MedicinaEşti medic, urmă flamandul căpătânos. Îmi închipui că te saturi să tot coşi la loc Eşti medic, urmă flamandul căpătânos. Îmi închipui că te saturi să tot coşi la loc

oamenii după cum te saturi să-i tot tai. Nu ţi s-a urât să te scoli noapteaoamenii după cum te saturi să-i tot tai. Nu ţi s-a urât să te scoli noaptea,, ca ca să îngrijeşti amârâta asta de seminţie ?să îngrijeşti amârâta asta de seminţie ?

Luam pulsul, mă uitam la limbăLuam pulsul, mă uitam la limbă,, studiam urina, nu sufletul... Nu-mi era dat mie studiam urina, nu sufletul... Nu-mi era dat mie să hotărăsc dacă zgârciul bolnav de colici e vrednic să mai trăiască încă zece să hotărăsc dacă zgârciul bolnav de colici e vrednic să mai trăiască încă zece ani sau dacă e mai bine ca tiranul acela să moară. Cel mai rău dintre bolnavii ani sau dacă e mai bine ca tiranul acela să moară. Cel mai rău dintre bolnavii noştri tot ne învaţă câte ceva, iar puroiul lor nu-i mai scârbos decât cel al noştri tot ne învaţă câte ceva, iar puroiul lor nu-i mai scârbos decât cel al unui om vrednic sau dreptunui om vrednic sau drept

Fiecare noapte petrecută lângă un ins bolnav mă punea din nou faţă în faţă cu Fiecare noapte petrecută lângă un ins bolnav mă punea din nou faţă în faţă cu întrebări rămase fără răspuns: durerea şi rosturile ei, blândeţea naturii sau întrebări rămase fără răspuns: durerea şi rosturile ei, blândeţea naturii sau dimpotrivă nepăsarea ei şi dacă sufletul supravieţuieşte prăbuşirii trupului....dimpotrivă nepăsarea ei şi dacă sufletul supravieţuieşte prăbuşirii trupului....

Paracelsus şi sistemul lui de Paracelsus şi sistemul lui de semnesemne părea să deschidă meşteşugului nostru o părea să deschidă meşteşugului nostru o cale triumfală... cale triumfală...

Marguerite Yourcenar, Piatra filosofalMarguerite Yourcenar, Piatra filosofalăă

SSemiologie emiologie - ştiinţă a semnelor- ştiinţă a semnelor Umberto EcoUmberto Eco

SSemiologiemiologia nu este a nu este ştiinţa propriu-zisăştiinţa propriu-zisă...... ci doar oferă o altă perspectivă asupra ci doar oferă o altă perspectivă asupra unei ştiinţeunei ştiinţe

ElEl, semiologul, , semiologul, se comportă ca un marţian care nu-şi poate reprezenta se comportă ca un marţian care nu-şi poate reprezenta realitatea decât ca o realitate semnică. În momentul când încearcă să realitatea decât ca o realitate semnică. În momentul când încearcă să exploreze realul, acesta pipăie doar relieful de semne.exploreze realul, acesta pipăie doar relieful de semne. Umberto EcoUmberto Eco

Semiologia nu este medicină şi nu este literaturăSemiologia nu este medicină şi nu este literatură...... ci doar un mijloc de a intra în ea si/sau de a o explora.ci doar un mijloc de a intra în ea si/sau de a o explora.

Semiologia nu există ca specialitate medicalăSemiologia nu există ca specialitate medicală

Semiologii sunt unii din cei mai buni cunoscători ai subtilităţilor Semiologii sunt unii din cei mai buni cunoscători ai subtilităţilor ştiinţei lorştiinţei lor

SScriitorul semiolog criitorul semiolog scrie un romanscrie un roman best seller planetar best seller planetar

MMedicul semiolog, adică cel care ştie bine semiologia specialităţii edicul semiolog, adică cel care ştie bine semiologia specialităţii sale, va fi sale, va fi un un medicmedic mult mai bun şi mai independent mult mai bun şi mai independent. .

Obiectul semiologiei medicaleObiectul semiologiei medicaleSemeion - Semeion - semn + semn + Logos - discurs, ştiinţă Logos - discurs, ştiinţă

- disciplina care evidenţiază şi interpretează diferitele forme de disciplina care evidenţiază şi interpretează diferitele forme de manifestare a bolilor cu scopul de a stabili un manifestare a bolilor cu scopul de a stabili un diagnostic

" Qui bene diagnoscit, bene curat ”" Qui bene diagnoscit, bene curat ”

- DDiagnosticiagnostic - gr. gr. Diagnostikos - capabil de a distinge;Diagnostikos - capabil de a distinge; = = dia dia -- între între ++ gnosis- gnosis-

cunoaştere): cunoaştere): - Diagnostic pozitiv - Diagnostic pozitiv - determinarea naturii si identitatii unei bolideterminarea naturii si identitatii unei boli- Diagnostic diferentialDiagnostic diferential - - diferentierea de manifesări sdiferentierea de manifesări siimilare milare

corespunzătoare altor bolicorespunzătoare altor boli

- PPrognosticrognostic - gr.gr. prognosis - a şti dinainte; prognosis - a şti dinainte; = = pro-înainte pro-înainte ++ gnoskein gnoskein -a pricepe, a şti): -a pricepe, a şti):

judecată referitoare la evoluţia sau terminarea unei boli;judecată referitoare la evoluţia sau terminarea unei boli;

Obiectul semiologiei medicaleObiectul semiologiei medicale

SSimptomimptom - - manifestare a bolii exprimată, mai ales sau exclusiv, în sfera manifestare a bolii exprimată, mai ales sau exclusiv, în sfera de percepţie subiectivă a bolnavului (ex. durere, dispnee, ameţeală)de percepţie subiectivă a bolnavului (ex. durere, dispnee, ameţeală)

SSemnemn - - manifestare a bolii evidenţiată de medic sau altă persoană (ex. icter, manifestare a bolii evidenţiată de medic sau altă persoană (ex. icter, erupţie, formaţiune palpatorică, zgomote cardiace sau pulmomare, mirosuri)erupţie, formaţiune palpatorică, zgomote cardiace sau pulmomare, mirosuri)

simptom simptom semn semn simptom ? semn ? - simptom ? semn ? - tuse, expectoraţia, vărsăturătuse, expectoraţia, vărsătură;;

SSindromindrom - - ansamblu coerent de manifestări clinice corespunzătoare unei ansamblu coerent de manifestări clinice corespunzătoare unei unităţi morfologice, funcţionale sau clinice, cu caracter de generalizare, unităţi morfologice, funcţionale sau clinice, cu caracter de generalizare, sintetizând caracterele mai multor individualităţi nosologice; sintetizând caracterele mai multor individualităţi nosologice;

Sindrom pleuralSindrom pleural Sindrom dispepticSindrom dispeptic Sindrom de impregnare malignăSindrom de impregnare malignă

Sindrom impregnare malignă

Se ducea la doctor în silă, după mai multe luni de Se ducea la doctor în silă, după mai multe luni de ezitare în care încercase să refuze ideea că ar fi ezitare în care încercase să refuze ideea că ar fi bolnavă. Nu vorbea cu nimeni despre boală; câtă bolnavă. Nu vorbea cu nimeni despre boală; câtă vreme rămânea ascunsă i se părea mai puţin gravă.... vreme rămânea ascunsă i se părea mai puţin gravă.... Începu să le spună în treacăt, glumind, că nu avea Începu să le spună în treacăt, glumind, că nu avea somn, că nu-i era foame, că slăbise, lucru mai mult somn, că nu-i era foame, că slăbise, lucru mai mult decât evident, dar care-i convenea spunea ea, căci îi decât evident, dar care-i convenea spunea ea, căci îi dădea o siluetă elegantă, ca în jurnalele de modă dădea o siluetă elegantă, ca în jurnalele de modă franţuzeşti. Nu mai avea chef nici măcar să fumeze.franţuzeşti. Nu mai avea chef nici măcar să fumeze.

Însă tăcerea ei creştea, se întărea , devenea tot mai Însă tăcerea ei creştea, se întărea , devenea tot mai grea, parcă era şi ea o tumoare malignă ce-o otrăvea grea, parcă era şi ea o tumoare malignă ce-o otrăvea încetul cu încetul. încetul cu încetul.

