49956943 Accidentele de Munca Si Bolile Profesionale

7/28/2019 49956943 Accidentele de Munca Si Bolile Profesionale

http://slidepdf.com/reader/full/49956943-accidentele-de-munca-si-bolile-profesionale 1/28

ACCIDENTELE DE MUNCA SI BOLILE

PROFESIONALE



CE SUNT ACCIDENTELE DE MUNCA?

Prin accident de munca se intelege vatamareaviolenta a organismului, precum si intoxicatia acutaprofesionala, care au loc in timpul procesului demunca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu sicare provoaca incapacitate temporara de munca(ITM) de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate(INV) ori deces(D).



In functie de gradul de afectare a capacitatii de munca, serecunosc urmatoarele grade de invaliditate:

GRADUL I - Cand persoana afectata si-a pierdut totalcapacitatea de munca si nu are posibilitatea autoservirii(in caz de orbire, de pierdere a ambelor maine saupicioare, etc…);

GRADUL II - Cand persoana afectata si-a pierdut totalcapacitatea de munca, dar se poate autoservi;

GRADUL III - Cand persoana afectata si-a pierdutpartial capacitatea de munca, dar isi poate continuaactivitatea la acelasi loc de munca sau altul, insa inconditiile unui program redus.



CLASIFICAREA ACCIDENTELOR: Accidentul de munca se clasifica in raport cu

urmarile produse si cu numarul persoanelor accidentate

in:

accident care produce incapacitate temporara de munca

de cel putin 3 zile calendaristice; accident care produce invaliditate;

accident mortal;

accident colectiv, cind sunt accidentate cel putin trei

persoane in acelasi timp si din aceeasi cauza.



Accidentul de munca urmat de incapacitate

temporara de munca ori, dupa caz, urmat de invaliditate

sau deces, precum si accidentul de munca colectiv vor ficomunicate de indata de catre conducerea persoanei juridice sau, dupa caz, de persoana fizica, in calitate deangajator,inspectoratului teritorial de munca si, dupacaz, organelor de urmarire penala competente, potrivit

legii.In cazul accidentelor de circulatie produse pe

drumurile publice, in care printre victime sunt si persoaneaflate in indeplinirea unor sarcini de serviciu, persoana

juridica sau fizica la care sunt angajati accidentatii vaanunta de indata inspectoratul teritorial de munca din

judetul in raza caruia s-a produs accidentul



TEORII PRIVIND MECANISMUL APARITIEI SI PRODUCERII ACCIDENTELOR DE MUNCA SI IMBOLNAVIRILOR PROFESIONALE

Teoria predispozitiei la accidente

Teoria behaviorista

Modelul dominoului

Modelul ‘Cauzalitate si erori umane’ Teoria fiabilitatii sistemelor



ANALIZA STATISTICA A ACCIDENTELOR DE MUNCA

Sistemul de analiza a accidentelor de munca trebuie sa

cuprinda urmatoarele faze: Completarea formularului de inregistrare a accidentelor de munca

(FIAM) Centralizarea formularelor pe perioada de referinta Verificarea completarii corecte a formularelor Prelucrarea automata a datelor

Prezentarea rezultatelor

Criteriile in functie de care se face gruparea accidentelor,in cadrul analizei statistice sunt:

Felul acivitatii in cursul careia a avut loc accidentul Datele privind identitatea accidentului; varsta, sex, meseria,

vechimea in munca, vechimea in meserie… Localizarea administrativa, economica si de timp a accidentului Agentul material care a intervenit in producerea acestuia Leziunea produsa de accident Localizarea leziunii, etc…



Cercetarea accidentelor de munca se efectueaza

astfel: de catre persoana juridica in cazul accidentului care a

produs incapacitate temporara de munca; de catre inspectoratele teritoriale de munca in cazul

accidentelor care au produs invaliditate, deces, al

accidentelor colective, precum si in cazul accidentelor demunca ce au produs incapacitate temporara de muncasalariatilor angajati la persoane fizice;

de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale in cazulaccidentelor de munca colective, generate de unele

evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile de catre autoritatea de sanatate publica in cazul

suspiciunilor de boala profesionala



SISTEMUL ASIGURĂRILOR PENTRU ACCIDENTE DE MUNCĂ ŞI BOLIPROFESIONALE

Asigurarea pentruaccidente de muncă şi boliprofesionale, face parte dinsistemul de asigurări sociale,este garantată de stat cuprinde

raporturi specifice prin care seasigură protecţia socială asalariaţilor împotriva diminuăriisau pierderii capacităţii demuncă şi decesului acestora caa producerii riscului socialasigurat cel al accidentelor demuncă şi a bolilor profesionale.

