86
Jump to first page BOLI GENETICE

3.Boli Genetice

Embed Size (px)

DESCRIPTION

pedi grigore

Citation preview

Page 1: 3.Boli Genetice

Jump to first page

BOLI GENETICE

Page 2: 3.Boli Genetice

Jump to first page

2

Dintr-o anumita perspectiva toate bolile au o determinare genetica

Chiar si cele de cauze non-genetice au un model de raspuns al organismului dependent genetic

Page 3: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Boli cromozomiale - determinate pe cariotip (0,4%) numerice structurale

Boli uni-genice - transmitere mendeliana Boli poligenice - boli multifactoriale Boli mitocodriale

Page 4: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Anomalii cromozomiale

Page 5: 3.Boli Genetice

Jump to first page

vizibili la microscop in stare contractata aranjati in perechi - cei mai mari -cr 1, cei mai mici

cr 22, cr X, Y in functie de pozitie centromer-2 brate-

mic: p (petite), mare (q)

• metacentrici - brate egale• submetacentrici - brate inegale• acrocentrici - centromer la un capat - cr Y

Page 6: 3.Boli Genetice

Jump to first page

cariotip- dispunerea cromozomilor (dupa aranjare in ordine)

• normal 46 XX, 46 XY• definit de: nr cr, cr sexuali, anormalitati

46 XX 5p-: sex feminin la care lipseste bratul scurt al cr. 5 (sdr. cri du chat)

47, XY, +21: sex masculin cu trisomie 21 (sdr. Down) 45, XX, t (13q, 14q): sex feminin, translocatie brate lungi cr

13, 14 studii realizare pe limfocit, fibroblast (la suspiciune

mozaicism)

Page 7: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Locus, gene, aleleGENA unitate de structura si functie a materialului genetic ocupa pozitie fixa pe cromozom = locus fiecare gena are o pozitie standard normala prin mutatie apare o varianta genica = alela la multiple mutatii diferite = alele multiple cromozomii somatici perechi vor avea loci omologi

pereche de gene identice = homozigot pereche de gene diferite = heterozigot

dominate recesive codominante

Page 8: 3.Boli Genetice

Jump to first page

ambiguitate sexuala marasm neonatal, pierdere de sare small for date limfedem neonatal facies particular cu malformatii sugestive sdr. Turner intarziere de dezvoltare somatica, neuro-psihica, pubertara prezenta unei afectiuni legate de cr. X familiile numai cu fete

Determinarea cromatinei sexuale

Page 9: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Anomalii cromozomiale

0,4% din nou-nascutii vii proportie mai mare la fetii avortati spontan responsabile de nr. malformatii congenitale, retard mental Anomalii

numerice structurale

Page 10: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Anomalii cromozomiale numerice Aneuploidia/poliploidia

celula haploida - sexuala- 23 cromozomi

euploid- celule cu nr. cromozomi multiplu de 23 diploid- 2x 23 cr. (celule somatice normale) poliploid- celule euploid cu mai mult de 2 x 23 cr

frecvent neviabile, dar pot exista in cazuri de mozaicism

aneuploid- nu contine nr. cr multiplu de 23 trisomii- prezenta unui extracromozom monosomii- doar un cromozom din pereche prezent

Page 11: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Sindromul Down (47, XX/XY, +21) Prima infatisarare a unei persoane

cu sindrom Down apare intr-o picura flamanda din 1515 (ingerul)

Page 12: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Page 13: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Page 14: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Diagnostic clinic - extrem de sugestiv fata plata fanta mongoliana oculara epicantus hipertelorism, baza nas turtita macroglosie, gura deschisa urechi jos implantate, mici palat ogival pete iriene albe (Brushfield) gat scurt Falimentul cresterii

mameloane departate Hipotonie musculara Laxitate ligamentara luxatie sold hipoplazie falange II, D V mana mica, scurta pliu palmar, plantar unic

(pliu simian)