Marguerite Yourcenar – Obolul visuluiMarguerite Yourcenar – Obolul visului

Obiectul semiologiei medicaleObiectul semiologiei medicale

Sindrom Sindrom = boal= boală ă sindrom Reiter sindrom Reiter = triada: artrita + conjunctivita + = triada: artrita + conjunctivita +

uretrita (diaree)uretrita (diaree)

Sindrom Sindrom = = grup de manifestări ce apar grup de manifestări ce apar împreună împreună

sindrom Kartagenersindrom Kartagener (ereditar) = “sdr de imobilitate (ereditar) = “sdr de imobilitate ciliara”: dextrocardie + bronsiectazie + sinusita + ciliara”: dextrocardie + bronsiectazie + sinusita + hipomobilitate spermatozoizi hipomobilitate spermatozoizi

Sindrom Sindrom = = semnsemn sindrom Raynaudsindrom Raynaud = = schimbare de culoare la nivelul schimbare de culoare la nivelul

mainilor mainilor

Obiectul semiologiei medicaleObiectul semiologiei medicale

date complementare / explorări paraclinice - propedeutica medicală sânge, radiologie, echografie, endoscopie, etc

Diagnostic clinic /interpretare clinică:

anamneză + examen obiectivanamneză + examen obiectiv

Diagnostic definitiv sau final: ++ explorări de laborator; explorări de laborator;

Diagnostic diferenţial :

Elaborarea diagnosticuluiElaborarea diagnosticului

Etapă analitică: Etapă analitică: RRecoltarea informaţiilor subiective şi ecoltarea informaţiilor subiective şi

obiective în legătură cu boala prin obiective în legătură cu boala prin examinare clinică corectă examinare clinică corectă

AnamnezaAnamneza Exameul obiectivExameul obiectiv

Etapă sinteză: Etapă sinteză: OOrdonarea, ierarhizarea, gruparea sau rdonarea, ierarhizarea, gruparea sau

îndepărtarea informaţiei ; îndepărtarea informaţiei ; Foaia de observaţie clinică

Acuratete initiala Standardizare Gandire comuna a mai multor specialisti Baza administrativa, medicolegala

Practica medicinei:Practica medicinei:

ResponsabilitateResponsabilitate Cunoştiinţe ştiinţificeCunoştiinţe ştiinţifice Cunoştiinţe tehniceCunoştiinţe tehnice Înţelegere umană – relaţia medic-pacient Înţelegere umană – relaţia medic-pacient

persoana nu FOpersoana nu FO

“În faţa medicului e greu să rămâi împărat şi e tot atât de greu să-ţi păstrezi calitatea de om. Ochiul practicianului nu vede în mine decât o însumare de umori, jalnic amestecate cu limfă şi sânge. ....Deşi, foarte inteligent, omul acesta mi-a debitat vagi formule menite să mă mângâie, prea banale însă pentru a mai amăgi pe cineva. ştie cât urăsc genul acesta de impostură; a practicat oare cineva medicina vreme de mai bine de treizeci de ani fără a avea ce să-şi reproşeze ? Îl iert pe bunul slujitor pentru încercarea de a-mi ascunde moartea.”

Memoriile lui Hadrian, Marguerite Yourcenar

Anamneza

gr. gr. ana - pe deasupra, din nou înapoi + mnesis - memorieana - pe deasupra, din nou înapoi + mnesis - memorie

= ansamblul informaţiilor obţinute de la bolanv în legătură cu persoana şi cu ambianţa sa, în legătură cu boala actuală;

- culegerea datelor subiective - simptome - şi analiza lor detailată sub aspectul calităţii acestora, particularităţilor, asocierii şi relaţiilor reciproce

"Ascultaţi pacientul. El vă va spune diagnosticul" "Ascultaţi pacientul. El vă va spune diagnosticul" BlumgartBlumgart"Să-l laşi să vorbească, să vezi dacă mintea îi este sănătoasă, apoi să-"Să-l laşi să vorbească, să vezi dacă mintea îi este sănătoasă, apoi să-

l examinezi fizic” l examinezi fizic” Rufus din EfesRufus din Efes

1 Apropierea (abordarea) pacientuluiApropierea (abordarea) pacientului2 Relatarea asupra propriei boliRelatarea asupra propriei boli3 Interogatoriul ţintitInterogatoriul ţintit4 Înregistrarea datelor Înregistrarea datelor

1. Apropierea (abordarea) 1. Apropierea (abordarea) pacientuluipacientului

2. Relatarea asupra propriei 2. Relatarea asupra propriei boliboli Personalitate: Personalitate: „il n‘y a pas des maladies, il n‘y a gue des „il n‘y a pas des maladies, il n‘y a gue des

malades“malades“ Maniacal, logoreicManiacal, logoreic Reţinut Reţinut Cartea de la San Michele – Axel Munthe Cartea de la San Michele – Axel Munthe „„camera de acamera de asteptare se umplea repede cu bolnavi de toate soiurile, steptare se umplea repede cu bolnavi de toate soiurile,

mai multi bolnavi de nervi, sexul frumos predominand. Ascultam mai multi bolnavi de nervi, sexul frumos predominand. Ascultam cu seriozitate ce aveau de spuscu seriozitate ce aveau de spus, , le examinam cu cea mai mare le examinam cu cea mai mare grijă, încredintat că puteam ajuta orice ar fi avut....”grijă, încredintat că puteam ajuta orice ar fi avut....”

Nivel intelectualNivel intelectual InteligentInteligent ConfuzConfuz

Pregatire profesionalaPregatire profesionala Pacientul medicPacientul medic ““Pacientul informat” Pacientul informat” Cartea de la San Michele – Axel Munthe Cartea de la San Michele – Axel Munthe

Interes Interes Pacientul nesincerPacientul nesincer

3. Interogatoriul ţintit3. Interogatoriul ţintit

Etape obligatorii : AH; APF, APP, CV, APTEtape obligatorii : AH; APF, APP, CV, APT Menţine Menţine Insista Insista Completeaza Completeaza

4. Inregistrarea datelor 4. Inregistrarea datelor FO FO Notiţe Notiţe

Importanţa anamnezeiImportanţa anamnezei 60% (80%) din informaţiile necesare unui 60% (80%) din informaţiile necesare unui

diagnostic vin din anamneză diagnostic vin din anamneză Boli în care diagnosticul se pune doar pe Boli în care diagnosticul se pune doar pe

anamnezăanamneză AP AP

Boli în care anamneza este imposibilăBoli în care anamneza este imposibilă

Neglijarea anamnezei Neglijarea anamnezei = = cea mai frecventa cea mai frecventa sursa de eroare medicalasursa de eroare medicala

Imagine a personalităţii, nivelului intelectual, Imagine a personalităţii, nivelului intelectual, statusului, obiceiurilor sociale, ca şi a statusului, obiceiurilor sociale, ca şi a problemelor cliniceproblemelor clinice

Câteva întrebări despre Câteva întrebări despre anamneză ?anamneză ?

Confidentialitate Confidentialitate Cui vorbim ? Pe cine întrebăm ? Cui vorbim ? Pe cine întrebăm ? Cum să dăm o veste proastă ?Cum să dăm o veste proastă ? Cui să dăm o veste proastă ?Cui să dăm o veste proastă ? Aspecte legate de pacientul terminalAspecte legate de pacientul terminal EutanasiaEutanasia Alte aspecte etice: avortul, religia, Alte aspecte etice: avortul, religia,

sexualitate (boli transmisibile sexual, etc) sexualitate (boli transmisibile sexual, etc)

Pregătiţi pentru orice !!! Pregătiţi pentru orice !!!

Obiectul semiologiei medicaleObiectul semiologiei medicale

VârstaVârsta SexulSexul Locul naşterii şi domiciliulLocul naşterii şi domiciliul

Motivele internării – MI Istoricul bolii actuale – IBA Antecedente heredocolaterale (familiale) – AH Antecedente personale fiziologice – APF Antecedente personale patologice – APP Antecedente personale toxice – APT Condiţii viaţă şi muncă – CVM Manifestări generale

Anamneza - vârsta Anamneza - vârsta Vârstă Boli specifice

Nou născut Traumatisme obstetricale Infecţii plăgii ombilicale Ictere neonatale Malformaţii congenitale

Sugar Malformaţii congenitale Tulburări digestive (diversificare) Infecţii ??

