RECUPERAREA TRAUMATISMELOR SPORTIVEObiectivele i metodele de recuperare

OBIECTIVELE PROG. DE RECUPERAREReeducarea flexibilitatii es moi i MA;Refacerea condiiei musculare (FM si RM);Recastigarea controlului neuromuscular (echilibru, propriocepia,coordonarea);Recuperarea exerciiile funcionale;Abilitile sportive;Corectarea biomecanicii incorecte;Meninerea fitnessului cardiovascular;Psihologia

FLEXIBILITATEA SI AMPLITUDINEA DE MISCAREFLEXIBILITATEA se refera la mobilitatea m si la lungimea la care ei se pot intinde. n cazul inflexibilitii, m i nu artic prezint o mobilitate redus. Exemplu Daca m este imobilizat pe o perioada de timp, el tinde sa-si piarde flexibilitatea sau gr de mobilitate, si de aceea in prog de recup ex de stretching tb introduse cat de repede permite starea pac.

AMPLITUDINEA DE MICARE - nivelul de miscare posibil intr-o artic AM poate fi limitata de o serie de factori:Flexibilitatea m sau a grupului de m. din jurul artic.FM din jurul articMobilitatea capsulei articLigamentele, restrictiile fasciale, prezenta tes cicatricial

Exemplu daca un pac nu are FM suficienta pt a executa o abd completa impotriva gravitatiei, AM a umarului nu poate ajunge la 170. Acesta este un motiv pt care valorile AM pasiva si activa sunt diferite, AM pasiva fiind mai mare decat cea activa

Obtinerea flexibilitatii si a AM cat mai precoce este necesara din 2 motive:Pt ca alti parametri se bazeaza pe flexibilitatea zonei afectate. Exemplu- cat de incapabil s-ar simti un saritor la garduri daca ischiogambierii lui ar fi inflexibili? F lui ar fi mai putin importanta daca el nu ar avea flexibilitatea necesara sa intinda piciorul peste gard. Recuperarea AM cat mai devreme are impact asupra procesului de vindecare. In timpul procesului de vindecare a tes dupa o lez, se formeaza tes. cicatricial, care pe masura ce se maturizeaza devine mai consistent/dens.

Maturizarea tes cicatricial este pe de o parte benefica pt ca micsoreaza cicatricea, dar pe de alta parte intinde tes sanatoase din jurul lui limitandu-le mobilitatea. Daca nu se executa mobilizari in timpul fazei de remodelare cand tes. nou format este cel mai usor de modelat, incercarile ulterioare de o imbunatatii mobilitatea sunt dificile.

Chiar dac i ceilalti parametri tb ameliorati in timpul primului stadiu de recuperare, accentul se pune flexibil si AM.

Reeducarea flexibilitii es moi i a mobilitatii articulareMETODE de refacere a MA

Mobilizri pasive continueMobilizrile pasive Mobilizri activ-asistateMobilizri active

Micri pasive continueSCOPMeninerea AMINDICATII n fazele poschirurgicale sau postr acute

n perioada imediat urmtoare interveniei chirurgicale sau producerii unei lez i continu pn la o spt

Mobilizrile pasiveIniiate cand: mic act nu poate fi performat datorit durerii, nivelul mic act este insuficient pt a mobiliza artic pe toat AMsunt restricii pt mobilizarea segm pe toat AM Indicaii:Artic este mobilizat n cadrul AM disponibil cu ajutorul G, a segm neafectate sau a unei F din ext cum ar fi kt.

Mobilizrile activ asistatese folosesc cnd artic este mobilizat activ, pe intrega AM disponibil, cu asisten asig de:

F ext, cum ar fi cea a ktScripei

Mobilizrile activeScop:Performate pt rectigrii AM i a meninerii funciei normale.Indicaii:Tb iniiate ct mai repede posibil n limita apariiei durerii. Kt va crete progresiv AM fr accentuarea simpt. Pot fi asociate cu alte modaliti terapeutice (electroterapie, crioterapie,etc).

