75
1 CUPRINS INTRODUCERE CAPITOLUL 1 : CADRUL TEORETIC 1.1 Familia si rolul ei in formarea si dezvoltarea personalitatii copilului 1.1.1 Caracteristicile educatiei la nivelul familiei 1.1.2 Functia educativa a familiei 1.1.3 Carente ale educatiei la nivelul familiei 1.1.4 Rolurile parentale 1.1.5 Climatul familial 1.1.6 Interrelatiile familiale 1.1.7 Exemplu 1.1.8 Familia si personalitatea 1.2 Dependenta de alcool 1.2.1 Caracteristici generale 1.2.2 Defintie 1.2.3 Elemente descriptive si tulburari asociate 1.2.4 Manifestari ale alcoolsimului 1.2.5 Elemente specifice culturii, etatii si sexului 1.2.6 Prevalenta 1.2.7 Evolutie 1.2.8 Pattern familial 1.2.9 Personalitatea alcoolicului 1.3 Comportamentul agresiv 1.3.1 Caracteristici general 1.3.2 Definitie 1.3.3 Teorii ale agresivitatii 1.3.4 Forme ale agresivitatii 1.3.5 Factori care influenteaza agresivitatea 1.3.6 Agresivitatea la copii 1.3.7 Modelul agresiv 1.3.8 Modele de oameni agresivi

50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

1

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1 : CADRUL TEORETIC

1.1 Familia si rolul ei in formarea si dezvoltarea personalitatii copilului

1.1.1 Caracteristicile educatiei la nivelul familiei

1.1.2 Functia educativa a familiei

1.1.3 Carente ale educatiei la nivelul familiei

1.1.4 Rolurile parentale

1.1.5 Climatul familial

1.1.6 Interrelatiile familiale

1.1.7 Exemplu

1.1.8 Familia si personalitatea

1.2 Dependenta de alcool

1.2.1 Caracteristici generale

1.2.2 Defintie

1.2.3 Elemente descriptive si tulburari asociate

1.2.4 Manifestari ale alcoolsimului

1.2.5 Elemente specifice culturii, etatii si sexului

1.2.6 Prevalenta

1.2.7 Evolutie

1.2.8 Pattern familial

1.2.9 Personalitatea alcoolicului

1.3 Comportamentul agresiv

1.3.1 Caracteristici general

1.3.2 Definitie

1.3.3 Teorii ale agresivitatii

1.3.4 Forme ale agresivitatii

1.3.5 Factori care influenteaza agresivitatea

1.3.6 Agresivitatea la copii

1.3.7 Modelul agresiv

1.3.8 Modele de oameni agresivi

Page 2: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

2

CAPITOLUL 2: OBIECTIVELE SI METODOLOGIA CERCETARII

2.1 Obiectivele cercetarii

2.2 Ipotezele cercetarii

2.3 Procedura de lucru

CAPITOLUL 3: PREZENTAREA REZULTATELOR

3.1 Interpretarea psihologica a rezultatelor

3.2 Prezentarea studiilor de caz

CONCLUZII

Page 3: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

3

PREZENTAREA LUCRARII

Aceasta lucrare trateaza un subiect mai rar intalnit in literatura de specialitate, si

anume consecintele dependentei de alcool a parintelui asupra comportamentului

copilului, respectiv comportamentului agresiv.

Lucrarea este structurata in trei parti. Acestea sunt: INTRODUCEREA,

CUPRINSUL si CONCLUZIILE.

In INTRODUCERE am specificat motivul pentru care a fost aleasa aceasta tema

si am prezentat cateva date generale si specifice subiectului care se regasesc in partea

teoretica.

CUPRINSUL este alcatuit din trei capitole.

In primul capitol este prezentat rolul familiei in educarea si formarea

personalitatii copilului si dependenta de alcool ce caracterizeaza mediul familial in

studiul de fata. Un alt aspect abordat in acest capitol este comportamentul agresiv, cu

referire speciala la cel al copilului.

Al doilea capitol cuprinde obiectivele si ipotezele cercetarii, cat si procedura de

lucru.

In studiul de fata am urmarit evaluarea nivelului de agresivitate al copilului,

surprinderea factorilor de personalitate ai acestuia, identificarea caracteristicilor mediului

de provenienta ai copilului, precum si relevarea unei concordante intre toate acestea.

Pentru atingerea obiectivelor mai-sus mentionate am folosit ca instrumente de

investigare Chestionarul de Personalitate Freiburg, Testul Arborelui si Interviul, elaborat

in vederea identificarii caracteristicilor mediului familial in care un parinte prezinta

dependenta de alcool.

In ultimul capitol sunt prezentate rezultatele obtinute de fiecare subiect in urma

testelor aplicate, precum si intepretarea psihologica a acestora. Prezentarea studiilor de

caz s-a facut avand in vedere caracteristicile mediului familial specifice fiecarui subiect,

precum si profilul psihologic al acestuia, rezumat in functie de ipotezele stabilite.

Lucrarea se incheie cu concluziile trase in urma rezultatelor obtinute si a studiului

de caz.

Page 4: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

4

PAPER RESEARCH PRESENTATION

Page 5: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

5

INTRODUCERE

Lucrarea de fata abordeaza o tematica mai rar intalnita in literatura de specialitate

si anume influenta pe care o are mediul familial in care parintele prezinta dependenta de

alcool, in dezvoltarea comportamentului agresiv al copilului.

Aceasta tema a fost aleasa datorita faptului ca in literatura romana de specialitate

exista studii si cercetari in ceea ce priveste consecintele dependentei de alcool la nivel

individual, iar in conditiile sociale existente este o tulburare tot mai des intalnita,

consumul excesiv de alcool extinzandu-se tot mai mult si in randul tinerilor.

De aceea nu trebuie neglijate consecintele pe care le are consumul excesiv de

alcool, nu numai asupra sanatatii fizice si mentale, al echilibrului psihic al

consumatorului, ci si asupra intregului mediu caruia apartine acesta. Deci, nu este numai

o problema individuala, ci si o problema sociala, dar care afecteaza in primul rand mediul

cel mai apropiat individului respectiv, si anume familia.

In cercetarile realizate pana in prezent dupa cum se va vedea si in partea teoretica,

exista parerei pro si contra asupra influentei parintilor in formarea personalitatii copilului.

Unele pareri sustin ca un mediu familial in care se consuma cantitati apreciabile de alcool

poate cauza tulburari de conduita copilului, acesta imitand unele obiceiuri ale unui dintre

parinti, poate sa capete tulburari organice si psihice. Alte pareri sustin ca parintii exercita

o influenta minima asupra personalitatii copilului, in timp ce grupul de prieteni are o

influenta uriasa.

Studiul de fata incearca sa evidentieze aceasta infuenta asupra comportamentului

copilului in timp, de aceea selectarea subiectilor s-a realizat avandu-se in vedere ca

acestia sa fi implinit varsta de 18 ani.

Page 6: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

6

CAPITOLUL 1

CADRU TEORETIC

1.1FAMILIA SI ROLUL EI MAJOR IN EDUCAREA SI FORMAREA

PERSONALITATII COPILULUI

1.1.1. Caracteristicile educatiei la nivelul familiei

De la nastere, asupra copilului se exercita un sistem de influente formative,

familiale si extrafamiliale. In prima parte a vietii, mediul principal si direct de formare a

omului este familia. In perioada antprescolara, asupra copilului se exercita diferita

categorii de influente formative, pe care le conduce familia.

Caile procesului formativ ce se desfasoara in cadrul familiei nu sunt altele decat

cele ce stau la baza procesului educational in general, dar le sunt particularizate la

specificul educatiei in familie:

� Educatia in familie incepe prin realizarea scopului de ansamblu al educatiei,

ea constituind temelia peste care se vor suprapune ceelalte influente educative

� Educatia in familie are un caracter sponta, neorganizat si este deseori

inconstienta si nefinalizata.

� Influenta formativa a familiei este permaneta si se exercita in cadrul actiunilor

de viata curente.

� Aceasta influenta este foarte puternica deoarece se bazeaza pe afectivitatea

naturala ce leaga copilul de parinte.

� Exercitandu-se asupra individului in formare, lasa amprente puternice in

personalitatea individului.

� Atata timp cat familia constituie unul din elementele de baza ale societatii,

educatia in familie este si va ramane un fenomen social permanent.

Caile si mijloacele de realizare a educatiei la nivelul familiei sunt in functie de

scopul general al educatiei dar si de particularitatile specifice educatiei la nivelul familiei:

� calea participarii directe: copii nu pot deveni adulti decat avand permanent in

fata exemplul acestora si luand contact cu viata direct prin actiuni de viata.

Page 7: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

7

� calea muncii: consta in folosirea unor activitati prin care copilul se formeaza

pentru a fi de folos mai intai in cadrul colectivului restrans al familiei apoi in

cel largit al societatii.

� calea exemplului: comportamentul social al copilului este determinat de

relatiile sociale care exista in cadrul familiei.

� calea autoritatii, bazata pe cunoasterea copilului: formarea anumitor obisnuite

sociale, anumitor deprinderi de comportare presupune interventia ferma a

parintilor care favorizeaza efectuarea anumitor actiuni sau infranarea acestora

de catre copil.

Familia, nucleul de baza al societatii noastre, are rolul de a asigura dezvoltarea

fizica si morala a copilului. De familie depinde dirijarea judicioasa a maturizarii psihice a

copilului, de felul in care parintii vor educa copilul, de felul cum vor sti sa dirijeze viata

lui afectiva, de aceasta va depinde formarea personalitatii copilului.

Educatia copilului sufera in mica masura influenta ereditara, adica educatia

copilului depinde intr-o mai mica masura influenta ereditara dar are antene functionale in

comportarea parintilor. Unii pedagogi sustin ca acest stadiu este determinat de

temperamentul copilului, dar temeperamentul nu poate fi rupt de cadrul educational

initial. Un exemplu in acest sens il ofera Cajal Marco, care sustine ca un copil crescut

initial intr-un mediu de teroare nu poate deveni un element plin de curaj si initiativa

precum si un copilul crescut initial sub raportul unipersonal al elementului sau

conventional, caruia i se indeplinesc toate dorintele nu poate deveni ulterior un elemt

social dependent normelor sociale elementare.

