuni, se cere ca infracţiunea nedenunţată  să  fi fost comisă 

anterior. Dacă acea faptă nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii,denunţarea ei nu mai este obligatorie. Nedenunţarea operează numai în cazul infracţiunii ca faptă materială nu

şi în cazul participanţilor.b) Cerin ţ a esen ţ ial ă pentru existenţa infracţiunii este ca denunţarea să se

facă de îndat ă. Fă ptuitorul va r ăspunde atât în cazul în care nu o denunţă cât şiatunci când denunţă fapta cu întârziere.

c) Urmarea  socialmente periculoasă  constă  în starea de pericol ce secreează pentru înf ă ptuirea actului de justiţie prin atitudinea pasivă a f ă ptuitorului.

d) Urmarea imediat ă este implicită, rezultând din săvâr şirea faptei, nefi-ind necesar ă dovedirea legăturii de cauzalitate. Latura subiectivă: Fiind vorba de o infracţiune omisivă, forma de vino-

văţie potrivit art. 19 C.pen. este atât inten ţ ia cât şi culpa. Nedenunţarea excludeo înţelegere prealabilă cu autorul infracţiunii nedenunţate. În acest caz, cel carenu a denunţat infracţiunea în baza unei înţelegeri prealabile cu autorul va r ăs- punde pentru complicitate morală la infracţiunea nedenunţată.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Deoarece elementul material al laturii obiective este o inacţiune,

actele pregătitoare şi tentativa nu sunt posibile.Infracţiunea se consumă în momentul în care f ă ptuitorul deşi avea posi-

 bilitatea reală de a denunţa fapta autorităţilor, nu face acest lucru. Modalit ăţ i :  Există  o singur ă modalitate normativă  prevăzută  în norma

de incriminare, dar infracţiunea poate îmbr ăca o multitudine de modalităţi faptice. Sanc ţ iuni : Pedeapsa pentru această  infracţiune este închisoarea de la 3

luni la 3 ani. Art. 262 alin.(2) şi (3) prevede şi unele cauze de nepedepsire astfel:-  alin.(2) – f ă ptuitorul nu se pedepseşte dacă este soţ sau rudă apropiată 

cu autorul infracţiunii nedenunţate. Calitatea de soţ  sau rudă apropiată  trebuiesă existe în momentul luării la cunoştinţă despre săvâr şirea unei infracţiuni grave;

-  conform alin.(3) – fapta nu se pedepseşte dacă  f ă ptuitorul denunţă fapta înainte de începerea urmăririi penale sau chiar după  începerea urmăririi

Page 222: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 222/339

  222

 penale ori după ce vinovaţii au fost identificaţi cu condiţia să fi înlesnit aresta-rea acestora.

6. Omisiunea sesizării organelor judiciare

Con ţ inutul legal : „ Fapta func ţ ionarului public care luând cuno ştin ţă de săvâr  şirea unei infrac ţ iuni în leg ătur ă cu serviciul în cadrul căruia î  şi îndepli-ne şte sarcinile, omite sesizarea de îndat ă  a procurorului sau a organului deurmărire penal ă , potrivit legii de procedur ă penal ă” – art. 263 C.pen.

Conform art. 227 C.proc.pen., orice funcţionar public [alin.(2)] şi per-soanele cu funcţii de conducere într-o unitate de stat sau publică precum şi per-soanele cu atribuţii de control [alin.(1)] care au luat la cunoştinţă de săvâr şireaunei infracţiuni în acea unitate au obligaţia de a sesiza de îndată  organele deurmărire penală.

Prin omisiunea de a sesiza de îndată procurorul sau organele de urmărire penală, funcţionarul public îşi încalcă o îndatorire specială. Prin săvâr şirea acesteiinfracţiuni se aduce atingere activităţii de înf ă ptuire a justiţiei, prin lipsirea orga-nelor de urmărire penală de posibilitatea de a descoperi şi cerceta la timp persoa-nele învinuite de săvâr şirea unor infracţiuni. Se impune precizarea că omisiuneasesizării organelor judiciare nu poate fi calificată ca fiind o infracţiune de serviciuîn sensul art. 246, 248, 2481 C.pen., deoarece sesizarea acestor organe în condiţii-le art. 263 C.pen. nu constituie o atribuţiune de serviciu a funcţionarului public cio atribuţie cu caracter special privind înf ă ptuirea actului de justiţie.240 

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  – îl constituie relaţiile sociale referitoare la

înf ă ptuirea justiţiei, care implică îndeplinirea promptă a obligaţiei funcţionarilor publici de a sesiza organele judiciare cu privire la infracţiunile săvâr şite în legă-tur ă cu serviciul în cadrul instituţiilor din care fac parte.

b) Infracţiunea este lipsită de obiect material . Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiectul activ este calificat – omisiunea sesizării organelor judiciare

nu poate fi săvâr şită decât de un func ţ ionar public.Calitatea specială cerută de lege pentru subiectul activ trebuie să existe

în momentul săvâr şirii faptei.b) Subiectul pasiv este statul, ca titular al valorii sociale ocrotite de lege.Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  constă într-o inacţiune, adică omisiunea f ă ptuito-

rului de a sesiza procurorul sau organele de urmărire penală cu privire la săvâr-şirea unei infracţiuni în legătur ă cu serviciul în cadrul căruia f ă ptuitorul îşi în-deplineşte sarcinile.

240 Vezi A.Boroi, op..cit., pag. 404.

Page 223: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 223/339

  223

Pentru existenţa infracţiunii, se cere ca funcţionarul public să  fi luat lacunoştinţă despre săvâr şirea infracţiunii la care face referire art. 263 C.pen. şi să fi avut obligaţia conform fişei postului să sesizeze organele de urmărire penală.Sesizarea este obligatorie chiar dacă autorul faptei nu este cunoscut, acest lucru

realizându-se pe parcursul urmăririi penale.Potrivit art. 263 C.pen. sesizarea trebuie să se facă de îndat ă.b) Urmarea imediat ă. În primul rând, constă în starea de pericol care se

creează pentru înf ă ptuirea justiţiei iar în subsidiar împiedicarea desf ăşur ării în bune condiţii a activităţii instituţiilor prevăzute în art. 145 C.pen.

c) Legea nu condiţionează infracţiunea de producerea unui rezultat concret,a unei urmări materiale, nepunându-se problema unei leg ături de cauzalitate.

 Latura subiectivă – infracţiunea se comite cu inten ţ ie directă sau indi-rectă ori din culpă.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme:  Fiind o infracţiune omisivă  nu se pune problema tentativei.Consumarea are loc în momentul în care f ă ptuitorul nu-şi îndeplineşte obligaţiade a sesiza organele judiciare.

 Modalit ăţ i : Art. 263 C.pen. prevede două modalităţi normative: alin.(1) prevede modalitatea simplă  iar alin.(2) modalitatea agravată  (dacă  fapta estesăvâr şită de către un funcţionar public cu atribuţii de conducere sau de control).Circumstanţa agravantă priveşte subiectul infracţiunii care trebuie să fie o per-soană cu funcţie de conducere sau de control.

Funcţionar public cu atribuţii de control poate fi funcţionarul de poliţiesanitar-veterinar ă, funcţionar al gărzii de mediu, poliţistul de frontier ă etc. Sanc ţ iuni : În varianta simplă, infracţiunea se pedepseşte cu închisoare

de la 3 luni la 5 ani, iar în varianta agravată cu închisoare de la 6 luni la 7 ani.Persoana juridică r ăspunde între limitele prevăzute de art. 711 alin.(2) C.pen.

7. Favorizarea infractoruluiCon ţ inutul legal : „ Ajutorul dat unui infractor f ăr ă o în ţ elegere stabilit ă 

înainte sau în timpul săvâr  şirii infrac ţ iunii, pentru a îngreuna sau zăd ărniciurmărirea penal ă , judecata sau executarea pedepsei ori pentru a asigura in- fractorului folosul sau produsul infrac ţ iunii”(art. 264 C.pen.) După  cum se poate observa, această infracţiune se poate săvâr şi în toate fazele procesului pe-nal, activitate care f ăr ă  îndoială este îndreptată  împotriva înf ă ptuirii actului de justiţie. Favorizarea infractorului este o infracţiune autonomă, de sine stătătoa-re, cu elemente constitutive proprii şi nu o formă a participaţiei penale, întrucâtsăvâr şirea ei se produce f ăr ă o înţelegere prealabilă între infractor şi cel care îisare în ajutor pentru a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală, judecata sauexecutarea pedepsei.

Favorizarea, are caracterul de infracţiune conexă – corelativă cu infrac-

ţiunea al cărei autor este ajutat prin fapta de favorizare.241

 241 Vezi A.Boroi, op..cit., pag. 409.

Page 224: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 224/339

  224

Ajutorul trebuie dat numai unei persoane care a comis o infracţiune.Pentru ca fapta să fie considerată infracţiune, ea trebuie să îndeplinească condi-ţiile prev. de art.17 C.pen.( să prezinte pericol social, să fie săvâr şită cu vinovă-ţie şi să fie prevăzută de legea penală).

Cel care profită de ajutorul favorizatorului este întotdeauna un infractor.Infractorul favorizat poate fi autor, instigator sau complice la constituirea uneifapte penale.

Favorizarea are caracter de incriminare generală, dar subsidiar ă, ajutorulacordat infractorului, primind calificarea de favorizare numai atunci când altedispoziţii legale nu incriminează ipoteze speciale de favorizare (mărturia minci-noasă, înlesnirea evadării etc.)242.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :

a) Obiectul juridic special  este circumscris relaţiilor sociale referitoarela înf ă ptuirea justiţiei, activitate îngreunată prin ajutorul dat unui infractor pen-tru a zădărnici urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei.

b)  În anumite situaţii, favorizarea infractorului poate avea şi un obiectmaterial  – dacă ajutorul constă în ascunderea bunului provenit din infracţiuneasăvâr şită, transformarea sau vânzarea acestuia.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ poate fi orice persoană cu excepţia coautorilor sau com-

 plicilor, întrucât favorizarea presupune „a ajuta pe altul”. Poate avea calitatea de

subiect activ chiar partea vătămată, apăr ătorul infractorului, partea civilă  sauresponsabilă civilmente, în măsura în care aceste persoane dă ajutor infractoru-lui pentru a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei.

Favorizarea infractorului poate fi săvâr şită sub toate formele participaţi-ei penale.

Când mijloacele folosite de către cel care a săvâr şit infracţiunea pentru aîngreuna sau zădărnici urmărirea penală, judecata ori executarea pedepsei, con-stituie prin ele însele o infracţiune, f ă ptuitorul va r ăspunde pentru acea infracţi-une (dare de mită, uz de folos, încercare de a determina mărturia mincinoa-să)243. În cazul în care infracţiunea de furnizare este săvâr şită de soţul sau rude-le apropiate ale infractorului, acestea nu se pedepsesc. Dacă  ajutorul este datmai multor infractori, va exista un concurs real de infracţiuni.

b) Subiectul pasiv principal   – este statul reprezentat de organele sale judiciare iar subiectul pasiv secundar poate fi orice persoană ale cărei intereseau fost prejudiciate prin săvâr şirea infracţiunii de către subiectul activ.

242 N.Iliescu, op..cit., Vol. IV, pag. 214.243 N.Iliescu, op..cit., Vol. IV, pag. 215.

Page 225: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 225/339

  225

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material . Fiind o infracţiune comisivă  se realizează  sub

aspectul elementului material printr-o ac ţ iune, care constă  în ajutorul dat unui

infractor f ăr ă o înţelegere prealabilă sau în timpul săvâr şirii infracţiunii, fie pen-tru a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei,fie pentru a-i asigura infractorului folosul sau produsul infracţiunii.

b) Cerin ţ e esen ţ iale: Pentru existenţa infracţiunii, se cer a fi îndepliniteurmătoarele cerinţe:

- să se dea un ajutor. Ajutorul poate fi dat prin acte comisive sau omisi-ve, direct sau indirect prin intermediul altor persoane. Acesta poate consta în:ascunderea corpurilor delicte, întocmirea de acte fictive (în cazul infracţiuniloreconomice), inducerea în eroare a organelor de anchetă etc.;

- ajutorul trebuie acordat unui infractor care a săvâr şit anterior o infrac-ţiune. Nu prezintă interes calitatea pe care o are infractorul favorizat în raportcu infracţiunea săvâr şită (autor, instigator sau complice);

- ajutorul acordat infractorului să se fi f ăcut înainte sau în timpul săvâr-şirii infracţiunii f ăr ă o înţelegere prealabilă;

- ajutorul trebuie dat în scopul de a zădărnici sau îngreuna urmărirea pe-nală, judecata sau executarea pedepsei ori pentru a-i asigura folosul sau produ-sul infracţiunii.

 Latura subiectivă: Această  infracţiune se săvâr şeşte cu inten ţ ie directă 

sau indirectă. Autorul îşi dă seama şi vrea să ajute un infractor, pentru a îngreu-na sau zădărnici urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei ori pentrua-i asigura folosul sau produsul infracţiunii prevăzând că această faptă obstruc-ţionează actul de justiţie, urmare pe care o doreşte sau o acceptă.

Cuvântul „ajut ă” înseamnă ajutarea intenţionată(intenţia este inclusă înajutor).

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme:  Tentativa este posibilă, însă  nu se pedepseşte. Infracţiunea se

consumă în momentul în care ajutorul este dat infractorului, moment în care se produce starea de pericol pentru înf ă ptuirea justiţiei. Favorizarea se poate să-vâr şi şi în formă continuată, epuizându-se în momentul ultimului act de ajutordat infractorului (ascunderea infractorului).

 Modalit ăţ i :  Din interpretarea textului, se desprind patru modalităţi desăvâr şire a faptei:

 ajutorul dat pentru îngreunarea urmăririi penale; ajutorul dat pentru a îngreuna judecata; ajutorul dat pentru a îngreuna executarea unei pedepse; ajutorul dat pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infrac-

ţiunii. Sanc ţ iuni : Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 7 ani

 – pedeapsa aplicată favorizatorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevă-

Page 226: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 226/339

  226

zută de lege pentru autor. Potrivit art. 264 alin.(3) C.pen., favorizarea săvâr şită de către soţ sau o rudă apropiată nu se pedepseşte.

 Exemplu:Fapta inculpatului care, după ce un prieten al său a furat, f ăr ă ştirea sa ,

un autoturism, în scopul folosirii f ăr ă drept, a condus pe drumurile publice acelautoturism despre a cărui provenienţă a aflat între timp, asigurând astfel autorulfurtului, care nu avea permis de conducere, folosul infracţiunii, constiuie infrac-ţiunea de favorizare a infractorului, prev. de art. 264 C.pen. 

Curtea de Apel Bucure şti, sec ţ ia I penal ă , decizia nr.840/1997.244. Fapta inculpatului de a se înţelege cu autorul infracţiunii de a-l ajuta să 

vândă produsul infracţiunii şi de a împăr ţi preţul, constituie infracţiunea de tăi-nuire şi nu de favorizare deoarece faptele respective se deosebesc prin scopulurmărit (art.221 C.pen.)245. 

8. Omisiunea de a încunoştinţa organele judiciareCon ţ inutul legal : „ Fapta de a nu aduce la cuno ştin ţ a organelor judicia-

re a unor împrejur ări care, dacă ar fi cunoscute, ar duce la stabilirea nevino-văţ iei unei persoane trimise în judecat ă sau condamnat ă pe nedrept, ori la eli-berarea unei persoane ţ inute în arest preventiv pe nedrept ” (art. 265 C.pen.).

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  îl reprezintă relaţiile sociale cu privire la în-

f ă ptuirea justiţiei, care reclamă aducerea la cunoştinţa organelor judiciare a pro- belor care dovedesc nevinovăţia persoanelor supuse pe nedrept r ăspunderii pe-nale sau arestării preventive. Prin săvâr şirea faptei se aduce atingere şi relaţiilorsociale referitoare la atribute esenţiale ale persoanei (libertatea, demnitatea, res- pectul etc.).

b) Infracţiunea de omisiune de a încunoştinţa organele judiciare nu areobiect material.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ (autorul) infracţiunii poate fi orice persoană, cu excepţia

celor care sunt ţinuţi să respecte secretul profesional dacă împrejur ările de natu-ra celor prevăzute de art. 265 C.pen. au ajuns să fie cunoscute cu ocazia exerci-tării profesiei. Fiind o infracţiune omisivă  ea nu se poate săvâr şi decât de unsingur autor, fiind susceptibilă de participaţie în forma instigării.

b) Subiectul pasiv principal este statul, iar subiect pasiv secundar este persoana nevinovată trimisă în judecată sau condamnată pe nedrept.

Con ţ inutul constitutiv :a) Elementul material  constă într-o inac ţ iune şi anume omisiunea de a

aduce la cunoştinţa organelor judiciare a unor împrejur ări de natur ă  a duce la

244 Codul penal adnotat, ed. Argessis Print 1999, pag . 640.245 C.S.J., secţia penală, decizia nr.2332/1996.

Page 227: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 227/339

  227

stabilirea nevinovăţiei unei persoane trimise în judecată, condamnată sau aflată în arest preventiv. Pentru existenţa acestei infracţiuni trebuie îndeplinite urmă-toarele condiţii:

•  să existe un dosar penal în care o persoană să fie învinuit ă , inculpat ă 

sau condamnat ă ori ţinută în arest preventiv pe nedrept ;•  nu are importanţă dacă hotărârea de condamnare este definitivă sau nu.Omisiunea ca element material al infracţiunii se poate realiza atât prin

atitudini omisive proprii (nu înştiinţează) cât şi prin acte comisive (înştiinţează în mod eronat). Pentru a fi utilă, încunoştinţarea trebuie f ăcută imediat ce o per-soană are cunoştinţă de vreo împrejurare pe baza căreia s-ar putea stabili nevi-novăţia unei persoane într-o cauză penală.

b) Pentru întregirea laturii obiective trebuie îndeplinite următoarele ce-rin ţ e esen ţ iale:

  omisiunea încunoştinţării organelor judiciare să se refere la o persoa-nă trimisă în judecată, condamnată pe nedrept sau la o persoană ţinută în arest preventiv pe nedrept;

•  autorul să nu facă cunoscute organelor judiciare faptele sau împreju-r ările ce pot îndrepta eroarea judiciar ă;

•  omisiunea este operaţională în condiţiile în care persoana să fi cunos-cut faptele sau împrejur ările ce trebuiau să  facă  obiectul înştiinţării organelor judiciare;

•  împrejur ările sau faptele care fac obiectul „înştiinţării” să nu fi fost

cunoscute de către organul judiciar;•  împrejur ările sau faptele să fie de natur ă a stabili nevinovăţia persoa-

nei judecate, condamnate sau ţinută în arest preventiv.c) Urmarea imediat ă, constă în crearea unei stări de pericol pentru des-

f ăşurarea normală a justiţiei. Se produce şi o urmare adiacentă ce constă în vă-tămarea adusă unei persoane, trimisă în judecată, condamnată pe nedrept.

d) Fiind o infracţiune de pericol, nu trebuie dovedită leg ătura de cauza-litate dintre omisiune şi urmarea imediată.

 Latura subiectivă: Elementul constitutiv al laturii subiective îl reprezintă 

inten ţ ia sau culpa. Fapta comisă prin inacţiune constituie infracţiune atât în cazul încare sunt săvâr şite cu inten ţ ie cât şi în caz de culpă (art. 19 alin. ultim C.pen.).Pentru realizarea elementului subiectiv, f ă ptuitorul trebuie să  aibă  cu-

noştinţă despre împrejur ări care conduc la stabilirea nevinovăţiei unei persoanetrimise în judecată sau condamnată ori la eliberarea unei persoane aflate în arest preventiv.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme:  Fiind o infracţiune omisivă  nu este susceptibilă  de tentativă.

Consumarea se realizează în momentul expir ării timpului necesar pentru încu-

noştinţarea organelor judiciare şi s-a creat starea de pericol care constituie ur-marea imediată a omisiunii.

Page 228: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 228/339

  228

 Modalit ăţ i : Deşi este incriminată în forma sa tipică, poate fi săvâr şită întrei modalităţi normative, corespunzătoare celor trei situaţii în care se poate afla persoana, victimă a unei nedreptăţi: trimitere în judecată; condamnare; ţinere înstare de arest preventiv.

 Sanc ţ iuni : pedeapsa închisorii de la 3 luni la 1 an. Persoana juridică sesancţionează  cu amenda cuprinsă  între 5.000 şi 600.000 lei conform art. 711 alin.(2) C.pen.

Cauza de nepedepsire [art. 265 alin.(2)] operează când s-ar putea produ-ce un prejudiciu pentru ea, soţul său sau o rudă apropiată.

Calitatea de soţ necesită existenţa unei căsătorii valabil încheiată.

9. Arestarea nelegală şi cercetarea abuzivă Con ţ inutul legal : constituie arestare nelegală  fapta unui funcţionar pu-

 blic, cu o anumită calitate, de a face una din următoarele activităţi: „re ţ inerea sau arestarea nelegal ă ori supunerea unei persoane la executarea unei pedep- se, mă suri de siguran ţă sau educative, în alt mod decât cel prevă zut prin dispo- zi ţ iile legale” conform art. 266  alin.(2) C.pen., constituie cercetare abuzivă „în-trebuin ţ area de promisiuni, amenin ţări sau violen ţ e împotriva unei persoaneaflate în curs de cercetare, anchet ă penal ă ori de judecat ă pentru ob ţ inerea dedeclara ţ ii” s-ar putea spune că exist ă o a treia infrac ţ iune care const ă în: „su- punerea unei persoane la executarea unei pedepse, mă suri de siguran ţă  saueducative, în alt mod decât cel prevă zut prin dispozi ţ iile legale”.

În textul de incriminare a infracţiunii analizate sunt cuprinse trei infrac-

ţiuni distincte: arestarea nelegală, supunerea unei persoane la executarea unei pedepse, măsuri de siguranţă sau educative în alt mod decât cel legal şi cerceta-rea abuzivă prin folosirea de promisiuni, ameninţări sau violenţe împotriva unei persoane aflate în proces penal.

Această faptă reprezintă o variantă a abuzului în serviciu contra interese-lor persoanei, întrucât f ă ptuitorul este individualizat, având calitatea de funcţio-nar public, iar urmarea periculoasă aduce atingere, în principal, bunei activităţidesf ăşurată de organele de stat, care înf ă ptuiesc justiţia.

Art.9 din Declaraţia universală a drepturilor omului prevede că: „nimeni

nu va fi supus torturii, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degra-dante”. Aceste drepturi sunt prevăzute şi de Constituţia României.Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  îl reprezintă relaţiile sociale privind înf ă ptui-

rea justiţiei, care implică respectarea prevederilor legale referitoare la: reţinerea,arestarea preventivă a învinuitului sau inculpatului precum şi a prevederilor le-gale privind respectarea regimului de executare a pedepsei ori a măsurilor desiguranţă sau educative. În secundar , obiectul juridic este constituit de relaţiilesociale privind libertatea, sănătatea şi integritatea corporală a persoanelor supu-se diferitelor abuzuri din partea funcţionarului public care are o anumită calita-te(ofiţer de poliţie, procuror, agenţi de poliţie etc.).

Page 229: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 229/339

  229

b) obiectul material  există când activitatea abuzivă se r ăsfrânge în moddirect asupra corpului unei persoane (loviri sau alte violenţe).

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiectul activ al celor două infracţiuni (arestarea nelegală şi cerceta-

rea abuzivă) este calificat, fiind un funcţionar public care are ca atribuţii de ser-viciu (competenţa materială), emiterea sau punerea în executare a actelor dereţinere (ordonanţe, mandate de arestare preventivă) a mandatelor de executarea unei pedepse , măsuri de siguranţă sau educative (judecător, procuror, ofiţerde poliţie judiciar ă sau funcţionarul care-şi desf ăşoar ă activitatea în locurile dereţinere, deţinere sau de executare a măsurilor de siguranţă ori educative).

Cercetarea abuzivă  se reţine întotdeauna în sarcina unei persoane careare atribuţii strict legate de cercetarea penală, urmărirea penală  sau judecată (procuror, organ de cercetare penală sau judecător). Dacă subiectul activ nu are

această calitate, se va reţine infracţiunea de lipsire de libertate.În varianta prev. de art. 266 alin.(1)reţinerea sau arestarea nelegală  au-torul nu poate fi decât persoana care, pe parcursul urmăririi penale sau în fazade judecată este competentă să ia măsura reţinerii sau arestării(organele de cer-cetare penală ale poliţiei judiciare, procuror, judecător etc.).

În cazul supunerii unei persoane la executarea pedepsei, măsuri de sigu-ranţă sau educative-în alt mod decât cel legal-subiectul activ este numai persoa-na care are ca obligaţii de serviciu supravegherea executării pedepsei, măsuriide siguranţă sau educative(funcţionarii apar ţinând administraţiei penitenciarelor

de la locul de deţinere) În varianta prev. de art.266 alin (2)cercetarea abuzivă subiectul activ es-te organul de cercetare penală, procuror sau judecător, persoane abilitate de legesă consemneze declaraţiile persoanei aflate în procesul penal.

 Subiectul pasiv principal  în cazul ambelor infracţiuni este statul ca titu-lar al valorii sociale apărate de lege iar subiectul pasiv secundar este diferit, înfuncţie de calitatea procesuală a acestuia.

În ceea ce priveşte infracţiunea de arestare nelegală, subiect pasiv poatefi învinuitul sau inculpatul, reţinut sau arestat preventiv pe nedrept (24 ore, 10zile respectiv 30 zile) iar în varianta asimilată persoana aflată în executarea unei pedepse, măsuri de siguranţă sau educative.

În cazul cercetării abuzive,  subiectul pasiv  este calificat, acesta fiind o persoană aflată în curs de cercetare penală, urmărire penală sau judecată. Con-form art. 266 alin.(3) C.pen. subiect pasiv al cercetării abuzive poate fi şi unmartor, expert sau interpret faţă de care se întrebuinţează ameninţări sau acte deviolenţă pentru a obţine declaraţii.

 Situa ţ ia premisă Pentru a se reţine infracţiunea de arestare nelegală şi cercetare abuzivă 

este necesar ca anterior săvâr şirii faptei să existe următoarele situaţii:a) Existenţa unei fapte penale în legătur ă cu care se efectuează cercetări

 judiciare(dosar penal);

Page 230: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 230/339

  230

 b) Existenţa unei hotărâri judecătoreşti prin care sa aplicat o pedeapsă  privativă de libertate , o măsur ă de siguranţă sau educativă;

c) Cercetarea abuzivă are ca situaţie premisă preexistenţa urmăririi pe-nale sau judecăţii.

Con ţ inutul constitutiv: a) Elementul material   este reprezentat de mai multe acţiuni: re ţ inere,arestare sau  supunere  a unei persoane la executarea unei pedepse, măsuri desiguranţă  sau educative în mod ilegal. Conform art. 143 alin.(1) şi (2).C.proc.pen., re ţ inerea poate fi luată dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a)  să  existe probe şi indicii temeinice că  învinuitul a săvâr şit o faptă  prevăzută de legea penală;

 b)  pentru acea faptă, legea să prevadă pedeapsa închisorii;c)  să existe vreunul din cazurile de la art. 148 C.proc.pen. oricare ar fi

limitele pedepsei cu închisoarea prevăzute de lege pentru fapta săvâr şită. Arestarea  preventivă  priveşte atât pe învinuit cât şi pe inculpat şi estedispusă de judecător în condi ţ iile art. 148 C.proc.pen.

•  să existe probe sau indicii temeinice că  învinuitul a săvâr şit o faptă  prevăzută de legea penală;

•   pedeapsa pentru acea faptă este detenţia pe viaţă sau închisoarea maimare de 4 ani;

•  să existe vreunul din cazurile prevăzute de art. 148 C.proc.pen.;•  să fie necesar ă privarea de libertate a învinuitului în interesul desf ăşu-

r ării procesului penal;•  învinuitul să fie ascultat înainte de a dispune măsura.Exemple de situaţii când se poate reţine infracţiunea de arestare nelega-

lă: când nu există indicii temeinice că lăsarea în libertate a învinuitului ar pre-zenta pericol public; prelungirea arestării preventive s-a f ăcut prin încălcarealegii; lipsa actelor sau documentelor prin care s-a dispus măsura arestării; omi-terea punerii în libertate la expirarea termenului de arestare etc.

În cazul cercet ării abuzive, elementul material se prezintă  sub formaunei ac ţ iuni de întrebuin ţ are a unor promisiuni, amenin ţări sau violen ţ e pentru

obţinerea de declaraţii.„A face promisiuni” înseamnă a prezenta celui aflat în anchetă unele avan-taje morale sau materiale în cazul în care va da declaraţiile cerute de f ă ptuitor.

„A întrebuinţa ameninţări” – înseamnă a desf ăşura o activitate din celeincriminate la art. 193 C.pen.

„Întrebuinţarea de violenţe” – activităţi prin care se provoacă  suferinţe persoanei vătămate în condiţiile prevăzute de art. 180 alin.(1) C.pen.

Dacă  violenţele se înscriu în limitele prevăzute în art. 180 alin.(2) şi181, 182 C.pen. va exista concurs de infracţiuni.

 Nu are importanţă dacă victima se află în stare de libertate, reţinută sauarestată, deoarece fapta se săvâr şeşte asupra unei persoane cercetate sau judecate.

Page 231: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 231/339

  231

b) Urmarea imediat ă – constă în producerea unei stări de pericol pentruînf ă ptuirea justiţiei. Cele două infracţiuni analizate pot avea şi o urmare materi-ală, o vătămare constând în producerea unor suferinţe fizice sau morale persoa-nei în cauză.

 Latura subiectivă: forma de vinovăţie este inten ţ ia directă sau indirectă.Dacă  arestarea nelegală  se datorează  culpei funcţionarului se va putea reţineinfracţiunea de neglijenţă în serviciu (art. 249 alin.(1) C.pen.).

Pentru existenţa elementului subiectiv al infracţiunii de cercetare abuzi-vă este necesar ca promisiunile, ameninţările sau violenţele să aibă ca scop ob-ţinerea de declaraţii, rapoarte de expertiză sau traduceri în sensul dorit de f ă p-tuitor.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: La ambele infracţiuni intenţionate sunt posibile actele pregăti-

toare şi tentativa, dar nu se pedepsesc. Arestarea nelegală  se consumă  în mo-mentul în care privarea de libertate în mod ilegal a persoanei a fost efectivă.Arestarea nelegală  este o infracţiune continuă. Epuizarea se realizează  în mo-mentul punerii în libertate a persoanei.

 Modalit ăţ i :  Arestarea nelegală  cunoaşte două  modalităţi normative:arestarea şi reţinerea nelegală şi o modalitate asimilată (supunerea unei persoa-ne la executarea unei pedepse, măsuri de siguranţă sau educative în alt mod de-cât cel prevăzut de dispoziţiile legale).

Cercetarea abuzivă prezintă trei modalităţi normative: întrebuinţarea de

violenţe, promisiuni sau ameninţări faţă de o persoană aflată în curs de cercetare penală, anchetă sau judecată. Varianta asimilată există când violenţele, promisi-unile sau ameninţările privesc un martor, expert sau interpret.

 Sanc ţ iuni :  Închisoarea de la 6 luni la 3 ani pentru arestare nelegală şiînchisoarea de la 1 la 5 ani pentru cercetare abuzivă.

10. Supunerea la rele tratamenteCon ţ inutul legal : „Supunerea la rele tratamente a unei persoane aflate

în stare de re ţ inere, de ţ inere ori în executarea unei mă suri de siguran ţă  saueducative” (art. 267 C.pen.).

Indiferent de starea în care se află persoana pe parcursul derulării proce-sului penal, trebuie să se bucure de respect, demnitate, f ăr ă a i se aduce prejudi-cii de ordin fizic sau moral.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic  specific este reprezentat de relaţiile sociale privind

înf ă ptuirea justiţiei sub aspectul executării sancţiunilor penale şi a altor măsuri procesuale.

Aceste relaţii sociale sunt apărate prin incriminarea faptelor care aducatingere demnităţii şi sănătăţii unei persoane aflate în stare de reţinere sau deţi-nere.

Page 232: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 232/339

  232

b) În principiu, obiectul material  nu există, însă când relele tratamente privesc sănătatea fizică  a persoanei, corpul acesteia este obiectul material   alinfracţiunii.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :

a) Subiectul activ este calificat fiind o persoană care are atribuţii pe liniaorganizării, tratamentului şi supravegherii persoanelor aflate în stare de reţinere,deţinere ori în executarea unei măsuri de siguranţă  sau educative. Calificareasubiectului activ se face descriind activitatea desf ăşurată de acesta.

b)  Subiectul  pasiv  principal  este statul ca administrator al justiţiei pena-le iar subiectul pasiv secundar  este persoana supusă la rele tratamente aflată înstare de deţinere, reţinere ori în executarea unei măsuri de siguranţă sau educa-tive.

Con ţ inutul constitutiv

 Latura obiectivă:a) Elementul material   constă  într-o acţiune de supunere la rele trata-mente care se poate realiza prin acte comisive sau omisive. Prin supunere la reletratamente se presupune producerea unor suferinţe fizice prin nerespectareaunor condiţii de trai ori de existenţă fizică normale.

Termenul „rele tratamente” semnifică o activitate infracţională  care sedesf ăşoar ă în timp, un singur act prin care se provoacă suferinţe fizice sau psi-hice nu atrage r ăspunderea penală  pentru infracţiunea prevăzută  la art. 267C.pen. – caz în care f ă ptuitorul va r ăspunde pentru abuz în serviciu contra inte-

reselor persoanelor sau purtare abuzivă.b) Cerin ţ a esen ţ ial ă pentru existenţa laturii obiective este aceea ca  su-biectul pasiv  să  se afle în stare legal ă  de reţinere, deţinere ori în executareaunei măsuri de siguranţă sau educative.

c) Urmarea imediat ă constă în crearea stării de pericol pentru înf ă ptui-rea justiţiei şi vătămarea efectivă  a demnităţii, integrităţii fizice sau sănătăţii persoanei supuse la rele tratamente.

 Latura subiectivă: Forma de vinovăţie specifică acestei infracţiuni esteinten ţ ia directă sau indirectă, f ă ptuitorul având reprezentarea faptei sale, urmă-rind sau doar acceptând ca prin aceasta să se producă starea de pericol.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuni Forme: Actele pregătitoare şi tentativa nu se pedepsesc. Infracţiunea se

consumă în momentul în care se realizează elementul material. Acţiunea infrac-ţională trebuie să fie de durată, în unele situaţii îmbr ăcând forma continuă (pri-varea de hrană a unui deţinut pentru o perioadă mai lungă de timp).

 Modalit ăţ i: Există o singur ă modalitate normativă (supunerea la rele tra-tamente a unei persoane).

Sanc ţ iuni: Închisoarea de la 1 la 5 ani.

Page 233: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 233/339

  233

11. TorturaCon ţ inutul legal : Conform art. 267 1 C.pen., tortura este „ fapta prin ca-

re se provoacă unei persoane, cu inten ţ ie o durere sau suferin ţ e puternice, fizi-ce sau psihice îndeosebi în scopul de a ob ţ ine de la acea persoană sau de la un

ter  ţ  informa ţ ii sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sauter  ţ ul l-a comis ori este bănuit ă că l-a comis, de a intimida sau de a face presi-uni asupra ei, ori de a intimida ori de a face presiuni asupra ter  ţ ei persoane, sau pentru orice alt motiv bazat pe o formă de discriminare oricare ar fi ea,atunci când o asemenea durere sau astfel de suferin ţ e sunt aplicate de către unagent al autorit ăţ ii publice sau de orice alt ă persoană care ac ţ ionează cu titluoficial, sau la instigarea ori cu consim ţământul expres sau tacit al unor aseme-nea persoane”.

Fapta constă în a provoca cu intenţie dureri sau suferinţe fizice(psihice)

unei persoane cu scopul de a obţine de la aceasta sau de la un ter ţ informaţii saumărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care acesta l-a comis ori este bănuită că l-a comis , de a o intimida sau de a face presiuni asupra unei ter ţe persoane,de către un agent al autorităţii publice.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul juridic:a) Obiectul juridic special  este reprezentat de relaţiile sociale care pri-

vesc în principal exercitarea autorităţii publice în conformitate cu legea, iar însecundar relaţiile sociale care privesc drepturile şi libertăţile fundamentale ale

omului.b) Obiectul material  îl reprezintă corpul persoanei asupra căruia f ă ptui-torul provoacă suferinţele fizice sau psihice.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiectul activ – este de regulă calificat. Nu poate fi decât un agent al

autorităţii publice sau o persoană  care acţionează  cu titlu oficial, la instigareaori cu consimţământul expres sau tacit al unei astfel de persoane.

Agent al autorităţii este orice funcţionar public apar ţinând unei autorităţi publice (judiciar ă, de ordine publică) care este organizată şi funcţionează con-form legii. În cazul torturii poate fi întâlnit şi un funcţionar public din sfera pu-terii executive. Participaţia penală este posibilă în toate formele sale.

b) Subiectul pasiv – orice persoană supusă suferinţelor fizice sau psihi-ce. Subiect pasiv poate fi şi o ter ţă persoană care prin torturarea victimei esteintimidată şi suportă o constrângere morală. Când tortura este realizată de func-ţionarul public în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu, statul apare ca aldoilea subiect pasiv al acestei infracţiuni.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material   se realizează  prin ac ţ iunea  de a provoca unei

 persoane o durere sau suferinţă puternică (fizică, psihică) prin acte de violenţă.

Page 234: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 234/339

  234

Gravitatea suferinţelor fizice sau psihice la care a fost supusă persoana,urmează a fi apreciată, în cadrul procesului penal de către instanţa de judecată  pe baza probelor existente la dosar.

Pentru a produce efecte acţiunea incriminată, nu este suficient să se pro-

ducă o suferinţă puternică – ea trebuie să fie săvâr şită pentru obţinerea unor in-formaţii sau mărturisiri ori pentru a face presiuni asupra unei ter ţe persoane saufapta să fie comisă pe motiv de discriminare.

b) Urmarea imediat ă  - constă în provocarea unei puternice suferinţe fi-zice sau psihice pentru a determina victima să aibă o anumită conduită.

c)  Există  leg ătur ă  de cauzalitate  între elementul material şi urmareaimediată (suferinţele de ordin psihic sau fizic).