METODE de refacere a flexibilitii normaleStretchingul prezint o serie de efecte benefice:Crete flexibilitatea;Crete relaxarea musc;Scade durerile musc;mbunteste circulaia;Ajut la prevenirea adeziunilor excesive;Promoveaz formarea unei cicatrici flexibile i puternic;Reduce rezistena muscular.

Un program de stretching tb conceput n funcie de: Caracteristicile individului, Natura i stadiul leziunii, Caracteristicile sp practicat, Abilitile i deficitele sp.

Recomandri pt aplicarea stretchinguluiPrecedat de o nclzire adecvat (alergare, biciclet, not)Precedat de aplicri locale de cldur. n prima faz posttraumatic stretchingul uor poate fi asociat cu aplicaii cu ghea.Adoptarea unei poziii corecte de execuie.Poziia final tb meninut printr-o ntindere uoar, ct pt 15 sec. Progresia prin creterea duratei la 1 min.

Relaxarea m prin eliminarea reflexelor antigrav prin adoptarea unor poziii de start coresp. Respectarea principiului suprasolicitrii Stretchingul tb s fie ntotdeauna nedureros.

Stretching dinamic activ Stretching static -pasivStretching balistic Streching - Facilitatea neuromusculara prioceptiva

Stretchingul BalisticCriterii ce tb luate in considerare:sp este f bine nclzit;este precedat de stretchingul static lent;introdus doar n stadiile avansate ale programului de stretching;nvat cu grij i efectuat cu acuratee i atenie;este efectuat uor i ntr-o manier controlat, crescnd gradual viteza de execuie.

Contraindicaiile stretchinguluin hiperlaxitatea ligamentar Instabilitatea articular

REFACEREA FORTEI SI REZISTENTEI MUSCULAREFM - F max pe care un m sau un grup de m o poate dezvolta. Este masurata prin determinarea greutatii pe care un m. sau un grup musc. o poate ridica intr-o sg repetitie.

RM - abilitatea m. de a sustine o F submax intr-o activit statica sau repetitiva, intr-o perioada de timp.Dintre parametri ex. terapeutic ce tb imbunatatiti in timpul recup, F musc. este cel mai evident si cel mai imp.

F si R musc. se influenteaza reciproc: cand creste F. se imbunatateste si R si invers.(ex)

Exemplu 1Daca un aruncator de sulita are F. m cafei rotatorilor normala, dar nu are R necesara executiei unui nr mai mare de 10 x, nu se poate intoarce la activit sp.

Exemplu 2Daca un pac cu sdr dureros patelofemural nu poata tolera ex cu greutati mari pt a-si imbunatatii F. musc., at, va executa ex. de R. care sunt mai tolerate si care vor creste si F musc., pana cand acesta devine destul de puternic sa tolereze ex. cu F crescuta.

Evaluarea deficitelor de for include:

Testarea musc manual (compararea FM mpotriva unei R opuse de kt)Testele funcionale (srituri verticale, srituri cu semigenoflexiuni, etc) Teste izokinetice (dispozitive computerizate).

Principiile refacerii FM

SpecificitiiSuprasolicitrii.

1. Principiul SpecificitiiSpecificitii (Adaptarea specific la solicitrile impuse/cerute de performan).Programul de cretere a FM tb sa fie specific tr sau sportului practicat Tipul contraciei musc precum i V i intensitatea ex determina efectele specifice antr

2. Principiul suprasolicitriiUn m tb suprasolicitat pt a se obine o cretere a F, P sau RM.

M poate fi suprasolicitat prin:Creterea Vitezei de execuie;Creterea Rezistenei;Creterea numrului de repetiii;Creterea frecvenei i duratei;Scderea timpului de refacere dintre antrenamente; Alternarea formelor de exerciii;Alternarea modalitii prin care un m este antrenat.

Componentele reeducrii musculareExist 4 componente ale condiionrii musculare:

1. Activarea musc i reeducarea motorie;2. Fora muscular; 3. Puterea muscular;4. Rezistena muscular.

1. Activarea muscular i reeducarea motorieReeducarea motorie este imp n recuperarea tr umrului, pelvisului i regiunii abd, i a CVL.Micarea tb descompus n secvene mai simple, i ulterior se execut global.Lipsa flexibilitii musc, slbiciunea i funcionarea musc incorect necesit o tonifiere specific localizat, realizat iniial prin metoda izolrii musculare.

