30 Subiecte Semestrul 2 Anul 1

APLICATII ANUL I 2014

STAGIU EXPERTI CONTABILI

Semestrul al II-lea

GRUIA GHE. SIMONA

GRUPA A-I

1. Studiu de caz privind constituirea si majorarea capitalului social.

SC Inedit Trans Auto SRL s-a constituit sub forma unei societati cu raspundere limitata cu

un capital subscris de 16.800 lei divizat în 11.200 parti sociale, a 1,5 lei/ parte sociala. La

înfiintare s-a depus la banca contravaloarea a 4.800 parti sociale si s-au adus aporturi în natura

sub forma unui depozit evaluat la suma de 4.800 lei, pentru care s-au acordat 3.200 parti sociale.

Restul capitalului s-a depus în contul bancar în termen de 12 luni de la înfiintare.

a) subscrierea capitalului social conform actelor constitutive:

456 "Decontari cu asociatii = 1011 "Capital subscris 16.800

Privind capitalul" nevarsat"

b) varsarea capitalului:

% = 456 " Decontari cu asociatii privind capitalul" 12.000

5121 "Conturi la banci în lei" 7.200

212 "Constructii" 4.800

c) trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:

1011 "Capital subscris nevarsat" = 1012 "Capital subscris varsat" 12.000

d) varsarea ulterioara a capitalului:

5121 "Conturi la banci în lei"= 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul" 4.800

e) trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:


Administratorul societatii, care este si asociat unic hotaraste majorarea capitalului social

prin emisiunea unui pachet de 5.000 parti sociale cu valoare nominala de 1,5 lei, care se vor

achita ulterior în numerar.

a) subscrierea partilor sociale: 5.000 * 1,5 = 7.500

456"Decontari cu asociatii = 1011"Capital subscris nevarsat" 7.500

privind capitalul"

b) efectuarea varsamintelor de catre asociat:

5311 "Conturi la banci în lei" = 456 "Decontari cu asociatii 7.500

privind capitalul"

c) trecerea capitalului subscris nevarsat:


Majorarea capitalului social prin aporturi în natura.

Administratorul hotaraste majorarea capitalului social prin acceptarea unui aport în natura

concretizat într-un utilaj evaluat la 2.000 lei.

a) subscrierea aportului în natura:

456 "Decontari cu asociatii = 1011 "Capital subscris nevarsat" 2.000

privind capitalul"

b) intrarea în patrimoniu a aportului subscris:

2133 "Mijloace de transport" = 456 "Decontari cu asociatii 2.000

privind capitalul"

c) trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:


Majorarea capitalului social prin încorporarea unor rezerve

Administratorul hotaraste majorarea capitalului social prin încorporarea unor rezerve de

1.000 lei.

105 "Rezerve din reevaluare"= 1012 "Capital subscris varsat" 1.000

Majorarea capitalului social prin încorporarea profitului.

Administratorul hotaraste încorporarea profitului reportat în suma de 151.352 lei.

117 "Rezultatul reportat" = 1012 "Capital subscris varsat" 151.352

2. Studiu de caz privind diminuarea capitalului social.

A. Diminuarea capitalului social în vederea acoperirii unei pierderi.

Se hotaraste diminuarea capitalului social cu 178.602 lei în vederea acoperirii unei pierderi

reportate din exercitiile precedente.

1012 "Capital subscris varsat" = 117 "Rezultatul reportat" 178.602

B. Diminuarea capitalului social prin rascumpararea de partlori sociale, care ulterior vor fi

anulate.

În vederea reducerii capitalului social, societatea rascumpara cu numerar 1.500 parti sociale

cu pretul de 4,5 lei bucata, pe care ulterior le anuleaza. Valoarea nominala a actiunilor este de 5

lei.

a) rascumpararea partilor sociale:

502 "Actiuni proprii" = 5311 "Conturi la banci în lei" 6.750

b) anularea partilor sociale rascumparate:

1012 "Capital subscris varsat" = % 7.500

502 "Actiuni proprii" 6.750

768 "Alte venituri financiare" 750

C. Diminuarea capitalului social prin rascumpararea de numerar:

În vederea reducerii capitalului social, societatea rascumpara cu numerar 1.000 parti sociale

cu pretul de 1,8 lei bucata, pe care, ulterior le anuleaza. Valoarea nominala a partilor sociale este

de 1,5 lei.

a) achizitionarea partilor sociale:

502 "Actiuni proprii" = 5311 "Conturi la banci în lei" 1.800

b) anularea partilor sociale rascumparate:

% = 502 "Actiuni proprii" 1.800

1012 "Capital subscris varsat" 1.500

668 "Alte cheltuieli financiare" 500

D. Diminuarea capitalului social prin retragerea unui asociat:

Un asociat se retrage din afacere si i se restituie contravaloarea aportului social în suma de

2.000 lei.

a) suma achitata asociatului care se retrage:

456 "Decontari cu asociatii privind capitalul" = 5311 "Conturi la banci în lei" 2.000

b) înregistrarea diminuarii capitalului social, dupa finalizarea formalitatilor juridice privind

diminuarea capitalului social:

1012 "Capital subscris varsat" = 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul" 2.000

3. Studiu de caz privind evaluarea capitalului.

Capitalul social este divizat in actiuni la societatile de capitaluri si in parti sociale la societatile de persoane. Actiunile sau partile sociale se pot evalua la urmatoarele valori:

a) Valoarea nominala

La infiintarea unei societati cu raspundere limitata se constituie un capital social de 7.000 lei, care este divizat in 70 de parti sociale.

Valoarea nominala a unei parti sociale este Capital social/Numar Parti sociale, respective: 7.000/70 = 10 lei / parte sociala

b) Valoarea de piata sau cotatia titlurilor este valoarea de vanzare cumparare a titlurilor care se stabileste prin negociere la bursa de valori. Pretul de piata al unei actiuni depinde de mai multi factori:

- marimea dividendelor asteptate de catre actionari;

- stabilitatea financiara a entitatii;

- situatia generala a pietei de capital;

- rata dobanzilor,etc.

Pretul de emisiune sau cursul actiunilor este pretul care trebuie platit de catre persoanele care subscriu actiunile sau partile sociale(PE). Pretul de emisiune poate fi egal sau mai mare decat valoarea nominala.

c) Valoarea financiara (VF)

Pentru o actiune s-a primit un dividend de 50 lei, iar rata medie a dobanzii este de 20%. Valoarea financiara a actiunii este :

VF=Valoare divident/ Rata dobanzii 50/0.2 = 250 lei

Suma de 250 lei corespunde sumei totale care ar trebui plasata la dobanda de 20% pentru a obtine un avantaj egal cu marimea dividendului de 50 lei.

d) Valoarea de randament (VR)

VR=(dividendul pe actiune + cota parte din profit pe actiune incorporata in rezerve):rata medie a dobanzii.

Dividendul pe actiune este de 50 lei,partea din profit incorporata in rezerve este de 5 lei /actiune, iar rata dobanzii este de 20% pe an.