Copil Infecţii intercurente (colectivitate) Traumatisme, accidente Boli eruptive

Adolescent Tulburări hormonale Tulbu rări psihice Tulburări de încadrare socială şi familială:

droguri, alcool, medicamente Boli transmitere sexuală TBC

Adult Toate bolile !!!

Vârstnic Ateroscleroza (AVC, IMA, arteriopatie obiterantă, etc)

Artroza Neoplasme

Boli cu evoluţie nuantata de vârstă•RAA < 20 ani - risc minim de cardita

•TBC - tineri: forme severe, fulminante, TBC miliara;

•parotidita epidemica - > pubertate: - risc afectare testiculara - sterilitate !

•boli eruptive - adulti:forme severe, sitemice, cu complicatii infectioase bacteriene

• neoplasme, leucoze - tineri: evolutie mai severa, rapida, cu metastaze şi diseminari;

Boli cu evoluţie nuantata de vârstă•RAA < 20 ani - risc minim de cardita

•TBC - tineri: forme severe, fulminante, TBC miliara;

•parotidita epidemica - > pubertate: - risc afectare testiculara - sterilitate !

•boli eruptive - adulti:forme severe, sitemice, cu complicatii infectioase bacteriene

• neoplasme, leucoze - tineri: evolutie mai severa, rapida, cu metastaze şi diseminari;

Boli Bărbaţi Femei

Cardiovasculare Insuficienţă aortică Cardiopatie

ischemică (AP, IMA) Cord pulmonar

cronic Arteriopatie cronică

obliterantă

Stenoză mitrală Tromboflebită Varice

Respiratorii BPCO Bronşiectazie

Astm bronşic

Digestive Ulcer duodenal Pancreatopatii

Ulcer gastric Colecistopatii ,

litiază biliară

Renale Glomerulonefrite Litiază renală

Pielonefrite Infecţii tract urinar

Endocrine Boală Adisson Acromegalie

Hipertiroidism

Reumatologice Sindrom Reiter Gută

Poliartrită reumatoidă

Lupus eritematos sistemic

Sclerodermie

Tumorale Neoplasm bronhopulmonar

Neoplasm gastric, colic

Neoplasm mamar Neoplasm genital

Anamneza - sexulAnamneza - sexul

boli ale organelor genitale specifice predispozitia data de sex: boli autoimune la femei protectia data de sex: ateroscleroza pâna la menopauza

Locul naşterii si Locul naşterii si domiciliuldomiciliul Distrofia endemica Distrofia endemica

tireopatatireopata MalariaMalaria Boala LymeBoala Lyme Boli infecţioase rare : Boli infecţioase rare :

lepra, tripanosomiază, lepra, tripanosomiază, filarioza, leshmaniozăfilarioza, leshmanioză

Nefropatie endemică Nefropatie endemică balcanicăbalcanică

SIDASIDA

Ocupaţia Ocupaţia Locul de muncă – boli Locul de muncă – boli

profesionaleprofesionale Date despre nivelul de Date despre nivelul de

educaţieeducaţie Schimbarea frecventa a Schimbarea frecventa a

locului de muncălocului de muncă Pensionar Pensionar

Vârstă Vârstă Boală Boală

Venituri, resurse finaciareVenituri, resurse finaciare, , nivel socioeconomicnivel socioeconomic

TBCTBC durereadurerea

Anamneza – locul nasterii, Anamneza – locul nasterii, domiciliul, ocupatiadomiciliul, ocupatia

Anamneza - motivele internAnamneza - motivele internării / prezentăriiării / prezentăriiAparat sau sistem Simptome sau semne specifice

Respirator Tuse Dispnee Expectoraţie Hemoptizie

Cardiovascular Durere precordială Dispnee Palpitaţii Edeme

Gastrointestinal Durere abdominală Greţuri, vărsături Flatulenţă, regurgitare, meteorism Disfagie Tulburări de tranzit intestinal Curbă ponderală

Genito-urinar Durere Tulbu rări ale actului micţiunii Durere Tulburări ale ciclului / activitate sexuală

Sistem nervos central Cefalee Pierdere de conştienţă Ameţeli şi vertij Tulburări de percepţie sau vorbire Tulburări de motilitate

Sistem hematoformator Durere Hemoragii Tromboze

•Toate simptomele şi semnele pe care bolnavul le are •Organizate, grupate, ierarhizate•Nu se utilizează diagnostice sau situaţii conjuncturale (analize, pensie, stagiu militar, etc)

Anamneza - istoricul bolii (bolilor) actualeAnamneza - istoricul bolii (bolilor) actuale

Evoluţia_________________________________________ Debutul bolii : data, felul (brusc, insidios), circumstanţe Atitudinea bolnavului faţă de boală: prezentare la medic, ignorare,

(auto)medicaţie, procedee empirice Evoluţia manifestărilor: periodic, în crize, progresiv agravat sau

remisiv, asociat, simptome noi Ce l-a determinat nemijlocit să se adreseze medicului ??

Simptome_________________________

Debut: brusc sau insidios Intensitate: statică, crescătoare, descrescătoare Durată Factori declanşatori/agravanţi sau de ameliorare

O altă … O altă … definiţie a definiţie a

dureriidurerii ““Durerea Durerea este ceea ce este ceea ce spune o spune o persoană că persoană că simte şi simte şi există de câte există de câte ori acea ori acea persoană persoană spune că spune că există”există” McCaffrey McCaffrey 19681968

Ce este Ce este durerea ?durerea ?

Nivelul 3 - cortical Nivelul 3 - cortical -hipervigilenţa -hipervigilenţa

Nivelul 2 - spinal Nivelul 2 - spinal - durere iradiată - durere iradiată

neurotransmiţător - neurotransmiţător - glutamat , substanţa glutamat , substanţa P, factori P, factori neurotrofici neurotrofici

Nivelul 1 - Nivelul 1 - periferic - durerea periferic - durerea locală locală

mediatori mediatori receptori / receptori /

nociceptori nociceptori

Care este substratul Care este substratul fiziopatologic al durerii ?fiziopatologic al durerii ?

Scală vizuală analogă Scală vizuală analogă (100mm)(100mm)

Scală numerică 1 - 10Scală numerică 1 - 10

Scală verbală (Likert)Scală verbală (Likert) 1. Fără durere1. Fără durere

2. Durere uşoară2. Durere uşoară

3. Durere moderată3. Durere moderată

4. Durere severă4. Durere severă

5. Durere foarte severă, insuportabilă 5. Durere foarte severă, insuportabilă

INTENSITATE INTENSITATE

Cum evaluăm durereaCum evaluăm durerea ? ?

Fără durere Cea mai mare durere posibilă

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Anamneza - istoricul bolii (bolilor) actualeAnamneza - istoricul bolii (bolilor) actuale

Durerea__________ • Localizare:• Iradiere:• Caracter:

•apăsare, înţepătură, apăsare, sfâşiere, arsură, constricţie, colică, crampă, împunsătură, junghi, etc;

• Intensitate: •mică, suportabilă, mare, insuportabilă;•scor ; SVA

• Durată: •minute, ore, zile, luni;

• Condiţii de apariţie• Condiţii de dispariţie• Simptome de acompaniament

Anamneza - istoricul bolii (bolilor) actualeAnamneza - istoricul bolii (bolilor) actuale Durerea

DurereaDurerea în angina pectoralăîn angina pectorală • Localizare

• precordială, retrosternală• Iradiere

• umăr stâng, brat stâng până în utimele două degete, baza gâtului• Caracter

• constrictiv• apăsare

• Intensitate: • medie

• Durată: • 2-5 minute, max. 15 minute;

• Condiţii de apariţie• efort

• Condiţii de dispariţie• repaus• nitroglicerina

• Simptome de acompaniament • anxietate, angoasă

Angina pectorală

Durerea ce-i strângea încet-încet inima contractându-i muşchii umărului, coborând până la încheietura mâinii stângi .... după cum putea fi suportată , în pieptul lui Simon, durerea aceea ce avea să moară odată cu el

Marguerite YourcenarPiatra filosofala

Localizare

Medic, 46 de ani, vine la urgenţă pentru durere toracică Medic, 46 de ani, vine la urgenţă pentru durere toracică ststângă ângă (hemitorace anterior) (hemitorace anterior)