Metoda izolrii muscularePalparea m de pac sau ktFeedbeack-ul verbal oferit de kt, Utilizarea unei oglinzi, Stimularea musc i biofeedback-ul

Alte tehnici folosite n facilitarea nvariiUtilizarea instruciunilor ce sugereaz aciunea corect. Focalizarea pac asupra preciziei ac musc. Tehnicile de facilitare. I se va arta pac modul n care poate simi m contractndu-se.

2. Antrenarea forei musculareHipertrofia musc i creterea FM sunt dependente de 5 factori biomecanici i fiziologici:

Creterea depozitelor de glicogen i proteine din mmbuntirea vascularizaiei;Modificri biochimice care afecteaz enzimele metabolismului energetic;Creterea numrului de miofibrile;Recrutarea unitilor motorii nvecinate.

Factorii care contribuie la maximizarea ctigului de F

O nclzire adecvat ce permite creterea temperaturii corpului i eficientizarea metabolic;Performarea calitativ i controlat a ex;Execuia micrilor fr durere;Folosirea iniial a unui patern simplu, nedureros, cu R uoar sau fr, ptr a dezvolta o baz bun pt apariia paternului neural;Un program general de stretching pt refacerea/meninerii AM;Tonifierea musc pe parcursul ntregii game de mic disponibile.

METODE DE REFACERE A FMEXERCIII:

Izometrice, Izotonice, Izokinetice.

n lan kinetic nchis n lan kinetic deschis.

1. Exerciiile izometricePrima form a ex de ntrire musc n recuperarea posttr, n special dac zona este dureroas sau imobilizat. Sunt iniiate odat ce sp le poate executa fr durere.

Ex izometrice contribuie la:Prevenirea atrofiei musc, crescnd fora static;Diminuarea inflamaiei printr-o aciune de pompare ce permite ndeprtarea lichidului acumulat;

Contracia izometrica se menine 5 sec, urmat de o pauz de 10 sec. Se efectueaz frecvent pe parcursul zilei n seturi de 10 x. Nr seturilor va varia n fc de stadiul la care se afl recup. Se pune accent pe calitatea i mai puin pe cantitatea ex. Se efectueaz la mai multe unghiuri artic. Progresul se face de la ex izometrice submax la cele maxim, n limita apariiei durerii. Odat cu tolerana efectului izometric semnificativ, la multiple unghiuri artic, se iniiaz ex dinamice.

2. Exerciii izotoniceUtilizarea greutilor ofer mai multe avantaje:

Ex cu greuti determin tonifierea m stabilizatori primari i sinergiti solicitnd i tendoanele i ligamentele;Ofer posibilitatea stimulrii activit sp pt c, poziia corpului poate fi variat;F ctigat n urma folosirii greutilor este uor transpus n activitatea sp.

Contraciile izotonice concentrice i excentriceConcentrice - originea i inseria m se apropie, iar fb musc individuale se scurteaz.Excentrice - originea i inseria m se ndeprteaz. Fb musc individuale se alungesc.

3. Exerciile izokineticeAcest tip de ex sunt efectuate cu ajutorul unor dispozitive la o V fix cu R variabil care este n totalitate adaptat la individ pe parcursul mobilizrilor. Velocitatea este ct la o rat dinamic preselectat, n timp ce R variaz pt a fi corelat cu F aplicat la fiecare punct al AM. Astfel este permis pac s depun un ef mai mare dect este posibil n cadrul altor ex izotonice cu R ct sau variabil.

3. Ex n lan kinetic nchis i deschisUn exerciiu n lan kinetic deschis este efectuat cnd extremit distal nu este fix i i se permite micarea liber n spaiu. Ex n lan kinetic nchis este efectuat cnd mb este fix sau menine contactul cu F de reacie a solului.