 Latura subiectivă: din textul de lege rezultă forma de vinovăţie care esteinten ţ ia directă sau indirectă. Având în vedere formele agravate ale infracţiunii,

urmările suplimentare

246

 (vătămarea corporală gravă sau moartea victimei) for-ma de vinovăţie este praeterinten ţ ia. Art. 2671 alin.(5) C.pen. prevede că nici oîmprejurare excepţională  (r ăzboi, ameninţare cu r ăzboiul, instabilitate politică sau orice altă stare excepţională) nu poate fi invocată pentru a justifica tortura.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Tentativa se pedepseşte [art. 2671 alin.(4)]. Modalit ăţ i : Există mai multe modalităţi normative aşa cum sunt prevă-

zute în art. 2671 alin.(1) C.pen. Tortura ca mijloc de obţinere a unor informaţiisau mărturisiri; tortura ca mod de pedepsire; tortura ca modalitate de a intimida,

ori de a face presiuni asupra unor persoane.Există şi două modalităţi agravate: când a rezultat o vătămare corporală care necesită  pentru vindecare mai mult de 20 zile de îngrijiri medicale, oricând s-a produs o vătămare corporală  gravă; când tortura a avut ca urmaremoartea victimei.

 Sanc ţ iuni : În formă tipică, tortura se sancţionează cu închisoare de la 2la 7 ani; în cazul alin.(2) pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani, iar pentruagravata de la alin.(3) pedeapsa este detenţia pe viaţă sau închisoarea de la 15 la25 ani.

12. Represiunea nedreaptă Faptă  incriminată  în art. 268 C.pen. şi constă  în „ Fapta de a pune în

mi şcare ac ţ iunea penal ă , de a dispune arestarea, de a trimite în judecat ă  saude a condamna o persoană ,  ştiind că este nevinovat ă”.

Activitatea de înf ă ptuire a justiţiei este posibilă numai în condiţii de obi-ectivitate şi impar ţialitate din partea celor chemaţi să o realizeze. Represiuneanedreaptă este o faptă gravă prin care se încalcă drepturi şi libertăţi fundamenta-le ale omului, cu consecinţe negative la adresa actului de justiţie.

246 Se datorează culpei f ă ptuitorului.

Page 235: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 235/339

  235

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  cuprinde relaţiile sociale referitoare la înf ă p-

tuirea justiţiei, care exclud tragerea la r ăspundere a unei persoane nevinovate. În

afar ă de acest tip de relaţii sociale prin represiunea nedreaptă se încalcă şi relaţi-ile sociale referitoare la libertatea şi demnitatea persoanei (obiectul juridic se-cundar).

b) Se poate întâlni şi un obiect material  când o persoană este ţinută  înarest preventiv pe nedrept, regimul de detenţie provocându-i anumite suferin-ţe fizice sau psihice, aducându-i-se atingere integrităţii corporale sau sănătăţii persoanei respective.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiectul activ este calificat. Acesta este  procurorul  care potrivit le-

gii are dreptul de a pune în mişcare acţiunea penală, de a cere arestarea preven-tivă şi trimiterea în judecată, sau  judecătorul  în cazul arestării ori condamnării persoanei nevinovate.

În anumite situaţii, acţiunea penală poate fi pusă  în mişcare şi de către judecător (extinderea procesului penal). În cazul în care acţiunea penală se puneîn mişcare la plângere prealabilă, persoana vătămată  învinuind o persoană  pecare o ştie nevinovată, aceasta va r ăspunde pentru denun ţ are calomnioasă. Re- presiunea nedreaptă poate fi săvâr şită şi în participaţie, în forma instigării saucomplicităţii, coautoratul existând numai în cazul condamnării unei persoane de

către un complet de judecată.b) Subiectul pasiv principal  este statul iar subiectul pasiv nemijlocit esteo persoană fizică  învinuită, inculpată sau condamnată pe nedrept (persoana su- pusă represiunii este nevinovată).

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material : fiind o infracţiune comisivă, elementul material

se realizează prin săvâr şirea uneia din următoarele ac ţ iuni: punerea în mişcare aacţiunii penale, arestarea, trimiterea în judecată sau condamnarea unei persoanenevinovate.

 Ac ţ iunea penal ă se pune în mişcare prin ordonanţă  în faza de urmărire penală şi prin rechizitoriu la finele urmăririi penale de către procuror.

b) Cerin ţ e esen ţ iale. Persoana faţă de care se dispun măsurile procesua-le menţionate în normă  să fie nevinovat ă.

c) Urmarea imediat ă, constă în prejudiciile aduse justiţiei ca valoare so-cială importantă şi în atingerea nemijlocită a unor drepturi şi libertăţi fundamen-tale (demnitate, onoare, libertate).

 Latura subiectivă. Această  infracţiune se săvâr şeşte numai cu inten ţ ie directă sau indirectă, în ambele cazuri f ă ptuitorul ştie că persoana este nevino-vată şi că acţionând împotriva ei, creează o stare de pericol pentru desf ăşurareanormală a actului de justiţie.

Page 236: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 236/339

  236

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Represiunea nedreaptă fiind o infracţiune intenţionată, este sus-

ceptibilă de a parcurge faza actelor pregătitoare sau tentativei, dar nu sunt in-criminate. Consumarea se produce în momentul în care una din acţiunile care

formează elementul material s-a realizat. Modalit ăţ i : În raport cu cele patru modalităţi specifice de realizare aelementului material al laturii obiective sunt tot atâtea modalităţi normative desăvâr şire a infracţiunii.

 Sanc ţ iuni : pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.Acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.

13. EvadareaCon ţ inutul legal : Faptă  incriminată  în art. 269 C.pen. şi constă  în:

„evadarea din starea legal ă de re ţ inere sau de ţ inere”.Incriminarea faptei are ca scop ocrotirea relaţiilor sociale de justiţie pe-nală prin obligarea celor reţinuţi sau deţinuţi în mod legal de a nu se sustrage dela această măsur ă.

Condi  ţ ii preexistentea) Obiectul juridic special  cuprinde relaţiile sociale referitoare la înf ă p-

tuirea justiţiei, care reclamă starea legală de reţinere sau deţinere. În cazul agra-vatei prevăzute la alin.(2) dacă evadarea se săvâr şeşte prin violenţă, infracţiuneaare şi un obiect juridic secundar , constând în relaţiile sociale referitoare la să-

nătatea şi integritatea corporală a persoanei supuse unor astfel de violenţe.b) Obiectul material  în formă simplă nu există. În varianta prevăzută laalin. (2) obiectul material îl reprezintă corpul persoanei ori obiectele sau bunu-rile distruse ori furate de către subiectul activ.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiectul activ este persoana aflată în stare legală de reţinere sau de-

ţinere. Nu se află în stare de deţinere persoanele supuse internării medicale ca

măsur ă de siguranţă sau ca măsur ă educativă247.b) Subiectul pasiv este statul, iar subiect pasiv secundar poate fi şi unita-

tea de poliţie sau penitenciarul în care era depus deţinutul. În cazul varianteiagravate, subiect pasiv poate fi şi persoana care a suportat violenţele.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  constă  într-o ac ţ iune comisivă - evadarea. Eva-

darea este operaţională atât din locurile de deţinere sau arest preventiv cât şi dela locurile de muncă unde se afla sub pază ori fuga de sub escortă. Dacă mijlo-cul folosit pentru evadare este el însuşi o infracţiune, se aplică regulile referitoa-re la concursul de infracţiuni (dacă  cel care evadează  loveşte grav pe gardian

247 N.Iliescu, op..cit., Vol. IV, pag. 259.

Page 237: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 237/339

  237

 provocându-o o vătămare corporală  gravă  sau îl deposedează  de armamentuldin dotare, i se va reţine infracţiunea de evadare, ultraj şi deţinere ilegală de ar-mament – toate în concurs real). Existenţa infracţiunii este condiţionată  de osituaţie premisă de legalitate a arestării preventive sau executarea în închisoare

a pedepsei. Dacă se constată că arestarea este nelegală, condiţia impusă de art.269 C.pen. nu mai este îndeplinită.b) Urmarea imediat ă – constă în crearea unei stări de pericol sau împie-

dicarea înf ă ptuirii justiţiei într-un anumit caz. Starea de pericol se produce oda-tă cu realizarea acţiunii incriminată. Datorită acestui fapt nu se pune problemalegăturii de cauzalitate. Dacă infracţiunea s-a comis în formă agravată, se creea-ză şi o stare de pericol pentru viaţa, integritatea sau sănătatea unei persoane deregulă gardian.

 Latura subiectivă. Evadarea se săvâr şeşte cu inten ţ ie directă sau indirec-

tă, după cum f ă ptuitorul doreşte producerea urmării periculoase sau acceptă po-sibilitatea producerii ei.Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Tentativa este pedepsită (art. 269 alin.(4) C.pen.). Consumarea

infracţiunii se produce în momentul în care acţiunea de evadare a reuşit, f ă ptui-torul înlocuind starea de reţinere sau deţinere cu starea de libertate, practic cânda pătruns în zona liber ă unde accesul este permis oricărei persoane. Dacă infrac-torul se afla sub escortă, evadarea se consumă când acesta a reuşit să fugă, chiardacă a fost prins într-un timp scurt. Infracţiunea de evadare este continuă, mo-

mentul epuizării consumându-se în momentul prinderii şi reîncarcer ării f ă ptui-torului (instituţia medicală în care a fost internat în stare de arest, din mijloacelede transport etc.).

Dacă  evadarea se săvâr şeşte prin distrugere, mituirea personalului de pază , atunci va exista concurs de infracţiuni, cu excepţia violenţelor care atragaplicarea variantei agravate(art.269 alin.2).

 Modalit ăţ i: Există o modalitate simplă  şi una agravată  când fapta estesăvâr şită  prin folosirea de violenţă, arme sau alte instrumente248  ori de cătredouă sau mai multe persoane împreună.

 Sanc ţ 

iuni : Pentru forma tipică pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la2 ani, iar în formă agravată de la 2 la 3 ani. Potrivit alin.(3) din art. 269 C.pen. pedeapsa pentru evadare se adaugă la pedeapsă ce se execută f ăr ă a depăşi ma-ximul general al pedepsei închisorii. Dacă  f ă ptuitorul a evadat înainte de a fifost condamnat definitiv, dispoziţiile alin.(3) nu sunt aplicabile, caz în care in-fracţiunea de evadare intr ă în concurs cu infracţiunea pentru care a fost reţinut,fiind aplicabile dispoziţiile art. 36 alin.(1) şi (3) C.pen. cu privire la contopirea pedepselor.

248 Unelte de orice fel, dispozitive, aparate, substanţe etc.

Page 238: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 238/339

  238

14. Înlesnirea evadăriiCon ţ inut: „ Înlesnirea prin orice mijloace a evad ării se pedepse şte”

(art. 270 C.pen.). Înlesnirea evad ării constă în ajutarea în orice mod a unui reţinut sau de-

ţinut să evadeze.Condi  ţ ii preexistente:a) Obiectul juridic special  îl reprezintă relaţiile sociale referitoare la în-

f ă ptuirea justiţiei. Obiectul juridic secundar este reprezentat de relaţiile socialereferitoare la conduita funcţionarilor responsabili cu paza celor reţinuţi sau ares-taţi. În unele dintre formele sale agravate [alin.(1) partea a II-a, alin.(2) şialin.(3)], infracţiunea are şi un obiect juridic secundar ce priveşte relaţiile socia-le referitoare la sănătatea şi integritatea corporală a persoanei.

b) Obiectul material  constă în corpul victimei atunci când se înlesneşte

evadarea prin folosirea violenţei sau armelor. Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ poate fi orice persoană, cu excepţia celui care evadează.

Dacă evadarea este înlesnită de către cel care avea obligaţia de a-l păzi pe celcare a evadat, infracţiunea este mai gravă. Subiectul activ al infracţiunii poate fişi o persoană aflată în stare legală de reţinere sau deţinere care îl ajută pe f ă ptui-tor (îi procur ă  anumite mijloace pe care să  le folosească, îl încurajează  sau îlsf ătuieşte cum să procedeze etc.). La săvâr şirea faptei pot participa şi alte per-soane în calitate de instigatori sau complici.

În ceea ce priveşte subiectul activ calificat (art.270 alin.1, teza a II-a,art.270 alin.2, teza a II-a, art.270 alin.3, teza a II-a şi art.270 alin.4, teza a II-a)se impun subliniate două  cerinţe esenţiale care trebuie să  se realizeze în modcumulativ:

Prima cerinţă constă în obliga ţ ia legal ă a funcţionarului de a păzi pe ceireţinuţi sau arestaţi (atribuţie de serviciu permanentă sau temporar ă).

Cea de a doua cerinţă prevede ca această îndatorire să existe în momen-tul săvâr şirii faptei în raport cu cel care a evadat sau a încercat acest lucru. Întreinfracţiunea de înlesnire a evadării şi evadare este o legătur ă indisolubilă, deoa-rece existenţa celei dintâi presupune existenţa celei de a doua. Dacă  reţinutulsau deţinutul se află în stare nelegală de reţinere sau deţinere, înlesnirea sustra-gerii nu este infracţiune.

b) Subiect pasiv este în primul rând statul, în al doilea rând unitatea încare era încarcerată persoana, sau unde lucrează cel care înlesneşte evadarea.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material   constă  în acţiunea sau inacţiunea de a înlesni

evadarea unei persoane din starea legală de reţinere sau deţinere. Acţiunea poa-te consta fie într-o contribuţie material ă  (procurarea instrumentelor necesare,scoaterea din camera de arest) sau moral ă (sfaturi, recomandări, informaţii).

Page 239: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 239/339

  239

b) Cerin ţ e esen ţ iale- înlesnirea evadării priveşte o persoană aflată în stare legală de reţinere

sau deţinere;- cerinţa esenţială comună prevăzută în partea finală a dispoziţiilor din

alin. (1) –(3) şi (4) al art. 270 C.pen., priveşte calitatea autorului care trebuie să fie „o persoană care avea îndatorirea de a păzi” pe cel evadat;- în cazul alin.(2) art. 270 C.pen. cerinţa esenţială se refer ă la mijloacele

folosite (violenţă, arme sau alte instrumente) ori la numărul de persoane (două sau mai multe) care săvâr şesc împreună infracţiunea de evadare.

c) Urmarea imediat ă – acţiunea de înlesnire a evadării are rezultat crea-rea unei stări de pericol pentru înf ă ptuirea actului de justiţie. În cazul formeiagravate la urmarea imediată principală  se pot adăuga unele urmări secundarecare pot consta în vătămări aduse vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii unei

 persoane, prin folosirea de arme, violenţe sau alte instrumente.d) Leg ătura de cauzalitate. Între acţiunea de înlesnire a evadării şi sta-rea de pericol ce constituie urmarea imediată  există  o legătur ă  de cauzalitate.Infracţiunea se poate săvâr şi şi din culpă numai dacă cel care înlesneşte evada-rea avea în momentul săvâr şirii faptei îndatorirea de a-l păzi pe cel evadat.

 Latura subiectivă: constă în inten ţ ia directă sau indirectă , excepţie f ă-când situaţia prevăzută  la alin.(4), unde forma de vinovăţie este culpa. Pentrudovedirea culpei vor fi analizate care erau îndatoririle de serviciu ale f ă ptuitorului

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuni

Forme: Înlesnirea evadării, deşi reprezintă în realitate o complicitate laevadare, fiind incriminată distinct, este susceptibilă de tentativă. Pentru existen-ţa tentativei, este necesar ca acţiunea de înlesnire a evadării întreruptă sau dusă  până  la capăt, să  fi fost aptă de a produce efectul. Infracţiunea se consumă  înmomentul în care are loc evadarea sau încercarea de evadare, deoarece din acestmoment activitatea f ă ptuitorului capătă relevanţă din punct de vedere penal. În-lesnirea evadării poate îmbr ăca şi forma continuă, când subiectul activ întăreşterezoluţia infracţională a unei persoane care vrea să evadeze, pentru o perioadă mai mare de timp.

 Modalit ăţ 

i: Potrivit art. 270 C.pen. înlesnirea evadării este reglementată într-o formă simplă alin.(1) şi mai multe modalităţi agravate:

Art. 270 alin.(1) teza a II-a prevede că fapta este mai gravă dacă a fostsăvâr şită de către o persoană care avea îndatorirea de a-l păzi pe cel care a eva-dat. Agravanta se refer ă  la subiectul infracţiunii care are calitatea specială  de persoană responsabilă cu paza reţinuţilor, arestaţilor sau deţinuţilor. Pentru exis-tenţa agravantei trebuie îndeplinite următoarele condiţii:

- subiectul activ să aibă ca atribuţie de serviciu paza celor aflaţi în starelegală de reţinere, deţinere sau arest preventiv;

- acesta să fie prezent în locul unde se află cel arestat, deţinut sau reţinut(să se afle în timpul orelor de program);

Page 240: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 240/339

  240

- cel care este ajutat să evadeze să fie în supravegherea directă a subiec-tului activ.

O formă mai gravă este prevăzută de art. 269 alin.(2) C.pen. când evada-rea a fost săvâr şită prin folosirea violenţei, armelor sau alte instrumente ori de

două sau mai multe persoane împreună.Cea de-a treia formă agravată este prevăzută în alin.(3) partea I-a, dacă se înlesneşte evadarea unei persoane reţinute, arestate sau deţinute pentru o in-fracţiune pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 10 ani închisoare.Varianta în care fapta este săvâr şită de cel care avea obligaţia de a-l păzi pe celevadat se aplică în mod corespunzător. Tentativa la formele agravate prevăzuteîn alin. (1) – (3) se pedepseşte conform art. 270 alin.(5) C.pen.

Înlesnirea evadării se poate săvâr şi şi din culpă (art. 270 alin.(4) de cătreo persoană care avea obligaţia de a-l păzi pe cel evadat.

 Sanc ţ iuni : Sunt diferenţiate în funcţie de norma de incriminare astfel:art. 270 alin.(1) partea I-a – închisoarea de la 1 la 5 ani; alin.(1) partea a II-a –închisoarea de la 2 la 7 ani; alin.(2) partea I-a – închisoarea de la 2 la 8 ani;alin.(2) partea a II-a – închisoarea de la 3 la 10 ani; alin.(3) partea I-a – închi-soarea de la 3 la 10 ani; alin (3) partea a II-a – închisoare de la 3 la 12 ani; in-fracţiunea săvâr şită din culpă se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.

15. Nerespectarea hotărârilor judecătoreştiCon ţ inutul legal: „(1) Împotrivirea la executarea unei hot ărâri judecă-

tore şti, prin amenin ţ are fa ţă de organul de executare se pedepse şte cu închi- soare de la 6 luni la 3 ani, iar dacă fapta a fost săvâr  şit ă prin acte de violen ţă , pedeapsa este de la 1 la 5 ani; (2) Împiedicarea unei persoane de a folosi o lo-cuin ţă , ori parte dintr-o locuin ţă sau imobil, de ţ inute în baza unei hot ărâri ju-decătore şti, se pedepse şte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend ă; (3)dacă  fapta prevă zut ă  la alin.(2) se săvâr  şe şte prin amenin ţ are, pedeapsa esteînchisoarea de la 6 luni la 3 ani, iar dacă  fapta a fost săvâr  şit ă prin acte deviolen ţă , pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani; (4) Nerespectarea hot ărâ-rilor judecătore şti prin sustragerea de la executarea mă surilor de siguran ţă  prevă zute la art. 112 lit.c, d  şi g, se pedepse şte cu închisoare de la o lună la 3luni sau cu amend ă; (5) Nerespectarea hot ărârilor judecătore şti, prin neexecu-tarea cu rea-credin ţă a pedepselor complementare aplicate persoanelor juridi-ce prevă zute în art. 714  şi art. 715 alin.(2), se pedepse şte cu închisoare de la 3luni la 1 an sau cu amend ă”.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic specific  al acestei infracţiuni este complex, fiind

format pe de o parte din relaţiile sociale privitoare la înf ă ptuirea justiţiei, cărorali se aduce atingere prin nerespectarea autorităţii hotărârilor definitive ale in-stanţelor, iar pe de altă parte, este format din relaţiile sociale privind respectareadrepturilor persoanelor, care se realizează prin hotărâri ale instanţelor de jude-

Page 241: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 241/339

  241

cată. Obiectul juridic al acestei infracţiuni mai cuprinde şi relaţiile sociale refe-ritoare la autoritatea funcţiei pe care o deţine o persoană însărcinată cu punereaîn executare a unei hotărâri judecătoreşti precum şi relaţiile sociale referitoare lalibertatea şi integritatea fizică a acestor persoane.

b) obiectul material  poate exista numai în cazul în care se produce o vă-tămare a integrităţii fizice a unei persoane – corpul acesteia fiind obiectul material. Subiectul infrac ţ iunii :a) Subiectul activ poate fi de regulă orice persoană. În cazul prevăzut de

art. 271 alin.(4) C.pen. autor este acea persoană împotriva căreia s-a dispus mă-sura de siguranţă prevăzută la art. 112 lit.c, d şi g C.pen. Cât priveşte participa-ţia penală, aceasta este posibilă sub toate formele sale mai puţin cazul prevăzutîn art. 271 alin.(4) C.pen., unde coautoratul nu este posibil, deoarece măsura desiguranţă are caracter personal.

b) Subiectul pasiv este statul. În subsidiar, el este reprezentat de persoa-na al cărui drept se valorifică prin executarea hotărârii judecătoreşti, precum şi persoana asupra căreia se exercită violenţa sau ameninţarea (organe de executare).

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material . În cazul modalităţii normative prevăzute în art.

271 alin.(1), pentru existenţa infracţiunii se cere, sub aspectul elementului mate-rial, o ac ţ iune care constă în împotrivirea la executarea unei hotărâri judecăto-reşti. Această ac ţ iune de împotrivire  se poate realiza prin ameninţare sau prin

acte de violenţă faţă de organul de executare.Pentru modalitatea prevăzută la art. 271 alin.(2) elementul material con-stă  în ac ţ iunea de împiedicare  a unei persoane de a folosi o locuinţă, o partedintr-o locuinţă sau imobil sau prin inacţiune (f ă ptuitorul nu evacuează locuinţa).

Art. 271 alin.(4) – elementul material constă în sustragerea de la execu-tarea hotărârii prin care s-au aplicat măsuri de siguranţă.

b) Urmarea imediat ă. Pentru toate modalităţile normative, urmareaimediată constă  în crearea unei stări de pericol pentru desf ăşurarea normală  a justiţiei iar uneori împiedicarea efectivă a unui act de justiţie. În secundar, ur-marea imediată poate consta într-o vătămare a libertăţii psihice şi a integrităţiifizice a persoanei.

 Latura subiectivă: Această infracţiune se comite cu inten ţ ie directă sauindirectă.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Deşi posibile, actele pregătitoare şi tentativa nu sunt incriminate

şi nici pedepsite. Consumarea infracţiunii se produce când acţiunile sau inacţiu-nile incriminate au fost realizate.

 Modalit ăţ i :  Există  o modalitate tipică  prevăzută  de art. 271 alin.(2)C.pen. şi trei modalităţi normative de specialitate prevăzute de art. 271 alin.(2),(4) şi (5) C.pen.

Page 242: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 242/339

  242

 Sanc ţ iuni :  Conform art. 271 alin.(1) C.pen. pedeapsa este închisoareade la 6 luni la 3 ani, iar când fapta se săvâr şeşte prin acte de violenţă – închisoa-rea de la 1 la 5 ani. În cea de-a doua formă [art. 271 alin.(2)] pedeapsa este în-chisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda, iar pentru forma agravată închisoarea

de la 6 luni la 3 ani; când fapta se săvâr şeşte prin acte de violenţă – închisoareade la 1 la 5 ani alin.(3). Pentru modalităţile normative prevăzute la art. 271alin.(4) – închisoarea de la o lună la 3 luni sau amendă iar în cazul prevăzut laalin .(5), pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 1 an sau cu amendă.

16. Reţinerea sau distrugerea de înscrisuriCon ţ inutul legal:  „Re ţ inerea sau distrugerea unui înscris emis de un

organ de urmărire penal ă , de o instan ţă de judecat ă sau de un alt organ de ju-risdic ţ ie, ori împiedicarea în orice mod ca un înscris destinat unuia dintre or-

 ganele sus ar ătate să ajung ă la acestea, când astfel de înscrisuri sunt necesare solu ţ ionării unei cauze” (art. 272 C.pen.).Art. 242 C.pen. incriminează  infracţiunea de „sustragerea sau distruge-

rea de înscrisuri” în sensul unui dosar, registru, document sau orice alt înscrisaflat în păstrarea ori deţinerea unui organ sau instituţii de stat ori a unei unităţidin cele la care se refer ă art. 145 C.pen. Se observă că între cele două infracţi-uni există asemănări în privinţa elementului material. Ceea ce le deosebeşte estefaptul că art. 272 C.pen. incriminează „reţinerea” iar art. 242 incriminează „sus-tragerea”.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  îl reprezintă relaţiile sociale referitoare la în-

f ă ptuirea justiţiei care implică respectarea măsurilor privind păstrarea şi circula-ţia înscrisurilor emise de organele de urmărire penală sau de o instanţă de jude-cată, necesare soluţionării cauzelor.

b)Obiectul material  al infracţiunii de reţinere sau distrugerea de înscri-suri este reprezentat de un înscris emis de un organ de urmărire penală, de o in-stanţă de judecată sau de un alt organ de jurisdicţie. Constituie obiect material, numai înscrisul necesar soluţionării unei cauze şi nu orice înscris folosit de că-tre organele judiciare. Aprecierea dacă înscrisul este sau nu necesar soluţionăriicauzei o face numai organul judiciar. Dacă organul judiciar a apreciat că înscri-sul este necesar soluţionării cauzei în momentul în care acesta a fost reţinut, dis-trus sau împiedicat să ajungă la destinaţie, fapta constituie infracţiunea prevăzu-tă de art. 272 C.pen., chiar dacă ulterior se constată că acesta nu era necesar so-luţionării cauzei.249 

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiectul activ  poate fi orice persoană, legea nef ăcând nici o preciza-

re în acest sens. Dacă  f ă ptuitorul are calitatea de funcţionar şi săvâr şeşte fapta

249 Vezi A.Boroi, op..cit., pag. 446.

Page 243: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 243/339

  243

în exercitarea atribuţiilor de serviciu, alături de infracţiunea de reţinere sau dis-trugere de înscrisuri, comite şi infracţiunea de abuz în serviciu contra interese-lor publice.

 Subiectul pasiv principal  este statul, iar subiectul pasiv secundar poate

fi o persoană fizică sau juridică ale căror drepturi sunt puse în pericol prin dis-trugerea sau reţinerea unor înscrisuri.Con ţ inutul constitutiv:a) Elementul material   constă  în ac ţ iunea  de reţinere sau distrugere a

unui înscris emis de un organ de urmărire penală, de o instanţă de judecată saude un alt organ de jurisdicţie ori împiedicarea ca un astfel de înscris destinatunuia dintre organele de mai sus să ajungă la acesta, când înscrisul este necesarsoluţionării unei cauze.

Un înscris este emis de către autorităţile menţionate mai sus, atunci când

acesta emană de la un astfel de organ şi este în legătur ă cu activitatea procesua-lă desf ăşurată de acesta (citaţie, proces verbal de percheziţie, dovada restituiriiunor obiecte sau înscrisuri, ordonanţă  emisă  de procuror, raport de expertiză tehnico-ştiinţifică etc.). Împiedicarea unui înscris destinat unui organ de urmări-re penală, unei instanţe judecătoreşti să ajungă  la acestea se poate realiza prinacte comisive sau omisive.

b) Urmarea imediat ă constă într-o stare de pericol pentru buna înf ă ptui-re a justiţiei.

c) Infracţiunea analizată este una de rezultat. În primul rând trebuie să se

demonstreze că o persoană  a reţinut sau distrus un înscris necesar soluţionăriiunei cauze, după care urmarea periculoasă (starea de pericol privind înf ă ptuirea justiţiei) rezultă în mod implicit.

 Latura subiectivă: Această  infracţiune se săvâr şeşte cu inten ţ ie directă sau indirectă, după cum f ă ptuitorul doreşte sau acceptă survenirea urmării peri-culoase a faptei sale.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Actele pregătitoare şi tentativa nu se pedepsesc. Infracţiunea se

consumă odată cu săvâr şirea acţiunilor ce formează elementul material al laturiiobiective.

 Modalit ăţ i : Există o modalitate tipică ce are în vedere reţinerea sau dis-trugerea unor înscrisuri emise de către autorităţile judiciare iar modalitatea asi-milată se refer ă la împrejurarea prin care se împiedică ajungerea înscrisului ne-cesar soluţionării cauzei la destinatar.

 Sanc ţ iuni : Pentru ambele modalităţi normative, pedeapsa este închisoa-rea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.

Page 244: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 244/339

  244

C. INFRAC Ţ  IUNI CONTRA SIGURAN Ţ  EI CIRCULAŢ  IEI PEC  Ă  ILE FERATE

1. Neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea

defectuoasă din culpă Con ţ inutul legal : „ Neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndepli-nirea lor defectuoasă , din culpă , de către angaja ţ ii căilor ferate dacă aceastaar fi putut pune în pericol siguran ţ a circula ţ iei mijloacelor de transport al căi-lor ferate”. Fapta este mai gravă „dacă are ca urmare o tulburare în activitateade transport pe calea ferat ă sau un accident de cale ferat ă”. Fapta este de gra-vitate maximă în cazul „când s-a produs o catastrof ă de cale ferat ă”.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :

a) Obiectul juridic special   îl reprezintă  relaţiile sociale care privesc si-guranţa circulaţiei pe căile ferate, relaţii care implică  îndeplinirea corespunză-toare a obligaţiilor de serviciu de către personalul căilor ferate.

b) Obiectul material : Pentru faptele incriminate în alin.(1) art. 273C.pen. nu există obiect material. În cazul formelor agravate [alin.(2)], obiectulmaterial constă în bunurile, instalaţiile apar ţinând căilor ferate precum şi mărfu-rilor sau persoanelor transportate pe calea ferată.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ  este o persoană  fizică  ce are calitatea de angajat al

S.N.C.F.R.b) Subiectul pasiv principal  al acestei infracţiuni este S.N.C.F.R. Cânds-a produs una din urmările prevăzute la art. 273 alin.(2) C.pen. ca subiecţi pa-sivi secundari pot să apar ă şi alte persoane fizice sau juridice.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  se poate realiza alternativ fie prin neîndeplinirea

obligaţiilor de serviciu (inacţiune) fie prin îndeplinirea defectuoasă  a acestorîndatoriri (acţiune).

b) Urmarea imediat ă: presupune existenţa unei stări de pericol pentru

siguranţa mijloacelor de transport ale C.F.R. Urmarea respectivă este cerută  înmod expres de norma de incriminare şi ca atare trebuie să probeze de fiecaredată raportul de cauzalitate între încălcarea atribu ţ iilor de serviciu ale angaja-tului S.N.C.F.R. prin acţiune sau inacţiune şi starea de pericol  care se creează  pentru siguranţa circulaţiei pe calea ferată.

 Latura subiectivă: Forma de vinovăţie cerută în mod expres de lege esteculpa sub cele două modalităţi uşurinţa şi neglijenţa.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Infracţiunea săvâr şindu-se din culpă nu este posibilă  tentativa.

Consumarea intervine odată cu producerea urmărilor cerute de lege.

Page 245: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 245/339

  245

 Modalit ăţ i : În afar ă de modalitatea tip există şi două modalităţi agravate(art. 273 alin.(2) C.pen.).

 Sanc ţ iuni : Pentru infracţiunea în modalitate simplă pedeapsa este închi-soarea de la 6 luni la 3 ani. Pentru modalităţile agravate, persoana fizică se pe-

depseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani respectiv 5 la 15 ani.2. Neîndeplinirea cu inten ţ ie a îndatoririlor de serviciu sau

 îndeplinirea lor defectuoasă Con ţ inutul legal : „neîndeplinirea cu inten ţ ie a îndatoririlor de serviciu

 sau îndeplinirea lor defectuoasă , de către angaja ţ ii căilor ferate, dacă aceastaar putea pune în pericol siguran ţ a circula ţ iei mijloacelor de transport ale căi-lor ferate”. Fapta este mai gravă „dacă are ca urmare o tulburare în activitateade transport pe calea ferat ă sau un accident de cale ferat ă”. Maximum de gra-

vitate este „în cazul când s-a produs o catastrof ă  de cale ferat ă”  (art. 274C.pen.).Condi  ţ ii preexistente: Sunt aceleaşi ca cele analizate la infracţiunea an-

terioar ă.Con ţ inutul constitutiv: Sub aspectul laturii obiective există aceleaşi si-

militudini cu infracţiunea prevăzută la art. 273 C.pen. Latura subiectivă: Elementul de diferenţiere între cele două  infracţiuni

este vinovăţia. Fapta prevăzută în art. 274 C.pen. se săvâr şeşte cu inten ţ ie direc-tă sau indirectă.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Tentativa şi actele pregătitoare nu se sancţionează. Modalit ăţ i : Există o modalitate simplă alin.(1) şi două modalităţi agra-

vate art. 274 alin.(2) C.pen. Sanc ţ iuni: Pentru modalitatea simplă – închisoarea de la 1 la 5 ani, iar

 pentru modalităţile agravate – de la 3 la 10 ani , iar dacă s-a produs o catastrof ă de cale ferată – închisoarea de la 10 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

3. Părăsirea postului şi prezenţa la serviciu în stare de ebrietateCon

 ţ inutul legal : „păr ă sirea postului, în orice mod  şi sub orice formă ,

de angaja ţ ii care asigur ă direct siguran ţ a mijloacelor de transport ale căilor ferate, dacă prin aceasta s-ar fi putut pune în pericol siguran ţ a circula ţ iei mij-loacelor de transport”. Constituie infracţiune potrivit alin.(2) şi „exercitareaatribu ţ iilor de serviciu în stare de ebrietate de către angaja ţ ii care asigur ă di-rect siguran ţ a circula ţ iei mijloacelor de transport ale căilor ferate”. Faptele prevăzute la alin.(1) şi (2) sunt mai grave „dacă au ca urmare o tulburare înactivitatea de transport pe calea ferat ă sau un accident de cale ferat ă”. Gravi-tatea maximă  există  „în cazul când s-a produs o catastrof ă  de cale ferat ă”. Aşadar sunt incriminate două  fapte distincte: păr ăsirea postului şi respectivexercitarea atribuţiilor de serviciu în stare de ebrietate de către angajaţi ai căilorferate (art. 275 C.pen.).

Page 246: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 246/339

  246

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  este format din relaţiile sociale care privesc

siguranţa circulaţiei pe căile ferate prin îndeplinirea corectă a atribuţiilor de ser-

viciu de către angajaţii căilor ferate.b) obiectul material  există în cazul producerii unui accident sau o catas-trof ă pe calea ferată.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ – este persoana fizică angajată la S.N.C.F.R. cu atribuţii

care privesc direct siguranţa circulaţiei pe calea ferată. Îndeplinesc cerinţa pre-văzută de lege acei angajaţi ai S.N.C.F.R. care au atribuţii în legătur ă cu condu-cerea trenurilor, dirijarea circulaţiei mijloacelor de transport al căilor ferate oricu manevrarea acestora sau care supraveghează anumite instalaţii ce ţin de ma-

terialul rulant (mecanici de locomotivă, impiegaţii de mişcare, acarii, controloriide trafic, revizori de trenuri etc.). b) Subiectul pasiv  este S.N.C.F.R. În cazul formelor agravate, ca su-

 biecţi pasivi pot să apar ă şi alte persoane fizice sau juridice.Con ţ inutul constitutiv:a) Elementul material  în cazul faptei prevăzute la alin.(1) constă în pă-

r ăsirea postului, iar în cazul faptei prevăzute în alin.(2) în exercitarea atribuţiilorde serviciu în stare de ebrietate.

 P ăr ă sirea postului se poate realiza atât prin ac ţ iune (f ă ptuitorul pleacă,

abandonează postul încredinţat) cât şi prin inacţiune (plecarea a fost justificată,dar nu s-a reîntors la momentul potrivit).Starea de ebrietate este rezultatul intoxicaţiei cu băuturi alcoolice ori al-

te substanţe. Starea de ebrietate să fie provocată în mod voluntar şi se stabileşte prin analize de laborator. Nu are importanţă dacă alcoolul a fost consumat îna-inte sau în timpul serviciului.

b) Urmarea imediat ă - este prevăzută de lege şi anume crearea unei stăride pericol pentru siguranţa circulaţiei mijloacelor de transport ale căilor ferate.În cazul păr ăsirii postului fapta constituie infracţiune numai în măsura în care acreat posibilitatea de a pune în pericol siguranţa circulaţiei pe calea ferată.

c) La ambele infracţiuni este necesar să se constate existenţa leg ăturii decauzalitate între acţiune şi urmarea imediată.

 Latura subiectivă: Forma de vinovăţie specifică acestei infracţiuni esteinten ţ ia directă sau indirectă.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Faptele se pedepsesc numai în formă consumată. În cazul moda-

lităţii prevăzute în alin.(1) infracţiunea se consumă în momentul în care datorită  păr ăsirii postului se produce starea de pericol pentru siguranţa circulaţiei fero-viare. În cea de-a doua modalitate infracţiunea se consumă în momentul în caref ă ptuitorul îşi exercită  atribuţiile de serviciu în stare de ebrietate şi/s-a produsurmarea imediată cerută de lege.

Page 247: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 247/339

  247

 Modalit ăţ i : În afar ă de modalităţile simple există şi trei modalităţi agra-vate.

 Sanc ţ iuni: Pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani alin.(1) şi (2). Pentru mo-dalităţile agravate pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi respectiv de la

10 la 20 ani şi interzicerea unor drepturi.Acţiunea penală se pune în mişcare pentru faptele prevăzute la art. 275alin.(1) şi (2) numai la sesizarea organelor competente ale căilor ferate.