Valoarea de randament este VR=(Divident pe actune+Profit pe actiune)/Rata Dobazzii = (50+5) : 20/100 = 275 lei

e) Valoarea contabila (VC) sau valoarea bilantiera se calculeaza ca un raport intre activul net contabil si numarul de titluri VC=ANC/NA

Activul net contabil = Activ real – Datorii

Activ Suma Capitaluri proprii + Datorii SumaImobilizari corporale 5.000 Capitalul social(500 actiuni) 5.000Stocuri 400 Rezerve 500Creante 200 Profit 1.000Disponibilitati 1.500 Furnizori 300 Credite bancare 300

Total 7.100 Total 7.100

Valoarea nominala 5.000:500 = 10 lei

Activul net contabil = 7.100 – 600 = 6.500

Valoarea contabila = 6.500/500 = 13 lei

4. Studiu de caz privind amortizarea capitalului social.

O societate decide sa amortizeze 10% din capitalul social in valoare de 10.000 lei, astfel avand profit de 600 lei si rezerve de 400 lei.

106

Rezerve

456

Decontari cu asociatii privind capitalul

social

400 lei

117

Rezultatul reportat

456


social

600 lei

456


social

5121

Banca lei1.000 lei

Sau

1012

Capital varsat

456


social

1.000 lei

106

Rezerve

10121

Capital amortizat400 lei

117

Rezultatul reportat

10121

Capital amortizat600 lei

1012

Capital varsat

10121

Capital amortizat9.000 lei

456


social

5121

Banca lei1.000 lei

5. Studiu de caz privind rezervele, rezervele din reevaluare si primele de capital.

In exercitiul financiar 2006 se reevalueaza un utilaj la valoarea justa de 9.000 lei, tinându-se

seama de gradul de uzura fizica si morala al acestuia. Valoarea de intrare (contabila) a utilajului

este de 8.000 lei, iar valoarea amortizarii cumulate (expresia valorica a uzurii fizice si morale)

este de 2.000 lei.

În exercitiul financiar 2007, valoarea justa stabilita prin reevaluare este de 4.000 lei,

amortizarea calculata între cele doua reevaluari fiind de 1.500 lei.

a) Înregistrari contabile în exercitiul 2006:

valoarea contabila neta = valoarea contabila - amortizarea calculata = 8.000 - 2.000 =

6.000 lei

rezerva din reevaluare = valoarea justa - valoarea contabila neta = 9.000 - 6.000 =

3.000 lei

2131 = 105 3.000

valoarea contabila actualizata = valoarea contabila neactualizata * (valoarea justa/

valoarea contabila neta) = 8.000 * (9.000/ 6.000) = 12.000 lei

amortizarea actualizata = amortizarea calculata * (valoarea justa/ valoarea contabila

neta) = 2.000 * (9.000/ 6.000) = 3.000 lei

diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata = 3.000 - 2.000 =

1.000 lei

2131 = 2813 1.000

b) Înregistrari contabile în exercitiul 2007:

valoarea contabila neta = valoarea contabila - amortizarea calculata = 12000 - (3000 +

1500) = 7.500 lei

rezerva din reevaluare = valoarea justa - valoarea contabila neta = 4.000 - 7.500 = -

3.500 lei

valoarea contabila actualizata = valoarea contabila neactualizata * (valoarea justa/

valoarea contabila neta) = 12.000 * (4.000/ 7.500) = 6.400 lei

amortizarea actualizata = amortizarea calculata * (valoarea justa/ valoarea contabila

neta) = 4.500 * (4.000/ 7.500) = 2.400 lei

diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata = 2.400 - 4.500 = -

2.100 lei

În acest caz rezulta o diminuare a rezervei din reevaluare, întrucât valoarea justa stabilita

prin reevaluare este mai mica decât valoarea contabila neta cu 3.500 lei. Acest minus din

reevaluare va fi acoperit partial din plusul din reevaluare va fi acoperit partial din plusul din

reevaluare stabilit la data de 31.10. 2006 (3.000 lei), iar diferenta ramasa neacoperita se

înregistreaza ca o cheltuiala (5.000 lei):

% = 2131 5.600

105 3.000

6588 500

2813 2.100

SC Inedit Trans Auto SRL constituie rezerve legale pe baza urmatoarelor informatii extrase

din evideta contabila de la sfârsitul exercitiului financiar:

capital social: 16.800 lei;

venituri obtinute: 1.448.217 lei;

cheltuieli efectuate: 1.306.042 lei.

a) Se calculeaza:

profitul brut: 142.175 lei;

rezervele legale repartizate din profitul brut: 7.109 lei.

b) Formula contabila privind repartizarea la rezerve legale a unei parti din profitul brut:

129 = 1061 7.109

Rezerve pentru actiuni proprii

Administratorul hotaraste rascumpararea a 500 parti sociale. Dobândirea acestora se face cu

plata în numerar, la pretul de 2 lei/ parte sociala. Sursa de procurare a partilor sociale este

profitul distribuibil asociatilor. În exercitiul urmator, partile sociale se revând în numerar la

pretul de 2,5 lei/ parte social.

a) Rascumpararea în numerar a partilor sociale: 500 * 2 = 1.000 lei

502 = 5311 1.000

b) Constituirea rezervelor pentru actiuni proprii din profitul exercitiului curent, în suma egala cu

valoarea partilor sociale rascumparate:

129 = 1062 1.000

c) Vânzarea în numerar a partilor sociale:

5311 = % 1.250

502 1.000

7642 250

d) Disponibilizarea rezervelor pentru actiuni proprii, prin transferarea acestora la rezultatul

reportat:

1062 = 117 1.000

Rezerve statutare sau contractuale

Se înregistreaza în contabilitate urmatoarele operatiuni:

a) Se constituie din profitul net al exercitiul curent rezerve statutare în suma de 100 lei:

129 = 1063 100

b) Se constituie din profitul reportat rezerve statutare în suma de 200 lei:

117 = 1063 200

c) Se utilizeaza rezerve statutare pentru acoperirea unei pierderi din exercitiul precedent în suma

de 400 lei:

1063 = 121 400

d) Se utilizeaza rezerve statutare pentru acoperirea unei pierderi reportate în suma de 500 lei:

1063 = 121 500

e) Se majoreaza capitalul social prin încorporarea de rezerve statutare în suma de 600 lei:

1063 = 1012 600

446 = 5121 30

Alte rezerve

a) Se constituie din profitul net al exercitiului curent alte rezerve în suma de 100 lei:

129 = 1068 100

b) Se constituie din profitul reportat alte rezerve în suma de 200 lei:

117 = 1068 200

c) Se transfera la alte rezerve prime de emisiune în valoare de 1.000 lei:

1041 = 1068 1.000

d) Se încorporeaza în alte rezerve, rezerve din reevaluare în valoare de 500 lei:

105 = 1068 500

e) Se utilizeaza alte rezerve pentru acoperirea unei pierderi din exercitiul precedent în suma de

400 lei:

1068 = 121 400

f) Se utilizeaza alte rezerve pentru acoperirea unei pierderi reportate în suma de 500 lei:

1068 = 121 500

g) Se majoreaza capitalul social prin încorporarea altor rezerve în suma de 600 lei:

1068 = 1012 600

6. Studiu de caz privind rezultatul exercitiului.

Presupunem ca societatea a obtinut un profit de 10.000 de lei si are un capital social de 200 de lei.Rezerva legala de constituit va fi 20% x capitalul social = 40 de lei.inregistrari contabile:

129 = 1061 40 lei"Repartizarea profitului" "Rezerva legala"

in balanta, la 31 decembrie, si in bilant vor aparea:121 - sold creditor = 10.000 lei129 - sold debitor = 40 lei1061 - sold creditor = 40 leiLa inceputul anului urmator, societatea va inregistra:

