1920 - Ghidul Bucurestilor - 1920- 1930_ocr

8/17/2019 1920 - Ghidul Bucurestilor - 1920- 1930_ocr

http://slidepdf.com/reader/full/1920-ghidul-bucurestilor-1920-1930ocr 1/110



GHIDUL

BUCUREŞTILOR9

l 'D I T U R A GH I D U L R O M Â N I EIB U C U R E Ş T I ! NIC. GOLESCU 20



R e d a c t o r i :

AL. C I C I O - P O P / AL, B Ă D Ă U T Ă

C u s p r i j i n u lD I R E C Ţ I U N I I P RE S E I

D i r e c t o r u l e d i t u r e i :

Dr. Z. N E M E T H

I m p r i m e r i i l e K r a f f t & D r o t l e f f S. A. ; S i bi u





CUVÂNT ÎNAINTECa un omagiu adus marilor serbări organizate,

din înaltul îndemn al M. S. Regelui, de către Pri-

măria Municipiului Bucureşti, sub priceputa gos-

podărire a dlui Al. Don eseu, Primar General,

editura „Ghidul României“ face să apară această Călăuză.

Deopotrivă închinată Capitalei de eri şi de azi,

acest Ghid se adaugă, firesc, străduinţelor de pro-

pagandă şi mai bună a ei cunoaştere, cari fac

rostul acestei prime „Luni a Bucureştiloru.

AL. BĂDĂUŢĂ /AL. CICIOPOPDr. Z. NEMETH

9 Mai 1 9 3 5 .



TABLA DEMATERIIPai.

BUCUREŞTI TIstoricul Bucureştilor — - 11Sosirea în Bucureşti ÎS

Agenţii şi Birouri de voiaj 22Societăţi (le navigaţie 23Oficii poştale — — — — 23Hoteluri — — , — 24Restaurante — — — . — — — 25Muzee — — — — — ~ — 26Grădini şi restaurante de vară 28Pensiuni — — 28Cafenele — •— — 28Teatre — ............. — ................— 28Baruri şi cabarete ........... —. 28Cinematografe — — — — — — 28Cluburi însemnate — — _ — — 28Ministere — — — — — — ■ — 29Autorităţi — — — — — — — 29

Just iţ ie — — — — — — — — — 29Administraţiile financiare din capitală şi Per-

cepţiile respective — — — — 30Universităţi şi Şcoli superioare 30Biblioteci — 32

Biserici — — — — — 32Băi publice ~ — — — — — — — 32

Ştranduri — — — 32Sanatorii şi spitale — — — — — 32Medici specialişti — • — — — — — 33Bănci, fabrici şi magazinerecomandabile 36Camere de comerţ — — — — — — — 36Bănci — — — — — — ~ — — şgIndustria — — — — — — — 37

Magazine — — — — — — — — 39

Vămi — — — — — 39Legaţi miile şi consulatele străine iu Bucureşti — 41Terenuri sportive — _ — — — — — 42

5



Pag.

A. Plimbare circulară prin oraş — 44Calea Victoriei şi bulevardele învecinate 44a) Cercul Militar, Bdul Elisabeta şi Parcul

Cişmigiu — ■— — — — 4C»b) Bdul Regele Carol 1. — Universitatea şi veci-

nătăţi le ei — — — — — 48e) Dela Cercul Mil itar la Palatul Regal — 51d) Palatul Regal —■ — — — — 53o) Dela Palatu l Regal la Piaţa Victoriei şi

Şoseaua Kisseleff — 54

X) Dela Cercul Mili tar la Piaţa Senatului 76

B. Bulevarde şi şosele — — 79a) Bulevardul Brătianu, Take lonescu şi Lascar

Catargiu — —1 — — — — — 7i>b} Bulevardele Regele Carol I. şi Pache Proto-

pop eseu — — — — — — — — 85e) Continuarea Bdului Elisabeta şi Bdul inde-

pendenţei — — — — — — — 88

C. Pe celalalt mal al Dâmboviţei — — 90a) Din Piaţa Senatului spre SudEst — — 91

Parcul Carol —• — — — — — — 95b) Dela Pia ţa Senatului spre SudVest — — 100

împrejurimile Bucureştilor — — — — .102I. Mănăstirea Văcăreşti 102

II . Palatul Mogoşoaia şi Mănăstirile Băleui şi

Ţigăneşti — — 103II I . Snagovul — — — — 104IV. Biserica Fundenii Doamnei şi Mănăstirea

Plumbuita — — — — — — — 106V. Mănăstirile Mărcuţa, Pasarea şi Oern'ica — 100

VI. Ruinele dela Potlogi — — — — — 107VII . Dela Bucureşti la Giurgiu tMăuăstirea CumauaJ .107

6



A I he nr i i ! R om ân

Bucureşti.Războiul mondial schimbând Bucureştii dintr’o

capitală a unei ţări mici, în centrul de viată al

unui mare regat, a adus cu sine. în anii cari auurmat, o serie nouă de eforturi. Toate tinzând, deastă dată după un plan organizat şi o concepţieurbanistică occidentală, să dea capitalei Românieiun prestigiu cu adevărat de mare oraş. Astăzichiar, Bucureştii au aerul unui imens şantier:străzile se aliniază; pietile capătă forma şi aspec-tele trebuitoare ca să devină locuri demne de in-teres; monumentele principale sunt puse în luminape care ele o meritau; cartiere noi, cochete şi degust, încunjură inima oraşului.

Bucureştii, păstrânduşi toate vestigiile isto-rice, devin totuşi un oraş tânăr, care îşi fixează,cu fiecare an trecut, o personalitate a sa. Astfel,cu toată rapida lui desvoltare, oraşul nu se depăr-tează de ceea ce făcea odinioară farmecul său:vechile locaşuri de închinare; câteva clădiri dinveacul al XVIIIlea şi încă unele monumente, augăsit putinta să rămână, în toată valoarea lor, înmijlocul acestui oraş nou. Amestec de stiluri di-

7



ferite, Bucureştii îşi capătă totuşi stilul propriu: în timp ce pe bulevarde se în altă constructiunimoderne, la şosea şi în cartierele noi, înfloreştestilul românesc. Ca o mărturisită legătură cu ve-chiul său aspect, oraşul păstrează, cultivă şi spo-reşte parcuri dintre cele mai frumoase, cum bună-oară Cişmigiul, Parcul Carol, etc. Numără 635.000locuitori, iar suprafaţa sa este aproape egală cuacea a Parisului. Neobişnuita lui întindere în ra-port cu populaţia, este explicabilă prin faptul cămajoritatea caselor zidite înainte de războiu, n'audecât un singur etaj. Din primele aşezări idilicese mai pot vedea numeroase biserici, mitocuri şibisericuţe împodobite cu icoane primitive, cufresce şi sculpturi în lemn, ctitorite de boieri cre-dincioşi. Jazzul strident al circulaţiei moderne,

sg om o tul transmisiunilor publice de radio, strig ă-tele oltenilor şi ale vânzătorilor de ziare, uruialamaşinilor, se lovesc toate de liniştea bisericilor,pretutindeni răspândite în acest oraş.

In afară de aceste vechi locaşuri ale Domnului,se mai află în Bucureşti şi câteva clădiri mai în-semnate din veacul al XVIIlea şi al XVIIIlea,

Marius Bunescxi: Bucureştii veclii



<"■

mrnmmmr M 5

# § §

ca: Patriarhia, mitocurile din jurul ei, vechea re-şedinţă domnească în care e instalată Arhiva S ta -tului, etc. Deasemeni, centrul comercial şi bancar,dela Piaţa Sf. Gheorghe prin Str. Lipscani, Str.

Smârdan, Str. Academiei şi până în vestita Cale aVictoriei, mai cuprinde clădiri caracteristice alearhitecturii veacului trecut. Alături, Bdul I. C.Brătianu — Take Ionescu — Las car Catargiu,acesta din urmă având numeroase case boiereşti,unele în stil nou brâncovenesc, formează una din<*<de mai frumoase artere ale oraşului. Centrulpăstrează un aspect occidental, iar costumele tărăiieşti ale oltenilor, trăsurile de origine rusească,

Str. Regală

9



figurile impunătoare ale preoţilor cu bărbi şi pot-capuri, aduc o nuanţă patriarhală, liniştită.

In iarnă, sezonul e foarte bogat în premiere,concerte, cu dirijori şi artişti localnici saustrăini, conferinţe culturale, baluri, patinaj,matchuri de hockey pe ghiaţă, reprezentaţii de

box, baruri şi cabarete, la nivelul oricărui oraşapusean.Vara, bueureşteanul caută odihna la Şoseaua

Kisseleff, la Ştrand, la basinul cu valuri „Lido“, laSnagov sau în frumoasele mănăstiri din jurul ca-pitalei. O excursie mai mare, de 3 ore cu trenul,se poate face la Sinaia, reşedinţa de vară a Rege-lui. (In toate Duminecile şi sărbătorile pe diver-sele terenuri de sport, se joaca matchuri de football, rugby, tennis, ciclism, motociclism, etc.)

Populaţia e foarte variată cuprinzând 70°/o Ro-mâni iar restul Evrei, Unguri, Nemţi, Ruşi, I ta -lieni, Greci, Armeni, etc.

Prin poziţia sa geografică — în apropiere deDunăre şi Marea Neagră — şi prin reţeaua decăi ferate, Bucureştii e menit să devină unul dincele mai importante centre de legătură întreOrient şi Occident.

Bucureşti

10



Itiiourcşti

Istoricul Bucureştilor.Intim legat de istoria Tării Româneşti, istoricul acestui

vechiu „scaun de domnie“ — care e Bucureştiul — pleacă dinlegendă, urmând aceeaşi frământată linie până în zilelenoastre. Sâmburele lui, dacă e să credem o poveste plină depitoresc, a fost viaţa lui Bucur păstorul, care a ridicat, pemalul Dâmboviţei, o bisericuţă de lemn şi a întocmit începuI urile aşezării lui de azi în aceste locuri.

Cercetările istorice şi săpăturile făcute au dovedit însă,

Că, încă de prin epoca mijlocie a bronzului (1600 a. Hr.) şipână către sfârşitul epocei romane (400 d. Hr.), ţinutul Bucu-reştilor a fost locuit.

Armele, uneltele de piatră, os, bronz şi fier, dar maiales ceramica păşită în săpăturile din jurul lacului Tei,dovedesc existenţa unei civilizaţii preistorice bine definite,clasificate de oamenii de ştiinţă sub numele de „CivilizaţiaBucureşti".

Se pare că, în antichitate, în locurile acestea, era o în-semnată aşezare, din punct de vedere strategic şi comer-cial. In Evul Mediu, cetatea, încunjurată de un orăşel for-mat de negustorii cari lucrau cu porturile apropiate aleDunării, a căpătat treptat o importantă din ce în ce maimare, devenind, pe la mijlocul veacului al XVIIlea, capitala

Tării Româneşti.Datorită, astfel, împrejurărilor favorabile şi situaţiei sale,Bucureştii au izbutit să devină centrul vieţii politice româ-neşti. De aci a pornit mişcarea naţională care urmărea, înveacul al XVIIlea, desrobirea ţărilor române de sub jugulturcesc. Mai târziu, la începutul veacului al XlXlea, Bu-cureştii au avut un rol conducător în mişcarea de redeştep-tare naţională. De aceea, la 1862, când s’a înfăptuit UnireaPrincipatelor, au devenit capitala naturală a ţării.

De fapt, în vechile documente şi cronici, numele de Bucu-reşti nu apare decât târziu, în veacul al XVlea. Totuşi,

9 * 1 1



oraşul exista şi înainte, purtând numele do Cetatea Dâmbovitei.

După ce s’a mutat aci scaunul domnesc dela Târgovişte,oraşul începe să propăşeaseă. Boierii îşi clădesc case înpreajma Curţii Domneşti, negustorii îşi deschid dughene, şiviaţa se desfăşoară activă, în jurul cetăţii.

Prima descriere a Bucureştilor e aceea făcută de călă-torul francez Pierre Lescalopier, la 1574, care spune:

. . Intă ritu rile oraşului sunt trunchiuri mari de co-

paci înfipte în pământ, unul lângă altul şi legate întreele prin grinzi transversale, prinse prin cuie de lemn,lungi şi mari; pavajul e făcut din trunchiuri de copaci.Pe aci trece un râu numit Dâmboviţa.

Palatul Domnitorului era de paiantă umplută cu vălă-tuci. Neam dus să vorbim cu el într’o sală mare, tapiţatăcu covoare turceşti şi cu reliefuri de jur împrejur, înaltede vreo trei picioare, ca în caravanseraiuri. In capătulsălii, în faţa uşii, prinţul şedea într’un jet. Mai mulţioameni înarmaţi cu topoare sau buzdugane erau de faţă.

Am ieşit din castel cu o făclie şi am fost duşi la o casă de târgoveţi. .

Povestirile călătorilor sunt, astfel, ca un album, din pagi-nile căruia se desprind, fragmentar, imaginile oraşului ladiferite epoci.

Curtea Domnească era aşezată pe malul stâng al Dâmboviţei , pe locul unde astăzi e Bi se rica Curtea Veche. Pedealul din dosul acestei biserici — unde e acum Piaţa Sf. An-ton — era Palatul, cu clădirile slujitorilor, iar în jurul luis’a format târgul cu străzi ce purtau numirile vechilor bresle:Cavafi, Şelari, Lipscani, Zarafi, Covaci, etc.

Boierii îşi aveau casele înspre actuala Str. Carol şi CaleaVictoriei, unde erau Biserica Gheormei Banul (lângă BancaChrissoveloni) şi Biserica Sf. loan cel Mare (pe locul unde

Podul Cotroceni

12



HlHorlcR Sf. Gheorghe, înainte de foc

o azi Casa de Depuneri) sau în direcţia străzilor Lucaci şiNloloa. Casele boiereşti erau încunjurate de eurti mari, grădini şi vii.

Pe malul drept al Dâmbo viţei se ridicau, în veacul alXVIlea, câteva biserici transformate în mănăstiri întărite,servind ca forti fica ţii şi locuri de adăpost. (Bise rica jupânosei Caplea, pe dealul Mihai Vodă, mănăstirea RaduVodă, etc.)

Vechiul oraş a fost însă, în repetate rânduri, prădat deoştirile duşmane, sau distrus de incendii.

De abia în veacul al XVIIIea, în timpul domniei lui MateiHawarab, Bucureştii au început să se ridice la nivelul unuioraş mare şi să devină cu adevărat un important centru politic

ni comercial. S’a întins spre Apus până la lacul Cişmigiu,pe malul căruia Matei Basarab a ridicat mănăstirea Sărin-dar, iar spre Nord până în cartierul Batişte, numit astfeldupă vestitul boier grec de pe vremea lui Radu Mihnea, şipe malul drept al Dâmboviţei, până la biserica Sfţi iApostoli, ridicată de Matei Basarab.

De aceea, atât ambasadorul suedez Paul Strassburg, cât şiscriitorul anonim polonez, care însoţea pe Gheorghe Krasinslci, vorbesc de Bucureşti ca de o metropolă: „Un oraşmai frumos clădit decât Iaşii. împodobit cu frumoase bisericide zid“. Iar în descrierea episcopului catolic P. Baksici, carea. vizitat Bucureştii în anul 1640, se arată că oraşul ,,are12.000 de case, ceea ce face mai mult de 100.000 de suflete,cu 100 de biserici şi multe mănăstiri . . .“

Diaconul Paul din Alep, care a însoţit pe patriarhul Ma-larie al Antiohiei în călătoria făcută în ţara noastră, prinanii 1653—1654, arată în descrierea sa ca Bucureştii sunt unoraş „foarte mare“ cu „40 de biserici şi mănăstir i44. Despre<!iirtea Domnească scrie că „e uimitor de elegantă, cu unaspect încântător şi mult mai frumoasă decât Curtea dinTftrgovişte".

Din relatările pitoreşti ale calatorilor, ne putem da deciNoama de viaţa bogată, plină de strălucire a Bucureştilor învracul al XVIIlea. De fapt, strămutarea definitivă a capiInici dela Târgovişte la Bucureşti nu are loc decât în anul

13



1K59, după răscoala lui Mihnea Vodă, după cum arată croni-carul Radu Greceanu.

Intr’adevăr, Bucureştii fiind mai aproape de Dunăre de-cât Târgoviştea, puteau fi mai uşor sub supravegherea tur-cească, astfel încât , strămu tarea definitivă a scaunuluidomnesc, pare că s’a făcut sub presiunea Turcilor.

O nouă epocă de înf lorire au cunoscut Bucureşti i învremea domniilor lui Şerban Cantacuzino (1678—1688) şi Con-stantin Brâncoveanu (1688—1714). In acest timp, oraşul semăreşte prin formarea unor noi centre comerciale: „Târ-gul Cucului“ în jurul bisericei Sf. Gheorghe Nou, şi Târgulde Sus, având ca arteră principală TJlita Mare (actuala Str.Lipscani). In apropierea Târgului de Sus, se construeşteHanul Şerban Vodă: clădire imensă pentru acele vremi, cudouă caturi în jurul unei curţi pătrate. La parter erau pră-văliile; la etaj camerele pentru călători; iar în curte popo-seau carele cu mărfur i şi rădvanele călătorilor. Hanul Şer -ban Vodă se afla cam pe locul unde se ridică astăzi BancaNaţionala.

Brâncoveanu a construit şi el un han, în jurul BisericiiSf. Gheorghe Nou, şi un altul, pe locul fostei case a Bălăeenilor, unde e azi Palatul Poştelor.

Tot în această epocă se desemnează ca principale artere

ale oraşului, două străzi : „Calea Braşovului** —* numită maitârziu Podul Mogoşoaiei, şi care nu e alta decât actuala calea Victoriei — şi „Uliţa Târgului din afară‘\ ce pornea dinPiaţa Sf. Gheorghe şi ducea până la Târgul din afară, ac-tualul Târg al Moşilor (Calea Moşilor).

Dar şi celelalte cartiere se întind.La mănăstirea Colţei — unde funcţionau un spital şi o

şcoală — se ridică un turn, neobişnuit de înalt, având unceasornic şi doi soldaţi zugrăviţi de o parte şi cealaltă aporţii. Tradiţia spune că acest turn al Colţei ar fi fost înăl

Biserica Sf. Gheorghe, arzând

14



Vccliea Bise rică Stavropoleos

lat de soldaţii suedezi din armata Regelui Carol al XlIlea,refugiaţi la noi.

Pe malul drept al Dâmbovifcei se clădesc numeroase curţiboiereşti şi biserici: curtea postelnicului Constantin Cantacuzino, în apropiere de Biserica Sfţilor Apostoli; vestitele caseale Dudescului, lângă podul Calicilor (actuala cale a Rahovei); palatele lui Brâncoveanu, pe locurile unde sunt azi Spi-talul Brâncovenesc şi Piaţa Senatului; casele Merişanilor,Mileştilor şi ale Rudenilor; biserica Antim, ridicată de mir

tropolitul Antim Ivireanul, etc.In sfârşit, tot în această epocă se ridică şi Mănăstirea Cotrocenilor, reşedinţa de vară a Domnitorilor.

In veacul al X V II I le a , Bucureştii încep să capete oaltă în făţişare. Fan arioţ ii au adus noi deprinderi de intrigă,lux şi trândăvie. Bucureştii nu mai sunt o cetate încunjuratăde un târg cu aspect mai mult sau mai puţin rural. _Au de-venit un oraş cosmopolit, cu caracter oriental. Boierii îşipărăsesc moşiile şi îşi clădesc locuinţele în capitală . Nu maisunt oşteni; devin curteni. Bizantinismul se înscăunează pen-tru prima dată în Bucureşti. Jupâ nese le urmează moda delaXDonstantinopole, protipendada se plimbă în carete, rădvaneşi căleşti, iar boierii duc o viaţă de intrigi şi pizmuiri.

Domnitorii se gândesc din ce în ce mai rar să clădească

biser ici. Doar Nicolae Mavrocordat ridică mănăstirea Văcăreştilor, Constantin Mavrocordat mănăstirea Sf. SpiridonVechi, şi Scarlat Ghica biserica Sf. Spiridon Nou.

In schimb, boierii — şi mai ales negustorii — ajută sau în alţă direct locaşuri de rugăciune. Pentru acest motiv, celemai multe biserici din veacul al XVIIIlea poartă numelepreoţilor cari au stăruit sau au adunat bani: Popa Soare,Popa Petre, Popa Darvaşi (Biserica Albă). Popa Costea, etc.Tot în acest veac Bucureştii se îmbogăţesc cu unul dintrecele mai frumoase monumente: biserica ridicată de arhiereulloanichie Stavropoleos.

15



Pe la sfârşitul secolului al XVIIIlea, apar în jurul Bu-cureştilor localuri de distra cţii şi de petreceri. Astfel sunt„chioşcurile** dela Herăstrău, unde petrecea protipendada,chioşcurile şi fântânile cu avuzuri ridicate de Nicolae Mavrogheni, în apropiere de Biserica Izvorul Tămăduirii, laşosea, etc.

Oraşul se întinde pe o suprafaţă foarte mare — „dela uncapăt la celalalt are o lungime de un ceas şi jumătate demers“, spune austriacul Sulzer în descrierea sa — dar caselesunt construite neregulat, având grădini şi curţi întinse, cunumeroase maidane între ele. La 1798, Domnitorul C. Hangerlia pus să se facă o împărţire a oraşului în 90 de mahalale,gru pate în 5 plă şi, care ar corespunde „colo rilor4* de azi.

Cam în acest timp, se înfiinţează primele consulate străine în Bucureşti: cel ru sesc la 1781, cel austr ia c la 1783, prusianla 1786, francez la 1795 şi englez la 1801. E le au consti tui tcurând adevărate nuclee de viaţă europeană, cari atrag peboierii dornici de eman cipare şi de cultu ră. Mai ales con-sulatul francez, condus de un iacobin înverşunat: Hortolan,instalat pe uliţa Işlicarilor (actuala Str. Carol), devine cen-trul revoluţionarilor şi focarul ideilor noi.

In 1802 un cutremur dis truge o parte din oraş. In 1804,un incendiu pustieşte cartierul negustoresc din Piaţa Sf.Gheorghe până la Podul Mogoşoaiei. Curtea Domnească arde

în 1813.Oraşul se reface însă, dar cu case construite după modeleuropenesc şi cu străzi aliniate: mai largi şi mai îngrijite,unele dintre ele fiind chiar luminate cu felinare, în care ar-deau lumânări de seu.

Bucureştii au, în 1822, după relatările consulului prusianL. Kreuchely: 4 băi publice, 9 mănăstiri, 72 biserici, 8 capele,un templu luteran, o sinagogă, 4 spitale publice, vreo 20 defar m acii, o tipog rafie , un seminar ortodox, 2 şcoli publice, etc.

Odată cu izgonirea fanarioţilor şi înscăunarea Domnitori-lor români, Bucureştii încep să se modernizeze. Oraşul

Vechea Biserică grecească

16



1'iaţa Sărindar

participă intens la toate evenimentele politice, cari au unlarg răsunet în rândurile populaţiei.

Ziarele, cari apar, răspândesc veştile noi şi întreţin spiritulnaţional. Un ritm tineresc îşi face loc. Bucure ştii încep oviaţă nouă.

„Aleea dela Băneasa“ (Şos. Kisseleff), parcul Cişmigiu,

spectacolele de teatru din sala Slătineanu şi sala Bossel iar,mai târziu, acele din clădirea Teatrului Naţional, apar ca noilocuri şi prilejuri de distracţie.

Dar adevărata modernizare a Bucureştilor s’a realizat sub înţele aptă şi rodnica domnie a Regelu i Carol I. Cele mai im -portante clădiri oficiale au fost ridicate în această epocă(Atheneul Român, Fundaţia Carol, Palatul Poştelor, BancaNaţională, Palatul Casei de Depuneri, etc.).

A povesti însă fazele prin care a trecut capitala în aceastăultimă parte a evoluţiei sale, ar însemna a scrie istoria ţării

în săşi, în chiar paginele ei cele mai vii .'Astăzi, Bucureştii sunt un oraş modern. După războiul mon-

dial, s’au ridicat clădiri de raport în stilul ,,Blockhaus“uri

lor; s’au lărgit străzile; s’au deschis bulevarde; s’au asanatcartierele periferice; s’au pavat numeroase străzi; s’au înte-meiat cartiere speciale pentru funcţionari şi muncitori, le-gate de centrul oraşului printr’o întinsă reţea de tramvaieelect rice şi autobuse. S ’au deschis, în fine, ştran duri şi te-renuri de sport; s’au plantat pomi pe străzi, s’au înfrumu-seţat grădinile publice şi s’au descoperit locuri de odihnă,

în mij locul naturii: Sn agovul, Băneasa şi parcul Pantelim on.Suprafaţa: 78 km pătraţi, dintre cari 50 km pătraţi clădiri.Administrativ: Municipiul Bucureşti e împărţit în 4 sec-

toare: Galben, Negru, Albastru şi Verde.

17



Gara de Nord

Sosirea în Bucureşti.Bucureştii au mai multe gări. Gara princi-

pală e Gara de Nord: punctul de plecare şi desosire al celor mai importante linii de pale feratădin tară şi străinătate. Călătorul află în Gara deNord un oficiu telegrafic poştal; un oficiu va-mal; un birou de informatiuni; un restaurant; obaie; un post medical şi sanitar; un birou al So-cie tăţilo r feminine pentru protecţia fem eii; uncomisariat de politie şi un salon de coafură. Unplan nou în curs de realizare, preface Gara deNord, înzestrânduo cu peroane mari şi centrali-zând numeroase secţii de cale ferată.

Hamalii au un tarif de 5 Lei de colet. Intrareala Gara de Nord e pe Calea Grivitei, iar ieşireaprin B-dul Dinicu Golescu* Pentru a merge înoraş, se poate lua un taxi, cu tarif destul de re-dus, o trăsură, sau tramvaiele Nr. 6 , 1 2 , 15, 17, 24.

Dela Gara Filaret (Sud) pleacă trenurile înspreGiurgiu, iar dela Gara Obor (Est), cele spre Olte-niţa şi personalele spre Constanta.

Gara Dealul Spirei e pentru mărfuri, iar GaraCotroceni numai pentru trenurile regale.

18



La Aeroportul Băneasa se concentrează toataactivitatea aviaţiei civile. „Air France“ (Compugnie internatonale de Navigation Aerienne) areautobuse speciale pentru transportul călătorilordela Aeroport la oraş.

Mijloacele d© transport.

I. Automobilele au un tar if special. La plecare, tax i:metrul înregistrează 10 Lei pentru primii 400 de metrişi apoi câte 4 Lei pentru fiecare 400 de metri urmă-tori. Când aşteaptă, taximetrul înregistrează câte 4 Lei pentru fiecare 3 minute. Acest tar if se aplică la oricecursă în oraş. Pentr u cursele afa ră din oraş, preţulse stab ileşte după buna înţelegere . Ta rif ul de mai suse valabil şi noaptea. (Nu se dă bacşiş şoferului.)

II . Ta rifu l trăsu rilor : Dela gară, în oraş sau invers, 40 Lei.O cursă în oraş care nu trece de 15 minute, 15 Lei pen*tru trăsurile cu doi cai; 10 Lei pentru trăsurile cu uncal. Cursa de oră 60 ' Lei. Cursa la Hipodromul B ă -neasa 40 Lei trăsura cu un cal; 60 Lei cu doi cai. LaHipodromul Floreasea 30 Lei respective 40 Lei.

I I I . Liniile de tramvai:Linia Nr. 1: Colentina C. F . R„ prin Piaţa Sf. Gheor

ghe—Calea Văcăreşti—Lemaitre la Abator.Corespondenţă cu linii le : 2. 5, 7, 8, 9,11, 14, 16, 19, 24, 25, 26; 81.

Lin ia Nr. 2: Bariera Vergului, prin Mircea Vodă, Universitate la Str. C. A. Rosetti.Corespondentă cu liniile: 1, 3, 5, 7, 8,9, 12, 14, 15, 16, 19, 20, 24, 25, 81.