Localizare - precordial, retrosternalLocalizare - precordial, retrosternal Iradiere - baza gâtului, umeri bilateral Iradiere - baza gâtului, umeri bilateral Caracter - apăsare, smulgereCaracter - apăsare, smulgere Intensitate - mare (“m-am speriat, nu am mai avut o durere aIntensitate - mare (“m-am speriat, nu am mai avut o durere assa de mare”)a de mare”) Durată - peste 30 de minuteDurată - peste 30 de minute Factori de apariţie - în sala de operaţieFactori de apariţie - în sala de operaţie Factori de dispariţie - nu a trecut la 2 tablete de Nitroglicerină; nu a trecut la Factori de dispariţie - nu a trecut la 2 tablete de Nitroglicerină; nu a trecut la

repausrepaus Alte simptome - ameţeală, anxietate; Alte simptome - ameţeală, anxietate; A mai avut episoade similare - nu ; fără antecedente patologice semnificativeA mai avut episoade similare - nu ; fără antecedente patologice semnificative

Cele mai frecvente cauze de durere Cele mai frecvente cauze de durere toracicătoracică

coronare - cardiopatia ischemică dureroasăcoronare - cardiopatia ischemică dureroasă

angina pectorală stabilăangina pectorală stabilă angina pectorală instabilăangina pectorală instabilă infarctul miocardicinfarctul miocardic

serozita serozita pericarditapericardita pleuritapleurita

vase marivase mari anevrism aortăanevrism aortă disecţia de aortădisecţia de aortă

esofagesofag esofagita de reflux, spasm esofagian difuz, esofagita de reflux, spasm esofagian difuz,

perete toracicperete toracic tegumentetegumente nervi - zona zosternervi - zona zoster muschi - rupturi, intinderi musculare; miozitemuschi - rupturi, intinderi musculare; miozite coaste - fracturi, fisuri; tumori osoase- mileom, determinări secundare coaste - fracturi, fisuri; tumori osoase- mileom, determinări secundare

osoase; osoase; articulaţii - artrită, sidrom Tietze; articulaţii - artrită, sidrom Tietze; coloană vertebrală dorsală - hernie de disc, spondilozăcoloană vertebrală dorsală - hernie de disc, spondiloză

abdomen abdomen ulcer gastroduodenal, abcese subfrenice etculcer gastroduodenal, abcese subfrenice etc

psihice psihice

Durerea - caractere semiologice - "în Durerea - caractere semiologice - "în lucrarea de examen a unui student de lucrarea de examen a unui student de

anul III" septembrie 2001anul III" septembrie 2001 pulsatilăpulsatilă sub formă de junghisub formă de junghi durere difuzădurere difuză durere centralizatădurere centralizată durere surdă, matădurere surdă, mată

Medicul trebuie să încadreze durerea în funcţie de Medicul trebuie să încadreze durerea în funcţie de cand aparecand apare Fara interventie din exteriorFara interventie din exterior La mers / sau nuLa mers / sau nu În tuse / sau nuÎn tuse / sau nu Noaptea / ziua sau diurnă/ nocturnăNoaptea / ziua sau diurnă/ nocturnă La palpareLa palpare La frig sau la căldurăLa frig sau la căldură În efort sau în stare latentăÎn efort sau în stare latentă

Anamneza - antecedente heredocolaterale Anamneza - antecedente heredocolaterale (familiale) AH(familiale) AH

1.1. SunteSunteţi căsătorit (partener stabil) ?ţi căsătorit (partener stabil) ?

2. Este partenerul Dvs sănătos ?

3. Aveţi copii (vârstă, sex, boală) ? Au fost vreodată serios bolnavi ?

4. Aţi pierdut vreun copil ?

5. Aveţi fraţi sau surori ? (vârstă, sex, boală) Au fost vreodată serios bolnavi ?

6. Aţi pierdut vreun frate sau soră la vârste relativ tinere ?

7. Părinţii trăiesc ? Dacă nu, înregistraţi vârsta şi cauza decesului ?

8. Au fost vreodată serios bolnavi ?

9. Are în familie cineva simptome ca şi ale Dvs ?

10. Ştiţi vreo boală care să afecteze pe mai mult de unul din membrii familiei ?

1. Ereditară

a) Mendeliană

b) Multifactorială - predispozitie

2. Coabitarea

3. Transmiterea verticală (transplacentara)

BOLI EREDITAREBOLI EREDITARE

AUTOSOMAL AUTOSOMAL DOMINANTDOMINANT fiecare individ bolnav are un fiecare individ bolnav are un

parinte afectatparinte afectat în fiecare generatie - “în fiecare generatie - “pattern pattern

vertical”vertical” repartitie egala intre sexerepartitie egala intre sexe egalitate intre descendentii egalitate intre descendentii

afectatiafectati

!!! Caracteristici !!! Caracteristici vârsta tardiva de manifestarevârsta tardiva de manifestare

(“balerinul”, Toulouse (“balerinul”, Toulouse Lautrec)Lautrec)

variabilitate în expresivitatea variabilitate în expresivitatea clinicaclinica

pot sa apara şi ca şi pot sa apara şi ca şi consecinta a unor consecinta a unor mutatii in mutatii in celulele germinale ale parintilorcelulele germinale ale parintilor (mai ales taţi cu varste (mai ales taţi cu varste avansate )avansate )

Microsferocitoza, telengiectazia ereditară (boala Rendue Osler), rinichi polichistic,

porfirii, Marfan, coreea Huntington, osteogenesis imperfecta,

neurofibromatoza Recklinghausen

BOLI EREDITAREBOLI EREDITAREAUTOSOMAL RECESIV

parinti purtatori ai tarei, dar sanatosi: heterozigoti fenotipic normali; casatorie cosanguina poate sari o genearetie - “pattern orizontal”

!!! Caracteristici se manifesta precoce expresie clinica uniforma mai ales defecte enzimatice

Albinism, fenicetonurie, alcaptonurie, boala Wilson, homocistinurie, talasemie, siclemie,

fibroza chistica, deficit α1-antitripsina

BOLI EREDITAREBOLI EREDITARERECESIV LEGAT DE SEX - X LINKATARECESIV LEGAT DE SEX - X LINKATA

femeia neafectata este purtatoare a tarei mostenita de la tata - femeia neafectata este purtatoare a tarei mostenita de la tata - “pattern “pattern oblic”oblic”

tara transmisa la 1tara transmisa la 1/2 din descendenti /2 din descendenti (unul din doi) indiferent de sex;(unul din doi) indiferent de sex; numai baietii fac boala - 50%numai baietii fac boala - 50% fetele raman purtatoare, fenotipic normale 50% fetele raman purtatoare, fenotipic normale 50%

Hemofiliile, defectul de Glu 6PDH, Hemofiliile, defectul de Glu 6PDH, daltonismul, distrofia musculara Duchenne daltonismul, distrofia musculara Duchenne

Victoria

+

Albert

Albert/Bertie

Louis/duke ofHesse

Leopold cel

care sangereazatot timpul

?

AlixElla +Ernie + Frederic +Nicolaeal II- lea

?? ? Tareviciul

Alice

Victoria

+

HEMOFILIAHEMOFILIA

BOLI EREDITAREBOLI EREDITARE

DOMINANT LEGAT DE SEX - X LINKATA barbatii afectati transmit tara tuturor fetelor si nici unui baiat femeile homozigote o transmit tuturor descendentilor indiferent

de sex femeile heterozigote o transmit la 1/2 din descendenti

indiferent de sex Diabetul insipid nefrogen

Antecedente heredocolaterale Antecedente heredocolaterale AH – AH – boli cu transmitere multifactorială “ca predispoziţie”boli cu transmitere multifactorială “ca predispoziţie”

1. Ereditarăb) multifactorială / predispoziţie

• hiperlipemia: colesterol, TG(cardiopatia ischemică)• HTA• diabetul zaharat tip 2- DZNID• obezitatea• ulcer duodenal• litiază renală sau biliară• miopia• alcoolismul• depresia• schizofrenia• epilepsie• osteoporoză• cancer (colon, ovar, mamar)• etc....