121 = 129 40 lei "Profit sau pierdere" "Repartizarea profitului"

121 = 117 9.960 lei "Profit sau pierdere" "Rezultatul reportat"

7. Studiu de caz privind rezultatul reportat.

a) Se acopera pierderea contabila precedenta din profitul anului curent în suma de 100 lei:

129 = 117 100

b) Se acopera din rezerve legale o piedere contabila precedenta în suma de 80 lei:

1061 = 117 80

c) Se reporteaza profitul net realizat în exercitiul precedent, care nu a fost înca repartizat de

1.200 lei :

121 = 117 1.200

d) Se reporteaza pierderea contabila realizata în exercitiul precedent de 50 lei:

117 = 121 50

e) Se repartizeaza profitul reportat la reserve statutare în suma de 300 lei:

117 = 1063 300

Profitul reportat

Se încorporeaza în capital social o parte din profitul reportat în suma de 500 lei:

117 = 1012 500

8. Studiu de caz privind tranzactiile cu instrumente de capitaluri proprii.

Se constituie o societate comerciala cu raspundere limitata (SRL) al carei capital social subscris este de 200.000 lei (impartit in 200 de parti sociale fiecare avand valoare nominala de 1.000 lei). La infiintare (inmatricularea la Registrul Comertului) se varsa in numerar prin depunere in conturi bancare contravaloarea a 150 de parti sociale si se aporteaza in natura o cladire evaluata la 50.000 lei pentru care se atribuie aportorului 50 de parti sociale.

Inregistrarea subscrierii capitalului social 456 = 1011 200.000Inregistrarea aporturilor efective, inainte de inmatricularea societatii la Registrul Comertului

%

5121

212

= 456 200.000

150.000

50.000Regularizarea conturilor de capitaluri 1011 = 1012 200.000

Adunarea generala extraordinara a actionarilor hotaraste majorarea capitalului social prin emisiunea unui nou pachet de 20.000 de actiuni avand valoarea nominala de 10 lei/actiune care se vand la valoarea de emisiune de 13 lei/actiune cu incasare in contul bancar. Ulterior, prima de emisiune se incorporeaza la rezerve.

Inregistrarea subscrierii noilor actiuni (prima de emisiune/actiune = 13 lei – 10 lei)

456 = %

1011

1041

260.000

200.000

60.000Incasarea contravalorii actiunilor emise 5121 = 456 260.000Regularizarea conturilor de capitaluri 1011 = 1012 200.000

Incorporarea la alte rezerve a primei de emisiune 1041 = 1068 60.000

9. Studiu de caz privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.

O firma se afla la sfarsitul exercitiului financiar 2011 in litigiu cu un tert pentru suma de 4.000 lei, reprezentand daune pretinse de acesta din urma. Conform oficiului juridic probabilitatea de a pierde procesul este de 70%. In exercitiul financiar 2012 litigiul este pierdut pentru suma de 3.000 lei, care se achita prin banca.

a) Constituirea provizionului pentru litigii la sfarsitul anului 2011

6812

“Cheltuieli de exploatare privind provizioanele”

=1511

“Provizioane pentru litigii”4.000

b) Inregistrarea platii daunelor in exercitiul 2012

6581

“Despagubiri, amenzi si penalitati”=

5121

“Conturi la banci in lei”3.000

c) Anularea provizionului in 2012

1511

“Provizioane pentru litigii”=

7812

“Venituri din provizioane”

10. Studiu de caz privind imprumuturile din emisiuni de obligatiuni.

Întreprinderea "TITAN" S.A. emite la 1.01.N 1.000 obligatiuni, dobânda 13%, valoarea

nominala 1.000 lei, pretul de emisiune 990 lei, durata de rambursare 10 ani.

a) subscrierea împrumutului sub forma obligatiunilor emise si distribuite:

990 000 lei 461 = 161 10 000 000 lei

Debitori diversi Împrumuturi din emisiuni

de obligatiuni

10 000 lei 169Prime privind rambursarea obligatiunilor

b) varsarea sumelor datorate de persoanele care au subscris:

990 000 lei 512 = 461 990 000 lei

Conturi curente la banci Debitori diversi

c) plata anuala a dobânzilor se înregistreaza:

130 000 lei 666 = 512 130 000 lei

Cheltuieli privind dobânzile Conturi curente la banci

Dobânda = 1.000.000 × 13%= 130.000 lei

În cazul în care dobânda datorata anual nu a devenit exigibila pâna la închiderea exercitiului financiar, se înregistreaza:

130 000 lei 666 = 1681 130 000 lei

Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente împrumuturilor

din emisiunea de obligatiuni

La începutul exercitiului urmator se storneaza formula pentru a se evita imputarea incorecta a dobânzilor asupra cheltuielilor:

130 000 lei 1681 = 666 130 000 lei

11. Studiu de caz privind privind creditele bancare pe termen mediu si lung.

O firma primeste in contul de disponibil un credit bancar in suma de 100.000 lei. Rambursarea imprumutului se face incepand cu luna a X-a de la contractare si pana in luna a XIV-a, in transe egale.

Dobanda anuala este de 40% si se plateste concomitent cu plata celor 5 transe prin care se asigura rambursarea imprumutului. Dobanda se inregistreaza lunar.

Dobanda datorata pentru luna 1 (D) = (Suma imprumutata (Si), rata dobanzii 1/12)

= 100.000 ·40% · 1/12 = 3.333 lei

Dobanda este aceeasi pana in luna 10, inregistrarea dobanzii se efectueaza pana in luna a 10-a, inclusiv.

Dobanda datorata pentru luna 11 Dobanda = Imprumutul ramas · 40% · 1/12 =

= 80.000 · 40% · 1/12 = 2.667 (lei).

Dobanda datorata pentru luna 12 Dobanda = 60.000 · 40% · 1/12 = 2.000 lei

Dobanda datorata pentru luna 13 Dobanda = 40.000 · 40% · 1/12 = 1.333 lei

Dobanda datorata pentru luna 14 Dobanda = 20.000 · 40% · 1/12 = 667 lei

a) Inregistrarea primiri imprumutului

5121

“Conturi la banci in lei”=

1621

“Credite bancare pe termen lung”100.000

b) Inregistrarea dobanzii datorate aferente lunii 1. (x10)

666

“Cheltuieli privind dobanzile”=

1682

“Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung”

3.333

c) In luna 10, rambursarea primei parti a imprumutului

1621

“Credite bancare pe termen lung”=

5121


d) Plata dobanzii.