Lin ia Nr. 3: Antrepozite, prin Halele Centrale—Liceul Lazăr—Str. Virgiliu la Hipodromul Băneasa.Corespondenţă cu liniile: 2, 6, 7, 8, 12,14, 15, 16, 17, 19, 20, 24, 25, 26.

Lin ia Nr. 5: Floreasea, prin Calea Dorobanţilor — B-dul Brătianu la Piaţa Sf. Gheorghe.Corespondenţă eu liniile: 1, 2, 9, 11, 14,15, 16, 17, 19, 20, 24, 26.

Linia Nr, 6: Teatrul Naţional, prin Calea Gri viţei — Gara de Nord la Griviţa C. F . R.Corespondenţă cu liniile: 3, 15, 17, 26, 27.

Linia Nr. 7: Calea Rahovei, prin Str. Uranus — Halele Centrale — Calea Văcăreşti — Lem aitre la

1 Abator.

Corespondenţă cu liniile: 1, 2, 3, 8, 12,15, 16, 19, 20, 25, 81.Linia Nr. 8: Calea Dudeşti (Str. Dristorului), prin

Halele Centrale — B-dul Mircea la Stadion O. N. E . F . (Str. Izvor).Corespondenţă eu liniile: 1, 2, 3, 7, 12,15, 16, 19, 20, 25, 81.

Lin ia Nr. 9: Piaţa Sf. Gheorghe, prin Str. Vasile La scă r — Şoseaua Ştefan cel Mare la Calea Laeul Teiului.Corespondenţă cu liniile: 1, 2, 5, 11, 14,15, 16, 17, 19, 20, 24, 26.

19



aţa Universităţ i i



liini.M Nr. II: I*iaţa Sf. Gheorghe, prin Calea Moşilor—Şoseaua Colentina la Comuna Colentina,Corespondentă cn liniile: 1, 5, 9, 14, 16,19, 24, 2b.

Lin ia Nr. 12: Cimit irul Bellu , prin Calea ŞerbanVodă — Halele Centrale — Liceul Lazăr —Str. Vi rg iliu — Bdul Dinicu Goleseu —Gara de Nord la Regie.Corespondenţă cu liniile: 2, 3, 7, 8, 14,

15, 16, 20, 24. 81.Linia Nr. 14: Cotroceni, pela Liceul Lazăr — Universi-

tate — Calea Moşilor la Şoseaua Iancu lui.Corespondentă eu liniile: 1, 2, 3, 5, 9,11, 12, 15, 16, 19, 20, 24, 26. 28.

J^nin Nr. 15: Calea Kahovei, prin Bdul Maria—HaleleCentrale—Universitate—Piaţa Romană laGara de Nord.Corespondentă cu liniile: 2, 3, 5, 6, 7,8, 9, 12, 14, 16, 17, 19, 20, 24, 25, 26, 81.

Linia Nr. 16: Ohor, pela Universitate — Halele Cen-

tra le — Hala Tra ian la Obor.Corespondenţă cu liniile: 1, 2, 3, 5, 7,8, 9, 11, 12, 14, 15, 16, 17, 19, 20; 24,25. 26, 81.

Lin ia Nr. 17: Str. Viitor (Şoseaua Ştefan cel Mare),prin Gradina Icoanei — Muzeul Simu —Piaţa Romană la Gara de Nord»Corespondenţă cu liniile: 3, 5, 6, 9, 15,16, 19, 20, 26.

Linia Nr. 19: Bariera Verbului, prin Calea Dudeşti—Piaţa Sf, Gheorghe — Universitate — Piaţa

Victoriei la Str. Colonel Pleşoianu.Corespondenţă cu liniile: 1, 2, 3, 5, 7,8, 9, 11, 14, 15, 16, 17, 20, 24, 25, 26, 81.

Şcoala de Arhitectură

21



Linia Nr. 20: Cimitirul Bellu prin Str. 11 Iunie — Halele Centrale — Universitate — Piaţa Romană la Şoseaua Kisseleff (Bufet).Corespondenţă cu liniile: 2, 3, 5, 7, 8, 9,12, 14, 15, 16, 17, 19, 24, 25, 26.

Linia Nr. 2 4 : Gara de Est, prin Calea Moşilor — Universitate — Liceul Lazăr — Str. Virgiliu — Gara de Nord la Regie.Corespondenţă cu liniile: 1, 2, 3, 5, 9, 11,12, 14, 15, 16, 19, 20, 26.

Linia Nr. 25: Bariera Vergului, prin Calea Călăraşilor — Hala Traian — Halele Centrale — B-dul Mircea — Calea 13 Septemvrie la Şoseaua Panduri.Corespondenţă eu lini ile: 1, 2, 3, 5, 7,8, 9, 12, 14, 15, 16, 19, 20, 24, 26.

Linia Nr. 26: Bariera Vergului, prin Şoseaua Mihai Bravul — Calea Dorobanţi — Piaţa Victoriei la Gara de Nord.Corespondenţă cu liniile: 1, 2, 3, 5, 6, 9,11, 14, 15, 16, 17, 19, 20, 24, 25.

Linia Nr. 27: Griviţa C. F. R. la Bucureştii Noi cudrept de călătorie pe linia 6 până la Teatrul Naţional.Corespondenţă cu liniile: 3, 15, 17, 26.

Linia Nr. 28: Palatul Cotroceni prin Şoseaua Cotro- ceni — Podul Cotroceni la Grozăveşti.Cu drept de călătorie pe linia 14 pânăla Şoseaua Iancului şi corespondenţă culiniile: 1, 2, 3, 5, 9, 11, 12, 15, 16, 19;20, 24, 26.

Linia E: Parcul Carol I. (Expoziţie), prin Halele Centrale — Universitate — Piaţa Romană la Gara de Nord.Corespondenţă cu liniile: 2, 3, 5, 6, 7, 8,9, 12, 14, 15, 16, 19, 20, 24, 25, 26; 81.

Linia H: Piaţa Sf. Gheorghe, po la Universitate —Piaţa Romană, — Piaţa Victoriei — Ştrand la Hipodromul Băneasa.Corespondenţă cu liniile: 1, 2, 3, 5, 9, 11,14, 15, 16, 19, 20, 24, 26.

Abonamente: Societatea Tramvaielor eliberează abona-mente lunare cu următoarele preţur i:Lei 360.— pentru o linie ; Lei 500.—pentru 2 linii; Lei 580.— pentru 3 linii

şi Lei 1080.— pentru toate liniile. Abona-mentele de 6 călătorii, valabile pe toatălinia, se cumpără în vagoane cu Lei 24.—clasa I. şi Lei 20.— clasa II. Bilete decorespondenţă valabile 1 oră Lei 6.—.

Agenţii şi Birouri de voiaj.„Wagons-Lits-Cook“, Centrala Piaţa Regele Carol I., în faţa

Palatului Regal. Fili ale: Str. Lipscani Nr. 23, Calea Griviţei 46, 177 şi Atelierele Griviţei 351; „Europa**, Compania

22



Basinul cu valuri „Lido“

internaţională de voiaj şi turism. Centrala: S tr. DoamneiNr. 1. Fi lia le : „Europa II . Banca Cornea4*, Calea VictorieiNr. 28, „Europa III. Cit.“ (Comp. Italiana de turism), CaleaVictoriei Nr. 53, „Europa IV. Oficiul de Voiaj şi Turism Aerian**(A. R. P. A.), Calea Victoriei Nr. 88, „Europa VI. HamburgAmericaLinie4*, Calea Victorie i Nr. 84, „Europa V II . Norddeutscher Lloyd4*, Calea Victoriei Nr. 101; „Biroul Oficial de Voiaj C. F. R .“, Calea Victoriei 49; „Acceleratul**, Calea Grivitei 130.

Soeietăti de navigaţie.

„Serviciul Maritim Român“, Bdul Elisabeta (MinisterulComunicaţiilor); „S. R. D.“, Societate 'Anonimă Română deNavigaţie pe Dunăre, Str. Al. Lahovary Nr. 11; „Hamburg- Amerika-Linie S. A. R.“, Hapag, Calea Victoriei Nr. 84; „Cu- nard-Linie“, Str. Regală Nr. 3; „LIoyd Triestino**, Soc. deNavigaţie, Calea Victoriei Nr. 53; „Gattorno S. A. R.“ , CaleaVictoriei Nr. 53; „Norddeutscher Lloyd Bremen“, Calea Victo-riei Nr. 101; „Prima Societate de Navigaţie Vapoare pe Du- năre“ (Erste DonauDampfschiffahrtsgesellschaft), Str. Mareoni Nr. 3; „Atlantic S. A. R.“, Calea Griviţei Nr. 4G; „Ro« mânia4*, Str. C. A. Rosetti Nr. 20; „Sarnia**, Pas. Comedia(Calea Victoriei); „S. A. Regală Ung. de Navigaţie Fluvială

Maritimă**, Str. Marconi Nr. 3; „Watson & Youell**, Str. Bărăţiei Nr. 2.

Oficii poştale.Direcţiunea Generală a Poştelor, Calea Victoriei 2; Oficii

P. T.: Buc. 2, Gara de Nord; Banca Naţională, Str.Lipscani 25; Buc. 3, Str. Ştefan cel Mare 17; Buc. 4, Str.Traian, colţ Calea Călăraşilor 32; Buc. 5, Lemaitre 15; Buc. 6,Gib, Str. Izvor 110; Vehicule, Calea Plevnei 15.

23



Hoteluri, restaurante şi cafenele,Vom cita numai hotelurile din centrul oraşului

şi cele din imediata apropiere. Alte informatiunila reclame. In toate hotelurile se pot obţine re -duceri la tariful camerelor specificat mai jos.

Hoteluri.p, — pat; b, = odaie (le ba ie; ap. = apartament.

„Athenee Palace“, Calea Victoriei 94: 2 0 0 odăi.1 p, 250, cu baie 450; 2 p. 350, cu b. 600; ap. 1 2 0 0 Lei.

Grand Hotel „Lafayette“, Calea Victoriei 11: 250odăi. 1 p. 150—200—230, cu b. 320—370; 2 p. 230—350,•cu b. 420—500 Lei.

„Esplanade*4, Bdul Regele Carol I. 8 : 80 odăi.1 p. 150—200, cu b. 300; 2 p. 200—350, cu b. 400; ap.500 Lei.

„Grand Hotel du Boulevard*\ Bdul ElisabetaNr, 1 : 85 odăi. 1 p. 180—200, 2 p. 220—250, cu b,300—340; ap. 500—600 Lei.

„Continental", Calea Victoriei 56 (în fata Tea-trului National): 63 odăi. 1 p. 160—200, cu b. 200—240; 2 p. 250—300, cu b, 350—440; ap. 550—700 Lei.

„Splendid”, Calea Victoriei 57: 250 odăi. 1 p. 80—200, cu b. 230; duş 160; 2 p. 150—250, cu b.250—320; duş 180—200 Lei.

„Stăneseu“, Str. Aristide Briand 5: 1 0 0 odăi. 1 p.130—210, cu b. 260—290; 2 p. 180—270, cu b. 350—380 Lei.

„Capşa“, Str. Edgar Quinet: 2 0 odăi. 2 p. 300—500;ap. 800 Lei.

„Excelsior“, Str. R. Poincare 30: 160 odăi. 1 p.80—160, cu b. 250—300; 2 p. 140—220, cu b. 300—350 Lei.

„M ajestic“, Calea Victoriei 40 (Pasa jul M ajestic ):80 odăi. 1 p. 120—140, cu b. 160; 2 p. 160—180, cub. 300 Lei.

„Union“, Str. Regală 6 : 200 odăi. 1 p. 150—250,cu b. 230—300; 2 p. 200—300, cu b. 300—350 Lei.

„MetropoT*, Calea Victoriei 8 8 (în faţa PalatuluiRegal): 80 odăi. 1 p. 150—200; 2 p. 200—500 Lei.

„Royal Palace“, Str. C. Miile 18: 260 odăi. 1 p.80—170, cu. b. 220; 2 p. 18.0—240,’ cu b. 280—330 Lei.

„Palâce“, Bdul Elisabeta 18: 108 odăi. 1 p. 140,

24



1 p* dublu 180; 2 p. 220, ou b. 300; 1 p. dublu cu b.280 Lei.

„Princiar", Bdul Elisabeta 15: 60 odăi. 1 p. 150—180; 2 p, 180—340 Lei.

„împăratul Traian“, Calea Grivitei 177: 80 odăi.1 p. 60—120; 2 p. 140—200 Lei.

„M>ama“, Str. Buzeşti 3: 72 odăi. 1 p. 120—180;2

p. 180—320 Lei.„Bratu“, Calea Grivitei 130: 78 odăi. 1 p. 70—100;2 p. 130—150 Lei,

„New-York‘\ Calea Grivitei: 60 odăi. 1 p. 90—120;2 p. 120—150 Lei.’

A cest e p r e u r i se în el eg f ă r ă că ldu ră în t im pu l i e rn e i ; p ent r u serv i ciu se socot e§t e în gen er e 10 — 15°j o în p l us.

Restaurante*„Athenee Palace", Calea Victoriei 94; „Capşa“,

Str. Edgar Quinet; „Cina‘\ Str. C. A. Rosetti 3;„Continental", Calea Victoriei (Hotel); „Modern‘\ Str. Sărindar 4; „Gambrinus‘\ Str. Câmpineanu 4;„Trocadero‘\ Str. Academiei 8 ; „Finoehi" Pas. Co-media; „Ileana", Bdul Elisabeta 2 2 ; „Ior-dăchescii“, Str. Ilfo v 4; „Europa4*, Pas. Român; „Mircea‘\ BdulElisabeta 2 ; „Coşna“, Str. Buzeşti 35 şi numeroasealte restaurante în toate cartierele oraşului.

Palatul Poştelor

3 25



M U Z E E

Denumirea F e l u l Adresa

ColecţiaG. Cantacuzino

Cărţi vechiMărciMoneteStampe

Str. GeneralBudişteanu 26

\

MuzeulArhivelor Statului

DocumenteManuscrisePeceti

f

Stampe

Str, Arhivelor 4

Muzeul de Etnografieşi Arta Naţională

„Rcg. Carol 1“

EtnografieArta naţională Şos. Kisseleff 3

Muzeul de IstorieNaturală Şos. Kisseleff 1

Muzeul Joan şiDr. !V, Kalinderu

Obiecte de artăclasică şi moderna Str. Renaşterii 3

Muzeul Militarşi Naţional Parcul Carol

Pinacoteca Municipiu'uiPictură, sculptură, desene,

gravuriBtlul LascarCatargiu 21

MuzeulMunicipiului Bucureşti

Arheologie, preistorică,doeumenţe, stampe, urba-nistică (Rel. la trecutul

Buc. şi jud. Ilfov)

Cal. Victoriei 117

Muzeul Naţionalde Arte Religioase

Obiecte dc artă religioasăromână gi picturi străine

Str. Ştirbei Vodă 39

Muzeul National4 t ;de Antichităţi

Antichităţi preistorice

şi grecoromânăStr.V ictor Emanuel II . >

Casa Macca

Muzeul Si muPictură , sculptură, gravuri,desene, medalii, cărţi rare Str. D. A. Sturdza 8

Muzeul Teodor Aman(fosta locuinţă a artistului,

transformată în muzeu)

Pictu ri, sculpturi, gravuri,desene Str. C. A. Rosetti 8

MuzeulToma Stelian

Artă populară, artămodernă românească şl

străină, desene, gravuri etc.Şos, Kisseleff 8

Pinacoteca Statului şiColecţia Grigorescu

Picturi gi sculpturi Atheneul RomânStr. Franklin

Muzeul Botanic t Cotroceni 88

Grădina Botanică Cotroceni 88

Colecţia Coinisiunii Monumentelor Istorice(Icoane, mobilier, odoare, veşminte bisericeşti)

Str. GeneralBerthelot 28

(Casa bisericii)

Colecţia Institutului Geologic Şos. KisseleS 2

Cabinetul N um ism atic al A cadem iei Rom âne Cal. V ict or ie i 125

26



M U Z E E

Staţiile detramvaieapropiate

Deschis pentru publicTaxa de

intrare

6 Jo ia şiDum. 1416 liber

3, 7, 8, 12 Dum.şi sărb. 1013 5 Lei

2, 19, 26 Jo ia şiDum. 1013 1416 liber

3, 19, 26 Jo ia , Dum.şi sărb.

10151016 liber

6 Marţi a, Jo ia ,Dum. şi sărb.

1012912

1416 liber

12, 3, 20 Marţia, Joia,Dum. şi sărb. 1012912 14161417 5 Lei

Dum. şi sărb. 1013

6, 15, 19, 20 Dum. şi sărb. 1013 liber

6, 3, 12, 24

In fiecare zide lucru

Jo ia şi Dum .9 1

10131 7

141620 Lei

liber

15, 17, 19, 20In fiecare zi

de lucru

Jo ia şi Dum.

9 1

1013

1 7

1416

20 Lei

liber5, 15, 17, 19 Jo ia şi Dum, 1013 liber

5, 15, 16, 19 Marţia, Joiaşi Dum. 912 1517 liber

3, 19, 26 Marţia, Joia,Dum. şi sărb.

1013 1518 20 Lei

15, 16, 19, 20 Marţia, Joiaşi Dum. 1013 1517 liber

14In fiecare zi

de lucru8 1 3 1518 liber

14 Zilnic 813 1518 liber

Se poate cerceta cu învoirea specială a directorului comisiunii în zilele de lucru între orele 11— 13. (O parte a

colecţiunii e adăpostită la Muzeul Toma Stelian)

3, 19, 26 Se poate vizita în zilele de lucru. între o rele 9— 12 cu învo ire specială

Se poate cerceta în fiecare zi de lucra. Marţa, Joia şiSâmbăta între orele 9— 12. Lun ia, Miercurea şi Vinerea

în tre 3—6 d. m. Intrarea liberă

3* 27



Grădini şi restaurante de vară.„Colonada", „Vişoiu“, „Flora*\ JBuîet", toate în

Şoseaua K issele ff; „Roata Lumii“, prel. Dorobanţi;„Luzana“, „Pariziana44. „Leul şi Cârnatul“, Str, 11 Iunie; „Monte Carlo“, în Grădina Cişmigiu ; JDory- Parc“, Piaţa Buzeşti 45—47 şi numeroase alte gră-dini mici în toate cartierele oraşului.

Pensiuni*„Select“, Str. Dr. Sion 5, S. I ( 1 persoană 5000—

7500 Lei, 2 pers. 7500—10000 Lei); „Franek", BdulTake Io nes cu 1 2 , S. III (1 pers. 5000—7500 Lei,2 pers. 8000 Lei); „Elisabeta Barba,s“, Bdul Elisabeta 6 , S. I (1 pers. 4500—7000 Lei, 2 pers. 8000 Lei).

Cafenele*„Corso‘\ Calea Victoriei 90; „Capşa“, Calea Vic-

toriei; „Royal“, Calea Victoriei (colt cu Str.. C. Miile); „Terminus", Calea Victoriei 43; „Elite“f Str.Lipscani. .

Teatre*Teatrul National, Piaţa Teatrului; Opera Ro

mână, Piaţa Valter Mărăcineanu; Regina Maria, Spl. Independentei 1 (Piaţa Senatului); Comedia, Pas. Comedia; Vesel, Bdul Elisabeta; Exeelsior, S tr . S f . Dumitru . — R e v i s t e : Teatrul Majestic, Pas. Majestic; Alhambra, Str. C. Miile 14; Cărăbuş (teatru de vară), Str . Po incare 32; Jignita, Str, Negru Vodă.

Baruri şi cabarete.Zissu, Str. Şerban Vodă 5; Maxim Zig-Zag, Str.

Otetelişianu 5; Ric-Rac, Str. Sf. Dumitru.

Cinematografe.Trianon, Capitol, Regal, Vox, Femima, Boule-

levard-Palace, Bdul Elisabeta; Select, Rio, Forum,Calea Victoriei; Roxy, Str. Lipscan i; Marna, Calea

Griviţei; Aro, Bd ul Take Io nes cu.Cluburi însemnate,

Jockey, Str. Episcopiei; Automobil-Club-Român, Calea Victoriei; Tinerimea, Pas. Comedia, etc.

Ministere*Preşedinţia Consiliului de Miniştri, Calea Victoriei 141 (Pa

latul Cantactrzino); Ministerul Afacerilo r Străine, Şos. Bona- parte 1 (Palatul Sturdza); Ministerul Agriculturii şi Domenii-

28



Ministerul Afacerilor Străine

lor, Bdul Carol 2; Ministerul de Interne, Str. ŞtirbeiVodă 4; Ministerul de Finanţe, Calea Victoriei 111; Ministerul Justi ţiei, Bdul Elisabeta 35; Ministerul Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor, Bdul Elisabeta 27; Ministerul Industriei şi Comerţului, Calea Victoriei 157; Ministerul Cultelor şi Artelor, Str. Grral Berthelot 26; Ministerul Instrucţiunii Publice, Str. Spiru Haret 12; Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocroti

rilor Sociale, Calea Griviţei 64; Ministerul Apărării Naţionale, Piaţa Valter Mărăcineanu 5 (lângă Cişmigiu); Ministerul Armamentului, Str. Grral Budişteanu 16.

Autorităti.Prefectura judeţului Ilfov, Str. Ilfov 5;Prefectura Poliţiei, Calea Victoriei 25;Biroul Controlului Străinilor, Str. G-ral Tell 31:Direcţia Generală a Siguranţei Statului. B-dul Pache;Primăria Municipiului, Str. Niculae Filipescu 21;Primăria Sectorului I. G a l b e n , Str. Batiştei 39:Primăria Sectorului II . N e g r u , Str. Sf. Vineri 20;P rim ă ria S ectorului I I I. A l b a s t r u , Calea Rahovei;

Primăria Sectorului IV. V e r d e , Str. Banu Manta 9. Justitie .

Baroul Ilfov, Calea Rahovei, în Palatul Justiţiei ;Corpul Portăreilor, Calea Rahovei, în Palatul Justiţiei;Tribunalul Ilfov, Calea Rahovei, în Palatul Justiţiei şi Str,

Danielopol;Curtea de Apel, Calea Rahovei, în Palatul Justiţiei;Curtea do Casaţie şi Justiţie, Calea Rahovei, în Palatul

Justiţiei; Ju decăto ria Ocol. I. . Str. Belvedere 1; Ju decă toria Ocol. II., Str. Cometa 49;

29



Judecăto ria Ocol. III ., Str. C. A. Rosetti 28; Judecăto ria Ocol. IV ., Str . Traian 196; Judecăto ria Ocol. V., Str. Parfumului 2; Judecăto ria Ocoî. VI., Str. S I Ecaterina 1; Judecăto ria Ocol. VII., Str. Mihai Vodă 30; Judecăto ria Ocol. V III., Str. Ştirbei Vodă 113;Parchetul Trib. Ilfov, în Palatul Justiţiei, Calea Rahovei.

Administraţiile financiare din capitală şi

Percepţiile respective.Sectorul I . Galben. încasări: Str. Viitor 45.Directe: Str. Benitto Mnssolini 21.Indirecte: Str. Cantacuzino 13.

Percepţii: I . St r. Londrei 35 bis.I I . Bdul Brătianu 23.

V I I . S tr . P ro f. Ursii 7.V I I I . Str. Viitor 16.

Sectorul II. N e g r u. încasări: Str. Mântuleasa 32.Directe: Str. Calomfirescu 5, et. I.Indirecte: Str. Calomfirescu 5, et. I I

Percepţii: I I I . Str. Lipscani 102.IV. Calea Moşilor 156.V. Str. Bradului 2.

VI. Str. Roinulus 55.IX . Bdul Pache 5.X. Str. Cezar Boliac 42.

S e c t o r u l I I I . A l b a s t r u . încasări: Str. Bursei 5 parter.Directe: Str. Bursei 5, et. II.Indirecte: Str. Bursei 5, et. IV.

Percepţii: X I . S tr . M ih ai Vodă 25.X I I . Str. Carol 59.

X I I I . Str. Sabinelor 65.

X I V . S tr. Nifon 18.X X . S tr. Meteor 21.Sectorul IV. Verde.

încasări: Calea Griviţei 217.D irecte: Str. Ba sa ra bia 12, et. I.Indirecte : Str . Basarabia 12, et. I I .

Percepţii: XV. Str. Popa Tatu 7.X V I . Str. Gral Berthelot 26.

X V I I . Calea Griviţei 307,X V I I I . Bdul Col. M. Ghica 44.

X I X . S tr. Edmont Grant 44.

Universităţi şi Şcoli superioare.Facultatea de filosofie, teologie, fizicomatematice, drept şifarmacie, toate în clădirea universităţii din Bulevardul Ca-

rol I.; Faculatea de medicină, Bulevardul Independenţei 8;Facultatea de medicină veterinară, Splaiul Carol Davila;Şcoala Politehnică, Calea Griviţei 13; Şcoala de arhitectură,Strada B iserica Enei 5; Academia, comercială, P iaţa Lasca rCatargiu 6; Şcoala de agricultură, Aleea Kisseleff 7; Şcoalade mine, Calea Griviţei 132; Conservatorul de muzică şi artădrama tică, Strad a Ştirb ei Vodă 57; Sem inarul pedagogic,Calea Floreasea 47; Institutul de ştiinţe comunale, StradaBursei 2; Şcoala de arte frumoase, Calea Griviţei 22; Şcoalade arte şi meserii, Strada Polizu 11.

80



o

Str. Lipscani, Ia Banca Naţională



Biblioteci.'Academia Română, Calea Victoriei 135; Fundaţia Carol I.*

Calea Victoriei peste drum de Palatul Regal; Arhivele Sta-tului, Str. Arhivei 4; Ateneul, Calea Victoriei — Piaţa Epis-copiei; Maison des Fran cais, P iaţa Alexandru Lahovary . B i-blioteca Ioan I. C. Brătianu, Str. Biserica Amzei; BibliotecaMaria Brezeanu; Biblioteca Casei Şcoalelor; Biblioteca Facul-tăţii Stud. în Medicină, etc.

Biserici.Din numeroasele biserici ale capitalei, cităm numai pe cele

mai însemnate. Româno-ortodoxe: Patriarhia, Aleea Mitropo-liei; Biserica Antim, Str. Antim 19; Bisericile lui Bucur şiRadu Vodă, Str . Radu Vodă; Bis erica Stavropoleos, Str.Stavropoleos, în dosul Poştei Centrale; Biserica Amzei, Str.Biserica Amzei; Domnita Bălaşa, Calea Rahovei; Sf. Spiridon, Calea Şerban Vodă. Greco-catolică: Str. Polonă 59; Bise-rica Italiană, Bdul Brătianu 30. Komano-catolică: CatedralaSf. losif, Str. Gral Berthelot 17. Biserici protestante evang.C. A.: Str. Luterană 12; evang. ref.: Str . Luterană 8. Bi se-rica Anglicană, Str. Gh. Chitu. Biserici ortodoxe străine: Armenească, Bdul Carol 41; Bulgărească, Calea Călăraşi 12;

Grecească, Bdul Pache Protopopescu 1; Rusească, Str. Bur-sei 7; Albaneză, Str. Poincare 20. Temple şi Sinagogi: Str.Sf. Vineri şi Str. Sinagoga 11; Str. Negru Vodă (spaniolă).Templul Adventiştilor: Str. Labirint 116.

Băi publice.Baia „Centrală", Str. Biserica Enei Nr. 10; „Eforiei“, Bdul

Elisabeta Nr. 5; „Griviţa", Str. Sf ţii Voievozi Nr. 1; Dr. Alex. Mirea, Str. Italiană Nr. 4.

Ştranduri.Ştrandul Kisseleff, Şos. Kisseleff; Basinul eu valuri ,,Lido“

Bdul Brătianu; Basinul „Tirul**, Str. Apolodor 2; BasinulPrimăriei sect. III. Albastru, Bdul Maria (La Rond).