4. Distrugerea şi semnalizarea falsă Con ţ inut: Fapta prevăzută  în art. 276 C.pen. şi contă  în: „distrugerea,

degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuin ţ are a liniei ferate sau instala- ţ iilor de cale ferat ă ori a celor de telecomunica ţ ii feroviare, precum  şi a orică-ror bunuri sau dot ări aferente infrastructurii feroviare ori în a şezarea de ob-

 stacole pe linia ferat ă , dacă prin aceasta s-ar fi putut pune în pericol siguran ţ amijloacelor de transport ale căilor ferate sau în săvâr  şirea de acte de semnali- zare falsă sau a oricăror alte acte de natur ă a induce în eroare personalul căi-lor ferate în timpul execut ării serviciului, dacă aceste fapte ar fi putut expune laun pericol de accident sau catastrof ă de cale ferat ă”. Din conţinutul legal re-zultă incriminarea a trei fapte distincte astfel:

- distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare a linieiferate sau a instalaţiilor de cale ferată – alin.(1) – Teza I-a;

- aşezarea de obstacole pe linia ferată – alin.(1) Teza II-a;

- săvâr şirea de acte de semnalizare falsă sau a oricăror alte acte de natu-r ă  a induce în eroare personalul căilor ferate în timpul executării serviciuluialin.(2).

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special   îl constituie relaţiile sociale privitoare la si-

guranţa circulaţiei pe căile ferate realizată prin ocrotirea liniei ferate şi a instala-ţiilor feroviare. În cazul infracţiunilor prevăzute la alin.(1) există  şi un obiect juridic secundar şi anume relaţiile referitoare la ocrotirea patrimoniului publical S.N.C.F.R., împotriva unor acţiuni de distrugere.

Un obiect juridic secundar apare şi în cazul modalităţilor agravate pre-văzute de art. 276 alin.(2) când faptele incriminate au avut ca urmare produce-rea unui accident sau o catastrof ă de cale ferată şi anume, relaţiile sociale referi-toare la patrimoniul public sau privat ori cele referitoare la viaţa, sănătatea şiintegritatea persoanelor.

b)  În cazul infracţiunii prevăzute în art. 276 alin.(1) şi (2) există  şi unobiect material  reprezentat de liniile ferate, instalaţiile tehnice ori mijloacele desemnalizare asupra cărora se r ăsfrâng acţiunile incriminate. Există obiect mate-rial şi în cazul producerii unui accident sau o catastrof ă de cale ferată.

Page 248: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 248/339

  248

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ poate fi orice persoană fizică sau juridică responsabilă.

Calitatea de angajat al S.N.C.F.R. va constitui o circumstanţă agravantă specială  prevăzută în art. 276 alin.(5).

b) Subiectul pasiv principal este S.N.C.F.R. iar ca subiecţi pasivi secun-dari pot apărea şi alte persoane fizice.Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Infracţiunea incriminată în art. 276 alin.(1) C.pen. are ca element ma-

terial  o acţiune de distrugere, degradare, aducere în stare de neîntrebuinţare oriaşezarea unor obstacole pe linia ferată.

Acţiunile de distrugere, degradare sau aducere în stare de neîntrebuinţa-re trebuie să  aibă ca obiect material instalaţii de cale ferată, linii de transport,

instalaţii de semnalizare etc., necesare desf ăşur ării în siguranţă a circulaţiei fe-roviare.În cazul infracţiunii prevăzute în alin.(2), elementul material constă  în

săvâr şirea de acte de semnalizare falsă  sau în alte acte de natur ă  a induce îneroare personalul căilor ferate.

b) Urmarea imediat ă: În cazul prevăzut în alin.(1) urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru siguranţa mijloacelor de transport pe calea ferată, iar în al doilea caz prin acţiunea incriminată se creează situaţii periculoase pentru accidente sau catastrofe de cale ferată.

 Latura subiectivă – forma de vinovăţie în cazul acestor infracţiuni esteinten ţ ia directă sau indirectă. În anumite împrejur ări aceste fapte pot fi săvâr şiteşi din culpă.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Tentativa se pedepseşte; consumarea are loc în momentul în ca-

re acţiunea de distrugere sau semnalizare falsă este realizată şi s-au produs ur-mările imediate.

 Modalit ăţ i : Infracţiunea se prezintă sub forma a două modalităţi simple,trei agravate şi una atenuată – [alin.(1) şi (2) – modalităţi simple; alin.(3) şi (5) – modalităţi agravate şi modalităţile atenuate (din culpă) sunt prevăzute în alin. (4)].

 Sanc ţ iuni : Închisoarea de la 3 la 12 ani când se comite cu inten ţ ie şi dela 1 la 5 ani când se comite din culpă [alin.(1) şi (2)].

Dacă faptele au produs o tulburare în activitatea de transport ori un acci-dent pe calea ferată  pedeapsa este închisoarea de la 10 la 15 ani – când suntcomise cu inten ţ ie şi între 3 şi 7 ani dacă au fost săvâr şite din culpă. În caz decatastrof ă pedeapsa este detenţia pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 ani (in-ten ţ ie) sau de la 10 la 15 ani (culpă). Dacă faptele au fost săvâr şite de către unangajat al căilor ferate se aplică maximul pedepsei prevăzute pentru fapta res- pectivă, iar dacă maximul este neîndestulător se adaugă un sport de până  la 2ani, f ăr ă a se putea depăşi maximul ei general.

Page 249: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 249/339

  249

 D. INFRAC Ţ  IUNI PRIVITOARE LA REGIMUL STABILIT PENTRU UNELE ACTIVIT  ĂŢ  I REGLEMENTATE DE LEGE

1. Nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor

Este prevăzută în art. 279 C.pen., într-o variantă tip, una asimilată şi do-uă agravate.Varianta tip: „de ţ inerea, portul, confec ţ ionarea, transportul precum  şi

orice opera ţ ie privind circula ţ ia armelor  şi muni ţ iilor sau func ţ ionarea atelie-relor de reparat arme f ăr ă drept”  - alin.(1).

Varianta asimilat ă: „nedepunerea armei sau muni ţ iei în termenul fixatde lege la organul competent de către cel căruia i s-a respins cererea pentru prelungire a valabilit ăţ ii permisului”  – alin.(2). 

 În variant ă agravat ă se realizează prin:

a) 

deţinerea, înstr ăinarea sau portul f ăr ă  drept, de arme ascunse ori dearme militare, precum şi a muniţiei pentru astfel de arme; b) deţinerea, înstr ăinarea sau portul f ăr ă drept a mai multor arme cu ex-

cepţia celor prevăzute la litera „a” precum şi a armelor de panoplie ori muniţieirespective în cantităţi mari.

Şi mai grav este sancţionat portul de arme f ăr ă drept, în localul unităţilorde stat sau a altor unităţi la care se refer ă art. 145, la întruniri publice ori în lo-caluri de alegeri.

Condi  ţ ii preexistente

Obiectul juridic special îl reprezintă  relaţiile sociale referitoare la regi-mul armelor şi muniţiilor în România prevăzut de Legea nr. 295/2004, modifi-cată şi completată de Legea nr. 152/2008.

b) Obiectul material  îl reprezintă armele şi muniţiile asupra cărora poar-tă activitatea infracţională.

Potrivit Legii nr. 295/2004 prin armă se înţelege orice dispozitiv a căruifuncţionare determină aruncarea unuia sau mai multor proiectile, substanţe ex- plozive, aprinse sau luminoase, amestecuri incendiare ori împr ăştierea de gazenocive, iritante sau neutralizante în măsura în care se regăseşte în una dintrecategoriile prevăzute în anexa legii.

 Arme de foc = arme al căror principiu de funcţionare are la bază for ţa deexpansiune dirijată a gazelor provenite din explozia unei încărcături.

În cazul variantei agravate prevăzute în art. 279 alin.(3) lit. „a” C.pen.obiectul material îl constituie armele ascunse ori arme militare precum şi muni-ţia aferentă iar la lit.”b” elementul material îl formează mai multe arme şi muni-ţiile respective în cantităţi mari, cu excepţia armelor ascunse, a celor militare şia armelor de panoplie.

 Muni ţ iile – potrivit art. 2 din Legea nr. 295/2004 sunt definite ca un an-samblu format din proiectil şi încărcătura de azvârlire, capsa de aprindere, pre-cum şi alte elemente de asamblare care îi asigur ă funcţionarea.

Page 250: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 250/339

  250

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ în varianta tip poate fi orice persoană fizică sau juridică.

În varianta asimilată, subiect activ poate fi numai persoana care a avut permis pentru arma şi muniţia respectivă.

b) subiectul pasiv principal  este statul ca titular al valorii sociale puse în pericol. Subiect pasiv secundar este persoana fizică sau juridică asupra căreia ser ăsfrânge infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material   în varianta tip se poate realiza prin următoarele

ac ţ iuni alternative: deţinerea, portul, confecţionarea, transportul sau efectuareaoricăror operaţiuni privind circulaţia armelor şi muniţiilor ori funcţionarea ateli-erelor de reparat arme.

 De ţ inerea armelor şi muniţiilor echivalează cu primirea şi păstrarea lorindiferent de mijlocul prin care le-a dobândit sau de perioada de timp în care leare în conservare.

 Portul  armelor şi muniţiei înseamnă ca o persoană să aibă asupra sa ar-ma şi muniţia aferentă.

Confec ţ ionarea – presupune activitatea de a produce, de a fabrica armeşi muniţii, realizată de una sau mai multe persoane.

Transportul  – reprezintă operaţiunea de deplasare, de mişcare a acestoraîn afara unei clădiri sau împrejurimi.

Orice opera ţ ii privind circula ţ ia armelor  şi muni ţ iilor  se înţelege oriceactivitate materială prin care armele sunt predate de la un deţinător la altul, dinţar ă  în str ăinătate sau invers, între persoanele juridice etc.

b) Cerin ţ e esen ţ iale: Pentru ca acţiunile enumerate în art. 279 alin.(1) să în-tregească latura obiectivă a infracţiunii, se cere ca ele să fie înf ă ptuite f ăr ă drept . Încazul deţinerii sau portului de arme, cerinţa este îndeplinită dacă f ă ptuitorul nu areautorizaţie de la organele competente, ori dacă deţine sau poartă arme în număr maimare decât cele autorizate. Operaţiunile privind circulaţia armelor şi muniţiilor suntefectuate f ăr ă drept  ori de câte ori sunt f ăcute în alte condiţii decât cele prevăzutede Legea nr. 295/2004. Este considerată  f ăr ă drept  realizarea următoarelor operaţi-uni: împrumutul sau înstr ăinarea armelor şi muniţiilor, introducerea sau scoatereadin ţar ă a armelor şi muniţiilor de către persoanele neautorizate.

În cazul omisiunii de depunere a armelor şi muniţiilor trebuie îndeplinitedouă cerinţe: omisiunea să aibă loc după respingerea cererii de prelungire a va-labilităţii permisului şi cea de-a doua , să fi expirat termenul fixat de lege pentrudepunerea armelor (termenul de predare a armelor şi muniţiilor este fixat la 10zile de la luarea la cunoştinţă a dispoziţiei prin care s-a respins cererea de pre-lungire a valabilităţii permisului – art. 32 din Legea nr. 295/2004).

 Elementul material  al variantei agravate (art. 297 alin. (3) lit.”a” şi „b”constă într-o acţiune de de ţ inere, înstr ăinare sau port , f ăr ă drept de arme ascun-se sau militare).

Page 251: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 251/339

  251

c) Urmarea imediat ă – constă în crearea unei stări de pericol pentru re-laţiile sociale protejate de lege.

 Latura subiectivă – sub aspectul vinovăţiei infracţiunea se comite cu in-ten ţ ie directă sau indirectă.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: În varianta asimilată nu putem vorbi de tentativă, fiind o infrac-ţiune omisivă. Este incriminată numai fapta consumată. Consumarea se produceîn momentul în care s-a executat acţiunea ce constituie elementul material şi s-acreat starea de pericol social. Are caracter de infracţiune continuă sau continuată.

 Modalit ăţ i : Varianta tip şi varianta agravată, care la rândul lor se pot prezenta în mai multe modalităţi faptice.

 Sanc ţ iuni:  Pentru varianta tip sancţiunea este închisoarea de la 2 la 8ani, iar în varianta prevăzută de alin.(3) închisoarea de la 3 la 10 ani. Fapta pre-

văzută în alin. (3

1

) se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani.2. Nerespectarea regimului materialelor nucleare sau radioactiveCon ţ inutul legal : Infracţiunea incriminată în art. 2791 C.pen., prevăzută 

într-o variantă tip şi mai multe agravate:Varianta tip constă  în „primirea, de ţ inerea, folosirea, cedarea, modifi-

carea, înstr ăinarea, dispersarea, expunerea, transportul sau deturnarea mate-rialelor nucleare ori a altor materii radioactive, precum  şi orice alte opera ţ ii privind circula ţ ia acestora, f ăr ă drept”. 

 Fapta este mai gravă „dacă a produs pericol public, dacă a avut vreunadin urmările ar ătate în art. 181  şi art. 182 sau dacă a cauzat o pagubă materia-l ă [alin.(2)], s-a săvâr  şit prin sustragerea sau distrugerea materialelor nuclea-re sau a altor materiale radioactive [alin.(3)] ori dacă au produs pericol public sau a avut vreuna din urmările prevă zute de art. 181 sau 182 [alin.(4)]”.

 Dacă faptele prevă zute la alineatele (1)  şi (3) au avut consecin ţ e deose-bit de grave, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pe-deapsa este închisoarea de la 10 la 20 ani  şi interzicerea unor drepturi.

 De asemenea, constituie o fapt ă  gravă  şi „amenin ţ area adresat ă  unui stat, unei organiza ţ ii interna ţ ionale sau unei persoane fizice ori juridice cu fo-losirea materialelor nucleare sau a altor materii radioactive în scopul de a provoca văt ămarea corporal ă sau moartea unor persoane ori pagube materia-le, ori când amenin ţ area este condi ţ ionat ă de îndeplinirea sau neîndeplinireaunui act sau când prin amenin ţ are, sub orice formă se pretinde a se da ori a se preda materiale nucleare sau alte materiale radioactive”.

Condi  ţ ii preexistente: a) Obiectul juridic special  îl formează valorile sociale care privesc viaţa

şi integritatea corporală a persoanelor, patrimoniul public sau privat, ordinea şisiguranţa publică şi relaţiile sociale ce sunt asigurate prin respectarea regimului juridic al materialelor nucleare sau radioactive.

Page 252: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 252/339

  252

b) Obiectul material   îl reprezintă  materialele nucleare sau radioactiveori dacă s-a produs o vătămare corporală sau moartea mai multor persoane, in-fracţiunea are ca obiect material şi corporal persoanelor vătămate.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ nemijlocit poate fi orice persoană.b) Subiect pasiv  principal este statul, iar în secundar persoana fizică sau

 juridică vătămată prin săvâr şirea infracţiunii.Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material   în varianta tip şi pentru variantele agravate pre-

văzute în art. 2791 alin.(2) – (5) C.pen. se poate realiza prin oricare din urmă-toarele ac ţ iuni: primirea, deţinerea, folosirea, modificarea, cedarea, înstr ăinarea,expunerea, transportul, deturnarea, sustragerea ori distrugerea materialelor nu-cleare ori a altor materii radioactive. Pentru variantele prevăzute la alin.(6) şi

(7) elementul material constă  în acţiunea de ameninţare adresată unui stat, or-ganizaţii internaţionale ori unei persoane fizice sau juridice cu folosirea materi-alelor nucleare în scopul de a provoca o vătămate corporală, moartea unor per-soane ori pagube materiale.

b) Cerin ţ a esen ţ ial ă – pentru întregirea elementului material al infracţi-unii se cere ca acţiunile incriminate să se săvâr şească  f ăr ă drept .

c) Urmarea imediat ă – constă în crearea unei stări de pericol pentru via-ţa, sănătatea, integritatea corporală, pentru patrimoniul public şi privat etc.

Există legătura de cauzalitate între acţiune şi rezultat. Latura subiectiv

ă: Forma de vinovăţie este inten ţ ia directă sau indirectă 

în cazul variantei tip. La variantele agravate prevăzute de art. 2791 alin.(3), (6)şi (7) C.pen. vinovăţia se prezintă sub forma inten ţ iei directe iar la cele incrimi-nate în alin.(2), (4) şi (5) – praeterinten ţ ia.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Este incriminată numai tentativa şi fapta consumată. Consuma-

rea se produce în momentul în care se săvâr şeşte oricare dintre acţiunile incri-minate, moment în care se produce şi urmarea periculoasă.

 Modalit ăţ i : Modalităţile normative sunt: primirea, deţinerea, folosirea,transportul, dispersarea etc. ameninţarea adresată unui stat sau organizaţii inter-

naţionale cu folosirea materialelor nucleare în scopul de a vătăma, ucide per-soane sau producerea de pagube materiale etc.

 Sanc ţ iuni:  În cazul variantei tip – închisoarea de la 3 la 10 ani – iarcând se săvâr şeşte prin sustragerea materialelor nucleare – închisoarea de la 5 la15 ani. Când s-a produs pericol public sau vreuna din urmările art. 181, 182, oris-a cauzat o pagubă, pedeapsa este închisoarea de la 4 la 12 ani. Atunci cândfapta a avut consecinţe deosebit de grave pedeapsa este închisoarea de la 10 la20 ani, iar când s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsaeste detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 ani. În cazul ameninţării

unui stat sau organizaţii internaţionale, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 12ani; iar când prin ameninţare se dă sau predă materiale, pedeapsa este închisoa-rea de la 5 la 15 ani.

Page 253: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 253/339

  253

3. Nerespectarea regimului materiilor exploziveCon ţ inutul legal : Art. 280 C.pen. prezintă o variantă tip şi două agrava-

te a infracţiunii. Varianta tip constă în „ producerea, experimentarea, prelucra-rea, de ţ inerea, transportul sau folosirea materiilor explozive sau orice alte ope-

ra ţ iuni privind aceste materiale f ăr ă drept ”. Fapta este mai gravă când a fost săvâr  şit ă „prin sustragerea materiilorexplozive ori când aceasta a privit o cantitate mai mare de 1 kg echivalent trotilori când cantitatea de exploziv este înso ţ it ă de materiale de ini ţ iere”. Infrac ţ iu-nea este de pericol deosebit  „dacă a produs pericol public sau vreuna din urmă-rile ar ătate în art. 181 sau 182, ori a  cauzat o pagubă material ă sau a avut con- secin ţ e deosebit de grave ori a produs moartea uneia sau mai multor persoane”.

 Fapta este gravă  şi atunci „când se realizează prin amenin ţ area, adre- sat ă unui stat, unei organiza ţ ii interna ţ ionale sau unei persoane fizice ori juri-

dice cu folosirea materiilor explozive în scopul de a provoca văt ămarea corpo-ral ă sau moartea unei persoane ori pagube materiale sau în vederea îndeplini-rii ori neîndeplinirii unui act sau când prin amenin ţ are se pretinde a se da sau preda materiale explozive.”

Condi  ţ ii preexistente:a) obiectul juridic special  este reprezentat de valorile sociale privind vi-

aţa, integritatea personală, patrimoniul public sau privat, ordinea şi siguranţa publică, valori protejate prin respectarea regimului materialelor explozive.

b) Obiectul material  – îl formează materiile explozive, amestecurile ex-

 plozive sau pirotehnice, mijloacele de iniţiere precum şi orice altă substanţă sauamestecuri de substanţe capabile să  producă  explozii cu degajare de gaze şitemperaturi ridicate.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ poate fi orice persoană.b) Subiect pasiv este statul, iar în variantele agravate subiect pasiv se-

cundare este persoana fizică sau juridică prejudiciată prin săvâr şirea faptei.Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  se poate realiza prin una din următoarele acţiuni

incriminate: producerea, experimentarea, prelucrarea, deţinerea, transportul,folosirea sau sustragerea materialelor explozive.

b) Cerin ţ a esen ţ ial ă – acţiunile prin care se realizează elementul materi-al să se efectueze f ăr ă drept  (prin încălcarea legii).

c) Urmarea imediat ă – constă în crearea unei stări de pericol pentru viaţa,integritatea corporală, ordinea şi siguranţa publică şi patrimoniul public sau privat.

 Latura subiectivă – Pentru varianta tipică forma de vinovăţie este inten ţ iadirectă sau indirectă. În variantele agravate, forma de vinovăţie este praeterinten ţ ia. 

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Fapta este incriminată doar în forma consumată şi a tentativei.

Consumarea are loc în momentul în care realizarea acţiunii incriminate s-a pro-

Page 254: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 254/339

  254

dus şi s-a creat starea de pericol pentru valorile sociale ocrotite de lege, ori s-au produs consecinţele prevăzute în variantele agravate. Infracţiunea poate fi şi înformă continuă sau continuată.

 Modalit ăţ i : Modalităţile normative sunt: producerea, experimentarea,

 prelucrarea, deţinerea, transportul, folosirea sau sustragerea de materiale explo-zive sau ameninţarea adresată unui stat, organizaţii internaţionale sau unei per-soane fizice sau juridice cu folosirea materialelor explozive în scopul de a pro-voca vătămarea corporală sau moartea unei persoane.

 Sanc ţ iuni : Pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani iar când se săvâr-şeşte prin sustragerea explozivilor pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani. Învarianta prevăzută la alin.(3) – închisoarea de la 5 la 20 ani. În condi ţiile prevă-zute la alin.(4) – închisoarea de la 10 la 20 ani iar când s-a produs moartea une-ia sau mai multor persoane – detenţia pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 ani.

În cazul alin.(6) – închisoarea de la 3 la 12 ani.Există şi pedeapsa complementar ă a interzicerii unor drepturi.

4. Nerespectarea regimului de ocrotirea unor bunuriCon ţ inutul legal  (art. 2801 C.pen.): Varianta tip constă în: „ascunderea,

înstr ăinarea sau orice alt ă fapt ă prin care se pricinuie şte pierderea pentru pa-trimoniul cultural na ţ ional sau pentru fondul arhivistic na ţ ional a unui bun ca-re potrivit legii face parte din acel patrimoniu sau fond” [alin.(1)].

Varianta agravată prevede că „ pierderea bunului pentru patrimoniul cul-

tural na ţ ional sau pentru fondul arhivistic a fost pricinuit ă prin săvâr  şirea unei fapte care constituie prin ea însăşi o alt ă infrac ţ iune”.Condi  ţ ii preexistente: a) Obiectul juridic special   îl reprezintă  relaţiile sociale care se nasc în

 jurul valorii sociale denumită patrimoniu cultural-naţional sau fondul arhivisticnaţional.

b) Obiectul material  îl formează orice bun sau înscris care potrivit legiiapar ţine patrimoniului cultural naţional sau fondului arhivistic naţional. Din pa-trimoniul cultural naţional fac parte bunuri cu valoare artistică deosebită, bunuricu valoare istorică deosebită sau bunurile atestate ca atare de exper ţi ai oficiilorlocale pentru patrimoniul cultural naţional.

Potrivit legii arhivelor naţionale250  fondul arhivistic naţional cuprindeacte, corespondenţă  oficială, memorii, manuscrise, înregistr ări fonice, filme şialte documente istorice.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ poate fi orice persoană, inclusiv cea care deţine bunul.b) Subiectul pasiv este statul ca titularul patrimoniului sau fondului ar-

hivistic naţional. În secundar, subiect pasiv poate fi şi persoana fizică sau juri-dică în posesia căreia se află bunul de patrimoniu sau de fond arhivistic.

250 Legea nr. 16/1996, publicată în M.Of. nr. 71 din 9 aprilie 1996.

Page 255: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 255/339

  255

Con ţ inutul constitutiv: a) Elementul material   constă  într-o ac ţ iune  de înstr ăinare, ascundere

sau în orice altă  faptă  prin care se pricinuieşte prejudiciul pentru patrimoniulcultural naţional sau pentru fondul arhivistic.

 Înstr ăinarea = transmiterea unui bun apar ţinând patrimoniului culturalnaţional sau din fondul arhivistic naţional, altei persoane prin vânzare, schimbsau donaţie în alte condiţii decât cele prevăzute de lege. Potrivit Legii nr.182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, înstr ăinareaunor astfel de bunuri apar ţinând persoanelor fizice se poate face numai cu apro- barea oficiului local pentru patrimoniul cultural naţional de pe raza de domiciliual solicitantului, statul având drept de preemţiune. Înstr ăinarea bunurilor deţinu-te de muzee sau biblioteci este interzisă.

 A ascunde un astfel de bun, înseamnă a-l pune într-un loc greu de des-

coperit, sustr ăgându-l de la regimul legal de ocrotire.b) Urmarea imediat ă – constă în lipsirea patrimoniului cultural naţionalsau fondului arhivistic naţional de bunul respectiv înregistrat ca atare.

c) Leg ătura de cauzalitate: Între acţiunea sau inacţiunea care reprezintă elementul material şi rezultatul produs, există o legătur ă directă de cauzalitatecare rezultă din expresia „prin care se pricinuieşte”.

 Latura subiectivă: Forma de vinovăţie este inten ţ ia directă sau indirec-tă. Este necesar să se constate că f ă ptuitorul ştia că bunul apar ţine patrimoniuluicultural naţional sau fondului arhivistic naţional.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Se pedepseşte numai infracţiunea consumată. Consumarea areloc în momentul în care se produce pierderea bunului pentru patrimoniul cultu-ral naţional sau pentru fondul arhivistic naţional. Readucerea bunului în condiţi-ile prevăzute de alineatul ultim al art. 2801 C.pen. constituie o cauză de nepe-depsire sau de reducere a pedepsei.

 Modalit ăţ i :  Există  trei modalităţi normative ale infracţiunii: înstr ăina-rea, ascunderea sau orice alt ă fapt ă prin care se pricinuieşte o pierdere pentru patrimoniul cultural naţional sau pentru fondul arhivistic naţional.

 Sanc ţ 

iuni : În varianta tip, infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la2 la 7 ani. În varianta agravată, maximul pedepsei se majorează cu trei ani.

Există  şi o cauză de nepedepsire pentru varianta tip sau de reducere a pedepsei pentru varianta agravată prevăzută de art. 2801 alin.(3) C.pen. Pentru aopera aceste cauze este necesar ă îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

•  f ă ptuitorul să înlăture rezultatul infracţiunii;•  să facă să reintre bunul în patrimoniul cultural-naţional sau fondul ar-

hivistic căruia îi apar ţinea;•  înlăturarea rezultatului să se producă înainte ca hotărârea instanţei să 

fi r ămas definitivă.

Page 256: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 256/339

  256

5. Exercitarea f ără drept a unei profesiiCon ţ inutul legal: se pedepseşte „exercitarea f ăr ă drept a unei profesii

 sau a oricărei alte activit ăţ i pentru care legea cere o autoriza ţ ie, ori exercita-rea acestora în alte condi ţ ii decât cele legale dacă  legea special ă prevede că 

 săvâr  şirea unor astfel de fapte se sanc ţ ionează potrivit legii penale” ( art. 281C.pen.).Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special îl constituie relaţiile sociale referitoare la re-

gimul exercitării unei profesii sau a altor activităţi.b) Obiectul material  există numai când activitatea este exercitată asupra

unui bun sau asupra unei persoane. Nu este posibil coautoratul, fiind vorba de ofaptă personală.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ poate fi orice persoană.b) Subiect pasiv principal  este statul, iar în cazul în care s-au cauzat vă-

tămări unei persoane fizice, aceasta va fi subiect pasiv secundar.Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  se poate realiza în două modalităţi: prima constă 

în exercitarea f ăr ă drept a unei profesii sau a oricărei activităţi pentru care le-gea cere autorizaţie; a doua presupune exercitarea profesiei sau a oricărei alte

activităţi pentru care s-a obţinut autorizaţie în alte condiţii decât cele legale. Însensul prevederilor art. 281 C.pen. trebuie să înţelegem practicarea acestora caîndeletnicire şi nu efectuarea accidentală (sporadică) a unor intervenţii specifice profesiei sau activităţii aflate în discuţie.

b) Există două cerin ţ e esen ţ iale:- profesia sau activitatea pentru care legea cere autorizaţie să fie exerci-

tată  f ăr ă drept  sau în alte condi ţ ii decât cele legale;- să  se menţioneze în mod expres  în legea specială  că  exercitarea f ăr ă 

drept a unei profesii sau oricărei alte activităţi pentru care legea cere autorizaţieori exercitarea acestora în alte condiţii decât cele legale, se sanc ţ ionează potri-vit legii penale.

c) Urmarea imediat ă – constă în crearea unei stări de pericol pentru re-laţii sociale ocrotite prin incriminarea faptelor prevăzute în legi speciale.

 Latura subiectivă: Fapta se comite cu inten ţ ie directă sau indirectă.Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Se pedepseşte numai fapta consumată. Infracţiunea se consumă în

momentul în care actul la care face referire legea specială a fost realizat şi s-a pro-dus starea de pericol pentru relaţiile sociale ocrotite de lege. Când legea incrimi-nează exercitarea ca îndeletnicire a unei profesii sau activităţi pentru care legea cereautorizaţie, consumarea are loc în momentul în care se constată un număr suficientde acte repetate pentru a evidenţia caracterul de obicei sau îndeletnicire.

Page 257: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 257/339

  257

 Modalit ăţ i :  Există  două  modalităţi normative: exercitarea f ăr ă  drept aunei activităţi pentru care legea cere autorizaţie şi exercitarea acestora în altecondiţii decât cele legale.

 Sanc ţ iuni: Pedeapsa cu închisoarea de la 1 lună la 1 an sau amendă.

6. Nerespectarea regimului transportului public rutierCon ţ inutul legal : art. 2811 alin.(1) C.pen.: „efectuarea transportului pu-

blic rutier f ăr ă licen ţă de transport, f ăr ă licen ţă de execu ţ ie pentru vehicul sau f ăr ă  licen ţă de execu ţ ie pentru traseu, după caz, ori cu licen ţ e cu valabilitateexpirat ă”. Conform alin.(2) este mai gravă fapta persoanei „care dispune efec-tuarea transportului rutier public în condi ţ iile prevă zute la alin.(1) sau consim-te la efectuarea acestuia. Fapta este de o gravitate mai mare potrivit alin. ultimdacă are loc „ eliberarea, cu  ştiin ţă , a unei licen ţ e de transport rutier public, a

unei licen ţ e de execu ţ ie pentru vehicul sau a unei licen ţ e de execu ţ ie pentru tra- seu, f ăr ă respectarea legii”.Condi  ţ ii preexistenteObiectul juridic:a) Obiectul juridic special  al infracţiunii îl constituie relaţiile sociale ca-

re se formează şi se dezvoltă în domeniul transportului rutier public, relaţii carenu ar putea fi ocrotite f ăr ă respectarea regimului legal privind emiterea de licen-ţe pentru transport, pentru vehicul sau pentru traseu.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :

a) Subiect activ  poate fi orice persoană. În unele situaţii [alin.(2)] su- biectul activ are calitatea celui care dispune efectuarea transportului rutier pu- blic în condiţiile prevăzute la alin.(1) sau face parte din categoria personaluluide conducere ce pot lua decizii în legătur ă cu efectuarea operaţiunilor de trans- port. O calitate specială a subiectului activ este cerută şi de alin. ultim şi anumesă facă parte din Autoritatea Rutier ă Română (A.R.R.) şi să aibă atribuţii referi-toare la eliberarea licenţelor.

b) Subiect pasiv este statul, iar în secundar A.R.R. ca organ specializatîn derularea şi supravegherea transportului rutier public.

Con ţ 

inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material   se realizează  printr-o ac ţ iune  de efectuare a

transportului rutier public, f ăr ă licenţă de transport, f ăr ă licenţă de execuţie pen-tru vehicul sau f ăr ă licenţă de execuţie pentru traseu ori cu licenţe a căror vala- bilitate este expirată; prin dispunerea  efectuării transportului în condiţiile pre-văzute de alin.(1) sau prin fapta de a consim ţ i la efectuarea acestuia; prin acţiu-nea de eliberare cu ştiinţă a unei licenţe de transport rutier public sau a celorlal-te licenţe f ăr ă respectarea legii.251 

251 A se vedea Legea nr. 102/2006.

Page 258: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 258/339

  258

b) Cerin ţ e esen ţ iale: alin.(3) prevede că „eliberarea licen ţ elor să se fa-că cu  ştiin ţă f ăr ă respectarea legii”.

c) Urmarea imediat ă constă în crearea unei stări de pericol la adresa re-laţiilor sociale existente în domeniul transportului rutier public.

d) Leg ătura de cauzalitate rezultă din însăşi materialitatea faptei. Latura subiectivă: Forma de vinovăţie în cazul alin.(1) şi (2) al art. 2811 este inten ţ ia directă sau indirectă; în cazul alin.(3) vinovăţia este inten ţ ia direct ă,întrucât autorul urmăreşte în mod conştient realizarea activităţii infracţionale.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Se pedepseşte numai forma consumată a infracţiunii. Consuma-

rea se produce în momentul în care a fost realizată oricare din activităţile incri-minate.

 Modalit ăţ i : Există trei modalităţi normative prin care infracţiunea poate

fi comisă: efectuarea transportului rutier public f ăr ă respectarea normelor lega-le; dispunerea sau consimţirea la efectuarea transportului rutier public în ace-leaşi condiţii; şi eliberarea unor licenţe de transport cu ştiinţă şi f ăr ă respectarealegii.

 Sanc ţ iuni : Pentru forma tip pedeapsa este închisoarea de la o lună la unan sau amendă. Pentru prima agravată  – închisoarea de la 3 luni la 2 ani sauamendă; iar pentru agravata prevăzută  la alin.(3) închisoarea de la 6 luni la 3ani.

Page 259: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 259/339

  259

TESTE DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR

1. 

Elementul material al infracţiunii de luare de mită poate consta în:a) darea de bani ori alte foloase;

 b) promisiunea sau oferirea de bani;c) acceptarea promisiunii unor foloase.

2.  Infracţiunea de luare de mită poate fi comisă numai de:a) de funcţionarul public; b) magistraţi, poliţişti, prefecţi şi primari;c) de funcţionari publici si ceilalţi funcţionari.

3. 

La infracţiunea de denunţare calomnioasă învinuirea mincinoasă 

poate fi facută prin:a) plângere; b) sesizare anonimă;c) sesizare semnată cu un pseudonim.

4.  X pretinde că-l cunoaşte pe Y care este judecător, şi pretinde1000 Euro de la Z pentru a interveni pe lângă Y în soluţionarea favorabilă a unei cauze civile. Ce faptă comite X?

a) art. 255 c.p.

 b) art. 257 c.p.c) art. 256 c.p.

5. 

X se imbracă în uniformă de agent de poliţie şi îl opreşte pe con-ducătorul auto Y, după care îl amendează cu 500 RON pentru neacordareade prioritate.

Ce faptă comite X?a) art.240 c.p.;

 b) art.241 c.p.;c) art. 240 c.p. si 241 c.p. cu aplicarea art.33 lit.a

6) Când există abuz în serviciu în formă calificată?a. fapta a cauzat o perturbare deosebit de gravă a activităţii unei autori-

tăţi publice sau oricăreia dintre unităţile la care se refer ă art.145 C. pen., sau o pagubă materială mai mare de 100.000 lei

 b. fapta a cauzat o perturbare deosebit de gravă a activităţii unei autori-tăţi publice sau oricăreia dintre unităţile la care se refer ă art.145 C. pen., sau o pagubă materială mai mare de 200.000 lei

c. fapta a cauzat o pagubă materială mai mare de 100.000 lei

Page 260: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 260/339

  260

7) În ce constă urmarea imediată la infracţiunea de abuz in serviciucontra intereselor publice (art. 248 C. pen.)?

a. într-o stare de pericol b. într-un rezultat, fiind obligatoriu ca acesta sa fie concretizat într-o pagubă 

c. într-un rezultat, concretizat într-o tulburare însemnată bunului mers alunei unităti din cele la care se refer ă art.145 C. pen. sau o pagubă patrimoniuluiacesteia

8) Dispoziţiile art.246-250 C.pen. privitoare la funcţionarii publici seaplică şi celorlalţi funcţionari, iar în acest caz, cum se calculează pedeapsa?

a. se majoreaza cu 1/2 b. se reduce cu 1/2c. se reduce cu 1/3

9) Cine poate fi subiect activ nemijlocit la infracţiunea de neglijenţă  în serviciu?

a. numai un funcţionar public b. orice persoană care raspunde penalc. atât un funcţionar public, cât şi alt funcţionar.

10) În ce constă  urmarea imediată  la infracţiunea de neglijenţă  înserviciu (art. 249 C. pen.)?

a. o tulburare însemnată bunului mers al unei unităţi din cele la care serefer ă art.145 C. pen. sau o pagubă patrimoniului acesteia b. o tulburare însemnată bunului mers al unei unităţi din cele la care se

refer ă art.145 C. pen., o pagubă patrimoniului acesteia ori o vătămare importantă a intereselor legale ale unei persoane

c. o vătămare importantă intereselor legale ale unei persoane

11) Ce infracţiune constituie fapta funcţionarului public, aflat înexerciţiul atribuţiilor de serviciu, de a ameninţa o persoană?

a. abuz în serviciu contra intereselor persoanelor b. abuz în serviciu contra intereselor publicec. purtare abuzivă 

12) Ce infracţiune constituie producerea sau ticluirea de probe min-cinoase, în sprijinul unei invinuiri nedrepte?

a. infracţiunea de represiune nedreaptă  b. infracţiunea de supunere la rele tratamentec infracţiunea de denunţare calomnioasă 

Page 261: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 261/339

  261

13) Cine poate fi subiect activ nemijlocit al infracţiunii de denunţarecalomnioasă?

a. orice persoană fizică care r ăspunde penal b. numai un funcţionar

c. numai un funcţionar public14) Ce obiect juridic are infracţiunea de mărturie mincinoasă?a) crearea unei stări de pericol pentru înf ă ptuirea justiţiei; b)soluţionarea injustă a unei cauze;c) condamnarea pe nedrept a unei persoane.

15) Cine poate fi subiect activ nemijlocit al infracţiunii de mărturiemincinoasă?

a. orice persoană fizică care r ăspunde penal b. numai martorulc. numai un martor, expert sau interpret

16) Ce faptă se reţine în sarcina f ăptuitorului dacă  incercarea de adetermina marturia mincinoasă s-a comis prin lovire sau alte violenţe?

a. infracţiunea de încercare de a determina mărturia mincinoasă  b. infracţiunea de încercare de a determina marturia mincinoasă, în con-

curs cu infracţiunea de lovire sau alte violenţe

c. doar infracţiunea de lovire sau alte violenţe17) Ce infracţiune constituie fapta de a condamna o persoană ştiind

că este nevinovată?a. arestare nelegală si cercetare abuzivă; b. supunere la rele tratamente;c. represiune nedreaptă.

