ACTIVITATE BIROU
APROBAT
DIRECTOR
TEMATICA INSTRUIRII INTRODUCTIV GENERALELegislatia de securitate
si sanatate in munca - Legea nr. 319/2006 a securitatii si
sanatatii in munca - HG nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/2006. - Codul
Muncii Legea 53/2003 - Legea 236/2005 privind substantele toxice
periculoase Consecintele posibile ale necunoasterii si
nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca -
Accidentele de munca - Bolile profesionale Riscurile de accidentare
si imbolnavire profesionala specifice unitatii Masuri privind
acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea
lucratorilor. . Regulament intern
APROBAT DIRECTOR
TEMATIC INSTRUIRE LA LOCUL DE MUNC Riscurile de accidentare i
mbolnvire profesional specifice locului de munc i/sau postului de
lucru; Prevederile instruciunilor proprii elaborate pentru locul de
munc i/sau postul de lucru; Msuri la nivelul locului de munc i/sau
postului de lucru privind acordarea primului ajutor, stingerea
incendiilor i evacuarea lucrtorilor; Prevederi ale reglementrilor
de securitate i sntate n munc privind activiti specifice ale
locului de munc i/sau postului de lucru: HG 1091/2006 (loc de
munc); HG 1028/2006 (videoterminale); HG 971/2006 (semnalizarea de
securitate). Demonstraii practice. Verificarea nsuirii
cunotinelor.
-
TEMATIC INSTRUIRE PERIODICA TEMATICA NR. 1 a) Respectarea
prevederilor legale n domeniul securitii i sntii n munc: - HG
1091/2006; HG 971/2006; - HG 1028/2006 (videoterminale); b)
Instruciuni proprii de securitate a muncii; c) L. 319/2006
obligaiile salariailor art. 23; d) Primul ajutor la locul
accidentului - Principii generale; e) Demonstraii practice; f)
Riscurile de accidentare i mbolnvire profesional specifice locului
de munc i/sau postului de lucru; TEMATICA NR. 2 a) Respectarea
prevederilor legale n domeniul securitii i sntii n munc: - HG
1091/2006; - HG 971/2006; - HG 1028/2006 (videoterminale); b)
Instruciuni proprii de securitate a muncii; c) Primul ajutor la
locul accidentului n caz de lein ;
d) Demonstraii practice; Riscurile de accidentare i mbolnvire
profesional specifice locului de munc i/sau postului de lucru;
TEMATICA NR. 3 a) Respectarea prevederilor legale n domeniul
securitii i sntii n munc: - HG 1091/2006; - HG 971/2006; - HG
1028/2006 (videoterminale); Instruciuni proprii de securitate a
muncii; b) L 319/2006 Obligaiile generale ale angajatorilor art. 6
7; c) Primul ajutor la locul accidentului n caz de fracturi ; d)
Demonstraii practice; e) Riscurile de accidentare i mbolnvire
profesional specifice locului de munc i/sau postului de lucru;
TEMATICA NR. 4 a) Respectarea prevederilor legale n domeniul
securitii i sntii n munc: - HG 1091/2006; - HG 971/2006; - HG
1028/2006 (videoterminale); b) Instruciuni proprii de securitate a
muncii; c) L 319/2006 Obligaiile generale ale angajatorilor art. 6
7; d) Primul ajutor la locul accidentului n caz de arsuri ; e)
Demonstraii practice; f) Riscurile de accidentare i mbolnvire
profesional specifice locului de munc i/sau postului de lucru;
INSTRUCTIUNI DE SECURITATE A MUNCII PENTRU PRELUCRAREA AUTOMATA
A DATELORLucratorii care urmeaza sa desfasoare activitati la
echipamentele de calcul , vor fi incadrati si repartizati la
posturile de lucru numai dupa efectuarea examenului medical
prevazut de reglementarile in vigoare , inclusiv controlul
oftalmologic . In cazul in care la controlul medical oftalmologic
se constata ca nu pot fi utilizati ochelari de corectie obisnuiti ,
lucratorii vor fi dotati cu mijloace de corectie speciale ,
adecvate sarcinilor de munca . Lucratorii vor fi instruiti special
asupra necesitatii amenajarii ergonomice a locului de munca si
asupra pozitiilor corecte pe care trebuie sa le adopte in timpul
lucrului . Activitatile de prelucrare automata a datelor trebuie
astfel organizate incat activitatea zilnica in fata ecranelor sa
alterneze cu alte activitati . In cazul in care acest lucru nu este
posibil iar sarcina de munca impune utilizarea ecranelor in cea mai
mare parte a timpului de lucru , se vor acorda pauze suplimentare
fata de cele obisnuite . Aceste pauze vor fi incluse in timpul de
lucru si vor fi stabilite in urma consultarilor cu specialisti ,
tinandu-se seama de complexitatea lucrarilor , a ritmului , a
duratei si repetivitatii acestora . Timpul de asteptare a
raspunsului calculatorului nu va fi considerat pauza in activitatea
lucratorului . Amenajarea locului de munca trebuie astfel realizata
incat sa ofere utilizatorilor confort si libertate de miscare si sa
diminueze la maxim riscurile de natura vizuala , mentala si
posturala . Lucratorul trebuie sa poata realiza o gama diversa de
sarcini de munca , intr-un mod contabil , eficace si cu
performantele cerute . Locul de munca trebuie sa permita o buna
corelare intre caracteristicile anatomofunctionale ale lucratorului
si activitatea desfasurata , asigurand posibilitati de reglare a
diferitelor elemente componente ale locului de munca . Utilizatorul
trebuie sa aiba posibilitatea de lucru in timpul programului de
lucru . Daca lucratorul trebuie sa se deplaseze cu scaunul de la un
punct de lucru la altul trebuie sa se prevada elemente de prindere
sub planul de lucru ca de exemplu o canelura sub birou . Distantele
si unghiurile de vedere trebuie sa fie in conformitate cu
standardele specifice Pentru a pastra o pozitie de lucru care sa
evite reflexiile si efectele de orbire , ecranul va fi inclinat ,
rotit sau basculat deasupra planului de lucru(suprafata stabila pe
care stau calculatoarele ). Directia de privire trebuie sa fie
inclinata cu 10-20 sub planul orizontal care trece la nivelul
ochilor (aceasta se realizeaza prin ridicarea sau coborarea
corespunzatoare a ecranului). Inaltimea tastaturiin trebuie sa
asigure in timpul lucrului un unghi intre brat si antebrat de minim
90. Distanta intre planul de lucru(masa de lucru )si suprafata de
sedere (scaun) trebuie sa fie cuprinsa intre 200 si 260 mm. Ecranul
, suportul de documente si tastatura trebuie sa fie la distanta
aproximativ egala de ochii utilizatorului , respectiv de 600 150
mm.
Videoterminalele vor fi asezate astfel incat directia de privire
sa fie paralela cu cursele de lumina (naturala sau artificiala ).
Videoterminalele vor fi amplasate la distanta fata de ferestre .
Suprafetele vitrate nu trebuie sa fie situate in spatele sau in
fata utilizatorului . Se va evita amplasarea videoterminalelor in
incaperi cu suprafete vitrate (ferestre) de mari dimensiuni . Daca
acest lucru nu este posibil se vor acoperi cu ecrane storuri etc.
Pentru asigurarea cerintelor de securitate si stabilitate la locul
de munca se vor asigura urmatoarele masuri : se vor reduce la minim
vibratiile se va elimina posibilitatea de blocare a planului de
munca se va asigura posibilitatea reglarii inaltimii mesei fara
risc de coborare rapida si deci de accidentare . sa nu se utilizeze
improvizatii la fixarea echipamentului de calcul Amenajarea
posturilor de munca intr-o incapere trebuie realizata astfel incat
sa se asigure : accesul usor si rapid la locul de munca accesul
usor si rapid al personalului de intretinere la toate partile
echipamentului , la pozitiile cablului , la prize etc. spatiul de
lucru sa corespunda nevoilor de spatiu de personal , de comunicare
intre indivizi Conductorii electrici si cablurile trebuie sa
respecte urmatoarele conditii : sa nu prezinte risc de
electrocutare la trecerea pe planul de lucru (masa) sau pe sol sa
aiba lungime suficienta pentru nevoile reale si previzibile de
lucru sa asigure accesul usor la intretinere conductorii sa nu
traverseze calea de acces daca nu sunt protejati impotriva
deteriorarilor mecanice . La exploatarea echipamentului de calcul
se vor respecta urmatoarele reguli : Lucratorii nu vor utiliza
echipamentele de calcul daca nu le cunosc si daca nu au fost
instruiti Punerea sub tensiune a tablourilor de distributie
electrica se va face de catre personal autorizat Personalul de
deservire al calculatoarelor nu va interveni la tablourile
electrice prize , stechere , cordoane de alimentare , grupuri
stabilizatoare , instalatii de alimentare etc. La punerea sub
tensiune a calculatoarelor electronice se vor respecta in ordine
urmatoarele prevederi : Verificarea temperaturii si umiditatii din
sala Verificarea tensiunii la tabloul de alimentare Punerea sub
tensiune a unitatii centrale prin actionarea butonului
corespunzator de pe panoul unitatii centrale Punerea sub tensiune a
echipamentelor periferice prin actionarea butoanelor de pe
panourile de comanda in ordinea prevazuta in documentatie .
Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va
realiza in succesiune inversa celei prevazute la punerea sub
tensiune
La punerea in functiune dupa reparatii personalul autorizat va
confirma in scris ca echipamentul respectiv este in buna stare de
functionare . Se interzice indepartarea dispozitivelor de protectie
ale echipamentelor de calcul Se interzice efectuarea oricarei
interventii in timpul functionarii echipamentului de calcul . Se
interzice continuarea lucrului la echipamentele de calcul la care
se constata defectiuni . Remedierea defectiunii se face doar de
personal autorizat . Daca in timpul functionarii calculatorului se
aud zgomote deosebite acesta va fi oprit pentru remedierea
defectiunii . Se interzice conectarea echipamentului de calcul la
prize defecte sau fara legatura la pamant . Inlocuirea sigurantelor
la instalatiile electrice se va face numai de personal autorizat .
La utilizarea imprimantelor de mare viteza se vor evita
suprancalzirile care pot duce la incendii . In apropierea
imprimantelor se vor amplasa stingatoare cu praf si dioxid de
carbon . In timpul functionarii , capacul superior al imprimantelor
va fi mentinut inchis , deschiderea lui se va face numai dupa
deconectarea acestora de la sursa . Se va evita atingerea partilor
fierbinti ale imprimantei . Orice interventie in timpul
functionarii imprimantei (permisa de documentatia tehnica) se va
face numai cu luarea masurilor de evitare a antrenarii partilor
corpului de catre imprimanta . In timpul functionarii
calculatoarelor usile de acces in sala respectiva nu se vor bloca
pentru a se putea evacua rapid personalul in cazul unui incendiu Se
interzice fumatul in incaperile cu volum mare de documente . In
cazul unui inceput de incendiu se va actiona cu stingatoare cu praf
Pentru reluarea lucrului dupa incendiu se va verifica bine
incaperea respectiva . In timpul lucrului la videoterminale se va
evita purtarea ochelarilor colorati . Pentru evitarea reflexiilor
difuze sau speciale se vor utiliza filtre antireflex aplicate pe
suprafata ecranului .
INTRETINEREA SI REPARAREA ECHIPAMENTELOR DE CALCULSe interzice
accesul personalului de intretinere si reparatii la echipamentele
de calcul pe care nu le cunosc si pentru care nu au fost instruiti
. Orice reparatie se va face in conformitate cu prevederile din
documentatia tehnica a calculatorului . Pentru fiecare echipament
de calcul se va intocmi grafic de control pentru semnalizarea
deficientelor si remedierea acestora . Inainte de inceperea
oricarei lucrari de reparatii se va verifica sculele ,
dispozitivele si echipamentele individuale de protectie adecvat
riscurilor . Personalul de reparatii va verifica existenta
dispozitivelor de preotectie si a carcaselor si nu va autoriza
punerea in functiune a echipamentului de calcul decat dupa montarea
acestuia .
Se interzice curatarea sau ungerea echipamentelor in timpul
functionarii acestora .Suprafetele ecranelor videoterminalelor se
vor curata periodic de depunerile de praf si de amprentele digitale
pentru a nu se reduce lizibilitatea . Curatarea se face cu produse
prescrise de producator . Personalul care lucreaza la echipamentele
de calcul va verifica permanent starea cablurilor electrice si
prizelor si a elementelor aflate normal sub tensiune pentru
prevenirea atingerilor directe . Este obligatorie dotarea
circuitelor electrice cu sigurante fuzibile originale , calibrate
corespunzator , pentru conectarea la curentul de reglaj stabilit de
proiectant . Instalatiile de protectie impotriva electrocutarii
trebuie verificate pe bazaunui plan de verificari . Interventiile
la instalatiile electrice se face de catre persoane autorizate
conform Normelor de securitate a muncii pentru utilizarea energiei
electrice .
INSTRUCTIUNI DE SECURITATE SI SANATATE LA UTILIZAREA SCULELOR SI
APARATELOR ELECTRICE1. Inainte de utilizarea sculelor electrice
cititi cu atentie instructiunile tehnice . 2. Pastrati ordinea si
curatenia la locul de munca dezordinea la lucru si pe masa de lucru
poate duce la accidente . 3. Luati in considerare influienta
mediului 8ffectu . Nu lasati sculele electrice afara in ploaie . Nu
folositi sculele in mediul umed sau ud . Sectorul de lucru trebuie
bine iluminat . Nu folositi sculele electrice acolo unde exista
pericol de incendii sau explozii , in apropierea lichidelor sau
gazelor inflamabile . 4. Protejativa impotriva electrocutarii .
Evitati contactul corporal cu obiectele legate la masa (ex. Tevi ,
radiatoare , plite , frigidere , etc.) 5. Impiedec ati accesul
altor 8ffectua in sectorul de lucru . Nu permiteti altor 8ffectua
sa atinga scula electrica sau cordonul de alimentare . 6. Dupa
utilizare depozitati sculele intr-un loc uscat , pe un raft sau sub
cheie pentru a impiedeca accesul persoanelor straine la ele . 7. Nu
suprasolicitati sculele electrice se lucreaza mai bine si mai sigur
in domeniul de putere indicat. 8. Utilizati scula electrica
adecvata operatiei 8ffectuate . Nu suprasolicitati sculele sau
masinile electrice de mica putere folosindu-le in conditii grele de
lucru in locul masinilor de mare putere Folositi scula electrica
numai conform destinatiei date de producator 9. Purtati
imbracaminte adecvata . Nu purtati haine largi sau accesorii care
atarna .
Acestea pot fi prinse de piesele mobile Parul lung trebuie
strans si acoperit cu o boneta sau plasa , etc. In exterior lucrati
cu manusi din cauciuc si incaltaminte antiderapanta . 10. Purtati
ochelari de protectie sau masca antipraf la lucrarile la care se
degaja praf . 11. Utilizati echipamentul de aspirare a prafului
daca acesta exista . 12. Nu schimbati destinatia cordonului de
alimentare . nu transportati niciodata scula tinand-o de cordonul
de alimentare si nici nu-l smuciti pentru a-l scoate din priza .
Feriti cordonul de caldura , de muchii taietoare sau de ulei . 13.
Fixati bine piesa de prelucrat , nu folositi mana pentru aceasta .
14. Adoptati o pozitie de lucru stabila pentru pastrarea
echilibrului . 15. Intretineti cu grija sculele . Pastrati-le
curate si bine ascutite . Respectati instructiunile privind ungerea
si inlocuirea dispozitivelor .Controlati periodic cordoanele de
alimentare si prelungitoarele iar inlocuirea lor incredintati-o
unor persoane autorizate .Pastrati manerele uscate , stergeti-le
pentru a indeparta uleiul sau vopseaua . 16. Scoateti din priza
fisa de alimentare in caz de nefolosire , inainte de executarea
lucrarilor de intretinere sau atunci cand schimbati dispozitivele
de lucru ( burghie , capete de surubelnite , freze etc.) . Inainte
de pornire a masinilor electrice controlati daca au fost scoase
cheile fixe sau reglabile din masa masinii . 17. Evitati pornirea
accidentala . Nu transportati scula conectata la priza de
alimentare tinand apasat butonul intrerupator . Inainte de a
introduce fisa in priza de alimentare , asigurati-va ca
intrerupatorul este in pozitia oprit . 18. In exterior folositi
prelungitoare speciale pentru exterior , marcate corespunzator .
19. Fiti atenti la ceea ce faceti . Procedati rational , nu lucrati
atunci cand sunteti obositi sau cand nu va puteti concentra . Nu
consumati bauturi alcoolice inainte sau in timpul lucrului . 20.
Verificati inainte de utilizare daca scula electrica functioneaza
perfect , daca dispozitivele de protectie sunt perfecte , daca
piesele mobile functioneaza corect , daca sunt bine montate si nu
sunt deteriorate . Verificati intrerupatoarele si comutatoarele sa
fie perfecte . Nu folositi scule care nu pot fi oprite din
intrerupator . 21. Atentie folosirea sculelor pentru executarea
altor operatii decat cele pentru care au fost construite , poate
duce la situatii periculoase . 22. Scula electrica poate fi
reparata numai de catre un electrician autorizat iar
componentele defecte se vor inlocui numai cu piese originale .
In caz contrar fiind pericol de accidentare.