1.1.2. Functia educativa a familiei

Functia educativa a familiei consta in pregatirea copilului pentru viata. Deoarece

prin structura sa, familia ofera cadrul cel mai potrivit pentru formarea principalelor

deprinderi, pentru transmiterea principalelor cunostinte asupra realitatii si formarea

primelor principii de viata.

Privind formele concrete prin care familia isi exercita influenta educativa, in

prima copilarie cea mai importanta este relatia dintre mediul familial si dezvoltarea

Page 8: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

8

limbajului. Calitatea modelului lingvistic pe care il ofera copilului membrii familiei,

influenteaza dezvoltarea gandirii acestuia

In perioada scolarizarii, randamentul la invatatura va depinde in mare masura de

posibilitatea oferita copilului de a invata unele lucruri din ambianta familiala si din

diferitele imprejurari de viata din afara acesteia in care va fi pus in mod constient de

parinti.

Chiar modul in care se da sprijinul la invatatura are o mare influenta in

dezvoltarea capacitatilor psihice si morale ale copilului. Unii parinti se substituie acestuia

in indeplinirea indatoririlor scolare, ceea ce ii creeaza o stare de pasivitate si o falsa

conceptie despre munca, altii au o atitudine rigida, aspra, ceea ce il inhiba, franandu-i

dezvoltarea gandirii.

Actul educational la nivelul familiei trebuie sa isi asume raspunderea de a imbina

mereu sfera de viata sociala cu procesul intentionat pedagogic. Eficienta educatiei

familiale consta tocmai in modul in care parintii realizeaza aceasta, adica daca o fac

constient sau spontan.

1.1.3. Carente ale educatiei la nivelul familiei.

Cazurile de inadaptare sociala inregistrate in randul tineretului constituie dovada

ca atat familia cat si alte institutii sociale nu reusesc intotdeauna sa isi indeplineasca

eficient acest rol al educatiei.

In cercettarile sale, Batranu Emilia, analizand mediul familial, a surprins

urmatoarele situatii propice inadaptarii:

� lipsa integritatii cuplului familial: situatia anormala din cadrul familiei a dus

la deviatii comportamentale datorita lipsei de afectivitate, a lipsei de grija, a

indiferentei fata de copil, sau dimpotriva, datorita severitatii excesive insotita

de multe ori de acte de violenta.

� nivelul profesional scazut al parintilor si lipsa de preocupare pentru pregatirea

copiilor in vederea muncii pot constitui de asemenea o sursa de inadaptare

sociala.

Page 9: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

9

� nivelul cultural scazut si lipsa de preocupari spirituale din cadrul familiei

determina atitudinea copilului fata de invatatura si optica lui fata de efortul

cerut de ea. Gradul redus de cultura facand ca unele familii sa fie

impenetrabile la mesajele educative transime de mass-media.

� schimbarea frecventa a mediului familial constituie o sursa ingrijoratoare de

perturbare a comporamentului normal al copilului.

� regimul educativ familial deficitar.

Din punct de vedere al sanatatii mentale si al echilibrului psihic al copilului, sunt

nocive urmatoarele carente educative ale familiei

� nepasarea, lipsa totala de interes pentru educatia copilului.

� excesul de grija, rasfatul din dragoste exagerata.

� lipsa unitatii de vederi in masurile educative ale membrilor familiei.

� lipsa autoritatii morale a parintilor datorita unor deficiente caracteriale, a unor

vicii.

� neputinta de a oferi copilului modele umane pozitive prin propriul lor

exemplu de comportare.

� lipsa de intelegere si afectivitate datorita egoismului si indiferentei fata de

copil.

� severitatea excesiva, inconstienta sau voita, care creaza un climat familial

anxios, folosirea actelor de violenta ca mijloace educative.

1.1.4. Rolurile parentale

Primul intermediar al copilului cu lumea este mama, copilul vazand si intelegand

lumea asa cum o vede, o intelege si o exprima aceasta. In relatiile cu mama, copilul

cunoaste primele relatii umane.

Dragostea materna este un schimb afectiv intre mama si copil, absenta sau

insuficienta acesteia facand copilul nefericit, dar si intr-o forma exagerata ea poate fi

nociva.

La pubertate, cand copilul trece prin schimbari fiziologice si psihologice

profunde, prezenta mamei este absolut necesara. In adolsecenta, cand se produc marile

Page 10: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

10

rasturnari de valori, cand parintii au incetat sa fie considerati singurii indrumatori, iar

comportamentul exterior al copilului pare sa nege autoritatea lor, influenta mamei ramane

hotaratoare. In primii ani din viata copilului rolul mamei este maxim, el descrescand

treptat pana cand acesta devine adult. Rolul tatalui, redus in prima copilarie, merge

crescand in aceeasi masura in care cel al mamei scade. Incepand de la sapte ani cele doua

roluri au importante egale, ele descrescand paralel pana cand copilul atinge acea

autonomie care ii permite sa inlocuiasca relatiile copilaresti cu parintii cu relatii de la

adult la adult.

Cand cei doi parinti nu sunt convinsi de necesitatea ca fiecare dintre ei sa isi

indeplineasca rolurile, ca de exemplu cand tatal renunta la autoritate, lasand-o numai pe

seama mamei, educatia copilului se resimte. Un tata lipsit de autoritate avand o mai

proasta influenta asupra copilului decat absenta lui totala.

1.1.4. Climatul familial

Ambianta familiala poate fi calma sau plina de efervescenta, amoritita sau agitat,

toleranta sau intoleranta, sensibila sau insensibila, la dorintele membrilor sai. Tinand

seama de aceste stari de spirit care domina relatiile dintre membrii familiei, avem climate

familiale de solidaritate sau de ostilitate si rivalitate, climate senine sau tensionale. Toate

aceste forme se datoreaza relatiilor dintre soti, relatii ce alcatuiesc fondul ambiantei in

care se dezvolta personalitatea copilului.

Mediul familial trebuie sa ofere copilului un climatic favorabil dezvoltarii fizice,

intelectuale si afective. Satisfacerea nevoilor organice ale copilului ii asigura dezvoltarea

fizica, instructia si educatia ii asigura dezvoltarea intelectuala, iar relatiile normale cu

mediul inconjurator in primul rand cu cel familial ii asigura dezvoltarea echilibrata a

afectivitatii.

Necesitatea stabilitatii ambiantei a fost dezvaluita de cercetari ale psihologiei

experimentale care au dovedit ca perturbarile intervenite in elemente care stau la baza

unor reflexe conditionate bine stabilite declanseaza adevarate nevroze. Instabilitatea

ambiantei materiale este mai putin grava ca instabilitatea afectiva, deoarce de aceasta din

Page 11: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

11

urma depinde atitudinea pe care copilul o va lua mai tarziu fata de viata, fata de ceialalti

oameni.

Cu toate divergentele de pareri in problema relatiei dintre dezorganizarea

caminului si deviatiile comportamentale ale copilului, un lucru este cert: cu cat crest mai

mult numarul caminelor a caror unitate se clatina sau se distruge, cu atat creste mai mult

numarul copiilor al caror echilibru fizic si psihic se tulbura.

In sfera notiunii de camin trebuie sa intre neaparat atributele “dragoste” si

“intelegere” singurle in stare sa creeze acel climat de liniste si siguranta, absolut necesar

dezvoltarii normale a copilului, un climat familial anxios (acte de violenta), starea

tensionala (certuri continue) si indeferenta distrugand unitatea caminului.

Referindu-se la linistea caminului ca ambianta educativa, pedagogul elvetian

Adolf Ferriere, spunea: “Copii au nevoie de calm;agitatia, nervozitatea lucreaza asupra

lor cum ar lucra un vant puternic asupra dunelor de nisip”

1.1.5. Interrelatiile familiale

Privitor la relatiile interfamiliale, Batranu Emilia propune o clasificare a cauzelor

ce determina starea conflictuala dintre parinti si copii:

� cauze care tin de defectele caractersitice ale parintilor si care impiedica

comunicarea copilului cu propriul parinte:

i. lipsa de afectiune pentru copil

ii. nervozitate exagerata

iii. agresivitate brutala

iv. lipsa de echitate in relatiile cu copilul

v. nerespectarea opiniilor lui

vi. respingerea interventiei opiniei publice

vii. lipsa totala de interes pentru educatia copilului

� cauze care tin relatiile degradata dintre membrii familiei

i. dintre cei doi soti

ii. dintre parinti si bunici

iii. dintre frati si surori

Page 12: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

12

� cauze care tin de educatia si gradul de cultura al parintilor

Detalierea acestora nu mai este necesara intrucat exista un precedent in

abordarea lor.

Educatia in familie nu se datoreaza numai mamei si tatalui, ci intregului ansamblu

de interrelatii familiale, de o importanta majora in viata individului care isi pun pecetea

asupra personalitatii, modeleaza trasaturile de caracter si convingerile individului.

1.1.6. Exemplul.

A doua cale de educatie la nivelul familiei este exemplul, ca mod de influentare

constituind unul din elementele de baza ale activitatii formative.

Pe plan instructiv, exemplul are functia de a face intelese cunostintele expuse

teoretic, pe plan educativ, urmareste nu numai ca principiile, normele sa fie intelese, ci si

ca ele sa determine atitudini, sa duca la formarea deprinderilor. Baza psihologica a

exemplului o constituie imitatia.

Influenta educativa a familiei cu ajutorul exemplelor este cu atat mai puternica cu

cat copilul este mai atasat afectiv de membrii acestuia si cu cat unitatea familiei este mai

puternica. In familiile dezorganizate sau conflictuale copilul este lipsit de atmosferea

calda si sigura a unui camin fericit, iar exemplele nu mai pot constitui un mijloc de

educatie, datorita continutului lor negativ, si lipsei de autoritate a parintilor aflati in

aceasta situatie.