Page 15: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Page 16: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Afectarea cognitiva Caracterul cel mai frecvent in S Down este afectarea cognitiva. Dezvoltarea neuropsihica cognitiva intarziata (mediu-sever) Nu este clar mecanismul prin care extra cr 21 determina

intarzierea mintala Dimensiunea creierului la persoane cu S Down este mai mica Alterari in structura si functia unor arii cerebrale: hipocamp/cerebel Zonele din hipocamp - responsabile de invatare si memorie

Persoane afectuoase,sensibile, blande Iubesc muzica Capabile de activitati stereotipe

Page 17: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Screening prenatalTeste de screening prenatal: Alfa fetoproteina (AFP)- S 15-20 + estriol neconjugat + gonadotropina umana chorionica (HCG)+ inhibin A

Modificarile hormonale suspicioneaza S Down, dar nu-l confirma Testele normale nu exclud S Down

Testul tranparentei grasimii nucale S 11-13 Masoara grosimea pliului nucal ecografic In combinatie cu varsta materna identifica 80% din cazuri

Page 18: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Echografia de screening: modificari anatomice la fat S 18-22 Mamele “la risc”: varsta , AFP , alt copil cu S Down Modificari anatomice absente, prezente sau alterate

Reducerea lungimii femurului si humerusului latimea bazei nasului Dimensiunea pelvisului renal (hipoplazie, pielectazie) Spoturi stralucitoare intracardiac (foci ecogenici

intracardiac- calcificari) Hipoplazia falangei mijlocii deget V Distanta mare deget 1-2 picior Ecogenitate crescuta intestinala (aer) Largirea unghiului intre oasele iliace Chist de plex coroid

Page 19: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Teste de diagnostic Efectuate antenatal

risc mai mic de incertitudine, Invazive, risc mic de pierdere sarcina daca dupa nastere se suspicioneaza– analiza cromozomiala Amniocenteza - S 16-20 – analiza lichidului amniotic ptr. anomalii cr

Biopsia vilozitatilor corionice S 11-12 Vilozitati corionice placentare (tehnica transmurala/transvaginala) Analiza cromozomiala pentru deviatii

Recoltare percutana sange din cordonul ombilical- S 18 Analiza anomaliilor cromozomiale

Hibridizare fluorescenta in situ (FISH analysis) – rapid efectuate- det nr copii in probe de sange, aniocenteza sau biopsie corionica

Page 20: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Anomalii cromozomiale structurale

Page 21: 3.Boli Genetice

Jump to first page

DELETII lipsa unei parti din cromozom asocieaza malformatii si retard

mental

cele mai frecvente delatii la om: 4p-, 5p-, 9p-, 11p-, 13q-, 18p-, 18q- care asocieaza fenotipuri caracteristice

Page 22: 3.Boli Genetice

Jump to first page

TRANSLOCATII transfer de material genetic

de la un cromozom la altul incidenta - 1/500 nou

nascuti vii pot fi transmise sau apar de

novo

Translocatie reciproca

Page 23: 3.Boli Genetice

Jump to first page

INVERSIUNI•ruperea cr. in 2 puncte, inversarea segmentului rupt si prinderea lui pe acelasi cr.•Incidenta 1/100 nou-nascuti vii•adesea asimptomatica

Page 24: 3.Boli Genetice

Jump to first page

CROMOZOMII CIRCULARI

DUPLICATII

INSERTII

Page 25: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Anomalii ale cromozomilor sexuali

Page 26: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Sdr. TURNER

Absenta genelor de pe cr X- insuficienta ovariana

Page 27: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Tegumente,, fanere, tesut subcutanat