18) Cine poate fi subiect activ nemijlocit la infracţiunea de evadare?a. o persoană faţă de care s-a luat măsura de siguranţă a internării medicale b. o persoană aflată în stare legală de reţinere sau deţinerec. o persoană arestată nelegal

19) Cine poate fi, în varianta prev. în art.271 alin.1 C.pen., subiectpasiv special al infracţiunii de nerespectarea hotărârilor judecătoreşti?

a. orice persoana fizică  b. numai persoana care are calitatea de organ de executarec. numai persoana care a avut câştig de cauză în proces

Page 262: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 262/339

  262

20) Cine poate fi, în varianta prev. în art.271 alin.4 C.pen., subiectactiv nemijlocit al infracţiunii de nerespectarea hotărârilor judecătoreşti?

a. orice persoană care raspunde penal b. numai executorul judecătoresc

c. numai persoana faţă de care s-a luat o masur ă de siguranţă din cele prev. în art.112 lit.c, d, g C.pen.

SPEŢĂ 

X se prezintă la Y care este funcţionar în cadrul Primăriei Galaţi pentrueliberarea unei adeverinţe. Y refuză nejustificat eliberarea adeverinţei care îi eranecesar ă lui X pentru rezolvarea unor probleme personale. La insistenţele lui X,Y se enervează şi proferează la adresa lui X expresii jignitoare. Văzând aceasta

X păr ăseşte Primăria, se duce la Parchet unde formulează o plângere penală îm- potriva lui Y ar ătând că acesta l-a lovit f ăr ă motiv.Procurorul îi solicită  lui X un act medico-legal prin care să  ateste cele

relatate de el. X se deplasează la medicul legist căruia îi povesteşte cele întâm- plate şi ii promite suma de 100 Euro în schimbul unui act medico- legal care să ateste că a fost lovit.

Medicul legist refuză oferta lui X.Ulterior X este chemat la organul de poliţie pentru a susţine cele recla-

mate la Parchet.

Aici X promite şi îi dă poliţistului care anchetează cazul suma de 200Euro pentru a da o soluţie favorabilă plângerii.Acesta accepta.Fapta lui X şi a poliţistului a fost descoperită, situaţie care a dus la ares-

tarea acestora.Încarceraţi în arestul poliţiei, poliţistul cu complicitatea lui T care lucra

în cadrul poliţiei, reusesc să evadeze.După evadare X şi poliţistul, merg la N care în schimbul a 3000 Euro, le

 promite că are influenţă pe lângă procurorul care instrumentează cauza şi nu osă-i mai aresteze.

Ulterior X se duce la O care, aflând de cele întâmplate, îi spune că dacă-i da 2000 Euro, aranjează el să fie achitaţi de instanţa, motivând că o cunoaştela Judecatorie pe E care este grefier.

Ce infracţiuni s-au comis în speţă?

Page 263: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 263/339

  263

CAPITOLUL VIINFRACŢIUNI DE FALS

 I. FALSIFICAREA DE MONEDE, TIMBRE SAU ALTE VALORI

1. Falsificarea de monede sau alte valoriCon ţ inutul legal : (Art.282 C.pen.) „ Falsificarea de moned ă  metalică ,

moned ă de hârtie, titluri de credit public, cecuri, titluri de orice fel pentru efec-tuarea pl ăţ ilor, emise de institu ţ ia bancar ă ori de alte institu ţ ii de credit com- petente, sau falsificarea oricăror alte titluri ori valori asemănătoare, se pedep- se şte cu închisoare de la 3 la 12 ani  şi interzicerea unor drepturi. Cu aceea şi pedeapsă se sanc ţ ionează punerea în circula ţ ie, în orice mod, a valorilor falsi- ficate ar ătate în alineatul precedent, sau de ţ inerea lor în vederea punerii în

circula ţ ie. Dacă  faptele prevă zute în alineatele precedente ar fi putut cauza o pagubă  important ă sistemului financiar, pedeapsa este închisoarea de la 5 la15 ani  şi interzicerea unor drepturi, iar dacă  au cauzat o pagubă  important ă  sistemului financiar, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 ani  şi interzice-rea unor drepturi. Tentativa se pedepse şte.”

Aceste fapte prezintă un pericol social deosebit prin consecinţele pe carele pot produce asupra sistemului financiar-bancar al statului. Funcţionarea nor-mală a sistemului financiar-bancar necesită un control riguros asupra emisiuniimonetare , a titlurilor de credit pentru a preveni provocarea de pagube impor-

tante economiei naţionale.Condi  ţ ii preexistente Obiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic generic îl constituie relaţiile sociale care se nasc şi se

dezvoltă  în legătur ă cu valoarea socială a încrederii publice de care se bucur ă instituţiile statului şi cărora legea le atribuie însuşirea de a exprima adevărul.Obiectul juridic al tuturor infracţiunilor de fals constă  prin urmare în această valoare socială a „încrederii publice” care trebuie să fie acordată de orice per-soană, lucrurilor, semnelor şi înscrisurilor cu valoare probatorie expresă cum arfi: actele de stare civilă, înscrisurile autentice, legalizate sau sub semnătur ă pri-vată, diplomele, declaraţiile oficiale, probele scrise etc., sau implicit ă (monede-le, timbrele, titlurile de credit, cecurile, biletele de călătorie, documente detransport etc.).

b) Obiectul juridic special  al falsificării de monede sau de alte valori es-te reprezentat de relaţiile sociale care se formează şi se desf ăşoar ă în legătur ă cu„încrederea publică” (fides publica) şi care priveşte în egală măsur ă monedele precum şi celelalte valori care se găsesc pe piaţă în mod oficial (legal).252 

c) Obiectul material , difer ă în funcţie de activitatea f ă ptuitorului şi con-stă  într-o ac ţ iune  de contrafacere  sau alterare; când falsul se realizează  prin

252 A se vedea V.Dongoroz şi colab., op..cit., pag. 373.

Page 264: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 264/339

  264

contrafacere, obiectul material îl reprezintă  monedele sau titlurile de valoarecontraf ăcute, precum şi materialele din care au fost confecţionate (producere prin imitare).

În cazul infracţiunilor derivate (punerea în circulaţie şi deţinerea în ve-

derea punerii în circulaţie) obiectul material îl constituie valorile falsificare.Dacă  falsul s-a produs prin alterare, monedele sau titlurile de valoaresupuse falsificării vor constitui obiectul material al infracţiunii. Aşadar, obiectmaterial al infracţiunii de falsificare poate fi moneda metalică, bancnota, titluri-le de credit, cecurile sau orice alte instrumente de plată. Nu are importanţă dacă moneda sau titlurile de valoare falsificate sunt emise de Banca Naţională  sau bănci str ăine. Cât priveşte aceste titluri sau bancnote, este necesar ca acestea să se afle în mod legal în circulaţie, să aibă putere circulatorie.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :

a) Subiect activ  poate fi orice persoană care îndeplineşte condiţiile r ăs- punderii penale. Participaţia penală este posibilă sub toate formele sale. În anu-mite situaţii, subiectul activ poate avea unele aptitudini sau calificare specială (tipografi, graficieni, chimişti, informaticieni, specialişti în prelucrarea metale-lor etc.).

În cazul infracţiunii derivate, de punere în circulaţie a valorilor falsifica-te sau deţinute, subiect activ poate fi de asemenea orice persoană, cu precizareacă la infracţiunea de deţinere de monedă sau valori falsificate nu pot fi subiecţiactivi cei care au participat în mod nemijlocit la executarea falsului, deoarece

aceasta din urmă în mod obiectiv este urmată în toate cazurile şi de o acţiune dedeţinere, pe care o absoarbe oricât de scurtă ar fi ca durată de timp.b) Subiectul pasiv principal  este instituţia care a emis moneda (B.N.R.)

sau titlul de valoare supus falsificării, ale cărei interese, autoritate şi încredere publică sunt afectate.

Poate fi subiect pasiv şi persoana fizică sau juridică indusă în eroare prinvalorificarea monedei falsificate (fiind prejudiciată din punct de vedere material).

Con ţ inutul constitutiv: Latura obiectivă: a) Elementul material   în cazul infracţiunii principale, se realizează 

 printr-o ac ţ iune de falsificare care poate fi o operaţiune de contrafacere sau unade alterare.

Contrafacerea  este manopera prin care sunt confecţionate monede, bancnote sau alte valori false care imită monedele, valorile sau bancnotele ade-vărate. Această  activitate se realizează diferit după cum ne referim la monedă (turnare, matriţare, batere) sau bancnotă (copiere, tipărire, imprimare, fotografi-ere etc.).  Ac ţ iunea de contrafacere va constitui elementul material  al infracţiu-nii, numai dacă moneda sau valoarea imitată are putere circulatorie la data fal-sificării. Din punct de vedere juridic este important ca moneda sau valoareacontraf ăcută  să aibă capacitatea de a induce încredere, să  poată  fi apreciată  la prima vedere drept o monedă veritabilă. Contrafacerea nu poate constitui infrac-

Page 265: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 265/339

  265

ţiune atunci când imitarea este grosolană, vizibilă, produsul fiind total necores- punzător.

 Alterarea – constă în modificarea conţinutului sau aspectului unei banc-note sau unui titlu de valoare creându-se de regulă aparenţa unei valori mai ridi-

cate (bancnota de 1 sau 10 dolari SUA poate fi alterată prin adăugarea cifrei „0”mărindu-i valoarea la 100 USD).Cerin ţ ele esen ţ iale  care întregesc elementul material decurg din textul

de lege:•  moneda, bancnota sau valoarea falsificată să corespundă uneia dintre

monedele, bancnotele sau titlurile de valoare enumerate de lege;•  aceste valori să se afle în circulaţie (să aibă putere circulatorie) la da-

ta falsificării253. Această cerinţă este îndeplinită şi atunci când deşi moneda sau bancnota a fost retrasă din circulaţie, ea încă mai poate fi preschimbată în mod

legal. În cazul infracţiunilor derivate [alin.(2) al art. 282 C.pen.] elementul ma-terial constă fie în acţiunea de „ punerea în circula ţ ie” fie în acţiunea de „de ţ i-nerea lor în vederea punerii în circula ţ ie”. Punerea în circula ţ ie este operaţiu-nea prin care produsul acţiunii de falsificare, este introdus pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp în angrenajul circulaţiei monetare.254 Această operaţiune se poate realiza prin efectuarea de plăţi, schimburi valutare, expedie-re poştală etc.

Deoarece punerea în circulaţie se realizează de cele mai multe ori prin

acte repetate, fapta capătă caracterul unei infracţiuni continuate. De ţ inerea valorilor falsificate în vederea punerii lor în circulaţie presu- pune primirea şi păstrarea valorilor falsificate în vederea punerii ulterioare încirculaţie.

b) Pentru ambele acţiuni, latura obiectivă este întregită prin următoarelecerin ţ e: - bancnotele, monedele sau valorile falsificate să fie dintre cele enume-rate la alin.(1) art. 282 C.pen.; - a doua cerin ţă esen ţ ial ă „de ţ inerea să  fie să-vâr  şit ă în vederea punerii în circula ţ ie”.

c) Urmarea imediat ă a infracţiunii principale constă în crearea unei stări

de pericol pentru relaţiile sociale ocrotite de lege şi obţinerea unei monede sau bancnote aparent asemănătoare cu cele adevărate, aflate în circulaţie. Urmareaimediată  a infracţiunii derivate constă  în punerea în circulaţie a monedelor, bancnotelor sau valorilor falsificate.

 Latura subiectivă – forma de vinovăţie – infracţiunea se comite cu in-ten ţ ie directă sau indirectă. Culpa este exclusă.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Atât infracţiunea principală cât şi cea derivată, este susceptibilă 

de o desf ăşurare în timp, sub forma actelor pregătitoare tentativei şi a infracţiu-

 253 Aceeaşi cerinţă este valabilă şi în cazul în care sunt falsificate monede sau valori str ăine..254 A se vedea V.Dongoroz şi colab., op..cit., pag. 380.

Page 266: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 266/339

  266

nii consumate. Deşi actele pregătitoare nu sunt incriminate ca formă a infracţiu-nii, unele activităţi de pregătire în vederea falsificării de monedă sunt pedepsiteca infracţiune de sine stătătoare, potrivit art. 285 C.pen. (fabricarea ori deţinereade instrumente sau materiale cu scopul de a servi la falsificarea valorilor sau

titlurilor enumerate în art. 282 – 284 C.pen.).Tentativa: la toate cele trei infracţiuni se pedepseşte conform art. 282alin.(4) C.pen.

Consumarea  infracţiunii intervine atunci când, după  executarea acţiunilorde falsificare, punere în circulaţie a valorilor falsificate sau deţinerea acestora învederea punerii în circulaţie – s-a produs urmarea imediată (starea de pericol).

 Modalit ăţ i : Toate cele trei infracţiuni (una principală şi două derivate)se prezintă sub forma unei modalităţi simple şi două modalităţi agravate.

Poate exista concurs de infracţiuni între falsificarea monedelor sau altor

valori şi punerea lor în circulaţie; indiferent dacă ambele fapte sunt săvâr şite deaceeaşi persoană  sau de persoane diferite. Nu va exista concurs de infracţiuniîntre falsificarea şi deţinerea de valori falsificate255 

 Sanc ţ iuni : potrivit art. 282 alin.(1) şi (2) pedeapsa este închisoarea de la3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi. Dacă faptele ar fi putut cauza o pagubă importantă  sistemului financiar, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şiinterzicerea unor drepturi, iar dacă  s-a cauzat o pagubă  importantă  sistemuluifinanciar – închisoarea de la 10 la 20 ani şi interzicerea unor dreptul [alin.(3)].

Monedele, valorile şi bancnotele falsificate, puse în circulaţie sau deţi-

nute în vederea punerii în circulaţie se confiscă.Persoana juridică se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 900.000 leiconform art. 711 alin.(3) C.pen.

2. Falsificarea de timbre, mărci sau bilete de transportCon ţ inutul legal : (art. 283 C.pen.) – „ falsificarea de timbre, mărci po ş-

tale, căr  ţ i po ştale, bilete ori foi de căl ătorie sau transport, cupoane r ă spunsinterna ţ ional, ori punerea în circula ţ ie a unor astfel de valori falsificate”.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac

 ţ iunii: 

a) Obiectul juridic generic este comun cu al celorlalte infracţiuni de fals.b) Obiectul juridic special  îl constituie relaţiile sociale privitoare la în-

crederea publică acordată timbrelor, mărcilor şi biletelor de transport.c) Obiectul material  este diferit, după cum infracţiunea se comite prin

contrafacere sau alterare. Dacă falsul se produce prin contrafacere, obiectul ma-terial al infracţiunii va fi reprezentat de materialele folosite (hârtie, coloranţi,cerneluri sau alte substanţe). În cazul în care falsificarea se face prin alterare,obiectul material va fi constituit din: timbrele, mărcile poştale, căr ţile poştale, biletele ori foile de călătorie falsificate.

255 A se vedea C.Bulai şi colectiv. op..cit., pag. 568.

Page 267: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 267/339

  267

Timbrele sunt imprimate de valoare emise de stat sau de o instituţie au-torizată care servesc la plata unui impozit sau a unei taxe.

 M ărcile po ştale  sunt timbre emise de organele centrale poştale, careaplicate pe corespondenţă fac dovada plăţii anticipate a serviciului poştal.

 Plicurile  şi căr  ţ ile po ştale  au aplicate marca poştală  corespunzătoarecostului transportului.

 Biletele de căl ătorie  sau foile de transport sunt legitimaţii de transporteliberate contra cost sau în baza unui regim preferenţial (elevi, studenţi, pensio-nari, militari, veterani etc.).

Cupoanele de r ă spuns interna ţ ional , reprezintă un mijloc de plată spe-cific pentru scrisorile trimise în str ăinătate. Aceste sunt confecţionate de cătreBiroul Internaţional al Uniunii Mondiale Poştale.256 

Timbrele, mărcile sau biletele de transport falsificate trebuie să fie dintrecele aflate în mod legal în circulaţie la data săvâr şirii faptei.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ poate fi orice persoană. Infracţiunea principală cât şi cea

derivată sunt susceptibile a fi săvâr şite şi în participaţie.b) Subiect pasiv este instituţia abilitată prin lege să emită şi să pună  în

circulaţie timbrele, mărcile sau biletele de transport. În acelaşi timp subiect pa-siv este şi persoana fizică sau juridică prejudiciată prin achiziţionarea produse-lor falsificate.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:

a) Elementul material   se realizează  în mod diferit în cazul infracţiunii principale, faţă  de cea derivată. Infracţiunea principală  presupune executareaunei ac ţ iuni de falsificare – prin contrafacere sau alterare.

În cazul infracţiunii derivate elementul material constă  în acţiunea de„ punere în circula ţ ie” a timbrelor, mărcilor sau biletelor falsificate.

Săvâr şirea infracţiunii presupune preexistenţa oficială a timbrelor, măr-cilor, căr ţi poştale, bilete de transport etc.

 Nu are importanţă dacă acestea sunt româneşti sau de provenienţă str ăină.b) Urmarea imediat ă constă  în crearea unei stări de pericol pentru va-

loarea socială ocrotită.c) Latura subiectivă: Infracţiunea se săvâr şeşte cu inten ţ ie  directă  sauindirectă. Culpa nu se sancţionează.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Infracţiunea principală şi cea derivată sunt fapte comisive inten-

ţionate. Actele pregătitoare sunt incriminate separat în art. 285 C.pen. ca infrac-ţiune distinctă. Tentativa se pedepseşte pentru ambele variante ale infracţiunii.

Consumarea se produce când s-a realizat falsificarea valorilor enumera-te de lege. Infracţiunea principală poate îmbr ăca forma continuată iar cea deri-

vată forma continuă.256 Vezi Convenţia Mondială de Poştă – 11 iunie 1952.

Page 268: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 268/339

  268

 Modalit ăţ i : falsificarea ori punerea în circulaţie. Sanc ţ iuni : Ambele infracţiuni se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la

5 ani. Persoana juridică  se sancţionează  cu amendă  cuprinsă  între 5.000 şi600.000 lei.

3. Falsificarea de valori străineCon ţ inutul legal   – art.284 C.pen. „ Infrac ţ iunea prive şte falsificarea

monedelor sau timbrelor apar  ţ inând altor state”. Aspectele analizate în cazulinfracţiunilor prevăzute în art. 282 şi 283 C.pen. sunt valabile şi în cazul falsifi-cării de valori str ăine.

4. Deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valoriCon ţ inutul legal : (art. 285 C.pen.) – „ Fabricarea ori de ţ inerea de in-

 strumente sau materiale cu scopul de a servi la falsificarea valorilor sau titluri-lor enumerate în art. 282 – 284 C.pen.”Condi  ţ ii preexistente: Sub aspectul obiectului juridic (general şi speci-

fic) acesta este similar cu cel al infracţiunilor analizate mai sus.Obiectul material  este reprezentat de instrumentele sau materialele care

sunt fabricate sau deţinute în scopul de a servi la falsificarea valorilor enumera-te în art.282 – 284 C.pen. (hârtie filigranată, cerneluri, copiatoare, tiparniţeetc.).

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :

a) Subiect activ poate fi orice persoană fizică. Dacă f ă ptuitorul este angajatal unităţii în care se realizează valorile originale, această calitate constituie o împre- jurare agravantă (art. 75 alin.(2) C.pen.). Poate fi săvâr şită şi în participaţie.

b) Subiectul pasiv secundar este instituţia care este abilitată potrivit legiisă emită valorile sau titlurile enumerate în norma de incriminare.

 Subiect pasiv secundar  poate fi instituţia abilitată să emită sau să efec-tueze operaţiuni cu valorile sau titlurile enumerate în textul actului normativ.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  presupune o ac ţ iune de fabricare sau deţinere de

instrumente sau materiale ce pot servi la contrafacerea sau alterarea valorilorsau titlurilor enumerate în art. 282 -284 C.pen. Aceste activităţi nu reprezintă acţiuni de falsificare ci acte pregătitoare incriminate ca infracţiune proprie. Deregulă această infracţiune intr ă în concurs cu alte infracţiuni prevăzute de codul penal sau legi speciale (fals, uz de fals, fals material în înscrisuri oficiale).

b) Urmarea imediat ă: constă apariţia unei stări de pericol pentru încre-derea publică.

c) Leg ătura de cauzalitate există între acţiunea incriminată şi rezultat. Latura subiectivă: Această infracţiune se comite cu inten ţ ie direct ă de-

oarece acţiunile de fabricare sau deţinere au legătur ă directă cu scopul urmărit(falsificarea monedelor sau a altor titluri de valoare).

Page 269: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 269/339

  269

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Fabricarea şi deţinerea unor astfel de materiale cu scopul de a

servi la falsificarea monedelor, timbrelor sau altor valori (chiar dacă constituieîn esenţa lor acte pregătitoare, sunt incriminate ca infracţiune de sine stătătoare

(art. 285 C.pen.) putând parcurge toate formele inerente desf ăşur ării unei activi-tăţi comisive ( acte pregătitoare, tentativă, infracţiune consumată sau epuizată).Legea nu pedepseşte decât infracţiunea consumată.

 Modalit ăţ i : Există două modalităţi incriminate: fabricarea şi deţinerea. Sanc ţ iuni : pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani. Instrumentele şi

materialele care au servit sau au fost destinate să servească la săvâr şirea falsuluise confiscă în baza art. 118 lit.a) şi b) C.pen.

 III. FALSIFICAREA INSTRUMENTELOR DE AUTENTIFICARE

 SAU DE MARCARE1. Falsificarea instrumentelor oficialeCon ţ inutul legal : art. 286 C.pen. – „Constituie infrac ţ iune, falsificarea

unui sigiliu, a unei  ştampile sau a unui instrument de marcare de care se folo- sesc autorit ăţ ile sau institu ţ iile publice”.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  este reprezentat de ansamblul relaţiilor socia-

le formate şi dezvoltate în jurul valorii sociale a „încrederii publice”, ocrotite prin folosirea instrumentelor de autentificare sau de marcare sub aspectul valo-rii lor probante aplicate pe înscrisuri sau obiecte oficiale.

b) Obiectul material , constă în instrumentele de autentificare – sigiliile,ştampilele sau instrumentele de marcat (instrumente de marcare a metalelor pre-ţioase, marcarea animalelor, ciocanul silvic de marcat, marcarea aparatelor decântărire, măsurare etc.).

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ nemijlocit poate fi orice persoană.b) Subiectul pasiv principal este statul român iar subiect pasiv secundar

este o organizaţie din cele menţionate la art. 145 C.pen., al cărei sigiliu, ştampi-lă sau instrumente de marcat a fost falsificat.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  presupune săvâr şirea unei ac ţ iuni de falsificare a

instrumentelor menţionate în actul normativ prin contrafacere sau alterare. Con-trafacerea presupune confecţionarea sau reproducerea unui sigiliu, ştampilă sauinstrument de marcat care îl imită pe cel autentic. Se falsifică de regulă ampren-ta pe care acesta o lasă în urma aplicării sale. Dacă se falsifică numai amprentaştampilei aplicată pe un înscris, fapta va avea o altă încadrare juridică (fals ma-terial în înscrisuri oficiale sau înşelăciune în cazul instrumentelor de marcat).

Page 270: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 270/339

  270

b) Urmarea imediat ă – constă în crearea unei stări de pericol pentru în-crederea publică prin falsificarea acestor instrumente.

c) Deoarece legea cere existenţa unui rezultat nemijlocit independent deacţiune, este necesar ă stabilirea unei leg ături de cauzalitate între faptă şi rezultat.

 Latura subiectivă: Fapta se săvâr şeşte cu inten ţ ie directă sau indirectă –culpa nu constituie infracţiune.Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Tentativa şi infracţiunea consumată se pedepseşte. Infracţiunea

se consumă în momentul în care s-a produs urmarea imediată (starea de pericol) prin confecţionarea efectivă a instrumentului, sigiliului sau ştampilei).

 Modalit ăţ i : Fapta se prezintă într-o singur ă modalitate normativă (falsi-ficarea).

 Sanc ţ iuni : pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani. R ăspunderea penală 

a persoanei juridice nu exclude r ăspunderea persoanei fizice care a contribuit înorice mod la săvâr şirea acelei infracţiuni. Materialele şi instrumentele folosite pentru comiterea faptei se confiscă (art. 118 lit.b) C.pen.).

2. Folosirea instrumentelor oficiale falseCon ţ inutul legal : „(1) Folosirea instrumentelor false ar ătate la art. 286

 se pedepse şte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.(2) Folosirea f ăr ă drept a unui sigiliu ori a unei  ştampile cu stema  ţării

 se pedepse şte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend ă”.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  este identic cu cel al infracţiunii de falsificare

a instrumentelor oficiale.b) Obiectul material   este reprezentat de ştampila sau instrumentul de

marcat falsificat anterior şi care sunt folosite prin aplicarea lor pe anumite în-scrisuri sau obiecte oficiale; din momentul în care primesc amprenta respectivă, precum şi de obiect material al infracţiunii şi hârtia, plastilina, ceara, metalul etc.

Dacă se foloseşte f ăr ă drept un sigiliu ori ştampilă cu stema ţării, obiec-tul material va fi tocmai instrumentul folosit.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ al infracţiunii poate fi orice persoană, infracţiunea poate

fi săvâr şită în participaţie sub toate formele sale. Dacă persoana care foloseşteinstrumentul este aceeaşi cu cea care l-a falsificat va r ăspunde pentru concursde infracţiuni.

b) Subiectul pasiv în cazul reglementat de alin.(1) este o organizaţie dincele prevăzute la art. 145, organizaţie prejudiciată  prin săvâr şirea infracţiunii.Pentru modalitatea prevăzută la art. 287 alin.(2) subiect pasiv este statul românfiind vorba de folosirea f ăr ă drept a unui sigiliu ori ştampilă cu stema ţării. Încazul în care se produce şi un prejudiciu, subiect pasiv secundar va fi persoanafizică sau juridică prejudiciată.

Page 271: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 271/339

  271

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material   constă  într-o acţiune de  folosire  (a sigiliilor,

ştampilelor sau instrumentelor falsificate) sau a unor (ştampile sau sigilii adevă-

rate cu stema ţării – f ăr ă drept). A folosi înseamnă a utiliza un astfel de instru-ment potrivit destinaţiei pe care o are.b) În cazul modalităţii prevăzute la art. 287 alin.(2) C.pen. trebuie înde-

 plinite două cerin ţ e esen ţ iale: sigiliu sau ştampila care poartă stema ţării să  fieadevărate; iar utilizarea acestora să se facă  f ăr ă drept.

c) Urmarea imediat ă constă  în crearea unei stări de pericol pentru în-crederea publică  acordată  instrumentelor de autentificare sau marcare şi am- prentelor aplicate de acestea pe înscrisuri, conferindu-le calitatea oficială.

 Latura subiectivă: Forma de vinovăţie cu care se comite această infrac-

ţiune este inten ţ ia directă sau indirectă. Nu constituie infracţiune fapta săvâr şită din culpă.Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Actele pregătitoare şi tentativa deşi sunt posibile nu sunt incri-

minate. Consumarea faptei în ambele sale modalităţi se produce în momentulrealizării urmării imediate.

 Modalit ăţ i : Există  două  modalităţi normative, incriminate în alin.(1)respectiv alin.(2) art. 287 C.pen. (folosirea unui instrument de autentificare saumarcare falsificat şi respectiv, folosirea f ăr ă drept a unui sigiliu sau ştampilă cu

stema ţării). Sanc ţ iuni : închisoarea de la 3 luni la 2 ani. Persoana juridică se sancţio-nează cu amendă de la 5000 la 600.000 lei. Instrumentele falsificate se confiscă (art. 118 lit. a) şi b) C.pen.).

 IV. FALSURI ÎN ÎNSCRISURI

1. Falsul material în înscrisuri oficialeFalsul material în înscrisuri oficiale, este prevăzut de art. 288 C.pen. şi

constă  în: „ Falsificarea unui înscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod de natur ă să producă consecin ţ e juridice” [alin. (1)]. Falsul prevăzut în alineatul precedent, „ săvâr  şit de un func- ţ ionar public în exerci ţ iul atribu ţ iunilor de serviciu” (este mai gravă şi se pe-depseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani) – alin.(2). Sunt asimilate cu înscri- surile oficiale biletele, tichetele sau orice alte imprimate producătoare de con- secin ţ e juridice [alin.(3)].

Condi  ţ ii preexistentea) Obiectul juridic special  îl constituie relaţiile sociale a căror desf ăşu-

rare normală este condiţionată de apărarea încrederii publice acordată înscrisu-rilor oficiale producătoare de consecinţe juridice.

Page 272: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 272/339

  272

b) Obiectul material  – este reprezentat de înscrisul oficial supus acţiuniide falsificare. „ Înscrisul oficial ” 257 este orice înscris care emană de la o unitatedin cele la care se refer ă art. 145 C.pen. Înscrisurile oficiale sunt originalul, du- plicatul sau copiile legalizate supuse falsificării. Potrivit art. 288 alin.(3) C.pen.,

sunt asimilate cu înscrisurile oficiale biletele, tichetele sau orice alte imprimate producătoare de consecinţe juridice258 (bilete de spectacol, întreceri sportive, jocuride noroc, bilete de loterie sau jocuri de noroc autorizate, tichete de masă etc.).

Pentru a constitui elementul material al infracţiunii, acestea trebuie să  producă  consecin ţ e juridice  (să  dea naştere unor raporturi juridice sau unordrepturi şi obligaţii).

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ nemijlocit în varianta simplă  [alin.(1) art. 288 C.pen.]

 poate fi orice persoană. În varianta agravată [alin.(2)] subiectul activ trebuie să 

aibă calitatea de func ţ ionar  aflat „în exerciţiul atribuţiilor de serviciu”.b) Subiectul pasiv  principal este instituţia publică, regia autonomă  sausocietatea comercială cu capital de stat căreia îi atribuie în mod mincinos înscri-sul oficial falsificat. Subiect pasiv secundar  poate fi şi persoana fizică sau juri-dică prejudiciată în propriile sale interese şi faţă de care se produc consecinţele juridice în urma folosirii înscrisului oficial falsificat.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material   presupune o ac ţ iune  de falsificare efectuată  în

orice mod. Contrafacerea scrierii, presupune plăsmuirea, confecţionarea prinimitare a unui înscris identic cu cel oficial. Contrafacerea subscrierii este întâl-nită  când se falsifică  semnătura pe un înscris oficial, fiind imitată  semnătura(parafa) celui îndrituit să-l semneze.

 Alterarea presupune a modifica, denatura, transforma, a schimba conţi-nutul unui înscris oficial prin adăugiri sau ştersături aplicate pe acesta.

b) Cerin ţ e esen ţ iale: înscrisul să facă parte din categoria „înscrisuri ofi-ciale” şi acesta „să producă consecinţe juridice”.

c) Urmarea imediat ă constă  în crearea unei stări de pericol pentru va-loarea socială ocrotită de lege (încrederea publică). Este necesar a se stabili le-gătura de cauzalitate între acţiune şi rezultat.

 Latura subiectivă:  Inten ţ ia  directă  sau indirectă  – fapta săvâr şită  dinculpă nu constituie infracţiune.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Tentativa este incriminată în art. 288 alin.(4) C.pen. Consuma-

rea se produce în momentul încheierii acţiunii de falsificare şi producerii stăriide pericol pentru încrederea acordată înscrisurilor oficiale.

257 Înscrisul oficial este de interes public.258 Capacitatea înscrisului de a da naştere , de a modifica sau de a stinge raporturi juridice.

Page 273: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 273/339

  273

 Modalit ăţ i:  Există modalitatea simpl ă şi modalitatea agravată, diferenţaf ăcând-o calitatea subiectului activ.

 Sanc ţ iuni: În variantă simplă, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 3ani, iar în cazul variantei agravate, închisoarea de la 6 luni la 5 ani. Potrivit art.

71

1

 alin.(2) C.pen., persoana juridică se sancţionează de la 5.000 la 600.000 lei.2. Falsul intelectualCon ţ inut legal : „ Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii

acestuia, de către un func ţ ionar aflat în exerci ţ iul atribu ţ iilor de serviciu, prinatestarea unor fapte sau împrejur ări necorespunzătoare adevărului sau prinomisiunea cu bună  ştiin ţă  de a însera unele date sau împrejur ări”  (art. 289C.pen.).

Condi  ţ ii preexistente

a) Obiectul juridic generic este comun cu al tuturor infracţiunilor de fals.b) Obiectul juridic special  îl reprezintă relaţiile sociale a căror naştere şidezvoltare depinde în mod nemijlocit de „încrederea publică” ce este acordată înscrisurilor oficiale şi activităţii desf ăşurate de funcţionarii publici sau de altecategorii de funcţionari pentru întocmirea acestora.

c) Obiectul material  este un înscris oficial. Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiectul activ nemijlocit este calificat (funcţionar public sau funcţi-

onar) care săvâr şeşte fapta în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

a) Subiectul pasiv principal  este statul, precum şi autoritatea sau institu-ţia publică de la care emană înscrisul oficial.b) Subiect pasiv secundar  este persoana fizică sau juridică prejudiciată 

în urma executării falsului intelectual.Con ţ inutul constitutiv: Latura obiectivă:a) Elementul material  constă în falsificarea unui înscris oficial prin do-

uă modalităţi alternative: fie prin atestarea unor fapte sau împrejur ări necores- punzătoare adevărului, fie prin omisiunea cu ştiinţă de a însera unele date sauîmprejur ări.

 Atestarea259 – este consemnarea efectuată cu prilejul întocmirii înscrisu-lui oficial referitoare la fapta sau împrejur ări determinate, necorespunzătoareadevărului.

Omisiunea este o inacţiune prin care f ă ptuitorul omite cu bună ştiinţă să consemneze, să înregistreze date sau împrejur ări veridice de care el a luat la cu-noştinţă şi pe care avea obligaţia să le menţioneze în cuprinsul înscrisului oficial.

b) Cerin ţ e esen ţ iale: falsul intelectual se realizează cu prilejul întocmirii înscrisului oficial; de către un func ţ ionar aflat în exerci ţ iul atribu ţ iilor de serviciu.

259 Înscrierea, adeverirea, confirmarea în conţinutul înscrisului oficial a unor date, fapte sau îm- prejur ări contra realităţii..

Page 274: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 274/339

  274

c) Urmarea imediat ă: crearea stării de pericol pentru „încrederea publi-că” prin întocmirea unui înscris oficial fals (înscrisul aparent real este semnat,ştampilat, prefectat întocmai ca un înscris autentic.

Este necesar ă stabilirea legăturii de cauzalitate.

 Latura subiectivă – Forma de vinovăţie specifică acestei infracţiuni esteinten ţ ia directă sau indirectă. Fapta săvâr şită din culpă nu constituie infracţiu-nea de fals intelectual.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Tentativa şi infracţiunea consumată. Falsul intelectual prin omi-

siune nu se poate săvâr şi decât în formă consumată. Consumarea se produce înmomentul finalizării întocmirii înscrisului oficial fals perfectat prin semnare şiaplicarea ştampilei sau sigiliului (infracţiune instantanee).

 Modalit ăţ i : Există două modalităţi normative după cum infracţiunea se

săvâr şeşte prin „atestare” sau „omisiune”. Sanc ţ iuni: Pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani. Aspecte din practica judiciar ă:Inculpatul, director economic la o societate comercială, a semnat o ade-

verinţă prin care se atestă în mod nereal că o anumită persoană este salariat alunei unităţi în subordine, confirmând astfel conţinutul fals al acestuia, există infracţiunea de fals intelectual prev. în art. 289 C.pen., chiar dacă acea adeve-rinţă nu a fost întocmită de el, ci de un alt angajat, însă inculpatul cunoştea ne-concordanţa conţinutului ei cu realitatea.

Curtea de Apel Bucure şti, sec ţ ia a II penal ă-a, decizia nr.178/1997 

260

. 3. Falsul în înscrisuri sub semnătură privată Con ţ inut : „ Falsificarea unui înscris sub semnătur ă privat ă prin vreunul

din modurile ar ătate în art. 288 C.pen. dacă f ă ptuitorul folose şte înscrisul falsi- ficat, ori îl încredin ţ ează  altei persoane spre folosire, în vederea produceriiunor consecin ţ e juridice” (art. 290 C.pen.).

Condi  ţ ii preexistente:a) Obiectul juridic generic  este comun cu al celorlalte infracţiuni de

fals.b) Obiectul juridic special   îl constituie relaţiile sociale a căror formare

şi dezvoltare este condiţionată de încrederea publică acordate puterii probante aînscrisurilor sub semnătur ă privată.

c) Obiectul material  este „înscrisul sub semnătur ă privată”, înscris careemană de la o persoană particular ă şi care consemnează raporturi juridice între persoane private, în sensul că reprezintă o manifestare de voinţă ori constatareaunui act, fapt sau împrejurare cu semnificaţie juridică, fiind susceptibil a dovediexistenţa, modificarea sau stingerea unui drept sau a unei obligaţii.261 Înscrisul

260 Codul penal adnotat, ed. Argessis Print 1999, pag . 678.261 A se vedea A.Boroi, op..cit., pag. 513.

Page 275: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 275/339

  275

trebuie datat şi semnat de persoana de la care emană. În acelaşi timp, acesta tre- buie să aibă un conţinut cu relevanţă juridică, putând servi ca dovadă scrisă.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ poate fi orice persoană responsabilă din punct de vedere

 juridic.b) Subiect pasiv este persoana fizică sau juridică prejudiciată prin folosi-rea înscrisului sub semnătur ă privată falsificat.

Con ţ inutul constitutiv:a) Elementul material  este constituit din două acţiuni succesive: În pri-

mul rând – falsificarea înscrisului sub semnătur ă  privată  prin contrafacerea scrierii ori subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod; în al doilea rând, folo- sirea sau încredin ţ area spre folosire a înscrisului falsificat, altei persoane. Pen-tru existenţa elementului material cele două acţiuni succesive trebuie îndeplinite

cumulativ - altfel simpla falsificare nu este infracţiune.b) Cerin ţ a esen ţ ial ă – falsificarea înscrisului sub semnătur ă privată să sefi f ăcut în vederea „producerii unei consecinţe juridice”.

c) Urmarea imediat ă – constă în crearea unei stări de pericol pentru în-crederea publică, decurgând din falsificarea unui înscris sub semnătur ă privată.Se impune stabilirea unei legături de cauzalitate între acţiunile incriminate şirezultat.