De la o anumita varsta, alegerea modelului se face in mod selectiv fiind

determinata de structura etico-intelectuala a persoanei, la a carei formare au contribuit

foarte multi factori educativi. Din aceasta cauza, insusi alegerea unui anumit model

constituie un fel de diagnostic al personalitatii. Caracterul concret, intuitiv al exemplului,

face din el cel mai potrivit mijloc de educatie in primii ani ai copilariei. Copii pana la trei

ani nu pot intelege pe cale rationala ceea ce se petrece in jurul lor, exemplul constituind

la aceasta varsta mijlocul principal al educatiei. Intre 6-11 ani se trece treptat la imitatia

selectiva, copilul tinzand spre insusirea unor calitati interioare ale personalitatii adultilor

prin imitarea insusirilor si comportarilor care considera ca merita sa fie imitate. Cea mai

sensibila la influente ramane insa perioada preadolescentei, simtul critic foarte dezvoltat

Page 13: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

13

la aceasta varsta nefiind sprijinit de conceptii si convingeri precise, adevarata valoare a

lucrurilor, oamenilor si faptelor scapandu-i acestuia din lipsa de experienta. Adolescentul

observa viata in mod critic, in luminca conceptiilor pe care si le-a insusit pana la aceasta

varsta, exemplele fiind selectate cu grija, faptele cantarite inainte de a fi apreciate valori.

Aceasta nu exclude primejdia unor influente negative din cauze a doua tendinte

caracteristice acestei varste: tendinta de a idealiza si de a se pune in evidenta.

Unele afectiuni organice si psihice ale copilului se datoresc mediului nociv in care

acesta traieste. Un mediu familial in care se consuma cantitati apreciabile de alcool poate

cauza tulburari de conduita copilului, Daca alcoolizarea parintelui produce

dezorganizarea familiei, copilul poate, imitand unele obiceiuri ale unuia dintre parinti sa

capete tulburari organice si psihice.

1.1.7. Familia si personalitatea

Influenta parintilor asupra copilului imbraca doua forme extrem de diferite. Copiii

carora le sunt citite in mod regulat povesti de catre parinti, au un vocabular foarte

dezvoltat, scoruri inalte la testele de inteligenta si note mari la scoala (Gottfried-Fleming

si Gotffried, 1998). Parintii care explica copiilor motivele pentru care le cer sa ii asculte

ajung sa aiba copii mai respectuosi si mai ascultatori (Baumrind, 1967). Unul dintre cele

mai importante exemple ale puterii modelului parental este faptul ca unii copii orfani din

cauza razboiului au reusit sa dobandeasca aptitudinilie sociale si intelectuale pe care nu

reusisera sa le dezvolte pana atunci cand au fost adoptati de familii suportive.

Parintii isi influenteaza deseori copiii or in caracteristicile lor comune. Astfel,

daca un parinte este perceput de copil ca afectuos, corect si talentat, si copilul presupune

ca si el poseda una sau mai multe dintre aceste trasaturi. Dimpotriva, copilul care isi

considera parintele nedrept in aplicarea pedepselor, lipsit de talente, si se simte respins de

acesta, se simte rusinat pentru ca presupune ca si el are unele dintre aceste trasaturi

indezirabile (Jerome Kagan, 1998). In sprijinul acestei ipoteze vine observatia ca toti

copii se supara daca cineva le critica familia. Sugestia lu Harris, ca parintii exercita o

influenta minima asupra personalitatii si caracterului copiilor, in timp ce grupul de

prieteni are o influenta uriasa, este subminata de doua seturi de date. In primul rand ,

Page 14: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

14

prietenii nu au o influenta prea mare pana la varsta de cinci sau 6 ani, ia in al doilea rand,

copiii isi aleg prieteni care le impartasesc valorile si interesele.

Page 15: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

15

1.2. DEPENDENTA DE ALCOOL

1.2.1. Caracteristici generale

DependenŃa si abuzul de alcool sunt asociate adesea cu dependenŃa sau abuzul de

alte substanŃa (cocaină, heroină, sedative hipnotice şi anxiolitice, nicotină). Simptome de

depresie, anxietate si insomnie, acompaniază frecvent dependenŃa alcoolică si uneori o

preced. IntoxicaŃia alcoolică se asociaza uneori cu amnezie pentru evenimentele care au

avut loc în cursul intoxicaŃiei (blackouts). Acest fenomen poate fi în legatură cu prezenŃa

unei concentraŃii mari de alcool în sânge şi, poate, cu rapiditatea cu care aceasta

concentratie este atinsa.

Din punct de vedere nosologic in grupa psihozelor toxice sunt incluse afectiunile

neuropsihice datorate unor intoxicatii cronice voluntare ale sistemului nervos central cu

substante care trezesc apetenta si dau obisnuinta, creind in felul acesta o stare de

dependenta a bolnavului, necesitand un aport continuu si crescut de substanta toxica.

Cele mai cunoscute si frecvent utilizate substante cu efect toxic neuropsihic sunt

alcoolul si drogurile.

Cunoscute in mod curent sub numele de toxicomanii, acest grup de manifestari

psihopatologice reprezinta apetenta anormala si prelungita pe care o manifesta unii

indivizi pentru substantele toxice pe care ajung sa le cunoasca accidental sau pe care le

cauta in mod intentionat, voluntar, pentru efectul lor sedativ, euforizant sau dinamic.

Aceasta apetenta devine, intr-un interval scurt de timp, obisnuinta tiranica, de care

bolnavul nu se mai poate desprinde, ducandu-l la nevoia imperioasa a unui aport crescut

si permanent a substantei toxice respective, de a carei administrare devine dependent.

Consecintele utilizarii alcoolui sunt extrem de nocive si variate pentru individ.

Dependenta de toxic produce grave degradari ale personalitatii in plan psihic, complicata

cu tulburari neurologice si somatice dintre cele mai diferite. La acestea se adauga si

modificari importante de comportament si a relatiilor sociale. Individul se izoleaza de

societate, adopta un comportament de dependenta sau de tip sociopatic antisocial, cu

consecintele care decurg de aici.

Page 16: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

16

Din punct de vedere psihopatologic, in grupa psihozelor toxice sunt incluse doua

mari categorii de manifestari legate de natura toxicului utilizat: alcoolismul si

toxicomaniile.

1.2.2. Definitie

Alcoolismul este o forma de toxicomanie majora, foarte raspandita, constand in

utilizarea regulata si progresiva cantitativ a bauturilor alcoolice, cu consecinte negative

multiple pentru individul care le consuma (Enachescu, C.,2005). Un anumit consum de

alcool este “tolerat” dupa cum, in mod egal, depasirea prin “exces” a acestei “doze

permise” este considerata ca o forma de manifestare negativa in raport cu normele

modelului socio-cultural.

Dupa Foukuet se vorbeste de alcoolism atunci cand un individ si-a pierdut

libertatea de a se mai putea abtine de la consumul de alcool.

Dupa Jellinek este alcoolic orice individ la care consumul de bauturi alcoolice

este daunator lui insusi, societatii, sau ambilor. Pe aceste considerente, alcoolismul

oscileaza intre doua categorii de atitudini normale:

a) punctul de vedere medico-psihologic, in conformitate cu care alcoolismul este

considerat ca o boala, iar persoana alcoolicului ca un bolnav care necesita

tratament medico-psihiatric.

b) Punctul de vedere social, sau normativ-juridic, in conformitate cu care

valoarea acestei obisnuinte si comportament are o semnificatie social-morala

centrata pe notiunea de “pacat”, “viciu” sau “devianta” cu consecinte directe

asupra judecatii morale, a responsabilitatii sociale si juridice a individului si a

sanctionarii faptelor acestuia legate de schimbarile comportamentale sub

influenta consumului de alcool.

1.2.3 Elemente descriptive si tulburari asociate

Aspectele psihopatologice considerate specifice alcoolismului sunt urmatoarele:

� dependenta patologica a individului de alcool

Page 17: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

17

� nevoia unui consum permanent si crescut de bauturi alcoolice

� alcoolopatia, reprezentand ansamblul de atitudini si comportamente patologice

secundare consumului de alcool.

Tulburarile in legatura cu alcoolul sunt asociate cu o crestere semnificativa a

riscului de accidente, violenta si suicid. Se estimeaza ca una din cinci internari in unitatile

de terapie intensiva din unele spitale urbane este in legatura cu alcoolul. Intoxicatia

alcoolica severa, mai ales la indivizii cu tulburare de personalitate antisociala este

asociata cu comiterea de acte infractionale. Intoxicatia alcoolica severa contribuie

deasemenea, la dezinhibitia si la sentimentele de tristete si de iritabilitate, care contribuie

la tentativele de suicid si suicid complet. Tulburarile in legatura cu alcool contribuie la

absenteism de la serviciu, la accidente in legatura cu serviciul si la productivitatea scazuta

a angajatului. Abuzul si dependenta de alcool sunt prezente la indivizi la orice nivel de

educatia si status socio-economic, fiind mai crescute la indivizii fara locuinta. Tulburarile

afective, tulburarile anxioase, schizofreniza si tulburarea de personalitate antisociala pot

fi, deasemenea, asociate cu dependenta de alcool. Unele probe sugereaza ca cel putin o

parte a asocierilor raportate dintre depresie si dependenta de alcool pot fi atribuite unor

simptome depresive comorbide rezultand din efectele acute ale intoxicatiei sau

abstinentei.

Privind datele de laborator asociate, un indicator de laborator sensibil al bauturii

excesiv este cresterea gamma – glutamiltransferazei ( > 30 unitati). Cel putin 70% dintre

indivizii cu un nivel crescut al GGT sunt bautori excesivi si persistenti ( beau in mod

regulat opt sau mai multe pahare zilnic). Un al doilea test cu nivele de sensibilitate si

specificitate comporabile sau chiar mai mari este carbohydrate deficient transferin (CDT)

( >20 unitati), util in identificare indivizilor care beau in mod regulat opt sau mai multe

pahare pe zi. Testele utile suplimentar include volumul corpuscular mediu ( MCV) care

poate fi crescut la valori cu mult peste normal la indivizii care beau excesiv de mult.

Testele funcionale hepatice pot releva o leziune hepatica reprezentand consecinta

bautului excesiv. Cel mai valabil test direct de masurare a consumului de alcool pe

sectiune transversala este concentratia de alcool din sange care poate fi utilizata si in

aprecierea tolerantei la alcool. Un individ cu o concentratie de 100mg etanol/dl sange si

care nu prezinta semne de intoxicatie poate fi de presupus ca a capatat cel putin un grad

Page 18: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

18

oarecare de toleranta la alcool. La 200 mg etanol/dl sange, cei mai multi indivizi

nontoleranti prezinta intoxicatie severa.

1.2.4. Manifestari ale alcoolsimului

Alcoolismul sau ingestia de bauturi alcoolice, episodica sau durabila, implica

numeroase consecinte pentru organism, de ordin biologic, psihologic, neurologic,

comportament social, etc. Aceste manifestari sunt reunite in grupa “alcoolismului” sau a

“bolii alcoolice”.