Sanatorii şi spitale.Sanatoriul Dr. Antoniu, Str. Arh. Mincu Nr. 57 (Şos. Kis

sele ff); Brâncovenesc, Str. Bibescu Vodă Nr. 3; „Ce ntral4*,Calea Călăraşi Nr. 20; Dr. Cosmutza, Str. Aurel Vlaicu Nr. 162;„Filaret** pt. tubereuloşi, Şos. Viilor Nr. 90 (sub conducereaDr. S. Irimescu); „Diaconeselor“, Şos. Ştefan cel Mare Nr. 49;Gerota D. Bdul Ferdinand Nr. 50; Militar, Calea Şerban VodăNr. 218; Saint Vincent de Paul, Şos. Jianu Nr. 38; PoapC, F. R., Str. Arh. Mincu Nr. 5; Sanatoriul de Ofiţeri Elena

Eraclide, Calea Plevnei Nr, 112; Sf. Elisabeta, Şos. KisseleffNr. 8; Smărăndescu Mihai l, Str. Buzeşti Nr. 14; Sanatoriu lSurorilor de Caritate, Bdul Col. Mihail Ghica Nr. 57. —Spitale: „Aşezămintele M, S. Elena**, Str. Ştirbei Vodă Nr. 86;Brâncovenesc, Bdul Maria Nr. 18; Central de boli nervoaseşi mintale, Şos. BucureştiBerceni; Central prof. Dr. I. Canta-cuzino, Sdela Lahovary Nr. 7; Colentina, Şos. Ştefan cel MareNr. 59; Colţea, Str. Colţei Nr, 30; Filantropia, Şos. Col. MihailGhica Nr. 5; Inst itut ul Medico Chiru rgical , Bdul Da ciaNr. 25; Iubirea de Oameni, Str. Mircea Vodă Nr. 51; MilitarCentra], Regina Elisabeta, Str. Gral Anghelescu Nr. 88; Pantelimon, Şoseaua Pantelimon; Spitalul de Copii, Str. Gr.

32



Alexandrescu Nr. 29; Serviciul de boli contagioase, CaleaPlevnei Nr. 21; Spitalul de Mecanoteraşie al Asociaţiei Patro-nale, Calea Floreasca Nr 8; Spitalul ae Urgentă, Spl. Inde-pendenţei Nr. 19; Veterinar Militar, Str. Plevnei Nr. 141;Witing, Str. Witing Nr. 2; Noua Maternitate, Str. Traian.

Medici specialişti. Chirurgie:

Prof. Universitar Dr. Iacobovici, Str. Caragiale Nr. 9; Prof.Universitar Dr. Hortolomei N., Str. Masaryk Nr. 34; Prof.Dr. Bălăcescu, Str. N. Bălcescu Nr. 38; Dr. Burghele Theodor, Str, Sf. Spiridon 7; Dr. Coja, asist, univ., Bdul Takelonescu Nr. 12; Dr. Christide, conferenţiar universitar,Director al Sanatoriului „Brâncovenesc“, Str. Berzei Nr. 65.(Consult.: seara dela orele 6—8. Telef.: 3—0436); Dr. Grliiţescu,docent, medic de spital la „Colţea“ pentru chirurgie şi gynecologie. (Consult.: Str. Cobăleeseu Nr. 50, dela 4—6. Telef.:3—59—15).

Genito-urinare, piele, rinichi şi venerice:Prof. universitar Nicolau, Str. Boteanu Nr. 6; Dr. Banciu,Str. N. Bălcescu Nr. 7; Dr. Sergiescu, Calea Moşilor Nr. 69;

Dr. Botwinik, specializat la Berlin (spitalele Charite şiVirkow). Raze ultraviolete şi diatermie. Consult.: PiaţaRosetti Nr. 6, dela 12—2 şi dela 6—8. Telef.: 3—84—11; Dr.Traian KatzGalaţi, specializat în boli şi operaţiuni genitourinare. Fost asistent al clinicei Urologice din Viena (Prim.Lichtenstern), Berlin (Prof. von Lichtenberg) şi Budapesta(Prof. von Illyes). Instalaţiune Roentgen pt. rinichi şi bă-şică, diatermie şi laborator. Consult.: Bdul Carol Nr. 30, dela 12—1 şi dela 5—7, Telef.: 3.55.02; Dr. I. Schmitzer,

Palatul Societăţii de asigurare generală



Str. Câmpineanu Nr. 6; Dr. Frederic Biichler, Str. Brezoianu 9/III (10—1 şi dela 4—7). Tel ef .: 359—22); fost asistentla spitalul Yirkow din Berlin. Diatermie, raze ultraviolete,uretroscopie, ultramieroscopie.

Boli interne:Pro f. univ ersitar Daniel Danielopol, Pi aţa Cantacuzino 3; Prof. universitar Dr. Lupu, Bdul Dacia 41; Prof.universitar Nanu Muscel, Piaţa Lascar Catargiu 4; Prof.

universitar Gheorghe Băltăceanu, Str. N. Bălcescu 32;Dr. C. C. Dumitriu; Dr. Gh. Litarczek, Culmea Nouă 2;Dr. E. Cociaşu, asistent universitar, şef de lucrări la In-stitutul balneologie, specializat în boli interne, stomac, in-testine şi de nutri ţie. Consult.: Str. Caragiale 9, zilnicdela 2—4. Telef.: 2—46—28; Dr. Haralamb Angheleseu, docentuniversitar, medic de spital. Consult.; Str. Aviator Sănătescu 52. Telef.: 3—88—03.

Interne, piept:Dr. S. Irimescu, director general al Aso ciaţie i pentruprofilaxia tuberculozei, Dr. şef al Sanatoriului „Filaret“.Consultaţi uni Sanatoriu l „F ila re t“ (Şoseaua Viil or Nr. 90),

dela 11—1 şi dela 4—6. Tel ef .: 3—69—40; Dr . Haralam bAnghelescu, docent univ ersitar , medic spital. Consult.:Str. Av iator Sănătescu 52, dela 5—7. Te lef. : 3—88—03;Dr. M. Braunstein, fost medic al Eforiei Spitalelor civileşi al serv. de boli de plămâni la Sanatoriul „Filaret“. Con-sult.: Str. Col. Orero 22, dela 3—5. Telef.: 3—64—49.

Mânioşi, boli de femei:Prof. universitar Dr. Gheorghiu, Piaţa Lahovary 3; Prof.universitar Daniel, Str. N. Filipescu 30; Dr. Şoimaru, Str.Batiştei 32; Dr. Săvulescu, Bdul Dacia 23b; Dr. Goldenberg Bayler, docent universitar, Calea Moşilor 224; Dr. Aronovici, Str. Transilvaniei 3; Dr. I. C. Garoiu, docent uni-ver sitar. Consult.: Str. Frankl in fi, dela 3—5. Telef.:3—67—46; Dr. Anna B. Colaru, fostă asistentă în clinicile berlineze, boli de femei şi nutriţie, deranjări nervoaseşi psihoanalize. Consult.: Str. Mitropolit Ghenadie Petrescu(Labirint) 103, dela 10—1 şi dela 4—7; Dr. medic S. Schăfer,fost asistent la clinica de obstetrică şi gyiiecologie a Uni-versităţilor din Berlin şi Leipzig, Str. Brezoianu 9. Con-sult.: 12—1 şi dela 4—7. Telef.: 3—0683.

Nas, gât, urechi:Prof. universitar Meţianu, Calea Griviţei 11; Dr. TeţiuToan, Str. Dionisie 50; Dr. D. Popovici, Str. Bis. Amzei;Dr. Antal M. S.. fost asistent al clinicei pentru boli denas, gât şi urechi a Universităţii Charite din Berlin. Con-sult,: Str, Maria lîosetti 45, dela 3—7. Telef.: 2—06—54; Dr.Alex. Costiniu. Consult.: Bdul Take Ionescu 12, dela37. Telef.: 2—47—53.

Boli nervoase:Prof. universitar Parhon, Str. Luterană 3; Prof. univer-sitar Dr. Petre Tomescu, Str. Olari 15; Dr. Petre Pitulescu,Str. Episcopiei 2; Dr. C. Vlad, docent universitar, boli denervi, psihoanaliză. Consult.: Str. Frumoasă 34, dela 5—7.Telef.; 2—75—58; Dr. MarinescuBăloiu, conferenţiar univer

34



Sala de şedinţe din palatul Chrissoveloni

sitar, fost asistent al clinicelor de psihoanaliză şi bolinervoase a Universităţii din Berlin. Consult.: Calea Vic-toriei 148, dela 1—2 şi dela 5—8. Telef.: 4—13—17; Dr. I. V.Bistr icean u, docent universitar, electroterapie. Consult.:Str . Cobălceseu 36, dela 3—7. Te lef. : 3—86—57.

Boii de ochi:Prof. universitar Dr. Manolescu Dimitrie, Bdul Domni-ţei 10; Dr. N. Răzvan, agregat universitar, Str. Jules Michelet 15; Dr. Silica Nicolau, Str. Washington 14.

Radiologie:Dr. X. Jovin, docent universitar, şef de lucrări pentruradiologie şi radiumterapie în spitalul „Colţea**. Consult.:Bdul Dacia 19, dela 3—5. Tele f.: 2—OS—08; Dr. G, Severeanu, conferenţiar universitar, medic primar în spitalul„Colţea“. Consult.: Str. Câmpineanu 27. „Institut pentruvindecarea cancerului prin radium “ ; Dr. S. Sfinţescu,medic primar (raze ultravioletediatermie). Consult.: BdulTalte lonescu 7 (Lido), dela 4—7. Telef.: 2—35—67.

Cosmetica medicală:Dr. F. Buchler, Str. Brezoiahu fl. Consult.: dela 11—1 şi5—8. Telef.: 3—59—22. Sub conducerea unui doctor şi a uneidoctoriţe, specializaţi în dermatologie, sfaturi şi îngrijiri

în toate tărâmuril e cosmeticei .

Medici dentişti:Dr. Bârlea, Str. Cantacuzino 54; Dr„ J. Wiegenfeld, spe-cialist stomatolog chirurg. Consult.: Str. Luterană 21, zil-nic înainte şi după amiază; Dr. Felix Clemens, specialist

35



stomatolog chirurg. Consult.: Calea Griviţei 33, înainte şidupă amiază. Telef.: 3—39—20; Dr. N. Duţescu, specialiststomatolog ch iru rg. Consult,: Str . Cobălcescu 5, dela 3—7;Dr. SilberKaspy. Consult.: Bdul Carol 34. Telef.: 3—94—78;Dr. X. Cotei, diplomat al Facultăţii de medicină şi fostasistent al clinicei stomatologice şi odontologice din Odesa,Str. C. A. Rosetti 10; Dr. B. Bramm, Pas. Imobiliara (CaleaV icto riei) ; Dr. W ilhelm Schiel, diplomat din Ziirich şiMiinchen. Consult.: Str. Gral Budişteanu 30, dela 9—12 şidela 3—7.

Dentişti:Niţescu V. Nicolae, chirurgdentist, Str. Popa Rusu 22;Fessler, Bdul Brătianu 7; Rudolf Bezchleba, Calea Vic-toriei 38; Eberhard Hans Schulze, Str. Gral Angheleseu 79b.Te lef .: 3—46—93. Den tis t diplomat. Membru în Asociaţ iadentiştilor germani.

Laboratoare de analize medicale:Dr. Spir u Constant in eseu, Str . Reg ală 4: Dr . V. Ciocălteu & Lăzărescu , Calea Vic torie i 33 (Casa Fr as ca ti);Dr, Sander, Str. Aristide Briand (Regală) 7/1.

I n s t i t u t u l de F i z i c o t e r a p i e

„O CT O Z O N“Tratează: artritismul, abcesele, guta, reumatismele,

sciatica, lumbago, anemia, metrita, nevralgiile, scro-

fuloza, ulcerele varicoase etc.

Tratament zilnic între 8 — 1 şi 4 — 7.

B-dulTalce Ionescu12, Palatul Asigurarea Rom ânească

Bănci, fabrici şi magazine recomandabile.Camere de comerţ.

Camera de Comerţ şi Industrie, Str. Bursei 4; Camera de Comerţ Româno-Germană, Calea Griviţei 23; Camera de Comerţ Englezo-Română, Str. Sf. Constantin 8; Camera de Comerţ Româno-Belgiană, Str. Bursei 4; Camera de Comerţ Ro- mâno-Italiană, Str. Melodiei 1.

Bănci.Banca Naţională a României, Str. Lipscani 7; Banca Ro

mânească, Str. Smârdan 5; Banca Comercială Română, Str.Smârdan; Banca de Credit Român, Str. Stavropoleos 6; Banca Urbană, Calea Victoriei 7; Banca Chrissoveloni, Str.Lipscani 16; Banca Comercială Italiană Română, Str . Bur-sei 2; Societatea Bancară, Str. Lipscani 33; Banca de Scont» Str. Lipscani 5; Bank of Roumania Ltd., Str. Marconi 1;Ban ca Anglo-Cehosl. de Credit, P ra ga , Calea Victoriei 31;Banca Albina, Sibiu, Filiala: Str. Edgar Quinet 6; Banca Basarabiei, Filiala: Str. Lipscani 20.

86



Industria.Bucureştiul este cel mai important centru de organizare

industrială a tării. Sediul „Uniunii Generale a Industriaşilor din Rom ânia (U. G. I. R .), cea mai de seamă organizaţie a industriei româneşti. Uniunea are 1200 de membri; organizaţiuni regionale la Timişoara, Arad, Braşov, Cluj, Cernăuţi,Târgul Mureş. Uniunea are mai multe secţiuni afiliate:

Uniunea Industriilor Metalurgice şi Miniere din România,Str. Pitar Moş 3; Asociaţia Industriaşilor de Petrol din Ro-mânia, Str. General Budişteanu 11; Sindicatul Spirtului S, A.; Sindicatul Fabricilor de Drojdie presată din România; Sin-dicatul Patronilor de Arte Grafice; Uniunea IndustrieiForestiere din România.

Cele mai însemnate întreprinderi industriale din capi-tală sunt:

Fabrici de maşini şl industrii metalurgice: Fabrica delocomotive N. Malaxa, Halta Titan; Noua Societate a ate-lierelor „Vulcan**, fabrică de maşini şi vagoane S. A.,Str. Honzig 19; Uzinele metalurgice „Lemaitre“, pentruindustria fieru lui S. A., Calea Vă căr eşt i 229; E. Wo lfS. A, R., Str. Dr. Istrate 7; Fa bri ca de maşini DumitruVoina, Câmpul Moşilor 25; Uzinele Metalurgice „Griviţa4

S. A.; F ra ţi i Goldenberg, Str. Fa br ice i 18; „Metalloglobus**s. a., Str. Fâ ntâ nic ă 46; Rudolf Schmidt & Co., Fabrică depile şi unelte S. A. R., Bdul Al. Ion Cuza 56; „Semănă toarea“ S. A. R. a Agricultorilor pentru procurarea de maşiniagricole, St r. Dorobanţi 59; „F ich et “ S. 'A. R., Str. Hon-zig 21; Leon ida & Co. S. A,, Ate lier de repa ra ţii pen truautomobile, Şos. Jia n u 18; Uzinele Rom âne, Şos. Vita n 246;Gaiser R. & Co., industrie metalurgică, Calea Grivitei 138;Metalurgia S. Hornstein şi Co. S. A., Şos. Basarab 31.

Industrii electro-tehnice: Soc. Glă Gaz şi Electricitate,Bdul Dinicu Golescu 1; „Tudor“, Societate,Anonimă pentrufabricarea acumulatorilor electrici, Prel. Dorobanţilor 103—105; „Electrica**, Matei Millo 15; „Hidroelectrica**, Câmpineanu 48; „Sta nda rd", Ele ctric a Română S. A., CaleaVicto riei. Palatu l Telefoanelor; „A. E. G.“, Calea Grivi-tei 3; ,,'Asea“ , Smârdan 7; „Brown Boveri4*, p it ar Moş 21;„SiemensiSchuckert“, Societate El ec tri că , St r. C. A. Rosetti 27.

Industrii textile: Soc. Rom. pt. Industria de BumbacS. A., Spla iul Unire i 174, 90 şi Şos. V iilo r 56; Fa br ic a In -dustria Iute i, Spă taru l Pred a 5; Fabrica de Tricotage ,Apele Minerale 15; Fa br ica Rom ână Bumba c, Colentina 88;„Texo“, Fabricile Unite de Tricotage, Str. Sabinelor 6—8;„Dâ mbovita1*, Ţes ătorie meca nică, Cale a Dudeşti 188;„FrancoRomână“ Birman & Fii, Str. Sfţii Apostoli 83;„Iaquard**, Fabrică de produse textile, Str. Pandurilor 18;•Fabrică de Tricotage, Str. Verzişor 22; Tesătoria Mecanică

şi Frânghieria din Bucureşti S. A. Draghiceanu Christescu& Comp., Şosea ua Bon aparte 45; Coddington & Lamb Ltd.,Şoseaua Colentina 88; Industria Textilă Română Norbert

Juster, 13 Septemvrie 82; Fabrica Rom . Mătăsuri Trebitsch & F ii , S tr . Călăraşi 169—171; „M ioar a" S. 'A. R.pentru industria text ilă, Şoseaua Iancu lui 44; „G allia‘%Fabrică de Mătase, Şoseaua Vitan 248; „LyonV, Industrieşi comerţ de Ţesături, Calea Dudeşti 186; „Seta**, Fabricade Mătase, Str . Lâ năr iei 80; Indu stria Mă tasei S. A. R„Str. LocotenentCol. Papazoglu 34; Dr, Cerkez Ştefa n, MironCostin 7; „Adesgo*4, fab rică de cior api, Calea ŞerbanVodă 220.

37



Industri i chimico: „Industria Chimică Ro m ână ", fabricăde artic ole de cau ciuc, Şos. Pan du rilo r 71; „S. P. I. C.*\Soc. An. Rom. pentru industria chimică, Str. Zidurile

între vii 11; „P h en ix ", Uleiuri vegetale, Str. SpătarulPre da 10; „V ult ur 4*, fa br ică de uleiu ri vegetale, ŞoseauaV iil or 85—87; „Leul** S. A., fa br ică de produse chim ice,Calea Plevnei 204; Steuer & Friedlander, fabrică de uleiurişi esenţe eterice, Str . Uni rei 11; Zimmer & Oo., St r. S pă -tarul Preda 18; „F ortun a4* uleiuri vegetale, Calea Raho-vei 240; „A cetile na“ , Şos. Vita n 60 bis; „O xig en ul ", St r.

Lab orato r 49; „Co roana", fabri că de vopsele şi lacu ri, Ca-lea 13 Septemvrie 192; „Diana“, Str. Biserica Enei 11 bis;Fa br ici le Române Unite, Calea 13 Septem vrie 161; „Hermes", uleiuri vegetale, Şos. găr ii Obor; , ,Lad y", fabricăde parfumuri E. Zaharia, Str. Popa Nan 181; „Legrain*\Str. Oetavian 2; Dr. Wander S. A., fabrică de preparatefarmaceutice şi dietetice, Str. Cazărmei 89.

Industria de încălţăminte şi pielărie: D. Mociorniţă, Str.Apele Minerale 31—33; „Talpa", Str. Tăbăcari 8; TăbăcăriaNaţio nală N. Pro da no ff & Coşar, St r. Ve rziş ori 22; C. N.Tripo & Fii, fabrică de pielărie, Str. Abatorului 34; „Bou-ru l", fabrică de pielărie, Str. Tă bă cari 54; „No rma", fab rică

de încălţăminte, Str. 11 Iunie 50.Industria de băuturi spirtoase: „Colentina" s, a. , fabricăglucoză amidon şpirt, Floreasea 53; Fabrica de bere „Bragadiru ", Calea Rahove i 15; Fab rica de bere „L uth er", Şos. B a -sarab 46; ,/Azuga‘V At elier ulu i 25; „B er ez a", Calea ŞerbanVodă 180; Mott & Fils, Şampanie şi vinuri în butelii, Str.Puţu cu apă reee 53—57; Pivniţele Rhein & Co. „Azuga",Str. G. Manolescu 10—12; P. D. R. Pivniţele „Bresson", Str.Dr. F eli x 53; Disti ler i i le Româneşti, Băneasa; Fa bric a despirt, Pa sa jul Comediei; Basilescu, Şampanie, Buc ureş tiiNoi; Pivniţele Ştirbei, Calea Victoriei; „Dealul Zorilor",Bdul Lascar Catargiu.

Industria alimentară: „Moara Comercială", S. A, R. , Şos.Ştefan cel Mare 63; Moara „Colentina", Şos. Ştefan celMare; Moara „Decebal", Calea Rahovei 278; „Moara „Assan “ , Şos. Ştefa n cel Mare 139; Moara şi Fab ric a de Pâ ine„H erd an ", Şos. Ba sa rab 15; „Gagel**, fab rică de pâine, Str .Puţu cu apă rece 41—43; N. Ştefăn escu Griv iţa, fa br ică deconserve, Str. Lână riei 97; F ra ţii Solacolu, fab rică de pro-duse făinoase, Calea Moşilor 134; „Stella" S. A., fost Staicovici, Economu & Co., fabrică de conserve, Calea ŞerbanVodă 225; „ F lo ra ", fab ric ă de conserve* Şos. Vi ilo r 55—65;Lăptăria „Aurora" , Str . gării Obor; Heinrich. Frânt & F i i ,Şos. Viilo r 20; Fa bric a de mezeluri Rochus Fţ ii , Tă bă-

cari 10.Fabrici de bomboane: „Zamfireseu", Str. Honzig 11; „ R e -gina M aria ", Str. Oetavian 42—48; „Su chard ", Str. Traian59—63; „Capşa", Şos. Viilor 28.

Manufactură de tutun: „Belvedere** (a Cassei Autonomea Monopolurilor Regatului României), Bdul Regiei.

Industria hârtiei şi a tiparului: „Cartea Românească**S. A., Şos. Bonaparte 58—60; „Luceafărul", Str. G-ral Dona (fostă Numa Pompiliuj; Socec & Co., Institut de arte grafice, Calea Vic toriei 13; „Im prim eriile Române Unite" , Str. Câmpineanu 1; Gobl & Fii, Str. Regală 10.



Magazine.Articole dc modă pt. domni: Mathias Neuwirth, casă fondată

în 1865: croitorie , lin gerie , pălării, mănuşi. Furniz or alCurţii Reg ale Române, Calea Vict or iei 93; BrummeXS. A., Calea Victoriei 56 (visâvis de Teatrul Naţio-nal); S. Georges, furnizor al Curţii Regale, Calea V ic-toriei 56; Alony & Co., magazin special pt. cravate,.Calea Victoriei 33 (Casa Frascati).

Croitori pt. domni: Gică Hristescu, Str. Alex. Lahovary 5;Valeriu, Str. C. A. Rosetti 5; Carol Czanek, Calea Vic-toriei 47.

Postăvării: Gl. Sch leşin ger succ., Calea Vic torie i 31.încălţăminte: Sch ul, Calea Victor iei 45; G. En e Filipescu»

Calea Victoriei 26; Nelu Mihăilescu. Calea Victoriei 22.Blănării: H. Reich (blănării fine), furnizor al Curţii Regale,

89



Centrala Str, Sfinţilor 19/27 (Sucursala Calea Victo-riei 86); Iacobsohn, Str. Carol 42; Kamerling, Str, Sfin-ţilor 11.

Articole de artă, cadouri şi antichităţi: Djabourov, Calea Vic-toriei 45; Galeries „Lafayette“, Calea Victoriei 13; Baras Jean, Calea Victoriei 72; Loebel&Lindemann, CaleaVictoriei 45; Pforzheim, Str, Colţei 6; Depozitul Pascu,Str. Sf. Vineri 15.

Genţi şi articole de pielărie: Djabourov, Calea Victoriei 75.Mobile: Lengyel Laurenţiu, Calea Victoriei 78; Szekely & RetI,Calea Victoriei 66; Lindemann & Loebel, Calea Vic-

toriei 45.Articole de sport şi voiaj: Galeries „Lafayette1*, Calea Vic-

toriei 13; Djabourov, Calea Victoriei 75.Librări i: „Cartea Românească'*, Bdul Carol I. 3—5; Socec

& Co. S. A„ Calea Victoriei 13; „Hasefer“, Str. EugenCarada 7; Librăria Birourilor , Calea Victoriei 78;,,Cartea de Aur“, Calea. Victoriei 51; Alcalay & Co.,Calea Victoriei 27.

Coafori pt. dame: Ionică, Str. Episcopiei 3 (coaforul CurţiiRegale); Dortheimer, Calea Victoriei 50 (Institut de îmfrumuseţare şi articole de droguerie).

Maşini de scris : ,,Remington“ , reprezentant general pt. Ro-

mânia: Nieolae Ivanovici, Bucureşti, Pasajul Vilacros.Telef.; 4—06—30.Delicatese: Consumul „Athenee Palace“, Calea Victoriei 94

(hotel „Athenee Palace“). Telef,: 4 —06—69,Lucru de mână: Weisz & Co., Calea Victoriei 17.Articole fotografice şi optice: FotoSport. Jean H. Vernescu,

Calea Victoriei 60 şi Str. Câmpineanu 6,Institute de îmfrumuseţare: Dortheimer, Calea Victoriei 50.Ateliere de vulcanizare: Baron & Mueller (succ. Baron & Ca

sada), Str. Slătineanu 5 (fostă Nisip ari), casă fondată în anul 1907. Telef.: 2—16—75.

Industria casnică: ,,La Pansea**, Calea Victoriei 39: rochii ro-mâneşti, lingerie, lucru de mână, bluze, raion specialde „Corsete**; „Leliţa**, Calea Victoriei 47 (lângă Pa-latul Regal): Expoziţie de vânzarea produselor casnice

româneşti. Prima sursă. Preturi ieftine.Magazin special de icre negre: „Caviar‘% singurul magazinde icre negre direct din Delta Dunării: engros, detailşi export, Str, Franklin; Luchian, Str. Wilson 2 (visâvis de Palatul Regal). Telef. : 3—73>—99.

C e l e m a i b o g a t e a s o r t i m e n t e d e h a i n e

p e n t r u d o m n i , d a m e ş i c o p i i , n u m a i i a

m a g a z i n e l e S o c i e t ă ţ i i A n o n i m e

Cehoslovaca _ _4* B-d ul E lis abeta 8—10 / C ale a G riviţei 159

JDUCW i& ll> f St rad a B erze i 100—102. ■1

40



Vămi*\nmi ii I j ii rii ilr Norii, pentru bagaje , Calea Griviţei.■ ..r„Miri. pentru colete poştale, Str. Mihai Vodă.\...... ..I nti i'po'/ltci, pentru colete C. F. R. Calea Rahovei.\ .... ..Ohor, pentru colete C. F. R., Str. Fântânica.

I t /.n (lunile consulatele străine în Bucureşti,**n* i ii i ii t ii i

'illlHII lutul<‘ |l Jt ( llJ I IC U

■c r i i (luncaInimii lutul.r j.a( hiiU'HIu i i h i i I h I u l

i i i k i i i

iisjt ii |Iu Ucu.<(■ ll(lMIU‘lt

.< |II ( I miral O I t M l l I u t l l l

ii'Hh ( I tiu c ul o i l H I l h l t l l l

-o h m i l u t u l u ' u u t i u n e a ‘uilHIllatul a r g a ţ i u n e a '(UI HII leitulatgu t lunca'iinMilal.nl.ir; ii ( l u n e a

Î OI INI I l u t u l

ii'icutl unea

loiiHulutullunea<rgaţiuncau gu (luneaConsulatulConsulatuli(‘ naţiuneaC o n s u l a t u l

.egaţiuneaConsulatul

jegaţiunea jegafiunea je^aţlunea

Consulatul jegaţiuneaConsulatulatgnjiuneaConsulatulConsulatul jegaţiuneaiCgaţiuneaConsulatula*nat lunea

Albaniei,Argentinei,Argentinei,A ustriacă,

Austriac, Belgiană, Belgian, Braziliei, Britanică llulgarâ, Cehoslovacă,

Cehoslovac,

Chilei,Chilei,Danemarcei,Egipteană,Egiptean,Elveţiană,Francez,Franceză,German,Germană,Greeiei,Greciei,

Italian,Italiană, Japoniei, Jugoslavă,Letoniei,Luxenburg,Olandei,

Olandei,Persiei,

Polon,Polonă,Portugaliei,Spaniei,

Spaniei,Suediei, Suediei, Statelor Unite,

Statelor Unite; Turciei,Turcă,Ucraineană,

Uruguai,Ungară.