 Latura subiectivă: Forma de vinovăţie este inten ţ ia direct ă condiţionată de un scop – producerea unei consecinţe juridice.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Tentativa se pedepseşte [art. 290 alin.(2) C.pen.]. Infracţiunease consumă în momentul în care ambele acţiuni constitutive ale elementului ma-terial au fost realizate şi s-a produs urmarea imediată.

 Modalit ăţ i : Modalităţile normative difer ă  în funcţie de activitatea in-criminată: contrafacerea scrierii, subscrierii, alterarea şi completarea acestora,cu încredinţarea înscrisului altei persoane pentru al folosi.

 Sanc ţ iuni : Pedeapsa cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă. Per-soana juridică se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 600.000 lei.

4. Uzul de falsCon ţ inut : „ Folosirea unui înscris oficial ori sub semnătur ă privat ă , cu-

noscând că este fals, în vederea producerii unei consecin ţ e juridice, se pedep- se şte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani când înscrisul este oficial  şi cu închi- soare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend ă când înscrisul este sub semnătur ă  privat ă” (art. 291 C.pen.).

Condi  ţ ii preexistente:a) Obiectul juridic special  difer ă în funcţie de tipul înscrisului falsificat

(oficial sau sub semnătur ă privată) natura relaţiilor sociale fiind analizată în ca-zul infracţiunilor tip.

Page 276: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 276/339

  276

b) Obiectul material  este înscrisul oficial sau sub semnătur ă privată fal-sificat şi care este folosit pentru a produce consecinţe juridice.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ este orice persoană care foloseşte un înscris oficial sau

sub semnătur ă privată, cunoscând că este fals.b) Subiect pasiv al uzului de fals este persoana fizică sau juridică preju-diciată prin folosirea înscrisului falsificat.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă: a) Elementul material  constă în ac ţ iunea de folosire a unui înscris ofi-

cial sau sub semnătur ă privată, cunoscând că este fals.b) Cerin ţ a esen ţ ial ă – folosirea înscrisului se face „în vederea produce-

rii unei consecinţe juridice”.

c) Urmarea imediat ă – constă în crearea unei stări de pericol pentru în-crederea acordată înscrisurilor oficiale sau sub semnătur ă privată. Latura subiectivă: Sub aspectul vinovăţiei, infracţiunea de uz de fals se

săvâr şeşte cu inten ţ ie direct ă.Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Este sancţionată numai infracţiunea consumată. Consumarea se

 produce după realizarea acţiunii de folosire, prezentare, depunere sau invocare aînscrisului falsificat şi s-a produs starea de pericol.

 Modalit ăţ i : Sunt două  modalităţi de săvâr şire a infracţiunii: folosirea

unui înscris oficial fals şi folosirea unui înscris sub semnătur ă privată falsificat. Sanc ţ iuni : Când înscrisul falsificat este oficial, pedeapsa este închisoa-rea de la 3 luni la 3 ani iar când se foloseşte un înscris sub semnătur ă privată falsificat – închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă.

5. Falsul în declaraţiiCon ţ inut : (art. 291 C.pen.) „ Declararea necorespunzătoare a adevăru-

lui, f ăcut ă unui organ sau institu ţ ii de stat ori unei alte unit ăţ i din cele la care se refer ă art. 145 C.pen., în vederea producerii unei consecin ţ e juridice pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejur ărilor, declara ţ ia f ăcut ă serve şte pentru producerea aceleia şi consecin ţ e”.

Condi  ţ ii preexistentea) Obiectul juridic special   îl constituie relaţiile sociale a căror formare

şi dezvoltare este condiţionată de existenţa încrederii în declaraţiile producătoa-re de consecinţe juridice.

b) Obiectul material  nu există. Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ poate fi orice persoană responsabilă care are capacitatea

de a face declaraţii cu relevanţă juridică.b) Subiect pasiv este persoana fizică sau juridică prejudiciată în dreptu-

rile sau interesele sale ca urmare a declaraţiilor false.

Page 277: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 277/339

  277

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  constă  în „acţiunea de a face declaraţii necores-

 punzătoare adevărului” în faţa unei unităţi publice, competente legal să ia act de

declaraţia respectivă. Declaraţia poate fi f ăcută la iniţiativa autorului ori la soli-citarea instituţiei sau unităţii competente (poate fi f ăcută  în mod direct – oralsau scrisă ori transmisă prin intermediar). Astfel de situaţii se întâlnesc în modfrecvent cu ocazia unor reclamaţii sau sesizări adresate autorităţilor competente(declaraţii pe propria r ăspundere cu privire la boală, credite de restituit, avereetc.).

b) Cerin ţ e esen ţ iale: - declaraţia falsă să fi fost f ăcută unei autorităţi sauunităţi publice competente potrivit legii să primească astfel de declaraţii:

- să se producă o consecinţă juridică ca urmare a declaraţiei false.

c) Urmarea imediat ă constă în crearea stării de pericol pentru valoareasocială apărată de legea penală.d) Raportul de cauzalitate trebuie să existe între acţiunea incriminată şi

urmarea imediată. Latura subiectivă: Infracţiunea se comite cu inten ţ iea direct ă şi în ve-

derea unui anumit scop-de a produce consecinţe juridice-, scop urmărit de f ă p-tuitor, f ăr ă  însă a fi necesar ca acesta să fie realizat efectiv. Nu are importanţă dacă f ă ptuitorul a urmărit acel scop pentru sine sau pentru altul.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuni

Forme: Este o infracţiune comisivă intenţionată, dar legea nu pedepseş-te decât infracţiunea consumată. Consumarea se produce în momentul în caredeclaraţia neconformă adevărului este prezentată şi înregistrată la instituţia sauunitatea competentă  aptă  să  servească  la producerea unor consecinţe juridice(dreptul de a participa la alegerile parlamentare).

Dacă de declaraţia neadevărată s-a luat act în cuprinsul unui act autentic,instanţa de judecată, pronunţând condamnarea, urmează  a dispune anularea eidin conţinutul acelui act262.

 Modalit ăţ i : Există unele modalităţi normative şi numeroase modalităţifaptice de săvâr şire a infracţiunii.

 Sanc ţ iuni : Închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă.

6. Falsul privind identitateaCon ţ inut : (art. 293 C.pen.). „ Prezentarea sub o identitate falsă ori atri-

buirea unei asemenea identit ăţ i altei persoane, pentru a induce sau men ţ ine îneroare un organ sau o institu ţ ie de stat sau o alt ă unitate din cele la care se re- fer ă art. 145 C.pen. în vederea producerii unei consecin ţ e juridice pentru sine sau pentru altul se pedepse şte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani”.

262 Curtea de Apel Bucureşti, secţia II penală, decizia nr.640/1997.

Page 278: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 278/339

  278

Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează încredinţarea unui înscris care ser-veşte la dovedirea stării civile ori pentru legitimare sau identificare, spre a fifolosit f ăr ă drept.

Condi  ţ ii preexistente: Obiectul juridic special îl constituie relaţiile soci-

ale care se întemeiază pe încrederea publică acordată constatărilor f ăcute de au-torităţi sau instituţii publice cu privire la identitatea persoanelor.Obiectul material  – poate fi cartea de identitate, paşaportul, certificatul

de naştere (în cazul minorilor sub 14 ani), legitimaţia de serviciu, tichetul sauecusonul de acces într-o instituţie, de care s-a folosit f ă ptuitorul pentru a se pre-zenta sub identitate falsă. În cazul variantei asimilate, obiectul material îl consti-tuie un înscris care serveşte pentru dovedirea stării civile ori pentru legitimare.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ poate fi orice persoană. Persoana căreia i s-a atribuit o

identitate falsă va fi coautor sau complice, care a acceptate să i se atribuie iden-titatea falsă.b) Subiect pasiv – este autoritatea sau instituţia publică indusă în eroare

 prin săvâr şirea acestei infracţiuni. Subiect pasiv este şi persoana a cărei identita-te a fost uzurpată prin săvâr şirea acestei infracţiuni.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă :a) Elementul material  îl reprezintă în cazul infracţiunii tip – acţiunea de

a se prezenta sub o identitate falsă  sau acţiunea de a atribui o identitate falsă 

altei persoane.Pentru varianta asimilată elementul material constă în ac ţ iunea de încre-dinţare a unui înscris care dovedeşte starea civilă ori pentru legitimare sau iden-tificare de a fi folosit pe nedrept.

b) Cerin ţ e esen ţ iale: Ambele variante (tip şi asimilată) presupun exis-tenţa unor cerinţe esenţiale care întregesc latura obiectivă a infracţiunii. În cazulvariantei tip acţiunea de prezentare ori atribuirea unei identităţi false se reali-zează în faţa unei autorităţi sau instituţii publice, cu scopul de a produce conse-cinţe juridice. În varianta asimilată, scopul urmărit de f ă ptuitor este acela de „afi folosit pe nedrept”, adică de a servi la obţinerea unei identităţi false. Anali-zând textul prevăzut de art. 293 C.pen., rezultă că latura obiectivă a infracţiuniise realizează prin prezentarea de către f ă ptuitor a unei alte identităţi decât ceareală, fie oral, fie prin folosirea unui înscris cu ocazia prezentării în faţa uneiautorităţi în vederea obţinerii sau realizării unui drept prevăzut de lege.

 Latura subiectivă: Infracţiunea de fals privind identitatea se săvâr şeştecu inten ţ ie directă.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Actele pregătitoare şi tentativa nu se pedepsesc. Consumarea se

 produce odată cu urmarea imediată. Modalit ăţ i : Varianta tip cunoaşte două modalităţi normative (prezenta-

rea sub o identitate falsă; atribuirea unei identităţi false unei alte persoane). Va-

Page 279: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 279/339

  279

rianta asimilată  are o singur ă modalitate normativă  (încredinţarea unui înscriscare serveşte pentru dovedirea stării civile ori pentru legitimare sau identificare).

 Sanc ţ iuni : Pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 3 ani. Aspecte din practica judiciara:

Falsificarea de valori străine. Înşelăciune. Concurs de infracţiuni Punerea în circula ţ ie a unor valori str ăine falsificate, ce au fost utilizate pentru achitarea unui serviciu, reprezint ă infrac ţ iunea de falsificare de valori str ăine în concurs cu cea de în şel ăciune.

Prin sentinţa penală nr. 1503 din 3 decembrie 2003 a Judecătoriei Paşcani,inculpatul a fost condamnat pentru săvâr şirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1) şi (2),art. 284 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen.

S-a reţinut în sarcina inculpatului că în luna februarie 2003, fiind în po-sesia unei bancnote de 100 dolari SUA despre care cunoştea că este falsă, s-a

hotărât să o valorifice. Astfel, inculpatul s-a urcat într-un taxi şi a plătit contra-valoarea cursei care a fost de 400 000 lei cu bancnota falsă de 100 dolari SUA,urmând ca şoferul să-i dea rest 2.800.000 lei.

Inculpatul a primit pe loc 1.500.000 lei, restul de 1.300.000 lei urmând afi primit a doua zi.

Tribunalul Iaşi, prin decizia penală nr. 334 din 30 martie 2004, a admis ape-lul Parchetului pentru alte motive, dar a menţinut încadrarea juridică a faptelor.

Inculpatul a formulat recurs, criticând hotărârile pentru nelegalitate şiinvocând drept temei cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 17 C.

 proc. pen.Inculpatul a invocat faptul că nelegal instanţele au reţinut în sarcina luiun concurs de infracţiuni, deşi fapta săvâr şită întruneşte elementele constitutiveale unei singure infracţiuni, aceea de punere în circulaţie de monedă falsă, pre-văzută de art. 282 alin. (2) raportat la art. 284 C. pen.

Prin săvâr şirea acestei fapte, de punere în circulaţie de monedă falsă, înmod implicit a fost dus în eroare cel care a primit-o, astfel că  infracţiunea deînşelăciune este absorbită de infracţiunea de punere în circulaţie de monedă falsă.

Inculpatul a solicitat recalificarea faptelor din concursul de infracţiuni îninfracţiunea unică prevăzută de art. 282 alin. (2) raportat la art. 284 C. pen.

Analizând critica formulată, instanţa de recurs a reţinut următoarele:Instanţele anterioare au procedat legal la încadrarea juridică a faptelor în

concursul format din cele două  infracţiuni. Potrivit art. 215 alin. (2) C. pen.,înşelăciunea săvâr şită  prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase ori altemijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani, iar dacă mij-locul fraudulos constituie el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind con-cursul de infracţiuni. În speţă, mijlocul fraudulos utilizat de inculpat constituieinfracţiunea de punere în circulaţie de monedă falsă, prevăzută de art. 282 alin.(2) raportat la art. 284 C. pen., mijloc prin intermediul căruia a indus în eroare pe cel vătămat şi i-a pricinuit o pagubă, inculpatul obţinând astfel un folos ma-terial injust pentru el.

Page 280: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 280/339

  280

Infracţiunea prevăzută de art. 282 alin. (2) C. pen. implică, sub aspectullaturii obiective, numai acţiunea de punere în circulaţie a monedei false, textulincriminator necondiţionând existenţa faptei de producerea unui prejudiciu. Numai aparent punerea în circulaţie de monedă  falsă presupune săvâr şirea in-

fracţiunii de înşelăciune, aşa cum a susţinut inculpatul, deoarece acţiunea ilicită a inculpatului se circumscrie prin voinţa legiuitorului ambelor infracţiuni reţinu-te în sarcina lui.

Infracţiunea prevăzută de art. 282 alin. (2) cu referire la art. 284 C. pen.nu presupune totdeauna şi producerea unei pagube – element caracteristic in-fracţiunilor în dauna patrimoniului –, aceasta producându-se în speţă ca urmarea acţiunii ilicite de inducere în eroare prin prezentarea ca adevărată a unei mo-nede false.

Cum mijlocul fraudulos folosit în realizarea laturii obiective a infracţiu-

nii de înşelăciune constituie prin el însuşi o infracţiune, just instanţele au reţinutun concurs de infracţiuni, aşa cum expres a prevăzut legiuitorul prin dispoziţiileart. 215 alin. (2) C. pen.

De aceea, în conformitate cu art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recur-sul inculpatului a fost respins ca nefondat263.

263 C.A. Ia şi, decizia penal ă nr. 492 din 15 iunie 2004, în C.P.J. 2004.

Page 281: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 281/339

  281

TESTE DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR

1) Infracţiunea de falsificare de monede sau alte valori poate aveaca obiect material: 

a. monede, titluri de credit public, cecuri, titlurile de orice fel pentruefectuarea plăţilor   b. monede antice din diverse metale c. orice fel de monede sau bancnote, chiar ieşite din circulaţie 

2) În varianta asimilată, elementul material al infracţiunii de falsifi-care de monede sau de alte valori (art. 282 alin. 2 C. pen.), constă în:

a. contrafacere b. alterare

c.punerea în circualaţie sau deţinerea de valori falsificate

3) Forma de vinovăţie cu care se poate comite infracţiunea de falsi-ficare de timbre, mărci sau de bilete de transport, este:

a.intenţia directă  b.intenţia directă sau indirectă c.intenţia indirectă 

4) Deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori (art. 285

C. pen.):a. nu are obiect material; b. are ca obiect material timbre, mărci, plicuri sau car ţi poştale;c. are ca obiect material instrumentele sau materialele deţinute în scopul

ar ătat în art.295 C.pen.

5) Tentativa se pedepseşte la infracţiunea de:a. falsificare de monede sau de alte valori; b. falsificare de timbre, mărci sau de bilete de transport;

c. deţinere de instrumente în vederea falsificării de valori.

6) Subiect activ nemijlocit al infracţiunii de fals material în înscri-suri oficiale (art. 288 alin. 1 C. pen.) poate fi:

a. numai un funcţionar; b. numai un funcţionar public;c. orice persoană  fizică  care îndeplineşte condiţiile generale pentru a

r ăspunde penal.

Page 282: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 282/339

  282

7) La infracţiunea de fals intelectual (art. 289 C. pen.), subiect activnemijlocit poate fi:

a. orice persoană; b. numai un funcţionar public;c. numai funcţionarul aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu.

8) Infracţiunea de fals intelectual se poate comite:a numai după redactarea înscrisului oficial; b numai concomitent cu redactarea înscrisului oficial;c. şi inainte şi după redactarea înscrisului oficial.

9) Tentativa se pedepseşte la infracţiunea de:a. uz de fals; b. fals în înscrisuri sub semnătur ă privată;

c. fals intelectual. 

10) Falsificarea unui act de studii şi folosirea acestuia pentru înscri-erea la un concurs în vederea ocupării unui post constituie:

a. infracţiunea de fals intelectual, în concurs cu infracţiunea de uz de fals; b. infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale, în concurs cu in-

fracţiunea de uz de fals;c. infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătur ă privată.

11) Obiect material al infracţiunii de uz de fals poate fi:

a. doar un înscris oficial; b. doar un înscris sub semnătur ă privată;c. un înscris oficial sau un înscris sub semnătur ă privată 

12) Infracţiunea de fals în declaraţii se săvârşeste numai cu: a. intenţie directă calificată prin scop; b. intenţie indirectă;c. intenţie directă sau indirectă.

13) 

Subiect activ nemijlocit al infracţiunii de fals în declaraţii este:a. martorul, expertul sau interpretul; b. persoana care face declaraţii calomnioase;c. orice persoană, care are capacitatea de a face declaraţii ce produc con-

secinţe juridice.

14) În varianta art.293 alin.1 C.pen., elementul material al infracţi-unii de fals privind identitatea se realizează prin urmatoarele acţiuni:

a. falsificarea unui inscris care serveşte pentru legitimare sau identificare; b. prezentarea sub o identitate falsă sau atribuirea unei asemenea identi-

tăţi altei persoane;c. folosirea unui înscris, cunoscând că este fals.

Page 283: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 283/339

  283

CAPITOLUL VIIINFRACŢIUNI LA REGIMUL STABILIT PENTRU

ANUMITE ACTIVITĂŢI ECONOMICE

1. Specula (art.295 C.pen.)Con ţ inutul legal:  „se pedepse şte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani

următoarele fapte:a) cumpărarea în scop de revânzare a produselor industriale sau agri-

cole care potrivit legii nu pot face obiectul comer  ţ ului particular   (plante ceconţin stupefiante);

b) cumpărarea de produse agricole sau industriale, în scop de prelucra-re în vederea revânzării, dacă ceea ce ar rezulta din prelucrare nu poate face potrivit legii obiectul comer  ţ ului particular (extragerea şi prelucrarea minereu-

lui aurifer)”.Condi  ţ ii preexistente:Obiectul infrac ţ iunii :a) Subiectul juridic generic  este reprezentat de relaţiile sociale referi-

toare la activităţile economice, comerciale şi financiare.b) Obiectul juridic special  îl constituie relaţiile sociale care iau naştere

şi se dezvoltă în domeniul circulaţiei produselor industriale sau agricole.c) Obiectul material  poate consta în produsele industriale şi agricole ca-

re fac obiectul comer ţului particular, cumpărate în scop de revânzare, cu încăl-

carea dispoziţiilor legale. Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ poate fi orice persoană care se ocupă cu comercializarea

unor bunuri care constituie monopol de stat, indiferent dacă are sau nu certificatde producător pentru bunurile comercializate.264  Potrivit art. 2 din Legea nr.31/1966, constituie monopol de stat: fabricarea şi comercializarea armamentu-lui, muniţiei şi explozivilor; producerea şi prelucrarea în scop industrial al me-talelor şi pietrelor preţioase; producerea şi comercializarea stupefiantelor şi amedicamentelor ce conţin substanţe stupefiante; fabricarea şi importul în vede-

rea comercializării a alcoolului şi a băuturilor spirtoase; fabricarea şi importul produselor din tutun etc.

b) Subiect pasiv principal  este statul al cărui monopol a fost încălcat, iarîn secundar persoana fizică sau juridică păgubită.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă: a) Elementul material , constă în primul rând într-o acţiune de cumpăra-

re în scop de revânzare a unor produse industriale sau agricole. În al doilea rând(art. 295 lit.b C.pen.), elementul material constă  într-o acţiune de cumpărare a

264 O.A.Stoica, Drept penal, partea specială, E.D. PAG., Bucureşti, 1976, pag. 353.

Page 284: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 284/339

  284

unor produse industriale sau agricole în scopul prelucr ării acestora şi revânzarea produselor obţinute.

b) Urmarea imediat ă – producerea unei stări de pericol pentru normaladesf ăşurare a activităţii economice.

 Latura subiectivă. Infracţiunea de speculă se săvâr şeşte cu inten ţ ie cali- ficat ă , deoarece legea cere ca activitatea de cumpărare să se facă în  scop de re-vânzare. Intenţia există şi în ceea ce priveşte vinderea cu suprapreţ a mărfurilor primite ca ajutor internaţional. Inten ţ ia este calificată prin scop.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Se pedepseşte numai fapta consumată. Consumarea infracţiunii

are loc în momentul în care se cumpăr ă produsele pentru a fi revândute. Modalit ăţ i:  Este o infracţiune comisivă care se realizează în variantele

normative prevăzute de art. 295 C.pen.

 Sanc ţ iuni: Pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani. Bunurile şi banii ob-ţinuţi din activitatea ilicită se confiscă.

2. Înşelăciunea la măsurătoareCon ţ inutul legal:  (art. 296 C.pen.):  „în şelarea prin folosirea unui in-

 strument de mă surat inexact ori prin folosirea frauduloasă a unui instrument demă surat exact se pedepse şte cu închisoarea de la 3 luni la 5 ani”.

Condi  ţ ii preexistentea) Obiectul juridic special , constă în relaţiile sociale care se nasc în le-

gătur ă cu corectitudinea operaţiunilor de măsurare în domeniul circulaţiei bunu-rilor materiale.265 Ca obiect juridic secundar îl reprezintă relaţiile sociale privitoare la apă-

rarea intereselor economice patrimoniale ale agenţilor economici şi ale persoa-nelor fizice.

b) Obiectul material  – îl constituie bunurile aflate în circuitul economicsusceptibile de a fi cântărite sau măsurate.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ poate fi orice persoană fizică, salariat sau particular care

se ocupă cu operaţiuni comerciale ce implică măsurarea produselor.b) Subiect pasiv este persoana sau agentul economic păgubit prin măsu-

rarea inexactă a bunurilor.Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  al infracţiunii îl constituie ac ţ iunea de în şelare,

de inducere în eroare cu privire la cantitatea de produse tranzacţionate săvâr şită în două moduri: prin folosirea unui instrument de măsurat inexact; prin folosi-rea frauduloasă a unui instrument de măsurat exact.

265 V.Lazăr, Gh.Nistoreanu, op.cit., pag. 524.

Page 285: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 285/339

  285

 Instrumentele de mă surat  sunt aparate, obiecte sau instrumente cu carese efectuează operaţiunea de măsurat, determinându-se valoarea unei mărimi înraport cu o unitate de măsur ă etalon. Instrumente de măsurat pot fi: un cântar,un metru, un recipient, certificate de serviciile de metrologie, asigurându-se au-

tenticitatea operaţiei de măsurare. Înşelăciunea la măsur ătoare este o formă spe-cifică a infracţiunii de înşelăciune.Folosirea unui instrument de măsurare inexact ori folosirea frauduloasă 

a unui instrument exact reprezintă modalităţi alternative ale infracţiunii.b) Urmarea imediat ă  – producerea unui prejudiciu persoanelor fizice

sau juridice induse în eroare prin modalităţile prezentate mai sus. Prin acestefapte se creează  şi o stare de pericol pentru desf ăşurarea normală  a relaţiiloreconomice ocrotite de lege.

c) Există leg ătur ă de cauzalitate între acţiunea (elementul material al in-

fracţiunii) şi urmarea imediată a acesteia. Latura subiectivă:  Infracţiunea de înşelăciune la măsur ătoare se săvâr-şeşte cu inten ţ ie directă sau indirectă, f ă ptuitorul fiind conştient că prin acţiuneasa, produce o stare de pericol pentru relaţiile sociale din domeniul circulaţiei bunurilor şi un prejudiciu celui indus în eroare, consecinţe pe care le urmăreşte(inten ţ ia directă) sau le acceptă (inten ţ ia indirectă).

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Tentativa este pedepsitpă conform art. 296 alin.(2) C.pen. Mo-

mentul consumării faptei îl constituie inducerea în eroare a subiectului pasiv,

moment în care se produce starea de pericol şi prejudiciul produs celui înşelat. Modalit ăţ i : Există două modalităţi alternative de săvâr şire a infracţiu-nii: a) înşelarea prin folosirea unui instrument de măsurare inexact; b) înşelarea prin folosirea frauduloasă a unui instrument de măsurare exact.

 Sanc ţ iuni : Fapta se sancţionează cu închisoare de la 3 luni la 5 ani. Per-soana juridică  se sancţionează  cu amenda de la 5.000 la 600.000 lei [art.711 alin.(2) C.pen.].

3. Înşelăciunea cu privire la calitatea mărfurilorCon

 ţ inut : (art. 297 C.pen.): „falsificarea ori substituirea de mărfuri sau

orice alte produse , precum  şi expunerea spre vânzare sau vânzarea de aseme-nea bunuri, cunoscând că sunt falsificate ori substituite, se pedepse şte cu închi- soarea de la 1 la 7 ani – alin.(1); dacă mărfurile sau produsele au devenit prin falsificare sau substituire, văt ămătoare sănăt ăţ ii se aplică dispozi ţ iile art. 313C.pen.” – art. 297 alin.(2) C.pen.

Condi  ţ ii preexistente Latura obiectivă:a) Obiectul juridic special  constă în relaţiile sociale referitoare la calita-

tea mărfurilor sau produselor destinate consumului.b) Obiectul material  al infracţiunii îl reprezintă mărfurile şi orice alte pro-

duse aflate în circuitul economic asupra cărora s-a realizat acţiunea de falsificare.

Page 286: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 286/339

  286

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ poate fi orice persoană (producător, comerciant, funcţi-

onar etc.), legea neprecizând o calitate specială. Participaţia penală poate fi în-tâlnită sub toate formele sale.

b) Subiect pasiv poate fi în primul rând cumpăr ătorul înşelat cu privirela calitatea mărfii şi în al doilea rând, unitatea economică sau comercială undelucrează subiectul activ, prejudiciată prin infracţiune.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  constă în săvâr şirea uneia dintre următoarele ac-

 ţ iuni: a) falsificarea sau substituirea de mărfuri sau orice alte produse; b) expu-nerea spre vânzare sau vânzarea de bunuri. Prin falsificare înţelegem denatura-rea calităţii mărfurilor sau produselor prin contrafacere sau alterare.

Substituirea presupune înlocuirea unui produs cu altul de calitate inferi-oar ă, cu condiţia ca bunurile să fie de aceeaşi natur ă. Înşelarea sau inducerea îneroare a cumpăr ătorului se realizează  cu prilejul vânzării produsului falsificatsau substituit.

b) Urmarea imediat ă. Se produce o stare de pericol pentru valorile soci-ale ocrotite de lege, întrucât prin modificarea, transformarea sau înlocuirea pro-duselor originale cu altele de calitate îndoielnică, se produc consecinţe pericu-loase pentru regimul legal de calitate. Prin săvâr şirea infracţiunii sunt cauzate prejudicii ori pagube materiale, cumpăr ătorului de bună credinţă.

c) Există  leg ătur ă  de cauzalitate  între acţiunea incriminată  şi urmareaimediată. Latura subiectivă: Această infracţiune se comite cu inten ţ ie directă sau

indirectă.Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Tentativa se pedepseşte potrivit art. 297 alin.(3) C.pen. Infracţi-

unea se consumă  în momentul remiterii bunului falsificat cumpăr ătorului. In-fracţiunea se poate săvâr şi în formă continuă în cazul expunerii la vânzare a bu-nului falsificat sau substituit.

 Modalit ăţ 

i:  Există patru modalităţi normative definite de cele patru ac-ţiuni care constituie elementul material (falsificarea, substituirea, expunereaspre vânzare şi vânzarea).

 Sanc ţ iuni : Pedeapsa este închisoarea de la 1 la 7 ani. Persoana juridică se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 600.000 lei.

4. Divulgarea secretului economicCon ţ inut: „ Divulgarea unor date sau informa ţ ii care nu sunt destinate

 publicit ăţ ii, de către cel care le cunoa şte datorit ă atribu ţ iilor de serviciu, dacă  fapta este de natur ă să producă pagube”. Dacă fapta prevăzută la alin.(1) estesăvâr şită de altă persoană oricare ar fi modul prin care a ajuns să cunoască date-le sau informaţiile, pedeapsa este de la 6 luni la 5 ani.

Page 287: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 287/339

  287

Acest text de lege, sancţionează de fapt încălcarea atribuţiilor de servi-ciu ale unor persoane angajate în unităţi de stat sau private, întrucât divulgareasecretului economic creează o stare de pericol care poate produce pagube im- portante intereselor economiei naţionale.

Analizând textul incriminator, constatăm existenţa a două  variante aleaceleiaşi infracţiuni: cea prevăzută la alin.(1) este comisă de către subiect activcalificat – sancţionată mai aspru, iar cea de-a doua variantă  [alin.(2)] poate fisăvâr şită de orice persoană.

Condi  ţ ii preexistente:a) Obiectul juridic special   este reprezentat de relaţiile sociale referitoa-

re la stricta păstrare a datelor şi informaţiilor cu caracter economic care nu suntdate publicităţii, precum şi de relaţiile sociale care asigur ă buna desf ăşurare aactivităţii agenţilor economici.

b) De regulă, această infracţiune este lipsită de obiectul material , deoa-rece divulgarea informaţiilor confidenţiabile se realizează pe cale orală sau prinorice alte mijloace de comunicaţii.

Dacă  divulgarea secretului economic se realizează  prin transmiterea(înmânarea) documentului care conţine date sau informaţii protejate, atunci obi-ectul material al infracţiunii va fi documentul respectiv.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ al infracţiunii poate fi persoana care cunoaşte anumite

date sau informaţii cu caracter economic fie prin prisma atribuţiunilor de servi-

ciu, fie pentru că a luat la cunoştinţă despre acestea în orice mod.Dacă avem în vedere cele două variante ale infracţiunii, în cazul alin.(1)art. 298 subiectul activ este calificat , acesta fiind funcţionarul public sau func-ţionarul care lucrează nemijlocit cu astfel de informaţii sau are acces la ele; încazul variantei prevăzute în alin.(2) subiect activ poate fi orice persoană  careare cunoştinţă  despre astfel de informaţii. Apărarea secretului economicrealizându-se în orice împrejurare, nu se face distincţie după cum persoana f ă p-tuitorului este cetăţean român, str ăin sau apatrid.266 

b) Subiect pasiv principal  este statul, iar în subsidiar, orice unitate eco-nomică sau societate comercială prejudiciată.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material . Pentru a exista această infracţiune trebuie anali-

zată esenţa informaţiilor prin a căror divulgare se aduce atingere economiei na-ţionale sau prejudiciază persoane fizice sau juridice. Dacă aceste informaţii aucaracter de „secret de stat”, încadrarea juridică  se va face conform art. 157C.pen.

Constituie secret economic, orice date, informaţii sau documente care privesc activitatea unei întreprinderi, societăţi comerciale sau grup de firme care

266 A se vedea M.Coca Cozma, op..cit., pag. 324.

Page 288: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 288/339

  288

funcţionează potrivit legii şi este cunoscut acelora care îşi îndeplinesc serviciulsau celor care au luat la cunoştinţă de el pe orice cale, iar divulgarea lui este di-rect sau indirect păgubitoare pentru economia naţională, pentru o unitate eco-nomică, societate comercială ori pentru orice altă persoană fizică sau juridică.267 

Pentru ambele variante ale infracţiunii, elementul material constă într-oac ţ iune de divulgare, care se poate realiza prin scris, verbal sau prezentarea in-formaţiilor sau datelor mai multor persoane. Prin divulgare se înţelege darea învileag, comunicarea unor informaţii confidenţiale către alte persoane. Elemen-tul material poate consta uneori şi într-o inacţiune (omisiune) în sensul că auto-rul a lăsat o altă persoană să se apropie şi să examineze astfel de documente.

b) Pentru realizarea conţinutului constitutiv al infracţiunii se impune în-deplinirea unei cerin ţ e esen ţ iale – fapta să fie de natur ă să producă pagube.

c) Urmarea imediat ă – constituie o stare de pericol creată pentru eco-

nomia naţională şi pentru patrimoniul unor persoane fizice sau juridice. Latura subiectivă  – Forma de vinovăţie cu care se săvâr şeşte această faptă este inten ţ ia directă sau indirectă.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme:  Nu se pedepsesc actele pregătitoare sau tentativa. Infracţiunea

se consumă în momentul în care datele sau informaţiile confidenţiale cu carac-ter economic, au ajuns la cunoştinţa unor persoane neîndreptăţite a le cunoaşte,moment în care se produce starea de pericol pentru interesele economice alestatului sau pentru patrimoniul persoanelor fizice sau juridice.

 Modalit ăţ i : Infracţiunea se poate realiza în două modalităţi: cea norma-tivă alin.(1) şi cea atenuată alin.(3). Sanc ţ iuni : Pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani când subiectul este

calificat şi de la 6 luni la 5 ani dacă este comisă de orice persoană.

5. Contrafacerea obiectului unei invenţiiCon ţ inut : „Contrafacerea sau folosirea f ăr ă drept a obiectului unei in-

ven ţ ii” (art. 299 C.pen.).Condi  ţ ii preexistentea) Obiectul juridic special  cuprinde relaţiile sociale care se nasc în legă-

tur ă cu asigurarea progresului tehnic în economie şi folosirea nestânjenită a in-venţiilor de către cei în drept.

b) Obiectul material   al infracţiunii este chiar obiectul invenţiei (poateconsta fie în crearea unui produs nou, fie în realizarea unui procedeu nou). Încazul săvâr şirii faptei prin contrafacere obiectul material va fi reprezentat dematerialele din care este contraf ăcut obiectul investiţiei.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ poate fi orice persoană.

267 A se vedea M.Coca – Cozma, op..cit., pag. 326.

Page 289: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 289/339

  289

b) Subiect pasiv este persoana căreia îi apar ţine invenţia înregistrată  laO.S.I.M. (Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci) şi care este prejudiciat princontrafacerea obiectului invenţiei.

Con ţ inutul constitutiv

 Latura obiectivă: a) Elementul material  constă  fie în contrafacerea, fie în folosirea f ăr ă drept a obiectului unei invenţii. Prin urmare, textul art. 299 C.pen. prevede do-uă modalităţi alternative de realizare a infracţiunii – contrafacerea sau folosireaobiectului unei invenţii, urmată de săvâr  şirea faptei f ăr ă drept”.

Contrafacerea obiectului unui invenţii constă în fabricarea, confecţiona-rea unui produs care imită obiectul unei invenţii. Prevederile Codului penal suntcompletate prin apariţia unei legi speciale – Legea nr. 64/1991 privind brevetelede invenţii republicată.268 

 Latura subiectivă: Această infracţiune se săvâr şeşte prin inten ţ ie directă sau indirectă.Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Actele pregătitoare şi tentativa nu se sancţionează. Infracţiunea

se consumă în momentul în care este executată una dintre cele două acţiuni in-criminate în art. 299 C.pen., moment în care se produce şi starea de pericol pen-tru progresul economiei naţionale, precum şi lezarea drepturilor şi intereselor patrimoniale ale titularului Brevetului de invenţie.

 Modalit ăţ i : Există două modalităţi normative după cum obiectul inven-

ţiei a fost contraf ăcut sau folosit f ăr ă drept. Sanc ţ iuni : Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 anisau amendă. Persoana juridică se sancţionează conform art. 711 alin.(2) C.pen.

6. Punerea în circulaţie a produselor contraf ăcuteCon ţ inutul legal: „punerea în circula ţ ie a produselor realizate ca ur-

mare a contrafacerii sau folosirii f ăr ă  drept a obiectului unei inven ţ ii”  (art.300 C.pen.).

Condi  ţ ii preexistentea) Obiectul juridic special   este identic cu cel al infracţiunii analizate

mai sus (contrafacerea obiectului unei invenţii).b) Obiectul material . Acţiunea de punere în circulaţie se refer ă  în mod

nemijlocit la produse realizate prin contrafacerea sau folosirea f ăr ă drept a obi-ectului unei invenţii, obiectul material constituindu-l produsele puse în circula-ţie sau folosite f ăr ă drept.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ  poate fi orice persoană  (atât persoana care a săvâr şit

fapta din care au rezultat acele produse cât şi persoana care le-a procurat produ-sele pentru a le vinde sau pune în circulaţie.

268 OUG nr. 190/2005 şi Legea nr. 278/2006.

Page 290: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 290/339

  290

b) Subiectul pasiv – este persoana prejudiciată prin punerea în circulaţiea produsului contraf ăcut sau folosit pe nedrept.

Con ţ inutul constitutiv  Latura obiectivă:

a) Elementul material  constă  în acţiunea de punere în circulaţie a pro-duselor realizate ca urmare a contrafacerii sau folosirii f ăr ă drept a obiectuluiunei invenţii. A pune în circulaţie – înseamnă a introduce acele produse în cir-cuitul economic (expunerea spre vânzare, schimb, vânzarea bunurilor etc.). Pu-nerea în circulaţie să se refere la produse obţinute prin contrafacerea sau folosi-rea f ăr ă drept a obiectului unei invenţii.

b) Urmarea imediat ă – crearea unei stări de pericol pentru economia na-ţională şi prejudicierea titularului de brevet.

 Latura subiectivă: Infracţiunea se săvâr şeşte cu inten ţ ie directă sau indi-

rectă. Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Se pedepseşte numai infracţiunea consumată. Consumarea are

loc în momentul în care se realizează un act de punere în circulaţie a produsuluiobţinut ca urmare a contrafacerii sau folosirii f ăr ă drept a obiectului unei inven-ţii. Dacă  se săvâr şeşte prin acte repetate capătă  forma infracţiunii continuate,epuizându-se în momentul comiterii ultimului act de punere în circulaţie.

 Modalit ăţ i:  Există o singur ă modalitate normativă, realizată prin pune-rea în circulaţie a produselor obţinute ca urmare a contrafacerii sau folosirii f ăr ă 

drept a obiectului unei invenţii. Sanc ţ iuni : Închisoarea de la 3 luni la 3 ani.