In ceea ce privesc aspectele clinico-psihiatrice Foukuet imparte alcoolsimul in

urmatoarele manifestari:

a) alcoolismul primar reprezentat de bautorii obisnuiti include acele

persoane care manifesta o toleranta crescuta si o absorbtie excesiva si

regulata de bauturi alcoolice, considerand comportamentul lor ca pe

ceva absolut normal.

b) Alcoolsimul secundat sau alcoolozele sunt manifestari secundare care

apar la personalitati cu tulburari psihice primare, la care utilizarea

alcoolului are efecte anxiolitice, euforizante, dezinhibante se refera la

personalitatile nevrotice sau complexate.

c) Somalcoolozele sau dipsomania reprezinta alcoolismul periodic sau

alcoolepsia fiind situatii psihopatologice speciale. Alcoolismul periodic

consta in consumul excesiv de alcool la intervale variate de timp, in

perioade scurte sau de durata variabila, urmate de lungi intervale de

timp in care individul nu mai manifesta niciun fel de interese sau

apetenta pentru alcool. In acest caz dispomania mascheaza fie o

afectiune periodica din seria afectiva, fie este expresia unei predispozitii

larvate de factura epiloptoida, fiind pusa astfel in discutie o anumita

predispozitie speciala de factura psihopatologica a indivdului respectiv

de ordin endogen.

Din punct de vedere psihopatoligc, alcoolismul se manifesta printr-o multitudine

de tulburari:

Page 19: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

19

a) tulburari psihice, carecterizate in primul rand prin obisnuinta si dependenta:

� tulburari psihice acute: betie acuta simpla, betie patologica, psihozele acute sau

subacute;

� formele psihotice prelungite: delirul sistematizat, psihoza halucinatorie, halucinoza

cronica, tulburarile depresiv melancoliforme;

� formele dementiale, carecterizate printr-o degredare progresiva si globala a

personalitatii;

� encefalopatiile alcoolice, datorate unor atingeri lezionale grave ale encefalului, cu

caracter ireversibil: encefalopatia Gayet – Wernicke, sindromul Korsakow, sindromul

Marchiafava – Bignami.

b) tulburari neurologice caracterizate prin deficite motorii, tulburari de

sensibilitate, accidente vasculo-cerebrale, polinevrite, etc;

c) tulburari metabolice diferite dintre care cele mai frecvente sunt reprezentate

prin carente vitaminice in special din seria vitaminelor B

d) tulburari dermatologice cunoscute sub numele de “pesudo-pelagra alcoolica”

caracterizate prin dermite carentiale cronice, telangiectazii cutanate, etc.

e) tulburari digestive, manifestate prin inapetenta, scaderea sensibilitatii cu

stative, gastrita cronica, ciroza hepatica.

Conform DSM – IV, privind datele examinarii somatice si conditiile medicale

generale asociate, ingestia repetata de doze mari de alcool poate afecta aproape fiecare

organ , in special tractul gastrointestinal, sistemul cardiovascular si sitemul nervos central

si periferic. Efectele gastrointestinale include gastrita, ulcere gastric si duodenal, ciroza

hepatica si pancreatita. Exista deasemenea o rata crescuta a cancerului esofagian, gastric

si al altor parti ale tractului gastrointestinal. Una dintre conditiile medicale generale cel

mai frecvent asociate este hipertensiunea cu valori mici. Efectele mai persistente asupra

sistemului nervos include deficitele cognivtive, deteriorarea severa a memoriei si

modificarile degenerative din cerebel, cel mai devastator efect constituindu-l tulburarea

amnestica persistenta indusa de alcool ( sindromul Vernicke – Korsakov) in care,

capacitatea de a encoda informatia noua este deteriorata sever.

Multe dintre simptomele si datele somatice asociate cu tulburarile in legatura cu

alcoolul sunt o consecinta a starilr morbide mai sus mentionate. Exemple sunt: dispepsia,

Page 20: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

20

greata si flatulenta care acompaniaza gastrita si hepatomegalia, varicele esofagiene si

hemoroizii care acompaniaza modificarile hepatice induse de alcool. Alte semne

somatice: tremorul, mersul nesigur, insomnia si disfunctia erectila. Indivizii cu depedenta

cronica de alcool pot prezenta o diminuare a dimensiunilor testiculelor si efecte

feminizante asociate cu nivele reduse de testosteron. Absitenta de alcool poate fi asociata

cu greata, voma, gastrita, hematemeza, gura uscata, faciestumefiat si cuperos si edeme

periferice discrete. Intoxicatia alcoolica poate duce la caderi si la accidente care pot cauza

fracturi, hematoame subdurale si alte forme de traumatisme craniene. Intoxicata alcoolica

severa repetata poate suprima mecanismele imunitare si poate predispune indivizii la

infectii si la cresterea riscului de cancer.

1.2.5. Elementele specifice culturii, etatii si sexului.

Traditiile culturale care limiteaza uzul de alcool in situatii familiale, religioasa si

sociale, in special in cursul copilariei, pot afecta atat patternurile de uz, cat si

probabilitate aparitie de probleme in legatura cu alcoolul. Diferente notabile carcterizeaza

cantitatea, frecventa si paternurile de consum de alcool in tarile lumii. In cele mai multe

culturi asiatice, prevalenta globala a tulburarilor in legatura cu alcoolul este relativ redusa

iar rata barbati/femei mare. In Statele Unite, albii si afroamericanii au rate similare de

abuz si dependenta de alcool. Barbatii latino au rate ceva mai mari, insa prevalenta este

mai mica printre femeile latino decat printre femeile din alte grupuri etnice. Nivelul

educational scazut, somajul si statusul socioeconomic mai redus sunt asociate cu

tulburaruile in legatura cu alcoolul.

Printre adolescenti, tulburarea de conduita si comportamenul antisocial repetat

apar adesea concomitent cu abuzul sau dependenta de alcool ori cu alte tulburari in

legatura cu o substanta. Modificarile somatice in raport cu etatea la batrani duc la o

crestere a susceptibilitatii creierului, la efectele deprimante ale alcoolului la diminuarea

ratelor metabolismului hepatic, a diverselor substante, inclusiv a alcoolui si scad

procentajul de apa al alcoolului.

Femeile tind a prezenta concentratii de alcool in sange mai mari decat barbatii la o

anumita doza de alcool/kg din cauza procentului lor mai redus de apa in corp, a

Page 21: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

21

procentului lor mai ridicat de lipide in corp, precum si a faptului ca ele tind a metaboliza

alcoolul mai lent. Din cauza acestor concentratii crescute de alcool, femeile prezinta un

risc mai mare decat barbatii pentru unele dintre consecintele in legatura cu sanatatea ale

unui aport excesiv de alcool. Abzul si dependenta de alcool sunt mai frecvente la barbati

decat la femei cu un raport barbati/femei de peste 5:1, acest raport variind considerabil in

functie de grupa de etate. In general, femeile incep sa bea cu cativa ani mai tarziu decat

barbatii, dar odata ce abzuzul sau dependenta de alcool au survenit, la femei acestea par a

progresa ceva mai rapid.

1.2.6. Prevalenta

Uzul de alcool este foarte raspandit in cele mai multe tari vestice, cu un consum

per capita la adulti in Statele Unite este estimat la 7,24 L alcool absolut, in 1994. O

ancheta nationala efectuata in 1996 arata ca aproximativ 70% dintre barbati si 60% dintre

femei au consumat alcool, cifrele variind in raport cu etatea, cea mai mare prevelenta

(77%) constatandu-se la cei in etate de 26-34 ani.

Utilizand criteriile DSM-III-R si DSM-IV apare ca la mijlocul anilor ’90 riscul de

morbiditate pe viata pentru dependenta de alcool era de aproximativ 15% in populatia

generala. Procentul general de dependenta alcoolica reala se apropie probabil de 5%.

1.2.7. Evolutie

Primul episod de intoxicatie alcoolica este posibil sa survina la mijlocul

adolescntei, etatea la debutul dependentei de alcool atingand picul in anii 20 si jumatatea

anilor 30. Mare majoritate a celor ce prezinta tulburari in legatura cu alcool o fac la finele

anilor 30. Abuzul si dependenta de alcool au evolutie variabila, caracterizata frecvent prin

perioade de remisiune si de recadere. O decizie de a stopa bautul, adesea ca raspuns la o

criza este posibil sa fie urmata de cateva saptamani de abstinenta care este urmata adesea

de perioade limitate de baut controlat sau fara probleme, insa odata ce ingestia de alcool

este reluata, este extrem de probabila escaladarea rapida a consumului si din nou vor

aparea probleme serioase.

Page 22: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

22

La inceputul perioadei de baut, cand concentratiile de alcool sunt scazute,

simptomele include adesea, locvacitatea, senzatia de bine si o dispozitie euforica,

expansiva, mai tarziu, in special cand concentratiile de alcool in sange scad, individul

devine progresiv mai depresiv, retras si deteriorat cognitiv. La concentratii foarte mari de

alcool in sange este foarte posibil ca un individ nontolerant sa adoarma si sa intre in

primul stadiu de anestezie. Concentratiile si mai mari de alcool in sange pot cauza

inhibarea respiratiei si pulsului si chiar moartea la indivizii nontoleranti. Durata

intoxicatiei depinde de cat de mult alcool a fost consumat si in ce perioada de timp. In

general, corpul este capabil sa metabolizeze aproximativ un pahar pe ora. Astfel

concentratia de alcool din sange scade intr-un ritm de 15-20 mg/ml pe ora.

1.2.8. Pattern familial

Dependenta de alcool are adesea un patern familial si se estimeaza ca 40-60 % din

varianta riscului este explicata prin influente genetice. Riscul de dependenta alcoolica

este de 3-4 ori mai mari la rudele apropiate oamenilor cu dependenta alcoolica. Riscul

mai mare este asociat cu un numar mai mare de rude afectate cu relatii genetice mai

stranse si cu severitatea problemelor in legatura cu alcoolul a rudelor afectate. Studiile pe

adoptati au relevat o crestere a riscului de dependenta de alcool de 3-4% la copii

indivizilor cu dependenta de alcool, cand acesti copii au fost adoptati de la nastere si

crescuti de parinti care nu au aceasta tulburare. Cu toate acestea factorii genetici explica

numai o parte a riscului de dependenta alcoolica, o parte seminificativa a riscului venind

din factorii ambientali sau inerpersonali, care pot include atitudinilie culturale fata de

baut si betie, accesibilitatea alcoolului, expectatiile de la efectele alcoolului asupra

dispozitiei si comportamentului, experientele personale capatate cu alcoolul si stresul.