Limfedem- prezent la orice varsta, inalt sugestiv ptr. S Turner la depistarea ecografica i-uterina La sugar, asociat cu hipoplazia unghiilor da aspectul de “carnati” ai degetelor Pterigium coli – limfedemul prez in utero poate determina ingrosarea gatului si lipsa unei linii

distincte de insertie a parului

Unghii hipoplazice si hiperconvexe

Malocluzie dentara, palat ogival, inalt

Nevi: numar f. mare Formare de cheloid in exces la extirpare

Page 28: 3.Boli Genetice

Jump to first page

LimfedemDegete “carnati”

Page 29: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Pterigium coli

Unghii hiperconvexe

Page 30: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Talia

Peste 95% din femeile adulte cu S Turner au statura mica si infertilitate

Talie mica Rata redusa de crestere in copilarie unele fete sub 11 ani au talie normala Absenta varfului de crestere la adolescenta

Efectuare cariotip - necesara la orice fetita cu talie mica

Page 31: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Insuficienta ovariana

Nivel crescut de LH si FSH – confirma insufic ovariana

Afectarea instalarii pubertatii Aparitia parului pubian se face normal- nu e marker de pubertate

normala Lipsa de dezvoltare a sanilor la 12 ani

Menarha la 14 ani

30% din femeile cu S Turner au dezvoltare pubertara normala (mozaicism)

Page 32: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Statura mica

Pubertate intarziata Torace “in paltosa”

Page 33: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Osteo-articular Cubitus valgus

Anomalie frecventa datorata dezv anormale a capului trohlear

Scurtare metacarpian si metatarsian IV si V Semnificatie clinica redusa, important criteriu Rgf pentru diagn S Turner

Torace “ in platosa” Toracele pare larg cu mameloane departate Datorita unui stern scurt

Luxatie congenitala de sold , Scolioza

10% din adolescentele cu S Turner Contribuie la statura mica

Page 34: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Organe simt, glande

Ochi Ptoza. Strabism, Ambliopie Cataracta, Epicantus Discromatopsia “rosu-verde” - X linkata, dar incidenta m. mare in S

Turner

Auditiv Otita medie – Otoscleroza si surditate Pavilioane auriculare rotate posterior, jos implantate- dat.limfedem

Tiroida- dimensiuni crescute

Diabet zahart

Page 35: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Cardiovascular

Hipoplazie cord stang CoAo Bicuspidie Ao Disectie Ao la adult HTA

Gastrointestinal: sangerare digestiva Malformatii vasculare digestive BII: B Chron, colita ulcerativa

Page 36: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Teste prenatale/postnatale Majoritatea fetilor 45 XO sunt avortati, cei care supravietuiesc au mozaicism Ecografia fetala: screening

Higroma chistica nucala Hidrops fetal neimunologic

Teste hormonale in sarcina: valori crescute- necesita cariotip postpartum Alfa fetoproteina (AFP) Gonadotropina corionica umana (HCG) Estradiol

Diagnostic prenatal– amniocenteza, biopsie vilozitati corionice Postnatal- cariotip la limfedem neonatal maini, picioare

Page 37: 3.Boli Genetice

Jump to first page

A. M. 5 ani G=24 kg percentila 75, T=128cm >percentila 95, ectopie testiculara bilateral repartitia ginoida a tesutului celular

subcutanat Ex psihologic- intelect la limita,

cooperare dificila, emotivitate, fluctuatii atentionale

Cariotip xxy, cromatina sexuala pozitiva

Sdr. KLINEFELTER

Page 38: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Sdr. KLINEFELTER boală genetică cea mai frecventă anomalie gonozomală la sexul masculin,

1/1000 din nou-născuţii de sex masculin

incidenţă egală rasiala

trisomia XXY, caracterizată prin prezenţa suplimentară a unui cromozomi X la sexul masculin;

determină disgenezie testiculara cu deficit de secreţie al hormonilor sexuali masculini (hipogonadism.)