7. Concurenţa neloială Con ţ inutul legal : „Fabricarea ori punerea în circula ţ ie a produselor

care poart ă denumiri de origine ori indica ţ ii de provenien ţă  false, precum  şiaplicarea pe produsele puse în circula ţ ie de men ţ iuni false privind brevetele deinven ţ ii ori folosirea unor nume comerciale sau a denumirilor organiza ţ iilor decomer  ţ  ori industriale, în scopul de a induce în eroare pe beneficiari, se pedep- se şte cu închisoare de la o lună la 2 ani sau cu amend ă” (art. 302 C.pen.).

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  cuprinde relaţiile sociale care apar şi se dez-

voltă în legătur ă cu desf ăşurarea onestă a raporturilor economice şi cu apărareaintereselor producătorilor şi consumatorilor împotriva faptelor de concurenţă neloială.

b) Obiectul material  constă în mărfurile introduse în circuitul economic, purtând embleme, denumiri sau menţiuni false asupra provenienţei acestora,indiferent de situaţia reală a acestor bunuri.269 

269 Vezi M.Coca-Cozma, op..cit., pag. 346.

Page 291: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 291/339

  291

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ poate fi orice persoană. În principiu subiect activ poate

fi orice comerciant, particular, meseriaş, producător sau salariatul unei unităţicomerciale sau economice. Această  calitate poate fi dobândită  şi de persoana

care exercită o activitate industrială  sau comercială  în numele vreuneia dintre persoanele menţionate mai sus.b) Subiect pasiv este societatea comercială cu capital de stat, mixt sau

 privat a cărei activitate a avut de suferit din punct de vedere material sau moral,ca urmare a folosirii frauduloase a denumirii firmei, emblemei ori a altor în-semne de către societăţi comerciale ori persoane particulare care au cumpărat produse de calitate inferioar ă crezând că apar ţin firmei în care aveau încredere.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:

a) Elementul material  constă în ac ţ iunea de fabricare sau punere în cir-culaţie a produselor cu denumiri false, în aplicarea de menţiuni false privind brevetele de invenţii ori folosirea de nume comerciale sau denumiri eronate.

b) Urmarea imediat ă – constă în crearea unei stări de pericol pentru în-crederea în activitatea economică  sau comercială, precum şi pentru interesele beneficiarilor produselor care reprezintă obiectul material al infracţiunii.

c) Între acţiunile incriminate şi urmarea imediată trebuie să existe o le- g ătur ă de cauzalitate.

 Latura subiectivă: Infracţiunea se săvâr şeşte cu inten ţ ie directă, califi-

cată prin scop (de a induce în eroare pe beneficiari).Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Se pedepseşte numai fapta consumată. Consumarea infracţiunii

se produce în momentul în care una din acţiunile care formează elementul mate-rial a fost realizată. Infracţiunea este susceptibilă de a fi săvâr şită în formă con-tinuată prin repetarea actelor de inducere în eroare a beneficiarilor.

 Modalit ăţ i : Infracţiunea se poate comite în oricare din modalităţile ana-lizate în cadrul laturii obiective.

 Sanc ţ iuni : Închisoarea de la 0 lună la 2 ani sau amendă. Persoana juri-dică se sancţionează conform art. 711 C.pen.

8. Nerespectarea dispoziţiilor privind operaţii de import sau exportCon ţ inutul legal : Art.302 C.pen. incriminează „efectuarea f ăr ă autori-

 za ţ ie, a oricăror acte sau fapte care, potrivit dispozi ţ iilor legale sunt considera-te opera ţ iuni de import, export sau tranzit”. 

Dispoziţia de incriminare se completează cu dispoziţiile legale ale unorlegi speciale (HG nr. 1526/2003 privind regimul general de import şi export).

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  cuprinde relaţiile sociale care asigur ă mono-

 polul de stat asupra comer ţului exterior şi protecţia industriei autohtone.

Page 292: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 292/339

  292

b) Obiectul material  îl formează bunurile exportate, importate sau aflateîn tranzit f ăr ă autorizaţia prevăzută de lege.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ  poate fi orice persoană. În fapt subiecţii activi pot fi

acele persoane care se ocupă cu acte sau fapte de comer ţ f ăr ă licenţă, efectuează operaţiuni cu mărfuri prohibite sau nu respectă legea cu privire la calitatea măr-furilor importate sau exportate.270 

b) Subiect pasiv este statul ca titular al dreptului de a emite licenţe deimport-export.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  al infracţiunii se realizează prin efectuarea orică-

ror fapte considerate potrivit legii operaţiuni de import, export sau tranzit.

Activitatea de comer ţ  exterior presupune operaţiunile comerciale sau decooperare economică  în raporturile cu str ăinătatea privind anumite activităţi(vânzarea, cumpărarea, schimbul de mărfuri, transportul, consignaţia, depozitulsau alte activităţi).

b) Cerin ţ a esen ţ ial ă – faptele să se efectueze „ f ăr ă autoriza ţ ie”c) Urmarea imediat ă – constă în starea de pericol ce se creează pentru

economia naţională şi pagubele materiale ce se pot produce. Prin această infrac-ţiune sunt afectate interesele statului în legătur ă cu activitatea de comer ţ exterior.

d) Există leg ătur ă de cauzalitate între fapta incriminată şi urmarea imediată.

 Latura subiectivă – Infracţiunea prevăzută  la art. 302 C.pen. se săvâr-şeşte cu inten ţ ie directă sau indirectă.Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Se pedepseşte numai infracţiunea consumată. Consumarea are

lor în momentul efectuării f ăr ă autorizaţie a uneia dintre operaţiunile de import,export sau tranzit.

 Modalit ăţ i:  Fiecare dintre operaţiunile prevăzute în conţinutul normeide incriminare, constituie fiecare în parte o modalitate normativă de realizare aelementului material al infracţiunii.

 Sanc ţ 

iuni : infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la 2 luni la 7 ani.R ăspunderea penală a persoanei juridice operează în conformitate cu prevederi-le art. 711 C.pen.

9. Deturnarea de fonduriCon ţ inutul legal : art. 3021 C.pen.) „Schimbarea destina ţ iei fondurilor

băne şti sau resurselor materiale, f ăr ă  respectarea prevederilor legale, dacă  fapta a cauzat o perturbare a activit ăţ ii economico-financiare sau a produs o pagubă unui organ ori unei institu ţ ii de stat sau unei alte unit ăţ i din cele la ca-re se refer ă art. 145”.

270 A se vedea Gh.Nistoreanui, A,.Boroi, op..cit., pag. 432.

Page 293: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 293/339

  293

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special   îl reprezintă  relaţiile sociale referitoare la

disciplina financiar ă, a cărei respectare impune folosirea fondurilor băneşti şi aresurselor materiale potrivit destinaţiei legale. Când se produc pagube materialeunui organ sau instituţii de stat infracţiunea poate avea ca obiect juridic secun-dar relaţiile sociale cu caracter patrimonial.

b) Obiectul material  îl reprezintă fondurile băneşti sau resursele materi-ale care au fost deturnate în urma săvâr şirii infracţiunii.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiectul activ: Deşi legea nu cere ca subiectul infracţiunii să  aibă 

vreo calitate specială, acesta poate fi orice persoană responsabilă potrivit legii penale. În realitate, subiectul activ al infracţiunii este funcţionarul care adminis-trează  fondurile şi resursele materiale (contabilul şef, ordonatorul de credite

etc.). Coautori pot fi doar persoanele implicate în administrarea fondurilor bă-neşti (funcţionari apar ţinând instituţiilor de stat sau a unei unităţi din cele lacare se refer ă art. 145 C.pen.).

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă: a) Elementul material  constă  într-o ac ţ iune de schimbare a destinaţiei

fondurilor băneşti sau a resurselor materiale f ăr ă respectarea prevederilor legale.b) Urmarea imediat ă constă în crearea unei stări de pericol materializată 

fie într-o perturbare a activităţii economico-financiare, fie într-o pagubă produsă 

unui organ, instituţie de stat sau unei alte unităţi din cele prevăzute de art. 145C.pen., pentru existenţa infracţiunii fiind suficient să se producă una dintre ele.

c) Există una raport de cauzalitate între acţiunea elementului material şiurmarea imediată.

 Latura subiectivă: Infracţiunea de deturnare de fonduri se săvâr şeşte cuinten ţ ie  directă  sau indirectă, f ă ptuitorul fiind conştient că  schimbă  destinaţiafondurilor băneşti f ăr ă  respectarea prevederilor legii, urmărind sau acceptând producerea rezultatului.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuni

Forme: Infracţiunea se pedepseşte numai în formă  consumată, faptaconsumându-se în momentul în care se produce fie o perturbare a activităţiieconomico-financiare, fie o pagubă  organului, instituţiei sau unităţii din cele prevăzute la art. 145.

 Modalit ăţ i:  Există două modalităţi normative ale infracţiunii: forma tipşi modalitatea agravată (alin.(2) – dacă fapta a avut consecinţe deosebit de grave(perturbarea gravă a activităţii sau pagubă materială mai mare de 200.000 lei).

 Sanc ţ iuni: fapta incriminată la alin.(1) se pedepseşte cu închisoare de la6 luni la 5 ani; iar în situaţia prevăzută în alin.(2) închisoarea de la 5 la 15 ani şi

interzicerea unor drepturi.Persoana juridică se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 600.000 leiconform art. 711  alin.(2) C.pen.

Page 294: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 294/339

  294

10. Nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şireziduuri

Con ţ inutul legal : „efectuarea oricăror opera ţ iuni de import de de şeuriori reziduuri de orice natur ă sau alte mărfuri periculoase pentru sănătatea po-

 pula ţ iei  şi pentru mediul înconjur ător, precum  şi introducerea în orice mod sautranzitarea acestora pe teritoriul  ţării, f ăr ă  respectarea dispozi ţ iilor legale” [alin.(1)].

 Dacă faptele prevă zute în alin.(1) au pus în pericol sănătatea sau inte- gritatea corporal ă a unui număr mare de persoane, au avut vreuna din urmări-le ar ătate la art. 182 ori au cauzat o pagubă material ă important ă , pedeapsaeste închisoarea de la 3 la 10 ani  şi interzicerea unor drepturi, iar în cazul încare s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane ori pagube importanteeconomiei na ţ ionale, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 20 ani  şi interzicerea

unor drepturi”. (  Art. 302

2

 C.pen.).Reglementările Codului penal au fost completate prin apariţia Legii nr.88/1992 privind regimul de import al deşeurilor şi reziduurilor de orice natur ă.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic specific cuprinde ansamblul relaţiilor sociale referi-

toare la dezvoltarea economiei româneşti şi în subsidiar relaţiile sociale privindviaţa, sănătatea şi integritatea corporală a cetăţenilor. De asemenea sunt apăraterelaţiile sociale privind mediul înconjur ător.

b) Obiectul material  este diferit în funcţie de modalităţile normative aleinfracţiunii. În cazul modalităţii prevăzute în art. 3022 alin.(1) C.pen. obiectulmaterial  este reprezentat de deşeurile şi reziduurile aduse în mod ilegal. În ca-zul modalităţii agravate obiectul material îl reprezintă corpul persoanelor careau avut de suferit ca urmare a substanţelor periculoase, deşeurilor şi reziduurilor.Mai poate fi obiect material al infracţiunii orice obiect material sau bunuri infec-tate sau contaminate (cursuri de apă, suprafeţe de teren, culturi agricole etc.).

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ poate fi orice persoană , cetăţean român, str ăin sau apa-

trid. De regulă  subiectul activ este funcţionarul care are atribuţii în domeniulactivităţii de import-export şi care poate importa mărfuri, deşeuri sau reziduuri periculoase.

b) Subiect pasiv este statul şi în subsidiar persoanele fizice sau juridice prejudiciate prin săvâr şirea infracţiunii.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  se poate realiza prin trei acţiuni alternative:-  efectuarea de operaţiuni de import având ca obiect deşeuri, reziduuri

sau mărfuri periculoase;-  introducerea în ţar ă a produselor periculoase în orice mod (falsificarea

documentelor de transport, transporturi clandestine etc.);

Page 295: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 295/339

  295

-  tranzitarea pe teritoriul ţării a reziduurilor, deşeurilor ori a altor măr-furi periculoase (combustibil nuclear, reziduuri radioactive, deşeuri toxice etc.).

b) Urmarea imediat ă – constă în starea de pericol creată pentru econo-mia naţională, sănătatea mediului înconjur ător şi persoana umană.

c)  Între acţiunea subiectului activ şi rezultatul prevăzut de lege există olegătur ă de cauzalitate. Latura subiectivă – Infracţiunea se săvâr şeşte cu inten ţ ie directă sau in-

directă. În cazul alin.(2) forma de vinovăţie este preaeter inten ţ ia.Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Infracţiunea se sancţionează în formă de tentativă sau faptă con-

sumată. Modalit ăţ i :  Modalităţile au fost deja prevăzute la latura obiectivă  (o

modalitate simplă şi două agravate).

 Sanc ţ iuni : Pentru fapta prevăzută în alin.(1) – pedeapsa este închisoareade la 2 la 7 ani; pentru cea prevăzută în alin.(2) Teza I-a închisoarea de la 3 la10 ani iar pentru varianta prevăzută în alin.(2) Teza a II-a – închisoare de la 7 la20 ani şi interzicerea unor drepturi.

Page 296: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 296/339

  296

TESTE DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR

1).La infracţiunea de înşelăciune la măsuratoare (art. 296 C.pen.),subiectul activ este:

a. un funcţionar cu atribuţii de gestionare a bunurilor; b. orice funcţionar;c. orice persoană  care îndeplineşte condiţiile cerute pentru a r ăspunde

 penal.

2).  Infracţiunea de înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor(art. 297 C.pen..) se consuma:

a. În momentul producerii pagubei în patrimoniul victimei; b. În momentul în care mărfurile sau produsele au fost falsificate, substi-

tuite, expuse spre vânzare sau vândute;c. În momentul în care victima a achitat pretul.

3).  La infracţiunea de divulgare a secretului economic (art. 298C.pen.), subiect activ nemijlocit poate fi:

a. Un funcţionar cu atribuţii de gestionare a bunurilor; b. Un funcţionar care, datorită atribuţiilor de serviciu, cunoaşte date sau

informaţii care nu sunt destinate publicităţii;c. orice persoana care îndeplineşte condiţiile cerute pentru a raspunde

 penal.4). La infracţiunea de contrafacere a obiectului unei invenţii

(art.299 C.pen.), subiect activ nemijlocit poate fi:a. numai persoana care contraface sau foloseşte, f ăr ă drept, obiectul unei

invenţii b. persoana care foloseşte invenţia în temeiul unei prevederi legale;c. titularul de brevet.

5). 

Infracţiunea de concuren

ţă  neloial

ă  (art.301 C.pen.) se comite,

sub aspectul laturii subiective, cu:a. intenţie directă sau indirectă; b. intenţie indirectă;c. intenţie directă calificată prin scop.

6). Infracţiunea de concurenta neloiala are ca scop:a. Obţinerii unui folos material necuvenit; b. Pentru a revinde produsele;c.Pentru a induce în eroare pe beneficiari.

Page 297: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 297/339

  297

7). În varianta agravată (art.302¹ alin.2 C.pen.), infracţiunea de de-turnare de fonduri are ca urmare:

a. o pagubă adusă unei unităţi dintre cele la care refer ă art.145; b. o perturbare a bunului mers a activităţii economico-financiare;

c. consecinţe deosebit de grave.

Page 298: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 298/339

  298

CAPITOLUL VIIIINFRACŢIUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR RELAŢII

PRIVIND CONVIEŢUIREA SOCIALĂ 

Obiectul juridic generic este comun pentru toate infracţiunile din acestcapitol şi cuprinde ansamblul relaţiilor sociale a căror formare şi dezvoltarenormală sunt condiţionate de apărarea unor reguli de convieţuire socială referi-toare la familie, sănătate, obligaţie de ajutor.

Valoarea socială protejată prin această încriminare este familia.Obiectul material – unele infracţiuni din acest capitol au şi un obiect ma-

terial (falsificarea de alimente, profanarea de morminte etc.).

 I. INFRAC Ţ  IUNI CONTRA FAMILIEI

1. BigamiaCon ţ inut : „încheierea unei noi că sătorii de către o persoană că sătorit ă.

 Persoana necă sătorit ă care se că sătore şte cu o persoană pe care o  ştie că săto-rit ă se pedepse şte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani” (art. 303 C.pen.).

 Bigamia este situaţia în care se află o persoană căsătorită legal cu două  persoane în acelaşi timp.

În România, este recunoscută  căsătoria monogamă, adică  alianţa între bărbatul şi femeia care sunt deja căsătoriţi. Potrivit legii, se poate căsători nu-

mai persoana care este necăsătorită, sau dacă a fost căsătorită se poate recăsă-tori, în situaţia în care prima căsătorie a fost desf ăcută prin decedarea soţului ori prin hotărârea unei instanţe de judecată.

Condi  ţ ii preexistentea) Obiectul juridic special  cuprinde relaţiile sociale referitoare la familie.

Infracţiunea nu are obiect material deoarece acţiunea subiectului nu se r ăsfrângeasupra unui astfel de obiect.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :

a) Subiect activ poate fi numai persoana (bărbat sau femeie) care estedeja căsătorită legal. Infracţiunea poate fi săvâr şită în coautorat dacă ambii soţisunt bigami. Instigator sau complice poate fi orice persoană.

b) Subiect pasiv  este soţul persoanei care încheie o nouă  căsătorie. Încazul în care ambii f ă ptuitori sunt căsătoriţi , soţii acestora vor fi subiecţi pasivi.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  constă în ac ţ iunea de încheiere a unei noi căsăto-

rii de către o persoană deja căsătorită. Noua căsătorie trebuie să fie concretizată 

într-un act de căsătorie valabil (înscris în registrul de stare civilă).

Page 299: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 299/339

  299

b) Urmarea imediat ă – constă  într-o atingere gravă  adusă  relaţiilor deconvieţuire socială şi implicit instituţiei căsătoriei.

c)  Pentru existenţa laturii obiective a infracţiunii se cere ca între acţiu-nea de încheiere a unei noi căsătorii şi urmarea imediată să existe o leg ătur ă de

cauzalitate. Latura subiectivă: Infracţiunea se săvâr şeşte cu inten ţ ie directă sau indi-rectă.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Tentativă deşi posibilă, nu se sancţionează. Este o infracţiune instanta-

nee, se consumă în momentul încheierii noii căsătorii. Modalit ăţ i : Are o singur ă modalitate normativă. Sanc ţ iuni :  Închisoarea de la 1 la 5 ani iar în varianta prevăzută  la art.

303 alin.(2) C.pen., închisoarea de la 6 luni la 3 ani.Acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.

2. Abandonul de familieCon ţ inutul legal : (art. 305 C.pen.) „ săvâr  şirea de către persoana care

are obliga ţ ia legal ă de între ţ inere a uneia din următoarele fapte:a) păr ă sirea, alungarea sau l ă sarea f ăr ă ajutor, expunându-l la suferin-

 ţ e fizice sau morale;b) neîndeplinirea cu rea credin ţă a obliga ţ iei de între ţ inere prevă zut ă de

lege; c) neplata, cu rea credin ţă timp de 2 luni a pensiei de între ţ inere, stabi-lit ă pe cale judecătorească.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  îl constituie relaţiile sociale referitoare la fa-

milie şi a căror existenţă este condiţionată de respectarea obligaţiei de solidari-tate cu un membru aflat în nevoie.

b) Obiectul material   îl constituie bunurile sau drepturile de care a fostlipsită persoana îndreptăţită la ajutor şi întreţinere.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ este persoana care are obligaţia legală de întreţinere (ca-

lificat). Asemenea persoane potrivit art. 86 C.fam. sunt soţ-soţie; părinţi-copii; bunici-nepoţi; str ă bunici-str ănepoţi; fraţi-surori sau alte persoane prevăzute delege.

b) Subiect pasiv.271 este persoana îndreptăţită la întreţinere deci şi acestaeste calificat.

271 Pentru ca persoana să devină subiect pasiv al infracţiunii, trebuie să se afle „în nevoie” (boa-lă, incapacitate de a munci).

Page 300: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 300/339

  300

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  constă în diferite acţiuni sau inacţiuni alternative:

 păr ăsirea, alungarea sau lăsarea f ăr ă ajutor a celui îndreptăţit la întreţinere.„ P ăr ă sirea” este o acţiune de plecare de la domiciliu a celui obligat să 

întreţină persoana abandonată.„ Alungarea”, presupune o acţiune de îndepărtare din locuinţă a persoa-

nei îndreptăţite la întreţinere, prin constrângere fizică sau psihică.„ Lă sarea f ăr ă  ajutor ” înseamnă atitudinea pasivă  (inacţiunea) f ă ptuito-

rului faţă de cel îndreptăţit la întreţinere, chiar dacă r ămâne în locuinţă nu pri-meşte ajutorul de care are nevoie. Pentru realizarea laturii obiective a infracţiu-nii, nu este suficientă numai păr ăsirea, alungarea sau lăsarea f ăr ă ajutor a celuiîndreptăţit la întreţinere ci şi expunerea acestuia la suferinţe fizice sau mora-le.272  (lipsa hranei, îmbr ăcămintei, condiţiilor de trai, lipsa îngrijirii medicale

etc.).În lipsa acestei cerinţe, elementul material nu va exista.Cea de-a doua modalitate a elementului material al infracţiunii de aban-

don constă într-o inacţiune: neîndeplinirea cu rea-credinţă a obligaţiei legale deîntreţinere (asigurarea celor necesare traiului cotidian – hrană, căldur ă, îmbr ă-căminte, medicamente), f ăr ă de care nu pot fi concepute viaţa şi relaţiile de fa-milie dintre membrii săi. Are dreptul la întreţinere numai acela care se află  înnevoie (infirmitate, lipsa veniturilor, boală, incapacitate etc.).

 A treia modalitate de realizare a elementului material constă într-o inac- ţ iune: neplata cu rea-credinţă timp de 2 luni a pensiei de întreţinere, stabilită pe

cale judecătorească.Termenul de 2 luni curge de la data r ămânerii definitive a hotărârii jude-

cătoreşti.Dacă s-au plătit pentru un timp sumele stabilite prin hotărârea judecăto-

rească şi apoi nu au mai fost achitate, termenul curge de la data efectuării ulti-mei plăţi.

b) Urmarea imediat ă: Acţiunile sau inacţiunile prezentate mai sus au caurmare imediată  lipsirea întreţinerii la care are dreptul o persoană  faţă de careexistă  obligaţia de întreţinere, deci păgubirea acestei persoane şi producerea

unei suferinţe fizice sau morale.c)  Între acţiunea sau inacţiunea incriminată  şi urmarea sau rezultatul produs, există o leg ătur ă de cauzalitate.

 Latura subiectivă în cazul abandonului de familie, se caracterizează prininten ţ ie ca formă a vinovăţiei, între cele trei modalităţi ale infracţiunii existândunele deosebiri. În cazul primei modalităţi (păr ăsirea, alungarea sau lăsarea f ăr ă ajutor, vinovăţia poate fi atât inten ţ ia directă cât şi cea indirectă. Celelalte mo-dalităţi ale infracţiunii se caracterizează din punct de vedere subiectiv printr-oomisiune cu rea-credin ţă. Prin această precizare legiuitorul indică sancţionarea

infracţiunii intenţionate şi nu pe cea din culpă.272 cerinţă esenţială.

Page 301: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 301/339

  301

 Nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii, dacă cel obligatla întreţinere este şomer, mai are o persoană în întreţinere , a achitat o parte dinsumă şi în consecinţă nu se datorează relei-credinţe.273. Reaua credinţă a incul- patului trebuie dovedită şi nu prezumată.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Este sancţionată numai în formă consumată. Cât priveşte primamodalitate, infracţiunea se consumă în momentul când cel îndreptăţit este alun-gat, păr ăsit sau lăsat f ăr ă  ajutor. În cazul celei de-a doua modalitate [art. 305alin.(2)] infracţiunea are caracter continuu şi se finalizează odată  cu încetareaactivităţii ilicite. În cazul celei de-a treia modalităţi infracţiunea se consumă înmomentul curgerii timpului de plată (2 luni).

 Sanc ţ iuni :  Abandonul de familie se pedepseşte în cazul modalităţilor prevăzute la art. 305 lit.a) şi b) cu închisoarea de la 6 luni la 2 ani sau cu amen-

dă, iar în modalitatea prevăzută la art. 305 lit.c cu închisoare de la 1 an la 3 ani.Conform dispoziţiei art. 305 alin.(3), împăcarea păr ţilor înlătur ă  r ăspunderea penală  iar potrivit alin.(4) dacă  inculpatul îşi îndeplineşte obligaţiile, instanţa poate pronunţa o pedeapsă cu suspendarea executării.

Acţiunea penală  se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoaneiîndreptăţite sau a părintelui căruia i-a fost încredinţat minorul. Împăcarea păr ţi-lor înlătur ă r ăspunderea penală.

 Aspecte din practica judiciar ă:În acest sens, în practica judiciar ă s-a considerat, de exemplu, că neplata

 pensiei de întreţinere stabilită pe cale judecătorească nu are caracter penal dacă minorul, în favoarea căruia a fost stabilită  pensia, realizează  venituri proprii,care-i asigur ă condiţiile necesare pentru creşterea, educarea, învăţătura şi pregă-tirea sa profesională.

Fapta constituie însă  infracţiune dacă minorul, deşi are venituri propriiacestea nu sunt îndestulătoare pentru a-i asigura condiţiile necesare de creştere,educare, învăţământ şi pregătire profesională. Fapta constituie infracţiune dacă minorul locuieşte o parte de timp la părinţii păr ţii civile, care îl îngrijesc. Estelipsită de relevanţă împrejurarea că nu s-a cerut executarea silită a hotărârii civi-le prin care s-a stabilit pensia de întreţinere, legea penală necondiţionând exis-tenţa infracţiunii de o astfel de cerinţă.

Tot astfel, în practica judiciar ă, s-a considerat că nu este realizat conţi-nutul infracţiunii de abandon de familie, în situaţia în care neplata pensiei deîntreţinere este urmarea stării de arestare a inculpatului într-o altă cauză. Dim- potrivă, într-un alt caz, s-a decis că  infracţiunea de abandon de familie există atunci când cel obligat la plata pensiei de întreţinere, deşi capabil de muncă, nu prestează o activitate pentru a dobândi veniturile din care să achite obligaţia deîntreţinere274.

273 C.S.J.S pen., decizia nr.1790/2001274 Codul penal adnotat, Ed. Argessis Print 1999, pag .698.

Page 302: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 302/339

  302

3. Rele tratamente aplicate minoruluiCon ţ inutul legal:  (art. 306 C.pen.) „ punerea în primejdie gravă , prin

mă suri sau tratamente de orice fel, a dezvolt ării fizice, intelectuale sau moralea minorului de către părin ţ i sau de orice persoană căreia minorul i-a fost în-

credin ţ at spre cre ştere  şi educare”.Condi  ţ ii   preexistente Obiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  îl constituie relaţiile sociale referitoare la fa-

milie a căror existenţă  şi dezvoltare sunt condiţionate de comportarea umană din partea părinţilor sau educatorilor faţă de minor pentru a nu pune în pericoldezvoltarea fizică, morală şi intelectuală a acestuia.

Infracţiunea se manifestă prin comportarea abuzivă a părinţilor sau per-soanelor în grija cărora se află  minorul (tutori, educatori, medici, bone etc.)

constând în exercitarea de violenţe, persecuţii, privaţiuni care îi primejduiescdezvoltarea fizică, intelectuală şi morală. Această faptă este contrar ă şi prevede-rilor art. 49 alin.(1) din Constituţia României potrivit căreia „Copiii şi tinerii se bucur ă de un regim special de protecţie şi de asistenţă”.

b) Obiectul material   îl reprezintă  corpul minorului asupra căruia s-auaplicat relele tratamente.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii : Ambii subiecţi ai infracţiunii au anumite calităţi: a)  Subiectul activ are calitatea de părinte sau persoana căreia i-a fost în-

credinţat minorul spre creştere şi educare).

Infracţiunea se poate săvâr şi în oricare formă de participaţie. Subiectul pasiv este minorul aflat în familie, sub tutelă, internat în că-min supus la rele tratamente (să aibă vârsta mai mică de 18 ani).

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă: Săvâr şirea infracţiunii presupune existenţa unui raport

 juridic în baza căruia creşterea, ocrotirea şi educarea minorului cat în sarcinaunei anumite persoane (părinte, tutore, educator, personalul instituţiilor de ocro-tire etc.).

a) Elementul material  constă într-o ac ţ iune (loviri, violenţe) sau inac ţ i-une (neasigurarea hranei, îmbr ăcămintei, a condiţiilor corespunzătoare de locu-it). Ambele acte comisive sau omisive  trebuie să pună  în  primejdie gravă dez-voltarea fizică, intelectuală sau morală a minorului.

Pot fi acte comisive – bătăi, torturi, alungare din locuinţă, lipsire de li- bertate, exploatare sexuală, îndemn la cer şit – sau omisive – înfometare, nead-ministrarea tratamentului medical, lipsa îmbr ăcămintei etc.

Aşadar, relele tratamente aplicate minorului constituie o infracţiune de punere în primejdie gravă a dezvoltării fizice şi intelectuale a minorului.

b) Urmarea imediat ă constă în punerea în primejdie gravă a dezvoltăriifizice, intelectuale sau morale a minorului. Dacă în urma infracţiunii s-a produso vătămare a integrităţii corporale sau sănătăţii, se aplică regulile referitoare laconcursul de infracţiuni.

Page 303: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 303/339

  303

 Latura subiectivă: Forma de vinovăţie este inten ţ ia directă sau indirectă.Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme:  Se pedepseşte numai infracţiunea consumată. Consumarea are

loc în momentul când dezvoltarea fizică, intelectuală  sau morală  a minorului

este primejduită grav prin relele tratamente aplicate. Infracţiunea poate avea şiforma continuată dacă  relele tratamente se repetă  în baza aceleaşi rezoluţii in-fracţionale.

 Modalit ăţ i : În textul de incriminare se prezintă o singur ă modalitate desăvâr şire a infracţiunii (modalitate simplă).

 Sanc ţ iuni : Pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 3 la 15 anişi interzicerea exercitării unor drepturi.

4. Nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului

Con ţ inut: „re ţ inerea de către părinte a copilului său minor, f ăr ă con- sim ţământul celuilalt părinte sau al persoanei căreia i-a fost încredin ţ at mino-rul potrivit legii”. Potrivit alin.(2) al art. 307 C.pen. „ fapta persoanei căreia i s-a încredin ţ at minorul prin hot ărâre judecătorească , spre cre ştere  şi educare, dea împiedica în mod repetat pe oricare dintre părin ţ i să aibă leg ături personalecu minorul, în condi ţ iile stabilite de către păr  ţ i sau organul competent ”.

Prin această faptă, minorul este îndepărtat în mod abuziv de părinţi saude un părinte, punându-se în pericol creşterea şi educarea sănătoasă a acestuia.De regulă, fapta este comisă de unul dintre părinţi ori de persoana căreia i-a fost

încredinţat minorul spre creştere şi educare.Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  constă  în relaţiile sociale privitoare la fami-

lie, ale căror existenţă şi dezvoltare sunt condiţionate de grija pentru creşterea şieducarea minorului şi relaţiile afective cu părinţii săi, chiar în cazul în careaceştia sunt despăr ţiţi.

b) Obiectul material  îl reprezintă persoana minorului aflat în situaţia ju-ridică prevăzută de lege.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :

a) Subiect activ pot fi părinţii minorului sau persoana căreia i s-a încre-dinţat spre creştere şi educare (subiect activ calificat).

b) Subiect pasiv – este minorul şi părintele sau persoana căreia i s-a în-credinţat minorul.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  se realizează prin ac ţ iunea de re ţ inere a copilului

de către unul dintre părinţi, iar în cazul alin.(2) prin ac ţ iunea de împiedicare a părintelui să aibă  legături cu minorul. Reţinerea275  trebuie să se facă  f ăr ă con-

 275 Reţinerea minorului de către părinte constă  în oprirea minorului şi nelăsarea acestuia să seîntoarcă la părintele căruia îi fusese încredinţaţ prin hotărâre judecătorească.

Page 304: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 304/339

  304

simţământul celuilalt părinte sau al persoanei căreia i-a fost încredinţat minorul.Fapta de împiedicare trebuie săvâr şită în mod repetat.

b) Urmarea imediat ă – constă în prima variantă în crearea unei stări de pericol pentru creşterea şi educarea copilului, iar în varianta secundar ă – pune-rea în pericol a legăturilor dintre părinţi şi copii. Există  legătur ă de cauzalitateîntre acţiunea incriminată şi urmarea imediată.

c) Cerin ţ a esen ţ ial ă – reţinerea minorului trebuie să se facă f ăr ă consim-ţământul celuilalt părinte sau al persoanei căreia i-a fost încredinţat [art.307alin(1)].

În situaţia reglementată în art.307 alin(2), acţiunea de împiedicare a mino-rului de a avea legături personale cu părinţii trebuie să se realizeze în mod repetat. 

 Latura subiectivă – forma de vinovăţie este inten ţ ia directă sau indirectă.Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme:  Se pedepseşte numai infracţiunea consumată. Consumarea are

loc în momentul reţinerii sau împiedicării repetate a minorului de a avea legă-turi cu părinţii săi.

 Modalit ăţ i : În varianta simplă sunt prevăzute două modalităţi normativeuna prevăzută  la alin.(1) – reţinerea minorului şi împiedicarea minorului de aavea legături personale cu părinţii săi – alin.(2).

 Sanc ţ iuni : Închisoarea de la o lună la 3 luni sau amendă. Acţiunea pena-lă se pune în mişcare la plângere prealabilă.

 II. INFRAC Ţ  IUNI CONTRA S  Ă  N  Ă T  ĂŢ  II PUBLICE

1. Contaminarea venerică şi transmiterea sindromuluiimuno-deficitar dobândit

Con ţ inutul legal : „Transmiterea unei boli venerice prin raport sexual, prin rela ţ ii sexuale între persoane de acela şi sex sau prin acte de perversiune sexual ă , de către o persoană care  ştie că sufer ă de o astfel de boal ă. Fapta estemai gravă  dacă  s-a transmis victimei sindromul imuno-deficitar dobândit decătre o persoană care  ştie că sufer ă de o astfel de boal ă” (art. 309 C.pen.).

Contaminarea venerică este o faptă de pericol social, prin care se produ-ce o vătămare gravă sănătăţii persoanei contaminate, datorită consecinţelor pro-duse de astfel de boli(sifilisul, blenoragia, SIDA etc.).

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  îl constituie relaţiile sociale referitoare la să-

nătatea publică, sub aspectul vieţii sexuale.b) Obiectul material : persoana care sufer ă contaminarea cu boli venerice. Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ poate fi numai o persoană bolnavă de o boală venerică 

sau de SIDA (subiect calificat).b) Subiectul pasiv poate fi orice persoană sănătoasă, victimă a infracţiunii.

Page 305: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 305/339

  305

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material   se realizează  printr-o ac ţ iune  de transmitere a

unei boli venerice pe cale sexuală (prin raport sexual, relaţii sexuale sau perver-

siune sexuală). Acţiunea de transmitere se poate realiza numai dacă f ă ptuitorulsufer ă de o boală venerică sau este contaminat cu virusul HIV şi dacă victimanu este contaminată de o astfel de boală. Fă ptuitorul trebuie să ştie că sufer ă deo astfel de boală.

Dacă ambele persoane ştiu că sufer ă de boli venerice diferite pe care şi le-au transmis reciproc, vor r ăspunde pentru fapta prev. de art.309 alin(1) C.pen.

În situaţia în care subiectul activ a transmis boala venerică mai multor persoane, va exista concurs real de infracţiuni.

b) Urmarea imediat ă – constă în transmiterea unei boli venerice ori SIDA.

c) Latura de cauzalitate există între acţiunea de transmitere a bolii prinacte sexuale şi urmarea imediată. Latura subiectivă – Infracţiunea se săvâr şeşte cu inten ţ ie directă sau in-

directă. Legea cere ca f ă ptuitorul să ştie că este bolnav sau contaminat cu SIDAşi există pericolul transmiterii bolii persoanelor cu care intr ă în contact sexual.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Se sancţionează numai fapta consumar ă. Consumarea se produ-

ce în urma terminării actului sexual, indiferent dacă  contaminarea victimei seconstată ulterior.

 Modalit ăţ i : În varianta simplă există următoarele modalităţi: contamina-re prin raport sexual, prin relaţii sexuale între persoane de acelaşi sex sau prinacte de perversiune sexuală. În varianta agravată prevăzută  la alin.(2) art. 309C.pen. modalitatea normativă constă în transmiterea virusului HIV.

 Sanc ţ iuni : În varianta simplă, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani iarîn cazul agravatei, închisoarea de la 5 la 15 ani şi obligarea la tratament medical.

2. R ăspândirea bolilor la animale sau planteCon ţ inut:  (art. 310 C.pen.):  „nerespectarea mă surilor privitoare la

 prevenirea sau combaterea bolilor molipsitoare la animale sau plante ori a d ă-unătorilor, dacă a avut ca urmare r ă spândirea unei asemenea boli ori a d ăună-torilor sau alte urmări grave”.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  îl constituie relaţiile sociale referitoare la să-

nătatea publică apărate prin combaterea r ăspândirii bolilor molipsitoare la plan-te şi animale precum şi a dăunătorilor 276.

b) Obiectul material  – sunt animalele sau plantele contaminate sau dis-truse prin r ăspândirea bolilor sau dăunătorilor.

276 Febra aftoasă, pesta porcină, lăcuste, gândacul de colorado etc

Page 306: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 306/339

  306

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ - nu este determinat de vreo calitate – poate fi orice per-

soană fizică sau juridică.b) Subiectul pasiv  principal  este statul, iar subiectul pasiv secundar  es-

te persoana care a suferit o pagubă, ale cărei animale sau plante au avut de sufe-rit de pe urma bolilor molipsitoare sau dăunătoare.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material   constă  în acţiunea sau inacţiunea referitoare la

măsurile de prevenire a r ăspândirii bolilor molipsitoare la animale sau plante.b) Urmarea imediat ă constă fie în r ăspândirea bolii277, fie din produce-

rea altor urmări grave (distrugerea recoltelor, mortalitate mare la animale, difi-cultăţi în aprovizionarea populaţiei etc.).

c) Leg ătura de cauzalitate – Între acţiunea sau inacţiunea f ă ptuitorului

şi urmarea imediată trebuie să existe o legătur ă de cauzalitate. Latura subiectivă – Forma de vinovăţie este inten ţ ia directă sau indirec-

tă iar în cazul săvâr şirii faptei prin inacţiune este inten ţ ia sau culpa. Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme:  Se pedepseşte infracţiunea consumată. Consumarea are loc în

momentul producerii uneia dintre urmările prevăzute de lege. Modalit ăţ i : Există mai multe modalităţi normative, după cum este vorba

de încălcarea sau nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combate-rea bolilor molipsitoare.