1.2.9. Personalitatea alcoolicului

Predispozitia catre alcool a dus la descrierea in psihopatologie a unei

“personalitati a bautorului”, cunoscuta si ca “alcoolomanie”. Alcoolomia este apetenta

morbida pentru alcool si se considera ca are la baza o predispozitie, un alcoolism latent

Page 23: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

23

care poate fi intalnit la ascendentii bolnavului in istoricul familial sau antecedente

patologice familiale ale acestuia.

Din punct de vedere psihopatologic, personalitatea alcoolicului se caracterizeaza

prin urmatoarele aspecte cu caracter endogen:

� slabirea fortei morale

� tulburari de caracter

� o anumita stare de dezechilibru psihic

� dificultati de adaptare-integrare sociala

� tulburari legate de sfera sexualitatii

� un tip de constitutie de natura psihastenica

� intelect de limita

� labilitate emotionala cu imaturitate afectiva

� stari complexuale, in special complexe de inferioritate

� situatii de dependenta

� Din aspectele cu caracter exogen sunt mentionate:

� esecuri in viata sociala sau familiala

� situatii de abandon, separari sau divort

� conflicte de ordin afectiv, sentimental

� nevroza de esec, de situatie

� imitatia unor modele negative din anturajul imediat al individului

� stari de oboseala prelungita, epuizarea si impresia legata de refacere a fortelor

prin consumul de alcool

� mizeria sociala

� saracia

� promiscuitatea

Indivizii expusi la consumul de alcool sunt: debilii mintali, presonale psihopate,

encfalopatii, traumatizatii cranieni,indivizii cu compleze (de inferioritate), persoanele

handicapate sau stigmatizate fizic, persoanele singure, izolate. Din punct de vedere

psihanalitic, consumul de alcool al acestora are semnificatia unei compensari a propriilor

defecte sau izolari sufletesti.

Page 24: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

24

Un numar impresionant de studii arata ca majoritatea barbatilor care manifesta

agresiune in familie consuma si abuzeaza de alcool. Cosnumul exagerat de alcool

conduce in general la agresivitate, atat prin efectul sau dezinihibator, cat si prin pierderea

luciditatii, persoana in cauza nemailuand in calcul urmarile, nu de putine ori fatale asupra

vietilor celorlalti si a lui insusi. Neindoielnic ca starea de ebrietate este cauza imediata si

cea mai frecventa in actele de violenta asupra familiei.

Unii autori sunt de parere ca betia barbatilor este mai mult o scuza a violentei

familiale decat o cauza a ei si ca resorturile reale ale agresivitatii sunt localizate in

situatia economica cu precadere in somaj (Bryjak, Soroka, 2001). Este adevarat ca solutia

structurala a reducerii multor rele sociale, inclusiv a viloentei familiale este eradicarea

saraciei si o mai echitabila distribuie a resurselor socio-economice, dar pana atunci, lupta

impotriva consumului abuziv de alcool trebuie sa preocupe statul si societatea civila.

Alcoolismul este si un flagel al societatii romanesti (Ilut, Petru, 2005).

Page 25: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

25

1.3. COMPORTAMENTUL AGRESIV

1.3.1. Caracteristici generale

Printre diferitele tendinte de gandire si actiune asociate cu emotiile se afla

agresivitatea. Tendinta de actiune asociata cu furia este atacul. Oamenii care dau curs

acestui impuls devin fizic sau verbal agresivi.

Agresivitatea si violenta ocupa un loc important in tematica psihopatologiei.

Pentru O.Klineberg, cuvantul de agresiune presupune notiunea de ostilitate. Ostilitatea

are o semnificatie negativa, pe cand agresivitatea este orientata intr-o anumita directie sau

asupra unui obiect precis.

Trebuie facuta deosebirea intre agresivitate si actul agresiv. Agresivitatea face

parte din componentele psiho-afective si comportamentale ale persoanei umane, ca un

potential de actiune si activitate, pe cand actul agresiv este un eveniment episodic ostil

care se produce prin descarcarea agresivitatii.

Agresivitatea se manifesta in cadrul actiunilor si al comportamentelor umane sub

forma de conduita de atatac, care poate fi atat un comportament agresiv, cat si unul

defensiv, altfel spus, de atac si contra-atac

Erick Fromm incercand sa faca o distinctie intre agresivitatea umana si animala a

cautat raspunsul la intrebari precum: “agresivitatea umana si agresivitatea animala au

aceeasi sursa si omul are potential mai mare de distributivitate decat animalul ?”. El

considera ca la om conditiile producatoare de agresivitate sunt mult mai frecvente decat

la animal, agresivitatea acestuia din urma producandu-se cand echilibrul lui ambiental si

social este perturbat. Doar omul este distructiv si dincolo de preocuparea de a se apara

sau de a-si procura lucrurile de care are nevoie, distructivitatea si cruzimea dandu-I un

sentiment profund de satisfactie.

1.3.2. Definitie

Agresivitatea poate fi considerata a fi o caracteristica a acelor forme de

comportament orientate in sens distructiv in vederea producerii unor daune fie ele

Page 26: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

26

materiale, moral-psihologice sau mixte. Deci actul agresiv poate viza unele obiecte, fiinta

umana sau ambele,

Autorii si-au pus problema daca, in definirea agresivitatii trebuie sa punem accent

pe actul agresiv in sine sau pe intentie, optiunea acestora fiind mai mult pentru

accentuarea asupra intentiei, conceptul cheie in aceasta definitie reprezentandu-l intentia.

Astfel, agresivitatea poate fi definita ca orice act ce are ca intentie producerea unui

prejudiciu tintei vizate (R.A. Baron, 1977). In definirea acestei notiuni este necesar sa se

faca anumite delimitari conceptuale. Agresivitatea nu se confunda cu un comportament

antisocial, cu delincventa si infractionalitatea si nici cu violenta. De cele mai multe ori,

comportamentul agresiv este si violent dar sunt si cazuri de conduita agresiva in forme

nonviolente.

Directia sau sensul de manifestare al actelor de agresivitate poate fi de doua

feluri:

� heteroagresivitatea (orientata catre un obiect sau alta persoana)

� autoagresivitatea (orientata catre sine ca in cazul automutilarilor sau a suicidului)

Asadar, consideram agresivitatea ca fiind orice forma de conduita orientata cu

intentie catre obiecte, persoane sau catre sine in vederea producerii unor prejudicii, a unor

raniri, distrugeri si daune.

1.3.3. Teorii ale agresivitatii

1.3.3.1. Agresivitatea ca pulsiune

Conform teoriei psihanalitice enuntate de Freud, majoritatea actiunilor noastre

sunt determinate de instincte, mai ales de instinctul sexual, Daca agresivitatea este o

pulsiune bazala, ca foamea, ar fi de asteptat ca si alte specii de mamifere sa manifeste

patternul de agresivitate similare cu omul. La inceputul anilor ’60, primele cercetari

etologice sugerau existenta unor diferente majore intre oameni si alte specii, relevandu-se

ca animalele aveau mecanisme de control al instrintelor agresive, dar oamenii nu aveau.

Cercetarile ulterioare au sugerat ca animalele pot fi la fel de agresive ca si oamenii.

Descoperirile despre baza biologica a agresivitatii la animaleaduc dovezi in

sprijinul exisntei unei pulsiuni agresive cel putin la unele specii. Unele cercetari arata ca

Page 27: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

27

o stimulare electrica slaba a unei anumite regiuni din hipotalamus produce la animale un

comporrtament agresiv, chiar ucigas. Stimularea unei arii diferite a hipotalamusului

produce un comportament total diferit, in loc sa manifeste unul din comportamentele de

furie, animalul se deplaseaza calm si omoara cu sange rece.La unele mamifere, aceste

patternuri de agresivitate instinctiva sunt controlate de cortex, fiind astfel influentate mai

mult de experienta,

Desi oamenii sunt echipati cu mecanisme neurologice legate de agresivitate,

activarea acestor mecanisme mai sus mentionate este controlata de cortexul prefrontal,

aria creirului implicata in reglarea emotiilor. Dovezile recente sugereaza ca anumite

aspecte ale cortexului prefrontal sunt disfunctionale la indivizii care au izbucniri violente

impulsive (Davidson,Putnam si Larson,2000). La persoanele care nu sufera de aceasta

anomalie a creierului, frecventa exprimarii comportamentului agresiv, formele pe care

acesta le imbraca si situatiile in care se manifesta sunt determinate in cea mai mare

masura de experienta de viata si de influenta factorilor sociali.

Respingerea cvasigeneralizata a naturii instinctuale a agresivitatii nu inseamna si

ignorarea unor influente biologice asupra ei:

� influente neuronale, existand anumite zone ale cortexului care in urma stimularii

electrice, faciliteaza adoptatrea de catre individ a comportamentului agresiv.

� Influente hormonale, masculii sunt mult mai agresivi decat femelele datorita

diferentelor de natura hormonala

� Influente biochimice, cresterea alcoolului in sange, scaderea glicemiei pot

intensifica agresivitatea.

Aceasta ipoteza psihanalitica, agresivitatea ca pulsiune fundamentala este

sustinuta de cercetarile care arata bazele biologice ale agresivitatii. La unele animale

(sobolan sau pisica) agresivitatea este controlata de mecaniseme neurologice din

hipotalamus, stimularea lui ducand la declansarea unei reactii de furie sau de distrugere,

pe cand la oameni si la alte mamifere, comprtamentul agresiv se afla in mare parte sub

control cortical, fiind astfel afectat de experientele trecute si de influentele sociale.

Page 28: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

28

1.3.3.2. Agresivitatea ca reactie invatata

Teoria invatarii sociale urmareste petternurile de comportament dezvoltate de

oameni ca reactii la evenimentele din mediul inconjurator. Unele comportamente sociale

pot fi recompensate iar altele pot produce rezultate nefavorbaile. Prin intermediul intaririi

diferentiate, oamenii selecteaza in final mai multe patternuri comportamentale de succes.