Page 39: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Aspecte genetice Principalele anomalii sunt: trisomie XXY omogenă –

47,XXY (75% din cazuri) trisomie XXY în mozaic –

46,XY/47,XXY (~20% din cazuri)

- Testosteron scazut - LH, FSH valori crescute - Estradiol crescut

Page 40: 3.Boli Genetice

Jump to first page

statura înalta prezenta hermafroditismului, micropenisului, hipospadias, pilozitate facială, axilară şi tronculară absente/reduse pilozitate pubiană este redusă şi are aspect ginoid, corpul are conformaţie de tip feminin, aspect gracil Ginecomastie !!!! vocea este înaltă, personalitate - sfioşenie, pasivitate, imaturitate şi dependenţa întârziere de 6-12 luni a vorbirii, dificultăţi scolare de adaptare şi

învăţare.

Pot avea: prolaps de valva mitrala 55% varice 20-40%cazuri

Page 41: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Metode de diagnostic sdr Klinefelter

Testul cromatinei sexuale -corpuscul Barr – echivalentul unui cromozom X inactivat genetic),

Examenul cromozomic -cariotipul poate releva: trisomie XXY omogenă, trisomie XXY în mozaic,

Testosteron – nivel scăzut, Gonadotrofine hipofizare (FSH şi LH) - nivel crescut.

Page 42: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Boli genice

Page 43: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Transmiterea autosomal recesiva

HeterozigotiHomozigoti afectatisex masculinsex feminin

Copilul provenit din 2 parinti heterozigoti are 25% risc de a fi afectat.Sexul masculin si feminin sunt egal afectateCopilul care are un parinte afectat este heterozigot neafectat

Page 44: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Fibroza chistica – cr 7 F508 Boala Wilson- cr 13- 13q14.3- ATP 7B Deficit alfa 1AT- 14q32.1- gena SERPINA1 Talasemia Mucopolizaharidoze gena SMPD1 - 11p15.1-4 Intoleranta congenitala la fructoza gena ALDOB 9q22.3 Boala polichistica renala recesiva PKHD1- 6p21 locus Sidromul Bardet Biedl Glicogenoze, B Gaucher Hemocromatoza juvenila- cr 1, gena H63G Albinism Anemie aplastica Fenilcetonuria Galactozemia

44

Page 45: 3.Boli Genetice

Jump to first page

SILVIU- 7 ani

T 68cm, G 6800g mutatie a genei implicate

in ataxia-telangiectazie si RAD3-related protein de pe cromozomii 3q22.1-q24 sau 18p11-q11 sau 14q

afectiune autosomal recesiva

Page 46: 3.Boli Genetice

Jump to first page

- Retard de crestere intrauterina

- Hipotrofie staturo-ponderala marcata

- Microcefalie

- Ochi mari

- Protruzia nasului

- Fata ingusta

- Retrognatie

- Retard mental usor-moderat

Sindromul Seckel

Page 47: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Page 48: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Anemie Cooley

MARIUS 10 ani

Page 49: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Sdr. Tarr: malformatie membru superiar: absenta police mana stanga, absenta radius mana stanga, police rudimentar sub forma de pedicul la nivelul mainii drepte, deviere radiala mana stanga

Page 50: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Epidermoliza buloasa

- Autozomal recesiva- prezenta leziuni de la nastere- ulceratii intinse- pierderea unghiilor- dinti displazici- complicata cu infectii

Page 51: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Glicogenoza tip I - B. von Gierke -deficit de glucozo- 6- fosfataza VAN DAME 14 ani autozomal recesiva - gena pe cr 17 cu 16

mutatii cunoscute hepatomegalie splenomegalie abdomen marit de volum retard somatic si pubertar asocieaza nefrolitiaza hipoglicemie a jeun hiperlipoproteinemie test cu glucagon I.v.