3. Antrenarea puterii musculareReprezint capacitatea sist neuromusc de a produce cea mai mare F posibil ntr-un timp ct mai scurt. Ex ce se adreseaz recuperrii acestui parametru, includ:Ex izotonice sau izokinetice executate cu V mare (excentrice sau concentrice);Creterea V de execuie a activitilor funcionale;Activiti pliometrice, (srituri n adncime, srituri scurte pe dou picioare).

4. Antrenarea rezistenei muscularePrincipalele metode de cretere a RM: ergobicicleta, notul, exerciii cu ncarcare mic specific,exerciii izotonice sau izokinetice antrenamentele n circuit.

Reeducarea controlului neuromuscular-motor (propriocepia i echilibrul)n leziunile es moi, terminaiile nv i cile de transmitere sunt afectate deteriornd i transmisia imp nv n activitatea reflex. Se pot instala tulburri ale E i scderea C, diminuarea simului de poziionare artic, i o tendin artic de a genera i reflexe alterate n execuia mic generale sau specifice. Susinerea propriei greuti a corpului este un indiciu asupra rectigrii propriocepiei.

PROPRIOCEPTIA

Este abilitatea corpului uman de a transmite informatii despre pozitia acestuia, de a interpreta informatiile, si de a raspunde constient sau inconstient prin mentinerea unei posturi corecte sau prin executia corespunzatoare a miscarii.

PROPRIOCEPTIADaca echilibrul, proprioceptia si coordonarea nu sunt complet refacute, creste riscul producerii unei noi raniri. Coord si executia misc specifice sp practicat se bazeaza pe abilitatea de a executa aceste miscari cu o Fl, F si RM crescuta si pe capacitatea de a le initia rapid si corect. De aceea propr si coord sunt ultimii parametri abordati de kt. in program.

CONDIII:Daca un m este prea slab pt a sustine misc unui segm =>un control scazut al misc seg respectiv. Daca un m. are o Fl limitata si nu permite o AM normala, sau este incapabil sa lucreze suficient de mult timp pt a asigura exec misc cu acuratete crescuta, at va fi incapabil sa asigure o coord normala a segm. Propr este fundamentala pt o performanta crescuta., pt ca necesita din partea sp o agilit, coord si echilib extrem de bune.Pac tb sa detina o Fl buna o F si o R musc. pt o executie corecta a misc, dar, prop este cruciala pt a permite acestuia sa execute orice fel de misc in orice conditii la un nivel max.

Componentele proprioceptiei

Componentele propriocepiei sunt:

AGILITATEAECHILIBRULCOORDONAREA

ECHILIBRULAbilitatea corpului de a-si mentine echilibrul prin controlul CG in cadrul bazei de sustinere, pt echilibrului static si in afara bazei de sustire in cazul celui dinamic.Fundamental in toate activit, de la cele simple (O) pana la cele mai complicate (activit. sp), de la cele statice la dinamice.Influentat de FM si de informatiile primite de la SNCPt ca F influenteaza E intr-un program kt F va fi restabilita inaintea restabilirii proprioceptiei.

Sist. vestibular din urechea interna este responsabil pt transmiterea informatiilor catre SNC privind pozitia verticala sau orizontala si miscarea. Sistemul oculomotor - vederea ofera informatii despre pozitia relativa a corpului in spatiu.Sist. proprioceptiv - Cand proprioceptorii sunt afectati de un tr abilitatea de functionare a sist este diminuata. Evaluarea echilibrului- Romberg, pac. sta pe membrul afectat cu ochii deschisi si inchisi.

COORDONAREA

Este un proces complex de combinare a activitatii unui grup min de m care lucreaza impreuna, in cadrul unei scheme de miscare continua, lina pt a efectua miscarea cu o F corespunzatoare si intr-un timp corespunzator.

Depinde de contractia corecta a m. agon si de relaxarea simultana a antagon si de contractia sinergistilor si a stabilizatorilor.

Daca un m este prea slab pentru a furniza un raspuns corespunzator, activit va fi lipsita de coord si incorecta.