Teoria invatarii sociale are aceleasi principii de baza ca bahviorismul, insa difera de

acesta prin faptul ca subliniaza influenta proceselor cognitive si rolul invatarii indirecte

(invatarea prin observare). Multe patternuri comportamentale sunt invatate prin urmarirea

altor indivizi si observarea consecintelor lor.

Unele dintre dovezile care confirma teoria invatarii sociale vin din cercetarea

clasica unde s-a dovedit ca agresivitatea, ca orice alta reactie poate fi invatata prin

imitatie. Concluzia cercetarilor de acest tip este ca observarea modelelor de agresiune pe

viu sau in film mareste posibilitatea ca pivitorul sa dezvolte un comportament agresiv.

Acesta poate fi motivul pentru care copiii, ai caror parinti folosesc pedepsele fizice au o

probabilitate mai mare de a fi mai agresivi decat media, parintii oferind acest model

(Eron, 1987).

O alta dovada in sprijinul teoriei invatarii sociale o reprezinta faptul ca

agresivitatea este sensibila la posibilitatea intaririi la fel de mult ca si alte comportamente

invatate. Cercetarile arata ca in general exista o probabilitate mult mai mare ca un copil

sa exprime un comportament agresiv invatat urmarind modele agresive cand aceste

actiuni sunt intarite decat atunci cand observa ca modelul sau agresiv primeste orientarea

recompensa pentru comportamentul sau.

Cel mai frecvent, modele de conduita agresiva poti fi intalnite in:

� familie (parintii copiilor violenti, ai celor abuzati si maltratati, adesea, provin ei

insisi din familii in care s-a folosit ca mijloc de disciplinare a conduitei pedeapsa

fizica)

� mediul social (sub cultura violenta a unor grupuri de adolescenti ofera membrilor

lor multe modele de conduita agresiva)

� mass-media (in special, televiziunea care ofera aproape zilnic modele de conduita

agresiva fizica sau verbala)

Page 29: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

29

Cercetarile care incearca sa faca diferenta intre agresivitatea ca pulsiune si

agresivitate ca raspuns invatat se concentreaza adesea pe catharsis sau eliberarea de o

emotie prin trairea ei intensa. Daca agresivitatea este o pulsiune, exprimarea agresivitatii

ar trebui sa fie cathartica si sa duca la o reducere a intensitatii sentimentelor si actiunilor

agresive. Pe de alta parte, daca agresivitatea este un raspuns invatat, exprimarea ei poate

duce la o crestere a frecventei actiunilor agresive.

Cercetarile pe copii indica faptul ca participarea la activitati agresive fie mareste

frecventa comportamentului agresiv, fie o mentine la acelasi nivel, rezultate similare

obtinandu-se si la experimentele pe adulti.

Conform teoriei invatarii sociale, reactiile agresive pot fi invatate prin imitatie si

frecventa lor creste la o intarire pozitiva, copiii fiind mai predispusi la exprimarea unor

reactii agresive, cand aceste actiuni sunt intarite decat cand sunt pedepsiti pentru ele.

Factorii biologici care pot predispune oamenii spre un comportament agresiv sunt:

� Cortexul prefrontal impreuna cu hipotalamusul si amigdala sunt niste locusuri

extrem de importante pentru diferentele neuroanatomice care afecteaza

agresivitatea persoanei.

� Nivelurile crescute de testosteron in perioada intrauterina si in primii ani de viata

par sa determine dezvoltarea unei neurofiziologii mai predispuse la agresiune.

� Indivizii cu niveluri scazute de serotonina (neurotransmitator implicat in inhibarea

reactiilor impulsive la frustrare) par sa prezinte un risc mai mare de comportament

agresiv.

Dovezile in sprijinul importantei invatarii comportamentului agresiv vin din doua

surse majore:

� Cercetarea controlata a comportamentului intr-un cadru de laborator sau intr-un

cadru natural a aratat ca agresivitatea este tot atat de susceptibila la influenta

conditionarii prin recompensa si pedepse ca si alte comportamente operante.In

plus, agresivitatea umana variaza in functie de convingerea agresorului ca acest

comportament va duce la un rezultat dezirabil si in functie de valoarea acestui

rezultat pentru agresor (Perry,Perry si Boldizar,1990).

� Cercetarile care indica diferente in nivelul violentei in functie de variabile

culturale sociale.

Page 30: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

30

Atat invatarea, cat si ereditatea sunt cel mai bine intelese ca variabile contextuale

care creaza un anumit potential pentru agresiune, fara sa fie neaparat cauze proxime.

Anumite persoane nascute cu o predispozitie spre violenta vor fi mai agresive cand sunt

atacate decat cele carora le lipseste aceasta predispozitie, iar persoanele care au dobandit

tendinte agresive puternice prin invatarea sociala vor reactiona mai agresiv decat cele

care nu au invatat acest lucru. Ereditatea si invatarea sociala sunt factori complementari

in agresivitatea umana (Russell Geen, 1990).

Comportamentul depinde de interactiunea dintre ereditate si mediu: genele unui

individ stabilesc limitele potentialului lui/ei, dar ce se intampla cu acel potential depinde

de mediul in care creste persoana.

1.3.3.3. Agresivitatea este un raspuns la frustrare

Teoreticienii psihanalizei au extins ipoteza legaturii cauzale dintre frustrare si

agresiune propunand ca ori de cate ori efortul unei persoane de a atinge un anumit

obiectiv este blocat este indusa o pulsiune agresiva care motiveaza comportamentul

orientat spre lezarea obstacolului care a produs frustrarea (Dollard,Miller,Mowrer si

Sears, 1939).

Teoria frustrare-agresivitate formulata de John Dollard are doua postulate:

� agresivitatea este intotdeauna o consecinta a frustrarii

� frustrarea conduce intotdeauna catre o forma de agresivitate.

Leonard Berkowitz (’78-’88) considera ca teoria lui Dollard exagereaza legatura

dintre frustrare si agresivitate sustinand ca frustrarea produce suparare, o stare de

pregatire emotionala pentru a agresa. O persoana frustrata poate sa dea curs furiei atunci

cand sunt prezente si anumite semne ale agresivitatii, caz in care stimulii asociati pot

amplifica agresivitatea sau, uneori, cand nu sunt prezente asemenea semne.

Prin frustrare se intelege in general o interferenta intr-o secventa a activitatii

orientata catre un scop (Dragomirescu,V.). Din acest punct de vedere se descriu patru

tipuri de frustrare:

� Existenta unei imposibilitati sau a unei bariere fizice

� Existenta unei perioade de latenta intre debutul si sfarsitul actului secvential

Page 31: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

31

� Omiterea sau reducerea recompensei, care constituie scopul activitatii desfasurate

� Aparitia unei tendinte la raspuns incompatibil cu situatia existenta

Tipul de raspuns la frustrare, caracterul organizat sau dezorganizat al

comportamentuluii respecctiv, semnificatia de frustrant al evenimentului contrariant sunt

determinate de deosebirile individuale in planul motivatiei, in sistemul de idei si

convingeri morale,in cadrul experientei de viata, al unor particularitati structurale sau in

modul de interpretare a realitatii interioare sau exterioare.

Autori precum J.Delay, P.Pichot, S.Rosenzweig grupeaza evenimentele frustrante

in doua mari categorii:

� cele care apartin frustratiei primare, care presupun absenta obiectului necesat

satisfacerii unor trebuinte primare, biologice

� cele care apartin frustratiei secundare, care implica existenta unui obstacol in

calea tendintelor secundare, de natura spirituala.

In legatura cu obstacolele, psihologii au aratat ca acestea pot fi:

� de origine interna, atunci cand ele semnifica un obstacol care apartine mediului

intern al individului

� de origine externa, cand obstacolul este situat in mediul din afara persoanei

� pasive, obstacole neamenintatoare, direct prin ele insele

� active, obstacolul devine o componenta dinamica dirijata intr-un sens opus fortei

motivate.

Din combinarea acestor patru categorii de obstacole pot fi obtinute

urmatoarele tipuri de frustrare:

� frustrari exterioare-pasive: la animal ele desemneaza obstacolul, la om aceasta

frustrare realizandu-se prin absenta mijlocului necesar satisfacerii trebuintei

� frustrari exterioare active, de expemplu: la om, vindecarea bolnavului nu se poate

obtine decat prin suportarea unei operatii sau unui tratament dureros

� frustrari interioare active, sau conflictul subiectiv, intrapsihic: situatiile de acest

tip sunt descrise de L.Lewin sub denumirile de conflict de atractie-atractie,

respingere-respingere, atractie-respingere

� frustrari interioare pasive, implica propriile inaptitudini ale subiectului

Page 32: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

32

Unii psihologi precum H.H.Kendler, Roberet S.Woodworth, Donald G. Marquis,

Anna Freud pun accent pe natura obstacolului frustrant aratand, in acest sens, ca exista

trei mari surse de frustrare; mediul fizic, mediul social si personalitatea subiectului

frustrat. Primele doua surse formeaza clasa frustrarilor externe care cuprind bariere ale

mediului fizic si social si tipuri de conflicte interpersonale; ultima sursa alcatuieste

categoria frustrarilor interne care au la baza, in primul rand, conflictele motivationale.

S.Rosenzweig cconsemneaza trei tipuri de situatii frustrante:

- lipsa mijloacelor necesare pentru atingerea scopului

- pierderile, privatiunile

- situatiile propriu-zise de conflict

Analiza frecventei si felului specific de a se ajunnge in situatii de frustrare ofera

posibilitatea evaluarii capacitatilor adaptative ale persoanei respective. Altfel spus,

plecand de la formula: R=f(P↔S), sunt distinse trei perspective in analiza fenomennului

de frustratie:

� putem prevedea conduita de frustratie, pe baza cunoasterii structurii personalitatii

si a situatiei obiective de frustrare

� putem diagnostica personalitatea celui frustrat, pe baza cunoasterii conduitei si a

situatiei frustrante

� putem discerne modul cum se reflecta situatia contrarianta in constiinta

subiectului, pornind de la analiza conduitei in situatii de frustrare si a structurii

personalitatii celui frustrat

Ca si situatiile frustrante, tipurile respective de conduita sunt si ele foarte diverse

si complexe, reactia la frustrare fiind deteremintata de o constelatie de factori in care intra

atat variablele organismului, variabilele perceptuale, cat si cele motivationale, de

invatare, temperamentale, etc.