----------------------------------------------------------------------
ACCIDENTE DE MUNCA SI IMBOLNAVIRI PROFESIONALEDEFINITIE,
ANUNTARE, CERCETARE LEGEA 346/2002- ASIGURARILE PENTRU ACCIDENTE DE
MUNCA SI IMBOLNAVIRI PROFESIONALEPrin accident de munca se intelege
vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta
profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in
indeplinirea indatoririlor de serviciu, indiferent de natura
juridica a contractului in baza caruia se desfasoara activitatea,
si care provoaca incapacitate temporara de munca (ITM) de cel putin
3 zile, invaliditate (INV) ori deces (D). Este deasemeni accident
de munca : Accident suferit de elevi, studenti si ucenici in timpul
practicii Accidentul suferit in timpul si pe traseul normal al
deplasarii de la locul de munca la domiciliu si invers Accident
cauzat de activitati ce nu au legatura cu procesul de munca, daca
are loc la sediul persoanei juridice, ori in alt loc organizat de
acesta, in timpul programului de munca. Accidentele de munca pot fi
: Accident care produce incapacitate temporara de munca de cel
putin 3 zile Accident care produce invaliditate Accident mortal
Acident colectiv, cand sunt accidentate cel putin 3 persoane in
acelasi timp si din aceeasi cauza Accidentul de munca urmat de
incapacitate temporara de munca ori, dupa caz, urmat de
invaliditate sau deces, precum si accidentul de munca colectiv vor
fi comunicate de indata de catre conducerea persoanei juridice sau,
dupa caz, de persoana fizica, in calitate de
angajator,inspectoratului teritorial de munca si, dupa caz,
organelor de urmarire penala competente, potrivit legii. In cazul
accidentelor de circulatie produse pe drumurile publice, in care
printre victime sunt si persoane aflate in indeplinirea unor
sarcini de serviciu, persoana juridica sau fizica la care sunt
angajati accidentatii va anunta de indata inspectoratul teritorial
de munca din judetul in raza caruia s-a produs accidental
Cercetarea accidentelor de munca se efectueaza astfel : de catre
persoana juridica in cazul accidentului care a produs incapacitate
temporara de munca de catre inspectoratele teritoriale de munca in
cazul accidentelor care au produs invaliditate, deces, al
accidentelor colective, precum si in cazul accidentelor de munca ce
au produs incapacitate temporara de munca salariatilor angajati la
persoane fizice
de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale in cazul
accidentelor de munca colective, generate de unele evenimente
deosebite, precum avariile sau exploziile. Persoana fizica, precum
si persoana juridica care nu dispune de personal competent, sau nu
are personal suficient, trebuie sa asigure cercetarea apelnd la
persoane abilitate sa efectueze cercetari ale accidentelor,
respectiv la ITM, sau la un agent economic din sectorul privat,
autorizat de catre ITM sa desfasoare activitate de consulting in
domeniul SSM.
Legea nr. 346 din 5 iunie 2002 privind asigurarea pentru
accidente de munca si boli profesionaleAsigurarea pentru accidente
de munca si boli profesionale face parte din sistemul de asigurari
sociale, este garantata de stat si cuprinde raporturi specifice
prin care se asigura protectia sociala impotriva urmatoarelor
categorii de riscuri profesionale: pierderea, diminuarea
capacitatii de munca si decesul ca urmare a accidentelor de munca
si bolilor profesionale. Asigurarea pentru accidente de munca si
boli profesionale se fundamenteaza pe urmatoarele principii: a)
asigurarea este obligatorie pentru toti cei ce utilizeaza forta de
munca angajata cu contract individual de munca; b) riscul
profesional este asumat de cei ce beneficiaza de rezultatul muncii
prestate; c) fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli
profesionale se constituie din contributii diferentiate in functie
de risc, suportate de angajatori sau de persoanele fizice care
incheie asigurarea, potrivit prevederilor prezentei legi; d)
cresterea rolului activitatii de prevenire in vederea reducerii
numarului accidentelor de munca si al bolilor profesionale; e)
solidaritatea sociala, prin care participantii la sistemul de
asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale isi asuma
reciproc obligatii si beneficiaza de drepturi pentru prevenirea,
diminuarea sau eliminarea riscurilor prevazute de lege; f)
asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru beneficiarii
drepturilor prevazute de lege; g) asigurarea transparentei in
utilizarea fondurilor; h) repartitia fondurilor in conformitate cu
obligatiile ce revin sistemului de asigurare pentru accidente de
munca si boli profesionale Prin asigurarea pentru accidente de
munca si boli profesionale raspunderea civila a persoanei fizice
sau juridice pentru prestatiile prevazute in prezenta lege si
pentru care s-a platit contributia de asigurare este preluata de
asigurator. In situatia in care se face dovada unor prejudicii care
nu sunt acoperite prin prevederile prezentei legi, in mod subsidiar
si complementar, intra in functiune raspunderea civila, potrivit
dreptului comun. Sunt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei
legi: a) persoanele care desfasoara activitati pe baza unui
contract individual de munca, indiferent de durata acestuia,
inclusiv functionarii publici; b) persoanele care isi desfasoara
activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul
autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata
mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a
cooperatiei mestesugaresti, ale caror
drepturi si obligatii sunt asimilate, in conditiile prezentei
legi, cu ale persoanelor prevazute la lit. a); c) somerii, pe toata
durata efectuarii practicii profesionale in cadrul cursurilor
organizate potrivit legii; d) persoanele care desfasoara activitati
exclusiv pe baza de conventii civile de prestari de servicii si
care realizeaza un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel
putin 3 salarii medii brute pe economia nationala; Dreptul la
prestatiile si serviciile de asigurare pentru accidente de munca si
boli profesionale se naste de la data stabilirii raporturilor de
asigurare si inceteaza o data cu aceste raporturi. In cazul in care
din culpa angajatorului nu s-a platit contributia de asigurare
pentru accidente de munca si boli profesionale, costul prestatiilor
si al serviciilor de asigurare prevazute de prezenta lege se
suporta de angajator. Riscurile asigurate in conditiile prezentei
legi sunt accidentele de munca si bolile profesionale cercetate,
declarate, inregistrate si evidentiate potrivit prevederilor Legii
protectiei muncii nr.90/96 republicate. Asigurarea pentru accidente
de munca si boli profesionale are urmatoarele obiective: a)
prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale; b)
reabilitarea medicala si socioprofesionala a asiguratilor, victime
ale accidentelor de munca si ale bolilor profesionale, precum si
recuperarea capacitatii de munca a acestora; c) acordarea de
prestatii in bani pe termen lung si scurt, sub forma de
indemnizatii si alte ajutoare, in conditiile prevazute de lege.
Asiguratii sistemului de asigurare pentru accidente de munca si
boli profesionale au dreptul la urmatoarele prestatii si servicii:
a) reabilitare medicala si recuperarea capacitatii de munca; b)
reabilitare si reconversie profesionala; c) indemnizatie pentru
incapacitate temporara de munca; d) indemnizatie pentru trecerea
temporara in alt loc de munca; e) compensatii pentru atingerea
integritatii; f) despagubiri in caz de deces; g) rambursari de
cheltuieli. Asiguratii au dreptul la tratament medical
corespunzator leziunilor si afectiunilor cauzate prin accidente de
munca sau boli profesionale, dupa cum urmeaza: a) asistenta
medicala de urgenta la locul accidentului, in mijloace de transport
specializate si in unitati sanitare; b) tratament medical
ambulatoriu, prescris de medic; c) analize medicale si medicamente;
d) servicii medicale, cu prioritate in spitale sau clinici
specializate pentru boli profesionale; e) tratament de recuperare
functionala in unitati speciale; f) servicii de chirurgie plastica
si reparatorie; g) servicii de fizioterapie h) cure
balneoclimaterice Indemnizatia pentru incapacitate temporara de
munca datorata accidentelor de munca si bolilor profesionale se
acorda pe baza certificatului medical eliberat conform
dispozitiilor legale.
Au dreptul la o compensatie pentru atingerea integritatii
asiguratii care, in urma accidentelor de munca sau a bolilor
profesionale, raman cu leziuni permanente, daca acestea: a) reduc
capacitatea de munca sub nivelul de 50%; sau b) nu reduce
capacitatea de munca dar constituie o mutilare In cazul decesului
asiguratului ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli
profesionale, beneficiaza de ajutor de deces o singura persoana,
care poate fi, dupa caz: sotul supravietuitor, copilul, parintele,
tutorele, curatorul, mostenitorul, in conditiile dreptului comun,
sau, in lipsa acesteia, persoana care dovedeste ca a suportat
cheltuielile ocazionate de deces Cuantumul ajutorului de deces
acordat este de 4 salarii medii brute pe economia nationala.
Angajatii sunt obligati sa cunoasca si sa respecte masurile tehnice
si organizatorice luate de angajatori pentru prevenirea
accidentelor de munca si a bolilor profesionale, aduse la
cunostinta in cadrul instructajului de protectia muncii. Angajatii
au dreptul, fara ca acest lucru sa atraga consecinte asupra lor, de
a sesiza autoritatea de stat competenta, asiguratorul sau
comitetele de sanatate si securitate in munca, asupra neluarii de
catre angajator a unor masuri de prevenire a accidentelor de munca
si a bolilor profesionale. Asiguratorul are obligatia de a promova
si de a stimula activitatea de prevenire a accidentelor de munca si
a bolilor profesionale, in scopul: a) mentinerii integritatii
fizice si psihice a persoanelor asigurate; b) imbunatatirii
conditiilor de munca; c) eliminarea sau reducerea riscurilor de
accidentare si imbolnavire profesionala
APROBAT DIRECTOR
CERINTE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE REFERITOARE LA
UTILIZAREA ECHIPAMENTELOR CU ECRAN DE VIZUALIZAREPrezentele
instructiuni nu se aplic : -cabinei oferului sau cabinei de comand
n cazul vehiculelor i mainilor ; - sistemelor informatice de la
bordul mijloacelor de transport ; - sistemelor informatice
destinate n principal utilizrii publice ; - sistemelor portabile
care nu se utilizeaz n mod frecvent la postul de lucru ; - mainilor
de calculat, caselor de marcat i oricrui echipament prevzut cu un
mic dispozitiv de afiare sau de msurare a datelor, necesar pentru
utilizarea direct a acestui echipament ;
- mainile de scris de concepie clasic, de tipul mainilor de
scris cu fereastr.