Exemplul 1- Un voleibalist cu o F scazuta a m.rotatori scapulari, nu va putea sa executa o lovitura de atac cu o tehnica corecta. Exemplul 2- Un fotbalist cu o FM redusa a abd soldului la mb de sprijin, nu isi va putea mentine corpul stabil si asigura o baza de sustinere necesara sutarii mingii cu celalat mb.

Este imp ca pac sa-si recapete FM inainte de a trece la educarea coordonarii:

Dac un m este implicat ntr-o activitate dar nu este atat de puternic pt a asigura execuia mic cu o F normal, pt a asista micarea, va stimula i ali m care n condiii normale sunt inactivi. Va rezulta astfel o miscare imprecisa

Coordonarea cuprinde Comenzile excitatorii de realizare a contrac si misc Comenzile de inhibare, de blocare a altor contractii si miscari.Miezul coordonrii este n primul rnd realizat prin procesele inhibitorii dect prin cele excitatorii. Pt o misc coodonata este imp atat antrenarea F agonistilor cat si a antagonistilor.agonisti puternici pot creste vit de execu a mb iar o F crescuta a antag poate facilita oprirea misc intr-un timp cat mai scurt.

Factori care pot perturba coordonareaEf musc intens (det iradiere a impulsurilor in SNC, afectand inhibitia ce asigura C perfecta a misc necesare exec act respective).Repetarea frecventa a unor activ sec fara legatura cu activit de baza engramata, (conduce la perturbari).In starile de teama, emotionale se produce o mare raspandire a excitatiei in SNC ce det. incoordonari pe perioada de timp respectiva.Prezenta durerii are un efect negativ imp asupra C Oboseala este cel mai comun si imp dusman C

Dezvoltarea coordonriiEste imp inhibarea activit musc nedoriteInhibitia nu poate fi antrenata direct, ea va fi faciliata prin activit controlate, precise si simple pana cand engrama este dezv suficient si pac poate creste vit de executie fara sa produca raspunsuri musc nedorite. In stadiile precoce, de dezvoltare a coord. activitatea nu tb sa fie dificila pt a nu se produca o iradiere a excitatiei si raspunsuri musc. nedorite.

Precizia misc, vit de executie si F sunt fundamentale pt asigurarea coordonarii in activitatea sp.Odata cu recuperarea F, se poate trece la dezv C prin repetitii. Se va incepe cu activ simple progresandu-se apoi spre activ mai comlexe, de la activ statice spre cele dinamice.

Toate activit de coordonare necesita repetitii multiple.

Daca executia pac. a devenit mai putin precisa intervenind oboseala, activitatea tb intrerupta (continuarea exec unei misc incorecte la formarea unei engrame nedorite).

CONCEPTE GENERALE DE RECUPERARE A PROPRIOCEPTIEIEchilibrul este 1 componenta a proprioceptiei ce tb recuperata, urmat de coord si in final de agilitate pt c agilitatea se bazeaza pe coord si aceasata la randul ei pe echilibru.Ex simple de proprioceptie includ activitati in care pac se concentreza asupra unuia sau 2 obiective si ex care necesita activitatea unui singur mb fara a produce iradiere.Toate ex simple se executa cu vit redusa si cu un control ridicat.Concentrarea pac tb sa fie max.Progresia se realizeaza doar in cazul in care pacientul stapaneste ex simple.

CONCEPTE GENERALE DE RECUPERARE A PROPRIOCEPTIEIProgresia se poate realiza prin:cresterea vit de executie si a F si ex ce cuprind mai multe activitati simultane sau executia unor ex cu ochii inchisi. Scopul ex propriceptive este stimularea pac sa executa activitatile cu acuratete crescuta. Pt a incuraja acest lucru pot fi incluse in programul terapeutic activitati proprioceptive inca din primele faze.