Prin asigurarea pentruaccidente de muncă şi boliprofesionale răspunderea civilăa persoanei fizice sau juridicepentru efectuarea prestaţiilor

sociale este preluată de asigurator.

Este de menţionat faptulcă în situaţia în care se facedovada altor prejudicii materiale

care nu sunt acoperite, în modsubsidiar şi complementar, intră în funcţiune răspunderea civilă,potrivit dreptului comun.



Scopul urmărit de sistemul de asigurări sociale pentruaccidente de muncă şi boli profesionale este cel al:

- promovării sănătăţii şi a securităţii în muncă şi preveniriiaccidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;

- diminuării şi compensării consecinţelor accidentelor demuncă şi ale bolilor profesionale.

Asigurarea pentru accidente de muncă si boli profesio -

nale are următoarele obiective principale: - prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesio-

nale;- reabilitarea medicală şi socio-profesională a asigura-

ţilor, victime ale accidentelor de muncă şi ale bolilor profe -

sionale, precum şi recuperarea capacităţii de muncă aacestora;

- acordarea de prestaţii în bani pe termen lung şi scurt,sub forma de indemnizaţii şi alte ajutoare.



Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale sefundamentează pe următoarele principii: 1. asigurarea este obligatorie pentru toţi cei ce utilizează forţa de

muncă angajată cu contract individual de muncă;

2. riscul profesional este asumat de cei ce beneficiază derezultatul muncii prestate;-angajatori3. constituirea resurselor de asigurare pentru accidente de muncăşi boli profesionale din contribuţii diferenţiate în funcţie de risc,suportate de angajatori sau de persoanele fizice care încheie

contract de asigurare;4. creşterea rolului activităţii de prevenire în vederea reduceriinumărului accidentelor de muncă şi al bolilor profesionale; 5. solidaritatea socială, prin care participanţii la sistemul deasigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale îşiasumă reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentruprevenirea, diminuarea sau eliminarea riscurilor prevăzute delege;6. asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru beneficiariidrepturilor prevăzute de lege;



In dinamica producerii accidentului se disting treifaze posibile:

1. Faza I: constituirea situatiei de accidentare

2. Faza II: desfasurarea situatiei de accidentare

3. Faza III: producerea leziunii



Legea nr. 90/1996 a protectiei muncii are

rolul de lege fundametala pentru realizarea securitatii si

sanatatii in munca, asigurand totodata:

stabilirea principiilor de prevenire

trasarea cadrului general pentruintregul proces de legiferare in domeniul

Protectiei muncii

trasarea cadrului general pentru modeul de desfasuraresi organizare a activitatii de prevenire a accidentelor demunca si a bolilor profesionale



CE SUNT BOLILE PROFESIONALE?Bolile profesionale, în sensul Legii Protectiei

Muncii, sunt afectiunile care se produc ca urmare aexercitarii unei meserii sau profesii cauzate defactori nocivi fizici, chimici, biologici sau psihosociali

caracteristici locului de munca, precum si desuprasolicitarea diferitelor aparatesi sisteme aleorganismului în cadrul procesului de munca,indiferent de tipul de contract de munca existent

între angajatorsi angajat. Sunt considerate de

asemenea boli profesionale afectiunile produse înconditiile enuntate mai sus, afectiuni suferite deelevi, studenti, ucenici, în timpul efectuarii practicii.



CLASIFICAREA BOLILOR PROFESIONALE

Neoplazii Boli de sângenon-maligne

Boli alesistemului

nervos

Afectiuni psihice sicomportamentale

Boli ale ochiuluisi anexelor,

Boli aleurechii

Boli alesistemuluicirculator

Boli alesistemuluirespirator

Boli ale aparatuluiurinar

Boli profesionale

cauzate de expunereala agenti fizici

Intoxicatii acute,

subacute si croniceprofesionale siconsecintele lor

Boli ale sistemului

osteo-musculo-articular si aletesutului conjunctiv

Î



A) Î N FUNCŢIE DE NATURA FACTORULUI DE RISC CARE LE- A GENERAT, BOLILE PROFESIONALE SE POT CLASIFICA ÎN URMĂTOARELE GRUPE:

Intoxicaţii, provocate de inhalare, ingerare sau contactulepidermei cu substanţe toxice;

Pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor netoxice;

Boli prin expunere la energie radiantă;

Boli prin expunere la temperaturi înalte sau scăzute; Boli prin expunere la zgomot şi vibraţii; Boli prin expunere la presiune atmosferică ridicată sau

scăzută; Alergii profesionale; Dermatoze profesionale; Cancerul profesional; Boli infecţioase şi parazitare; Boli prin suprasolicitare; Alte boli (care nu intră în categoriile anterioare).