S.Rosenzweig in clasificarea modalitatilor de reactie la modul de frustrare ia in

considerare urmatoarele trei puncte de vedere principale:

� gradul de deposedare al trebuintelor, dupa care reactiile la frustrare pot fi:

a) reactii de aparare ale eului grupate in trei categorii in functi de maniera in care

individul frustrat isi asuma agresiunea:

Page 33: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

33

i. raspunsul extrapunitve prin care individul dirjeaza agresiunea sa spre exterior,

atribuind responsabiltatea unor agenti exteriori. Emotiile asociate acestor raspunsuri sunt:

mania, furia, iritatia, etc.

ii. raspunsuri intrapunitve in care individul intoarce asupra sa pulsiunile agresive,

atribuindu-si in mod violent cauza deposedarii. Trairile afective asociate acestor

raspunsuri sunt culpabilitatea si remuscarile; mecanismele psihanalitice corespunzatoare

sunt deplasarea si izolarea, iar aspectul patologic al acestor raspunsuri este ilustrat prin

psihastenie si comportamentul obsesional.

iii. raspunsuri impunitive, in care agresiunea nu apare ca o forta generatoare,

subiectul frustrat incercand sa evite formularea unui repros adresat altora sau lui insusi,

privind situatia frustranta intr-o maniera concilanta; mecanismul psihanalitic

corespunzator este reprimarea, iar aspectul patologic al acestor raspunsuri este

reprezentat de anumite manifestari isterice.

b) reactii de persistenta ale trebuintei, in care activitatea sau gandirea raman

dirijate catre scop in vederea implinirii, printr-un mijloc sau altul a trebuintei frustrate.

Natura acestor reactii este ilustrata de S.Rosenzweig prin conceptele psihanalitice de

sublimare si de conversiune.

c) reactii care exprima dominanta, persistenta, inevitabilitatea obstacolului, in

care, individul lipsit de aparare, raspunde in mod stereotip si ineficace.

� sinceritatea raspunsurilor, dupa care, diferitele reactii la frustrare se situeaza

intre cele doua extreme: reactii directe si reactii indirecte, sub forma de simbol

si fabulatie.

� caracterul mai mult sau mai putin adecvat al raspunsurilor, in legatura cu care

S. Rosenzweig precizeaza ca orice reactie la deposedare este adaptativa din

punct de evedere biologic, deoarece organismul urmareste in toate situatiile de

privatiune sa isi restabileasca echilibrul.

Alti cercetatori cum ar fi H.. Kentler propun ca analiza comportamentului la

frustrare sa fie efectuata pe baza urmatoarelor trei criterii:

� succesul sau insuccesul in invingerea obstacolului, criteriu ce presupune existenta

a doua posibilitati: individul poate depasi in indepartarea obstacolului, in raport cu

tinta sa sau poate esua.

Page 34: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

34

� persistenta raspunsului comportamental care depinde de mai multi factori in

conditiile repetarii sau mentinerii indelungate a obstaolului frustrant:

i. forta tendintei, a trebuintei sau scopului urmarit

ii. taria deprniderilor sau a obisnuintelor contrariate

iii. pozitia reactiei in sistemul comportamental

� in functie de posibilitatea subiectului de a gasi noi modalitati

de echilibrare, formele de reactie adoptate de subiect in situatia

de frustrare sunt:

i. agresiunea in diverese forme, de la atacul fizic la blamare.

ii. apatia care exprima indiferenta extrema exterena fata d ambianta,

produsa atunci cand frustratia este atat de puternica incat depaseste

limitele de rezisteta ale subiectului.

iii rationalizarea prin care se gasesc pretexte justificative aparent

logice.

iv. Fantezia sau reveria, invingandu-se mai usr un obstacol in

imaginatie decat in realitate.

v. Compensatia, care rezulta din incercarea de a excela acolo unde

esti slab.

Diversitatea formelor de conduita la frustrare se poate grupa in urmatoarele doua

categorii:

� reacti predominant afective, cvasi-biologice si subiectve, in care intalnnim dinn

partea subiectului frustrat fieo tendinta de a diminua agentul prin infrangereea lui,

fie o tendinta defensiva de a se retrage, de a se refugia din fata realitatii si chiar de

a se autoinvinui.

� Reactiile cu caracter predominant intelectual si obiectiv care se intemeiaza pe un

mod adecvat de interpretare a situatei frustrante: privatiunneea esete apreciata ca

rezonabila si nu arbitrara, nejusta

� In cazurile in care subiectul poseda constiinta normelor sociale, morale fara a le fi

interiorizat si fara a fi aderat la ele, el poate disiimula, masca, amana reactia

afectiva si ostila de razbunare. Acest gen de raspunsurii formeaza o categorie

intermediara intre reactiile predominant afective si cele pe deplin integrate

Page 35: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

35

Frustratia la copil se manifesta, de obicei, in reactii cu caracter imediat si tipic,

fiind mult mai usor sesizabila in comparatia cu frustrarea aparuta la adulti. Studiul

frustratiei la copil faciliteaza intelegerea modului de reactie ale adaultului la frustrae,

acestea fiind determinate in mare masura de stilul reactiei la frustrare adoptat in copilarie.

Psihologii releva importanta frustrarilor negative, inexplicarea tolerantei la frustrarea

omului adult, in sensul ca, o anumita experienta cu agenti frustranti dobandita in copilarie

mareste rezistenta de mai tarziu in situatiilee de frustrare asigurand un raspuns adecvat.

Chiar daca preadolescentii nu raspund in toate cazurile de contrariere prin acte de

ostilitate, opozitionism, atitudinirile lor in dezacord cu exigentele scolare si sociale pot

duce la dezvoltarea unor forme de comportament agresiv. Pe masurar ce adolescnetul se

va maaturiza, reactiile imediate la frustrare vor deveni mai putin freecvente soi vor pierde

din intensitate, datorita cresterii gradului tolerantei individuale la frustrare si datorita

sporirii fortei interdictiilor educatiei.

Tanarul va reactiona la frustrare intr-o maniera mai putin imediata si evidenta si

intr-o gama mult mai variata de reactii, ca rezultat al maturitatii inteleectuale, afective si

axiologice, al cresterii gradului de frustrare, care favorizeaza adoptarea unor forme de

comportament in care predomina functiile intelectuale superioare.

La omul adult, complexitatea organizarii personalitatii mascheaza natura reactiilor

la frustrare.Intre conduita combativa, prin care persoana frustrata incearca repunerea sa in

drepturi si conduita de resemnare, de impacare cu situatia creata , se insereaza o gama

foarte larga de reactii comportamentale determinate de diverstateea tipologiei umane.

Personalitatile care apartin tipurlior antagonice, care prezinta fie o hipertrofie a

personalitatii (megalomanie, supraestimare), fie o depresiune a personalitatii (melancolie,

autoacuzare, culpabilitate, subestimare si inferioritate), traieesc aproape in permanenta un

sentiment al frustrarii.

1.3.4 Forme ale agresivitatii

Privind formele de agresivitate, Eric Fromm face urmatoarea clasificare:

� agresivitate benigna cu urmatoarele caracteristici: biologiic adaptativa programata

filogenetic, comuna animalului si omului nu eeste spontana si nu se dezvolta de

Page 36: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

36

de la sine, ci este reactionala si defensiva si are ca scop inlaturarea amenintarii

prin distrugere sau prin indepartarea sursei acesteia. Reactia la amenintarile ce

vizeaza interesele vitale este teama ce tinde sa mobilizeze fie agresivitatea fie

tendinta de a fugi. Modalitatile de a elimina teama si anxietatea sunt:

intrebuintarea de droguri, exitatie sexuala, somnul, tovarasia altora, si una dintre

cele mnai eficiente modalitati o reprezinta agresivitatea

� agresivitatea maligna cu urmatoarele caracteristici: biologic nonadaptativa, nu

este programata filogenetic, esete caracteristica omului, este daunatoare din punct

de vedere biologic pentru ca este distructiva social si are ca manifestari omorul si

cruzimea, producatoare de placeri in afara oricarei finalitati.

Din definitia agresivitatii pot fi identificate urmatoarele criterii de clasiificare ale

acesteia:

� in functie de agresor sau de persoana care adopta o cunduita agresiva,

diferentiem:

i. agresivitatea tanarului si agresiviitatea adultului

ii. agrsiivitate masculina si agresivitate feminina

iii. agresiviitate individuala si agresivitate colectiva

iv. agresivitatae spontana si agrersivitatea premeditata

� in functie de mijloacele utilizate in vederea finalizarii intentiilor agresive,

diferentiem:

i. agresivitatea fizica si agresivitatea verbala

ii. agresivitatea directa si agresivitattea indirecta

� in functie de obiectivle urmarite, diferentiem:

i. agresivitatea ce urmareste obtinerea unor benneficii

ii. agresivitatea ce urmareste reannirea si chiar distrugerea victimei

- in functie de forma de manifestarer a agresivitatiii, diferentiem:

i. agresiviitate violenta si agressivitate nonviolenta

ii. agresivitatea latenta si agresivitatea manifesta

Page 37: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

37

1.3.5 Factori care inluenteaza agresivitatea

Sursele agresivitatii se impart in trei categorii:

a. surse ce tin mai mult de individ, de conduita si

reactivitatea lui comportamentala, care includ:

i. frustrarea, care este una dintre cele mai frecvete surse de

influentare a eagresivitatii

ii. atacul sau provocareea directa, fizica sau verbala care atrage

raspunsul agresiv al celui vizat

iii. durerea fizica si morala poate duce la cresterea agresivitatii,

stimularea aversiva determinand in masura mult mai mare decat

frustrarea, agresivitatea ostila (L.Berkovitz)

iv. caldura, cercetarile constatand o legatura directa intre

temperaturuile inalte si manifestarea agresivitatii

v. aglomeratia, care apare in calitate de agent stresor si poate creste

agresivitatea

vi. alcoolul si drogurile, fiind recunoscut faptul ca alcoolul consumat

in cantitati mari constituie un important factor de risc in comiterea

unor acte anti-sociale bazate pe violenta

vii. materialul sexy si pornografic, care este accesibil oricarei categorii

de varsta, fie in forma imaginii, fie in forma scrisa

b. surse ale agresivitatii in cadrul familiei, cele mai grave

forme de manifestare fiind bataia si incestul, cu

consecinte extrem de nefavorabile asupra procesului de

dezvoltaree si maturizare psihocomportamentala a

copilului.