PROGRESIA EX PT MEMBRELE SUPERIOAREDaca pt MI predomina activit in lant kinetic inchis, cele pt MS pot fi atat in lant kinetic inchis cat si deschis.Pt sp ce practica sporturi de prindere si pasare a mingii in programul de ex, proprioceptive tb introduse mai multe ex in lant kinetic inchis iar pt un gimnast programul tb sa cuprinda ex atat in lant inchis cat si deschis. Exercitiile proprioceptive in lant kinetic deschis includ: facilitari neuromusculare proprioceptive cu stabilizare ritmica, progresand spre ex in lant kinetic inchis.

PROGRESIA EX PT MEMBRELE SUPERIOAREEx in lant kinetic inchis au efecte benefice asupra extremitatii sup pt ca: confera umarului o stabilitate mai mare datorita congruentei articulare marite, stresul la nivelul ligamentelor este mai micdetermina stimularea proprioceptorilor.Aceste ex faciliteaza:co-contractia m din jurul umarului, permitand initierea activitatilor de stablizare cu un nivel al F de frecare redus aplicat asupra structurilor statice, facilitand si stabilizarea dinamica a articulatiilor.

PROGRESIA EX NEUROMUSC PT MSPot progresa la ex de meninere a propriei greuti, in diferite poziii Exemplu: flotri din: aezat, patrupedie, DV, stnd, la un zid sau pe o minge elveian.

PROGRESIA EX PT MEMBRELE SUPERIOAREExemple de exercitiiPac in DV pe o minge swiss cu picioarele ridicate de pe podea. Pacientul incepe ex cu ambele brate pe podea si apoi ridica membrul neafectat incercand sa mentina echilibrul pt 30 sec.

Pac. in DV cu MI sprijinite pe o masa si palmele pe minge. Mingea este impinsa inainte mentinand aceasta poz. 30 sec. Progresia ambelor include: pac misca mingea folosindu-se de brate catre inainte /inapoi/ lateral

Exercitiile avansate in lant kinetic inchis pt stabilitatea umarului includ exercitii izokinetice si exercitii in lant kinetic inchis cu benzile elastice

Ex de repozitionare pasiva Kt pozitioneaza mb neafectat al pac intr-o anumita pozitie (flexie umar) iar pac incearca sa executa cu bratul afectat aceeasi misc. Ex se executa cu ochii deschisi/inchisi iar cand apar greseli de executie pac incearca din nou.Exercitii de repozitionare activaKt misca mb afectat intr-o anumita pozitie apoi il readuce in pozitie de start. Cu ochii inchisi pacientul incearca sa duca bratul in pozitia in cara l-a dus kt.Ex de facilitare neuromusculara in care se foloseste rezistenta manuala sau cu achipament ajuta la recapatarea F si a proproceptiei.

PROGRESIA EX PT MEMBRELE SUPERIOAREEx pliometrice pt agilitate pot fi folosite in programele de ex: folosirea rezist propriului corp (flotari) sau mingi medicinale.

Ex. functionale ca si in cazul MI tb adaptate la cerintele sp practicat de exemplu: pt pac care practica sp de aruncare,ex funct progreseaza de la activit de aruncare cu vit redusa si pe o dist mica pana la act cu vit crescuta si in final aruncari cu viteza max pe distanta apropiate de sp practicat.

Progresia ex neuromusc pt MIMeninerea E n sprijin pe un picior. Ridicri pe vf, meninerea E cu ochii nchiiAdugarea unei suprafee mobile (plcile de E, un dura disc sau o minge elveian). Ex la minitrambulina, mersul pe suprafae moi, inegale sau alunecoase. Mic specifice sp practicat.

Progresia ex neuromusculare pt MISusinerea parial a greutii

Mersul cu cadrul (crje), asigur mic corect clci - degetePe o plac de echilibru, balansarea anto-post 2 min, fr prezena durerii, La nceput cu ambele pic, ulterior cu unul sg

2. Susinerea ntregii greuti a corpului Balansorul multiaxial sau dura discul (sprijin bilateral)Balansri la minitrambulinSrituriurmate de ntoarceri la 90, 180, 270, 360srituri multiple, de-a lungul unei linii, nainte napoi i lateralsrituri scurte din glezne: pe loc, pe 2 pic, n fa/spate, latero/lateral, pe un pic, 2 srituri pe un pic urmate de 2 srituri cu cellalt picior.Sarcini avansateAlergri

AGILITATEAAbilitatea de a controla directia corpului sau a segmentelor acestuia in timpul miscarilor rapide. Caracteristici:Cuprinde schimbari de directie rapide precum si opriri si starturi bruste.Agilitatea sportiva este o calitate avansata care necesita si se bazeaza pe o serie de calitati: Flexibilitate, FM, Putere,Viteza, Echilibru si coordonare.