• componentă poligenică – mai multe gene interacţionează cumulativ • un individ cu aceiaşi zestre genetică poate sau nu să facă boală în funcţie de factorii de mediu • gravitatea diferă între sexe • mai frecvent între colaterali decât între descendenţi • scade progresiv în generaţii succesive • risc mai mare dacă părintele afectat aparţine sexului la care gravitatea este mai redusă • risc greu de calculat – risc empiric calculat pentru rude de gradul I

• palatoschizis – 3%• DZ – 5 – 10%• epilepsie – 5 – 10%• HTA – 10%• schizofrenie – 15%

• ! Teama de o boală genetică “mimează” boala

Anamneza - antecedente heredocolaterale Anamneza - antecedente heredocolaterale (familiale) AH(familiale) AH

2. Coabitarea

• rahitismul• TBC• infecţii bacteriene (streptococ)• infecţii virale (HBV, HIV)• infecţii parazitare (lambliază, helmintiază,)

3. Verticală / transplacentară

• luesul• HIV• HBV, HCV

Anamneza - antecedente personale fiziologice

• Debutul menstruaţiei – menarha• vârsta – 11 – 15 ani• pubertate precoce – boala endocrină de sine stătătoare• pubertate intârziată – boli organice (sdr Turner, tumori hipofizare, boli

organice severe – DZ, nefropatii cronice, fibroza chistică, etc ) • Succesiunea ciclurilor menstruale

• 28 zile• amenoree – fiziologică (sarcină, lactaţie, menopauză), patologică (boli psihice, endocrine, alte boli, etc)• < tahimenoree• > bradimenoree

• Durata fluxului menstrual• 3- 5 zile • > polimenoree • < oligomenoree• >> menoragie > 10 zile • metroragie – in afara ciclului

Preclimax, inflamatii / tumori genitale , sindroame hemoragipare

Pubertate, preclimax, disfunctii hormonale etc

Anamneza - antecedente personale fiziologice

• cantitatea totală de sânge• 150 ml – max ziua a 2-a • > hipermenoree : hiperestrogenism, inflamatii genitale, • < hipomenoree : multipare, varstnice, inflamatii

Sindrom prementrual – hiperestrogenism: tahi/poli/hipermenoree, dismenoree, mastodinie; asocieri colici biliare, migrene, crize de astm bronsic, herpes, acnee, alte dermatoze, eczeme, etc.

Sindrom intermenstrual - chenzinal (ovulaţia) Falsa menstruatie – minima sangerare uterina, dureri pelvine, mastodinie, (sub)febrilitate

• sarcini• sarcini: numar, evolutie• avorturi: spontane, provocate, luna de sarcina, cauza probabila• nasteri: la termen sau nu, cale naturala/ cezariana• făt : stare de sanatate a fatului ; gigantism fetal (macrosomie, “big baby”) > 4000gr – diabet latent al mamei

Anamneza - antecedente personale fiziologice

• Climacteriul – premenopaua• varsta – 40 – 45 ani; • tulburari de flux, durata, cantitate

• Menopauza• varsta – > 45 ani; • normala / indusa (chirurgical, chimioterapie, radioterapie); • asimptomatica/ “furtuna hormonala” (bufeuri, crize sudoratie, tulburari psihice, CV); • incep sa se manifeste boli : HTA, ATS, CI, obezitatea, osteoporoza “de menopauza”

•Activitate sexuală • ritmul• parteneri • abstinenta• boli transmise sexual, boli psihice sau psihosomatice•Teoretic: si la barbati

ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE

boli infectioase acute: streptococ (RAA); HAV B sau C (HC sau CH);

boli infectioase cronice: TBC, sifilis (orice structura sau amiloidoză)

boli venerice (nu lues) epidemiologice, inflamatii genitale, TDS

boli organice: respiratorii, cardiace, digestive, renale, endocrine, neurologice;

împrejurari morbide: traumatism - epilepsie sau hemoragie sau anemie sau sindr. Psihic post T; chirurgie - dg. anterior, verificare intraoperatorie; transfuzie - HVB sau HVC, SIDA;

tratamente medicamentoase: consecinţe toxice sau alergice - vezi APT iatrogenie !!!

• Ati avut boli serioase în trecut ? Cum s-au manifestat, cum v-au afectat ?• Ati avut operaţii sau traumatisme severe ?• Ati fost vreodata vazut de un medic sau internat ?• Ati lipsit vreodata de la servici datorita bolii ?• Ati avut vreodată ….( boala care credeti ca este de interes ) ?

ANTECEDENTE PERSONALE TOXICEALCOOLUL ALCOOLUL

• 90% din adulţi beau alcool 90% din adulţi beau alcool

• 40-50% din bărbaţi au probleme temporare legate de 40-50% din bărbaţi au probleme temporare legate de consumul de alcool consumul de alcool

• durata medie de viadurata medie de viata: redusa cuta: redusa cu 10 - 15 ani; 10 - 15 ani;

• cauză morbidă directă sau doar factor de risc pentru unele cauză morbidă directă sau doar factor de risc pentru unele imbonaviri ?imbonaviri ?

• majoritatea NU recunosc consumulmajoritatea NU recunosc consumul

• uneori necesare investigaţii: uneori necesare investigaţii: GT , volumul corpuscular mediu, GT , volumul corpuscular mediu, alcoolemia sau alcoolul urinar, etc; alcoolemia sau alcoolul urinar, etc;

• obiectiv "heavy drinker" - pletoric, nas "roşu" felinar, obez; obiectiv "heavy drinker" - pletoric, nas "roşu" felinar, obez; semnele de boală pot să apară tardiv; semnele de boală pot să apară tardiv;

•care sunt alcoolicii care dezvoltă boală şi care anume ???care sunt alcoolicii care dezvoltă boală şi care anume ???

ANTECEDENTE PERSONALE TOXICEALCOOLUL ALCOOLUL

Date ce trebuie aflateDate ce trebuie aflate

• ritmul (ritmul (ocazional sau sistematic - zilnic); ocazional sau sistematic - zilnic);

• cantitatea (in unităţi alcool - cât îl ţine o sticlă cantitatea (in unităţi alcool - cât îl ţine o sticlă deschisă); deschisă);

• tipul alcoolului (distilate sau fermentate); tipul alcoolului (distilate sau fermentate);

• perioada în care bea şi perioada liberă; perioada în care bea şi perioada liberă;

• AH de alcoolismAH de alcoolism

• status marital, profesional; status marital, profesional;

• susceptibilitate mai mare la îmbolnăvire: femeile, AH susceptibilitate mai mare la îmbolnăvire: femeile, AH pozitivepozitive

ANTECEDENTE PERSONALE TOXICEALCOOLUL ALCOOLUL

Alcool 1 U standard alcool: 1cl (10g) alcool Alcool 1 U standard alcool: 1cl (10g) alcool absolutabsolut

1/2 pint bere1/2 pint bere 1 pahar sherry1 pahar sherry 1 pahar vin1 pahar vin 1 măsură standard de spirtoase1 măsură standard de spirtoase

• SNCSNC

• amnezia episodului; somnulamnezia episodului; somnul; neuropatia periferică; dementa Korsakof; encefalopatia ; neuropatia periferică; dementa Korsakof; encefalopatia Wernicke; degenerescenta cerebeloasa; probleme cognitive; depresie; anxietate; iluzii Wernicke; degenerescenta cerebeloasa; probleme cognitive; depresie; anxietate; iluzii halucinatii; ! Intoxicaţia patologicăhalucinatii; ! Intoxicaţia patologică

• gastrointestinalgastrointestinal

• esofagita, gastrita; sindrom Mallory Weiss; steatoza hepatica; hepatita cronica; ciroza; esofagita, gastrita; sindrom Mallory Weiss; steatoza hepatica; hepatita cronica; ciroza; pancreatită acuta şi cronica; cancere digestive !pancreatită acuta şi cronica; cancere digestive !