1682

“Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung””

=5121


e) In luna a 11-a se ramburseaza a doua parte a imprumutului:

1621


5121


f) Inregistrarea si plata dobanzii

666


1682


2.667

1682


=5121


g) In luna a 12-a se ramburseaza cea de-a treia parte a imprumutului primit

1621


5121


h) Inregistrarea si plata dobanzii

666


1682


2.000

1682


=

5121

“Conturi la banci in lei” 2.000

i) In luna a 13-a se ramburseaza a patra parte a imprumutului primit

1621


5121


j) Inregistrarea si plata dobanzii

666 = 1682

“Cheltuieli privind dobanzile”“Dobanzi aferente creditelor bancare pe

termen lung”1.333

1682


=5121


k) In luna a 14-a, rambursarea celei de-a cincia parti a imprumutului

1621


5121


l) Inregistrarea si plata dobanzii

666


1682


667

1682


=5121

“Conturi la banci in lei”667

12. Studiu de caz privind contractele de leasing financiar.

Avem mai multe conditii pe care le vom analiza astfel incat inregistrarile contabile sa fie corecte in ceea priveste un leasing financiar. Pentru a identifica la ce curs valutar se calculeaza valoarea de intrare in contabilitate pentru un autoturism (valoare autoturism 44.900 eur + TVA) achizitionat in leasing, sunt furnizate urmatoarele date:

- contract leasing incheiat in data de 09.01.14 – curs BNR 4.4979,

– plata avans 11.225 eur in 10.01.14 = factura avans emisa in 13.01.14 la curs 4.545;

– in 24.01.14 sunt facturate dif. curs dintre valoare factura emisa de furnizor catre societatea de leasing (la curs 4.5724) si suma platita de societatea de leasing la curs BNR din data platii pentru valoarea integrala contract.

– tot in 24.01.14 avem prima factura rata 1 leasing, iar pe factura apar cursurile 4.5754.5724, pozitia 1

– rata pe factura 857.36 eur este calculata la curs 4.575 (din care diferente curs 2.23 ron – calculata: val. rata eur X (4.5724 -4.575) ).

Inregistrarile contabile efectuate pentru derularea unui contract de leasing financiar sunt standard, indiferent de faptul ca valoarea reziduala nu este sau este inclusa, total sau partial in valoarea ratei lunare de leasing. Structura ratelor de leasing este stabilita prin contractul de leasing care ar trebui sa tina cont de prevederile OG 51/1997, republicata privind operatiunile de leasing si societatile de leasing. Prin art. 2 al acest act normativ, este reglementata semnificatia urmatoarelor notiuni:

- valoare de intrare = valoarea la care a fost achizitionat bunul de catre finantator, respectiv costul de achizitie;- valoare totala = valoarea totala a ratelor de leasing la care se adauga valoarea reziduala;- valoare reziduala = valoarea la care, dupa achitarea de catre utilizator a tuturor ratelor de leasing prevazute in contract, precum si a tuturor celorlalte sume datorate conform contractului, se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului catre locatar/utilizator. Valoarea reziduala este stabilita de partile contractante;– rata de leasing = cota-parte din valoarea de intrare a bunului si dobanda de leasing, care se stabileste pe baza ratei dobanzii convenite prin acordul partilor in cazul unui contract de leasing financiar.

Astfel, preluarea unui bun in baza unui contract de leasing se inregistreaza din punct de vedere contabil prin formula (la cursul istoric de 4.5724 lei / EUR):

2133 “Mijloace de transport” = 167 “Alte imprumuturi si datorii asimilate”

44.900 EUR * 4.5724 lei/EUR

Suma inregistrata in creditul contului 167 reprezinta valoarea totala a bunului preluat in leasing financiar (avans + rate + valoare reziduala).

Plata avansului pe 10.01.2014:409 “Furnizori debitori” = 5121 “Conturi la banci in lei” 11.225 EUR * 4.5290 lei / EUR

Inregistrarea facturii de avans cu data de 13.01.2014 se efectueaza prin formula (11.225 EUR * 4.545 lei / EUR): % = 404 167 “Furnizori de imobilizari”

″Alte imprumuturi si datorii asimilate” 4426

″TVA deductibila”

si, concomitent, daca este cazul, limitarea dreptului de deducere a TVA cu 50% sau cu 100%: 635 “Cheltuieli cu alte impozite, = 4426″TVA deductibila” taxe”

Alocare avans platit:

404 “Furnizori de imobilizari” = % 409 “Furnizori debitori” 765 “Venituri din diferente de curs valutar”

Inregistrarea facturii de diferenta de curs dintre valoare factura emisa de furnizor catre societatea de leasing (la curs 4.5724) si suma platita de societatea de leasing la curs bnr din data platii pt. val. integrala contract: % = 404 “Furnizori de imobilizari” 668 “Alte cheltuieli financiare” 4426 “TVA deductibila”

Inregistrarea facturii cuprinzand rata scadenta si dobanda aferenta se efectueaza prin formula:

% = 404 “Furnizori de imobilizari”

167″Alte imprumuturi si datorii asimilate” 857.36 EUR * 4.5724 lei / EUR668 “Alte cheltuieli financiare” 857.36 * (4.575 – 4.5724)

666″Cheltuieli privind dobanzile” 4426″TVA deductibila”

si, concomitent, daca este cazul, limitarea dreptului de deducere a TVA cu 50% sau cu 100%:

635 “Cheltuieli cu alte impozite, = 4426″TVA deductibila” taxe”

13. Studiu de caz privind contractele de leasing operational.

Pentru leasingul operational, conform O.M.F.P. nr. 3.055/2009, bunurile sunt supuse amortizarii de catre locator, pe o baza consecventa cu politica normala de amortizare pentru bunuri similare ale acestuia, iar in contabilitatea locatarului, bunurile luate in leasing operational sunt evidentiate in conturi de evidenta din afara bilantului, sumele platite sau de platit inregistrandu-se in contabilitatea locatarului ca o cheltuiala in contul de profit si pierdere,

conform contabilitatii de angajamente. Considerarea sumelor platite drept cheltuiala deductibila este in functie de categoria autovehiculului, precum si daca acesta este utilizat in mod exclusiv in scopul activitatii economice a entitatii.

O societate incheie un contract de leasing operational pe o perioada de 3 ani pentru un autovehicul.Valoarea contractului de leasing operational este de 100.000 lei fara TVA. Rata lunara de leasing este de 2.500 lei fara TVA. Daca la finalul perioadei de leasing societatea doreste sa achizitioneze mijlocul de transport auto, va trebui sa achite o valoare reziduala de 10.000 lei fara TVA.in acelasi mod se inregistreaza toate facturile primite de la locator pana la incheierea contractului de leasing operational.

La sfarsitul perioadei de leasing, societatea isi exprima optiunea de a cumpara mijlocul de transport la valoarea reziduala stabilita in contract, transferandu-se dreptul de proprietate.

8036 100.000 lei"Redevente, locatii de gestiune si alte datorii asimilate"- inregistrarea in gestiune a mijlocului de transport in regim de leasing operational (valoarea ratelor de leasing):

% = 401 3.100 lei612 "Furnizori" 2.500 lei4426"TVA deductibila"

Diminuarea valorii totale a ratelor de leasing cu sumele facturate:

8036 2.500 lei"Redevente, locatii de gestiune si alte datorii asimilate"

Diminuarea valorii totale a ratelor de leasing cu sumele facturate:

8036 2.500 lei"Redevente, locatii de gestiune si alte datorii asimilate"

Plata facturii emise de locator: 401 = 5121 3.100 lei"Furnizori" "Conturi in lei la banci"

In acelasi mod se inregistreaza toate facturile primite de la locator pana la incheierea contractului de leasing operational. La sfarsitul perioadei de leasing, societatea isi exprima optiunea de a cumpara mijlocul de transport la valoarea reziduala stabilita in contract, transferandu-se dreptul de proprietate.