B) DUPĂ TIMPUL DE EXPUNERE LA ACŢIUNEA FACTORULUI DE RISC:

Intoxicaţii acute (se cercetează atât ca boală profesională cât şi ca accident de muncă), generatede o expunere de scurtă durată la acţiunea factorului de risc, dar la doze mari.

Intoxicaţii cronice (se cercetează ca boliprofesionale), provocate de regulă, de doze relativmici, dar care acţionează timp îndelungat asupra

organismului;



Intoxicaţii acute: efectul toxic poate fi instantaneu sau imediat.

Efect toxic instantaneu: se manifestă după sau în timpul unei expunerifoarte scurte (de la cateva secunde la 1 sau 2 minute) prin efecte acutefuncţionale şi/sau lezionale care pot antrena în special o pierdere de

cunoştinţă, o comă sau un stop cardio-respirator. Acidul cianhidric,hidrogenul sulfurat, hidrogenul arsenic si hidrogenul fosforat prezintă aceste caracteristici de intoxicaţie fulgeratoare.

Efect toxic imediat: se manifestă după o

expunere de scurtă durată printr-o iritareacută a mucoaselor respiratorii sau a pielii,

printr-o narcoză care incumbă o inaptitudine

funcţională, printr-o afectare celulară ireversibila…

Exemple de intoxicaţii acute cercetate ca şi

accidente: arsuri, afecţiuni respiratorii, digestive etc.



Intoxicaţii cronice (boli profesionale)

De regulă efectele, adesea nespecifice toxicului, apar la maimulte zile, luni, chiar ani dupa expunere. Expunerea trece de cele mai multe ori neobservată, mai ales daca produsul nu are miros sau efect iritant. Prin urmare efectul toxic pe termen lung: se manifestă după expuneri prelungite, repetate timp de mai multe săptămâni; chiar ani, prin apariţia cancerului, a efectelor toxice asupra funcţiei dereproducere, a afecţiunilor sistemului nervos, a reacţiilor de

hipersensibilitate întârziată.

Cancerul …. Perioada lungă de latenţă a bolii (15-20 de ani de expunere lanoxele respective, uneori chiar mai mult) face, pe de o parte, ca

persoanele în cauză să nu conştientizeze imediat pericolul, iar, pede alta, frecvent declararea bolii se petrece după pensionare şi astfel, in lipsa unei evidente clare, nu mai sunt analizateantecedentele profesionale ale acestora.



Pentru ca o afecţiune să fie calificată ca boală profesională, trebuie să fie îndeplinite trei condiţii:

Să decurgă din exercitarea unei meserii sauprofesii;

Să fie provocată de factori de risc fizici, chimici,

biologici, caracteristici locului de muncă sau desuprasolicitări;

Acţiunea factorilor de risc asupra organismului să fie de lungă durată.



FACTORII DE RISC DE ACCIDENTĂRI ŞI DE ÎMBOLNĂVIRI PROFESIONALE:SUNT “FACTORI” PROPRII ELEMENTELOR SISTEMULUI DE MUNCĂ, CE POT PROVOCA ÎN ANUMITE CONDIŢII, ACCIDENTE DE MUNCĂ SAU BOLI PROFESIONALE.

Dar înainte de a clasifica factorii de risc de accidentareşi îmbolnăviri profesionale este important să cunoaştem elementele procesului de muncă şi interacţiunea lor.

SISTEM DE MUNCĂ

MIJLOACE DE PRODUCŢIE

MEDIU DE MUNCĂ

EXECUTANT

SARCINA DEMUNCĂ

PROCESDEMUNCĂ



Factori de risc proprii executantului se regăsesc implicaţi îngeneza tuturor celorlalţi factori de risc, deoarece omul esteelaboratorul şi, totodată, cel care verifică şi poate interveniiasupra celorlalte elemente ale sistemului de muncă.

Factorii de risc proprii sarcinii de muncă care se manifestă subdouă forme:

Conţinut sau structură necorespunzătoare a sarcinii de muncă înraport cu scopul sistemului de muncă ce are la bază o insuficientă

cunoaştere a tehnologiilor şi metodelor de muncă.

Sub/supradimensionarea cerinţelor impuse executantului careprovine din neluarea în considerare a posibilităţilor fizice şi psihiceale omului.



Bolile profesionale, ca şi suspiciunile deboli profesionale, trebuie semnalateobligatoriu de către toţi medicii caredepistează astfel de îmbolnăviri cu prilejuloricărei prestaţii medicale (controalemedicale la angajare, periodice etc).