DEFINITII- echipament cu ecran de vizualizare reprezint un ecran
de vizualizare grafic sau alfanumeric, indiferent de procedeul de
vizualizare folosit ; - post de lucru reprezint un ansamblu care
cuprinde un echipament cu ecran de vizualizare, prevzut sau nu cu
tastatur sau un dispozitiv de introducere a datelor i/sau un
program care stabilete interfaa operator/main, accesorii opionale,
periferice, inclusive unitate de dischet, telefon, modem,
imprimant, intervalle pentru documente, scaun, mas sau suprafa de
lucru, precum i mediul de lucru nconjurtor ; - lucrtor reprezint
orice lucrtor care folosete n mod obinuit un echipament cu ecran de
vizualizare ca parte semnificativ a timpului normal de lucru.
Angajatorii au obligaia de a face o analiz a posturilor de lucru
pentru a evalua condiiile de securitate i sntate oferite
lucrtorilor, n special n ceea ce privete eventualele riscuri pentru
vedere, problemele fizice i efortul mental. Angajatorii trebuie s
ia msuri corespunztoare pentru a remedia riscurile constatate pe
baza evalurii, innd seama de efectele suplimentare i/sau combinate
ale riscurilor constatate. Lucrtorii sunt informai asupra tuturor
aspectelor legate de securitatea i sntatea la postul de lucru, n
special asupra msurilor aplicabile posturilor de lucru. Lucrtorii
sau reprezentanii lor sunt informai cu privire la toate msurile de
securitate i sntate luate. e) fiecare lucrtor este instruit cu
privire la utilizarea postului de lucru nainte de a ncepe acest tip
de activitate i ori de cte ori organizarea postului de lucru se
modific substanial. Desfurarea zilnic a activitii Angajatorul
trebuie s planifice activitile lucrtorului astfel nct utilizarea
zilnic a ecranului de vizualizare s fie ntrerupt periodic prin
pauze sau modificri ale activitii, care s reduc munca excesiv n faa
ecranului de vizualizare. Protecia ochilor i a vederii lucrtorilor
1. Lucrtorii beneficiaz de un examen corespunztor al ochilor i
vederii, efectuat de o persoan cu competena necesar: - nainte de
nceperea activitii la ecranul de vizualizare, - ulterior, la
intervalle regulate - atunci cnd apar tulburri de vedere care pot
fi cauzate de activitatea la ecranul de vizualizare. 2. Lucrtorii
beneficiaz de un examen oftalmologic dac rezultatele testului care
face obiectul alin. (1) arat c acesta este necesar. 3. Dac
rezultatele testului care face obiectul la alin. (1) sau examenul
la care face referire alin. (2) arat c acesta este necesar i dac nu
se pot utiliza dispozitive normale de corecie, lucrtorilor trebuie
s li se furnizeze dispozitive de corecie speciale, care s corespund
activitii respective. 4. Msurile luate potrivit acestui articol nu
trebuie s implice, n nici un caz, costuri financiare suplimentare
pentru lucrtori. 5. Protecia ochilor i a vederii lucrtorilor poate
fi asigurat n cadrul sistemului naional de sntate. Utilizarea
echipamentului de munca nu trebuie s prezinte riscuri pentru
lucrtori.
Ecran de vizualizare Caracterele de pe ecran trebuie s fie bine
definite i distincte, de dimensiuni corespunztoare i cu spaiu
suficient ntre caractere i ntre rnduri. Imaginea de pe ecran
trebuie s fie stabil, fr fenomene de scnteiere sau alte forme de
instabilitate. Strlucirea i/sau contrastul dintre caractere i
fundal trebuie s poat fi uor de reglat de ctre operator i uor de
adaptat la mediul nconjurtor. Pentru a se adapta nevoilor
operatorului, ecranul trebuie s poat fi orientat i nclinat cu
uurin. Trebuie s fie posibil utilizarea unui postament separat sau
a unei mase reglabile pentru ecran. Ecranul nu trebuie s prezinte
strluciri suprtoare sau reflexii care ar putea deranja
utilizatorul. Tastatur Tastatura trebuie s fie nclinabil i separat
de ecran, astfel nct s permit lucrtorului gsirea unei poziii de
lucru confortabile care s evite senzaia de oboseal n brae i mini.
Spaiul dinaintea tastaturii trebuie s fie suficient pentru a
permite sprijinirea minilor i braelor operatorului. Pentru a evita
strlucirile suprtoare, suprafaa tastaturii trebuie s fie mat.
Poziia tastaturii i caracteristicile tastelor trebuie s faciliteze
utilizarea tastaturii. Simbolurile tastelor trebuie s prezinte
contrast suficient i s fie lizibile din poziia normal de lucru. Mas
sau suprafa de lucru Masa sau suprafaa de lucru trebuie s aib o
suprafa puin reflectant, de dimensiuni satisfctoare i s permit o
amplasare flexibil a ecranului, tastaturii, documentelor i
echipamentului auxiliar. Suportul pentru documente trebuie s fie
stabil i uor de reglat i trebuie poziionat astfel nct s diminueze
micrile incomode ale capului i ochilor. Trebuie s existe spaiu
suficient pentru a permite lucrtorilor o poziie confortabil. Scaun
de lucru Scaunul de lucru trebuie s fie stabil i s asigure
operatorului libertate de micare i o poziie confortabil. Scaunul
trebuie s poat fi reglat pe vertical. Sptarul scaunului trebuie s
poat fi nclinat i reglat pe vertical. Un reazem pentru picioare
trebuie pus la dispoziia celor care l doresc. Spaiu Prin
dimensiunile i amenajarea sa, postul de lucru trebuie s asigure
utilizatorului un spaiu suficient, care s i permit s i schimbe
poziia i s varieze micrile. Iluminat Iluminatul general i
iluminatul local (lmpi de lucru) trebuie s asigure condiii de
iluminat satisfctoare i un contrast corespunztor ntre ecran i
mediul nconjurtor, innd seama de tipul de activitate i de
necesitile vizuale ale utilizatorului.
Strlucirile sau reflexiile suprtoare ale ecranului sau ale altor
echipamente trebuie evitate prin amenajarea locului de munc i a
postului de lucru n funcie de poziia i caracteristicile tehnice ale
surselor de iluminat artificial. Reflexii i strluciri Posturile de
lucru trebuie concepute astfel nct sursele de lumin, cum ar fi
ferestrele i alte deschizturi, pereii transpareni sau translucizi,
precum i accesoriile sau pereii n culori strlucitoare s nu provoace
strluciri orbitoare directe i, cu att mai puin, reflexii pe ecran.
Ferestrele trebuie prevzute cu un sistem adecvat de acoperire
reglabil pentru a atenua lumina natural la postul de lucru. Zgomot
La amenajarea postului de lucru, trebuie s se in seama de zgomotul
emis de echipamentul care aparine postului(urilor) de lucru, n
special pentru a evita distragerea ateniei sau perturbarea
comunicrii verbale. Cldur Echipamentele care aparin postului
(posturilor) de lucru nu trebuie s creeze discomfort lucrtorilor
prin producerea de cldur n exces. Radiaii Toate radiaiile, cu
excepia prii vizibile a spectrului electromagnetic, trebuie reduse
la niveluri neglijabile n ceea ce privete protecia securitii i
sntii lucrtorilor. Umiditate Trebuie atins i meninut un nivel de
umiditate corespunztor.
INTERFAA OPERATOR/COMPUTERLa elaborarea, alegerea, achiziionarea
i modificarea programelor, precum i pentru definirea sarcinilor
care implic utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare,
angajatorul ine seama de principiile urmtoare : a) programul
trebuie adaptat sarcinii de lucru ; b) programul trebuie s fie uor
de folosit i, dac este cazul, adaptat nivelului de cunotine sau
experienei operatorului ; nici un dispozitiv de verificare
calitativ i cantitativ nu poate fi folosit fr tirea lucrtorilor ;
c) sistemele trebuie s furnizeze lucrtorilor indicaii cu privire la
derularea operaiunilor; d) sistemele trebuie s afieze informaiile
ntr-un format i ntr-un ritm adaptate operatorilor; e) trebuie
aplicate principii de ergonomie informatic, n special operaiunilor
de tratare a datelor de ctre operator.
----------------------------------------------------------------------------------------------
INSTRUCTIUNI DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU MUNCA LA
BIROUStresul i oboseala profesional Stresul i oboseala profesional,
numite i bolile secolului, sunt cele mai grave disfuncionaliti care
apar n munca de birou. Stresul reprezint o dimensiune constant a
vieii noastre cotidiene. Dac pn n 1989 factorii stresani ineau mai
mult de sistemul politic, de aspectele negative ale dictaturii
comuniste, n prezent societatea de tranziie aduce pe scena vieii
noi tipuri de situaii stresante cum ar fi : incertitudinea,
schimbrile rapide i adesea imprevizibile, concurena, omajul,
necesitatea reorientrii i recalificrii rapide i, nu n ultimul rnd,
scderea nivelului de trai. Oamenii, ca indivizi izolai, au rareori
posibilitatea de a influena evenimentele stresante externe. Tot ce
pot face este s-i nsueasc nite strategii adaptative care s-i fac
mai rezisteni la agresiunile psihice i mai eficieni n activitatea
profesional Dac stresul este prea mare fiecare dintre noi poate
ceda psihic; chiar dac persoana respectiv este una extrem de
echilibrat pot aprea tulburri psihologice temporare. Individul
poate tri o stare de disfuncionalitate sau chiar o cdere psihic
brusc n urma unei psihotraume severe (accident, incendiu, decesul
unui membru apropiat din familie). Reacia la stres se instaleaz
treptat atunci cnd individul este supus un timp ndelungat unor
condiii de tensiune psihic, mai ales atunci cnd este atins imaginea
sa, situaia marital, profesional sau material. De obicei individul
i revine cnd situaia stresant a fost nlturat, dei uneori pot rmne
unele sechele sau o vulnerabilitate crescut fa de anumii factori de
stres. Reacia organismelor biologice la stres: 1. Faza de alarm,
definit printr-o mobilizare general a organismului pentru a face fa
agresiunii 2. Faza de rezisten, care cuprinde ansamblul reaciilor
sistemice provocate de o aciune prelungit la stimuli nocivi fa de
care organismul a elaborat mijloace de adaptare. 3. Faza de
epuizare, n care adaptarea nu mai poate fi meninut, reapar din nou
semnele reaciei de alarm, semne care acum sunt ireversibile. Aceast
faz se ncheie de regul cu moartea organismului. Organismul intr n
alert atunci cnd stresul este provocat att prin aciunea unor
stimuli fizici, dar i sub influena unor emoii puternice. n aceast
situaie organismul ncearc s fac fa stresului printr-o mobilizare
general a sistemului neuroendocrin, mobilizare caracterizat mai
ales prin secreie de adrenalin i de steroizi. Dup o anumit perioad
de aciune a stresului, organismul se adapteaz i ncepe s se comporte
normal. Dac ns stersul continu, se produc din nou ample modificri
hormonale i n cele din urm moare epuizat. Factorii de mediu
reprezint, de asemenea, factori de stres pentru organismul uman,
producnd perturbri la nivelul diferitelor sisteme fiziologice.