Inregistrarea transferului dreptului de proprietate:

% = 401 12.400 lei 2133 "Furnizori" 10.000 lei"Mijloace de transport" 4426 2.400 lei"TVA deductibila" Plata facturii emise de locator pentru valoarea reziduala:

401 = 5121 12.400 lei"Furnizori" "Conturi in lei la banci"

Daca autoturismul care face obiectul contractului de leasing nu este utilizat pentru activitatile exceptate, prezentate mai sus, societatea nu are dreptul sa deduca TVA aferenta valorii reziduale a autoturismului. in schimb, in cazul in care autoturismul nu este utilizat pentru activitatile exceptate, societatea va limita dreptul de deducere a TVA aferente valorii reziduale facturate de societatea de leasing prin formula contabila:

635 = 4426"Cheltuieli cu alte impozite, taxe "TVA deductibila"

si varsaminte asimilate"

Dat fiind faptul ca societatea a dedus TVA aferenta valorii reziduale, se va efectua o regularizare a taxei deduse initial fie prin inregistrarea contabila:

635 "Alte impozite si taxe"= 4426 "TVA deductibila", fie prin inregistrarea contabila:

4426 "TVA deductibila" = 635 "Alte impozite si taxe" (cu semnul minus).

14. Studiu de caz privind cheltuielile de dezvoltare.

O firma realizeaza cu forte proprii un proiect de inginerie tehnologica, efectuandu-se in acest scop urmatoarele cheltuieli in prima luna: cheltuieli cu materialele consumabile: 15.000 lei;

http://culegeresolutiipractice.fisc.ro/?cs=138307

cheltuieli cu salariile: 10.000 lei. (Pentru simplificare se va face abstractie de cheltuielile cu asigurarile sociale.)

In a doua luna, cand se finalizeaza lucrarile, se mai inregistreaza consumul de materiale in valoare de 5.000 lei. Amortizarea proiectului se face in 2 ani. Sa se inregistreze in contabilitate aceste operatiuni, inclusiv amortizarea lunara a cheltuielilor de cercetare si scoaterea din evidenta a cheltuielilor amortizate.

a) Consumul de materiale consumabile in prima luna:

602

“Cheltuieli cu materialele consumabil”=

302

“Materiale consumabile”15.000

b) Cheltuieli cu salariile brute

641

„Cheltuieli cu salariile personalului”=

421

“Personal – salarii datorate”10.000

c) Inregistrarea productiei in curs in prima luna

233

„Imobilizari necorporale in curs de executie”

=

721

“Venituri din productia de imobilizari necorporale”

25.000

d) Consumul de materiale in luna a doua

602

“Cheltuieli cu materialele consumabil”=

302

“Materiale consumabile”5.000

e)Finalizarea lucrarilor de dezvoltare

203

“Cheltuieli de dezvoltare”= % 30.000

721

“Venituri din productia de imobilizari necorporale”

5.000

233 25.000

„Imobilizari necorporale in curs de executie”

f) Amortizarea lunara a cheltuielilor de dezvoltare

6811

“Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor”

=

2803

“Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare”

1.250

g) Scoaterea din evidenta a cheltuielilor amortizate

2803

“Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare”=

203

“Cheltuieli de dezvoltare”30.000

15. Studiu de caz privind brevetele, licentele si drepturi similar.

Se primeste in concesiune un teren pentru o perioada de 20 de ani, valoarea concesionarii fiind de 400.000 lei.

Redeventa anuala se achita cu ordin de plata. Dupa expirarea contractului, se scoate din evidenta concesiunea complet amortizata.

a) Inregistrarea concesiunii:

205

“Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare”

=

167

„Alte imprumuturi si datorii asimilate”

400.000

b) Plata redeventelor anuale (400.000: 20):

167

„Alte imprumuturi si datorii asimilate”=

5121

„Conturi la banci in lei”20.000

c) Amortizarea anuala (400.000 : 20)

6811

„Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor”

=

2805

„Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor

comerciale, drepturilor si activelor similare”

20.000

d) Scoaterea din evidenta a concesiunii amortizate

2805

„Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale, drepturilor si activelor similare”

=

205

“Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active

similare”

400.000

16. Studiu de caz privind amortizarea imobilizarilor.

O firma a achizitionat la data de 28.12.2010 un utilaj in valoare de 4.800 lei. Durata de utilizare economica a fost stabilita la 4 ani. Societatea opteaza pentru metoda:

a) liniara; b) accelerata de amortizare; c) degresiva

Planul de amortizare pentru cele trei metode:

Anul

a) Metoda liniara b) Metoda accelerata

c)M

etoda degresiva (ADl)

V.i.

Am/an

Am cum

Val ramasa

V.i.

Am/an

Am cum

Val ramasa

Val Am/an

Am cum

Val ramasa

de amort

2011

4.8

1.2 1.2

3.6 4.8

2.4 2.4

2.4 4.8 1.8 1.8 3

2012

4.8

1.2 2.4

2.4 4.8

800 3.2

1.6 3 1.125

2.925

1.875

2013

4.8

1.2 3.6

1.2 4.8

800 4 800 1.875

937,5

3.862,5

937,5

2014

4.8

1.2 4.8

0 4.8

800 4.8

0 1875

937,5

4.8 0

La inceputul exercitiului 2010, intreprinderea ALFA a achizitionat un echipament tehnologic la costul de 500.000 lei, TVA 24%. Se estimeaza o durata de utilizare de 5 ani, iar metoda de amortizare este cea liniara. La sfarsitul exercitiului 2010 exista indicii ca echipamentul si-a pierdut din valoare. Valoarea justa a echipamentului la data bilantului este de 300.000 lei, iar costurile de cesiune sunt estimate la 20.000 lei. Previziunea fluxurilor de trezorerie ce se asteapta a fi obtinute din utilizarea echipamentului pe durata ramasa de utilizare este prezentata mai jos (rata de actualizare este de 15%):

Ani 2011

2012

2013

2014

Valoarea de

utilitate

Flux net 55 175 150 80 Factor de actualizare

(rata de 15%)

0,870

0,756

0,658

0,572

Flux net actualizat

47.85

132.3

98.7

45.76

324.61

La sfarsitul exercitiului 2011, valoarea justa minus costurile de cesiune este estimata la 320.000 lei iar valoarea de utilitate la 290.000 lei.

a) achizitia echipamentului:

% =404

“Furnizori de imobilizari”620.000

2131

“Echipamente tehnologice”500.000

4426

„TVA deductibila”120.000

b) inregistrarea amortizarii echipamentului 2010:

6811


=

2813

“Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor”

100.000

c) la sfarsitul exercitiului 2010 se efectueaza testul de depreciere:

Valoarea contabila neta = 500.000 – 100.000 = 400.000 lei

Valoarea recuperabila = max (valoarea justa minus costul de cesiune; valoarea de utilitate)

Valoarea justa minus costul de cesiune = 300.000 – 20.000 = 280.000 lei;

Valoarea de utilitate = 324.610 lei;

Valoarea recuperabila = max (280.000; 324.610) = 324.610 lei;

Deprecierea de valoare = Valoarea contabila neta – Valoarea recuperabila = 400.000 – 324.610 = 75.390 lei

d)Aceasta depreciere se inregistreaza prin mecanismul provizioanelor pentru depreciere:

6813

„Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea

imobilizarilor”

=

2913

“Ajustari pentru deprecierea instalatiilor, mijloacelor de

transport..”