• hematologichematologic

• anemie megaloblastica ; leucopenie, trombocitopenie;anemie megaloblastica ; leucopenie, trombocitopenie;

• cardiovascularcardiovascular• HTA de volum, cardiomiopatia alcoolică, tulburari de ritm, HTA de volum, cardiomiopatia alcoolică, tulburari de ritm, !!! Benefic vascular;!!! Benefic vascular;

• genitourinar genitourinar

• TDS, oligospermie; amenoree; fetal alcohol syndrome (defecte faciale, defecte sept TDS, oligospermie; amenoree; fetal alcohol syndrome (defecte faciale, defecte sept cardiac, microcefalie, retard)cardiac, microcefalie, retard)

• altele - altele - miopatie, osteoporoză, tulburări hormonale, metabolice (dezechilibre nutritionale), miopatie, osteoporoză, tulburări hormonale, metabolice (dezechilibre nutritionale), traumatisme, scaderea imunitatii predispozitie la infectii, etctraumatisme, scaderea imunitatii predispozitie la infectii, etc

• !! Alcoolism - alcool abuz - alcool dependenţi; sevraj; !! Alcoolism - alcool abuz - alcool dependenţi; sevraj;

ANTECEDENTE PERSONALE TOXICEALCOOLULALCOOLUL

Mesaje cheieMesaje cheie Singurul tratament este abstinenSingurul tratament este abstinenta !!!ta !!! Efectul benefic cardiovascular si riscurile Efectul benefic cardiovascular si riscurile

recomandarii acestuia recomandarii acestuia Anamneza cantitativa si calitativa a Anamneza cantitativa si calitativa a

consumului de alcool este obligatorieconsumului de alcool este obligatorie Consumul regulat de alcool este intotdeauna Consumul regulat de alcool este intotdeauna

periculospericulos Ciroza hepatica este ireversibila Ciroza hepatica este ireversibila Marii bautori pot sa aiba mult timp analize Marii bautori pot sa aiba mult timp analize

normale si o stare de sanatate acceptabilanormale si o stare de sanatate acceptabila

ANTECEDENTE PERSONALE TOXICEFUMATUL FUMATUL

Doll şi Hill - 40000 medici si personal sanitar Doll şi Hill - 40000 medici si personal sanitar mortalitatea mai mare la fumători şi creşte direct proporţional cu mortalitatea mai mare la fumători şi creşte direct proporţional cu

numărul de ţigaretelor fumatenumărul de ţigaretelor fumate

Majoritatea medicilor au abandonat fumatul - 50%Majoritatea medicilor au abandonat fumatul - 50%

După 10 ani de abstinenţă mortalitatea scade cu 24%După 10 ani de abstinenţă mortalitatea scade cu 24%

Mortalitatea se apropie de a nefumătorilor după minim 7 ani de Mortalitatea se apropie de a nefumătorilor după minim 7 ani de abstinenţăabstinenţă

Reducerea duratei medii de viaţă cu 3-4 ani Reducerea duratei medii de viaţă cu 3-4 ani Bărbat de 40 ani, fumător de 1 pachet - cu 6 ani redusă durata medie de Bărbat de 40 ani, fumător de 1 pachet - cu 6 ani redusă durata medie de

viaţă; viaţă;

Bărbat de 40 ani, fumător de 2 pachete - cu 8,3 ani redusă durata medie de Bărbat de 40 ani, fumător de 2 pachete - cu 8,3 ani redusă durata medie de viaţă; viaţă;

ANTECEDENTE PERSONALE TOXICEFUMATUL FUMATUL

- ce fumează ? - ce fumează ? ţigarete, tigări de foi, ţigarete, tigări de foi, trabuc, pipă, trabuc, pipă, alte obiceiurialte obiceiuri:: prizat, mestecat prizat, mestecat

- calitatea tutunului - calitatea tutunului blond, de Virginia, ţigări cubaneze,blond, de Virginia, ţigări cubaneze, cu filtru sau nu ? cu filtru sau nu ? etc etc

- câte /zi ? - câte /zi ? - de cât timp (ani) ? - de cât timp (ani) ? - de la ce vârstă ? - de la ce vârstă ?

tineri mai la risc ! tineri mai la risc ! - ritualul - ritualul

cu ce ocazie, număr de inhalări, profunzimea inhalării, cu ce ocazie, număr de inhalări, profunzimea inhalării, lungimea chiştocului, noţiunea de "light" devine una vagă ; lungimea chiştocului, noţiunea de "light" devine una vagă ;

- cei care s-au lăsat (de cât timp şi cât au fumat - cei care s-au lăsat (de cât timp şi cât au fumat înainte)înainte) doar după 7 ani de abstinenţă ;doar după 7 ani de abstinenţă ;

Care sunt

consecinţele

fumatului

?

…sociale

interacţiunea cu nefumătorii

universul fumătorului

impactul asupra laturii afective a fumătorului

FumatulFumatul Sex:

Bărbaţi: 52% (1965) - 32% (1987) Femei: 34% (1965) - 27% (1987)

Geografie: Sud Europa (Grecia, Portugalia, Italia)>

Nord (UK, tari scandinave ) Vârstă:

tineri > vârstnici Nivel social:

Clase defavorizate, indice redus de pregătire > educate , aristocrati

Ex. SUA Dovadă că educaţia antifumat a fost utilă

FumatulFumatul Despre marginalizarea sociala a fumatorului în tarile Despre marginalizarea sociala a fumatorului în tarile

anglosaxoneanglosaxone

" Dar " Dar şi printre săraci, mulţi sunt cei care, nereuşind să abandoneze şi printre săraci, mulţi sunt cei care, nereuşind să abandoneze simbolul suprem al marginalizării, fumează. Dacă încercati să simbolul suprem al marginalizării, fumează. Dacă încercati să urcaţi în unicul vagon pentru fumători, vă găsiţi deodată în urcaţi în unicul vagon pentru fumători, vă găsiţi deodată în Opera de trei parale. Opera de trei parale. Eu eram singurul cu cravată. În rest arătări Eu eram singurul cu cravată. În rest arătări catatonice, vagabonzi care dormeau cu gura căscată, zombi catatonice, vagabonzi care dormeau cu gura căscată, zombi comatoşi. Vagonul pentru fumători era ultimul din garnitură, comatoşi. Vagonul pentru fumători era ultimul din garnitură, intentionat lasat la urma ca sa sublinieze şi mai adânc intentionat lasat la urma ca sa sublinieze şi mai adânc marginalizarea la care este supus viciosul, aşa încât adunatura marginalizarea la care este supus viciosul, aşa încât adunatura asta de paria trebuia să străbată vreo sută de metri de peron cu asta de paria trebuia să străbată vreo sută de metri de peron cu umbletul lui Jerry Lewis.“umbletul lui Jerry Lewis.“

Umberto Eco, Cum să călătoreşti în trenurile americaneUmberto Eco, Cum să călătoreşti în trenurile americane

…medicale

Conţine peste 4000 substanţe toxice: antigenice, mutagene, etc.Conţine peste 4000 substanţe toxice: antigenice, mutagene, etc. Nicotina - alcaloidul toxic care dă dependenţa - efecte vegetative Nicotina - alcaloidul toxic care dă dependenţa - efecte vegetative Oxidul de carbon - hipoxie, alterarea activităţii SNC;Oxidul de carbon - hipoxie, alterarea activităţii SNC; Carcinogenice: hidrocarburi aromate, amine aromate, nitrozamineCarcinogenice: hidrocarburi aromate, amine aromate, nitrozamine; ;

ANTECEDENTE PERSONALE TOXICEFUMATULFUMATUL

acţiunea directă asupra căilor respiratoriiacţiunea directă asupra căilor respiratorii bronşită cronicăbronşită cronică BPCOBPCO creste riscul infecţiilor respiratoriicreste riscul infecţiilor respiratorii cc bronhopulmonar; cc bronhopulmonar;

efect cancerigen directefect cancerigen direct (gudroane, benzpiren) (gudroane, benzpiren) cc bronhopulmonarcc bronhopulmonar; primul factor etiologic pentru cancer cunoscut !!!; primul factor etiologic pentru cancer cunoscut !!! Alte cancere: laringeal, oral, esofagian; dar şi vezică, rinichi, Alte cancere: laringeal, oral, esofagian; dar şi vezică, rinichi,

pancreas; pancreas; prima cauză de cancer; prima cauză de cancer; 30% din decesele datorate cancerului30% din decesele datorate cancerului 1 pachet/zi creste de 10 ori riscul de cancer; 1 pachet/zi creste de 10 ori riscul de cancer; 2 pachete/zi cresc de 25 de ori riscul neoplazic;2 pachete/zi cresc de 25 de ori riscul neoplazic;

ANTECEDENTE PERSONALE TOXICEFUMATULFUMATUL

acţiune vascularăacţiune vasculară - vasoconstricţie (catecolamine) şi metabolică - vasoconstricţie (catecolamine) şi metabolică (favorizează depunerea lipidelor şi placa ATS)(favorizează depunerea lipidelor şi placa ATS) ATS ATS

CI, AVC, arteriopatie obliterantăCI, AVC, arteriopatie obliterantă efect excitosecretorefect excitosecretor

bronşită cronicăbronşită cronică ulcer gastroduodenal;ulcer gastroduodenal;

sarcinasarcina cresc avorturile, feţii subponderali si complicaţiile fetale; cresc avorturile, feţii subponderali si complicaţiile fetale;

dependenţa farmacologicădependenţa farmacologică - nicotina; - nicotina; fumător pasiv - nu doar iritant ! fumător pasiv - nu doar iritant !