Aceti factori, dintre care amintim: temperatura (prea ridicat sau
prea sczut), umiditatea, zgomotul, agenii poluani pot produce
traume fizice, dar i psihice. Exist i stresori de natur psihosocial
cum ar fi: situaiile conflictuale, presiunea social prea mare,
factori care pun n pericol situaia material sau statutul social al
individului, care sunt percepui ca o ameninare pentru individ.
Stresul nu este influenat
numai de situaiile externe ci i de vulnerabilitatea, de tolerana
la stres a individului sau de unele trsturi ale personalitii
acestuia. Exist, de asemenea, situaii de via care sunt considerate
stresori universali, ca de exemplu: rzboiul, detenia, calamitile
naturale, accidentele care produc invaliditate sau bolile
incurabile, pierderea unor persoane apropiate. Unele situaii de via
nu sunt la fel de stresante pentru toat lumea. De pild, pierderea
unui examen, dezaprobarea sau critica efului determin reacii
diferite de la un individ la altul. Chiar i n cazul unor dezastre
sau calamiti naturale exist persoane care i pstreaz calmul i
acioneaz oportun i eficient, n timp ce alii intr n panic sau
manifest un comportament bizar. Pentru a preveni i combate efectele
negative ale stresului cele mai simple i mai accesibile strategii
de lupt sunt: metodele de reglare i de autoreglare a strilor
psihice i relaxarea i tehnicile derivate ale acesteia. Un fenomen
cu un caracter disfuncional determinat de stres este oboseala.
Aceasta apare n urma solicitrilor organismului n activitatea uman i
este determinat de consumul de energie n timpul acestei activiti.
Oboseala reprezint o reacie a organismului de readaptare, de
refacere a funciilor sale. Ea reprezint un fenomen fiziologic
normal care apare n urma solicitrilor prezente n activitatea uman.
n general oboseala este un fenomen reversibil, deoarece dac este
urmat de o perioad de odihn sau de somn, organismul i reface
plenitudinea funciilor sale. Ea nu este o boal, dar poate avea
consecine temporare asupra organismului precum slbirea ateniei fa
de munca ndeplinit i fa de mediu. Specialitii clasific oboseala n
urmtoarele grupe: Oboseala muscular (dinamic i static) - determinat
de efortul muscular i de contractarea muscular fix. Oboseala
neurosenzorial - cauzat de tensiunea nervoas a simurilor (ochi,
urechi). Oboseala psihic - determinat de factori de natur psihic.
Oboseala poate fi provocat de o mulime de cauze, dintre care cele
mai des ntlnite sunt: - intensitatea i durata muncii fizice i
intelectuale; - factorii de mediu (temperatura, lumina, zgomotul);
- factorii de natur psihic (responsabiliti, griji, conflicte); -
monotonia sau rutina muncii; - boli i dureri. Formele de
manifestare a oboselii la om sunt multiple: - scderea ateniei; -
ncetinirea i inhibarea percepiei; - inhibarea capacitii de gndire;
- scderea randamentului activitii fizice i intelectuale. n birouri
oboseala profesional este o stare produs de stres i afecteaz mai
ales persoanele care lucreaz cu publicul. Cei mai muli cred c munca
n birouri i secretariate este lipsit de stres sau cu stres redus,
ns lucrurile nu stau deloc aa. Tensiunile psihice i stresul
contactelor inter-umane determin oboseal sau chiar epuizare. n
general, persoanele care manifest simptome de oboseal fizic i
psihic au o atitudine negativist n relaiile cu ceilali i resimt o
diminuare a respectului de sine.
n afara programului normal de lucru, remedierea i prevenirea
oboselii se poate realiza prin reglementarea duratei zilei de
lucru, a duratei sptmnii de lucru i a concediilor de odihn. Este
foarte important s se previn starea de oboseal profesional pentru c
aceasta nu afecteaz un singur membru al personalului ci este
transmis i celorlali Pentru a nu permite rspndirea acestor
simptome, managerii trebuie s le recunoasc i s le previn ori de cte
ori este posibil. De asemenea, managerul are un rol esenial n
gsirea unor corelaii i alternative optime ntre durata perioadelor
de munc, durata pauzelor pentru odihn, numrul, coninutul i momentul
introducerii acestor pauze, astfel nct s se asigure o eficien
sporit, un nivel optim al capacitii de munc i o bun stare a sntii.
Stresul vizual indus de utilizarea calculatoarelor Dei computerul
ne mbuntete viaa, acest avantaj nu ne scutete de anumite riscuri
privind sntatea. Studiile fcute au artat c tipul muncii i numrul de
ore pe zi de utilizare a terminalului video sunt factori importani
n determinarea nivelului problemelor cauzate de aceast activitate.
Problemele ochilor sunt cele mai obinuite pentru utilizatorii
calculatoarelor. Din nefericire nu exist prea multe informaii
legate de computer i de stresul vizual. Milioane de oameni folosesc
terminale video-display (TVD), acetia prezint dificulti cu
focalizarea privirii asupra obiectelor mai ndeprtate i tulburri ale
imaginii dincolo de planul apropiat dup folosirea ndelungat a
displayului. n afara acestor simptome directe apar unele indirecte
cum ar fi: ncordare i durere n ceaf i n umeri; dureri de spate;
oboseal excesiv; iritabilitate excesiv; dureri n brae, n ncheieturi
i n umeri; nervozitate crescut; eficien vizual sczut i erori mai
frecvente. n special operatorii dau dovad de o scdere general a
productivitii, inclusiv erori frecvente i vitez redus n timpul
desfurrii activitii. Ochii oamenilor sunt adaptai totui pentru
vederea la distan. Cmpul nostru vizual nu poate s fac trecerea de
la planul ndeprtat la cel apropiat n mod natural. Adaptarea trebuie
s fie activ, prin modificarea mediului nostru de lucru i a
comportamentului specific activitii depuse . Simptomele directe ale
stresului vizual sunt: - tensiune la nivelul ochilor; - dureri de
cap; - dificulti de focalizare; - miopie; - dublarea imaginii; -
modificri n percepia culorilor Simptomele indirecte pot include: -
dureri la nivelul muchilor i oaselor (gt, umeri, spate, ncheietura
minii); - oboseal fizic excesiv; - eficien vizual scazut n
desfurarea activitii. Corelaia dintre numrul de ore de utilizare a
terminalului video pe sptmn i problemele de sntate aprute Simptome
30 h Tensiune ochi 33% 37% 63% Dureri de cap 20% 27% 47%
Ameeli Tulburri somn Dureri de spate
4% 13% 23%
6% 11% 26%
5% 11% 40%
Probleme de focalizare Ochiul nu se poate focaliza asupra
informaiilor de pe ecranul displayului cu aceeai precizie cu care
se focalizeaz asupra unei pagini tiprite. Dac terminalul video este
folosit mai mult timp, punctul de focalizare al ochiului trece
dincolo de ecran i se apropie de punctul de relaxare, ceea ce n
timp duce la degradarea imaginii percepute pe ecran. De aceea sunt
necesare msuri corective (ochelari speciali prescrii pentru
terminalul video i/sau formarea, antrenarea vizual). Miopia Miopia
ar putea fi cauzat de condiii improprii de desfurare a activitii
(lumin insuficient, poziie incorect, cititul la distane prea mici
ce determin apariia stresului) sau este o motenire genetic.
Schimbri n percepia culorilor Acestea sunt determinate de urmrirea
ecranului n mod constant pentru perioade lungi de timp, alternnd cu
mutarea privirii asupra fundalului. Privitorul poate percepe culori
opuse sau complementare celor care alctuiesc fondul imaginilor de
pe ecran (urmrirea constant a unui ecran verde conduce la
perceperea culorii roz la schimbarea focalizrii privirii). Acest
fenomen poate fi alarmant dar nu este periculos i dispare dup puin
timp. Dublarea imaginii Displopia (vederea dubl) se datoreaz unei
scderi a capacitii de coordonare a ochilor. Este o afeciune
temporar, totui trebuie consultat un medic oftalmolog spre a
ndeprta posibilitatea existenei unei disfuncionaliti neurologice
serioase. Factorii care influenez stresul vizual Mediul de lucru cu
computerul este determinat de o serie de factori fizici, cum ar fi
: - iluminatul; - poziia utilizatorului; - amplasarea computerului;
- zgomotul; - calitatea aerului. Pe lng acetia exist i aspecte
adiacente ale activitii care pot contribui la stresul vizual : -
specificul muncii desfurate; - planificarea i organizarea acesteia;
- profilul fiziologic i psihologic al utilizatorului; - eficiena
vizual a operatorului; - caracteristicile staiei de lucru.