75.390

Valoarea bilantiera a echipamentului = Cost – amortizare – ajustarea pentru depreciere = 500.000 – 100.000 – 75.390 = 324.610 lei.

e)inregistrarea amortizarii echipamentului 2011:

Amortizarea = 324.610 / 4 = 81.153 lei

6811


=

2813

“Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor”

81.153

f) la sfarsitul exercitiului 2011 se efectueaza testul de depreciere:

Valoarea contabila neta = 324.610 – 81.153 = 243.457 lei

Valoarea justa minus costurile de cesiune = 320.000 lei;

Valoarea de utilitate = 290.000 lei;

Valoarea recuperabila = max (290.000; 320.000) = 320.000;

Apreciere de valoare = 320.000 – 243.457 = 76.543 lei

g) Aceasta apreciere de valoare se va inregistra prin reluarea provizionului pentru depreciere constatat la sfarsitul exercitiului 2011:

2913

“Ajustari pentru deprecierea instalatiilor, mijloacelor de transport..”

=

7813

“Venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizarilor”

56.543

Din motive de prudenta, plusul de valoare de 20.000 = 320.000 – 300.000 nu se contabilizeaza. Altfel spus, dupa reluarea deprecierii, valoarea contabila a activului nu trebuie dusa la o valoare superioara celei pe care acesta ar fi avut-o daca nu s-ar fi depreciat in trecut. Daca deprecierea nu ar fi existat, valoarea contabila neta ar fi fost de 500.000 – 100.000 x 2 = 300.000 lei. Prin urmare, nu se va relua intregul provizion de 75.390 lei ci 56.543 lei cat este necesar pentru a aduce activul la valoarea pe care ar fi avut-o daca deprecierea nu ar fi existat.

17. Studiu de caz privind deprecierea imobilizarilor.

La data de 31 decembrie 2011 o entitate efectuează inventarierea tuturor elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii. Pentru elementele de imobilizări corporale la care se constată deprecieri, pe baza listelor de inventariere întocmite, comisia de inventariere

face propuneri în vederea determinării ajustărilor pentru depreciere sau pentru înregistrarea unor amortizări suplimentare, după caz.

Cu ocazia inventarierii imobilizărilor corporale se constată următoarele:

1) O clădire 01 : valoare contabila neta (VNC): 150.000 lei, valoare de inventar (VI)= 140.000 lei;

Diferenta (D) = – 10.000 lei reprezinta o depreciere ireversibilă (distrugere parţială)

2) Clădire 02 : VNC = 210.000 lei, VI=203.000 lei, D= – 7.000 lei- depreciere reversibilă (neutilizare la capacitate normală de funcţionare)

3) Sistem IBM VNC: 2.000 lei, VI= 1.800 lei, D= – 200 -depreciere ireversibilă (tehnică depăşită)

4) Copiator Cannon : VNC =2.100 lei, VI = 2.100 lei , D=0

5) Instalaţie îmbuteliat apa 01, VNC=5.000 lei, VI= 5.800 lei, D= 800 lei. Nu se înregistrează.

6) Instalaţie îmbuteliat apa 02, VNC =5.400 lei, VI= 5.300 lei, D= – 100 lei -depreciere reversibilă

7) Auto VNC = 25.000 lei, VI= 27.000 lei, D= 2.000 lei -nu se înregistrează

Rezultatele inventarierii anuale sunt prezentate conducerii societăţii în vederea aprobării şi înregistrării deprecierilor în contabilitate. Astfel, în situaţiile financiare anuale imobilizările corporale se prezintă la valoarea pusă de acord cu cea rezultată la inventariere.

Acolo unde valoarea de inventar este mai mare decât valoarea contabilă, plusul rezultat nu se înregistrează.

Pierderile din depreciere se înregistrează individual la activele imobilizate la care valoarea contabilă netă depăşeşte valoarea de inventar.

Ca modalitate de înregistrare, deprecierile ireversibile se înregistrează în contabilitate pe seama amortizării, iar deprecierile reversibile pe seama ajustărilor pentru depreciere.

Astfel, rezultă următoarele înregistrări:

a) Înregistrarea deprecierilor reversibile:

- clădire 02

6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor = 2912/analitic clădire 02 Ajustări pentru deprecierea construcţiilor 7.000 lei

http://www.contzilla.ro/glossary/apa/

http://www.contzilla.ro/glossary/valoare-de-inventar/

- instalaţie de îmbuteliat apă 02:

6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor = 2913/analitic instalaţie 02 Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor 100 lei

b) Înregistrarea deprecierilor ireversibile:

- clădire 01

6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2812/analitic clădire 01 amortizarea construcţiilor 10.000 lei

- sistem IBM 12:

6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2814/analitic sistem Amortizarea altor imobilizări corporale 200 lei

18. Studiu de caz privind privind intrarile de imobilizari necorporale.

O firma la data de 10.12.2011 achizitioneaza un program de contabilitate (cf. factura) in valoare de 3.600 lei, TVA 24%. Entitatea estimeaza ca programul de contabilitate va fi folosit 3 ani (se foloseste metoda liniara de amortizare). Dupa 3 ani programul de contabilitate este scos din evidenta.

a) Achizitie aplicatie contabilitate

% =404

“Furnizori de imobilizari”4.464

208

“Alte imobilizari necorporale”3.600

4426

„TVA deductibila”864

b) Amortizare program (36 luni)

6811


=

2808

“Amortizarea altor imobilizari necorporale”

100×36

c) Scoatere din evidenta program

http://www.contzilla.ro/glossary/amortizarea/

2808

“Amortizarea altor imobilizari necorporale”

=208


19. Studiu de caz privind iesirile de imobilizari necorporale.

O firma decide scoaterea din uz a unui program informatic cu o valoarea contabila de 10.000 lei.

a) programul informatic este complet amortizat:

2805

„Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale, drepturilor si activelor similare”

=208


b) programul informatic este amortizat in proportie de 70% si se vinde unui tert la pretul de 8.000

– inregistrarea transferului de proprietate:

461

“Debitori diversi”= % 9.920

7583

“Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital”

8.000

4427

“TVA colectata”1.920

– inregistrarea scoaterii din evidenta a licentei:

% =

205

“Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si

active similare”

10.000

2805

„Amortizarea concesiunilor, brevetelor,

7.000

licentelor, marcilor comerciale, drepturilor si activelor similare”

6583

“Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital”

3.000

20. Studiu de caz privind tranzactiile de intrare in patrimoniu a imoblizarilor corporale.

În cadrul unei singure perioade de gestiune, se obţine din producţia proprie un aparat de măsurare la costul efectiv de 12.400.000 lei: 2132 = 722 12.400.

Se primeşte de la un alt agent economic aportul în natură concretizat într-un strung evaluat la preţul total, stabilit pe bază de expertiză tehnică, de 32.000.000 lei şi consemnat în procesul verbal de predare-primire:

2131 = 456 32.000.000 lei

21. Studiu de caz privind tranzactiile de iesire din patrimoniu a imobilizarior corporale.

Întreprinzătorul individual, pe bază de proces verbal de predare primire, îşi retrage aportul în natură, reprezentat de un utilaj nefolosit, în valoare de 11.600.000 lei: 1012 = 2131 11.600.