Cercetarea cauzelor îmbolnăvirilor profesionale, în vederea confirmării sauinfirmării lor, precum şi stabilirea de măsuri pentru prevenirea altor îmbolnăviri se facde către specialiştii autorităţilor de sănătate publică teritoriale în colaborare cu

inspectorii din inspectoratele teritoriale demuncă

CARE ESTE SCOPUL CERCETĂRII UNEI ÎMBOLNĂVIRI



CARE ESTE SCOPUL CERCETĂRII UNEI ÎMBOLNĂVIRI PROFESIONALE?

Se urmăresc la faţa locului cauzele îmbolnăvirii, cât şi

modalităţile de înlăturare a lor. Se stabilesc noxele existente, rolul unor factori

dependenţi de organizarea producţiei (intensitateaeforturilor, ritmul de muncă, lipsa pauzelor etc).

În cercetare se porneşte de la analiza procesului de

muncă, pentru a se putea depista cu cât mai multă precizie momentul şi situaţiile periculoase care ar fiputut interveni în geneza bolii.

Concluziile cercetării cazurilor de îmbolnăviri

profesionale se consemnează într-un proces verbal, încare se menţionează factorii determinanţi, condiţiile careau favorizat apariţia bolilor şi măsurile ce se impunpentru prevenirea unor situaţii similare,responsabilitatea pentru declanşarea bolii respective.



TRATAMENTUL BOLILOR PROFESIONALE

Se bazează pe trei principii: tratamentul etiologic, patogenic şi

simptomatic. 1. Tratamentul etiologic: Întreruperea contactului cu factorul etiologic se realizează în

cazuri acute prin scoaterea din mediul nociv şi îndepărtareatoxicului neabsorbit încă, iar în cazuri cronice prinspitalizare/concediu medical, schimbarea temporară sau

permanentă a locului de muncă. Eliminarea toxicului absorbit în organism.

2. Tratamentul patogenic: acţiuni medicale specifice decontracarare a efectului toxicului şi a evoluţiei bolii.

3. Tratamentul simptomatic: tratament medical care seadresează simptomelor şi disfuncţionalităţilor aparatelor şisistemelor organismului.

MĂSURI TEHNICO ORGANIZATORICE ÎN



MĂSURI TEHNICO – ORGANIZATORICE ÎNVEDEREA PREVENIRII ÎMBOLNĂVIRILORPROFESIONALE

Eliminarea noxei profesionale din procesultehnologic prin înlocuirea substanţelor nocive sau atehnologiilor nocive cu altele mai puţin nocive sauinofensive;

Izolarea aparaturii generatoare de noxe

(automatizare, cabine speciale, termoizolare); Împiedicarea pătrunderii noxei în aerul locurilor de

muncă ( ermetizare, procedee umede pentrupulberi, ventilaţie locală);



Diminuarea concentraţiilor noxelor existente lalocurile de muncă sub CMA sau LMA (ventilaţie

generală, fonoabsorbţie); Împiedicarea acţiunii noxei asupra lucrătorilor saudiminuarea acestei acţiuni prin reducerea efortuluifizic, a suprasolicitărilor fizice şi neuropsihice,reducerea duratei zilei de muncă, folosireaechipamentului individual de protecţie etc; Asigurarea alimentaţiei de protecţie şi consumareaacesteia în unitate;

Efectuarea corectă a instructajului pentrusecuritatea şi sănătatea în muncă.

MĂSURILE MEDICALE



MĂSURILE MEDICALE SUNT REPREZENTATE DE:

Recunoaşterea riscului profesional la locurile de muncă prin studiulatent al procesului tehnologic şi al condiţiilor de muncă, efectuarea dedeterminări de noxe, studii epidemiologice;

Efectuarea corespunzătoare a examenului medical la angajare şi acelui periodic (examene clinice şi de laborator în funcţie de tipulnoxelor profesionale şi intensitatea lor, care orientează şi periodicitatea

examinărilor);

Educaţia sanitară, care se adresează cadrelor de conducere tehnică şi

administrativă, în scopul realizării de către aceştia a măsurilor tehnico-organizatorice amintite în condiţii de eficienţă maximă, personalului muncitor în scopul respectării regulilor de igienă individuală, purtareacorectă a echipamentului individual de protecţie, acordarea primului ajutor,cunoaşterea şi recunoaşterea primelor simptome de intoxicaţie acută şicronică profesională, prezentarea la examenele medicale

Documents

49956943 Accidentele de Munca Si Bolile Profesionale