Influeta calitatilor motrice asupra agilitatii

Puterea este necesara pentru A, iar puterea este F ori Dist parcursa supra Timp, puterea poate fi crescuta prin cresterea distantei pe care se executa misc.O putere mai mare permite sp sa se miste mai repede. Un pacient care are o FM buna poate controla inertia pe care o creaza o miscare in forta.Pt a fi eficace, V tb sa fie insotita de coordonare, pt ca aceasta este importanta pt o executie corecta a activit.

Progresia ex pentru agilitate Se va incepe cu ex simple la activitati mai complexe. Ex. pt A imita misc specifice sp, progresia lor realizandu-se prin complexitate si V de exec cat mai apropiate de cele executate in timpul sp. practicat. Intr-un prog kt ex. pt dezvoltarea E,C, si A urmeaza dupa ex. de refacere a flex si a F. Ex progreseaza de la simplu la complex si dezvolta acuratetea prin repetitie.Ex. care dezvolta E dinamic imbunatatesc C si ex precoce pt dezv A sunt greu de inclus intr-o categorie pentru ca pot cuprinde toate combinatiile intre A,E si C.

RECUPERAREA EXERCIIILOR FUNCIONALEActivitile funcionale pregtestc sp, dpdv fizic i mental, pt a face fa solicitrilor sp.Activit func de baz (mersul, alergarea) sunt iniiate n fazele primare ale recuperrii i progreseaz treptat. Ex de agilitate, relevante pentru sport, sunt i ele introduse treptat, fiind efectuate la nceput izolat, i ulterior cu echipament specific (de exemplu, rachet, cros). Dup mbuntirea niv func al sp, antrenamentul va fi performat cu un partener sau n cadrul echipei.

Progresia ex funcionaleMersJoggingAlerg uoar 200 m, mers 200, se crete D pn la 400, fr mers dupa se crete Dist de alergare pn la 1500 m, apoi pn la 3 kmAlergareSe crete ritmul de A pe parcursul celor 3 km de A, din 100 n 100 mA de V; A accelerat 20 m, tempo 40 m, scdei V pe urmtorii 30 m; 10X; se intensific ritmul pn la 60%, 70%, 80%, 90%, 100%Cifra 8Se alerg pe urmele cifrei 8 mari (25 m) de 5 ori; Se mrete treptat V; Se avanseaz ctre cifre 8 mai mici (15, 10, 5 m)Exercii de agilitateZig-zag de 45 mrind uor V; A n jurul unui ptrat (cu faa, cu spatele, n lat);A cu pai adugai (de-a lungul unui teren de tenis).

Abilitile sportiveProgramul kt va progresa gradual prin introducerea sarcinilor cu dificultate crescut.Se pleaca de la un nivel de baz i se va exersa pn sunt atinse ob specifice nivelului, dac semnele i simp nu se agraveaz n urma ef depus. Se va acorda atenie tehnicii de execuie corect.Sp tb atent urmrit pt a evita formarea paternurilor de substituie i mic compensatorii.

Corectarea biomecanicii anormaleBiomecanica incorect se poate datora:

anormaliti structurale, de tipul genu valgum, secundar unei slbiciuni musc, dezechilibrului musc sau unor aciuni musc necoordonate

Metode de corectarea a acestor anomalii:

stretchingul, tonifiere muscular i reeducarea motorie, taping, nclminte modificat sau orteze

Meninerea fitnessului CVIndiferent de tipul de tr suferit de sp, n cadrul programului de recuperare, vor tb introduse i ex care permit meninerea fitnesului CV.