Se vinde un autoturism, parţial amortizat, referitor la care se cunosc: valoarea de intrare, de 37.000.000 lei; amortizarea înregistrată, de 4.000.000 lei, şi preţul de vânzare, de 33.500.000 lei, deci cu o diferenţă în plus faţă de valoarea neamortizată de 500.000 lei. Pe baza facturii şi a notei de contabilitate se înregistrează operaţiile economice privind:

Facturarea autoturismului vândut:

461 = % 39.865.000 lei 7583 33.500.000 lei 4427 6.365.000 lei

Scăderea din evidenţă a imobilizării corporale vândute: % = 2133 37.000.000 lei

2814 4.000.000 lei 6583 33.000.000 lei

22. Studiu de caz privind evaluarea la intrare a imobilizarilor.

Intreprinderea Alfa detine un echipament al carui cost initial este de 12.000 lei. Durata utila de viata este de 6 ani, iar metoda de amortizare aplicata este metoda liniara. Dupa doi ani este reevaluat echipamentul, valoarea justa determinata fiind de 16.000 lei. Sa se determine valorile si sa se efectueze inregistrarile in contabilitate avand in vedere cele doua metode aferente reevaluarii propuse de IAS 16 „Imobilizari corporale”.

Elemente de calcul Inainte de

reevaluare

Dupa reevaluareVarianta I Varianta II

Valoarea de intrareAmortizarea cumulata 12.000(4.000) 24.000(8.000) 16.0000Valoarea contabila neta/Valoarea justa 8.000 16.000 16.000

In varianta I, se determina un coeficient de reevaluare, raportand valoarea justa la valoarea neta contabila. In cazul nostru, coeficientul de reevaluare este 16.000/8.000 = 2. Cu acest coeficient se inmultesc atat valoarea de intrare, cat si amortizarea.

Inregistrarea reevaluarii este:

2131 “Echipamente tehnologice” = % 12.0002813 “Amortizarea

echipamentelor…”4.000

105 „Rezerva din reevaluare”

8.000

In varianta a II-a, se elimina amortizarea, astfel incat valoarea bruta devine egala cu valoarea reevaluata.

Inregistrarea reevaluarii este:

2813 “Amortizarea instalatiilor…” = 2131 “Echipamente tehnologice”

4.000

si

2131 “ Echipamente tehnologice” = 105 “ Rezerva din reevaluare”

8.000

23. Studiu de caz privind subventiile pentru investitii si subventiile de exploatare.

O întreprindere investeste 60.000.000 lei în achizitia unei instalatii tehnice, amortizata liniar

timp de 5 ani. În anul achizitiei întreprinderea primeste o subventie guvernamentala de 10.000.000 lei pentru achizitia respectivei instalatii.

a) achizitia:

213 = 4 04 60000000 lei

b) primirea subventiei:

5121 = 472 10000000 lei

c) amortizarea activului (60 000 000 / 5 ani):

(60 000 000 - 10 000 000) / 5 ani =10 000 000 lei

6811 = 281 3 12 000 000 lei

d) amortizarea subventiei (10 000 000 / 5 ani):

472 = 7584 2000000 lei

Prezentare în bilant

213 - 48 000 000 lei(60 000 000 lei - 12 000 000 lei)

213 - 40 000 000 lei(60 000 000 lei-10 000 000 lei- 10 000 000 lei)

472 - 8 000 000 lei(10 000 000 lei - 2 000 000 lei)

Prezentare în contul de profit si pierdere Prezentare în contul de profit si pierdere

Pierdere 10 000 000 lei

24. Studiu de caz privind veniturile si cheltuielile in avans.

O societate comerciala achita in avans un abonament pentru accesul la continutul on-line al unui website – pretul este 1.200 lei + tva. Abonamentul este valabil pentru un an si se achita in octombrie anul n.

Notele contabile sunt:

La client:

1. Inregistarea facturii:

% = 401 Furnizori 1.488

471 Cheltuieli inregistrate in avans 1.200

4426 Tva deductibila 288

2. Inregistrarea cheltuieliilor lunare incepand cu luna octombrie, anul n:

628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti = 471 Cheltuieli inregistrate in avans 100

Se inregistreaza lunar cheltuielile pana in septembrie anul n+1.

La furnizor:

4111 Clienti = % 1.488

472 Venituri inregistrate in avans 1.200

4427 Tva colectata 288

Inregistrarea lunara a veniturilor :

472 Venituri inregistrate in avans = 704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate 100 lei

25. Studiu de caz privind intrarile si iesirile de imobilizarile financiare.

Entitatea afiliata la care se detin actiuni isi mareste capitalul social prin incorporarea de rezerve si prin incorporarea profitului. Entitatea detinatoare de titluri va inregistra o crestere a valorii actiunilor detinute, proportionala cu cota sa de participare, care se va inregistra astfel:

pentru rezerve:

5.000 261 „Actiuni detinute la = 1068 „Alte rezerve” 5.000 entitatile afiliate”

pentru profitul lasat la dispozitia intreprinderii emitente si incorporat in capital:

7.000 261 „Actiuni detinute la = 7611 „Venituri din actiuni detinute la 7.000 entitatile afiliate” entitatile afiliate”

26. Studiu de caz privind contabilitatea materiilor prime, materialelor consumabile.

O firma (neplatitoare de TVA), care tine evidenta stocurilor la cost de achizitie si utilizeaza metoda inventarului permanent, in data de 15.10.2011 cumpara 300 kg combustibili, la pretul de 1,24 lei/kg (inclusiv TVA). La receptie se constata o diferenta in plus (nefacturata de furnizor) de 50 kg in valoare (fara TVA) de 50 lei. Doar jumatate din diferenta in plus este acceptata de entitate, pentru care in data de 18.10.2011 se primeste factura de la furnizor, achitarea efectuandu-se pe loc in numerar. Diferenta neadmisa este returnata peste patru zile furnizorului respectiv.

a) Achizitie combustibili

3022

“Combustibili”=

401

“Furnizori”372

b) Acceptare combustibili nefacturati

3022

“Combustibili”=

408

“Furnizori – facturi nesosite”

31

c) Preluare in custodie comb. nefactur.

Debit 8033

“Valori materiale primite in pastrare sau custodie”

31

d) Factura pt plusul la receptie acceptat

408

“Furnizori – facturi nesosite”=

401

“Furnizori”31

e) Achitare datorie furnizor

401

“Furnizori”=

5311

“Casa in lei”403

f) Returnare diferenta comb. neadmisa

Credit 8033

“Valori materiale primite in pastrare sau custodie”

31

27. Studiu de caz privind contabilitatea obiectelor de inventar.

O societate comercială achiziţioneaza materiale de natura obiectelor de inventar, având costul de 8 000 lei. Preţul standard este de 9 500 lei, TVA 24%.La data achiziţionării, materialele sunt acordate angajaţilor care suportă 50% din costuri.

Achiziţia obiectelor de inventar % = 401 9 200 lei 303 FurnizoriMateriale de natura obiectelor de inventar 8 000 lei 4426 TVA deductibilă 1 200 lei

Cost standard – 9 500 lei

Diferenţele de preţ:

303 = 308 1 500 lei Materiale de natur Diferenţe de preţ la materii obiectelor de inventar prime şi materiale

Acordarea materialelor angajaţilor* Calcul cheltuieli suportate de angajaţi – 8 000 lei * 50% = 4 000 lei

% = 303 9 500 lei 603 Materiale de natura

Cheltuieli privind materialele obiectelor de inventarde natura obiectelor de inventar 4 000 lei 4282 Alte creanţe în legătură cu personalul 4 000 lei 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 1 500 lei

28. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor aflate la terti.