Page 52: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Z.O.A. 4 ani 5 luni M

2010- internat ATI- stare generala sever alterata dupa un episod IACRS

Hepatomegalie Alterare senzoriu, coma Oligo-anurie

Sindrom citolitic (TGP 570ui/l, TGO 328ui/l) Hipoglicemie (56 mg/dl) Retentie azotata (uree 98 mg/dl, creatinina 1,9mg/dl)

Nu consuma dulciuri, fructe, legume52

Sindrom Reye

Page 53: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Ecografie abdominala

Hepatomegalie Steatoza hepatica

importanta Aspect de afectare

difuza renala cu stergerea diferentierii cortio-medulare

53

Page 54: 3.Boli Genetice

Jump to first page

PBH 07.2011 MO: Hepatocite cu numeroase vacuole lipidice de dimensiuni

variabile, unele foarte mari. Incarcare grasa masiva in special in periferia lobulilor hepatici. Nu se constata fibroza sau inflamatie. Leziuni nespecifice

ME: Unele hepatocite prezinta mitocondrii cu criste dispuse in structuri ordonate paracristaline si cu dilatatii in periferia cristelor.

54

Page 55: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Prin PCR si secventiere s-au testat exonii 2-9 ai genei aldolazei B umane si exonii/intronii marginali.

S-a evidentiat un status homozigot pentru mutatia codonului 174 GCC (alanina) la GAC (acid aspartic) = A174D.

Intoleranta ereditara la fructoza (HFI). afetiune autosomal recesiva determinata de mutatia genei

ALDOB localizata 9q22.3

55

Testare genetica

Page 56: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Transmiterea autosomal dominanta

Riscul de transmitere a afectiunii la prezenta unui parinte afectat heterozigot: 50%

afecteaza egal ambele sexe mutatia poate apare de novo la prima generatie

sex masculin sanatossex feminin sanatosheterozigoti afectati

Page 57: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Microsferocitoza ereditara Sdr. Gilbert-colemia familiala Scleroza tuberoasa neurofibromatoza Cardiomiopatia hipertrofica Acondroplazia craniostenoze Sdr. Alport (b. renala, surditate) polipoza colonului sdr. Marfan rinichi polichistic porfirie distrofia miotonica

Page 58: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Sindromul Treacher Collins Afectiune genetica rara - 1: 10 000

nasteri transmitere autozomal dominanata a

mutatiei genei TCOF1 de pe cromozomul 5 - 5 q 32 - q33.1.

Page 59: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Deformare craniofaciala: coloboma anomalii pavilion ureche si conduct auditiv

cu surditate de transmisie hipoplazia oaselor zigomatice cu nas

proeminent hipoplazia mandibulei in cazuri grave - dislocarea limbii spre

orofaringe cu tulburari respiratorii severe uneori palatoschizis caderea pleoapelor inferioare fara retard mental

Page 60: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Neurofibromatoza tipI: -incidenta 1/3000 nasteri-gena NF1:cr 17 (17q11)-pete café au lait,

minim 6, diametrul 5-15mm, cu margini nete

-scolioza, pseudartroza-lungimea inegala membre inferioare-retard mintal moderat-in evolutie tumori SNC:

glioame nerv optic, neurofibroane periferice, astrocitoame, meningioame neurofibrosarcoane

Neurofibromatoza tipII-gena NF2 (supresoare de tumori) cr 22q12-tumori SNC, ochi

Page 61: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Scleroza tuberoasa incidenta 1/6000-

1/10000nasteri 65-80% mutatii de novo hamartome si tumori

benigne creier, cord, rinichi defecte cognitive epilepsie, autism pete acromice de la

nastere “in frunza”+ pete café au lait

placi fibroase, ingrosate, hiperpigmentate

angiofibroame faciale la 7-8 ani

calcificari intracerebrale

Page 62: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Page 63: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Acondroplazie

SM 12 ani, T ?? autosomal dominanta 80% mutatii de novo membre scurte trunchi normal viscerocraniul mic in

comparatie cu neurocraniul rigiditatea coloanei

vertebrale ankiloze multiple in flexie

Page 64: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Page 65: 3.Boli Genetice

Jump to first page

V.A. 17 ani

Page 66: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Transmiterea recesiva X linkata