Afeciunile vizuale ale lucrtorilor pot fi depistate i tratate n
urma examenelor oftalmologice. Pe lng grija pentru ntreinerea
ochiului, de mare importan n asigurarea condiiilor optime de lucru
ale operatorilor este mbuntirea aspectului ergonomic.
Limitele contrastului Pentru a mri confortul vizual este de
preferat o camer mai slab luminat atunci cnd privim ecranul
computerului. O lamp de birou corect amplasat va permite citirea
simultan a documentelor cu care se lucreaz. Culorile Caracterele
care apar pe ecran pot avea efect hotrtor asupra confortului
vizual. Caracterele negre pe fundal alb asigur confortul vizual
maxim. Alte culori preferate pentru caractere sunt: verde, galben i
portocaliu. Este bine s fie evitate cele scrise cu rou sau cu
albastru. Displayurile color sunt mult mai obositoare pentru
sistemul vizual dect cele monocrome. Fundalul ecranului are efect
asupra sistemului vizual. Un ecran alb asigur o focalizare foarte
bun Luminozitatea Operatorul trebuie s regleze luminozitatea
ecranului i contrastul pentru a obine confortul vizual maxim. Unii
utilizatori au declarat c luminozitatea variabil a ecranului pe
parcursul zilei de lucru asigur relaxarea ochilor obosii. Tipul i
dimensiunea caracterelor nlimea recomandat pentru caractere este
ntre 2,5 mm i 3,00 mm, fiecare dintre ele trebuind s fie foarte
clar definit pe ecran. Standardele internaionale stabilesc 80 de
caractere pe linie i 25 de linii pentru un ecran. Terminalul video
trebuie verificat la fiecare ase luni pentru a ne asigura c
funcioneaz conform prescripiilor. Verificarea periodic se va
desfura conform prescripiilor productorului. Ea va asigura i o
calitate corespunztoare a caracterelor. Tastatura n conceperea
tastaturii trebuie s se in seama de anumii factori: - dispunerea
tastelor ; - dimensiunea acestora ; - unghiul i nlimea tastaturii ;
- rezistena la apsare ; - culorile folosite pentru diferite funcii
ale tastelor. Tastaturile proiectate neergonomic pot determina
dureri ale ncheieturilor minii ce se pot transforma n incapaciti
permanente de micare. Sunt de preferat tastaturile mobile i
folosirea unui wrist pad (suport pentru ncheieturi). Distana de
lucru Preocuprile recente legate de riscurile radiaiilor cu frecven
sczut au stabilit c distana optim pn la ecran este de 70 cm. Ea
poate fi obinut prin mrirea caracterelor pe ecran. Ochelarii
speciali pentru computer (lentilele lor echilibreaz sistemul
vizual, reducnd stresul) pot deveni un accesoriu obinuit al
utilizatorului de computere. Strlucirea suprtoare
Se poate diminua prin iluminarea adecvat a spaiului de lucru,
prin ndeprtarea computerului de sursa de lumin sau prin instalarea
de paravane. Filtrele anti-strlucire sau acoperirile anti-reflexie
pe lentilele ochelarilor pot fi utile. S-a demonstrat c folosirea
acestor ochelari duce la creterea confortului vizual. Se pare c vor
deveni accesorii pentru utilizatori. Lentilele ochelarilor obinuii
nu pot asigura flexibilitatea necesar lucrului cu computerul.
Lentilele speciale bifocale pentru computer au poriunea de sus
proiectat pentru urmrirea ecranului, n timp ce partea de jos este
realizat pentru a urmri textul scris. Lentilele trifocale sunt i
mai specializate, asigurnd zone pentru computer, pentru text i
pentru privirea la distan. Exist i lentile noi, cu design modern,
care permit modificri gradate ale puterii lentilelor n funcie de
variaia distanei. Lentilele colorate acoperite cu straturi
anti-reflexie sunt cteodat utile ca elemente adiionale pentru
creterea confortului la urmrirea ecranului computerului. Persoanele
trecute de 40 de ani sufer deja din cauza dificultilor de
concentrare asupra obiectelor aflate la mici distane. Acest lucru
este un rezultat al modificrilor ce survin n structura aparatului
vizual, din cauza naintrii n vrst. n aceast situaie se recomand
utilizarea ochelarilor obinuii pentru citit i a ochelarilor
speciali pentru lucrul cu calculatorul, care echilibreaz aceast
disfuncie natural. n lucrul cu calculatorul nu se recomand
folosirea lentilelor de contact, acestea produc senzaii de
disconfort dup un numr de ore petrecute n faa monitorului. Munca pe
calculator necesit ngrijiri speciale ale vederii. Dintre acestea
menionm necesitatea unui examen periodic al vederii. Operatorii pe
computer trebuie s fac un control al vederii i al strii de sntate a
ochilor n fiecare an. Iat ce aspecte trebuie s cuprind un astfel de
examen: - sntatea ochiului; - acuitatea vederii la distan; -
acuitatea vederii de aproape; - ct de bine lucreaz ochii mpreun
(bi-ocularitatea); - capacitatea de lucru la distane mici; -
evaluarea capacitilor de focalizare; - semne sau simptome precoce
de stres vizual. n birourile n care exist aparatur hardware, exist
filtre de aer pentru a capta eventuala umezeal care ar putea afecta
aceast aparatur i pentru a mbunti condiiile de siguran a
calculatoarelor. Folosirea acestor filtre genereaz ns apariia
prafului care la rndul su conduce la apariia altor probleme de
ordin tehnic. Operatorii pe calculator au tendina de a clipi mai
rar, din cauza lucrului la distane mici i de aceea sufer de senzaia
exterm de neplcut a prfuirii globilor oculari. n aceast situaie se
recomand folosirea unor picturi speciale recomandate de ctre
medicul oftalmolog. Iluminarea ncperii Iluminarea n ncpere trebuie
s fie de 3 ori mai puternic dect fundalul ecranului. Este de
preferat s se foloseasc lmpi de birou n locul iluminrii din plafon.
Cu ct este mai mic contrastul ntre ecran i mediul nconjurtor, cu
att este mai bine. Astfel se reduce oboseala ochiului care nu mai
trebuie s fac eforturi de adaptare de la o luminozitate la alta.
Suprafaa pereilor i culoarea lor Pereii trebuie s fie mai i ntr-o
culoare pastel.
Poziia la locul de munc Situaia ideal a lucrului pe calculator
ar fi cea n care toate condiiile de mai jos sunt satisfcute
simultan: 1. Ecranul, documentul i consola se afl toate la aceeai
distan de ochii utilizatorului. Suporturile documentelor au
posibilitatea s poziioneze documentul la aceeai distan cu ecranul
computerului. 2. inei picioarele bine aezate pe pmnt atunci cnd
suntei aezat. Utilizatorii scunzi pot folosi un suport pentru
picioare. 3. Trunchiul st drept dar nclinat cu aproape 20 de grade
din olduri. 4. Nu ndoii mna din ncheietur atunci cnd tastai.
ndoirea ncheieturii poate duce la afeciuni date de ncordare
repetat. Asigurai-v c ncheieturile nu se sprijin pe o margine
ascuit atunci cnd tastai. 5. Meninei coapsele n poziie orizontal cu
picioarele aezate cu toat talpa pe sol sau pe un suport dac este
nevoie. 6. Partea de sus a braului va fi n poziie vertical atunci
cnd folosim terminalul video. 7. Antebraul va fi n poziie orizontal
sau uor cobort. 8. Suprafeele terminalului i/sau ale documentului
vor fi la o nlime astfel nct picioarele s nu ating partea de
dedesubt a mesei. Computerul ne mbuntete viaa, dar nu ne ferete de
anumite riscuri privind sntatea. Aici am analizat numai influena
asupra vederii. n plus, pe lng ochi, problemele care mai pot aprea
sunt: 1. probleme musculare i ale scheletului; 2. stresul; 3.