Str, Stavropol 6.Str. Regală 8.Str. Exarcu 8.Str. Wilson 9.Str. Wilson 9.Bdul Dacia 32.Calea Văcăreşti 229.Bdul Dacia 28.Str. Jul. Michelet 24.Str. 34.Vasile LascărStr. Vasile Lascăr 45.Str. Vasile Lascăr 45.

Str. Regală 4.Str. Romulus 45Str. Roma 36.Str. Cobălcescu 1.Str. Cobălcescu 1.Str. Pitar Moş 10.Bdul Carol 18.Str. Lascar Catargiu 13.Str. Victor Emanuel 1.Str. Victor Emanuel 1.Bdul Pache 5.Bdul Pache 5.

Calea Victoriei.Str. Victor Emanuel 7.Str_ G. Cantacuzino 31.Calea Dorobanţilor 34.Calea Călăraşilor 30.Str. Sfţii Voievozi 43.Str. Robert de Fleurs 15.Str. A. D. Xenopol 5.Bdul Elisabeta 89.Str. Polonă 27.Aleea Alexandru 21.Str. Romulus 53.Str. Orlando 6.

Str. Romulus 45.Şoseaua Kisseleff 12.Bdul Carol 35.Str. Povernei 1.Str. Dr. Lueger 11.Str. Episcopiei 6.Str. Negustori lb.Str. Minotaurului 7.Str. Caragiale 15.Str. Boteanu 4.

\ 41



Terenuri sportive.(In paranteze se indică tramvaiele şi liniile de autobusuri

spre terenurile respective.)

Săli de gimnastică.Societatea Română de Arme şi Gimnastică „Tiru l",

Splaiul Independentei (3, 7, 8, 12, 25); Societatea „Turnverein“, Str. Brezoianu 6; Societatea „Aurora", Str. MirceaVodă 20 (2, 16); Societatea „înainte", Sala de GimnasticăLiceul Lazăr, Bdul El isa be ta (14, 24); Ofic iul Naţional deEducaţie Fiz ică , Str. Maior Ene 4 (7, 25); Sa la „Lan cia" ,Pasajul Comedia, Teatrul Majestic.

Şcoli de gimnastică, ritmică şi dans.Dna Leria Nicky Cucu, Bdul Lascar Catargiu; Dna

Flor ia Capsali, Str. Luterană; Dna Sibille, Piaţa Al.Lahovary.

Săli de scrimă.„Sala „Cercului Militar", Prof. Lt. Pipart, Str. Sărin-

dar 1 (14, 24); Societatea Română de Arme şi Gimnastică„T iru l“, Splaiul Independenţei 1; „JockeyC lub",. Pro-

fesor Nicolau, Str. Episcopiei (15, 20); Clubul „Tinerimea",Calea Victorie i, Pa sa jul Comedia, Profesor Panescu; Prof.Sc. Atanasiu, Str . Burse i 4 (15, 16, 19, 20); ,,0 . N. E. F "Str. Maior Ene, Prof. Chinie şi Popescu; Sal a Prof. Virg ilPellegrini, Str. Bis er ica Enei 10 bis.

Săli de box şi cultură fizică.„C. F. R .‘\ Gara de Nord, et. IV ., Prof. U. La ncia; Sala

„Lucian Popescu", Str . Vasile Boerescu 3, Prof. L. Popeseu; Sala Jean Constantineseu, Str. Claudiu 16, Prof.Cr. Negrilă; Societatea de Arme şi Gimnastică „Tirul",Splaiul Independenţei 1, Prof. Ch. Dan; Sa la „Maj est ic" ,Pa sajul Comedia, Calea Victor iei, Prof . U. Lancia;^ Sala„Macabi" Barascheum, Str. luliu Barasch; Sala „Ringu l"Constructori, Bdul Maria 28, Prof. D. Pavelescu; „HerdanSporting Club", Hotel „Astoria", Bdnl Elisabeta 18, Prof.M. Spakov; ,,Y. M. C. A. £, Str . Massarik 13, Prof. D. Teică;„Turda", Sala Dacia Traiană, Bdul Maria 40; Sala„Ilo na" , Str. Viorele 32, Prof. V. Stoian; Sport ing ClubRomân „ONEF", Str. Maior Ene 4, Prof. P. Alexandrescu;Sala „Viforul Dacia", Str. Ştefan cel Mare 43.

Terenuri de tennis.„TennisClub Român", Str. Mih. Kogălnieeanu 44, 10 tere-

nuri; ClubHouse, Parcomnisportiv; „DohertyClub", BdulElisabeta 64, 4 terenuri; Sp. Studenţesc, Bdul Elisabeta 60.2 terenuri; „Romeomit", Bdul Elisabeta 64, 3 terenuri;

„C. F. R ." , Bdul Elis abeta 64, 3 terenur i; „Pol itechnica" ,Bdul Elisabe ta 64, 2 terenuri; „CountryClub", PădureaBăneasa, Şoseaua Kisseleff, 4 terenuri, ClubHouse, golf;„DavisClub", Str. Arh. Mincu, 3 terenuri; Ştrandul Kisse-leff, Şoseaua Kisselef f, 2 terenuri; „Viforu l Dacia" , Str.Ştefan cel Mare 43, 2 terenuri.

Basine de înnot.Ştrandul K isse leff ,,U. F. S. R ." , Şoseaua Kissele ff (tr. 22,

autobus, taxico); Basinul eu valuri „Lido", Bdul Takelonescu (2, 15, 16, 17, 19, 20); Basinul Soc. Rom. de Arme şiGimnastică „Tirul", Splaiul Independenţei 1 (3, 7, 8, 12,

42



i r. i m u l ('«>1111111;11 al Primăriei de Albastru, Bdul............. Ifond); llnsiiml Clubului „Turda44, Şoseaua Ghen

r. i m u l Malmaison, Cazarma Malmaison; Basinuli N . i. h Ofiir/aşi !); Ştrandul „Moara Ciurel44, Şoseaua

m... . . ii. Sl.randul Snagov, lacul Snagov (linia de auto...... i); 1111mi11111 acoperit, Baia Centrală, Str. Bisericai m. i ii in ..; lîasinul acoperit, Ba ia Eforiei , Bdul El isa

Kir.mul acoperit, Moara Assan, Şoseaua Ştefan celMmic III».

Tir..1rundul do tir al Soc. Rom. de dare la semn, Bucureşti,

h <'n rol Diivila 9 (14); Soc. Română de gimnastică, armei durn In somn, Spl . Independenţei 1 (3, 7, 8, 12, 25); Sala

dr urnii), Prof. Sc. Atanasiu, Palatul Camerei de Comerţ,: >11 MmHoi 4 (15, 16, 19, 20).

Patinoare.Pul iMi>n1111 <‘,u ghiaţă artificia lă „Otetelişianu“, Str.

ini. i Mii Io; Patinoarul Cişmigiu, Bdul Elisabeta (14. 24,.. !',!); Pul moarul Parcul Carol, Bdul Mărăşeşti; Patinoa-rul ;;i r u n d u l Kisseleff, Şoseaua Kisseleff (tr. 22, autobus);I duium ui MotoC lub Român, Str. Ştefan cel Mare 43

(h, n. ao). Ciclism, Motociclism.Volodromul Moto Club Român, St r. Ştefan cel Mare 43.

Terenuri Poli-sportive şi Parcuri de sport.Parcul de sporturi U. S. P. R., Şos. Kisseleff „Strand“

(tramvai II şi 22 şi liuia de autobuse ,,Tax ico44 [rugby,l'ooi ImII, tennis, GrosCountry, etc. )]; Stadionul O. N. E. F. ,Hlr. Maior Ene 4 (7, 25) şi Str. Izvor (8); (gimnastică,«•rimă, football, atletism, rugby, volley şi bascketball;

Arma ,,MotoClubRomân44, Şos. Ştefan cel Mare 43; (ci•li iu, inotociclism, patinaj , football, tennis, box); Par

mi do Sporturi ,,TennisClubRomân“, Str. Carol Davila 9(II. 24, 8 [tennis, scrimă, rugby, patinaj , hockey per.liiată, etc. ]; Arena de Sporturi „Venus44, Bdul Elisabetaluda. (14, 24 [tennis, football, volley şi bascketball,Hrrimă)J.

Curse de cai.Hipodromul „Jockeyclub44 (curse de galop), Băneasa

(II, 22, linia de autobuse ,,Taxico“); Hipodromul ,,S. N.I. C.“ (curso dc galop şi trap), Floreasea (5); HipodromulS o c . Hipice Române „Clubul Călăre ţilor44 (II, 22 [curse del.rap, concursuri hipice)].

Terenuri de foot-ball.

,.Venus44, Splaiul Independenţei, colţ cu Str . Ştirbei Vodă(14, 28, autobus 3);,,Unirea Tricolor44, Gara de Est (24, autobus 16);„Belvedere44. Cartierul Regiei, Str. A. (12, 24);,,Macabi44, Calea Dudeşti 127 (8, 19, autobus 8, 15);..Voevodul Mihai44, Şoseaua Olteniţei (autobus 7);.Olympia44, Şoseaua Giurgiului (autobus 3);

..Stadionul Muncitoresc44, Str. Parcul Veseliei (autobus 9);Turda44, Calea 13 Septemvrie (25);

..Motoclub44, Şoseaua Ştefan col Mare (5. 26, autobus 15);M. E. F .44, Str . Maior Ene (25, autobus 3);

,.11. I<\S. R .44, Şoseaua Kisse leff , Ştrand (3, II).

43



A. Plimbare circulară prin oraş.Oraş complex, cu toate aspectele şi manifestările

fireşti ale unei metropole, cu nenumărate monu-mente, muzee, localuri de agrement, şcoli, par-curi, străzi şi împrejurimi remarcabile, Bucu-reştii, nu pot, bine înţeles, fi astăzi uşor cu-

prinşi într’un ghid, fără riscul de a fi redus lainformaţie seacă, la cifră sau la indicaţia caresă nu trădeze decât foarte puţin din frământataşi interesanta lui viaţă.

Pentru aceste motive, autorii acestui ghid aupreferat, în locul unei interminabile înşiruiri denume, sa ofere mai curând lectorului, putinţa dea cunoaşte acest Paris al Orientului — cum îi spunstră in ii — pe firu l principalelor lui străzi. S ’autrasat astfel o serie de itinerarii, anume alese ca

să includă ceea ce este mai caracteristic în Bucu-reşti.

Calea Victoriei şi bulevardele învecinate.Calea Victoriei e artera principală a oraşului.Animată, vie, variată, ia oglindeşte toată viaţa

capitalei, care se desfăşoară în jurul ei şi înstrăzile învecinate.

Pornind de pe malul stâng al Dâmboviţei, dinPiaţa Senatului, Calea Victoriei, străbate partea

de Nord al oraşului până în Piaţa Victoriei, deunde începe Şoseaua Kisseleff.Calea Victoriei poate fi împărţită în trei părţi

distincte: prima, din Piaţa Senatului până la Cercul Militar, unde Calea Victoriei se în tretaie cuBdele Academiei şi Elisabeta, e în strânsă legă-tură cu centrul comercial al capitalei (Str. Carol,Lipscani, Doamnei, Smârdan, Academiei); cea dea doua, dela Cercul Militar până la Atheneul Român, e partea cea mai frecventată, formând unimens „Corşo“ al oraşului. Mulţimea se plimbăprin faţa vitrinelor elegante şi pe trotoarele în-cadrate cu lanţuri de fier.

Mai ales, la prânz şi seara, această porţiune aCăii Victoriei prezintă aspectul unei adevăratemetropole, în care viaţa se resimte la orice eveni-ment mai important. îngustă, neregulată, cu clă-diri mari, hoteluri elegante, cafenele moderne,edificii impozante (Teatrul Naţional, Palatul Re-gal, Fundaţia Carol I., Palatul Societăţii de Tele

44



(lomul Militar

furnic, AMieneul Român, etc.), această porţiune aOttil Victoriei constitue centrul cel mai caracIcrlHlic al oraşului.

A Iici îi parte a Căii Victoriei — dela Atheneul

ItoniĂn până la Piaţa Victoriei — e mai largă,in ni liniştită, având numeroase case boiereşti, cur:rii<lini îngrijite, Ministere, Legaţii, etc., mergândaproape paralel cu marele bulevarde (I. C. Brălianu, Take Ionescu, Lascar Catargiu), de cari elogată pe partea dreaptă prin străzile: Al. Lahovary, Mussolini, Victor Emanuel, Gral Mânu,etc. Pe partea stângă se desprind câteva străzidintre cari Ştirbei Vodă, care coboară spre Cişmigiu, iar celelalte se îndreaptă spre Gara deNord (Str. Gral Berthelot, Calea Griviţei şi Str.Gral Mânu, etc.).

Calea Victoriei fiind prea îngustă în primeledouă porţiuni, circulaţia vehiculelor nu se facedccât într’un singur sens (sens unic), însprePiaţa Senatului, din faţa Str. Lascar Catargiu şipână în faţa Str. Lipscani. La întretăierea custrăzile mai importante sunt semnalizătoare, uneleolectrice, altele manuale, cari orânduesc circu-laţia.

45



Actualul traseu al Căii Victoriei a fost făcut de Con-stantin Brâncoveanu, în anul 1682, pentru a lega CurteaDomnească de reşedinţa de vară dela Mogoşoaia. La în-ceput s’a numit Calea Braşovului, iar mai târziu PodulMogoşoaiei, deoarece drumul era acoperit cu nişte bârnede lemn. Numele actual i s ’a dat în amint irea int răr iitrupelor, care se întorceau victorioase din războiul Inde-pendentei (10 Mai 1878).

a) Cercul Militar, B-dul Elisabeta şi ParculCişmigiu.

Ca punct de plecare pentru deschiderea CăiiVictoriei şi a străzilor învecinate, vom lua între-tăierea acestei străzi cu cele două bulevarde, înfa ţa Cercului_ Militar, clădit în stil „Em pir“ întreanii 1912—1920 (arhitecţi: Maimarolu, V. Ştefănescu şi Doneaud), pe locul unde odinioară se ri-dica biserica Sărindar.

In clădirea Cercului Militar se află un hotelpentru ofiţeri, o sală de festivităţi, o sală descrimă, un cinematograf, un bar automat şi cafeneauarestaurant „Piccadilly“ (vara orchestrăpe terasă).

In dosul Cercului Militar, pe Bdul Elisabeta,se înşiră unul după altul cele mai mari cinemato-grafe ale oraşului. Peste drum se află Hotelul Bulevard şi Eforia Spitalelor Civile (Nr. 5), înpalatul căreia e, deasemeni, o sală de cinemato-

graf şi un teatru modern „Teatrul Vesel“. Mai jos, la Nr. 25, e sediul provizoriu al Senatului şiapoi Ministerul Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor — o clădire somptuoasă în stil neoromânesc, cu scări de marmură şi un interior foarteluxos (arh. Petre Antonescu). — Alături pe aceeaşiparte a străzii, se ridică Palatul „Imprimeriilor Statului şi al Monitorului Oficial", sobru şi ele-gant şi în sfârşit noul Palat al Medicilor veterinari, în care e in sta lat Ministerul de Justiţie,

Peste drum este Grădina Cişmigiu şi apoi Liceul „Gheorghe Lazăr“, care poartă numele întemeie-torului şeoalei româneşti (1818). Grădina Cişmigiu — având o suprafaţă de peste 14 ha. — este ceamai frumoasă grădină publică a oraşului, cualee în stil englezesc, un lac cu fântână artezianăşi nenumărate pajişti de flori.

Cişmigiul e pomenit în „Istoria Bucureştilor*' de Gionca un loc de petrecere al bucureştenilor, în a doua jumă-tate a secolului al XVIIIlea. Pe atunci era „grădina cea

46



('alea Victoriei

h.iltoasă a Cişmdgiului“. Azi e mândria oraşului, cea maii i i i moaşă dintre grădini. Generalul Paul de Kisseleff, p e

Iu ÎSÎIO, s ’a ocupat cu secarea mlaştinilor din Cişmigiu, iarDomnitorii Bibescu şi Ştirbei au înfrumuseţat grădina»miesta din urmă aducând chiar pe vestitul specialist Mayerde Berlin (1847), care a dat Cişmigiului forma lui de astăzi.

Dela intrarea principală, alee concentrice pornesc spre

lacul în mijlocul căruia este o fântână arteziană şi apoi oinsulăterasă, unde se află restaurantul popular „Monte()arlo“. Va ra se face canotaj şi iarna, când lacul în-gheaţă, patinaj şi hockey.

Grădina e adevărată minune „Pajişti lineare, cu floriil<5 sezon, cu ulicioare îmbrăcate în verdeaţă şi cu odihni;loare perspective, sau alee cotite şi umbroase, cu câte unbust de bronz sau o statue de marmură pe fondul unuiliomiciclu negru de brazi sau al unei măguri a vrăbii-lor . . .“ (Monumentul eroilor francezi de Ion Ja le a, bustulHc r i i torului Gh. Panu şi al marei filantroape Elena PhereKido), drumuri cu trandafiri acăţători sau rotonde cu

47



coloane împletite în iederi şi cornee ca nişte teatre anticohorticole, hăţişuri aproape sălbatice de pomi bătrâni saulacul cu avuz pulverizat şi cu bărci, cu nuferi şi cu lotuşi,fac din Cişmigiu un colţ de parc englez alături de ogrădină românească din cele mai pline de farmec şi maicara cteris tice pe care le avem. Ele se înnoesc în fiecareanotimp, din mâna harnică a grădinarilor şi e o adevăratăvedenie albă, sub zăpadă, din mâna de artist a iernii. Eca un miez înflorit al oraşului, ca o inimă, care trimitevaluri de miresme şi de răcoare în tot organismul mişunător al Bucureştilor.

Intrarea principală în Cişmigiu este pe BdulElisabeta. Alte intrări: la Apus, prin BdulSchitul Măgureanu; la Nord cu Piaţa Valter Mărăcineanu, mărginit de o parte de Ministerul Apărării Naţionale şi de altă parte de Teatrul Liric, unde se află actualmente Opera Română.

Dela Ministerul Apărării Naţionale, cotind ladreapta, pe Str. Brezoianu, ajungem la palatulziarului „Universul", care se ridică drept în fatastrăzii C. Miile (fost Sărindar), pe oare urmânduotrecem prin fata redacţiilor celor mai de seamăziare (Adevărul şi Dimineaţa, Argus, Lupta, etc.)şi ajungem din nou la Cercul Militar, punctul deunde am plecat.

b) B-dul Regele Carol I. — Universitatea şivecinătăţile ei.

Calea Victoriei se întretaie în fata Cercului

Militar cu două bulevarde: B-dul Elisabeta spreApus pe care lam străbătut până la Cişmigiu, şiB-dul Regele Carol I. spre Răsărit,

Pe Bdul Regele Carol I. vedem imediat pestânga (Nr. 3—5) Societatea „Cartea Românească" (cel mai mare institut de arte grafice, editură şilibrărie din România): o clădire modernă, în carese află la primul etaj, între altele, sala de expo-ziţii „Ileana".

Peste drum, în coltul străzii R. Poincare, se gă-

seşte Hotelul Esplanade.Dincolo de întretăierea cu Str. R. Poincare, seaflă Universitatea, a cărei clădire ocupă tot trotoarul stâng până la Piaţa I. C. Brătianu.

Noua constructie a Universităţii formează unbloc pe patru străzi, având faţada principală peB-dul Regele Carol I.

Clădirea galbenă din mijloc este o rămăşiţă din vecheaUniversi tate, inau gurată de Regele Carol I. în anul 18(îl>.Clădirea cea nouă, în care se află toate facu ltăţ ile, afară

48



Cişmigiu

de Facultatea de medicină, e opera arhitecţilor Ghica Budeşti, Cerchez şi inginerul Vasilescu.

Universitatea din Bucureşti a fost înfiinţată la 4 Iulie

1864 de Dom nitorul ‘Alexandru Ioan I. (Cuza), Ministru al învăţământulu i public şi al cultelor fi ind Dimitrie Bolin tineanu. E a aminteşte începuturile dificile ale învăţăm ân-tului românesc, cari, în Muntenia, se leagă în deosebi denumele marelui dascăl Gheorghe Lazăr; aju tat şi apoiurmat de şcolarul său Ioan Heliade Rădulescu. Acesta a

început la 1818 în vechea şcoală dela Sf. Sava învăţămân-tul românesc naţional. La 1821 cu ocazia revoluţiei luiTudor Vladimirescu, şcoala lui Lazăr se închide pentru ase redeschide în 18'28, sub conducerea lui Ioan Heliade Bădulescu. In 1832, se întocmeşte un program de studii încare se cuprind cursuri de învăţământ superior, punânduse

49



astfel baza a trei facultăţi: 1. Cursul Legilor; 2. Cursul deMatematici; 8. Cursul de Agricultură.

După o întrerupere de trei ani, în urma revoluţiei dela1848, domnitorul Barbu Ştirbei redeschide cursurile şi în-fiinţează o Şcoală de poduri şi Şosele pentru inginericonducători. Insă , în anul şcolar 1857—1858, după raportu ldirectorului E for iei Şcoalelor, se predau numai urmă-toarele cursuri superioare: cursul de legi; cursul de ing i-nerie civilă şi şcoala superioară de litere.

Aceasta era situaţia învăţământului superior în 1864,

când Domnitorul Alexandru loan I. Cuza dă decretul de înfii nţare a Universităţii din Bucureşti, cuprinzând Facul-tăţile de Drept, Ştiinţe şi Litere.

Şcoala Naţională de medicină şi farmacie, înfiinţată în1855—56 de Carol Davila, devine Facultate de Medicină înanul 1869, iar învăţământul farmaceutic se organizează cao anexă a acestei facultăţi, cu titlul de Şcoala superioarăde farmacie.

Tot în anul 1869, la 14 Decemvrie, se inaugurează Pala-tul Un ive rsit ăţii , opera arhitectu lui Orăscu. In 1884, areloc deschiderea solemnă a Fa cu ltăţ ii de Teologie. In 1921,fosta şcoală de medicină veterinară a fost transformată înFac ultat e pe lângă Universitatea din Bucu reşti, iar în

anul 1923, Şcoala superioară de farmacie, care funcţionape lângă Facultatea de Medicină, încă dela înfiinţareaacesteia, a fost recunoscută ca facultate deosebită, şi ata-şată Universităţii din Bucureşti.

In anul 1932, prin legea învăţământului superior din22 Aprilie, Facultatea de Drept „Regele Carol 11“ dinOradea este trecută la Universitatea din Bucureşti.

Numărul studenţilor crescând pe fiecare an, vechiulpalat a devenit neîncăpător. Din această cauză Facultateade Medicină şia clădit un local al său în B-dul Regele Carol II. Facultatea de Ştiinţe, deasemenea, şia con-struit localuri pentru unele institute pe Splaiul Independenţei. In anul 1912. ministru al Instrucţiunii fiind Ermil

Pangrati, se începe clădirea actualului palat al Univer-sităţii în jurul celui vechiu. In anul 1924 se inaugureazăaripa de Apus, în care s’a instalat Facultatea de Ştiinţe,iar în anul 1926 întreg palatul.

In fa ta U niversită ţii se deschide o piaţă mo-dernă, împodobită cu patru statui: la mijlocsunt statuile lui Mihai Viteazul (sculptor: CarrierBellusse 1876) şi Gheorghe Lazăr — întemeietorulşcoalei româneşti — (sculptor: I. Georg'escu); înstânga statuea lui Ion Heliade Rădulescu, părin-

tele literaturii române (sculptor: Ferrari), iar ladreapta statuea lui Spiru Haret (sculptor: Ion Ja lea).

Piaţa Universităţii e încadrată, în dosul acestorstatui de palatul societătii de asigurare „Generala" şi de un „Blockhaus“ în constructie.

Intre aceste clădiri se deschide Str. Bursei, undese află Biserica rusească, având cupola şi turleleaurite.

50



lîiscrica Boteanu

e) Dela Cercul Militar la Palatu l Regial.Revenim la punctul iniţial de plecare (Cercul

Militar) şi, urcând Calea Victoriei, vedem în col-tul străzii Edgar Quinet, Hotelul Capşa, una dinclădirile cele mai caracteristice de pe Calea Vic-

toriei.Cofetăria este totdeauna plină la ora ceaiului, iar cafe-neaua este locul de întâlnire al ziariştilor, al oamenilorpolitici şi al arti ştilo r. Faţa da cafenelei dă înspre Str.

JOdgar Quinet, ce leagă Calea Vic torie i de Str. R. Poincar6. Str. Ed. Quinet este de fapt un fel de prelungire anI;razii C. Miile (fostă Sărindar).

Urcând Calea Victoriei spre Palatul Regal, în-tâlnim pe dreapta Pasajul Comedia, unde se aflăTeatrul „Comedia44.

51



„Teatrul Comedia" este unul din cele mai importanteteatre ale capitalei. Repertoriul e compus din piesemoderne.

După ce trecem de Pasajul Comedia, ajungemla Pasajul „Imobiliara**, în ale cărui clădiri im-pozante sunt o mulţime de magazine, cluburi şiun cinematograf (,,Select“).

Peste drum, noua construcţie în stil modern aPalatului Societăţii de Telefoane (arh, Weeks şiVan Saanen Algi, 1933) şi noul P a la t Frasca ti(cinematograful „Rio“).

Palatul Societăţii de Telefoane e cea mai înaltă clădiredin capitală, având 9 etaje şi ascensoare speciale, cari ducpe terasa din vârful palatului (52.50 m), de unde se des-făşoară o pitorească panoramă asupra întregului oraş.

In dosul Palatului Soc. de Telefoane este Terasa Otetelişianu (vara grădinărestaurant, iarna

patinoar cu ghiaţă artificială, centru al patinaju-lui şi liookeyului pe ghiată).Astfel am ajuns în fata Teatrului National,

clădit în anul 1847, după planurile arhitectuluivienez Heft şi inaugurat în anul 1852.

Teatrul Naţional se ridică pe locul care se numea altă-dată „Hanul Câmpinencei<£, cum părat anume pentru con-struirea teatrului.

Sala are 1000 de locuri şi era socotită, acum vreo 60 deani, a tre ia în Europ a, ca mărime. Ar e o acustică exce-lentă. Pa rte r, trei rându ri de loji şi galerie. A fost inau-gu rat în seara z ilei de 31 Decemv rie 1852, cu o piesătradusă de Bot»eseu şi cu muzică de Wachman, având caprincip ali interpreţi pe Nina Valer y şi C. Caragiale. La

început jucau la Teatrul Naţ iona l numeroase trupe stră in e în turneu. La 1877 s’a const ituit „Societatea ArtiştilorDramatici", desfiinţată prin legea din 1930, care a înlocuitoprintr’o regie autonomă.

Teatrul Naţional e prima scenă românească, centrul vieţiiteatrale şi al literaturii dramatice autohtone sau clasice.Foaierul e împodobit cu o colecţie de tablouri şi sculpturireprezentând pe cei mai de seamă artiş ti români. Rep re-zentaţiile încep la ora 8V2. De două ori pe săptămână auloc la ora 2V2, matineuri cu preţuri reduse.

Faţadele laterale ale Teatrului Naţional dau pe două străzice coboară: cea din dreapta, Str. Matei Millo, până în Str.Sf. Ionică; iar cea din stânga, Str. Câmpineanu, până înStr. Ştirbei Vodă.

Peste drum de Teatrul National este Hotelul Continental. Mai departe, pe stânga, se deschidePasajul Român, care coboară în Str. Câmpineanu.L a Nr. 45 se află Biserica Cretulescu, purtând nu-mele ctitorului său (1720).

52



in blumirii. mii11ii câteva icoane de argint frumoase, dintre■m l neon n Muici i Domnului (1749) e socotită drept una<lml ni i»'lo mni |)retioase din toată tar a. In casa genera lu-lui Ou mi Im Oretulescu, de lâ ng ă biserică , s ’a organizat,In ih m, complotul caro a dus la abdicarea Iui Vodă Cuza.

IVslo drum se afla Hotelul Metropol, care ai\ul o deosebită faimă înainte de războiu, de

oji reco, fiind în imediata apropiere a Pala tu lui

Iforai, era locuit de oameni politici şi boieri.d) Palatul Regal.