Afecteaza doar sexul masculin femeile sunt purtatoare ale mutatiei, dar sunt heterozigote sanatoase “ereditate diagonala”

Sex femininsex masculinbarbat afectatFemeie purtatoare heterozigota sanatoasa

Page 67: 3.Boli Genetice

Jump to first page

tatii afectati au fii sanatosi (dau cr. Y) nepoti afectati datorita fetelor heterozigote, purtatoare ale

mutatiei femeia purtatoare are risc de 50% de a transmite cromozomul

X cu mutatie oricaruia din copiii sai fetele au risc de 50% de a fi heterozigote sanatoase,

purtatoare ale mutatiei baietii au risc de 50% de a fi afectati la fiecare sarcina are risc de 25% de a naste un baiat

afectat

Page 68: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Hemofilia Ihtioza Distrofia musculara Duchenne agammaglobulinemia- b. Bruton deficit G6 PD diabet insipid nefrogen retinita pigmentara sdr. cr. X fragil MPZ tip II

Page 69: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Ihtioza vulgara distrofie cutanata defect filaggrina descuamare continua din primii 2-4 ani de viata,

continua nedefinit scuame alb-cenusii sau

brun negricioase aderente si friabile

generalizate, respecta plicile, palmele, plantele

Page 70: 3.Boli Genetice

Jump to first page

dismorfie craniu voluminos, par aspru, hipertelorism, nas in sa, narine largi

orientate frontal frunte proeminenta buze groase, macroglosie gat scurt trunchi scurt, deformat (cifoza,

coaste evazate) abdomen voluminos, hernii membre scurte, limitarea extensiei,

degete in hemiflexie “mana in grifa” nanism (max 140cm) retard psihic, hipoacuzie sindrom de supraincarcare

viscerala: ficat, splina, cord

Page 71: 3.Boli Genetice

Jump to first page

MPZ II B. Hunter (dermatan si heparan sulfat)

Page 72: 3.Boli Genetice

Jump to first page

DMP Duchenne 1861- neurologul francez Guillanne Benjamin

Amand Duchenne, formă severă de distrofie musculară, transmitere x-linkată –brat scurt cr x (deletii)-

codează distrofina degenerescenţă rapidă a muşchilor. 1 : 3500 de băieţi  Iniţial sunt afectaţi muşchii proximali

scheletici şi miocardul. Afectarea musculară - progresivă, ireversibilă în stadiul final al bolii afectează şi muschii

respiratori şi miocardul.  

Page 73: 3.Boli Genetice

Jump to first page

primele simptome - 3-5 ani- mers Iniţial - slăbiciune a muşchilor proximali, primii muşchi

afectaţi - de la nivelul şoldului, pelvis, coapsă şi umăr. semnul Gower-copilul se ajută să se ridice din şezut

prin ridicarea iniţial în mâini şi genunchi căţărându-se, cu mâinile pe picioare până ajunge în poziţie verticală.

Afectare respiratorie dupa 10 ani Hipertrofie musculatura molet

creştere a creatinkinazei de până la 5-10 x N + creşteri AST, ALT şi LDH.

Creşterea GGT diferenţiază o boală musculară de o afecţiune hepatică.

Page 74: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Displazia ectodermala anhidrotica Grup heterogen de afectiuni genetice

cu defect de dezvoltare a mnim 2 tesuturi dezvoltate din ectoderm: piele, par, unghii, glande exocrine, dinti

Afectiune X linkata recesiva Incidenta 7:10 000 nasteri Mai frecvent la populatia alba

Page 75: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Par: reducerea numarului de foliculi pilosi, par cu strucura modificata, rasucit, bulbul firului de par bifid, mic, distorsionat