efectele datorate radiaiilor. Msuri de securitate si sanatate n
munca de birou Meninerea condiiilor sntoase i sigure de munc n
birouri impune angajailor respectarea urmtoarele cerine: - s
pstreze ordinea n aria de lucru; - s recunoasc i s anune orice
potenial pericol; - s raporteze i s nregistreze accidentele corect,
complet i clar, n concordan cu procedurile stabilite - s urmeze
instruciunile de folosire pentru echipa-mentele i pentru
accesoriile din birou; - s foloseasc metode aprobate i sigure
pentru ridicarea i pentru manevrarea obiectelor grele i
voluminoase; - s studieze regulamentele i regulile pentru posturile
ce implic expunerea la un monitor al calculatorului
Dei munca n birou, din punct de vedere fizic, cu cteva excepii,
este relativ uoar, iar elementele de risc sunt minime, nu este
exclus apariia accidentelor i a bolilor profesionale. Accidentele
de munc pot fi definite ca fiind: vtmri corporale ale organismului,
precum i intoxicaia acut profesional, care se produc n timpul
procesului de munc sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu i
care provoac incapacitate temporar de munc de cel puin o zi,
invaliditate sau deces. n munca de birou, odat cu creterea numrului
echipamentelor moderne (calculatoare, maini electrice de scris,
copiatoare), cel mai mare pericol de vtmare corporal l reprezint
electrocutarea. De aceea, alegerea locului pentru instalarea
echipamentelor, precum i realizarea unor instalaii electrice
corespunztoare sunt eseniale. Chiar nainte de instalarea unor
astfel de echipamente (unele calculatoare au nevoie de prize
trifazice, 380 V), trebuie efectuate lucrri corespunztoare la
instalaiile electrice cu electricieni autorizai. De asemenea,
trebuie rezolvat problema instalaiei de mpmntare. Aceasta se va
efectua de ctre tehnicienii care vor instala noile echipamente n
strns cooperare cu electricienii autorizai ai instituiei. Pentru
prevenirea accidentelor n birouri este necesar un mobilier adecvat
care s permit ncorporarea cablurilor astfel nct s fie mpiedicat
agarea sau smulgerea acestora. Atenie sporit din partea angajailor
necesit i utilizarea unor echipamente precum maina de tiat hrtie
sau copiatorul (raza laser poate provoca orbirea iar unele
componente sunt fierbini). Msurile de securitate se extind i
dincolo de birou, deoarece uneori cei care lucreaz n birouri
trebuie s se deplaseze n alte locuri cum ar fi depozite sau secii
de lucru. Faptul c personalul de birou nu viziteaz frecvent aceste
spaii de lucru mrete riscul producerii accidentelor, dac acetia nu
sunt ateni i contieni de eventualele pericole. Echipamente de munca
- Citii i nelegei instruciunile de folosire; - nchidei butonul de
pornire i debranai de la curent echipamentele nefolosite; - nvai
cum se ntrerupe curentul electric n caz de urgen; - Evitai ndoirea
cablurilor de alimentare ale mainilor; - Stabilii edine regulate de
verificare i de ntreinere pentru echipamente; - Anunai fr ntrziere
defectele aprute la echipamente; - Verificai dac prile periculoase
ale mainilor sunt prevzute cu dispozitive de protecie, n special
mainile de tiat hrtie; - Aezai echipamentele n locuri sigure, pe
birouri sau pe mese. - Poziionarea i aezarea echipamentelor s se
fac astfel nct s se previn blocarea cilor de acces. Msuri de
prevenire a incendiilor - Pstrai cile de evacuare libere, pentru a
putea fi folosite n caz de urgen; - Asigurai-v c tii ce trebuie
fcut n caz de incendiu: - cum se declaneaz alarma de incendiu; -
cum se folosete echipamentul de stingere a incendiilor; -care este
cea mai scurt cale de evacuare i ce alte ci pot fi folosite dac
aceasta este blocat. - Nu este permis fumatul n locuri din cldire
unde exist riscul incendiilor;
-Asigurai-v c materialele inflamabile sunt depozitate n magazii
ventilate sau n dulapuri metalice; - Verificai periodic
dispozitivele de alarm i extinctoarele; - Organizai periodic
antrenamente pentru evacuare n caz de incendiu.
INSTRUCTIUNI DE SECURITATE SI SANATATE LA UTILIZAREA APARATELOR
ELECTRICEPentru a nu constitui cauze de incendiu, instalaiile
electrice vor fi ntreinute, verificate i utilizate n condiiile
prevzute n reglementarile tehnice de specialitate i documentaiile
productorilor de echipamente. Pentru a se asigura protecia
utilizatorilor i sigurana n exploatare toate instalaiile,
materialele, aparatele i echipamentele electrice folosite vor
ndeplini nivelele de performan necesare. Se interzice exploatarea
instalaiilor, echipamentelor i aparatelor electrice n condiii n
care se genereaz cureni de suprasarcin, datorit unor consumatori
care depesc puterea nominal a circuitelor. Se interzice, n
principal; nlocuirea siguranelor, releelor de protecie i a
ntreruptoarelor automate cu altele necalibrate; racordarea unor
consumatori care depesc puterea nominal a circuitelor; ncrcarea
instalaiei electrice ( conductoare, cabluri, ntreruptoare,
comutatoare, prize, transformatoare etc.) peste sarcina admis;
nerealizarea unor contacte electrice perfecte, cu rezisten de
trecere comparabil cu rezistena ohmic a conductoarelor legate,
sigure n timp i uor de verificat: neasigurarea aceluiai nivel de
izolaie ca i al conductoarelor la legturile electrice; supunerea
legturilor electrice la eforturi de traciune care nu fac parte din
liniile de contact ce alimenteaz receptoare mobile i conductele
electrice izolate liber, pe suporturi corespunztor alctuite i
dimensionate ; nepregtirea suprafeelor de contact ale conductorilor
nainte de execuia legturilor electrice prin mijloace adecvate;
nelegarea corespunztoare a conductoarelor la aparate, echipamente,
maini, elemente metalice etc. Legarea corect se face prin strngere
mecanic cu uruburi, n cazul conductoarelor cu seciuni mai mici sau
egale cu 10 mm i direct sau prin intermediul papucilor sau a
clemelor speciale n cazul conductoarelor cu seciuni egale sau mai
mari de 16 mm2.La conductoarele care se leag cu elemente mobile,
legturile se prevd cu elemente elastice cu suprafa striat; lsarea
neizolat a capetelor conductoarelor electrice, n cazul demontrii
pariale a unei instalaii; folosirea legturilor provizorii prin
introducerea conductoarelor electrice, fr techer, direct n
prize;
utilizarea prizelor, neprevzute cu dispozitiv de protecie
diferenial i de limitare a puterii, amplasate la distan mai mic de
1,00 m de materiale combustibile (n depozitele i magaziile cu
materiale combustibile) ; utilizarea receptorilor de energie
electric ( radiatoare, reouri, fiare de clcat, aparatura de birou,
etc.) fr luarea msurilor de izolare fa de materialele i elementele
combustibile din spaiul sau ncperea respectiv ; utilizarea lmpilor
mobile (portative ), alimentate prin cordoane improvizate i/sau
uzate; folosirea la corpurile de iluminat a filtrelor de lumin
(abajururilor) improvizate, din carton, hrtie sau alte materiale
combustibile ; aezarea pe motoarele electrice, a unor materiale
combustibile (crpe, hrtii, folii de mase plastice, lemne etc) ;
utilizarea radiatoarelor i a reourilor electrice neomologate sau n
alte locuri dect cele stabilite prin instruciuni sau agremente
tehnice; folosirea n stare defect, uzat i/sau cu improvizaii, a
instalaiei electrice i/sau a receptorilor electrici; suspendarea
corpurilor de iluminat direct de conductoarele de alimentare, dac
aceasta nu este prevzut din fabricaie ; agarea de, sau introducerea
n interiorul panourilor, nielor, tablourilor, canalelor sau a
tunelelor electrice, a obiectelor de orice fel; adpostirea de
obiecte i/sau materiale combustibile n posturile de transformare
i/sau ncperile tablourilor generale de distribuie electric ;
efectuarea lucrrilor de ntreinere, revizii i reparaii de ctre
persoanal necalificat i neautorizat ; Aparatele electrice portative
(mobile ) se folosesc numai cu stecher i conductoare corespunztor
izolate i n bun stare de funcionare, iar pe timpul ct sunt sub
tensiune se va asigura supravegherea lor. La terminarea programului
de lucru, instalaia electric va fi scoas de sub tensiune cu excepia
iluminatului de siguran i a instalaiei de alimentare a
receptoarelor cu rol de siguran la foc. Revizia, nlocuirea, sau
repararea unor elemente ale instalaiei electrice ( iluminat, for i
cureni slabi ) n medii cu risc de explozie categoriile A i B de
pericol de incendiu, este admis numai dup ntreruperea alimentrii
electrice. Tablourile electrice generale de distribuie vor fi
nchise n permanen cu cheia, accesul la ele fiind permis numai
electricianului de serviciu, precum i organelor de control i
verificare. ncperea i elementele tabloului vor fi n perfect stare
de curenie ( fr praf, scame etc.). Pe partea interioar a tabloului
general de distribuie se afieaz schema cu circuitele electrice
pentru ca n caz de necesitate s poat fi identificat i ntrerupt
operativ alimentarea. La toate tipurile de tablouri electrice,
legturile trebuie realizate conform reglementrilor, iar n
apropierea tablourilor se interzice pstrarea materialelor i a
substanelor combustibile, precum i blocarea accesului la acestea.
Se va pstra curenia, iar la tablourile capsulate, garniturile de
etanare vor fi n bun stare i bine strnse (fixate). Se interzice
legarea direct la bornele tabloului de distribuie a lmpilor de
iluminat, a motoarelor electrice sau a altor consumatori de energie
electric. Tablourile electrice de distribuie, releele,
contactoarele etc. vor fi prevzute cu carcase de protecie, iar la
tablouri se vor ntrebuina numai sigurane calibrate conform normelor
n vigoare. Se interzice nlocuirea siguranelor fuzibile arse cu fir
de li, staniol
sau cu alte materiale cu rezisten electric necalibrat. Clemele
siguranelor lamelare nu se fixeaz pe lemn, carton sau alte
materiale combustibile ; Se interzice suprancrcarea circuitelor
prin racordarea mai multor consumatori dect cei prevzui pentru
instalaia respectiv. Se va urmri ca temperatura conductoarelor n
sarcin s nu depeasc temperatura admis. Periodic, pe baza unui
grafic aprobat, se realizeaz revizia instalaiilor electrice de
iluminat, de for sau de cureni slabi ( tablouri de distribuie,
sigurane, starea conductoarelor, a dozelor, prizelor,
ntreruptoarelor, corpurilor de iluminat, conexiunilor, rezistenei
ohmice i legtura la pmnt etc.). Nu este admis folosirea motoarelor
i a aparatelor electrice cu carcasele i capacele demontate, sau n
condiii n care s nu asigure rcirea lor printr-o bun circulaie a
aerului din jur. nclzirea lagrelor i a carcaselor motoarelor va fi
controlat periodic pentru a nu depi temperaturile admise.