Majoritatea poluanMajoritatea poluanţţilor din fumul de tigarilor din fumul de tigarăă sunt elimina sunt eliminaţţi in aerul ambienti in aerul ambient DacDacăă sunt dilua sunt diluaţţi i îîntr-un volum mare-expunerea prin fumat pasiv este mai micntr-un volum mare-expunerea prin fumat pasiv este mai micăă Fumul de Fumul de ţţigara este cauza cancerului pulmonar la nefumigara este cauza cancerului pulmonar la nefumăătoritori

Atitudine activă de combatere !!!Atitudine activă de combatere !!!

…economice

cheltuieli ale statului pentru fiecare pacient ce suferă de boli cauzate de fumat

timpul alocat fumatului se scade din timpul efectiv de lucru şi de odihnă

alte costuri directe sau indirecte

Fumatul…în cifre

• Timp alocat fumatului = 5 minute x 20 ţigări = 1h 40 min/zi x 30 zile = 50h/luna = 25 zile/an

• Scurtarea vieţii: 1 ţigară = 7 minute x20 ţigări = 2h 20 min/ zi x 30 zile = 70h/luna = 35 zile/ an

• Cost ţigări (mediu anual) - 35.000 x 30 = 950.000 lei x 12 = 11.400.000 lei

…publicitate

ÎÎncetarea fumatuluincetarea fumatului Produce beneficii imediate si pe termen lung Produce beneficii imediate si pe termen lung

fizice,fizice, psihologice si economicepsihologice si economice

Beneficiile asupra sBeneficiile asupra săănnăăttăţăţii datoritii datorităă îîncetncetăării rii fumatului depfumatului depăşăşesc cu mult riscurile cesc cu mult riscurile câşâştigtigăării rii îîn greutate sau orice alte efecte adverse n greutate sau orice alte efecte adverse psihologice care pot appsihologice care pot apăărea duprea dupăă renun renunţţare!!!are!!!

ANTECEDENTE PERSONALE TOXICECAFEAUACAFEAUA

MManifestări neuropsihice (agitaţie, irascibilitate, insomnie); anifestări neuropsihice (agitaţie, irascibilitate, insomnie); Manifestari cardiovasculare (palpitaţii, tahicardie, Manifestari cardiovasculare (palpitaţii, tahicardie,

ascensiuni tensionale); ascensiuni tensionale); > 4-6 c> 4-6 căăni / zi - dăunătoare ni / zi - dăunătoare : : cofeinism nu la fel de dăunătoare ca celelalte 2 droguri nu la fel de dăunătoare ca celelalte 2 droguri sigur dăunătoare pt. sigur dăunătoare pt. tulburările de ritm cardiac tulburările de ritm cardiac ?? ?? HTA, ulcer; precipită ATS; HTA, ulcer; precipită ATS; Cazul Cazul Marcel Proust Marcel Proust • astm bronsic - tratat cu sedative

• contracarate cu cofeină

• cofeină sub toate formele - caşete, poţiuni,

• ceşti cafea - până la 4 odată şi 20 pe zi, "tare şi caldă"

• 1 ceaşcă cafea = 0,10-0,15 gr cofeină

• manifestări de cofeinism: agitaţie, palpitaţii, nervozitate, tremurături (“picioarele mele tremurau atît de tare la coborârea scării …), insomnii (“lupta cu somnul era teribila, mi s-a intamplat sa stau si mai mult de 50 de ore fara somn)

ANTECEDENTE PERSONALE TOXICEMEDICAMENTEMEDICAMENTE

orice medicament consumat cu regularitate Anticoncepţionale Terapie de substituţie hormonală, 1/2 aspirina pt. ATS antinevralgicul pentru cefaleea zilnică Hipotensoarele, etc

!!! efectele consumului cronic de medicamente - iatrogenie

alte medicamente consumate cronic: AINS, antialgice – efecte digestive Steroizi – ef digestive, osteoporoză, DZ, hiperlipemie, sdr

Cushing Antialgice: nefropatia interstiţială la analgezice Hepatotoxice: eritromicină, paracetamol, aspirina Anticoncepţionale: tromboze, HTA; Diuretice: diselecetrolitemie, crize gută Medicamente ce determină LES; Etc

ANTECEDENTE PERSONALE TOXICEALTE DROGURI - TOXICOMANIE ALTE DROGURI - TOXICOMANIE

MMajoreajore:: cocaină, heroină; stupefiante cocaină, heroină; stupefiante Mediu: artistic, Mediu: artistic, lumea medicalălumea medicală, “lumea bună” , “lumea bună”

minoreminore:: tranchilizante, hipnotice, antialgice tranchilizante, hipnotice, antialgice (codeină), sedative, amfetamine(codeină), sedative, amfetamine; ; care sunt medicamentelecare sunt medicamentele ? ? care sunt efectele specifice ale fiecăruiacare sunt efectele specifice ale fiecăruia ? ? care sunt simptomele care apar la abstinenţă care sunt simptomele care apar la abstinenţă ? ? cum se face tratamentul (sevrajul)cum se face tratamentul (sevrajul) ? ?

vor fi necesare cantităţi din ce în ce mai mari pentru obţinerea efectului (hipnotic, antialgic, etc)

timp excesiv petrecut pentru procurarea medicamentelor vor avea simptome de sevraj care pot masca sau mima alte

îmbolnăviri: ex. cefaleea la antialgice;

ANTECEDENTE PERSONALE TOXICEALTE DROGURI - TOXICOMANIE ALTE DROGURI - TOXICOMANIE

HaHassis (marijuana)is (marijuana) Opium – morfina Opium – morfina Halucinogene propriu-ziseHalucinogene propriu-zise Cocaina Cocaina Amfetamine, xantine Amfetamine, xantine

(cofeina), benzedrina - (cofeina), benzedrina - activatoare ! activatoare !

Alte neuroleptice: barbiturice, Alte neuroleptice: barbiturice, timoleptice - distonocalm, timoleptice - distonocalm, ! ! dependenţă - dependenţă - pilula dătătoare de somn şi pilula dătătoare de somn şi

relaxare; mai ales alcoolicii, persoane labile,relaxare; mai ales alcoolicii, persoane labile,

ANTECEDENTE PERSONALE TOXICEALTE DROGURI - TOXICOMANIE ALTE DROGURI - TOXICOMANIE

În diagnosticul alcoolismului, farmacodependenţei sau În diagnosticul alcoolismului, farmacodependenţei sau toxicomaniei aşteptaţi-vă ca bolnavul să nege această problemă !toxicomaniei aşteptaţi-vă ca bolnavul să nege această problemă !

Alcoolismul, fAlcoolismul, farmacodependenta armacodependenta sau toxicomania pot fi adesea boli sau toxicomania pot fi adesea boli familiale - uneori întreaga familie va nega relaţia cu alcoolulfamiliale - uneori întreaga familie va nega relaţia cu alcoolul/drogul /drogul pentru a îndepărta problema şi a menţine homeostazia familiei pentru a îndepărta problema şi a menţine homeostazia familiei

Intervenţia eficientă în problema alcoolismului sau Intervenţia eficientă în problema alcoolismului sau farmacodependenţei trebuie făcută de specialişti - psihiatri, farmacodependenţei trebuie făcută de specialişti - psihiatri, organizaţii, şi cu colaborarea familiei organizaţii, şi cu colaborarea familiei

În diagnosticul alcoolismului şi farmacodependenţei nu neapărat În diagnosticul alcoolismului şi farmacodependenţei nu neapărat cantitatea, ci frecvenţa intoxicaţiei contează.cantitatea, ci frecvenţa intoxicaţiei contează.