 Sanc ţ iuni : închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau amenda.

3. Infectarea apeiCon ţ inutul legal: „infectarea prin orice mijloace a surselor sau re ţ ele-

lor de apă , dacă  este d ăunătoare sănăt ăţ ii oamenilor, animalelor sau plante-lor” (art. 311 C.pen.).

Prin infectarea apei se pune în pericol sănătatea oamenilor, plantelor sauanimalelor, creându-se o stare de nesiguranţă pentru sănătatea publică.

Condi  ţ ii preexistente

Obiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  îl reprezintă relaţiile sociale referitoare la sănăta-tea publică, a căror existenţă şi dezvoltare este condiţionată de ocrotirea surselor deapă, spre a nu fi dăunătoare sănătăţii oamenilor, animalelor şi plantelor.

b) Obiectul material  al infracţiunii îl formează sursele de apă sau reţelele dedistribuţie a apei (izvoare, lacuri, râuri, puţuri, conducte, canale, uzine de apă etc.).

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiectul activ poate fi orice persoană, chiar şi cel care are în stă pâni-

re sursa de apă.

b) Subiectul pasiv poate fi orice persoană fizică sau juridică.277 R ăspândirea bolii constă în transmiterea acesteia la animale sau plante sănătoase.

Page 307: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 307/339

  307

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  constă în ac ţ iunea de infectare, alterare, poluare

a surselor sau reţelelor de apă, indiferent de mijloacele folosite.

Infectarea apei se face prin folosirea unor substanţe chimice, gunoaie,culturi microbiene etc.b) Urmarea imediat ă – constă în pericolul ca apa infectată să fie dăună-

toare oamenilor sau animalelor putând produce îmbolnăvirea acestora sau dis-trugerea plantelor.

c)  Există leg ătura de cauzalitate între acţiunea de infectare a sursei saureţelei de apă şi producerea unuia dintre rezultatele prevăzute mai sus.

 Latura subiectivă – vinovăţia cu care s-a săvâr şit infracţiunea este inten- ţ ia directă sau indirectă.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme:  Actele pregătitoare şi tentativa nu sunt pedepsite. Infracţiunease consumă în momentul infectării apei şi al producerii urmării imediate.

 Modalit ăţ i : Există o singur ă modalitate normativă, susceptibilă  de maimulte varietăţi faptice.

 Sanc ţ iuni : închisoarea de la 6 luni la 4 ani sau amenda.

4. Traficul de substanţe toxiceCon ţ inutul legal : (art. 312 C.pen.)  „producerea, de ţ inerea sau orice

opera ţ ie privind circula ţ ia produselor ori substan ţ elor toxice, cultivarea în scop de prelucrare a plantelor care con ţ in astfel de substan ţ e ori experimenta-rea produselor sau substan ţ elor toxice, toate acestea f ăr ă drept. Fapta este mai gravă dacă a fost săvâr  şit ă în mod organizat”.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  constă în relaţiile sociale privitoare la sănăta-

tea publică, relaţii a căror desf ăşurare este condiţionată de respectarea normelorlegale privind producţia, deţinerea, folosirea şi circulaţia produselor şi substan-ţelor toxice.

b) Obiectul material   este format din produsele sau substanţele toxice(cianuri, alcool metilic, mercur, clor lichid, nicotină, stricnină, arsenic etc.).

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ al infracţiunii poate fi orice persoană fizică sau juridică.b) Subiect pasiv este persoana vătămată prin folosirea necorespunzătoa-

re a substanţelor toxice.Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  al laturii obiective constă într-o acţiune realizată 

sub forma producerii, deţinerii, punerii în circulaţie, organizării sau îngăduiriiconsumului unor astfel de substanţe.

Page 308: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 308/339

  308

Prin producere se înţelege fabricarea , extracţia, prelucrarea substanţelorrespective.

 De ţ inerea presupune păstrarea unor astfel de produse.Circula ţ ia produselor  presupune vânzarea, cumpărarea, distribuirea sau

transportul acestora.b) Cerin ţ e esen ţ iale: Existenţa elementului material presupune ca activi-tăţile să fie comise „f ăr ă drept” adică de persoane care nu sunt autorizate să de-ţină, transporte sau să folosească astfel de substanţe sau produse.

c) Urmarea imediat ă – constă în crearea unei stări de pericol pentru sănăta-tea publică prin punerea în pericol a vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii uneiasau mai multor persoane care achiziţionează în mod ilicit astfel de substanţe.

d) Există  leg ătura de cauzalitate  între acţiunea incriminată  şi urmareaimediată.

 Latura subiectivă:  Infracţiunea se poate săvâr şi cu inten ţ ie directă  sauindirectă. Persoana care deţine sau trafică astfel de substanţe trebuie să cunoas-că faptul că sunt toxice.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Tentativa şi infracţiunea consumată se pedepseşte. Consumarea

se produce în momentul când oricare dintre acţiunile incriminate este dusă până la capăt, producându-se starea de pericol pentru sănătatea publică.

 Modalit ăţ i :  Infracţiunea se comite în mai multe modalităţi normative(producere, deţinere, cultivare, circulaţie, experimentări). În cazul deţinerii, cul-

tivării de plante din care se extrag substanţe toxice, experimentării infracţiuneaare caracter continuu. Există şi o modalitate agravată (alin.1) dacă fapta a fostă săvâr şită în mod organizat.

 Sanc ţ iuni : Pedeapsa este închisoarea de la 3 la 15 ani şi interzicereaunor drepturi, iar dacă a fost săvâr şită organizat – detenţiunea pe viaţă sau în-chisoarea de la 15 la 25 ani şi interzicerea unor drepturi.

5. Falsificarea de alimente sau alte produseCon ţ inutul legal: „prepararea de alimente sau băuturi falsificate, alte-

rate sau interzise consumului, văt ămarea sănăt ăţ ii, expunerea spre vânzare sauvânzarea unor astfel de alimente sau băuturi cunoscând că sunt falsificate, al-terate sau interzise consumului”. Conform art. 313 alin.(2) C.pen. constituieinfracţiune şi falsificarea sau substituirea altor mărfuri sau produse, dacă  prinfalsificare sau substituire acestea au devenit vătămătoare sănătăţii.

Fapta este mai gravă  [alin.(3)] –  „prin punerea în consumul public decarne sau produse din carne provenite din t ăieri de animale sustrase controlu-lui veterinar, dacă a avut ca urmare îmbolnăvirea unei persoane”.

Fapta atinge gravitate maximă  dacă  s-a produs moartea unei persoane.Fapta prevăzută în alin.(1) şi (2) este mai gravă dacă s-a produs vreuna din con-secinţele prevăzute în art. 180 alin.(2), art. 181, art. 182, ori dacă  a survenitmoartea unei persoane.

Page 309: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 309/339

  309

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  îl constituie relaţiile sociale privind sănătatea

 publică şi a căror dezvoltare este condiţionată de respectarea reţetelor omologa-

te în prepararea şi desfacerea alimentelor sau băuturilor destinate consumuluiuman.b) Obiectul material   este definit: Astfel, infracţiunea prevăzută  la

alin.(1), obiectul material îl constituie alimentele sau băuturile falsificate; laalin.(2) – alte mărfuri sau produse; iar la alin.(3) – carnea sau produsele dincarne.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiectul activ poate fi orice persoană fizică sau juridică.b) Subiect pasiv poate fi orice persoană care sufer ă consecinţele produse

de infracţiune( intoxicare, deces).Con ţ inutul constitutiva) Elementul material  este diferit, în funcţie de cele trei infracţiuni pre-

văzute de art. 313 C.pen. Infracţiunea prevăzută la alin.(1) – elementul materialse prezintă  sub forma următoarelor acţiuni alternative: prepararea, expunereaspre vânzare sau vânzarea de alimente sau băuturi interzise consumului, vătă-marea sănătăţii.

Cerin ţ a esen ţ ial ă – alimentele sau băuturile falsificate sau alterate să fieinterzise consumului, prin lege sau măsuri luate de organele sanitare competente.

Alin.(2) – elementul material se prezintă  sub două  acţiuni alternative:falsificare şi substituire.Alin.(3) – elementul material se realizează  prin punerea în consumul

 public de carne sau produse din carne provenite din sacrificări de animale sus-trase controlului veterinar.

b) Urmarea imediat ă: Faptele prevăzute la alin.(1) şi (2) au ca urmare producerea unui pericol pentru sănătatea unei persoane iar cea prevăzută  laalin.(3) are ca urmare îmbolnăvirea unei persoane.

Sub aspectul laturii subiective infracţiunea se comite cu inten ţ ie directă sau indirectă.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Tentativa infracţiunilor prevăzute la alin.(1) şi (2) se pedepseş-

te. Consumarea în cazul infracţiunilor din alin.(1) şi (2) are loc în momentul producerii stării de pericol pentru sănătatea publică. În cazul alin.(3) consuma-rea se realizează în momentul îmbolnăvirii persoanei.

 Modalit ăţ i : Există o modalitate simplă [alin.(1) şi (2)] şi mai multe mo-dalităţi agravate.

 Sanc ţ iuni : Alin.(1) – închisoarea de la 3 la 10 ani; alin.(2) închisoareade la 1 la 8 ani; alin.(3) – închisoarea de la 3 la 10 ani iar dacă fapte a avut caurmare moartea unei persoane, închisoarea de la 7 la 20 ani şi interzicerea unordrepturi.

Page 310: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 310/339

  310

 III. ALTE INFRAC Ţ  IUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR RELAŢ  II PRIVIND CONVIE Ţ UIREA SOCIAL Ă  

1. Instigare la discriminare

Con ţ inutul legal: „instigarea la ur ă pe temei de rasă , na ţ ionalitate, et-nie, limbă , religie, gen, orientare sexual ă , opinie, apartenen ţă politică , convin- geri, avere, origine social ă , vârst ă , dizabilit ăţ i, boal ă  cronică  necontagioasă  sau infec ţ ie HIV/SIDA” (art. 317 C.pen.).

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  constă în relaţiile sociale privind convieţuirea

socială, a căror existenţă şi dezvoltare depind de asigurarea unei bune înţelegeri,ajutor şi respect între cetăţeni indiferent de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, reli-

gie, opinie, convingere etc.b) Infracţiunea nu are obiect material  deoarece acţiunea incriminată nuse r ăsfrânge asupra unui bun material.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activi   poate fi orice persoană fizică sau juridică.b)  Subiect pasiv principal  este statul sau membrii grupului naţional, et-

nic, religios împotriva cărora s-a desf ăşurat instigarea la discriminare  (subiect pasiv secundar).

Con ţ inutul constitutiv

 Latura obiectiv:a) Elementul material  constă într-o acţiune de instigare278, la ura de ra-să, naţionalitate, etnie, limbă, religie, apartenenţă politică, origine socială, vâr-stă, dizabilităţi etc.

b) Urmarea imediat ă – constă într-o stare de pericol pentru relaţiile deconvieţuire bazată pe înţelegere şi respect între toţi cetăţenii ţării, indiferent derasă, naţionalitate, sex, opinie, vârstă etc.

c) Există o leg ătur ă de cauzalitate între acţiunea incriminată şi urmareaimediată.

 Latura subiectivă se caracterizează prin inten ţ ie care poate fi directă sau

indirectă.Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Fiind o infracţiune instantanee, se consumă în momentul în care

se săvâr şeşte actul de instigare la discriminare. Modalit ăţ i : Există o singur ă modalitate normativă. Sanc ţ iuni : închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă.

278 A incita, a îndemna, a provoca. Ura este un sentiment, nu o faptă..

Page 311: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 311/339

  311

2. Profanarea de morminteCon ţ inutul legal : „profanarea prin orice mijloace a unui mormânt, a

unui monument sau a unei urne funerare ori a unui cadavru” (art. 319 C.pen.).Profanarea este o acţiune de batjocorire a cadavrelor, mormintelor sau

monumentelor funerare, care provoacă  întotdeauna o reacţie a colectivităţii ,deoarece loveşte în sentimentul de respect faţă de cei dispăruţi.Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  îl constituie relaţiile sociale privind convieţu-

irea socială, a căror dezvoltare este condiţionată de cultivarea şi păstrarea sen-timentului de respect şi recunoştinţă faţă de cei decedaţi şi faţă de obiectele care păstrează memoria lor (morminte, monumente, urne funerare etc.).

b) Obiectul material  îl constituie cadavrul, mormântul, urna sau monu-

mentul asupra cărora se îndreaptă acţiune f ă ptuitorului. Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ poate fi orice persoană.b) Subiect pasiv este statul, societatea interesată în păstrarea respectului

faţă de cei dispăruţi şi rudele în viaţă ale defunctului.Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă: Elementul material  presupune o acţiune de profanare prin orice mijloa-

ce a unui mormânt, monument, cadavru. Profanarea presupune o acţiune de dis-

trugere, alterare, lipsa de respect faţă de memoria celui dispărut (desene obsce-ne, înscrisuri etc.).Urmarea imediat ă – crearea unui pericol pentru relaţiile de convieţuire

socială. Latura subiectivă – forma de vinovăţie este inten ţ ia directă sau indirectă.Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme:  Se pedepseşte numai infracţiunea consumată. Consumarea se

 produce în momentul în care acţiunea de profanare a fost realizată. Modalit ăţ i : Există o singur ă modalitate normativă. Sanc

 ţ iuni : închisoarea de la 3 luni la 3 ani.

3.Tulburarea folosinţei locuinţei – (art. 320 C.pen) const ă în fapta prin care se tulbur ă în mod repetat fo-

losin ţ a locuin ţ ei locatarilor dintr-un imobil, ori prin care se împiedică normala folosin ţă a locuin ţ ei.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic constă în relaţiile sociale referitoare la dreptul fiecă-

rei persoane de a-şi folosi locuinţa în mod liniştit, nestingherit.b) Obiectul material . Infracţiunea nu are obiect material.

Page 312: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 312/339

  312

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a)  Subiect activ poate fi orice persoană.b)

 

 Subiectul pasiv locatarul căreia i se tulbur ă folosinţa locuinţei.Participaţia penală este posibilă sub toate formele.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  al laturii obiective se realizează prin fapte alter-

native, prin care:- se împiedică normala folosinţă a locuinţei.- se tulbur ă în mod repetat folosinţa locuinţei locatarilor dintr-un imobil;Tulburarea folosin ţ ei locuin ţ ei  locatarilor dintr-un imobil înseamnă  a

stânjeni folosinţa locuinţei locatarilor, prin crearea de condiţii nefavorabile pen-tru desf ăşurarea vieţii domestice, de familie.

Aceasta se poate realiza prin manifestări variate, cum ar fi de exemplu, prin acte de violenţă  verbală  (ţipete, strigăte, fluier ături), prin provocarea descandaluri, de zgomote excesive(muzica dată la maximum) etc.

Actele prin care se tulbur ă folosirea locuinţei locatarilor dintr-un imobiltrebuie să aibă caracter repetat, altfel fapta nu constituie infracţiune.

 Nu prezintă importanţă dacă aceste acte constituie sau nu prin ele înseleinfracţiuni. Dacă constituie prin ele însele infracţiuni, se aplică  regulile referi-toare la concursul de infracţiuni.

Cerin ţ a esen ţ ial ă este ca acte să fie săvâr şite în mod repetat şi să produ-

că acelaşi efect, constând în tulburarea folosinţei locuinţei locatarilor.Fapta are în vedere un imobil cu mai mulţi locatari, precum şi un imobillocuit de o singur ă persoană.

Calitatea de locatar o are numai persoana care ocupă  imobilul în bazaunui titlu legal.

 Împiedicarea normalei folosin ţ e a locuin ţ ei  reprezintă  activitatea princare se face imposibilă folosinţa normală a locuinţei.

Cerin ţ a esen ţ ial ă - Fapta trebuie să împiedice folosinţa normală, fireas-că, obişnuită a locuinţei, în caz contrar, împiedicarea folosinţei nefireşti, abuzi-ve a locuinţei nu constituie infracţiunea de tulburare a folosinţei locuinţei.

Fapta nu constituie infracţiune nici dacă aceasta se săvâr şeşte în legătur ă cu un spaţiu locativ ocupat de o unitate publică, întrucât acesta nu constituie olocuinţă.

b) Urmarea imediat ă  constă  într-o încălcare a libertăţii persoanei, subaspectul normalei folosinţe a locuinţei.

c) Raportul de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei. Latura subiectivă –fapta se săvâr şeşte cu intenţie, care poate fi directă 

sau indirectă.Forme. Modalit ăţ i.Sanc ţ iuniTentativa infracţiunii nu este posibilă, deoarece fapta trebuie săvâr şită în

mod repetat.

Page 313: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 313/339

  313

În prima modalitate de săvâr şire, tulburarea folosinţei locuinţei este o in-fracţiune de obicei, care se consumă după ce fapta se repetă, astfel încât să re-zulte obişnuinţa f ă ptuitorului.

În cea de a doua modalitate a elementului material, infracţiunea se con-

sumă în momentul în care, chiar şi printr-un act unic, se împiedică normala fo-losinţă a locuinţei. Sanc ţ iuni  - închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă.Acţiunea penală  se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei

vătămate. Împăcarea păr ţilor înlătur ă r ăspunderea penală.

4. Ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştiipublice

Con ţ inut : (art. 321 C.pen.) – „fapta persoanei care, în public, săvâr  şe ş-

te acte sau gesturi, proferează  cuvinte ori expresii, sau se ded ă  la orice altemanifest ări prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scan-dal public, ori se tulbur ă , în alt mod lini ştea  şi ordinea publică”. Fapta este mai periculoasă „când tulbur ă grav lini ştea  şi ordinea publică”. 

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special îl constituie relaţiile sociale de convieţuire, a

căror existenţă şi dezvoltare sunt condiţionate de respectarea bunelor moravuriîn relaţiile interumane şi a liniştii publice.

b) Obiectul material  – De regulă, infracţiunea nu are un obiect materialînsă când se produc distrugeri de bunuri, ar putea exista obiect material. Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiectul activ poate fi orice persoană.b) Subiect pasiv principali  este statul sau persoanele ultragiate (subiect

 pasiv adiacent).Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  al laturii obiective în varianta simplă se caracte-

rizează  printr-o ac ţ iune  materializată  sub formă  de acte, gesturi, profanare deinjurii sau orice alte manifestări. Cerin ţ a esen ţ ial ă prevede ca astfel de acte saufapte să se comită în public. O altă cerinţă a legii constă în producerea de scan-dal public. Produce scandal public orice manifestare care provoacă indignare şirevoltă cu caracter public.

b) Urmarea imediat ă constă în crearea unei stări de pericol pentru rela-ţiile de convieţuire socială şi ordinea publică.

 Latura subiectivă: forma de vinovăţie este inten ţ ia directă sau indirectă.Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme:  Se pedepseşte numai infracţiunea consumată. Consumarea se

 produce în momentul săvâr şirii acţiunii şi realizarea urmării imediate.

Page 314: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 314/339

  314

 Modalit ăţ i :  Modalităţile normative ale infracţiunii în varianta simplă sunt reflectate prin acte, gesturi, profanarea de cuvinte sau expresii, alte mani-festări. Alin.(2) al art. 321 C.pen. prevede o modalitate agravată a infracţiunii,caracterizată prin rezultatul produs – o tulburare gravă a ordinii şi liniştii publice.

 Sanc ţ iuni : Pentru varianta simplă pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5ani sau amendă, iar în varianta agravată închisoarea de la 2 la 7 ani. Aspecte din practica judiciar ă:În speţă, inculpatul, după ce a intrat într-un restaurant unde se desf ăşura

 program de discotecă, a lovit de mai multe ori cu pantofii, pe care şi i-a scos din picioare, un tânăr aflat acolo, după care s-a dezbr ăcat complet în văzul celor 50-60 de persoane din local, care, de teamă şi indignate de manifestările huliganiceale inculpatului, au păr ăsit restaurantul.

Aceste fapte în mod corect au fost încadrate de către prima instanţă şi de

instanţa de apel în prevederile art.321 alin.2 Cod penal

279

.5. ÎncăierareaCon ţ inut : art. 322 C.pen. – „participarea la o încăierare între mai mul-

te persoane”. Fapta este mai gravă „dacă în cursul încăier ării s-a cauzat o vă-t ămare gravă a integrit ăţ ii corporale sau sănăt ăţ ii unei persoane  şi nu se cu-noa şte autorul ”. Fapta are gravitate maximă „dacă în urma încăier ării s-a pro-dus moartea victimei”.

Condi  ţ ii preexistente

Obiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special principal  îl constituie relaţiile sociale privindconvieţuirea paşnică şi a căror dezvoltare este condiţionată de ocrotirea ordiniişi liniştii publice. Obiect juridic special  secundar, sunt relaţiile sociale referi-toare la viaţa, integritatea corporală şi sănătatea persoanei.

b) Obiectul material  , nu există decât în condiţiile în care acţiunea parti-cipanţilor la încăierare s-a r ăsfrânt asupra bunurilor materiale sau asupra corpu-lui persoanei vătămate, provocându-se distrugeri de bunuri sau vătămări ale in-tegrităţii corporale.

 Subiec ţ 

ii infrac ţ 

iunii :a) Subiect activ nemijlocit poate fi orice persoană, indiferent de aparte-

nenţa sa la grupurile beligerante. Încăierarea este o infracţiune cu pluritate desubiecţi activi: pot exista şi instigatori sau complici (pluralitate ocazională).

b) Subiectul pasiv  este statul (principal) sau persoanele care au suferitvătămări corporale sau şi-au pierdut viaţa în urma acţiunilor celor care au parti-cipat la încăierare (subiect pasiv adiacent).

Con ţ inutul constitutiv: Latura obiectivă:a) Elementul material   se caracterizează printr-o ac ţ iune de participare

279 Curtea de Apel Bucureşti, secţia II penală, decizia nr.264/1997.

Page 315: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 315/339

  315

la o încăierare între mai multe persoane. Acţiune de participare trebuie asociată cu săvâr şirea unor acte de violenţă (loviri, vătămări corporale etc.). Există încă-ierare atunci când mai multe persoane împăr ţite în grupuri adverse îşi aplică unele altora lovituri, când toţi au calitatea de subiecţi activi sau pasivi în funcţie

de participaţie.b) Urmarea imediat ă  – constă  în producerea prin săvâr şirea faptei aunei stări de pericol pentru relaţiile de convieţuire socială şi securitatea persoa-nelor. De asemenea, urmarea imediată mai poate consta şi în vătămarea integri-tăţii corporale, sănătăţii ori uciderea unei persoane.

c) leg ătura de cauzalitate  există  între acţiunea f ă ptuitorilor şi urmareaimediată.

 Latura subiectivă – Forma de vinovăţie cu care se săvâr şeşte infracţiu-nea este inten ţ ia  directă  sau indirectă, iar în cazul formei agravate este

 praeterinten ţ ia.  Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Actele preparatorii, tentativa, deşi posibile nu se pedepsesc. În-

căierarea este o infracţiune instantanee. Consumarea infracţiunii are loc în mo-mentul încăier ării mai multor persoane angajate într-un conflict violent astfelîncât acţiunile lor sunt greu de delimitat.280 

 Modalit ăţ i : Infracţiunea se realizează într-o singur ă modalitate normati-vă. Alin.(3) art. 322 C.pen. prevede şi o modalitate agravată atunci când s-a ca-uzat o vătămare corporală gravă sau sănătăţii unei persoane ori s-a cauzat moar-

tea unei persoane şi nu se cunoaşte care dintre participanţi a săvâr şit fapta. Sanc ţ iuni :  În cazul variantei simple, pedeapsa este închisoarea de la olună la 6 luni sau amenda. În cazul în care s-a comis o vătămare corporală gravă şi nu se cunoaşte autorul sancţiunea este închisoarea de la 6 luni la 5 ani pentrutoţi participanţii la încăierare şi de la 3 la 5 ani când s-a produs moartea unei persoane.

În situaţia prevăzută  de art. 322 alin.(2) C.pen. maximul sancţiunii sereduce cu 1 an întrucât atât f ă ptuitorul cât şi victima au participat la încăierare.Conform alin.(4) legea nu pedepseşte pe cel care a fost prins în încăierare f ăr ă voinţa sa.

 Aspecte din practica judiciar ă:Omor. Încăierare. DeosebiriInculpatul a fost condamnat pentru infracţiunile de omor şi încăierare

 prev. de art.174 C.pen., şi respectiv art.322 alin.2 şi 3 teza I C.pen.S-a reţinut că inculpatul a luat parte la o încăierare în cursul căreia unul

dintre participanţi a suferit leziuni ce au necesitat 4 luni îngrijiri medicale pen-tru vindecare; cu aceeaşi ocazie inculpatul a ucis pe alt participant la încăierare,aplicându-i o lovitur ă de cuţit în zona posterioar ă a hemitoracelui stâng.

280 Vezi C.Bulai, op.cit., p. 682.

Page 316: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 316/339

  316

Recursul declarat de inculpat, prin care se solicită schimbarea încadr ării juridice, din art.174 C.pen. în art.322 alin.3 teza II C.pen., a fost respins, cu mo-tivarea că în cauză s-a f ăcut dovada că el a aplicat lovitura mortală, în timp ce lainfracţiunea de încăierare invocată de recurent nu se poate stabili care este con-tribuţia fiecărui participant la producerea rezultatului letal281.

6. Asocierea pentru săvârşirea de infracţiuniCon ţ inutul legal : „fapta persoanei de a se asocia sau de a ini ţ ia consti-

tuirea unei asocieri în scopul săvâr  şirii uneia sau mai multor infrac ţ iuni, alteledecât cele ar ătate la art. 167 C.pen., ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unei astfel de asocieri” - art. 323 C.pen.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  îl constituie relaţiile sociale privind convieţu-

irea socială, a căror existenţă este condiţionată de apărarea securităţii sociale şia ordinii de drept, împotriva pericolului generat de săvâr şirea infracţiunilor.b) Obiectul material  – nu există, deoarece acţiunile f ă ptuitorului nu se

r ăsfrâng asupra unui obiect material. Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiectul activ al infracţiunii este nedeterminat, în cazul asocierii va

exista întotdeauna o pluralitate de subiecţi constituită. Aspecte din practica judiciar ă Infracţiunea de asociere pentru săvâr şirea de infracţiuni. prev. în art.323

C.pen. şi participaţia penală  reglementată prin art.23 şi următoarele din C.pensunt două  noţiuni fundamental diferite. În cazul participaţiei, pericolul social provine din comiterea infracţiunii; pluralitatea reprezintă un element de accen-tuare a pericolului care, însă, nu derivă din multiplicarea f ă ptuitorilor, ci exclu-siv din săvâr şirea infracţiunii.

În cazul asocierii pentru săvâr şirea de infracţiuni, pericolul social provi-ne din însăşi constituirea şi finanţarea pluralităţii, al cărei scop este comitereauneia sau mai multor infracţiuni; asocierea are o existenţă independentă, cu odurată în timp şi implică o activitate de organizare a acţiunilor infracţionale.

Pentru ca, în sarcina unei persoane, să se reţină infracţiunea prev. în art. 323

C.pen. nu este necesar ca aceasta să fi militant în cadrul asociaţiei şi nici măcar să cunoască pe toţi membrii grupului; este suficient ca ea să-şi fi manifestat voinţa dea se integra în grupul constituit în vederea săvâr şirii unor infracţiuni.

Curtea de Apel Bucure şti, sec ţ ia a II-a penal ă , decizia nr.210/1996 282..b) Subiectul pasiv este statul.Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  se caracterizează prin patru modalităţi de acţiune:

asocierea, iniţierea, aderarea, sprijinirea. 

281 Curtea Supremă de Justiţie, secţia penală, decizia nr.2/1993.282 Codul penal adnotat, Ed. Argessis Print 1999, pag .714.

Page 317: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 317/339

  317

 Asocierea –  presupune acordul mai multor persoane, a unei plurităţiconstituite de f ă ptuitori, de a fiinţa în timp, de a pregăti, organiza şi a finalizauna sau mai multe infracţiuni.

 Ini ţ ierea – activitatea prin care ideea de a săvâr şi infracţiuni este comu-

nicată mai multor persoane organizate (asociate) de a-şi însuşi ideea de aderareîn vederea constituirii asocierii. Aderarea – presupune existenţa asocierii mai multor persoane în scopul

săvâr şirii de infracţiuni, subiectul manifestându-şi acordul de voinţă de a face parte din acea asociaţie.

Sprijinirea – asocierii presupune activitatea unei persoane din afara gru- pării constituite de a ajuta, finanţa sau chiar să pregătească săvâr şirea infracţiu-nilor.

Toate acţiunile menţionate mai sus pot constitui elementul material al

infracţiunii numai dacă este realizată cerinţa esenţială – asociaţia să aibă dreptscop săvâr şirea de infracţiuni altele decât cele menţionate la art. 167 C.pen.b) Urmarea imediat ă  constă  într-o stare de pericol pentru relaţiile de

convieţuire socială. Pericolul derivă  din ameninţarea ca asocierea să  treacă  lasăvâr şirea uneia dintre acţiunile incriminate.

 Latura subiectivă – se caracterizează prin inten ţ ie directă sau indirectă.Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Actele preparatorii şi tentativa nu se pedepsesc. Consumarea in-

fracţională se produce în momentul săvâr şirii uneia dintre acţiunile incriminate.

Infracţiunea poate îmbr ăca atât forma continuă cât şi forma continuată. Modalit ăţ i  – modalităţile normative sub care se realizează  infracţiuneasunt: asocierea, iniţierea, aderarea sau sprijinirea.

 Sanc ţ iuni : pedeapsa este închisoarea de la 3 ani la 15 ani. În alin.3 art.323 C.pen. se prevede că persoanele ar ătate la alin. 1 nu se pedepsesc dacă de-nunţă autorităţilor asocierea mai înainte de a fi fost descoperită şi de a se fi în-ceput săvâr şirea infracţiunii care intr ă în scopul asocierii.

7. R ăspândirea de materiale obsceneCon

 ţ inutul legal:  (art. 325 C.pen.) „ Fapta de a vinde sau r ă spândi,

 precum  şi de a confec ţ iona ori de ţ ine în vederea r ă spândirii, obiecte, desene, scrieri sau alte materiale cu caracter obscen”.

Condi  ţ ii preexistente:a)  Obiectul juridic special   îl reprezintă  relaţiile sociale referitoare la

convieţuirea socială, a căror desf ăşurare normală este condiţionată de apărareamoralei publice, a decenţei în relaţiile dintre oameni.

b) Obiectul material  îl constituie materialele cu caracter obscen ( scrieri,desene, sculpturi, fotografii, filme, discuri etc.)

Obscen are semnificaţia de vulgar, indecent, trivial, pornografic.  Subiec ţ ii infrac ţ iunii .a) Subiect activ poate fi orice persoană.

Page 318: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 318/339

  318

b) Subiect pasiv este statul. Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) elementul material  se realizează prin una dintre acţiunile alternative

descrise de lege (vânzare, r ăspândire, confecţionare, deţinere). Acestea se refer ă la obiecte, desene scrieri, picturi cu caracter obscen (cerinţa esenţială).b) Urmarea imediat ă  – constă  în urmarea unei stări de pericol pentru

moralitatea publică. Latura subiectivă: sub aspectul vinovăţiei, infracţiunea se săvâr şeşte cu

inten ţ ie directă sau indirectă.Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme:  Se pedepseşte numai infracţiunea consumată. Consumarea se

 produce în momentul în care f ă ptuitorul a vândut, confecţionat, r ăspândit sau

deţinut materialul cu caracter obscen. Modalit ăţ i : Există patru modalităţi normative specifice fiecăreia dintrecele patru acţiuni descrise.

 Sanc ţ iuni : Închisoarea de la 6 luni la 4 ani sau amenda.

8. CerşetoriaCon ţ inutul legal : „Fapta persoanei care având capacitatea de a munci

apelează  în mod repetat la mila publicului cerând ajutor material”(art.326C.pen.).

Condi  ţ ii preexistente: a) Obiectul juridic special  îl reprezintă  relaţiile sociale privind convie-ţuirea socială  a căror normală  dezvoltare este pusă  în pericol prin procurareamijloacelor de trai dintr-o activitate parazitar ă.

b) infracţiunea nu are obiect material . Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiectul activ  poate fi orice persoană  care are capacitatea de a

munci. Dacă nu are capacitatea de a munci şi nici posibilităţi legale de întreţine-re, fapta nu constituie infracţiune. Participaţia penală este sub forma instigăriisau complicităţii.

 Subiectul pasiv este statul.Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  constă  în acţiunea de a apela la mila publicului,

concretizată  în cererea de ajutor material. Făr ă o cerere explicită sau implicită adresată unor persoane, fapta nu are relevanţă penală. Cererea se poate face prinorice mijloace (prin viu grai, prin scrisori, gesturi, înf ăţişarea în mod ostentativa unei diformităţi aparente etc. )

b) Cerin ţ a esen ţ ial ă  pentru întregirea elementului material constă în re- petarea acţiunii (caracter de obicei). O cerere izolată de ajutor nu constituie in-fracţiune. Cer şetoria trebuie să reprezinte un câştig sau principala sursă de câştig.

Page 319: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 319/339

  319

c) Urmarea imediat ă – constă în crearea unei stări de pericol pentru re-laţiile sociale privind convieţuirea socială.

d) Leg ătura de cauzalitate există  între acţiunea repetată a f ă ptuitoruluide a apela la mila publicului şi starea de pericol sau disconfort social.

Sub aspectul laturii subiective, infracţiunea se comite numai cu inten ţ ie directă, f ă ptuitorul deşi apt de muncă  îşi procur ă câştigurile materiale, exploa-tând mila publicului.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: nu se pedepsesc actele preparatorii sau tentativa. Infracţiunea se

consumă în momentul în care în care s-a realizat prin acte de repetare, câştigurimateriale prin apelarea la mila publicului.

 Modalit ăţ i : există numai modalitatea tipică a infracţiunii. Sanc ţ iuni: închisoarea de la o lună la 3 ani sau amenda.

9. ProstituţiaCon ţ inut : „fapta persoanei care î  şi procur ă mijloacele de existen ţă sau

 principalele mijloace de existen ţă , practicând în acest scop raporturi sexualecu diferite persoane.” (art.325 C.pen.)

Condi  ţ ii preexistente:a) obiectul juridic special  îl constituie relaţiile sociale privind convieţui-

rea socială  a căror desf ăşurare normală este condiţionată de procurarea pe căilicite a mijloacelor de existenţă. Aşadar, prostituţia reprezintă o formă de para-

zitism social care îmbină desfrâul cu dispreţul faţă de muncă.b) Obiectul material  sunt bunurile sau banii obţinuţi din practicarea pro-stituţiei.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) subiect activ poate fi orice persoană responsabilă indiferent de sex.b) Subiect pasiv este statul.Con ţ inut constitutiv Latura obiectivă:a) elementul material  al laturii obiective, constă în acţiunea de a procu-

ra mijloacele de existenţă sau principalele mijloace de existenţă prin practicareade relaţii sexuale cu diferite persoane. Observăm că elementul material al aces-tei infracţiuni are o alcătuire complexă, realizată prin două acţiuni strâns legateîntre ele: acţiunea de procurarea a mijloacelor de existenţă (scopul ) şi acţiuneade practicare de raporturi sexuale (mijlocul). Prin mijloace principale de exis-tenţă  se înţeleg acele mijloace esenţiale traiului ( locuinţa, îmbr ăcămintea şihrana). Acţiunea mijloc constă în practicarea de raporturi sexuale cu diferiţi su- biecţi în mod obişnuit ( caracterul de îndeletnicire).

b) Cerin ţ e esen ţ iale: raporturile sexuale să fie practicate în mod frecventcu persoane diferite în scopul obţinerii mijloacelor de existenţă.

c) Urmarea imediat ă constă în crearea unei stări de pericol pentru regu-lile de convieţuire socială, urmare produsă prin săvâr şirea faptei.

Page 320: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 320/339

  320

Există legătur ă de cauzalitate între acţiune şi urmarea imediată. Latura subiectivă – inten ţ ia directă – Practicarea de raporturi sexuale să 

se facă  cu diferite persoane, cu scopul de a procura principalele mijloace deexistenţă.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Se sancţionează numai fapta consumată. Consumarea se reali-zează după un număr suficient de raporturi sexuale cu diferite persoane pentru aobţine mijloace de existenţă. 

 Modalit ăţ i   sunt două  după  cum f ă ptuitorul îşi procur ă  mijloacele deexistenţă sau principalele mijloace de existenţă.

 Sanc ţ iuni –  închisoarea de la 3 luni la 3 ani.

10. Proxenetismul

Con ţ inutul legal:  (art.329 C.pen.) „îndemnul ori înlesnirea practicării prostitu ţ iei sau tragerea de foloase de pe urma practicării prostitu ţ iei de cătreo persoană ( alin.1). 

„ Recrutarea unei persoane pentru prostitu ţ ie ori traficul de persoane înacest scop” ( alin.2). Fapta este mai gravă când este săvâr şită faţă de un minorsau prezintă alt caracter grav [alin.(3)]-

Condi  ţ ii preexistente:Obiectul infrac ţ iunii :a) obiectul juridic special  este acelaşi ca în cazul prostituţiei, cu preci-

zarea că  proxenetismul este o infracţiune mai gravă, subiectul creându-şi saumărindu-şi avuţia prin exploatarea sexuală a unor femei.b) Obiectul material   este reprezentat de corpul persoanei determinate

sau constrânse la prostituţie sau a fost traficată în vederea practicării prostituţiei. Subiectul infrac ţ iunii :a) subiect activ poate fi orice persoană indiferent de sex.b) subiect pasiv este statul, iar subiect pasiv secundar este persoana de-

terminată sau constrânsă la practicarea prostituţiei.Con ţ inutul constitutiv Latura obiectiv

ă: „elementul material  se prezint ă sub forma unei pluri-

t ăţ i de ac ţ iuni alternative”: Îndemnul la prostituţie, reprezintă convingerea, trezirea interesului unei

 persoane pentru ca aceasta să practice prostituţia ( câştiguri, viaţă uşoar ă, dis-tracţii etc.). 