Instalaiile i sistemele de captare i scurgere la pmnt a sarcinilor
electrostatice se menin n stare de bun funcionare, la parametrii
prevzui. Este interzis exploatarea instalaiilor cu elemente
metalice nelegate la pmnt sau cu instalaii de punere la pmnt
incomplete, defecte sau necorespunztoare din punct de vedere al
rezistenei ohmice. Motoarele, echipamentul aferent tablourilor de
distribuie, sau tablourile de comand vor fi legate la pmnt n mod
obligatoriu. Instalaiile de protecie mpotriva trsnetului vor fi
meninute i exploatate n bun stare de funcionare. Verificarea i
ntreinerea acestora vor fi 27ffectuate numai de personal
specializat i conform reglementrilor tehnice n vigoare.
-----------------------------------------------------------------
INSTRUCTIUNI DE SECURITATE SI SANATATE IMPOTRIVA
ELECTROCUTARILOR LA LOCUL DE MUNCARiscul de electrocutare este
prezent la majoritatea locurilor de munca Acest risc este
determinat de utilizarea instalatiilor electrice de iluminat si de
forta precum si de utilizarea echipamentelor tehnice actionate
electric, din dotarea locurilor de munca. Pentru reducerea la
maximum a riscurilor de electrocutare la utilizarea echipamentelor
actionate electric , angajatorii trebuie sa ia in considerare
pericolele pentru securitatea personalului, inca din faza de
alegere a echipamentului tehnic respectiv. Pe de alta parte atunci
cind riscul nu poate fi eliminat in totalitate trebuie sa ia masuri
de reducere la maximum a acestuia.Principalele masuri care pot sa
asigure protectia impotriva electrocutarilor sint: Verificarile
instalatiilor electrice se vor face periodic conform SSM pentru
utilizarea energiei electrice in medii normale de lucru (anual se
face masurarea
rezistentei de dispersie la pamint a maselor echipamentelor, si
verificarile privind protectia impotriva atingerilor indirecte)
Echipamentele tehnice trebuie sa fie accesibile doar persoanelor
desemnate cu aceasta atributie, Reglarea, repararea, modificarea
sau intretinerea echipamentelor actionate electric sa fie facute de
persoane specializate si desemnate . Amplasarea echipamentelor
trebuie facuta astfel incit alimentarea cu energie sa fie facuta in
conditii de securitate. Personalul sa fie informat asupra
riscurilor existente si asupra conditiilor de utilizare a
echipamentelor pentru asigurarea securitatii. Se vor aplica
semnalizari de securitate pentru informarea personalului asupra
pericolelor , si pentru actionare adecvata a personalului in zonele
periculoase. Nu se utilizeaza instalatii electrice care prezinta
defectiuni sau improvizatii. Organele de comanda ale ehipamentelor
de munca trebuie sa fie vizibile , usor de identificat si sa fie
marcate ( prin culori sau inscriptii) I. Pentru protectia impotriva
electrocutarii prin atingere directa sau indirecta se aplica masuri
tehnice si organizatorice. Masurile organizatorice le completeaza
pe cele tehnice in realizarea protectiei necesare. A. Masurile
tehnice care pot fi folosite pentru protectie impotriva
electrocutarii prin atingere directa sint urmatoarele: a)acoperiri
cu materiale electroizolante ale partilor active, b)inchideri in
carcase sau acoperiri cu invelisuri exterioare, c)ingradiri.
d)protectie prin amplasare in locuri inaccesibile personalului. e)
scoaterea de sub tensiune a echipamentului la care urmeaza a se
efectua lucrari sau verificari electrice. f)utilizarea de
dispozitive pentru legare la pamint g)folosirea mijloacelor de
protectie electroizolante h)alimentarea la tensiuni foarte joase,de
protectie. i)egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamint a
platformei de lucru. B. Masurile organizatorice care pot fi
aplicate sint: a)executarea interventiilor numai de specialisti.
b)executarea interventiilor in baza unei forme de lucru indicate.
c) delimitarea materiala a locului de munca. d)esalonarea
operatiilor de interventie. e)elaborarea unor instructiuni de lucru
pentru interventii. f) organizarea si executarea verificarilor
periodice ale masurilor tehnice de protectie impotriva atingerilor
directe. II. Pentru protectia impotriva electrocutarii prin
atingere indirecta trebuie sa se realizeze numai masuri si mijloace
tehnice , cele organizatorice fiind interzise. Aceste masuri se iau
la proiectarea si realizarea instalatiilor electrice prin mijloace
tehnice, asa cum s-a aratat . La locurile de munca unde exista
echipamente tehnice actionate electric se vor verifica zilnic
masurile tehnice de protectie impotriva atingerilor directe.
Verificarile obligatorii zilnice pentru testarea eficientei
protectiei impotriva pericolului de electrocutareNr. crt. Denumirea
verificarii (se executa zilnic de operator inainte de punerea sub
tensiune ) Felul utilajelor si a echipamentului Utilaje Echipamente
Echipamente fixe alimentate la electrice electrice o retea de joasa
mobile portabile tensiune da da da da da da da da da
B1 B2 B3
B4
B5
B6
B7 B8
B9 B10
Verificarea vizuala a imposibilitatii atingerii pieselor sub
tensiune Verificarea vizuala a inchiderii tuturor capacelor
verificarea vizuala a integritatii carcaselor tuturor
echipamentelor tehnice si a elementelor electrice ale instalatiei
Verificarea vizuala a legaturilor vizibile ale instalatiei de
protectie prin legarea la pamant a echipamentelor tehnice electrice
Verificarea vizuala a legaturilor de imbinare fixare si racord ale
cablurilor si protectia lor contra deteriorarii Verificarea vizuala
a masurilor de electrosecuritate cu privire la modul de pozare a
cablurilor electrice Verificarea vizuala a integritatii cablurilor
electrice fara atingerea acestora Obligativitatea verificarii
ehipamentului de protectie electroizolant inaintea inceperii
lucrului Verificarea inexistentei improvizatiilor la instalatia
electrica Verificarea interdictiei suspendarii echipamentelor si a
oricaror piese de cablurile electrice
da (daca este cazul) da
da (daca este cazul) da
da
da
da
da
da
da da
da da
da da
da da
da da
da da
In cazul depistarii unor deficiente ale instalatiilor de
alimentare a echipamentelor tehnice cu energie electrica se va
anunta conducerea societatii pentru luarea masurilor ce se impun.
In cazul producerii unor accidente prin electrocutare , Primul
ajutor consta in: - scoaterea accidentatului de sub actiunea
curentului electric avandu-se grija ca salvatorul sa nu devina
victima si victima sa nu sufere si alte leziuni de exemplu prin
cadere de la inaltime;
-scoaterea de sub tensiune se face prin intreruperea tensiunii
sau prin impingerea accidentatului cu mijloace electroizolante
(prajini,scanduri, etc). Daca accidentatul este inconstient se va
trece imediat la efectuarea respiratiei artificiale sau reanimare
cardio-respiratorie. Metoda de respiratie utilizata va fi metoda
gura la gura sau gura la nas Pentru aceasta accidentatului I se
desfac hainele de la git si se deblocheaza caile respiratorii prin
desclestarea gurii, lucru care se realizeaza cu ajutorul unui
dispozitiv special sau improvizat. Daca limba este cazuta in git
aceasta se trage cu putere si apoi se curata mucozitatile din git,
cu ajutorul degetului. Capul i se impinge spre spate apasind cu o
mina fruntea si cu cealalta i se impinge in sus ceafa. Se trece
apoi la efectuarea respiratiei artificiale, metoda gura la gura.
Salvatorul se aseaza in genunchi linga capul victimei, cu o mina
prinde nasul victimei iar cu cealalta prinde colturile gurii,
tinind-o deschisa. Apoi salvatorul trage aer in piept si il sufla
in gura accidentatului in ritmul de respiratie normala (16-18
insuflari pe minut), urmarind daca aerul patrunde in plaminii
accidentatului(daca abdomenul se ridica) Dupa aceasta se apasa pe
abdomenul victimei pentru scoaterea aerului din plamini. Aceste
operatii se repeata pina la sosirea medicului care va prelua
resuscitarea victimei. Daca accidentatului i s-a oprit si inima se
face alternativ si masaj cardiac prin apasari cu palmele suprapuse
in dreptul inimii victimei. Peste gura accidentatului se poate pune
o batista pentru salvatorii mai sensibili. Respiratia artificiala
trebuie inceputa cit mai repede posibil deoarece sansele de salvare
scad foarte mult cu trecerea minutelor . . Respiratia se face pana
vine medicul. Daca accidentatul este constient, accidentatul se
transporta la medic fiind urmarit si supravegheat pentru parcursul
transportului pentru interventii in caz de necessitate.