Intre Str. Ionică şi Str. Imperială, se află P a lului Iforai, compus dintr’o clădire centrală cudouă aripi.

I\-i rloa centrală, distrusă în anul 1927 de un in-

Marius Bunescu: Clopotinţa mă năstirii Plumbuita

53



cendiu, a fost reclădită în piatră, în stil monumental. In aripa stângă — refăcută odată cu partea centrală a palatului — se află instalat corpulde gardă. Aripa dreaptă este fosta casă a boierului Golescu, cumpărată în anul 1851 de Stat, pentru a servi ca reşedinţă domnească. Regele Carol I.a mărit această aripă şi a clădit celelalte corpuri

de case.Aripa dreaptă este locuită actualmente de M. S. Regele,încăperile sunt împodobite de sculpturi în lemn, în stilulRenaşterii germane, lucrate după planurile sculptoruluiMartin Spolir, încă de pe vremea Regelui Carol I.

La parter, sunt instalate birourile Mareşalului Curţii Regale. O scară de marmură duce la primul etaj unde suntapartamentele M. S. Regelu i. A ic i se află o rotondă împodobită cu covoare orientale si tablouri vestite, ca: „ în chinarea Păstor ilor '4 de Greco (una din cele mai de seamăopere ale marelui pictor). Variante ale acestei pânze se aflăîn muzeele din Toledo, Roma, New-York. Tabloul dela Bucureşti e însă singurul semnat şi e prototipul celorlalte,

fiind lucrat înainte de 1600), „Stigmatizarea Sf. Francise*de Guercino, „Immormântarea Iul Isus“ de Zuccari şi „M iracolul Fecioarei“ de Del’Piombo. Trecând prin salonulgalben — sobru şi impresionant — ajungem în salonul chinezesc, plin de vase de aur şi argint, porţelanuri, covoareşi gobelinuri.

In cealaltă latură a clădirii, se află Biblioteca în stilulRenaşterii germane, având uşile şi pereţii împodobiţi cuminunate sculpturi în lemn. In acelaşi gen este lucratăşi scara ce duce la galeria bibliotecii, precum şi fotoliul.In m ijlocul încăperii este un birou masiv. Cărţile suntlegate artistic în piele cu iniţialele regale. O statue înmărime naturală, a sculptorului Martin Spohr, reprezen

tând pe Sf. Sebastian şi un portret de Boldoni, împodobescbiblioteca.Dormitorul Regelu i Carol I şi salonul de muzică al Re

ginei Elisabeta au rămas neschimbate — purtând în penumbra lor, amintirea celor dintâi domnitori din actualaDinastie.

e) Dela Palatul Regal la Piaţa Victoriei şiŞoseaua Kisseleff.

Clădirea Fundaţiei Universitare Carol I — situată între străzile Wilson şi C. A. Rosetti — arefaţada principală spre Palatul Regal. Fundaţiaposedă una din cele mai de seamă biblioteci şi osală de conferinţe. (Intrarea bibliotecii prin Str.Wilson Nr. 1 ; în clădirea Fundaţiei sunt birourile„Wagons-Lits-Cook“ şi A. R. P. A.)*

înfiinţată de Regele Carol I în anul 1891, cu prilejulîmplinirii celor 25 de ani de glorioasă domnie, Fundaţiaurmăreşte: întreţinerea unei biblioteci pentru studiile universitare; ajutorarea studenţilor lipsiţi de mijloace, precum şi tipărirea lucrărilor meritorii.

54



Teatrul Naţional



Dovedindu-se insuficienţa localului, faţă de nevoile mereu crescânde ale instituţiei, el a ' fost mărit în 1914,când s’a inaugurat actualul palat construit de arhitectulGottereau. Sporirea studenţilor după războiu necesitând onouă mărire a localului, Ministerul a achiziţionat loculalăturat din Str. C. A. Rosetti, pe care urmează să se ridiceo nouă aripă a acestei instituţii atât de utilă pentru studenţimea studioasă. Instituţia se întreţine prin bugetulsău propriu, provenit din donaţiunile întemeietorului ei,ale altor membri ax Familiei Regale şi ale altor persoane particulare, fără a greva întru nimic bugetul Statului. Biblioteca, amenajată după cele mai moderne sisteme,cu cataloage alfabetice şi pe materii, cuprinde peste 120.000volume, puse la dispoziţia studenţilor ce o frecventeazăzilnic (dela orele 9—12 şi 14—20). In afară de studenţii şiprofesorii regulat înscrişi, au acces şi persoanele particulare, prezentând o cerere de frecventare.

In Amfiteatrul Fundaţiei (intrarea prin Piaţa RegeleCarol I.) se ţin şedinţele festive ale Societăţilor prezidatede M. S. Regele, înaltul Protector al Instituţiei; deasemeniprelegeri şi conferinţe publice.

La punctul unde Str. Wilson se întretaie cuPiaţa Regele Carol I. se sfârşeşte şi Str. R. Poincare, care se desfăşoară până aci în linie paralelăcu Calea Victoriei, începând din Str. Academiei.

Aproape de acest punct, se află fostul Palat alMinisterului de Interne, unde e instalat actualmente Comitetul Central de Revizuire — supremainstanta administrativă, — apoi grădina de vară„Cărăbuş" şi, mai jos, în fata Pasajului Imobiliara, Biserica Sf, Nicolae, numită şi biserica„Dintr’o zi“, clădită de Vodă Brâncoveanu în 1702.Astăzi ea serveşte ca biserică a coloniei albaneze.Str. Poincare este o stradă comercială, foarte animată.

In Str. C. A. Rosetti se află, la Nr. 8, Muzeul Th,Aman (1832—1891), în fosta locuinţă a pictorului,cuprinzând o colecţie de peste 300 de tablouri, desene şi gravuri, cu scene istorice, peisaj ii şi scenedin viaţa populară.

Sala I. (fostul atelier al lui Th. Aman): Autoportret;bustul lui Th, Aman de Storck; Proclamarea Unirii Principatelor; Jurământul pe Constituţie al M. S. Domnitoru

lui Carol I.; Portretul celor trei fraţi Aman; Portretul unuiegumen; Izgon irea Turc ilor dela Călugăreni; Baia Turcească; Răpirea cadânelor de ostaşii lui Mihai Viteazul;Petrecere cu lăutari; Carul cu boi; Atelierul artistului,toate de Th. Aman, Apo i o preţioasă tapiserie de Beau-vais; mobila sculptată de Th. Aman, e în stilul Renaşteriiitaliene.

Sala I I . Plafonul ei are o remarcabilă compoziţie murală, şi deasupra uşilor medalioane, reprezentând pe Ve-ronese; Rembrandt, Rafael, Tizian. Pânze: Vinerea Patimilor; Lăpuşneanu; Hora Unirii jucată la Craiova; TudorVladimirescu; Portretul lui D. Aman, etc.

56



Palatul Regal



Sala III. Portretul Doamnei Aman; Copilăria lui Bachus;Portretul Doamnei Vornitache; peisaj din Cişmigiu; diferite scrinuri sculptate de Th. Aman.

Sala IV. Naturi moarte; Peisajii şi compoziţii istorice(Ştefan cel Mare şi Aprodul Purice; Bătălia cu facle alui Ţepeş Vodă; Mihai Viteazul privind capul lui Bathori,etc.).

Sala V. Gravuri.Sala VI. Desenuri în creion, peniţă, acuarele şi

sanghine.

Sala VII. Picturi murale.Sala VIII. Uneltele de gravură şi sculptură ale artistu

lui şi presa pentru stampe.Muzeul poate fi vizitat în fiecare Marţia, Joia, Dumineca

şi sărbătorile între orele 10—12 şi 14—16

Revenind pe Calea Victoriei, ajungem îndată înfata Atheneului Român, o construcţie monumentală în stil clasic. In fundul unei grădini este unadin cele mai reprezentative clădiri ale capitalei.Atheneul Român a fost construit în anul 1896 dearhitectul francez Galleron.

Aleele grădinii sunt străjuite de statuile celor mai deseamă gânditori români. O scară lungă duce spre intrareasusţinută de 8 coloane ionice. Cele trei porţi ale in trăriiprincipale, sunt împodobite deasupra cu 5 portrete ale domnitorilor români, lucrate în mozaic. Clădirea are o cupolăînaltă de 40 m, boltită peste sala cea mare de concerte.

Hall-ul de marmură, susţinut de 12 coloane corintice,rânduite în cerc, e impozant. Intre coloane, sunt aşezatesculpturi de Marceaux, Brâncuş, Paciurea, Storck, etc. şio serie de copii după operele antice.

Din hali pornesc patru scări de marmură ce duc în Sala

de concerte unde, deasupra lojelor, pe marginea de jos acupolei, pe locul rezervat, se lucrează în prezenta la mareafrescă a istoriei neamului.

Din încăperile aflate în dosul scenei, un coridorduce spre Pinacotecă. Cele mai de seamă -tablouri ale eiau fost transportate, în timpul războiului mondial, la Moscova. Colecţia actuală cuprinde două săli. Pinacoteca poatefi vizitată în fiecare Marţia, Joia şi Dumineca între orele10—13 şi 15—17. Şcolile o pot vizita şi în celelalte zile, însănumai dacă se anunţă din vreme.

In sala I-a, tablourile cele mai de seamă sunt: Nr. 308,portretul lui Enăchiţă Văcărescu de un pictor necunoscut;311, portretul lui Grigore Ghica Vodă, de un pictor ne

cunoscut; 186, portretul d-nei Ionescu de Lecca; 193, portretde Mirea; 225, „Bătrân “ de Pascally: 129, autoportretul luiN. Grigorescu; 264, portretul Mitropolitului Nifon de Tătă-rescu, etc.

In sala Il-a, opera lui N. Grigorescu ocupă un pereteîntreg (51—155).

In aripa dreaptă a clădirii se află biblioteca Ateneuluice conţine 10.000 volume. Sălile din aripa stângă a parterului sunt rezervate expoziţiilor de artă. In subsolul„gro tă “ . este deasemeni loc pentru o expoziţie permanentăde pictură. In partea dreaptă şi stângă a subsolului suntinstalate două cinematografe.

58



Fundaţia Carol

Faţadele laterale ale Ateneuhri dau pe Str.Franklin şi Str. Exarcu, cari se îndreaptă spre

B-dul Take Ionescu, iar peste drum de Ateneulliomân, coboară spre stânga Str. Ştirbei Vodă, laî nceputul căreia e Palatul Ministerului de Interne.Str. Ştirbei Vodă se întretaie cu Str. Luterană înfata Bisericii Evanghelice. De aci, cotind lastânga, ajungem în Str. Dr. Sion, unde, la Nr. 2,se află Muzeul Kalinderu, încărcat exterior cubasoreliefuri şi sculpturi. Deschis în fiecareMarţia, Joia şi Dumineca, între orele 10—12 şi14—16. Sărbătorile dela 9— 12; se poate vizita şi în

celelalte zile, dacă se anunţă din vreme.Muzeul are o colecţie bogată de tablouri, porţelanuri,ceramică, medalii, ceasornice, inele, mobile, casete, etc.

In hali sunt patru grobelinuri din secolul al XV II -lea şiun tablou mare „Răpirea Aurorei'* de Tiepolo, îu colaborarecu elevul său Ricci. Tablouri de Palma cel tânăr Bon-zicco, Pamini, etc. Scupturi de Barye şi Albano.

In sala cea mare, cu două coloane de marmură, sunt tablouri murale de Carolis. De o parte şi de cealaltă a in-trări i atârnă două candelabre de porţelan. Tablouri şic6pii după maeştrii italieni şi francezi. O buna parte din

59



obiectele expuse în vitrine sunt referitoare la Familia Regală. In fund, o scară de marmură duce la monumentalasală de recepţie. Pe scară este o copie după interesantultablou pe sticlă a lui Franken „Mihai Viteazul la Curteaîmpăratului Rudolf“ .

In sala de recepţie, tablouri de Bourguignon, Coutois, Jaeques Joost, Cornelis, Jean Molnaer, Zuccarelli, Wou-wermann, Fritz v. Uhde, Deffregger, Liebermann, Kaul-bach, etc. Pictura franceză este reprezentată prin Boilly,David, Garicault, Couture, Troyon, Bonnat, Rafaelli, Hen-

ner, Zieni, etc.; cea italiană prin Pietro Longhi, Gentini,ş. a. Apoi sculpturi de Clodion, Clesinger, Marceaux, etc.Intr’o sală specială sunt reunite tablourile şi gravurile pictorilor români: N. Grigorescu, Andreescu, Th. Aman,Mirea, Tătărescu, Petraşcu, Pallady, Marius Bunescu, Ştefan Popescu, Steriadi, Olga Greceanu, etc.

In Str. Ştirbei Vodă Nr. 39, în fostul palat Kre-tzulescu, se află Muzeul de Artă Religioasă (deschis Joia şi Dumineca, între 10—13 şi 14—16).

Muzeul acesta, care împreună cu cel din Casa Maca, al-căti^esc Muzeul Naţional de Antichităţi, cuprinde impor

tante colecţii de artă.Dintre monumentele noastre de artă religioasă, cel maibine reprezentat este, în primul rând, Biserica Domneascădela Curtea de Argeş, clădită de Neagoe Basarab şi soţiasa Despina Doamna în 1517. Modelul de lemn al Bisericiiepiscopale, făcut cu multă sârguinţă de sculptorul CarolStorck pentru Expoziţia universală dela Paris se aflăexpus într’una din sălile mai mici ale etajului de sus.

Tot sus, în altă sală, se află înscripţia originală scoasăde pe peretele din lăuntrul bisericii, unde fusese zugrăvităîn anul 1526, deasupra chipului lui Radu Vodă dela Afu maţi şi al soţiei sale, Roxandra.

Dela intrare, atât în sala de mijloc cât şi în sălile dindreapta, sunt expuse numeroase fresce originale din vecheapictură a bisericii, executată de Dobromir zugravul (pânăla 1527), înfăţişând o serie întreagă de sf inţi: MaicaDomnului; Isus Hristos; Mircea cel Bătrân; ctitor ii cucopiii lor; Domniţa Roxandra, una dintre fiicele lui Neagoe;Petru Voevod şi fiul sau Marcu; Radu dela Afumaţi. —Intr’o vitrină centrală sunt vase de argint şi mai multeevanghelii din epoca lui Şerban Vodă Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu.

Sala din dreapta, în fund, este Sala tâmplei dela Arnotaa lui Matei Basarab (1640). Sala din stânga, dela intrare,cuprinde mai multe uşi împărăteşti, sculptate în lemn.Cele mai vechi sunt cele dela mănăstirea Cotmeana a luiMircea cel Bătrân (Argeş, veacul al X lV-lea). Printre

strane, remarcabilă e mai ales cea zisă a lui Petru Rareş,dela Probota, veacul al XVI-lea. In aceeaşi sală se aflăepitafire, sfeşnice şi ţesături.

Sala următoare, din stânga, este Sala marii tâmple delaCotroceni (sfârşitul veacului al XVII- lea). Jur împrejur,pe pereţi, perdele de altar, epitrafire, epitafuri sau aereşi alte ţesături de artă bisericească. Mai multe perdele dealtar poartă stema Cantacuzinilor şi în mijloc stema Munteniei. Sunt dela Mănăstirea Cotroceni, altele dela Horez.Remarcabile sunt: o poală de icoană de atlas verde şiroş deschis, cu chenar lat cusut cu fir de aur şi argintşi diferite chipuri printre cari şi acelea ale ctitorilormănăstirii Cotroceni, lucrată de Gherasim Galaţianul

60



(Nr. 118); un epitaf de catifea verde şi atlas roş (Nr. 115)lucrat de Maria, Doamna lui Şerban Vodă (1683), etc.

Vitrina centrală cuprinde un mare număr de obiecte şicărţi bisericeşti, tipărituri şi manuscrise. Dintre acesteadin urmă cităm: Liturghierul dela Mănăstirea Radu Vodă(Nr. 182), manuscris grecesc al Arhimandritului Teofandela Muntele Athos, din 1590 cu un autograf al Mitropolitului Petru Movilă al Kievului. Deosebit de interesant este

Tetravanghelul slavon din 1593, manuscris (Nr. 183), avândIa sfârşitul Evangheliei lui Matei, portretul lui Matei

Vodă Basarab şi al Elenei Doamna, care au făcut şi legătura acestei preţioase cărţi. O evanghelie (279), ferecatăîn argint aurit, are o inscripţie slavonă din 1692, a luiConstantin Brâncoveanu şi Maria Doamna; Evanghelia

N. Tonitza: Oarba



grecească în manuscris (Nr. 277), înfăţişează pe rând pecei patru evanghelişti (veacul al XVII-lea), etc.

Pe poliţele aceleaşi vitrine, sunt expuse numeroasecandele, cădelniţe, ibrice, potire, cruci, mitre (2), precumşi două chivoturi: unul (Nr. 374), al Mănăstirii Văcăreştidin 1781, şi al doilea (Nr. 375), al Mănăstirii Curtea deArgeş din 1784. O cârjă arhierească, lucrată cu sidef afost dăruită de Constantin Brâncoveanu Mănăstirii Horez.

Lângă tâmpla mare, spre lapidarul cu vitraj, ca şide o parte şi de alta a uşii, sunt expuse alte trei epitafuriremarcabile. In lapidar, monumentul cel mai vechiueste piatra de mormânt a lui Basarab I. (+ 1352). De oparte şi de alta, diferite alte pietre funerare din veaculal XVI-lea şi al XVII-lea; ae asemenea, statuea unuimare spătar din veacul al XVII- lea. In faţă şi de lăturisunt pietrele funerare din Biserica dela Buda, judeţulBuzău, de o rară frumuseţă ca scris şi ornamentare.

In sus spre etaj şi hall-ul acestuia, sunt expuse diferitecopii de picturi murale, printre cari portretul lui Al. Lă-puşneanu şi al familiei sale, dela Mănăstirea Slatina. Totîn hali, icoane.

In sala din stânga, în vitrina din mijloc: Evanghelii, potire, cruci, chivoturi şi alte obiecte bisericeşti. Un tetravanghel slavon (Nr. 408), în manuscris, adus dela Mă

năstirea Bistriţa, cu frumoase ornamente, desenuri şi iniţiale colorate şi o splendidă ferecătură de argint (1519).Un alt tetravanghel (Nr. 407), tipărit la Episcopia Râmnicului în anul 1794. Deopotrivă de remarcabil e potirul deargint suflat cu aur (Nr. 425). Nu mai puţin interesantesunt chivoturile de argint aurit şi smălţuit (Nr. 404 şi404 bis.) dela Mănăstirea Cotroceni, dăruite la 1685 de Şer-ban Cantacuzino (inscripţia românească). Un al treilea,în mijloc (Nr. 403), e dela Mănăstirea Bistriţa (Vâclea),din veacul al XV I-lea. Crucea de lemn sculptat, încadratăîn argint smălţuit şi aurit (Nr. 409), cu 12 scene din evanghelie şi apostoli, e din 1692, dela Constantin Vodă Brâncoveanu şi Doamna Maria.

In sala, la care se ajunge din hali spre grădina Cişmigiu,se află expuse câteva fresce dela Curtea de Argeş, iar învitrina din mijloc, mari şi frumoase discuri, potire, cădelniţe şi alte vase bisericeşti de argint suflate cu aur. Remarcabil e un mare potir de argint aurit. (Nr. 446), înrelief, cu trei luptători în costume curioase şi o inscripţie■românească: ,,Ale tale dintru ale tale, Matei Voevod şiDoamna Elena dat Mănăstirii Câmpului, 1642.“ (După tradiţia păstrată în Mănăstirea dela Câmpulung, ar fi cupalui „Negru Vodă“ .) O candelă —■spre grădină — (Nr. 451)are numeroase reprezentări de sfinţi şi scene biblice înmedalioane, precum şi două inscripţii româneşti. In mijloc,un frumos aghiasmatar de argint, poleit cu aur, areprintre medalioanele florale în relief, unul cu stema Can-

tacuzinilor şi in iţia lele lui Şerban Cantacuzino (Mănăstirea Cotroceni). In sfârşit, în ultima sală din aceastăaripă, sunt expuse pe pereţi, un şir- de fresce originaledela Mănăstirea Târgşor Vechiu (veacul al XV-lea)-. Instânga, încadrată în negru, pisania originală dela Curteade Argeş, scoasă din perete, unde a fost zugrăvită în 1526deasupra chipului lui Radu Vodă dela Afumaţi şi Doamnasa Roxandra. In vitrina din mijloc: evanghelii, potire,pahare, cruci, discuri şi alte obiecte bisericeşti.

Demne de remarcat mai sunt: o cruce mare de lemn dechiparos (Nr. 454), cu trei braţe orizontale, încadrată cuargint şi având sculptate în 24 iconiţe toate praznicele

62



Miticei Domnului şi aDomnului Isus, datânddin 1531; potirul de argintaurit (Nr. 458), dăruit de••ci patru fraţi Craioveşti;i i 11 alt potir de argint(Nr. 459), cu inscripţie românească din 1697, danie aI >oamnei Maria Brânco-vcanu pentru bolniţa dela

Mănăstirea Horea. Dintreevanghelii, cea mai vechedin această serie, e de o-bârşie grecească (Nr. 467),tipărită în 1614, legată împreună cu o evangheliegreco-română, tipărită lalîucureşti în 1693. Legătura în catifea roşie şiplăci de argint aurit afost făcută în 1786 pentruMănăstirea Valea din jud.Muscel. Interesant e disculde argint (Nr. 471), dăruit de vornicul ŞerbanCantacuzino MănăstiriiRadu Vodă (1710). In altgen, în relief, uşor, cu ofrumoasă inscripţie românească pe margini ;jur împrejur, alternând cu medalioanede proroci, e un alt disc de argint (Nr. 472). în mijloc cuAdormirea Maicei Domnului (Mănăstirea Bistriţa 1761).

Revenim în hali printr’o sală unde sunt expuse tablouricu subiecte religioase de W. von Koln, Cranach, A. Bar-tolomeu, Zeitblom, Adalbert Franck (interesante ca element comparativ). Intr’o altă sală mică sunt: icoane, tripli curi şi pomelnice. De menţionat, mai cu deosebire, trip

ticul mare din dreapta, reprezentând la mijloc pe IsusHristos în cadrul unei apoteoze, cu 15 raze panouri ceînfăţişează scene din viaţa Mântuitorului.

Ultimele două săli cuprind interesante desenuri şi schiţedocumentare pentru arta noastră religioasă.

Coltul dintre Calea Victoriei şi Str. Episcopieieste ocupat de Hotelul Athenee Palace, iar pestedrum se află Hotelul Splendid.

Puţin mai sus se află Biserica Albă (picturi

murale de Tătărescu, icoane frumoase şi un iconostas de pret.La Biserica Albă. Calea Victoriei se întretaie cu Str.

Al. Lahovari şi cu Str. G-ral Berthelot. Aceasta din urmă(ine până în B-dul Dinicu Golescu. Pe Str. G-ral Berthelotse află Catedrala catolică Sf. losif , Colegiul naţionalSt’. Sava, cea mai veche şcoală românească (1678), şi Palatul Casei Şcoalelor şi a Bisericii, a cărui colecţie istorică,instalată la primul etaj, merită să fie vizitată. Deschisă•/iInie între 91/.,—121/2. In I-a sală sunt piese de ceramicădin vremea lui Ştefan cel Mare, iar în sala a Il-a icoane,candelabre şi obiecte pentru cultul religios din secolul al

C. Brâncuş: Cap de copil



X V I—X V III -lea . In sala a IXI-a sunt icoane din veaculal XVIII-lea.

Tot pe Str. G-ral Berthelot, la Nr. 60, sunt StudiourileSocietăţii de Difuziune Radiofonică.

Intorcându-ne pe Calea Victoriei, vedem la Nr.106 Palatul Ştirbei, în faţa căruia se deschide Str.Biserica Amzei, unde se află, la Nr. 5, „BibliotecaIoan I. C. Brătianu“, instalată în fosta locuinţă a

marelui om politic.Biblioteca o specializată în studii istorice cu privire la

su(l-estul european, având peste 25 mii de volume şi osecţie de bibliografie românească. Biblioteca este compusădin colecţiile lui Ioan O. Brătianu, astfel încât prezintăşi un interes istoric deosebit.

Peste drum de Biblioteca Ion I. C. Brătianu seaflă Biserica Amzei.

Revenind pe Calea Victoriei, ajungem la clădirea în formă de potcoavă a Ministerului de Fi

nanţe, situată în colţul format de Calea Victorieicu Calea Griviţei.Calea Griviţei, artera principală ce leagă Gara de Nord

de centrul oraşului, este o stradă foarte populată. In dosulGării de Nord, ea se întretaie cu B-dul Basarab. De aciporneşte la stânga un pod de fier deasupra liniilor de caleferată. De cealaltă parte a podului este fabrica de bere,Xu ther“ , în apropiere fabrica de tutun, R. M. S. B-dulBasarab, pe dreapta, duce spre Piaţa Victoriei.

In sus, pe Calea Griviţei, se află Cimitirul Sf. Vineri — cel mai vechiu cim itir al oraşului, — iar peste drum,pe stânga, sunt Atelierele Griviţa C. F. R., unde lucrează

peste 6000 lucrători, 800 ingineri şi funcţionari. Producţiaeste de 450—500 vagoane de marfă şi 250—300 vagoane decălători reparate lunar. De aci începe cartierul locuinţelormuncitorilor dela C. F. R., mergând până în comunele suburbane Griviţa şi Bucureştii Noi.

Pe Calea Victoriei, la Nr. 117, este Muzeul Municipal.

Muzeul Municipal, instalat în vechea casă Mozuri, a fostîntemeiat în anul 3929. Are următoarele secţii: secţia dearheologie preistorică; numismatică, organizată de Dr. Se-vereanu; cartografică şi medalistică, cuprinzând colecţia

donată de d-I I. Pincas; secţia de artă modernă; secţia dedocumente şi stampe relative la trecutul oraşului; secţiamuzicală; a planurilor; aceea a fotografiilor, precum şisecţia corporaţiilor.

Deschis Dumineca şi sărbătorile dela 10—13; pentru şcolie deschis în orice zi de lucru dela 10—13 şi 16—18, cu condiţia de a se anunţa din vreme.

Din faţa Muzeului Municipal porneşte, pedreapta, Str. Victor Emanuel al II-lea, care ţinepână la B-dul -Las car Catargiu. Pe Str. Victor

64



Emanuel al II-lea se află, la Nr. 11, casa Macca,unde este instalat

Muzeul National de Antichităţi. înfiinţat în anul 1861de Domnitorul Cuza. Baza de întemeiere a fost tezauruldela Petroasa şi colecţiile G-ralului Mavros, la cari s’auadăugat alte colecţii donate de către diferite persoanesau cumpărate de Stat.

A fla t la Universitate, până în anul 1931—1932, Muzeu!se găseşte astăzi instalat în două localuri: unul în Str.

Victor Emanuel II. 11 (Casa Macca); altul în Str. ŞtirbeiVodă 39 (Palatul Creţulescu). Deschis pentru public: Joia,Dumineca şi în zilele de sărbătoare între orele 10—13 şi14—16. Pentru specialiştii străini şi români, în călătorie,se găseşte totdeauna un gardian de serviciu, care să-i conducă; trebue însă să se anunţe cel puţin cu o zi înainte.

Muzeul de Antichităţi din Str. Victor Emanuel II. cuprinde colecţiile preistorice, greco-romane şi medievale,aşezate în două etaje: jos, piesele mai grele greco-romane;iar în etajul de sus, colecţiile preistorice şi medievale.