Constrângerea se poate realiza prin mijloace fizice sau constrângere psihică.  Înlesnirea practicării prostituţiei reprezintă un act prin care se face mai

uşor de practicat (punerea la dispoziţie a locuinţei sau reşedinţei).Tragerea de foloase  de pe urma prostituţiei, se refer ă  la obţinerea de

 profituri, avantaje materiale de orice fel. Recrutarea constă în atragerea persoanelor şi îndrumarea lor spre prosti-

tuţie, racolarea persoanelor naive şi determinarea lor să practice prostituţia.

Page 321: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 321/339

  321

Traficul de persoane în scopul practicării prostituţiei constă  în activita-tea proxenetului de a procura şi livra persoanele ce urmează a se prostitua, pro-stituata având rolul de marf ă.

b) Cerin ţ e esen ţ iale – Toate acţiunile care definesc elementul material

se săvâr şesc cu scopul de a se trage foloase de pe urma practicării prostituţiei.c) Urmarea imediat ă  – constă în crearea unei stări de pericol pentru re-laţiile de convieţuire socială.

d) Leg ătura de cauzalitate  - între acţiunea f ă ptuitorului şi urmareaimediată există o legătur ă de cauzalitate.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Se pedepseşte tentativa şi infracţiunea consumată. Consumarea

are loc în momentul în care s-a comis acţiunea incriminată.Pentru existenţa infracţiunii nu este necesar ca persoanele care au practi-

cat prostituţia la îndemnul f ă ptuitorului să fi fost condamnate pentru prostituţie.  Modalit ăţ i   : În varianta tip, fapta se săvâr şeşte prin: îndemn, înlesniresau tragere de foloase; în varianta prevăzută la alin.(2) fapta se săvâr şeşte prin:recrutare, trafic de persoane şi constrângere la prostituţie. Art. 329 alin:(2) pre-vede varianta agravată după cum faptele sunt săvâr şite faţă de un minor sau maigrav dacă  proxenetul este părinte, tutore, profesor ori s-a folosit de narcotice pentru sechestrarea persoanei.

 Sanc ţ iuni  –  În formă simplă pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani şiinterzicerea unor drepturi, iar în cazul formei agravate, închisoarea de la 3 la 10

ani şi interzicerea unor drepturi [alin.(2)]; iar pentru fapta prevăzută la alin.(3) pedeapsa este închisoarea de la 5 la 18 ani şi interzicerea unor drepturi.Banii, bunurile sau valorile care au servit sau au fost destinate să servească 

la comiterea infracţiunii cât şi cele obţinute prin săvâr şirea acesteia se confiscă. Aspecte din practica judiciar ă În perioada 1992-1993, inculpata a recrutat 5 femei pe care le-a găzduit

în locuinţa sa, îndemnându-le la practicarea prostituţiei şi obţinând de la ele im- portante foloase materiale; pentru aceste fapte ea a fost condamnată  în bazaart.329 C.pen, cu aplicarea.art.41 alin.2 C.pen.-soluţia fiind menţinută  şi înapel- la 3 ani închisoare.

Din oficiu, curtea a constatat că hotărârile sunt nelegale în ceea ce pri-veşte încadrarea juridică a faptelor comise de inculpată, deoarece aceasta a co-mis câte o infracţiune de proxenetism distinctă-pentru care trebuie să i se aplicecâte o pedeapsă deosebită-în raport cu fiecare dintre cele 5 femei pe care le-aîndemnat şi le-a ajutat să practice prostituţia, însă, întrucât prin aplicarea art.33lit.a şi art.34 lit.a C.pen. s-ar agrava situaţia inculpatei în propriul recurs, soluţia pronunţată de instanţele de fond a fost menţinută.

Curtea de Apel Bucure şti, sec ţ ia a I penal ă , decizia nr.304/1996 283..

283 Codul penal adnotat, Ed. Argessis Print 1999, pag .714.

Page 322: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 322/339

  322

11. Jocul de norocCon ţ inutul legal: (art. 330 C.pen.) „organizarea sau îng ăduirea jocuri-

lor de noroc pentru public f ăr ă  autoriza ţ ie” alin.(1); ori „organizarea sau în- g ăduirea în mod obi şnuit a jocurilor de noroc într-o casă particular ă în scopul

de a realiza foloase materiale” – alin.(2).Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii: a) Obiectul juridic special  constă în relaţiile sociale cu privire la convie-

ţuirea socială a căror dezvoltare este condiţionată de procurarea mijloacelor deexistenţă prin muncă şi nu prin practicarea ilegală a jocurilor de noroc.

b)  Infracţiunea nu are obiect material  deoarece acţiunea f ă ptuitorului nuse r ăsfrânge asupra unei valori materiale.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii :

a) Subiect activ poate fi orice persoană. Subiecţii vizaţi nu sunt cei ce practică jocurile de noroc ci aceia care le organizează sau le îngăduie. În anumi-te modalităţi normative, infracţiunea nu poate fi săvâr şită decât de proprietarullocuinţei sau imobilului în care sunt organizate jocurile de noroc.

b) Subiect pasiv principal  este statul, uneori poate exista şi un subiect pasiv adiacent (persoana juridică ai cărei angajaţi au îngăduit sau organizat jo-curi de noroc în incinta unităţii).

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:

a) Elementul material   se realizează printr-o acţiune de organizare sauîngăduire a jocurilor de noroc pentru public [alin.(1)] şi organizare sau îngădui-re a acestor jocuri în mod obişnuit într-o casă particular ă.

Prin joc de noroc se înţelege orice joc (căr ţi, ruletă, zaruri) în care rezul-tatul depinde în cea mai mare parte de hazard.

Pentru existenţa infracţiunii prevăzute la alin.(1) sunt prezentate două cerin ţ e esen ţ iale:

- organizarea sau îngăduirea jocurilor de noroc să se facă pentru publicşi,

- f ăr ă autorizaţie. Deci pentru existenţa infracţiunii este necesar ca desti-natarul activităţii incriminate să fie publicul – pluralitate nedeterminată de per-soane.

Pentru existenţa infracţiunii prevăzute la alin.(2) trebuie de asemeneaîndeplinite două cerin ţ e: 

- organizarea sau îngăduirea să aibă loc în mod obişnuit;- să aibă loc într-o casă particular ă.b) Urmarea imediat ă – constă în crearea unei stări de pericol pentru re-

gulile de convieţuire socială. Latura subiectivă – se caracterizează prin inten ţ ie. În alin.(2) este vorba

de inten ţ ia directă calificată prin scop (fapta se săvâr şeşte în scopul de a realizafoloase materiale).

Page 323: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 323/339

  323

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Tentativa nu se sancţionează  „fiind vorba de o infracţiune de

obicei (alin.(2) – art. 330 C.pen.]. Consumarea are loc în momentul în care or-ganizarea jocurilor de noroc pentru public s-a finalizat; iar în cazul alin.(2), în

momentul în care infracţiunea s-a repetat de mai multe ori că pătând caracterulde obişnuinţă. Sanc ţ iuni  –  închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă.

Page 324: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 324/339

  324

TESTE DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR

1)  Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de „bigamie” prev. deart. 303 din Codul penal?

a. orice persoană de sex opus care intr ă în alianţă cu o altă persoană; b. numai persoana căsătorită, care incheie o nouă căsătorie f ăr ă ca primasă fie desf ăcută prin divor ţ;

c. sotul nevinovat din prima casatorie.

2) Abandonul de familie prev. de art. 305 din Codul penal este:a. o infracţiune instantanee; b. o infracţiune continuată, consumarea având loc în momentul când cel

îndreptăţit la întreţinere este păr ăsit;

c. o infracţiune continuă care se consumă  în momentul de pasivitate alf ă ptuitorului şi se epuizează când acesta pune capăt infracţiunii.

3) Punerea în mişcare a acţiunii penale în cazul infracţiunii de„abandon de familie” se face:

a. la sesizarea f ăcută de soţ sau rudă apropiată; b. la plângerea persoanei vătămate;c. din oficiu de către procuror.

4) Cerinţa esenţială a elementului material la infracţiunea de „reletratamente aplicate minorului” constă în:a. măsura sau tratamentul să nu aibă un caracter r ău; b. să pună în primejdie gravă dezvoltarea fizică sau morală a minorului;c. să pună în pericol integritatea fizică a minorului.

5) Cine pot fi subiecţi activi ai infracţiunii de „nerespectarea măsu-rilor privind încredinţarea minorului”, prev. de art. 307 din Codul penal?

a. persoana care are calitatea de rudă a minorului; b. persoana căreia i s-a încredinţat minorul spre creştere şi educare;c. orice persoană în calitate de coautor.

6) Infracţiunea de „zădărnicire a combaterii bolilor” se comite cu:a intenţie directă; b din culpă;c. cu intenţie directă sau indirectă.

7)  Elementul material al infracţiunii de contaminare venerică  şitransmitere SIDA prev. de art. 309 din Codul penal se realizează prin:

a. acţiunea de transmitere a unei boli venerice prin: raport sexual, relaţiisexuale între persoane de acelaşi sex;

Page 325: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 325/339

  325

 b. acţiunea de transmitere nu se face prin acte de perversiune sexuală;c. numai prin relaţii sexuale între persoane de acelaşi sex.

8)  Infracţiunea de „contaminare venerică  şi de transmiterea sin-

dromului imunodeficitar” (SIDA) se săvârşeşte cu:a. intenţie directă sau indirectă; b. din culpă.c. cu praeterintenţie.9) Care este forma de vinovăţie la infractiunea de abandon de fami-

lie in modalitatea normativă a „lăsării f ără sprijin”:a. sub forma intentiei; b. numai sub forma intentiei directe;c. atat sub forma intentiei, cat si sub forma culpei

10)  .Infracţiunea de „punere în primejdie a unei persoane în nepu-tinţă de a se îngriji”, se consumă: 

a. în momentul în care se pune în primejdie în mod efectiv prin oricaredintre modalităţile normative: viaţa, sănătatea sau integritatea persoanei;

 b. atunci când sunt realizate efectiv, cumulativ toate modalităţile normative;c. în momentul în care se întrevede un pericol pentru viaţa, sănătatea sau

integritatea unei persoane.

11)  .Lăsarea f ără  ajutor prin omisiune de înştiinţare, prev. de art.316 din Codul penal se săvârşeşte sub aspect subiectiv:a. cu intenţie directă sau indirectă; b. din culpă;c. cu intenţie sau din culpă.

12) Consumarea infracţiunii de „profanare de morminte” are loc înmomentul când:

a. acţiunea de profanare a fost săvâr şită şi s-au produs semnele materialeale profanării;

 b. autorul infracţiunii a fost descoperit;c. rudele defunctului au sesizat autorităţile.

13) Tulburarea folosinţei locuinţei, în modalitatea normativă de tul-burare repetată a folosinţei constă în:

a. săvâr şirea unui act unic de producere de zgomote excesive, violenţeverbale, etc.;

 b. manifestările de tulburare să fie repetate indiferent dacă acestea con-stituie infracţiune prin ele însele;

c. tulburarea folosirii unor spaţii destinate a servi ca ateliere, depozite,magazii etc

Page 326: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 326/339

  326

14) Sub aspectul laturii subiective, infracţiunea de ultraj contra bu-nelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, se comite cu:

a. intenţie directă sau indirectă; b. din culpă;

c. atât cu intenţie, cât şi din culpă.15) Infracţiunea de încăierare nu se pedepseşte:a. atunci când participantul a renunţat la acţiune, deşi el a fost implicat

în acţiunea violentă; b. dacă a fost prins în încăierare cu voia sa;c. dacă a încercat să despartă pe alţii.

16) Sub aspectul laturii subiective, încăierarea se comite:

a. cu intenţie directă sau indirectă; b. din culpă sub forma uşurinţei;c. culpa sub forma neglijenţei.

17) Subiecţii activi ai infracţiunii de „asociere pentru săvârşirea deinfracţiuni”, sunt:

a. subiectul activ este determinat; b. subiectul activ este nedeterminat;c. orice persoane care r ăspund penal în calitate de coautor.

18) Latura subiectivă a infracţiunii de „asociere în vederea săvârşi-rii de infracţiuni”, se săvârşeşte cu:

a. intenţie directă sau indirectă; b. poate fi săvâr şită şi din culpă;c. numai din culpă.

19)  Modalităţile de inf ăptuire ale  infracţiunii de „răspândirea demateriale obscene”, prev. de art. 325 din Codul penal, se realizează prin:

a. acţiunea de a confecţiona materiale cu caracter obscen; b. acţiunea de a deţine în vederea r ăspândirii de obiecte obscene, descri-

eri, etc.c. acţiunea de a deţine pentru uz propriu materiale cu caracter obscen.

20) Infracţiunea de „răspândirea de materiale obscene” se consumă:a. în momentul în care f ă ptuitorul, vinde, r ăspândeşte, confecţionează 

materiale cu caracter obscen; b. în momentul când începe să  procure astfel de materiale în vederea

r ăspândirii;c. în momentul confecţionării materialelor obscene.

Page 327: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 327/339

  327

21) Infracţiunea de „cerşetorie” se săvârşeşte cu:a. intenţie; b. din culpă;c.. atât cu intenţie, cât şi din culpă.

22) Consumarea infracţiunii de „prostituţie” are loc în momentul:a. când persoana întreţine primul raport sexual b. când se realizează un număr suficient de raporturi sexuale cu diferite

 persoane pentru ca aceste raporturi să fie caracterizate ca fiind un mod obişnuitde procurare a mijloacelor de existenţă, sau a principalelor mijloace de existenţă;

c. indiferent dacă  s-a constatat sau nu caracterul de îndeletnicire, dacă fapta este repetată constant.

23) Care din acţiunile de mai jos constituie elementele materiale aleinfracţiunii de „proxenetism”, prev. de art. 329 din Codul penal:a. a înlesni practicarea prostituţiei; b. a nu trage foloase de pe urma practicării prostituţiei;c. existenţa unei condamnări pentru săvâr şirea infracţiunii de prostituţie.

24) Proxenetismul este o infractiune:a. proprie; b. improprie;

c. comisivă.25) Infracţiunea „jocul de noroc”, se săvârşeşte cu: a. intenţie; b. în unele situaţii se poate comite din culpă;c. praeterintenţie, în varianta prev. la alin. 2 al art. 330 C. Pen.

Page 328: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 328/339

  328

CAPITOLUL IXINFRACŢIUNI SĂVÂR ŞITE DE MILITARI

1. Dezertarea

Con ţ inutul legal: „Absen ţ a nejustificat ă de la unitate sau serviciu, caredepăşe şte 3 zile, a oricărui militar”.Alin. (2), prezintă forma agravată a infracţiunii de dezertare săvâr şită de

orice militar, care „în timp de r ă zboi, absentează  nejustificat din unitate sau serviciu mai mult de 24 ore” (art. 332 C.pen.).

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  este reprezentat de relaţiile sociale referitoare

la ordinea şi disciplina militar ă, a căror normală desf ăşurare presupune prezenţa

militarului în mod permanent la unitatea din care face parte.b) Infracţiunea nu are obiect material . Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ este orice militar indiferent de funcţie sau grad. Calita-

tea de militar o au elevii şcolilor militare şi ai instituţiilor de învăţământ superi-or, cadrele active ale armatei precum şi cei care sunt concentraţi sau mobilizaţi.

b) Subiect pasiv este unitatea militar ă din care face parte militarul dezer-tor. Infracţiunea de dezertare implică îndeplinirea unor condiţii de timp şi spaţiu(absenţa să fie nejustificată, mai mare de 3 zile, de la unitate sau serviciu).

În cazul prevăzut de alin.(2) fapta să fie săvâr şită în timp de r ăzboi (24ore).Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material   se caracterizează printr-o inacţiune (absenţa ne-

 justificată a militarului de la serviciu sau unitate în perioada prevăzută de lege).Elementele constitutive ale infracţiunii sunt realizate în momentul înde-

 plinirii termenului (3 zile în timp de pace şi 24 ore în timp de r ăzboi). Prindereaf ă ptuitorului de către autorităţi va marca momentul epuizării infracţiunii.

Dezertarea, presupune o absenţă  nejustificată de la serviciu, prelungită dincolo de termenul legal, numai dacă militarul a avut libertate de voinţă şi ac-ţiune, putând reveni oricând la unitate.

b) Urmarea imediat ă constă într-o stare de pericol pentru ordinea şi dis-ciplina militar ă şi implicit pentru capacitatea de apărare a ţării.

c) Odată cu expirarea termenului de 3 zile, se realizează şi leg ătura decauzalitate între omisiunea f ă ptuitorului şi rezultatul produs.

 Latura subiectivă: Forma de vinovăţie cu care se săvâr şeşte această in-fracţiune este inten ţ ia directă (militarul prevede urmările periculoase ale faptei

sale şi urmăreşte producerea acestor consecinţe).

Page 329: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 329/339

  329

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Fiind o infracţiune omisivă nu sunt posibile formele imperfecte

(acte pregătitoare şi tentativa). Infracţiunea se consumă în momentul împliniriicelor 3 zile (24 ore în timp de r ăzboi) de absenţă nejustificată a militarului de la

unitate sau serviciu. Este o infracţiune continuă prin natura ei, epuizarea avândloc în momentul prinderii dezertorului sau revenirea acestuia la unitate. Modalit ăţ i  : Există două modalităţi normative – varianta simplă şi vari-

anta agravată. Sanc ţ iuni  –  În forma simplă, infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de

la 1 la 7 ani – alin.(1). Pentru varianta agravată, pedeapsa este închisoarea de la3 la 12 ani. În conformitate cu prevederile art. 67 alin.(1) C.pen. se poate aplicaşi pedeapsa complementar ă, interzicerea unor drepturi sau degradarea militar ă.Punerea în mişcare a acţiunii penale se face numai la sesizarea comandantului.

2. Călcarea de consemnCon ţ inutul legal :(art. 333 C.pen.): „călcarea regulilor serviciului de

 gard ă , de pază , de înso ţ ire sau securitate [alin.(1)]; la fel se sancţionează „pă-r ă sirea comenzii sau oricărui post de către militar” alin.(2).

În alin. (3) este prevăzută o formă  agravată şi anume: „călcarea con- semnului de către santinela aflat ă  în serviciul de gard ă  sau de pază pe lâng ă depozitele de armament, muni ţ ii sau alte materiale explozive, la frontier ă  şi înalte posturi de un deosebit interes militar sau de stat ori dacă fapta ar fi putut

avea urmări grave”.Faptele menţionate mai sus sunt mai grave dacă sunt săvâr şite în timp der ăzboi – alin.(4).

Prin „consemn” se înţelege totalitatea îndatoririlor generale şi speciale prevăzute în regulamentele militare ce revin militarilor cu ocazia îndepliniriiunei misiuni (serviciu de gardă, pază, patrulare, escortă).

 Nerespectarea întocmai a consemnului poate periclita misiunea creându-se o stare de pericol pentru obiectivul păzit sau pentru unitatea din care face parte.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac

 ţ iunii :

a) Obiectul juridic special  îl reprezintă relaţiile sociale referitoare la or-dinea şi disciplina militar ă, relaţii a căror dezvoltare normală este asigurată prinrespectarea întocmai a regulilor stabilite cu ocazia îndeplinirii serviciului degardă, pază, însoţire sau securitate.

b) În principiu, această infracţiune nu are obiect material. Dacă acţiunea de călcare de consemn se r ăsfrânge asupra bunurilor aflate în paza militarului(furate, distruse) acestea vor constitui obiectul material al infracţiunii.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii:a) Subiectul activ  este dublu calificat. Acesta are calitatea de militar în

 primul rând, iar în al doilea rând în momentul săvâr şirii faptei are şi calitatea speci-ală de a face parte din personalul de gardă  (santinelă, caporal de schimb, coman-

Page 330: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 330/339

  330

dantul gărzii, escortă etc.). Participaţia penală este posibilă numai sub forma insti-gării şi complicităţii, deoarece această infracţiune are un subiect activ unic.

b) Subiectul pasiv al infracţiunii este unitatea din care face parte milita-rul care a încălcat consemnul.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material   în cazul variantei prevăzute în art. 333 alin.(1)

C.pen., constă în călcarea de către militari a regulilor stabilite în cadrul serviciu-lui de gardă, pază, însoţire sau de securitate. Elementul material constă fie într-oacţiune (păr ăsirea postului, divulgarea secretului) fie într-o inacţiune (omisiune)când militarul are o atitudine pasivă, lăsând persoanele str ăine să se apropie deobiectivul păzit, să escaladeze gardul etc.

Pentru varianta asimilată prevăzută la alin.(2) elementul material constă 

într-o atitudine omisivă – de păr ăsire a postului sau comenzii.b) Pentru existenţa elementului material, se cer îndeplinite două cerin ţ e:- autorul acţiunii sau inacţiunii incriminate să  fie militar însărcinat cu

serviciul de gardă, pază sau un post de comandă;- acţiunea sau inacţiunea prin care misiunea nu este îndeplinită  să pri-

vească un consemn.c) Urmarea imediat ă constă în crearea unei stări de pericol pentru buna

desf ăşurare a activităţii unei unităţi militare, pentru ordinea şi disciplina militar ă. Latura subiectivă: Infracţiunea se comite cu inten ţ ie directă  sau indirectă 

când elementul material se realizează sub forma unei acţiuni. Când infracţiunea sesăvâr şeşte prin inacţiune, vinovăţia poate fi inten ţ ia directă, indirectă sau culpa.Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Actele pregătitoare şi tentativa deşi posibile, nu se sancţionează.

Infracţiunea se consumă în momentul săvâr şirii acţiunii sau inacţiunii incriminate.  Modalit ăţ i  : În afar ă de variantele simple prevăzute în alin.(1) şi (2), in-

fracţiunea de călcare de consemn are în alin.(3) art. 333 C.pen. şi o modalitateagravată. O altă formă agravată este prevăzută în alin.(4) determinată de faptulcă infracţiunea se săvâr şeşte în caz de r ăzboi.

 Sanc ţ 

iuni  –  Variantele simple se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la1 an; alin.(1) şi (2); Pentru varianta prevăzută în alin.(3) pedeapsa este închisoa-rea de la 1 la 5 ani; iar dacă fapta este săvâr şită în timp de r ăzboi – închisoareade la 3 la 12 ani. Acţiunea penală se pune în mişcare la sesizarea comandantului.

De exemplu, în practica judiciar ă s-a considerat că  infracţiunea există în modalitatea alin. 3, atunci când militarul, aflându-se în serviciul de gardă saude pază  la frontier ă, îşi încalcă consemnul primit, având această  calitate oricemilitar care primeşte misiunea să asigure paza frontierei, indiferent dacă se află ori nu în post de santinelă, definit astfel potrivit regulamentelor militare genera-le sau speciale284.

284 Codul penal adnotat, Ed. Argessis Print 1999, pag .720.

Page 331: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 331/339

  331

3. InsubordonareaCon ţ inut: „refuzul de a executa un ordin cu privire la îndatoririle de

 serviciu” alin.(1); „dacă fapta este săvâr  şit ă de un ofi ţ er, maistru militar, mili-tar angajat, de doi sau mai mul  ţ i militari împreună ori în fa ţ a trupei adunate

 sau dacă fapta are urmări grave” alin.(2) – forma agravată. O a doua modalita-te agravată se refer ă  la situaţia când faptele de mai sus „ sunt săvâr  şite în timpde r ă zboi” alin. (3) art. 334 C.pen.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special  cuprinde relaţiile sociale a căror dezvoltare şi

desf ăşurare sunt asigurate prin menţinerea ordinii şi disciplinei militare şi prinexecutarea întocmai şi la timp a ordinelor primite din partea şefilor sau superio-rilor.

b) Infracţiunea nu are obiect material . Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ este persoana care are calitatea de militar (subiect cali-

ficat). Dacă  militarul insubordonat are calitatea de ofiţer, maistru militar sausubofiţer constituie o circumstanţă agravantă legală [art. 334 alin.(2) C.pen.].

b) Subiectul pasiv este unitatea militar ă a cărei activitate este perturbată de comportamentul celor care săvâr şesc astfel de fapte.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:

a) Elementul material  al laturii obiective se realizează prin refuzul su- biectului activ de a executa un ordin primit de la un şef sau superior. Refuzulf ăţiş  manifestat printr-o acţiune de împotrivire a subordonatului constituie ofaptă comisivă.

b) Cerin ţ a esen ţ ial ă a elementului material este ca ordinul dat de cătresuperiori să privească îndatoririle de serviciu ale militarului.

c) Urmarea imediat ă – se realizează prin însăşi fapta de nerespectare aordinului primit, aducându-se prejudicii ordinii şi disciplinei militare.

 Latura subiectivă – Infracţiunea se săvâr şeşte cu inten ţ ie directă sau in-directă.

Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Se pedepseşte fapta consumată (consumarea se produce în mo-

mentul în care militarul refuză  executarea ordinului ori simulează  executareaacestuia. 

 Modalit ăţ i   : Există  o modalitate simplă  [alin.(1)] şi două  modalităţiagravate alin.(2) şi (3).

 Sanc ţ iuni  –  În varianta simplă, infracţiunea se pedepseşte cu închisoarede la 6 luni la 2 ani. În cazul modalităţilor agravate, pedeapsa este închisoareade la 1 la 5 ani şi respectiv de la 2 la 7 ani şi de la 3 la 12 ani.

Page 332: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 332/339

  332

4. Lovirea superioruluiCon ţ inutul legal: „Fapta de lovire a superiorului de către inferior sau

a  şefului de către subordonat” alin.(1). Fapta este mai gravă dacă „este săvâr  şi-t ă în timp de r ă zboi” – art. 335 C.pen. 

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic special   al infracţiunii este complex, fiind constituit

atât din relaţiile sociale care privesc menţinerea ordinii şi disciplinei militare câtşi din relaţiile sociale referitoare la integritatea corporală  împotriva actelor deviolenţă fizică asupra şefului sau superiorului.

b) Obiectul material  îl constituie corpul şefului (superiorului) asupra că-ruia se efectuează acţiunea de lovire sau alte violenţe.

 Subiec ţ ii infrac ţ iunii: 

a) Subiectul activ este calificat (militarul inferior în grad sau subordonatul).b) Subiectul pasiv principal este unitatea militar ă a cărei activitate estetulburată prin activitatea f ă ptuitorului, iar subiectul pasiv secundar este calificatîn persoana superiorului sau şefului victimă a infracţiunii.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă: a) Elementul material  se realizează prin lovire sau alte violenţe, fie că 

acestea au provocat numai o suferinţă  fizică, fie că au produs o vătămare carenecesită îngrijiri medicale de cel mult 20 zile [art. 180 alin. (2) C.pen.].

b) În variantele agravate există cerinţa ca fapta să fie săvâr şită în timpulexercitării atribuţiunilor de serviciu de către cel lovit sau în timp de r ăzboi.c) Urmarea imediat ă – se realizează prin producerea consecinţelor pre-

văzute de lege, respectiv cauzarea unei suferinţe sau unei vătămări .  Latura subiectivă: Infracţiunea se săvâr şeşte numai cu inten ţ ie  directă 

sau indirectă.Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Infracţiunea se consumă în funcţie de modalitatea de săvâr şire,

fie în momentul săvâr şirii violenţelor fie în momentul producerii vătămării cor- porale. 

 Modalit ăţ i  : Există o modalitate simplă şi una agravată. Sanc ţ iuni  –  În varianta simplă pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la

1 an iar în caz de r ăzboi maximul pedepsei va fi mărit cu 2 ani. Competenţa de judecată apar ţine Tribunalului militar.

Page 333: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 333/339

  333

CAPITOLUL XINFRACŢIUNI CONTRA PĂCII ŞI OMENIRII

1. Propaganda pentru război

Con ţ inutul legal:  (art. 356 C.pen.):  „propaganda pentru r ă zboi, r ă s- pândirea de  ştiri tenden ţ ioase sau orice alte manifest ări în favoarea dezl ăn ţ ui-rii unui r ă zboi, săvâr  şite prin grai, scris, radio, televiziune, cinematograf sau prin alte asemenea mijloace”.

Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic generic  îl constituie relaţiile sociale cu r ăsfrângeri

interne şi interstatale, inerente coexistenţei colectivităţilor umane, relaţii a cărorexistenţă şi normală desf ăşurare sunt asigurate prin apărarea păcii şi omenirii.285 

b) Obiectul juridic special  îl constituie relaţiile sociale privind pacea în-tre popoare. Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ poate fi orice persoană.b) Subiect pasiv este statul ca reprezentant al societăţii.Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material  se prezintă sub forma unei acţiuni care constă în:

 propaganda pentru r ăzboi, r ăspândirea de ştiri tendenţioase sau orice alte mani-

festări în favoarea dezlănţuirii unui r ăzboi. Cerinţa elementului material esteaceea ca toate acţiunile incriminate să se refere la un r ăzboi de agresiune.Urmarea imediat ă – constă în starea de pericol rezultată în urma săvâr-

şirii uneia dintre acţiunile incriminate. Latura subiectivă : Forma de vinovăţie cu care se săvâr şeşte această in-

fracţiune este inten ţ ia direct ă  sau indirect ă. Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuniForme: Actele pregătitoare nu se pedepsesc, dar tentativa se pedepseşte

conform art. 361 alin.(1) C.pen. Infracţiunea se consumă  în momentul în care

f ă ptuitorul a realizat în întregime una dintre acţiunile incriminate în art. 356C.pen.  Modalit ăţ i  : Infracţiunea se prezintă în trei modalităţi normative: propa-

ganda pentru r ăzboi; r ăspândirea unor ştiri tendenţioase ori inventate de natur ă afavoriza r ăzboiul; orice alte manifestări în favoarea dezlănţuirii unui r ăzboi deagresiune. De asemenea pot exista şi numeroase modalităţi faptice.

 Sanc ţ iuni –  Forma consumată a infracţiunii se pedepseşte cu închisoarede la 5 la 15 ani, iar tentativa de la 2 ani şi 6 luni la 7 ani şi 6 luni şi interzicereaunor drepturi (art. 64 C.pen.).

285 A se vedea A.Boroi, op..cit., pag. 682.

Page 334: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 334/339

  334

2. GenocidulCon ţ inutul legal: (art. 357 C.pen.): „săvâr  şirea în scopul de a distruge

în întregime sau în parte o colectivitate sau un grup na ţ ional etnic, rasial saureligios a vreuneia dintre următoarele fapte:

a) 

uciderea membrilor colectivit ăţ ii sau grupului;b) văt ămarea gravă a integrit ăţ ii fizice sau mintale a membrilor colecti-vit ăţ ii sau grupului;

c)  supunerea colectivit ăţ ii ori grupului la condi ţ ii de existen ţă sau tra-tament de natur ă să ducă la distrugerea fizică;

d) luarea de mă suri tinzând la împiedicarea na şterilor în sânul colecti-vit ăţ ii sau grupului;

e)  transferarea for  ţ at ă a copiilor apar  ţ inând unei colectivit ăţ i sau grupîn alt ă colectivitate sau grup.”

Alin.(3) incriminează în mod distinct înţelegerea în vederea săvâr şirii in-fracţiunii de genocid.Condi  ţ ii preexistenteObiectul infrac ţ iunii :a) Obiectul juridic specific cuprinde relaţiile sociale care asigur ă exis-

tenţa sau coexistenţa popoarelor şi a grupurilor sociale formate pe criterii naţio-nale, etnice sau religioase.

Ca obiect juridic adiacent se ocrotesc relaţiile sociale privind viaţa, inte-gritatea sau sănătatea persoanelor.

b) Obiectul material  este constituit din corpul persoanelor vătămate prinsăvâr şirea infracţiunii. Subiec ţ ii infrac ţ iunii :a) Subiect activ poate fi orice persoană.b) Subiectul pasiv este întotdeauna colectiv, reprezentat de o colectivita-

te sau grup etnic, rasial, sau religios supus unei acţiuni care vizează extermina-rea par ţială sau totală a acestuia.

Con ţ inutul constitutiv Latura obiectivă:a) Elementul material   se poate înf ăţişa sub mai multe modalităţi şi

anume:•  uciderea membrilor grupului;•  vătămarea gravă a integrităţii fizice sau mintale;•  genocidul poate consta şi în supunerea colectivităţii sau grupului la

condiţii de existenţă sau tratament de natur ă să ducă la distrugerea fizică;•  luarea de măsuri pentru a împiedica direct sau indirect naşterile în sâ-

nul colectivităţii sau grupului;•  transferarea for ţată a copiilor dintr-o colectivitate sau grup în altă co-

lectivitate sau în alt grup.

Page 335: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 335/339

  335

b) Urmarea imediat ă constă în punerea în pericol existenţa unei colecti-vităţi sau al unui grup naţional.

 Latura subiectivă: Forma de vinovăţie este numai inten ţ ia directă.Forme, modalit ăţ i, sanc ţ iuni

Forme: De regulă actele de pregătire nu se pedepsesc. Tentativa se pe-depseşte. Consumarea are loc în momentul în care s-a realizat una din modalită-ţile alternative şi s-a produs urmarea cerută în textul incriminator. 

 Modalit ăţ i  : În afara celor cinci modalităţi normative, există şi o modali-tate agravată prevăzută în alin.(2) care corespunde săvâr şirii faptelor în timp der ăzboi.

 Sanc ţ iuni  –  Pedeapsa pentru cele 5 modalităţi normative este detenţiu-nea pe viaţă sau închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

Pentru modalitatea agravată sancţiunea este detenţia pe viaţă. În cazul

ultimului alineat (3) pedeapsa este închisoarea de la 5 la 20 ani şi interzicereaunor drepturi.

Page 336: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 336/339

  336

Rezolvare subiecte:

Cap.I

1-b2-c3-a4-a5-a6-c7-c8-a9-b

10-a,cCap.II Cap.III1-a 1-c2-a 2-c3-c 3-a4-c 4-c5-b 5-b6-c 6-b

7-a 7-a8-c 8-a9-a 9-c10-b 10-a11-c 11-a12-b 12-c13-b 13-a14-a 14-c15-c 15-a16-b 16-b17-c 17-a18-a 18-c19-c 19-b20-a 20-a21-c 21-b22-a 22-b23-c 23-a24-c 24-c25-b 25-a

26-a27-b

Page 337: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 337/339

  337

Cap.IV

1-b 8-b2-b 9-a

3-b 10-c4-c 11-c5-b 12-b6-c 13-c7-b

Cap.V

1-c 11-c

2-c 12-c3-a,b,c 13-a4-b 14-a5-c 15-c6-b 16-b7-c 17-b8-c 18-b9-c 19-b10-b 20-c- 

Art.215 alin.1 c.pen.- Art. 246 c.pen.- Art. 250 alin.1 c.pen.- Art. 259 alin.1 c.pen.- Art. 255 alin.1 c.pen.- Art. 255 alin.1, art.254 alin.1,2 c.pen.- Art. 257 c.pen.- Art. 269 alin.2, art.270 c.pen.

Cap.VI1-a 8-b2-c 9-c3-b 10-b4-c 11-c5-a 12-a6-c 13-c7-c 14-b

Page 338: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 338/339

  338

Cap.VII

1-c2-b

3-b4-a5-c6-c7-c

Cap.VIII

1-b 14-a

2-c 15-c3-b 16-a4-b 17-b5-b 18-a6-c 19-b7-a 20-a8-a 21-a9-c 22-b10-a 23-a

11-c 24-c12-a 25-a13-b

Page 339: 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

8/20/2019 174199222 Curs Drept Penal Partea Speciala 141209124337 Conversion Gate01

http://slidepdf.com/reader/full/174199222-curs-drept-penal-partea-speciala-141209124337-conversion-gate01 339/339

  339

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 

1. V.Dongoroz şi colab. – Explicaţii teoretice ale Codului penal român,

Partea specială, vol.III, Editura Academiei, Bucureşti, 1971.2. O.Loghin, T.Toader – Drept penal român. Partea specială, Casa deeditur ă şi presă „Şansa” SRL, Bucureşti, 2001.

3. I.Vasiu – Drept penal, partea specială, editura Accent, Cluj-Napoca,2003.

4. Gh.Nistoreanu şi colectiv – Drept penal, Partea specială, Editura Eu-ropa Nova, Bucureşti, 2000.

5. V.Dongoroz şi colab. – Explicaţii teoretice ale Codului penal român,Editura Academiei, Bucureşti, 1972, vol.IV.

6. G.Antoniu şi colab. – Reforma legislaţiei penale, Editura AcademieiRomâne, bucureşti, 2003.7. O.A.Stoica – Drept penal. Partea specială, Editura Didactică şi Peda-

gogică, Bucureşti, 1976.8. T.Vasiliu şi colab. – Codul penal al României, comentat şi adnotat,

Partea specială, vol.I, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1975.9. V.Dobrinoiu – Drept penal, Partea specială, vol.I, Editura Lumina

Lex, Bucureşti, 2000.10.  A.Boroi – Infracţiuni contra vieţii, Editura All Beck, Bucureşti,

1999. 11.  V.Beliş – Medicina legală, Editura Teora, Bucureşti, 1992.12.  A.Boroi – Drept penal. Partea generală, Editura All Beck, Bucu-

reşti, 2001.13.  C.Bulai – Manual de drept penal, Editura All Beck, Bucureşti,

1998.14.  I.Oancea – Drept penal. Partea generală, Editura Didactică şi Peda-

gogică, Bucureşti, 1972.15.  Gh.Mateuţ  – Drept penal special, Editura Lumina Lex, Bucureşti,

1999. 16.  St.Daneş – Combaterea faptelor de violenţă prin mijloace de drept penal – 1980.

17.  A.Roşca – Psihologia generală, Editura Didactică  şi Pedagogică,Bucureşti, 1966.

18.  A.Boroi – Infracţiunea de lovire şi vătămare a integrităţii corporaleşi sănătăţii, Editura Juridică, Bucureşti, 2003.

19.  F.Treteanu – Concursul de infracţiuni, Editura Lumina Lex, Bucu-reşti, 1999.

20. 

A.Boroi – Drept penal. Partea specială, Editura C.H.Beck, Bucu-reşti, 2006.