Contează efectele comportamentale, medicale şi sociale asupra Contează efectele comportamentale, medicale şi sociale asupra individului şi familiei sale indiferent de cantitatea consumată; individului şi familiei sale indiferent de cantitatea consumată;

AnamnezaAnamnezacondiţii de viaţă şi muncăcondiţii de viaţă şi muncă

1.Locuinţa: • Casa - unde ? (casă, bloc,

rural);

• Câte persoane ?

• Condiţii ?

• Cu cine locuieşte ? au suport familial ?

• Poate să se descurce la domiciliu ? Poate să se spele, îmbrace, aprovizioneze, alimenteze ?

• Contagiune intrafamilială;

• Alergie • praf de casă, lucruri vechi,

bibliotecă, plante de apartament, pene, animale de companie sau domestice;

2. Alimentaţia:• Compoziţia regimului alimentar:

• echilibrat, componente, adecvat efortului fizic prestat;

• Aport exagerat • global (obezitate) • unilateral cu exces pe o linie ( DZ, hiperlipemie, ATS, gută);

• Deficit/ aport insuficient • malnutriţie protidică şi vitaminică (tulburări de creştere şi dezvoltare, scăderea rezistenţei globale, etc);

• Igiena alimentaţiei: • orarul meselor, tahifagia, consumarea alimentelor agresive termic, chimic, mecanic - ulcer, esofagite, enterocolopatii;

• Obezitate sau slăbire • orar, unde, cu cine ?, TV ?, când faci cumpărăturile alimentare?,

Anamneza – profesia (exemple) Anamneza – profesia (exemple) Directori

HTA, IMA (personalitate A) Mineri cărbune

Pneumoconioză; mineri neferoase : silicoză; mineri azbest: azbestoză, mezoteliom;

Anilină (chimişti) cc vezical;

Fermieri, veterinari, abator Bruceloză, alte zoonoze - psitacoze;

Tenis Tennis elbow;

Telefoniste nevroză

Stomatologi varice mb inferioare

Furnale litiază renală;

Ciocan pneumatic sindrom Raynaud

Violonisti Sindrom defileu toracic stg, PSH drept, epicondilită dreaptă

MediciMedici ? ?

Anamneza – profesia (exemple) Anamneza – profesia (exemple)

Radiologi: radiodermite, leucoze, cancereRadiologi: radiodermite, leucoze, cancere Infecţionişti, ftiziologi: infecţii, TBCInfecţionişti, ftiziologi: infecţii, TBC Chirurgi, stomatologi: HVB, HVCChirurgi, stomatologi: HVB, HVC Psihiatrii: Psihiatrii: ???? Toate specialităţileToate specialităţile: b: boli cardiovasculare - stress - oli cardiovasculare - stress -

IMA, APIMA, AP

Anamneza - puncte de atinsAnamneza - puncte de atins Prezentare (Prezentare (salut, limbajul trupui, stare salut, limbajul trupui, stare

psihicpsihică, etc)ă, etc)

NumeNume

VârstăVârstă

SexSex

Locul naşterii şi domiciliulLocul naşterii şi domiciliul

OcupaţieOcupaţie

Motivele internăriiMotivele internării(toate, grupate, ierarhizate, organizate, nu (toate, grupate, ierarhizate, organizate, nu

diagnostice sau circumstanţe,)diagnostice sau circumstanţe,) Istoricul bolii (bolilor) actualeIstoricul bolii (bolilor) actuale- Care organ ? Care este cauza ? Dacă sunt - Care organ ? Care este cauza ? Dacă sunt

factori predispozanţi ? Dacă sunt factori predispozanţi ? Dacă sunt complicaţii ?complicaţii ?

- Debutul; atitudinea faţă de boală, evoluţia, ce-l - Debutul; atitudinea faţă de boală, evoluţia, ce-l aduce nemijlocit la medic; aduce nemijlocit la medic;

- Analiza semiologică a simptomelor şi - Analiza semiologică a simptomelor şi semnelor : localizare, caracter, intensitate, semnelor : localizare, caracter, intensitate, cond de apariţie/dispariţie, fenomene cond de apariţie/dispariţie, fenomene asociate;asociate;

Antecedente heredocolaterale AHAntecedente heredocolaterale AH- - transmitere ereditarătransmitere ereditară

- transmitere ca predispoziţie- transmitere ca predispoziţie

- transmitere verticală- transmitere verticală

- coabitarea- coabitarea

Antecedente personale patologice Antecedente personale patologice APPAPP

- - boli organice semnificativeboli organice semnificative

- accidente, traumatisme, intervenţii chirurgicale, - accidente, traumatisme, intervenţii chirurgicale, transfuzii, tratamente medicamentoase; transfuzii, tratamente medicamentoase;

Antecedente personale fiziologice Antecedente personale fiziologice APFAPF

- - cicluricicluri

- sarcini, avorturi; - sarcini, avorturi;

- activitate sexuală- activitate sexuală

Antecedente personale toxice APTAntecedente personale toxice APT- - alcoolulalcoolul

- tutunul- tutunul

- cafeaua- cafeaua

- - medicamente, medicamente, alte drogurialte droguri, ,

Condiţii de viaţă şi muncă CVMCondiţii de viaţă şi muncă CVM- locuinţa- locuinţa

- alimentaţia- alimentaţia

- profesia- profesia

- călătorii- călătorii

Manifestări generaleManifestări generale- - apetitapetit

- curbă ponderală- curbă ponderală

- curbă termică- curbă termică

- somn- somn

- tranzit intestinal- tranzit intestinal

- tranzit urinar- tranzit urinar

Anamneza - puncte de atinsAnamneza - puncte de atins

Prezentare (Prezentare (salut, limbajul trupui, stare psihicsalut, limbajul trupui, stare psihică, etc)ă, etc)NumeNumeVârstăVârstăSexSexLocul naşterii şi domiciliulLocul naşterii şi domiciliulOcupaţieOcupaţie

Motivele internăriiMotivele internării

(toate, grupate, ierarhizate, organizate, nu diagnostice sau (toate, grupate, ierarhizate, organizate, nu diagnostice sau circumstanţe,)circumstanţe,)

Istoricul bolii (bolilor) actualeIstoricul bolii (bolilor) actuale- - Care organ ? Care este cauza ? Dacă sunt factori predispozanţi ? Care organ ? Care este cauza ? Dacă sunt factori predispozanţi ?

Dacă sunt complicaţii ?Dacă sunt complicaţii ?- Debutul; atitudinea faţă de boală, evoluţia, ce-l aduce nemijlocit la - Debutul; atitudinea faţă de boală, evoluţia, ce-l aduce nemijlocit la

medic; medic; - Analiza semiologică a simptomelor şi semnelor : localizare, - Analiza semiologică a simptomelor şi semnelor : localizare,

caracter, intensitate, cond de apariţie/dispariţie, fenomene caracter, intensitate, cond de apariţie/dispariţie, fenomene asociate;asociate;

Antecedente heredocolaterale AHAntecedente heredocolaterale AH- - transmitere ereditarătransmitere ereditară- transmitere ca predispoziţie- transmitere ca predispoziţie- transmitere verticală- transmitere verticală- coabitarea- coabitarea

Anamneza - puncte de atinsAnamneza - puncte de atins Antecedente personale patologice APPAntecedente personale patologice APP

- - boli organice semnificativeboli organice semnificative- accidente, traumatisme, intervenţii chirurgicale, transfuzii, - accidente, traumatisme, intervenţii chirurgicale, transfuzii,

tratamente medicamentoase; tratamente medicamentoase; Antecedente personale fiziologice APFAntecedente personale fiziologice APF

- - cicluricicluri- sarcini, avorturi; - sarcini, avorturi; - activitate sexuală- activitate sexuală

Antecedente personale toxice APTAntecedente personale toxice APT- - alcoolulalcoolul- tutunul- tutunul- cafeaua- cafeaua- - medicamente, medicamente, alte drogurialte droguri, ,

Condiţii de viaţă şi muncă CVMCondiţii de viaţă şi muncă CVM- locuinţa- locuinţa- alimentaţia- alimentaţia- profesia- profesia- călătorii- călătorii

Manifestări generaleManifestări generale- - apetitapetit- curbă ponderală- curbă ponderală- curbă termică- curbă termică- somn- somn- tranzit intestinal- tranzit intestinal- tranzit urinar- tranzit urinar