Dela intrarea, străjuită de frumoşi stâlpi miliari dinDobrogea, se pătrunde, printr’un vestibul, în saloanele eta ju lui de jos cu colecţiile greco-romane. In faţă, statuea de

marmură a unui cetăţean din Tomi (Constanţa), secolul II.până la al III-lea, In dreapta, un foarte frumos relief demarmură dela Silistra. Jur împrejur, numeroase monumentefunerare cu inscripţii şi statui din viaţa greco-romană aDobrogei. Colecţiile sunt orânduite aşa că înspre stradăse găsesc mai ales monumente şi obiecte în legătură cu viaţacoloniilor greceşti dela Marea Neagră, printre care Histria.In marele dulap din mijloc, numeroase vase şi frumoasesticlării dela Tomi, găsite cu ocazia săpării silozurilor delaConstanţa. In direcţia opusă, spre curte, sunt monumentedin viaţa romană a Dobrogei, cu centrul de atracţie, monu-

E

Ştrandul Kisseleif

65



mentul dela Adam-Klisi, reprodus în miniatură şi reprezentând printr’ o metodă originală dela Adam-Klisi, pe îm păratul Traian cu adjutantul său.

In sala din dreapta intrării — către stradă — consacratăHistriei, sunt două mari fotografii înfăţişând starea cetăţii, înainte şi după săpăturile executate în 1914 de V.Pârvan.

Deosebit de interesante sunt, în dulapul din centru, maimulte figurine de lut ars ale zeiţei Afrodita (sec. VI. a Hr.),şi frumoase vase rodo-ionice din cuprinsul aceleiaşi civi-

lizaţiuni. Lângă sala Histria — spre stradă — se află expuse o serie de monumente vechi creştine, dintre care celmai de seamă este altarul de forma unei mese cu două picioare şi o inscripţie greacă din veacul al IV-lea.

Sala din fată cuprinde aproape exclusiv ceramică şi lu-cruci greceşti din colecţiile G-ralului Mavros, al cărui portretşi inscripţie de pomenire sunt aşezate la loc de frunte.

De observat, în dulapurile de perete, diferite reliefe aleEroului călăreţ sau Eroul Domn, altele ale zeului Mithras,zeul soarelui şi al luminii. Vitrina din mijloc cuprindemulte bronzuri, unele sigur romane. Printre acestea deobservat: o mască, o frumoasă cască traco-iliriană, găsităîn judeţul Râmnic, pe Valea Oltului (veacul al V II . şiVl-lea înainte de Hr.).

Printre pietrele cu inscripţii, de remarcat, mai ales (însala cu mulajul monumentului dela Adam-Klisi) una, cufrumoase litere, din vremea lui Antoniu cel Pios (138—161),găsită la Silistra.

Monumentul dela Adam-Klisi este monumentul cel maide seamă al latin ităţii din Europa sud-estică. A fost rid icat de către împăratul Traian în anul 108—109 şi închinatzeului Marte, răzbunătorul (Mars Ultor), în amintirea victoriei asupra Dacilor. Avea o înălţime de aproape 39 m,situat în preajma cetăţii din vale, Trapaeum Trajani. Săpăturile întreprinse de Gr. G. Tocilescu şi G-. Murnu aufost descrise de V. Pârvan.

In sala dintre Lapidarul cu vitraj şi intrare, se află în

curs de aşezare şi catalogare colecţiile numismatice şi me-dalistice ale muzeului (monete imperiale romane, monetebizantine de aur, etc.).

In etajul de sus sunt instalate colecţiile preistorice, începând cu unele cari reprezintă paleoliticul şi încheindcronologiceşte cu copia galvanoplastică a tezaurului delaPetroasa. Orientarea: dela scară în stânga şi apoi delastânga spre dreapta.

Trecem întâi prin două săliţe de legătură, cu două marihărţi arheologice, executate în 1928 şi 1929 precum şi fotografii documentare: Cetatea dacă dela Costeşti (Hunedoara).

In prima sală din stânga sunt grupate colecţiile mai

vechi ale Muzeului: colecţia Mansfeld Biillner (1886), obiectetipice din Danemarca, colecţiile N. Beldiceanu (un mareşi frumos vas dela Cucuteni), şi Gr. Tocilescu (Hinog, înfaţa cetăţii Axiopolis). Sala următoare ca şi celelalte, cuprind în cea mai mare parte, o selecţiune de materiale rezultate din descoperirile mai noi ale muzeului, cu multepiese unice. In sala primă şi cea mai mare, splendideexemplare reprezentând două civilizaţii succesive: Fedele-şeni (Roman, asemenea aceleia dela Cucuteni, Iaşi); înpartea cealaltă Glina (Ilfov).

Sunt obiecte paleolitice (pl. I. şi II.: Basarabia de Nord-Est) şi neo- şi eneolitice, până în mileniul II. înainte deHr. (pl. I I I .—LIV .). Localităţile reprezentate din Munte-

66



l i i i

:

w

HIM:

■ M m :

Th. Palladi: Portret

nia, Moldova şi Oltenia: Sultana, Grumelniţa, Căscioarele,Bonţeşti, Ruginoasa, Drăguşeni, Boian, Vădastra (MăguraFetelor), Ostrovul Corbului, Băeşti-Aldeni, Fedeleşeni. Utilajul ' civilizaţie i acestor timpuri este aproape complet.

Sala următoare cuprinde mai ales obiecte din epoca zisă

de bronz (mileniul al II-lea a. Hr.), în frunte cu depozitulde bronz dela Drajna de jos şi obiectele dela Predeal şiSinaia. De remarcat deasemenea splendidele obiecte depodoabă de bronz din Moldova. Vitr inele de perete conţinexemplare de ceramică ceva mai veche sau aparţinând aceloraşi timpuri (Sărata Monteoru).

Intr’un dulap e expusă ceramica negricioasă cu ornamentare grafitată dintr’o epocă mai nouă barbară (Ciolăneştiidin Deal). In vitrajul din stânga, spre stradă, s’au păstratpentru însemnătatea lor caracteristică, comparativă, mumiabine conservată a unui preot şi arhitect din Theba şi sarcofagul său împodobit cu o frumoasă inscripţie (dinastiaXXI ) .



Sala mai mică, după sala epocei de bronz, e destinatăspecial antichităţilor scitice şi medievale. An tich ităţilescitice sunt reprezentate prin Casca de aur din Prahova şiantichităţile mormântului scitic, cu obiecte de argint şi aur,dela Hagighiol (lud. Tulcea), descoperite şi obţinute prinsăpături (1931). Tot a ici, în tr’ o vitrină separată, se voraşeza obiectele tezaurului scit dela Craiova, cumpărat deGermani în timpul războiului şi restituit în cea mai mareparte. Cazanul scit ic din colţ e dela Scorţaru (B răila).Ligheanul greco-scitic din pupitrul de perete (a se observa

caracteristicile capete în formă de sileni ale torţilor) e delaBălănoaea (Vlaşca). A lte obiecte scitice pe poliţa din v itrina de perete: Crupa de bronz Anaitis, zeiţă iraniană,dela Năeni (Buzău), vârfuri de stâlpi de baldachin, alăturide planşa cu vârfuri de săgeţi de bronz din mormântul scitic dela Iîagighiol.

In faţă, în pupitrul şi. vitrinele de perete, sunt reproducerile pieselor tezaurului dela Petroasa („Cloşca cu pui*')»descoperite în 1837, în judeţul Buzău, într’o carieră depiatră. Din 22 de bucăţi, câte s’au găsit, au fost dosite 10şi nu li s’ a mai dat de urmă. Piesele rămase cântărescaproape 19 kg aur. Reprezintă obiecte de podoabă şi decult din epoca Goţilor (veacul al IV-lea d. Hr.).

Prin sala centrală cu vitrine de perete, cuprinzând siobiecte preistorice, ajungem la ultima sală, cu bogatelecolecţii dela Poiana, pe malul Şiretului (Tecuci), identificată cu Piroboridava antică. In aceeaşi sală, în vitrineleşi dulapul de perete din stânga: obiectele şi frumoase sabieceltică dela Gruia (Mehedinţi), precum şi candelabrul cutrei ramuri şi lanţul de atârnat dela Piscul Crăşani (Ialomiţa).

Revenim pe Calea Victoriei, unde la Nr, 125 seaflă Academia Română*

Este întâia instituţie culturală înfiinţată la 1866 pentru

toţi Românii din toate provinciile, sub numele de Societatea Academică Română, cu reşedinţa în Bucureşti. A fostcompusă la început din 21 membri numiţi de guvern: 3 moldoveni; 4 munteni; 3 ardeleni; 3 basarabeni; 2 bănăţeni;2 maramureşeni; 2 bucovineni şi 2 macedoneni.

A funcţionat în Palatul Universităţii până la 1892. La 1879a fost declarată prin lege Institut Naţional, apoi organizatăeu 36 membri activi în trei secţii: 1. literară şi filologică;2. istorică; 3. ştiin ţifică, având o subvenţie anuală de30.000 Lei. La 1896 Statul (Cabinetul Sturdza—Poni), i-a datlocalul şi terenurile unde se află acum.

Academia ţine şedinţe ordinare în fiecare Vineri, celemai multe publice, şedinţe generale anuale la 13—30 Mai

cu toţi membrii activi, pentru decernarea premiilor literare şi ştiinţifice, cum şi pentru alegerea noilor membri.Are 60 membri corespondenţi români; 35 străini; 94 onorariromâni şi străini. Academia întreţine, cu ajutorul Statului, cea mai bogată bibliotecă din ţară, de circa 300.000 volume; importantă mai ales pentru istoria, limba şi literatura românească şi a popoarelor minoritare din ţară, precum şi a celor vecine. Biblioteca este împărţită în următoarele colecţii: cărţi tipărite; publicaţii periodice; cărţivechi româneşti (1560—1830); manuscripte şi documente istorice; autografe moderne; cabinet de stampe cu portrete;hărţi geografice; cabinet de numismatică antică şi naţională.

68



Academia a construit, dintr’o donaţiune pioasă, Funda-ţiunea Ioan Dalles (B-dul Brătianu 12), cu săli de conferinţe, concerte, cinematograf cultural, expoziţii de artă,pictură, sculptură şi industrii artistice: covoare, broderii,etc.

La Nr. 175, pe Calea Victoriei este Palatul Ministerului de Industrie şi Comerţ, instalat învechea casă a boierului Vernescu. Apoi ajungem

la întretăierea căii Victoriei cu Str. G-ral Mânu,care duce spre Gara de Nord.Mai departe, Calea Victoriei încetează de a mai

fi o stradă comercială, căpătând un aspect mailiniştit, eu vile, grădini şi palate impunătoare,dintre cari cele mai de seamă sunt: Palatul Can-tacuzino (Preşedinţia Consiliului de Miniştri), înstil baroc, având o luxoasă sală de recepţii; Palatul Reginei Elisabeta a Greciei, clădire simplă,plină de g*ust, precedată de o minunată grădină.

Calea Victoriei se sfârşeşte în Piaţa Victorieidin care pornesc — ca nişte raze — opt străzi, şianume: B-dul Lascar Catargiu (înspre Sud-Est),Şoseaua Bonaparte — în colţul căreia se află Pa-

^ latul Sturdza (Ministerul de Externe) — Şoseaua JTianu — Şoseaua Kisseleff — şi B-dul Col. MihailGhica (înspre Nord-Nord-Est), B-dul Basarab

J. Al. Steriadi: Casă veche boierească

69



(Vest), Str. Buzeşti în colţul căreia se afla frumoasa clădire în stil românesc a Palatului Funcţionarilor Publici, şi Calea Victoriei,

O străduţă îngusta — Str. Paris — duce în Parcul Bonaparte.

Aleea Kisseleff (continuată apoi de ŞoseauaKisseleff), pcartă numele generalului rus care, înanii 1829—1835, a fost guvernator pe vremea ocu-paţiunii ruseşti, şi în această calitate a contribuitla îmfrumuseţarea oraşului.

La începutul şoselei, pe dreapta, este un Monument închinat profesorilor căzuţi în marele răz-boiu, iar pe stânga Muzeul de Istorie Naturală.

^ Deschis în fiecare Joia între orele 11—15, Dumineca şisărbătorile între orele 10—16, Pentru şcoli, sub conducereaprofesorilor e deschis Miercurea şi Vinerea dela 14—16. —Intrarea liberă.

Primul muzeu de istorie naturală a fost întemeiat în anul1838 de Domnitorul Alexandru Ghica şi avea la început o

o secţie zoologică, una anatomică şi una mineralogică, funcţionând ca anexă a spitalului Colţea până în anul 1885, cândun incendiu a distrus aproape complet colecţiile.

Muzeul cel nou a fost alcătuit de savantul profesor Dr.Grigore Antipa, care e şi azi director. Actua lul local s’ainaugurat în anul 1908,

Clădirea cuprinde 23 săli şi numeroase încăperi pentrucolecţii ştiinţifice, laboratorii şi biblioteca de specialitate.Interesant este sistemul original de aranjare al muzeului,după principiile d-rului Antipa, cari au fost apoi adoptate şide alte muzee din Europa: pe lângă colecţiile sistematizateale tuturor speciilor din istoria naturală, muzeul are şi oserie de diorame ce reprezintă fauna României, în toate

varietăţile sale. Muzeul posedă, în plus, o colecţie ş tiinţifică şi una de copii, precum şi. un laborator modern, foartebine utilat, pentru experienţele ştiinţifice. Prin tre cele maide seamă piese ale colecţiunii, cităm: scheletul unui di.no-theriu, găsit la Mânzaţi, o focă, un grup de gorile, un okapi,un glytodon şi un ichtyosaur feminin cu embrioane. Colecţia ichtyologică cuprinde materialul adunat de Dr. Antipapentru lucrarea sa fundamentală: Fauna ichtyologică a României.

Muzeul de Istorie Naturală e frecventat anual de circa500.000 vizitatori, atingând din 1908 şi până în 1932 cifra de10 milioane de vizitatori.

Lângă Muzeul de Istorie Naturală, pe aeeeaşilatură a şoselei, se află Muzeul de Artă NaţionalăCarol I. (Şoseaua Kiseleff Nr. 3. Director: Prof.Al. Tzigara Samur caş.)

Muzeul a fost înfiinţat în 1906 şi adăpostit, la început,în fosta monetărie a Statului. In 1912 s’au pus temeliileactualului local, rămas neterminat din cauza războiului.Conform actului de întemeiere, subscris de cei trei regi aiţării, „acest Muzeu Naţional este menit să întrunească colecţiile de artă acum răzleţite, spre a lăsa generaţiilor viitoare o oglindă desăvârşită a întreg tezaurului artistic din

70





Biserica Zlătari

cuprinsul pământului românesc, începând cu vârsta preistorică şi până în zilele noastre“ .

In aşteptarea săvârşirii clădirei, spre realizarea scopului

arătat, s’au orânduit, în 1931, în aripa sudică a palatului,singura acoperită, trei secţiuni provizorii ale muzeului, încare sunt expuse numai o parte din bogatele colecţii de artăpopulară, şi anume:1. Secţiunea ceramică, cuprinde olăria din ţară, începând

cu epoca preistorică şi până azi — adică aproximativ5000 de ani — arătând marea asemănare a motivelor decorative de azi cu cele mai străbune. De remarcat e ceramica din vremea lui Ştefan cel Mare, precum şi specimene frumoase de olărie săsească.

2. In secţiunea lemnului, s’a expus casa lui Antonie Mogoş(Ceaura - Gorj), din 1375 — 1879. Splendidele coloane şi

72



sculpturi ale casei, precum şi numeroasele exemplare destâlpi din diferite epoci şi localităţi, evidenţiază importanţa lucrărilor în lemn ale ţăranului român din întregcuprinsul ţării. Porţi şi uşi admirabil sculptate, troiţemonumentale dintr’un singur trunchiu de stejar, tr-onuriîn stiluri diferite, arată marea varietate a acestei îndeletnic iri artistice ţărăneşti. In vitrine sunt expuse furciîncrustate, instrumente de muzică — între cari şi legendarul fluieraş de os — şi alte obiecte de lemn ale gospodăriei rurale.

3. Secţiunea ţesăturilor înfăţişează specimene de preţ descoarţe, expuse în raport cu provinciile ţării, precum şinumeroase costume femeieşti şi bărbăteşti, din diferiteţinuturi româneşti.

Felul original şi atât de reuşit al expunerii obiectelor,a atras laudele specialiştilor străini, cari au clasat muzeulprintre cele dintâi instituţii similare din Europa.

La parter şi subsol sunt depozitate colecţiile ce aşteaptăterminarea localului, spre a fi expuse publicului, fiind deocamdată accesibile numai cercetătorilor specialişti.

Muzeul poate fi vizitat regulat, în zilele de sărbătoare,precum şi în fiecare Joia şi Dumineca între orele 10—13 şi14—16; iar la cerere motivată în orice altă zi.

Peste drum de Muzeul de Artă Naţională esteInstitutul Geologic (arh. P. Antonescu). Se poatevizita cu învoire specială.

Când ajungem la rondul I, avem la stânga Salonul oficial, un pavilion clădit de arhitectulDuiliu Marcu, pentru a servi cu sală de expoziţieoficială. In mijlocul peluzei din faţa pavilionuluie o statue a sculptorului Jalea, iar ceva mai departe bustul marelui scriitor şi tribun Barbu

Ştefăneseu Delavrancea.De aci şi până la „Bufet“, nu sunt decât pajiştipentru jocul copiilor, alee pentru pietoni, pro-văzute cu scaune şi bănci, boschete şi cărări pentru călăreţi şi ciclişti.

„Bufetul“ este un pavilion în stil românesc, fă-'cut de arhitectul Mincu. Are o grădină-restau-rant, foarte populară, unde cântă în timpul veriimuzica militară. Peste drum de bufet, pe Str.Mincu e Sanatoriul Sf. Elisabeta.

Str. Mincu duce pe dreapta până în Şoseaua Jianu de unde începe Parcul Filipeseu, un cartierde vile boiereşti (vila Brâncoveanu, Cantacuzino,etc.)<

Spre stânga, Str. Mincu se întinde până laB-dul Col. Miha.il Ghica, In această parte, se aflăSanatoriul Dr. Antoniu, în dosul căruia începeParcul Delavrancea, un alt cartier de vile moderne.

Mai departe, pe Şoseaua Kisseleff, călătorul în-



tâlneşte, pe dreapta, Palatul M. S* Elena şi pestedrum Muzeul Toma Stelian, deschis Martia şi

Joia, Dumineca şi în zilele de sărbătoare, în afarăde lunile Iulie şi August, între orele 10—13 şi15— IVI 2. Grupele de şcolari însoţite de un profesor, pot vizita muzeul gratuit, cu condiţia de ase anunţa din vreme. (Două-trei zile înainte.)

Muzeul este instalat în casa lui Toma Stelian, profesor

universitar, jurisconsult şi om politic, lăsată Statului lamoartea sa (1925).Muzeul cuprinde o secţie de pictură şi sculptură, o secţie

de artă grafică, cum şi obiecte de artă aplicată. Pr intrelucrările pictorilor români se remarcă: douăzeci de pânzede Grigorescu; patrusprezece pânze de Andreescu (cea maiimportantă colecţie de acest pictor, din ţară); 'Aman, Tătă-rescu, Lecca, Mişu Popp, Luehian (o serie destul de importantă), Pallady, Ştefan Popescu, Marius Bunescu, Iser, I.Steriad i, G. Petraşcu, Tonitza, D. Ghiaţă, etc. Operele pictorilor străini sunt mai puţin numeroase. Se găsesc, totuşi,lucrări de Fantin-Latour, Bovy, Constable, Bicard, Le Wa-roquier, Adrienne Jouclard, Aman-Jean, etc.

In secţia grafică sunt expuse 60 de desenuri de Grigorescu, acuarele de Szatmary şi de Aman; un număr însemnat de desenuri de artişti români şi străini, printre cariun desen de Rembrandt, altele de Delacroix, Forain, De-camps, Louise Herrien, Hervier, Puvis de Chavannes, etc.Gravurile în aquaforte, în litografie ori în lemn, printrecare opere de mari artişti: Diirer, Piranesi, Canaletto, Dau-mier, Corot, Meryon, sunt arătate publicului în expoziţiitemporare.

Muzeul are si o colecţiune de obiecte din extremul

Casa de Depuneri

74



Orient, mai ales japoneze, de importantă inegală, printrecari o frumoasă statue a lui Buda.

In genere, în luna Noemvrie a fiecărui an, muzeul organizează expoziţii occidentale.

Lângă Muzeul Toma Stelian este vestitul restaurant „Eldorado" şi peste drum vechea grădină-restaurant „Flora”.

La Areul de triumf se termină prima parte aşoselei. Pe stânga, încunjurat de un gard de ciment, este Parcul Sportiv al Uniunei Federaţiilorde Sport din România şi apoi, în continuare,Ştrandul*

La capătul ale ei ce desparte Parcul U. F. S. R.de ştrand, se află Academia de înalte Studii Agronomice şi apoi, puţin mai departe, Şcoala de Horticultura.

Academia de înalte Studii Agronomice — denumită pânăîn anul 1929 „Şcoala de Agr icultu ră ' ‘ — una din cele maivechi instituţii culturale din ţară — a fost înfiinţată la 1853

de Ştirbei Vodă, sub numele de Institutul de Agriculturădela Pantelimon. In 1869, şcoala a fost instalată în actualulei local.

Academia de înalte Studii Agronomice are în prezent16 profesori, 5 conferenţiari, 430 de studenţi, un cămin modern pentru studenţi, o fermă model la Băneasa, o vie şi opepinieră model în jud. Buzău.

La rondul al treilea, am ajuns la HipodromulBăneasa. (Curse de autobus, dela Piaţa Brătianu:15 Lei, taxi 54 Lei. Intrarea la tribună 100 Lei;programul 10 Lei.)

Cursele de galop dela Băneasa atrag în fiecare Joia şiDumineca numeroşi amatori. In sezonul de prim ăvară şitoamnă, tribunele hipodromului sunt locul de întâlnire alsocietăţii elegante bueureştene. Când se aleargă, prem iilemai de seamă, ca „D erby “ -ul, premiul „Jockey-Club“ , etc.,hipodromul oferă un spectacol extrem de pitoresc şi animat, foarte preţuit de mondeni.

Dela Hipodrom se poate vedea turnul subţire,cu lămpi colorate, şi pilonii Postului de Radio, instalat aproape de Otopeni.

Pentru acei, cari se plimbă cu automobilul, Vila

Minovici — în stil românesc — este un loc depopas. In faţa Vile i Minovici este „Country-Club“,una din cele mai elegante societăţi sportive, frecventată de corpul diplomatic (golf, tennis).

Şoseaua continuă; trecând linia drumului defier, coteşte în faţa lacului Făneasa pentru a mergepe la Aeroportul Civil şi Militar dela Băneasa, şise îndreaptă spre parcul natural Snagov şi sprePloieşti.



Biserica Stavropoleos

f) Dela Cercul Militar la Piaţa Senatului,

Revenim la punctul nostru «de plecare, dela începutul acestor itinerarii, adică în faţa CerculuiMilitar, spre a vizita partea de jos a căii Victoriei, până în Piaţa Senatului.

Peste drum de Librăria Alcalay, instalată înclădirea hotelului Boulevard, o stradelă duce laBiserica Doamnei, clădită în anul 1683 de ŞerbanCantacuzino. Biserica are un portal cu minunatesculpturi în lemn.

Lângă Hotelul Boulevard, la Nr. 25 pe CaleaVictoriei, este palatul clădit de Şerban Cantacuzino în anul 1678, în care se afla, înainte de răz-boiu Legat iunea rusească.

Aici au avut loc consfătuirile lui Şerban Cantacuzino

cu trimişii ţărilor din Apus, pentru stabilirea unui plande luptă contra Turcilor.

Peste drum se deschide Str. Doamnei. In colţ,biroul de voiaj „Europa". Pe celalalt trotoar, Palatul Băncii Marmorosch-Blank, clădit de arhitecţii P. Antonescu şi St. Saligny. In Str. Doamnei începe cartierul băncilor.

In inima cartierului bancar ajungem, însă, cândtrecem din Calea Victoriei în Str. Lipscani, după

76



ce am lăsat în urma noastră Palatul Prefecturiide Politie. Strada Lipscani, una din cele maivechi artere comerciale ale oraşului, întretaieCalea Victoriei în faţa clădirii impozante a Librăriei Socec» unde se află şi sucursala magazinului„Galeries Lafiayette“ din Paris (pe terasă: Cofetărie şi orchestră).

Urmând pe Str. Lipscani, la stânga, ajungem îndată înfata palatului Băncii Chrissoveloni, (proprietatea BănciiNaţionale a României), clădit în stilul Renaşterii florentine, după planurile arhitecţilor M. Cantacuzino şi A. Smie-digen, în anii 1925-—1928.

Hall-ul, întreg de marmură, sala ghişeelor şi scara largă,sunt concepute în stilul Renaşterii italiene, combinată cuelemente din stilu l brâncovenesc. Lespezile din hali, mesele şi băncile de marmură din sala ghişeelor, îţi dau impresia că te a fli într ’un palat florentin. Sala de şedinţenu se poate vizita decât cu o permisiune specială.

Peste drum de palatul Băncii Chrissoveloni, clădirea masivă a Băncii de Scont, având la parter o sucursală a agen

ţiei de voiaj „Wagons-Lits-Cook“ . Apoi, Palatul BănciiNaţionale (clădit după planurile arhitecţilor Cassien Ber-nard şi Galleron), având în colţul din spre Str. EugeniuCarada, statuia lui Eugeniu Carada. Cartierul bănciloreste compus din tre i străzi paralele: Str. Doamnei, Str.Lipscani şi Str. Stavropoleos, care începe dela Poştă şi finepână la Banca de Credit Komân, împreună cu Str. Smârdan, care le străbate şi unde se află Banca Românească,Banca Comercială Română, etc. Bursa este situată la întretăierea străzii Smârdan cu Str. Doamnei, iar în palatul ei,cu trei faţade, este instalată şi Camera de Industrie şi Comerţ, Str. Lipscani se termină la Piaţa Sf. Gheorghe.

Revenim la Calea Victoriei. Pe stânga este Biserica Zlătari, clădită de Matei Basarab în veaculal XVII-lea, în stil bizantin, în cărămidă aparentăşi încun jurată de o grădină. (Picturi murale de

Tătărescu.) Peste drum se vede Grand Hotel-ul,în dosul căruia — în mijlocul unei piatete — seaflă un pavilion al anticarilor şi apoi clădireaVămii Centrale.

Lângă Biserica Zlătari se ridică Palatul Poştelor. O scară largă de peste 20 de metri, cu nouă

coloane ionice, formează faţada principală. Palatul Poştelor a fost zidit la sfârşitul veaculuitrecut, după planurile arhitectului Săvulescu.

Peste drum, Palatul Casei de Depuneri şi C011-semnatiuni. IJn popas mai lung se cuvine de făcut în vecinătatea Palatului Poştelor, la BisericaStavropoleos (Str. Stavropoleos).

Biserica Stavropoleos, cu arcadele sale înflorate, coloanele pline de graţie, şi picturile murale ale faţadei, înseamnă cu adevărat o apariţie de reală frumuseţe artistică.

77



Medalioanele, adâncite în zid şi pictate, sunt încunjuratede ghirlande de piatră, au ca motiv decorativ floarea soarelui, caracteristică pentru stilul brâneovenesc. Pridvoru leste susţinut de 6 coloane. De o valoare deosebită suntsculpturile în lemn, ce împodobesc portalul şi reprezintăsoarele, luna şi pe arhanghelii Mihail şi Gavril.

Deasupra portalului sunt, deasemeni picturi murale, cade altfel în orice colţişor al acestei biserici. Cupola octo-gonală, având opt ferestre înguse şi o cornişe, după ce sedărâmase în 1841, a fost refăcută de arhitectul Mincu, la

sfârşitul veacului trecut.Curtea interioară — cu o galerie de arcade — a fostadăugată tot de arhitectul Mincu.

Ultima stradă mai importantă, ce întretaieCalea Victoriei, este Str. Carol, care tine până lamalul Dâmbovitei.

Palatul Agricola-Fonciera, Societate de Asigurări

78



Pe Str. Carol, în apropiere de Piaţa Sf. Anton (Piaţa deflori), era odinioară vechea Curte Domnească, fostul Palatal Domnitorilor. Azi , din palatul distrus de incendiu şi decutremurul din 1802 n’a mai rămas decât Biserica CurteaVeche, clădită de Mircea cel Bătrân, la începutul veaculuial XV-lea.