Glande ecrine: absenta glandelor sudoripare Hipoplazia glandelor salivare, lacrimale Absenta glandelor CRS, bronsice, esofag, duoden-

faringite, otite, disfagie Dinti: morfogeneza anormala, absenta dinti-

carii dentare Unghii: distrofie, plate, subtiri Hiperpirexie, convulsii Defecte vedere, auz Tulburare de crestere Retard mental

Page 76: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Transmiterea dominanta X linkata

Putine gene cu transmitere dominanta X linkata: rahitismul vitamino D rezistent,

afecteaza in proportie egala ambele sexe sexul masculin mai grav afectat toate fiicele unui tata afectat vor fi afectate, dar nici unul din fii sai, fetele

vor transmite mutatia si nepotii vor fi afectati

Sex masculinsex femininafectati

Page 77: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Transmiterea multifactoriala/poligenica

situatii in care variatiile cantitative ale unor parametri (talie, TA) sau gradul de afectare (al anumitor boli) este rezultatul aditiei si interactiunii mai multor gene si factori de mediu

gradul de implicare a unei gene in aparitia unei trasaturi sau dezordine se numeste predispozitie genetica

numarul genelor este necunoscut, exista gene minore: impacul acestora este cumulativ gene majore: efect important (adesea identificate)

adesea transmiterea pentru genele identificate se face “mendelian”

se poate confunda cu transmiterea autosomal dominanta cu penetranta incompleta

Page 78: 3.Boli Genetice

Jump to first page

responsabila de majoritatea

malformatiilor: defecte tub neural, keilopalatoschizis,

luxatia de sold, stenoza hipertrofica de pilor, megacolonul

congenital (b. Hirshprung), picior stramb congenital

afectiunilor de la varsta adulta: schizofrenie, HTA

esentiala, boala coronariana, diabet zaharat,

afectiunilor din copilarie: boli alergice, astm bronsic,

diverse tipuri de hiperlipemie, boala celiaca,

Page 79: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Keiloschizis - absenta fuziunii mugurelui nasomedial/intermediar cu mugurele maxilar

Keilognatopalatoschizis

Keilognatopalatoschizis cu corectie ortodontala

Page 80: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Luxatie congenitala de soldimposibilitatea abductiei coapselor pana la planul patului

Luxatie congenitala de sold aspect radiologicepifiza femurului stg. in afara acetabulului

Page 81: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Page 82: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Ereditatea mitocondriala

AND mitocondrial-circular, dublu catenar secvente de 16569 nucleotide=genom codeaza ARN necesar sintezei proteice mitocondriale

si proteine esentiale minim o copie in fiecare din sutele de mitocondrii

celulare heteroplasmie= existenta mai multor populatii de AND

mitocondrial in aceeasi celula

Page 83: 3.Boli Genetice

Jump to first pageGenomul mitocondrial

-Transmit doar femeile-In fragmentul de spermatozoid care penetreaza ovulul nu exista mitocondrii

Page 84: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Ereditatea mitocondriala Neuropatia optica ereditara Leber b. Leigh- degenerare ganglioni bazali ototoxicitatea aminoglicozidelor encefalomiopatia progresiva debutul la adult al DZ, pierderea auzului -neurosenzorial epilepsia mioclonica debutul tardiv al b. Alzheimer oftalmoplegia externa cronica progresiva miopatii oculare cardiomiopatii congenitale

Page 85: 3.Boli Genetice

Jump to first page

Capacitatile motorii, de vorbire si limbaj pot fi intarziate Contribuie la retardul cognitiv: predispozitia la imbolnavire, boli

asociate, tulburarile de vedere si auz, lipsa de integrare si stimulare

Nevoile Este important sa fie stimulati, incurajati si educati copiii inca de la

varsta de sugar: terapie fizica, ocupationala, logopedie Includerea in familie si comunitate Capacitatea de a explora si invata intr-un mediu sigur

Ptr. familie: grupuri de suport, asociatii, intalniri

Educatie si stimulare

Page 86: 3.Boli Genetice

Jump to first page

What matters most is how you see yourself.