O entitate trimite unei alte entitati spre prelucrare materii prime in valoarea de 100.000 ron. Prelucrarea costa 10.000 ron plus TVA. Dupa prelucrare materiile prime sunt returnate beneficiarului.

Notele contabile care reflecta aceste operatiuni sunt:

- transferul materiilor prime catre unitatea prelucratoare:

351 “Materii si materiale aflate la terti” = 301 “Materii prime ” 100.000 ron

- ca urmare a prelucrarii se factureaza cei 12.400 ron. Suma fara TVA majoreaza valoarea materiilor prime reflectandu-se tot in contul 301, astfel:

% = 401 ” Furnizori ” 12.400 ron 301 ” Materii prime ” 10.000 ron 4426 ” Tva deductibila” 2.400 ron

- materiile prime o data prelucrate se trimit inapoi unitatii beneficiare, astfel:

301 “Materii prime ” = 351 “Materii si materiale aflate la terti” 100.000 ron

• presupunem ca un lot de materii prime in suma de 100.000 ron sunt trimise unei alte entitati in vederea efectuarii unor reparatii minore, facturate ulterior la suma de 1.000 ron plus TVA.

Notele contabile in acest caz sunt:

- trimiterea materiilor prime spre prelucrare:

351 “Materii si materiale aflate la terti” = 301 “Materii prime ” 100.000 ron

http://www.contzilla.ro/glossary/materii-prime/

- facturarea reparatiei. Spre deosebire de cazul de mai sus, reparatia se inregistreaza direct pe cheltuiala (doar in cazul in care se aduce un plus de valoare unui activ (o imbunatatire a parametrilor initiali) valoarea lucrarilor efectuate asupra unui activ se inregistreaza ca o majorare a valorii acelui active. Daca in schimb are loc doar o mentinere a parametrilor normali de functionare (cum este cazul reparatiei) , contravaloarea lucrarii se inregistreaza direct ca si cost.

% = 401 “Furnizori ” 1.240 ron611 ” Cheltuieli de intretinere si reparatii ” 1.000 ron4426 ” Tva deductibila” 240 ron

- returnarea produselor entitatii :

301 “Materii prime” = 351 “Materii si materiale aflate la terti” 100.000 ron

29. Studiu de caz privind contabilitatea produselor finite.

O firma (platitoare de TVA) care utilizeaza metoda inventarului permanent detine la 01.08.2011 un stoc de produse finite de 1.500 kg, inregistrate la pretul (costul) standard de 12 lei/kg, diferentele de pret aferente stocului initial fiind de 400 lei. in data de 12.08.2011 societatea elibereaza in consum materii prime in valoare de 5.000 lei. Peste alte cinci zile sunt consumate materiale pentru ambalat 1.400 lei. in data de 23.08.2011 se receptioneaza la magazie 1.000 kg produse finite.

Societatea primeste in data de 28.08.2011 factura (pentru consumul productiv) de energie electrica in valoare de 800 lei, TVA 24%. in 31.08.2011 sunt inregistrate salariile brute in suma 4.700 lei. De asemenea la sfarsitul lunii (cand este calculat costul efectiv de productie) se inregistreaza diferentele de pret aferente intrarilor de produse (in conditiile in care nu exista produse neterminate). in data de 10.09.2011 societatea vinde 400 kg produse finite la pretul de vanzare de 15 lei/kg (plus TVA 24%), incasarea efectuandu-se in aceeasi zi prin banca.

a) Consum materii prime

601

“Cheltuieli cu materiile prime”=

301

“Materii prime”5.000

http://www.contzilla.ro/glossary/activ/

b) Consum materiale pt ambalat

6023 = 3023 1.400

c) Obtinere produse finite

345

“Produse finite”=

711

”Venituri aferente costurilor stocurilor de

produse”

12.000

d) Consum energie

% =401

“Furnizori”992

605

“Cheltuieli privind energia si apa”

800

4426

„TVA deductibila”192

e) Salarii brute

641

“Cheltuieli cu salariile personalului”

=

421

“Personal – salarii datorate”

4.700

f) Diferente de pret pt pr fin obtinute

348

„Diferente de pret la produse”=

711

”Venituri aferente costurilor stocurilor de

produse”

100

g) Vanzare produse finite (400 kg)

4111

“Clienti”= % 7.440

701

“Venituri din vanzarea produselor finite”

6.000

4427

“TVA colectata”1.440

h) Descarcare gestiune produse finite

711

”Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”

=345

“Produse finite”4.800

i) Dif. de pret afer iesirilor K348=0,01

711

”Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”

=

348

“Diferente de pret la produse”

48

j) Incasare creanta din vanzare pr finite

5121

„Conturi la banci in lei”=

4111

“Clienti”7.440

30. Studiu de caz privind contabilitatea marfurilor.

O firma (platitoare de TVA), care are ca obiect de activitate comercializarea marfurilor cu amanuntul, achizitioneaza in data de 14.12.2011 marfuri la pretul de 3.000 lei, plus TVA 24%. Societatea practica o cota unica de adaos comercial este de 30%. Achitarea are loc dupa trei zile prin virament bancar. in data de 20.12.2011 sunt returnate furnizorului 1/3 din marfurile achizitionate din cauza calitatii necorespunzatoare (pentru care furnizorul emite o factura de stornare). incasarea creantei se efectueaza tot prin virament bancar, in aceeasi zi. La inventarierea din 31.12.2011 se constata o lipsa de marfuri (articolul A), evaluate la pret de vanzare cu amanuntul de 248 lei, care se imputa vanzatorului (la aceeasi valoare) si un plus de marfuri (articolul B), evaluat la pretul de vanzare cu amanuntul de 124 lei.

a) Achizitie marfuri

% =401

“Furnizori”3.720

371

“Marfuri”

3.000

4426

„TVA deductibila”

720

b) Adaos comercial si TVA neexigibila

371

“Marfuri”= % 1.836

378

“Diferente de pret la marfuri”

900

4428

“TVA neexigibila”

936

c) Achitare datorie

401

“Furnizori”=

5121

„Conturi la banci in lei”

3.720

d) Returnare marfuri

% =401

“Furnizori”(1.240)

371

“Marfuri”

(1.000)

4426

„TVA deductibila”

(240)

e) Stornare adaos comercial si pt marfurile returnate

371

“Marfuri”= % (612)

378

“Diferente de pret la marfuri”

(300)

4428

“TVA neexigibila”

(312)

f) Incasare creanta

5311

“Casa in lei”=

401

“Furnizori”1.240

g) Lipsa marfuri

Marja bruta = 200*30/130

% =371

“Marfuri”248

607

“Cheltuieli privind marfurile”153,85

378

“Diferente de pret la marfuri”46,15

4428

“TVA neexigibila”48

h) Imputare lipsa vanzatorului

4282

“Alte creante in legatura cu personalul”

= % 248

7588

“Alte venituri din exploatare”

200

4427

“TVA colectata”

48

i) Plus de marfa la inventar

Marja bruta 0,216*800=172,8

% =371

“Marfuri”(124)

607

“Cheltuieli privind marfurile”(76,92)

378

“Diferente de pret la marfuri”(23,08)

4428

“TVA neexigibila”(24)

Documents

30 Subiecte Semestrul 2 Anul 1