Ultima porţiune a căii Victoriei coboară sprePiaţa Senatului. Pe stânga palatele societăţilorde asigurare „Adriatica" şi „Agricola-Fonciera^,iar pe celalalt mal al Dâmboviţei: Teatrul „ReginaMaria‘\

B. Bulevarde şi şosele.Bulevardele largi, ce străbat oraşul în toate sen

surile, au fost construite conform principiilor deurbanistică modernă, fapt care pune într’o preţioasă lumină străduinţele pentru cât mai rapida

desvoltare a Bucureştilor. Bulevardele interioareau ajuns, în scurtă vreme, cele mai frumoase artere ale capitalei.

a) Bulevardul Brătianu, Take Ionescu şiLascar Catargiu.

Lângă Universitate, în mijlocul pieţii I. C. Brătianu, se ridică statuea lui Ion C. Brătianu, unuldintre fruntaşii politici oare au contribuit la consolidarea României (1821—1891). Piaţa I. O, Bră

tianu e, la anumite ore ale zilei, unul din celemai animate centre de circulaţie.Spre Nord e statuea marelui bărbat de stat, se

deschide, larg şi impozant, cu o perspectivă remarcabilă bulevardul care-i poartă numele: I. C,Brătianu. In spre Sud, este Str. Coltei, cu clădirivechi, înegrite de vreme, iar spre Apus şi Răsăritse desfăşoară B-dul Regele Carol I. Planul de înfrumuseţare al oraşului, în curs de executare,prevede lărgirea străzii Colţea, ca o continuare aB-dului Brătianu.

Pe stânga străzii Colţea este Spitalul Coltei. In curteaspitalului, Biserica Colţei (din veacul al XVII-lea), una dincele mai de seamă biserici ale Bucureştiului. Are un minunat portal de pe vremea lui Brâncoveanu, coloane frumos împodobite şi vechi pietre funerare. Tot în curteaspitalului se păstrează statuea Spătarului Constantin Cantacuzino, întemeietorul acestui aşezământ. In locul unde seaflă astăzi spitalul, se ridica odinioară Turnul Colţei, construit de soldaţii regelui Carol al XII-lea al Suediei, refugiaţi aci după înfrângerea suferită la Poltava. TurnulColţei a fost dărâmat în anul 1808.

79



Piaţa Arhivelor

Peste drum de spitalul Colţei, se poate vizita PalatulSutzu. Str. Coltei se sfârşeşte în Piaţa Sf. Gheorghe, înapropierea căreia se află Biserica Sf. Gheorghe, clădită înanul 1670 de Constantin Brâncoveanu şi încunjurată de ogrădină publică. Din vechile podoabe n’a mai rămas decât

o bordură de ghirlande sus, de-a-lungul zidurilor. In biserica Sf. Gheorghe e mormântul lui Constantin Brâncoveanu, ucis de Turci, în anul 1714, la Constantinopole,Piatra de pe mormânt n’are niciun nume, dar mormântulse poate recunoaşte după inscripţia de pe candela de argint de deasupra.

Partea stângă a B-dnlni Brătianu până la Str.Biserica Enei, este ocupată de clădirea Universităţii, în faţa căreia se găseşte Arena „Colosseuni‘\In colţul străzii Biserica Enei se ridică Palatul

80



Şeoalei de Arhitectură şi la sfârşitul ei se aflăBiserica Albanezilor. Peste drum de Şcoala de A rhitectură, ascunsă între alte clădiri, se zăreşteturla Bisericei Enei (veacul al XVIII-lea).

Urmând B-dul Brătianu, ajungem la Str. Regală, care se deschide spre stânga, ducând pânăîn în Str. R. Po in oare.

In faţa străzii Regale, pe partea dreaptă a bulevardului, la Nr. 18, sunt sălile de expoziţii şi conferinţe ale Fundaţiei I. Dalies. Puţin mai sus, pestânga bulevardului, este Şcoala Superioară deRăzboiu şi, în faţa ei, în mijlocul unui „scj.uare“,este o piatră comemorativă, aşezată pe locui undefusese odinioară Casa lui I. C. Brătianu. Ea poartăaceastă inscripţie:

,,Aici a fost casa în care a trăit Ion C. Brătianu', întemeietorul independenţei şi regatului român şi Ion I.O. Brătianu, făuritorul unirii tuturor Românilor.“

Mergând mai departe, depăşim străzile Wilsonşi C. A. Rosetti, cari duc la Fundaţia Carol L, şipe care l-am înfăţişat când am trecut prin PiaţaPalatului Regal.

Dela întretăierea cu Str. C. A. Rosetti, B-dulBrătianu continuă sub numele de B-dul Take Io-nescu. Pe stânga e clădirea „Lido“, cu un basineu valuri, restaurant şi bar.

Peste drum, Garajul „Ciclop‘\ o clădire eu 6 e-

taje; apoi construcţia modernă a Palatului Societăţii Asigurarea Ţărănească, una din cele mai frumoase exemplare de arhitectură modernă din Bucureşti (arh. Creangă), cu cea mai încăpătoare şimodernă sală de cinematograf: „Aro‘\

Aci, B-dul Take Io ne seu este străbătut de Str.D. A. Sturdza. In colţul din stânga între Str. Anas-tase Simu şi Str. D. A. Sturdza se află MuzeulSimu. Deschis Joia şi Dumineca dela 9—13 vara;dela 10—13 iarna; pentru şcoli mai este deschis şi Joia după masă, prin B-dul Take Ioneseu. Muzeulposedă încă dela înfiinţare un catalog redactat defondator şi de Th. Cornel. Director: pictor Ma-rius Bunescu. Intrarea liberă.

întemeiat de Anastase Simu. Inaugurat în anul 1910 şidonat naţiunei în anul 1927, împreună cu cele 1182 operede pictură, sculptură, desen şi gravură, a căror colecţionare Simu a început-o înainte de 1900. Ideea fondatoruluia fost de a înzestra patrimoniul naţional cu o instituţiede artă şi a contribui la educaţia artistică a tinerelor generaţii. Lumina sălilor a fost studiată după toate cerin

81



ţele de muzeologie modernă, iar lucrările sunt aranjate peşcoale.

La intrarea principală, sub peristil şi pe rampe, se află:Statuile în bronz: „Ţăranul" de Dalou (un alt exemplarfiind la ,,Louvre“ ); „Bacantul“ de Sommer; „Napolitanulcu scoica“ de Carpeaux; „Mercur “ după Gianbologna; „Ba-cantul“ de Spaethe. etc.

Sala I. (Romană), cu motive arhitecturale de decoraţiedin palatul lui Diocleţian din Spalato, conţine: Eeproduceriîn bronz, marmură, majolică şi platru din Assiria, Fenicia,Egip t, Grecia, Italia, etc. Apoi: Bustul lui A. Simu deBourdelle, Heracles de Bourdelle, bustul în bronz al luiNietzsche de Max Klinger, Torso ,,Simu“ , granit egipteanstudiat şi întitulat astfel de marele egiptolog german Roeder. Sculpturi după: Ghiberti, Donatello, Della Robbia,Michel Angelo, Benvenuto Celini, Bernini, Jean Gouyon,Houdon, Rude, Stoss Veit, Peter Vischer, Alonso Cano, şialţii precum şi măştile: Ducele de Reichstadt, Victor Hugoşi Mihail Kogălniceanu.

Sala II. (Românească), cu elemente decorative din ornamentaţia mănăstirii Curtea de Argeş, cuprinde: 22 tablouride Grigorescu, 9 de Luchian, 7 de Andreescu, 3 de Aman;apoi diferite tablouri, desene şi gravuri de: Alexandrescu,Alpar, Aricescu, Artachino, Baltazar, Bardassare, Basarab,

Băncilă, Buicliu, Bulgaraş, Bunescu, Costin Petrescu, Cu-ţescxi-Storck, Dan, Georgescu, Gropeanu, Hărlescu, Henţia,loanid, Iser, Kimon Loghi, Lecca, Macedonski, Maniu Ro-dica, Mărculescu, Marinescu, Mendel, MihaiLescu (3), MireaGeorge, Murnu, Miitzner, Negulici, Obedeanu (3), Palladi,Panaiteanu (9), Petraşcu. Poenaru, Popea Elena, PopescuŞtefan, Ressu, Rosenthal, Sanielevici, Satmary, Schweitzer-Cumpănă, Serafim, SoareMacedonski, Stăncescu,Stănescu Stahi, Steriade,Steurer, Stoenescu, Stoica,Strâmbu, Tătărescu, Tei-şanu, Teodor eseu - Sion, Tintoreanu, Tincu, Ver-mont, Verona, Voinescu,Valenstein. Multe desenede: N. Grigorescu, Luchian, Gabriel Popescu,Henţia şi alţii. Sculpturi în bronz, marmură,lemn şi ceară, de: Brân-cuşi, Cristescu, Dimitriu,Dobrescu, Gănescu, Georgescu Ion, Han, Iordă-nescu. Liciu, Marin Fi-lip, Mirea D., Măţăuanu,Medrea, Paciurea, Seve-

rin, Spaethe, StorckFritz, Tudor G. şi alţii.Sala III. (Renaşterea),

cu motive ornamenteledin sălile Rubens şi A-pollo (Louvre), precum şidin Palazzo Vechio (Florenţa), este consacratăpicturii, sculpturii, desenului şi gravurii franceze şi italiene: Ad ler,Aman - Jean, Anque-

82



bin, Bail, Barbey, Baude, Belly, Beroud, Besuard, Biloul,Blancbe Jacgues, Boucher (şcoala), Boudin, Bouguereau,Brion, Cais, Caro-Delvaille, Carriere, Charlot, Cheret (2),Claude Monet, Cottet, Courbet, Courtois, Dagnac-Riviere,Dauchez (2), Daumier, Decamps, Diaz, Fouace, Gallier-Boissiere, Gericault, Gervex (5), Gourdault, Guignet, Guil-lon (2), Henri Martin, Hofbauer (2), Humbert Ferd., Jae-ques Charles, Larosche A. (2), Jean-Paul Laurens, Laurens,Laurens P „ Lanrent Luc., Lebourg, Le Gout-Gerard, Lenoir,Lepine, Leroele H. Levy, Lucien Simon, Marilhat, Menard,

Mileendeau, Millet, Montchablon, Monticelli, Pastour, Pis-saro, Raffael li, Renoir (4), Ribot, Ricard (2), Roger,Rousseau Tb., Roybet, Rosier, Sabatte, Sablet, Selmy, Sig-nac, Sisley, Vignon. Desene, gravuri şi litogra fii de: Bel-lange, Bouquet (10), Delacroix, Drolling, Flers, Forain,Lenoir, Mileendeau, P ils, Pissaro, Bernard, Bonnat (3),Bourdelle, Harpignies, Navlet, Scott (2), Daumier, DoreGustave (2), Fantin-Latour (54), Callot, Chardin, Daubigny,Drevet (6), Lepere (2), Naudin Bernard, Raffaelli şi alţii.Sculpturi (bronz şi marmură) de: Bartbolome, Barye, Bernard Joseph (5), Bourdelle, Boucher, Carpeaux, Clodion,Dalou, Dubois Paul, Falguiere, Fremiet, Gardet, Rodin,Rude, Saint Marceaux, şi alţii. Ita lien i: P ictorii Miehetti,Maratta, Domenico Morelli, Giannino, Padovanino, Parmi-

gianino, Piazetta, Salvator Rosa, Zampiga, Piranesi, Bezz-nolio, Belloni, Pio Yoris, Palizzi, Petroni, Petruolo, Pra-tella , Sanchirico, şi alţ ii. Iar printre sculptori: Albano,Bugatti, Calandra, Grandi, Iollo, Rivalta, Spalmaele, Yella,şi alţii.

Sala IV. (Bizantină), cu motive arhitecturale bizantine dela Sf. Sofia din Constantinopole, cuprinde picturi, desene şigravuri de: Defrangger, Exter, Franke, Gebhardt, W. Ge-orgi, Habermann, Hagen, Henseler, Hans Thoma, FriedrichKeller, Adam Kunz, Lenbach, Pankok, Plener, Liebermann,Menzel, Piegelheim, Putz Leo, Schmutzler, Stiller, Stuhl-miiller, Walther Thor, Triibner, Scarbina, Volz, IJhde, Un-ger, Urban, Volkers, Winternitz, Werner, Diirer, Ziigel,

etc.; iar printre sculptori pe: Hirt, Klinger, Lederer, Roes-ner, Ungerer, Riemenschneider, Zadov, şi alţii.Lucrări ale pictorilor austriaci: Makart, Amerling, An-

geli, Frankenberger, Ganermann, Kerpel, Mehle, Seibold,Szuhanek, Klimt, Schmultzer, Kriehnber, etc. şi sculptorii:Barwig, Berathon, Miiller. Taubenheim, Wary, etc.

Unguri: Eisenhut, Miiller, Mella, Pentelei, Szenes, etc.Elveţieni: Agasse, Bocion, Bonnard, Calame, Castres, Di-day, Dutoit, Gardelle, Girardet, Grosclaude, Guignon, Her-mengat, Koller, Nardi, iSilvestre, Simon, Spaisseger,Writseh, Gos, Massot, Muyden, B. Vaudier, Bieler, Ravel,Vibert, Volmar (Nicolas de Flue), şi alţii; apoi 30 icoanepreţioase, între cari celebrul diptic bizantino-veneţian dinsecolul al XVI-lea.

Sala V. (Greacă), eu motive de ornamentaţii elene. Inaceastă sală se află artişti din diferite şcoli străine. Belgieni: Artan, Boom, Chotian, Gilsoul, Haas, Ians, Kaer-mans, Leemputen, Madiol. Markelbach, Mathis, Severdonk,

Taverne, Verbrugge, Baertsoen; şi sculptorii: Dupon, Ham-bresin, Jespers, Lambeau, Meunier, Mignon, Van der Sta-pen, etc.; Olandezi: Bakhuysen, Bastert, Bramer, Claesz,Garf, Koppenol, Lokhorst, Mesdag, Stutterheim, Vezschnnr,Vos, Apo i, Israels, Weisenbruch, şi alţii; Spanioli: Cortez,Fortuny, Zo, Zuloaga, Zurbaran, etc.; Norveg ien i: Diriks,Munthe, Thaulov; Suedezi: Behm, Zoru, Milles, Molin;Ruşi: Stolitza, Hansen, Werestchaghin, Antokolski; Polo-

88



„Odaliscă"

nezi: Aiduk ievici, Brandt, Hegel; Celii: Kuba şi Mucha;Englezi: Brown, Herdman, Lloyd, Perman, Clausen, Aflek,etc.; apoi Armeni, Persani, Japonezi şi Americani, printrecari celebrii sculptori: O’Connor şi Putnarn încheie preţiosul tezaur care este Muzeul Simu, după ce, sub peristilul

dela Sud şi pe rampe, mai găsim bronzuri şi marmuresemnate de Fortiny. Spalmach, Ungerer, Wary, Labenwolîşi Roesner.

Străzile Batişte şi C. A. Rosetti, pe parteadreaptă a B-dului I. C. Brătianu, duc spre Str. G.G. Cantacuzino şi Str. G-ral Lahovary, în cartierul de vile din jurul Gradinei „Icoanei".

Str. D. A. Sturdza se întretaie ou Str. Cantacuzino în fata gradinei „Icoanei", în dosul căreia

84



se afla Piaţa Cantacuzino, de unde începe liniştitul Parc „Xaanid“. In grădina „Icoanei“ ; în fatapieţei e statuea lui G. Cantacuzino.

Din Piaţa Cantacuzino, pornesc străzile Dumbrava Roşie, Polonă şi B-dul Dacia, oare alcătuiesc împreună Parcul loanid, unul din cartierelecele mai elegante ale oraşului.

Str. G-ral Eremia Grigorescu duce în Fîata

Lahovary, în mijlocul căreia se ridică statuea luiAl. Lahovary.Revenind pe B-dul Take Io nes cu, prin Str. Atena,

care porneşte din Piaţa Lahovary, ajungem înfaţa statuei lui Take Ionescu (sculptorul Dubois1931), şi apoi la Piaţa Romană. în mijlocul acesteipieţe se ridică statuea lui Laiscar Catar giu, mareom. politic român (1822—1899), operă a sculptorului Mercier (1907)

Pe dreapta, clădirea monumentală a Academiei

Comerciale face colţ cu Str. Cometa, care ducespre Parcul Bonaparte.Din Piaţa Romană pornesc, spre dreapta Str. Romană,

până în Calea Moşilor, iar de cealaltă parte a pieţii Str.Mussolini, până în Calea Victoriei. Intre B-dnl Take Io nescu şi Str. Mussolini, e Str. N. Bălcescu, începând dinPiaţa Romană şi coborând până în Str. Al. Lahovary, lângăBiserica Albă.

B-dul Lascar Catargiu e continuarea, până înPiaţa Victoriei, a B-dului Take Ionescu, având petot parcursul său numeroase case boiereşti şi vile,umbrite de şirurile de pomi ce străjuesc trotoa-rele.

b) Bulevardele Regele Carol I. şi PacheProtopopescu.

B-dul Regele Carol I. începe din faţa CerculuiMilitar, străbate PiaţaI.C. Brătianu şi se desfăşoarăapoi spre Răsărit până în Piaţa Pache Protopopes-cu. Mergând pe B-dul Regele Carol I., după Piaţa

Brătianu,vedem, pe partea dreaptă, clădirea în formăde potcoavă, în stilul Renaşterii franceze, a Ministerului de Agricultură şi Domenii, iar peste drumPalatul Societăţii petrolifere „Steaua Română",lângă care, în celalalt colţ al străzii G. Cantacuzino, e Palatul Sindicatului Ziariştilor, cu o salăde spectacole. Puţin mai departe, în colţul pietiiC. A* Rosetti, se înalţă clădirea Societăţii petrolifere „Astra Română“.

85



In mijlocul pietii C. A. Rosetti se ridică statueavestitului luptător pentru libertate, care a datnumele său pietii (1816—1885).

In coltul format cu Str. Vlasile Lascăr, dominăclădirile palatului Soc. de Asigurare „Phonix“ şial societăţii „Steaua României”.

Cele mai importante străzi, cari pornesc din Piaţa C. A.Rosetti, sunt: Str. Vasile Lascăr şi B-dul Domnitei. Primase îndreaptă spre Nord, până în Şos. Ştefan cel Mare, oprelungire a şoselei Bonaparte ce începe din Piaţa Victoriei. A c i sunt Depozitul şi Atelierele Soc. de Tramvaie,Velodromul Moto-Clubului şi, mai departe, pe Calea Fio-rească. Hipodromul ,,Floreasea“ . B-dul Domniţei coboarădin Piaţa Rosetti, tăind agitata Cale a Moşilor până în Calea Călăraşi.

Mergând mai departe pe B-dul Carol, ajungemla Casa Asigurărilor Sociale, apoi la Biserica Armenească, unde se găseşte un tablou preţios de

Basano. Din B-dul Carol se desprinde pe stângaStr. Italiană.In colţul format de aceste două străzi, se află cel mai

vechiu Institut de phisyoterapie al oraşului, complet renovat, sub conducerea Dr-ului A. Mirea, având instalaţii dehidroterapie, băi cu aburi, băi electrice, masaje, etc., precum şi un institut de radiologie şi radiografie.

Puţin mai sus, B-dul Carol se întretaie cu CaleaMoşilor, una din cele mai lungi artere ale oraşu-

Daumier: Clasa 3-a

86



lui, pornind din Str. Carol, din dosul pietii, şisfârşindu-se la „Moşi“, de unde începe ŞoseauaColentina.

Pe Calea Moşilor, în curtea casei cu Nr. 35, Biserica Sf.Gheorghe vechi, fosta Mitropolie a oraşului, clădită înanul 1467 şi restaurată de mai multe ori.

La sfârşitul căii Moşilor, la întretăierea cuSos. Ştefan cel Mare, în

cepe Târgul Moşilor, inaugurat în fiecare primăvară, vestit pentru pitorescul şi distracţiile salepopulare.

Tradiţ ia spune că„Târgul Moşilor*' s’a păstrat pentru sărbătorireaunei victorii a lui Mircea cel Bătrân contra

Turcilor (1400—1418). Dupăo altă versiune, MateiBasarab a tăiat aci capul

duşmanilor săi. înaintevreme, sărbătoarea Moşilor consta din ospăţuripopulare oferite de Domnitor. Mai târziu au început să vină saltimbanci şi lăutari, pânăîn cele din urmă TârgulMoşilor s’a desvoltat dupămodelul târgurilor dinApus: cu panorame „LunaPark" , distraetii populare, de tot felul. Vânzătorii de turtă dulce, zaharicale şicofeturi; fo togra fii 1a. minut; scamatorii şi negustorii cu

jocuri de noroc sau trageri la ţintă, îşi aşează baracelede-a-lungul trotoarelor atragând lumea şi creind un spectacol dintre cele mai eolorat.e şi pline de viaţă.

Intre Şos, Colentina şi Gara Obor, se cuprinde unul dincele mai de seamă cartiere industriale ale oraşului, cu omulţime de fabrici de mătase, de uleiuri, de mobile, mori,Ot/0

in apropiere de Târgul Moşilor, este situat târgul de viteşi grâne „Obor‘% unde dis-de-dimineaţă ţăranii din împre ju rim i îşi vând produsele.

In apropiere de Târgul Moşilor şi de Gara Obor, se aflăterenul de foot-ball al clubului „Unirea Tricolor*'.

B-dul Carol se termină, în cele din urmă, înPiaţa Pache Protopopescu: un squar având înmijloc statuea lui Pache Protopopescu, căruia i sedatoreşte deschiderea şi tăierea celor doua bulevarde (Ferdinand şi Pache).

Din Piaţa Pache Protopopescu porneşte spreNord-Est B-dul Regele Ferdinand, care duce pânăla Gara Obor; iar drept înainte continuă B-dulPache Protopopescu, având în colt, pe stânga, B5-

87



serica grecească. Prelungirea B-dului Pache Pro-topopescu ia numele de Şoseaua Iancului şi ducepână la Antrepozitele Gării Obor.

c) Continuarea B-dului Elisabeta şi B-dulIndependentei*

La începutul acestei plimbări circulare, amstrăbătut prima parte a B-dului Elisabeta, dela

Claude Monet: Carallle

88



Piaţa Rosetti

Calea Victoriei până la Cişmigiu. 0 vom continua acnm, îndreptândn-ne spre Cotroceni.

La punctul unde se sfârşeşte Cişmigiul, B-dulElisabeta se întretaie cu B-dul Schitu Măgureanu,

B-dul Schitu Măgureanu duce până în Str. Ştirbei Vodă.Din el se desprinde, spre stânga, Str. Cobălcescu, unde seaflă impunătoarea clădire a „Casei Ofiţerilor** cu un ate

lier central de confecţii, şi un frumos hotel pentru ofiţeri.D© aci, prin Str. Berzei şi Str. Buzeşti, ajungem la PiaţaVictoriei.

Din Str. Berzei se desprinde B-dul Dinieu Golescu, spreGara de Nord, până la Fabrica de bere ,,Luther“ şi cartierul ,,R. M. S. Fabrica de Tutun**.

Paralel cu B-dul Elisabeta, pornind dela începutul B-dului Schitu Măgureanu, de - a - lungulDâmbovitei, se desfăşoară B-dul Independentei,până la Cotroceni. In apropiere de Cotroceni,este Facultatea de Medicină, clădită în anul 1900,iar în curtea Facultătii, statuea Generalului Dr.Carol Davila, întemeietorul şi organizatorul acestei institutii.

Coborând B-dul Elisabeta, ajungem la noul palat al „Facultăţii de Drept“, alături de care suntterenurile cluburilor de tennis „Doherty“, „Poli-technica“ şi arena „Venus“. Peste drum de Fa-

7 89



cultatea de Drept este Subsecretariatul de Stat alAviaţiei» Trecând podul Sf. Elefterie, ajungem în noile

cartiere de vile: Parcul Regina Maria şi ParculPrincipesa Ileana.

B-dul Elisabeta se sfârşeşte, de fapt, în.faţa podului Sf. Elefterie. La dreapta, de-a-lungul malului Dâmboviţei, se deschide Splaiul Gării Centrale,spre Şoseaua Cotroceni, făcând o mare cotiturăîntre grădina Palatului Cotroceni şi Grădina Botanică (cu muzeul botanic, deschis zilnic între8—-13). Palatul Cotroceni şi Parcul nu sunt accesibile publicului. Numai Biserica, unde este înmormântat Voievodul Şerban Cantacuzino (1689), poatefi vizitată, în fiecare Duminecă.

C. Pe celalalt mal al Dâmboviţei.Pe malul drept al Dâmboviţei, se află câteva din

cele mai de seamă clădiri publice şi monumenteartistice, ale oraşului.

Printre acestea, cităm: Arhivele Statului, Parlamentul, Palatul Sfântului Sinod, Patriarhia şinumeroase biserici.

Străzile cele mai de seamă sunt: Calea Rahovei

Parcul Cotroceni

90



Biserica Domnita Balaşa

şi B-dul Maria. Albia Dâmboviţei este tărmurităde cheiuri ridicate astfel încât râul are mai multaspectul unui canal. O porţiune din acest canala fost de altfel, acoperită, spre a înlesni circulaţia,aşa cum s’a făcut mai înainte, în Piaţa Senatului.

a) Din Piaţa Senatului spre Sud-Est.

Coborînd de-a-lungul Dâmbovitei, avem pedreapta Palatul de Justiţie, clădit în anul 1895, euo faţadă impozantă şi o scara de piatră, largă devreo 100 metri. După Palatul de Justiţie, pe acelaşicheiu, este Biserica Domniţa Bălaşa, una dintrecele mai elegante construcţii ale capitalei, înte

7* 91



meiata de fiica lui Constantin Brâncoveanu, laînceputul veacului al XVIII-lea.

In interiorul bisericii, picturi murale reprezintă pe membrii familiei Brâncoveanu. Aci se află mormântul Domniţei Bălaşa şi statuea ei de marmură. Biserica, vestităpentru corul ei şi pentru frumoasele slujbe de Dumineca,e aşezată în mijlocul unei grădini. In dosul bisericii, Spitalul Brâncovenesc.

Palatul de Justiţie şi Biserica Domniţa Bălaşasunt despărţite prin Calea Rahovei, una din celemai lungi şi animate străzi, care duce afară dinoraş.

Odinioară, în partea de sus a căii Rahovei, eraaşa zisul Pod al Calicilor. Astăzi, partea aceastaconstitue, mai ales la întretăierea ei cu ŞoseauaViilor, un important cartier industrial ( Fabricade Bere „Bragadiru“, Fabrica de cafea „Franek“,etc.).

In dosul Bisericii Domniţa Bălaşa, este B-dulMaria, care merge paralel cu Calea Rahovei, pânăla Fabrica de bere Bragadiru, unde se unesc.

Dar B-dul Regina Maria începe, de fapt, pemalul stâng al Dâmboviţei ca o continuare a căiiCălăraşilor şi, în faţa Pietii Centrale, se încrucişează. cu Piaţa Bibescu-Vodă.

Dis-de-dimineaţă în Piaţa Mare — numită şi Halele Centrale, asemeni vestitelor ,,Hale“ ale Parisului — începe ofoarte interesantă animaţie: munţi de fructe şi legume,cantităţi imense de carne şi alte alimente se desfac aci,asigurând hrana şi consumul capitalei. Când viaţa de abiaîncepe pe celelalte străzi, aci fierberea e în toiu.

De-a-lungul eheiurilor se vând covoare lucrate de mână.

La întretăierea B-dului Maria cu Str* Bibeseu-Vodă se află Dealul Mitropoliei, în vârful căruiase ridică Patriarhia, Palatul Patriarhului şi Camera Deputaţilor. Pe celalalt coborâş sunt Mitocurile Patriarhiei.

Dealul Mitropoliei are 2 alee frumos împodobite cu partere de verdeaţă şi pomi şi lampadare occidentale. In par

tea de jos, în faţa pieţii Bibescu Vodă se ridică StatueaIui Barbu Catargiu, mare om politic român.Biserica Patriarhiei, numită înainte Mitropolia, a fost

ridicată de Constantin Serban Vodă în secolul al XVII-lea.In biserică se pătrunde printr’o intrare principală, susţinută pe o galerie de coloane. Pe stânga, sicriu l de argintcu moaştele Sfântului Dumitru, patronul Bucureştiului. Sicriul artistic lucrat, în relief, cu chipul sfântului şi scenedin via ţa lui, a fost adus din Bulgaria. Deasupra sicriuluiard câteva candele, aşezate în forma unei cruci greceşti.