Rolul psihologiei n recuperarea traumatismuluiFactorii ce pot afecta recuperarea:tipul traumatismului;circumstanele producerii traumatismului;presiunea extern (teama pierderii poziiei n echip);tolerana la durere;calitile psihologice ale juctorului;sistemul de susinere juctor - colegi sau juctor - antrenor.

Stabilirea obiectivelor de bazExista 2 obiective de baza ale programului de recuperare :Prevenirea deconditionarii (ex aerobe, ex pt celelalte seg)Reabilitarea segm./zonei lezate intr-un mod eficient si sigur ExempluPac care prezinta un tr de gen: -Isi mentine cap de ef prin: ex. in piscina si ex pentru extrem sup a corpului -Ex seg neafectate includ: ex pt mentinerea F. si AM a trenului sup cat si a mb neafectat ex pt soldul si glezna pic afectat pt prev deconditionarii

Ob pe termen scurt

Se stabilesc pe parcursul a 1-2 sapt si depind de raspunsul pac la tratament si de abilitatea lui de a progresa.Ii ofera pac un scop concret care sa-l mobilizeze si sa il sustina psihologic. Tb sa fie rezonabile si posibil de atins dar in acelasi timp trebuie sa fie provocatoare pentru pac.

Exemplu 1 Kt isi propune reducerea edemului cu 1cm. si cresterea mobilitatii artic. cu 15grade/sapt. Exemplu 2 Cresterea F cu o jumatate de grad, reducerea durerii la 3 dintr-o scala de 10 si atingerea unui procent de 90% din mobilitate/2 sapt. Ob pe termen lungDe ex, un ob pe termen lung final ar fi rentoarcerea sp la activit competiional, ceea ce implic parametri normali de flexibilitate, F i RM, coordonare i mic specifice sp practicat.

Eficientizarea programului de recuperareScopul principal al recuperrii leziunilor sp: ajutarea sp s se ntoarc la activitatea sa ntr-un timp ct mai scurt i cu un grad maxim al funcionalitii.

Dac recuperarea este necorespunztoare sp poate fi:Predispus la instalarea unor tr noi la nivelul zonei afectate; Incapabil s desfoare activit la un nivel anterior producerii leziunii;Predispus la accidentri ale altor zone ale corpului.

Caracteristicile programului de recuperareCapacitatea de adaptare la diferitele profiluri psihologice ale fiecrui sp.Stabilirea unei relaii bazat pe ncredere i contientizarea efectele psihologice in urma tr. Adaptarea i personalizarea fiecarui program terapeutic. Monitorizarea i modificarea prog n fc de observaiile rezultate n urma evalurii ob i subiective Dupa diagnosticarea i instituirea terapiei de control a proceselor inflamatorii, kt efectueaz o evaluarea general pe baza creia consemneaz progresul pac, ulterior fiind formulat programul individualizat de recuperare.

Cheia unui program de recup eficientEXPLICAIAOFERIREA UNOR INDICAII PRECISEUTILIZAREA ECHIPAMENTULUI DISPONIBILINIIEREA PRECOCE A RECUPERRII

ExplicaiaInformarea pac asupra etapizrii prog kt, realist i cu punctarea aproximativ a secvenelor de timp. Stabilirea ob pe termen scurt i lungExplicaia raionamentului pe care se bazeaz prog kt

Oferirea unor indicaii precise:Kt trebuie s sublinieze tehnica corect de execuie, S aplice cu mare atenie principiile progresului S respecte contraindicaiile anumitor tipuri de ex sau activiti. kt tb s asigure o monitorizare ct, i dac este necesar s modifice programul n fc de cerine.

Utilizarea echipamentului disponibil De preferat prezena unor faciliti (sal de gimnastic, piscin, dispozitive de biofeedback), pt eficientizarea prog kinetic ar trebui s creasc considerabil. Dac nu este disponibil un echipament sofisticat, echipamente simple de tipul, bicicletei, mingilor medicinale, benzilor elastice, treptele scrilor, greutilor i folosirea ex adecvate, pot fi incluse n program. nceperea precoce a recuperrii

**************************