Preţioasa colecţie de relicve a bisericii s’a pierdut întimpul războaielor din secolul trecut: câteva fresce, sculp-

92



Biserica lui Bucur

93



turile în lemn de pe altar şi icoanele, aranjate pe treirânduri, sunt totuşi demne de văzut.

Paraclisul din Palatul Patriarhiei poate fi vizitat în fiecare Dumineca, după slujbă. După inscripţia de deasuprauşei, se vede că el a fost ridicat de Mitropolitul David,în anul 1723, sub domnia lui Niculae Mavrocordat.

Palatul Camerei Deputaţilor e spre Sud. Intrarea e susţinută de opt coloane corintice. In galeria, care încun

jură sala de şedinţe din mijloc, sunt aşezate busturile celor mai de seamă oameni politic i români: C. A. Rosetti,

Kogălniceanu, Gh. Costal'oru,' Ştefan şi Mihail Golescu, General Magheru, I. C. Brătianu, Vasile Boerescu, VasileAlecsandri, etc. Cele mai multe sunt lucrate de sculptoriiCarol Storck şi Ion Georgescu.

Odinioară, viata politică a Munteniei se concentra laMitropolie. Boierii ţineau sfat cu Vlădica şi, în amintireaacestei tradiţii, palatul Camerei Deputaţilor a fost clăditalături de Mitropolie.

Din Dealul Mitropoliei ne întoarcem la PiaţaBibescu Vodă şi mergem spre Calea Şerban Vodă,unde se sfârşeşte Str. Bibescu Vodă.

Calea Şerban Vodă era în veacul al XVIII-leacea mai de seamă stradă a Bucureştilor. Pe acivenea alaiul domnesc, cu domnitorii numiţi desultan şi încun juraţi de ieniceri.

Pe Calea Şerban Vodă e Biserica Sf. Spiridon,clădită la 1765 de Gh. Ghica şi împodobită cu picturi de Tătărescu.

Biserica Sf. Spiridon e cea mai mare biserică din Bucureşti. In interior: Mormintele voievozilor Gh. Ghica, Han- jerliu, A l. Sutzu, etc.

Calea Şerban Vodă se încrucişează cu B-dul Mă-răşeşti, care pornind de pe cheiul Dâmboviteiduce până în fata Parcului Carol, în Piaţa Mareşal Joffre, unde se sfârşeşte şi Str. 11 Iunie, începută din B-dul Maria, în dosul Patriarhiei.

Din Piaţa Mareşal Joffre porneşte, ca o prelungire a străzii 11 Iunie, Str. Dr. Istnate, încun-

jurând Parcul Carol şi ducând la Gara Filaret.Peste drum de gară se găsesc Fabrica de Chibrituri şi Institutul Meteorologic, cu o bogată colecţie ştiinţifică. Calea Şerban Vodă ţine pânăîn Şoseaua Viilor.#Dincolo de încrucişarea acestor două străzi, sunt

cimitirele Bellu, Catolic, Evreesc, Evanghelic şiMilitar.

De aci începe şoseaua spre Grădiştea (20 km deBucureşti), unde este un ştrand natural (autobusedela Palatul de Justiţie, trenul dela Gara Filaret

— Linia Giurgiu).

94



Parcul Carol.Intrarea principală în Parcul Carol e acea din

Piaţa Mareşal Joffre. Din fata porţii pornescdouă alee largi, cari duc spre lac.

Parcul Carol a fost creat în 1906, cu ocazia sărbătorire! celor 40 de ani de domnie a RegeluiCarol I , sub îngrijirea Dr-ului Istrati. Are oîntindere de 360.000 m.p. şi a fost amenajat dupăplanurile arh. Redont.

Aleea principală e mărginită, de o parte şi dealta, de pavilioanele ridicate cu prilejul expoziţiilor, ca*ri servesc şi azi în acelaşi scop. La m ijlocul aleei, două clădiri albe, în stilul mănăstirilor dela Horezu şi Neamţ. Apoi statuea Dr-uluiIstrati. Puţin mai departe, staţia de bărci, pentruplimbarea pe lac. Pe malul lui stâng- se vede omoschee cu un minaret, a cărei siluetă se oglindeşte în apăt

In fund, la capătul aleelor cu flori, se întindelacul, încunjurat cu sălcii plângătoare. Pe dreaptaşi pe stânga două alee frumoase conduc la mormântul Eroului Necunoscut, aşezat pe terasa dinfaţa clădirii Muzeului Militar, care predominăîntreg parcul.

Clădirea Muzeului Militar, numită altădată Palatul Artelor, opera ing\ Grant şi Perlasca, datează

H. Daniel: Bazar

95



tot din 1906. Atât în interior cât şi de jur împre jurul clădirei, sunt expuse numeroase relicve dintrecutul glorios al neamului nostru.

In fata aripelor laterale ale muzeului sunt aşezate metropole de piatră ale monumentului delaAdam-Klisi, aduse aci cu scopul de a se reconstitui anticul monument: mărturie vie a originiipoporului românesc. (Muzeul Militar este deschispentru vizitatori: Martia şi Joia dela orele 10—12 şi 14—I 6V2; Dumineca şi sărbătorile legale delaorele 10—13 şi 14—I 6V2.)

Muzeul Militar a fost înfiinţat la 18 Decemvrie 1923, fiindcondus de un consiliu, compus din ofiţeri şi profesori universitari. Actualmente consiliul lucrează sub preşedinţiaşefului serviciului istoric din Marele Stat Major.

Organizaţia muzeului este următoarea:

L a p a r t e r piesele sunt clasate pe secţiuni de specialitate, ca:

Secţiunea fortificaţ iilor cuprinde: Miniaturi de cetăţipreistorice şi daco-romane; miniaturi şi fotografii de cetăţimedievale, etc.

Secţiunea geniului cuprinde: Miniaturi de poduri; aparate şi materiale topografice, aparate telefonice, telegrafice* T. F. F., C. F. R., etc.; profi lu ri de lucrări de câmp şi fo rtificaţii; unelte de geniu, etc.

Secţiunea armamentului: Arme din epoca de piatră, debronz şi fier; arme daco-romane, medievale occidentale,orientale şi din extremul Orient; armuri medievale; primelearme albe şi de foc, începând din secolul X IV . până astăzi;arme automate; grenade, etc.

Secţiunea gazelor: Măşti de gaze, costume de gaze; gazede luptă, etc.

Secţiunea artilerie i: Miniaturi de guri de foc, începânddin secolul X IV . nână astăzi. (Se remarcă trei tev i detun [sec. X V II I .] din cetăţile turceşti de pe malul Dunăriişi o ţeavă de tun de pe canoniera Lufţi Djelii, scufundatăla Galaţi în 1877); o serie de pro iectile începând din secolul X IV . până astăzi.

Secţiunea marinei: Primul steag de vas comercial românesc „Hatmanul V ila ra 1835“ ; miniaturi de vase a flateîn serviciul armatei româneşti; miniaturi de vase de comerţcare au luat parte la războiul 1916—1919; uniforme, aparatede bord, armament marinăresc; fotografii din războiul 1877până 1878, 1913 şi 1916—1919, etc.

Secţiunea sanitară: Foto gra fii din războiul 1877—78; unbust al medicului general Davila, şeful serviciului sanitaral armatei în 1877—78; o sculptură în gips (copie) „ReginaElisabeta îngrijind un rănit“ de Storck; fotografii din campania 1913 (holerici); portretul şi costumul de infirmierăa M. S. Reginei Maria 1916—1919; fotografii cu răniţi, etc. dinrăzboiul 1916—1919; aparate şi instrumente chirurgicale, etc.

Secţiunea av iaţ iei: Miniaturi de avioane întrebuinţateîn campania 1913: rămăşiţele avionului lui Aurel Vlaicu; unavion german „Focker“ capturat în războiul 1916—1919; unavion „Nieuport“ fost în serviciul armatei române 1916—1919;diferite motoare de avion întrebuinţate în războiul 1916—1919»

96



Patriarhia

şi avioanele cu care M. S. Regele Carol II. a sosit în ziuade 6 Iunie 1930 la Cluj şi Bucureşti.

Secţiunea aerostatiei: O nacelă şi diferite miniaturi debaloane captive; material de bord; fotografii din războiul1916—1919, etc.

L a e t a j se află Secţiunea istorico-militară, împărţităastfel:Sala „Daco-Romană“ cuprinde: Copii fotografice de pe

columna lui Traian şi de pe monumentul dela Adam-Klisi;un luptător dac şi un legionar roman, etc.

Sala „în tem eierii Principate lor": Busturi şi portrete dedomnitori munteni şi moldoveni; reconstituiri de costumedomneşti şi boiereşti, etc.

Sala „Şte fan cel Mare“ : Steagul lui Ştefan cel Mare;lupta dela Podul înalt (pictură), şi alte desenuri de Obe-deanu; copie în lemn de pe mormântul lui Ştefan cel Mare;reconstituiri de costume ale epocei, etc.

Sala „M ihai Viteazul'*: Un tun de bronz al lui PetruCercel (1583—1585); Mihai Viteazul călare (pictură de La-pati); ducerea capului lui Andrei Bathory (pictură de Mirea); reconstituiri de costume ale epocei; diferite portreteşi stampe ale domnitorilor munteni şi moldoveni din secolul X V II. şi X V III.

Sala „Renaşterea Armatei” : Steagul revoluţiei lui TudorVladimirescu (1821); reconstituiri de costume ale epocei;steagul agiei 1822—1828; reorganizarea armatei române subKisseleff (1830); steagurile domneşti ale lui Alexandru D.Chica (1834—1842) şi Gh. Bibescu (1842—1488); steagul revolu ţie idin 1848 din Transilvania; manechine şi statuete cu uniformele armatei dela 1830—1859, etc.

97



Sala „Alexandru Ioan I. Cuza“ : Steagurile domneşti aleUnirii Principatelor; tronurile Domnitorului Cuza şi Doamnei Elena; portretul lui Cuza (pictură de Szathmari), etc.

Sala „Roşele Carol I, “ : Tablouri şi obiecte din epocapremergătoare războiului independenţei (1866—1877); războiulindependentei 1877—78; campania din Bulgaria 1913, etc.,precum şi vitrina cu masca mortuară a Regelui Carol I.;uniformele de elev al şcoalei militare ale M. S. RegeluiCarol II,

Sala „Intrarea în războiul 1916“ : Mantaua generaluluiDragalina şi tunicile generalilor Lambru şi Praporgescu,morţi în războiu; diferite fotografii şi hărţi arătând ofensiva din Transilvania, retragerea şi stabilizarea frontuluiîn Moldova.

Sala „1917—1919“ : Diferite fotografii şi tablouri arătândofensiva dela Mărăşti, Mărăşeşti, ocuparea Budapestei, etc.;diferite fotografii şi tablouri arătând alipirea provinciilorromâneşti (Basarabia, Bucovina, Transilvan ia); steaguribolşevice cucerite dela armata lui Bela Kuhn şi diferitesteaguri, luate dela regimentele austro-ungare în defecţiune, etc.

Sala „Aliaţ ilor**: Obiecte şi fotografii donate de Franţa,Belgia, Italia, Portugalia, Anglia, Statele Unite ale Ame-ricei, Serbia, Cehoslovacia.

Sala „încoronării**: D iferite fotog rafii cu scene din timpul încoronării; uniformele purtate de Regele Ferdinandîn timpul războiului şi după războiu; vitrina cu masca mortuară, bastonul de mareşal, autografe, etc., vitrina cu decoraţiile Eroului Necunoscut, etc.

Sala „Decoraţiilor**: Toate decoraţiile şi medaliile române conferite ofiţerilor şi trupei dela 1860 până astăzi;medalii şi decoraţii străine de războiu şi pace, conferitediferiţ ilor ofiţer i, etc. x

Muzeul Militar

98



Cetatea Vlad Ţepeş, m Parcul Carol

In interior, de jur împrejurul etajului, se conservă toatesteagurile armatei dela 1830 până astăzi. Pe de altă parte,parcul muzeului este împodobit cu guri de foc, capturatede trupele române în timpul războiului.

Pe colinele învecinate se ridică un turn de apă,o cetătuie şi biserica „Cuţitul de Argint”.

La Arenele Romane au loc diferite reuniuni

sportive şi de orice altă natură, în aer liber.Remarcabil este, în faţa grotelor de sub MuzeulMilitar, grupul statuar al lui Paciurea: „Uriaşiişi fecioara adormită”.'

Din Calea Şerban Vodă, se desprinde Str. RaduVodă, unde se află Biserica lui Bucur şi BisericaRadu Vodă.

Cea dintâi a fost întemeiată, după cum spune legenda,de Bucur păstorul. Mireea cel Bătrân a înlocuit bisericade lemn a lui Bucur cu una de piatră. Copula are formaunei căciuli de cioban. Biserica poate fi vizitată numaieu o autorizaţie spicială a Comisiunii Monumentelor istorice.

Peste drum de Biserica lui Bucur este Biserica RaduVodă, clădită pe locul unde odinioară se ridica Mănăstirea Troiţa, întemeiată de Alexandru» fiul lui Mirceacel Bătrân.

Marele Vizir Sinan a transformat-o, în anul 1595, încetăţuie, iar Radu Vodă a clădit, în locul ei, bisericaactuală (1614- 1615). In curtea bisericii este internatul teologic iar, în interiorul ei, se află mormântul lui RaduVodă, fresce interesante, printre cari portretul ctitoruluişi numeroase alte morminte.

99



b) Dela Piaţa Senatului spre Sud-Vest*Pe malul drept al Dâmbovitei, lângă Piaţa Se

natului, este o bisericuţă mică şi albă (vecheaBiserică Sf. Spiridon), clădită în anul 1747, păstrând şi azi o inscripţie interesantă, deasupra intrării. Inscripţia se termină cu două fraze turceşti, care conţin un jurământ de credinţă către

înalta Poartă.De aci porneşte Str. Apolodor, din care se desprinde apoi Str. Antim, unde se află Biserica Sf.Antim, clădită în anul 1715 şi restaurată în 1860.

Această biserică poartă numele Mitropolitului AntimIvireanu (1650—1717), cărturar de seamă şi artist desăvârşit. Cunoscând bine vechea arhitectură persană şi geor-geană, Mitropolitul Antim a ridicat această biserică dupăgustul său, înlocuind ghirlandele de flori din motiveledecorative, cu motive geometrice, împodobite cu foi deacant.

Legenda spune că Mitropolitul Antim ar fi sculptat sin

gur podoabele uşii şi ale cancelariei. Arhitectura bisericii — în genere — este mai degrabă în stil maur decât în stilbizantin. Iconostasul are bogate ornamente în formă dearcadă, de toată frumuseţea. Frescele reprezentând peMitropolitul Antim şi pe Voievodul Şerban Cantacuzino,sunt bine conservate. Biserica este încun jurată de clădiriîn formă de potcoavă a Palatului Sfântului Sinod. In curtese mai văd ruinile vechilor chilii. Pe lângă biserica Antima funcţionat cea dintâi şcoală de preoţi din Vechiul Regatşi cel mai vechiu seminar al ţărilor române, afară deArdeal, înfiinţat de Mitropolitul Dositei Filetti în anul1797.

De cealaltă parte se desprinde Str. Sf-tii Apos

toli, unde e biserica, purtând ca hram aceiaşisfinţi, clădită de Ştefan Cantacuzino în anul 1715.Are strane frumos împodobite cu blazonul familiei Cantacuzino, portretul lui Matei Basarabşi al soţiei sale.

Str. Sf-ţii Apostoli duce până la Splaiul Arhivelor, unde se află, pe un mic dâmb, ArhiveleStatului, iar în curtea acestora Biserica MihaiVodă, clădită de Mihai Viteazul în anul 1594.Arhivele Statului au o bibliotecă, un muzeu cu

manuscrise, hărţi şi documente vechi.In faţa Arhivelor, începe B-dul PrincipeleMircea, fosta Str. Uranus, care duce pe la Arsenal şi Cazarma Alexandria, în Dealul Spirei. Tot prin faţa Arhivelor trece Str. Izvor, mer

gând spre Stadionul O. N. E. F. şi Parcul Gib, lângăFabrica de bere „Gib“, unde au loc mari reuniunipopulare de agrement.

B-dul Principele Mircea se încrucişează — în

100



fata monumentului din Dealul Spirei, ridicat înamintirea eroilor revoluţiei dela 1848 — cu Str. 13Septemvrie, arteră de legătură cu Gara DealulSpirei, în apropierea căreia se află fabrica demaşini „Vulcan" şi Cimitirul Mahomedan.

Dacă ne întoarcem spre malul Dâmbovitei, spreporţiunea cuprinsă între Arhivele Statului şi

Podul Elefterie, ajungem la Splaiul GeneralMiagheru, unde este Institutul Pasteur. ApoiSpliaiul General Carol Davila, pe care se află Institutul Bacteorologie şi Facultatea de MedicinăVeterinară.

De aci, ajungem în B-dul Regele Carol II-lea.

Biserica Antim

101



Biserica Văcăreşti

împrejurimile Bucureştilor*

Legat prin numeroase căi ferate, şosele internaţionale şi curse de avion cu toate principalelecentre europene; situat în mijlocul unei regiuni,care desparte Occidentul de Orient; în centrulunei tari de incomparabile frumuseţi, Bucureştii sunt chemaţi să joace un mare rol în acestRăsărit al Continentului: în plină epocă de transformare, tinzând să treacă rapid dela oraşul mic

— care a fost — la o mare metropolă. CapitalaRomâniei, pe lângă atracţiile care le posedă însine, se bucură şi de avantajul, deopotrivă de ispititor pentru vizitatori, de a avea împrejurimiapropiate, dintre cele mai atrăgătoare.

I. Mănăstirea Văcăreşti.Când ieşim din nesfârşita Cale a Văcăreştilor,

atât de sgomotoasă cu autobusele şi tramvaieleei, după ce am trecut de uzinele metalurgice „Le-maitre‘\ ajungem în fata clădirii albe şi mari aînchisorii Văcăreşti, care era odinioară mănăstire.

Aci este, poate, cea mai frumoasă biserică a oraşului,cu un pridvor şi un pronaos, susţinute pe coloane împodobite. Biserica a fost ridicată în timpul domniei lui Nico-

102



lae Mavrocordat (1730) cu o inscripţie greceasc. Vechifost adăugate mal târziu. Frescele în interior sunt retuşate. Pe dreapta, lângă uşe, portretele fam ilie i Mavrocordat. Apoi. splendidul mormânt al Domnitorului Nico-lea Mavrocordat (1730) eu o inscripţie grecească. Vechiicoane minunate. Intre celulele închisorii, în aripa dreptă,o scară dublă, duce la partclisul împodobit cu zugrăveli,clădit în anul 1736. In aripa stângă e un balcon împodobitcu coloane. Aci era locuinţa stareţului.

Mănăstirea se poate vizita numai cu autoriţia specială

a, Ministerului de Justiţie.

II . Palatul Mogoşoaia şi Mănăstirile Bălteniş i Ţ i g ă n e ş t i *

O serie întreagă de mănăstiri şi vechi bisericise află în apropierea drumului mare oare continuăŞoseaua Kisseleff, spre J^loiestL ------ *

Intre vîla M in ovîe iş i linia ferată se văd ruinele Palatului Bibescu pe care Bibescu Vodă l-a

început în anul 1847 pe malul lacului Băneasa,

Mogoşoaia

103



pe moşia soţiei sale Maria Văcărescu, în stilnlromantic al epocei, dar pe care n’a avut timp să-ltermine, deoarece a trebuit să părăsească ţara înurma revoluţiei dela 1848.

Din Băneasa, peste apa râului Colentina, ţinândla stânga, ajungem la Palatul Mogoşoaia, înapropiere de Gara Chitila, la o distanţă de 7 kmde Bucureşti.

Palatul Mogxişoaia, clădit în anul 1702 de Constantin Vodă Brâncoveanu, a fost refăcut de actuala proprietară: principesa Martha Bibescu.

Palatul, se ridică pe malul lacului Mogoşoaia, şi estecompus din parter şi etaj. La etaj se află apartamenteleproprietarilor, rânduite cu mult lux, în stil bizantin,având două terase spre lac. Odăile sunt împodobite cupictiiri murale şi stucaturi. Remarcabilă este loggia lungăde 10 m şi lată de 6 m sprijinită pe coloane de piatră.Palatul Mogoşoaia este unul din cele mai frumoase exemplare de artă existente, ale stilului brâncovenesc din tară.

Pe şoseaua Bucureşti—Ploieşti, lăsând la stângasatul Săftioa şi biserica lui ruinată, ne îndreptămspre Ţigăneşti. In apropiere de satul Tâncăbeşti(30 km) se desprinde drumul la vechea MănăstireBălteni, clădită cu câţiva zeci de ani înainteadomniei lui Mihai Viteazul şi restaurată de MateiBasarab în anul 1662.

Biserica este una din cele mai vechi din tară. In satulBălteni a fost ucis de boierii răzvrătiţi, Vlad Dracul, înanul 1446.

Dela Bălteni, un drum de 4 km duce la Mănăstirea de maici dela Ţigăneşti (veacul alXVIII-lea), aşezată în mijlocul unei frumoase păduri, pe marginea unui lac romantic. La mănăstire este şi un atelier de ţesătorie, cu o expoziţie permanentă de cusături şi ţesături româneşti.

III. SnagovuL

Cel mai cunoscut loc de excursii din împrejurimile Bucureştiului este însă, lacul şi parcul natural Snagov.

Din Piaţa Victoriei pornesc autobuse cari duc,în mai puţin de o oră la lacul Snag,ov (ştrand,canotaj şi restaurante). Drumul străbate mai în-tâiu, Şoseaua Kisseleff, intră apoi în ŞoseauaPloieşti, pe care o părăseşte la un moment dat,la dreapta, îndreptându-se spre parc. Distanţa

104r



•':m m m

i l l i

v m n . ;

. ■ ' ■

1•>'..w M ' • T .......

•‘v<-x-v

■'v;:/

de 38, km poate fi parcursă cu un taxi, şi într’o jumătate de oră; şoseaua fiind asfaltată.

Deşi inaugurat de curând, Snagovul a devenit imediatpopular. In zile le de sărbătoare, ştrandul şi restaurantelesunt pline, bărcile cu motor şi cu vâsle cutreieră lacul.Se proiectează construirea unui tramvai sau a unui tren

Mănăstirea Căldăruşani

8



electric pentru a facilita deplasarea şi spre a face caacest colt, atât de pitoresc, se devie accesibil tuturora.

Dela ştrand se poate vedea, spre Nord, încunj urată depăduri, cupola b iseric ii Mănăstirel Snagov, clădită înveacul al XlV-lea. In această biserică se spune că esteîngropat Vlad Ţepeş. Totuşi piatra de pe mormânt nuare nici o inscripţie.

Mănăstirea Snagov a fost, în trecut, un important centrucultural, având o tipografi© pentru tipărirea şi răspândirea cărţilor bisericeşti. Pe vremea Mitropolitului Antim

Ivireanul, fost egumen al 'acestei ' mănăstiri, Snagovulajunsese să tipărească, chiar în arăbeşte şi greceşte, cărţireligioase, răspândite în întregul Orient. La MănăstireaSnagov au fost surghiuniţi parte din bonjurişti, cari aucondus mişcarea revoluţionară dela 1S48.

La Sud-Est de Snagov, tot pe malul unui lacpitoresc, se află Mănăstirea Căldăruşani, fundaţie din vremea lui Matei Bas arab. Pictorul N.Grigorescu a lucrat la refacerea frescelor, pe lasfârşitul veacului trecut, când mănăstirea a fostrestaurată. Clădirea cu două etaje a chiliilor

mănăstirii, cum şi poetica ei aşezare, dau vizitatorului o impresie de linişte şi calm.

IV. Biserica Fundenii Doamnei şi MănăstireaPlumbuita.

In prelungirea şoselei Colentina, spre Nord-Est,la 5 km depărtare de oraş, se află satul Colentina,în a cărei biserică numită a Teiului e îmmormân-tat Grigore Ghica Vodă (1835). In apropiere deColentina, se poate vizita neobişnuita biserică

„Fundenii Doamnei", ai cărei pereţi exteriori suntîmpodobiţi cu stucaturi în stil persan. Biserica afost clădită în anul 1699 de Spătarul Mihai Cantacuzino. Tot în apropiere de Colentina este şimănăstirea Plumbuita, ridicată la 1530 şi reconstruită de Matei Basarab, în amintirea luptei carel-a urcat pe scaunul Munteniei.

V* Mănăstirile Mărcuta, Pasărea şi Cernica.La Răsărit, lângă Bucureşti, e mănăstirea Măr

cuta, clădită în anul 1587. In satul Pantelimon,demnă de interes, este biserica spitalului, construită la 1750 de Grigore Ghica Vodă, care e şiîmmormântat aci. La dreapta mormântului lui, acărui piatră poartă o inscripţie în versuri româneşti, este mormântul de marmură al lui AlexandruGhica Vodă.

La 7 km depărtare de Pantelimon, pe un drumdestul de bun, se găsesc: Mănăstirea de maici Pa

106



sărea (înfiinţată la 1813) şi, pe malul lacului Colentina, Mănăstirea Cernica.

VI. Ruinele dela Potlogi.Dacă părăsim oraşul, prin B-dul Independentei,

ajungem în Şoseaua Bolintin şi apoi în comunaMilitari, de unde ne îndreptăm spre mănăstirea de

maici Ciorogârla (13 km depărtare de comunaMilitari), clădită în 1808. De aci se desface drumulcare duce la comuna Bolintinu, unde sJa născut şie îmmormântat, în curtea bisericii, poetul D. Bo-lintineanu (1826—1873). In apropiere de punctulunde drumul se întretaie cu Şoseaua Piteştilor, seaflă satul Potlogi (42 km), cu vestitele ruine alecastelului, clădit în 1699 de Constantin Brânco-veanu. Frumuseţea acestui castel era renumităşi peste hotare. Acum n’a mai rămas, întreagă,

decât bisei*ica, renovată de mai multe ori.VII. Dela Bucureşti la Giurgiu (Mănăstirea

Comana).In partea sudică a capitalei, pe şoseaua care

merge paralel cu linia ferată Bucureşti—Giurgiu(plecarea din Gara Filaret) se găsesc, deasemeni,câteva atrăgătoare prilejuri de excursie:

Vadul Căltiffiireni (30 km), în apropierea căruia MihaiViteazul a repurtat marea sa victorie împotriva lui Sinan

Paşa.Mănăstirea Comana (3fi km), zidită în secolul al XVIII-leaşi de mai multe ori restaurată, cu un frumos pridvor,amintind log'iile veneţiene, deasupra unui lac posomorit,împrejurimi pline de poezie.

Pe acelaşi drum, la numai 20 km depărtare decapitală, se află Grădiştea: ştrand natural peinalul râului Argeş; îndeosebi vizitată de bucu-reşteni în timpul verii. 80 km Giurgiu, mare portdunărean.

s*

H

107



i i : ' - : ii !i : ! i ! i ■ I 'J îS " . l w i 1 r i 1 " : :■i ; m

; ; ! - ! “ i ' i - 'H 1 ' . !

! :!! '.■! ! : 1 ■1 H

r •' • i l!:.';i :' • • \\\ ,!

I ■ I i i i i ;! i! , i ; " I ■ ■■ ;■ ! ■ ' ! : 1 ' l; " M i i

•... 1 i i ’i' i 'I n !l •! ' ■ I I ■1!::! i' i. 'i ■■>. : ; 11;! :• in>- i i : : i . ‘ i I i ! 1 1

■

||, | I ||n 1, . ■n .| i > i : .• i ' i : 11i ' i • ! ■

; i- i i i | i . ■■ j!i ' ; . ■ •| i ■■; u i i . | , I i | , , ,

IJi f ii ! ! ':" i ! ' i •! ' ! '' I

M M

' I



Documents

1920 - Ghidul Bucurestilor - 1920- 1930_ocr