Unii autori s-au straduit sa evidentieze trasaturile particulare al grupurilor de

parinti care folosesc bataia ca mijloc de puternica agresare fizica a copiilor:

� caracteristici demografice: mariaj instabil, divort, separarea in fapt, copilul estet

rezultatul unei nasterii nedorite.

Page 38: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

38

� Istoria propriei vieti a parintilor, majoritatea parintilor ce is maltrataeza copiii

fiind ei insisi unui tratament siimilar de catre parintii lor sau au fost neeglijati

emotional de catre acestia

� Atitudini parentale in raport cu cresterea copiilor, parintit care privesc copilul ca

pe o modalitate de a-si satisface propriiie sale nevoi, solicitand in a intreprinde

actiuni ce deepases posibiltatile si abiilitatile lui fizice si psihice

� Tulburari psihologice esi psihiatrice, parintii care isi maltrateaza fizic copiii

prezentand diverse tulburari psihologice si psihiatrice

c. surse ce tin de mijloaceele de comunicare in

masa din care distingem, in special, violenta expusa

prin intermediul televiziunii si presei

1.3.6 Agresivitata la copii

Dezvoltarea reactiilor agresive.Agresivitatea la copii.

Primele manifestari de agresivitate orientate spre persoane si dirajte de un scop

apar in jurul varstei de un an si jumatate – doi ani., Goodenough releva pentru prima data

ca pana la aceasta varsta majoritatea reactiilor infantile de furie constituie doar o

descarcare emotionala manifestata sub forma de plans, de strigate, in care se reflecta in

primul rand disperarea copilului legata de neputinta sa si nu dorinta acestuia de a produce

durere celui care i-ar fi cauzat esecul. Dupa aceasta varsta are loc constientizarea treptata

a exploziilor de furie si indreptarea lor din ce in ce mai clara spre cineva sau spre ceva.

De acum inainte nu mai este vorba de o descarcare emotionala fara nici un scop ci de

suparare. Astfel, supararea este o emotie cu caracter ofensiv, care il indeamna pe copil la

un act agresiv.

Situatia in care apar supararea si agresivitatea este o situatie frustranta. Frustratiile

puternice, repetate sistematic, pot duce la scaderea pragului de frustratie, iar periodic sunt

suficiente chiar si anumite stari fizice sau situatii interpersonale pentru ca un copil sa

reactioneze prin suparare, prin tendinta agresiva. Deci, unii copii suporta mai mult iar

Page 39: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

39

altii mai putin frustratia dar aceasta nu schimba deloc faptul ca situatia frustranta trezeste

suparare si ca prin intermediul acestei , ea impuslioneaza la temperamentul agresiv.

Supararea, deznadejdea, tendinta agresiva apare la copil atunci cand el ar dori sa

faca ceva dar nu este voie, atunci cand trebuie sa faca ceva pentru care nu are nici un chef

si atunci cand cauta atentie, recunostinta dar este respins.

La varsta scolara, se observa frecvent ca agresivitatea fata de parinte se manifesta

prin destramarea obisnuintelor igienice proaspat formate (ex: enurezis nocturn).

Psihanaliza denumeste acest stadiu de viata perioada anala, iar agresivitatea aparuta in

cadrul ei, agresivitatea anala.

Nu toate formele de agresivitate au caracter negativ, cand copilul sau adolscentul

isi apara deschis convingerile el aplica in esenta forme ale agresivitatii prosociale.

Compararea manifesttarilor agresive ale baietilor cu ale fetelor confirma rolul

influentelor sociale, informarea stilului, si mai ales a intensitatii comportamentului

agresiv. Jersild a observat ca in timp ce la varsta de doia ani, plansul, strigatul, lovirea,

formeaza aproape in aceeasi proportie reporotiu agresiv al baietilor si fetelor, in jurul

varstei de patru ani, frustratia duce deja la un comportament diferit: ca si reactia agresiva,

baietii recurg mai ales la lovire iar fetele la strigate. Kagan si Moss au urmarit de la

nastere si pana la varsta adulta dezvoltarea a 35 barbati si 35 femei.Acestia au constatat

ca agresivitatea de varsta mica are o valoare prognostica certa in cadrul barbatilor: cei

care la varsta copilariei mici au produc reactii de furie au ramas si la varsta adulta cei mai

susceptibili, cei mai inclinati pentru agresivitate deschisa. Aceasta continuitate nu este

valabila la femei: intre varsta de 3-14 ani, numarul manifestarilor agresive descreste in

mod treptata chiar si la acele fete care au prezentat anterior o tendinta intensa pentru un

astfel de comportament. Astfel , in timp ce fetele au invatat sa isi inhibe manifestarile

agresive, baietii si-au putu exprima supararea si au putut produce in continuu

comportament agresive.

Individualitatile dezvolta un nivel caracteristic de agresivitate in copilarie care

ramane relatic stabil la maturitate (Huesmann, 1984). Recent s-au facut experimente

asupra agresivitati, cea mai cunoscuta paradigma fiind aceea de a expunde un grup de

copii la stimuli agresivi, de obicei film sau caseta video, in timp ce un alt grup este expus

neagresive sau la nici un film. Daca teoria formata este corecta, copiii care aua vizionat

Page 40: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

40

stimuluii agresivi ar trebui sa devina mai agresiv decat aceia din celalalt grup. Daca

catharsisul ar avea loc ar trebui sa se intample opusul: copiii care au vizionat filme

agresive ar trebui sa devina in consecinta mai putini agresivi decat cei care nu au

vizionat.

Bandura si Ross (1963) a expus copiii de 3 pana la 5 ani la modele agresive din

viata reala, filme cu modele agresive, desene agresive, sau fara nici un model agresiv.

Copiii care au fost eexpusi la oricare din cele trei tipuri de modele agresive (viata reala,

film sau desene) au fost considerati ca devenind mai agresivi decat copiii care nu au

vazut nici unul din aceste modele agresive, sustinand modelul vazut.

1.3.7 Modelul agresiv.

In perioadele timpurii ale dezvoltarii se poate observa faptul ca dezvoltarea

imitatiei este strans legata de formarea reprezentarii, a imaginii mintale. La varsta de un

an si jumatate – doi ani odata cu formarea imaginii mintale, copilul devine capabil de

imitatie amanata, adica ajunge sa emita intr-un moment ulterior sunetele, miscarile

observate, deci el devine capabil sa exteriorizeze intr-un anumit comportament deschis

corespondentele imagistice, mintale ale acestor sunete, miscari. Bandura, Grusec si

Menlove confirma faptul ca ulterior si limbajul, medierea verbala joaca un rol insemnat

in acest proces de mijlocire. Copilul, in posesia acestor coduri de mediere isi insuseste

prin meditatie numeroase aspect ale propriului sau comportament, recurgand la acea

forma de invatare pe care psihologia o denumeste invatare observationala.

Copilul poate sa invete atitudinea agresiva si prin intermediul imitatiei cu conditia

ca modelul al carui comportament il imita sa fie o persoana agresiva. Cercetarile de

psihologie confirma ca majoritatea copiilor agresivi provin din familii in care parintele

insusi este agresiv. Acest fapt se poate explica deopotriva prin teoria transferului de

agresivitatea si prin teoria modelului agresiv. Copilul frustrat, pe care frica de pedeapsa il

obliga acasa la respectarea disciplinei isi transfera agresivitatea asupra mediului sau

scolar, asupra colegilor sai, si in timp ce isi bate colegii, el realizeaza comportamentul

modelului sau agresiv, al parintelui.

Page 41: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

41

Daca aptitudinile copilului fac posibila invatarea observationala, atunci el va

invata intotdeauna si inevtitabil comportamenul modelului, independent de caracterul

reusit sau nereusit, recompensat sau pedepsit al acestuia.

Deci, din punct de vedere psihologic, modelul negativ si modelul pozitiv

constituie probleme foarte complexe, intrucat ele sunt determinate nu numai de rolul

modelului ci si de cel al observatorului, care isi insuseste respectiva forma de

comportament. Modelele deidentificare ale varstelor timpurii fixeaza valentele copilului

si influenteaza riguros formarea ulterioara a personalitatii sale.

1.3.8 Modele de oameni violenti

Cele mai complete decrieri de indivizi violenti vin din studiul extensiv facut de

Hans Toch (1969,1975). El a folosit 77 persoane care au fost condamnate la inchisoare si

care au o istorie de incidente violente neobisnuite. Prin intermediul interviurilor, Tovh a

dezvoltat un set de zece categorii in care fiecare dintre subiecti se incadreaza si care au

fost validate printr-o analiza ulterioara. Printre tipurile majore s-au aflat urmatorii

termeni. Promotori ai propriei imagini, aparatori ai propriei imagini si aparatori ai

reputatiei, prestigiului. O descriere a catorva din aceste tipuri pot dovedi esenta acestui

sistem de categorii.

Promotorii propriei imagini au o stima de sine scazuta si par sa caute situatii

violente pentru a promova ceea ce ei considera a fi cel mai apropiat de propria imagine.

In contrast, aparatorii propriei imagini, care au deasemenea o stima de sine scazuta,

reactioneaza violent, chiar si la situatii simple sau mai putin grave pentru a se asigura ca

nu vor ajunge ai altii la concluzii similare despre propriile merite. Aparatorii prestigiului

sau reputatiei sunt agresivi datorita rolului social pe care ei considera ca il detin, merita.

Ei au o reputatie sustinuta datorita pozitiei lor in ierarhia sociala si agresivitatea lor fizica

ii ajuta sa isi mentina imaginea ca lideri.

Categoriile de indivizi agresivi arata ca nu exista un pattern universal de

personalitate sau o baza care poate fi folosita in explicarea cazurilor de violenta.

Page 42: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

42

CAPITOLUL 2

OBIECTIVELE SI METODOLOGIA CERCETARII

2.1. OBIECTIVLE CERCETARII:in lucrarea de fata am incercat sa evidentiez

urmatoarele obiective:

2.1.1. Evaluarea nivelului de agresivitatea al copilului provenit din familie cu

parinte dependent de alcool.

2.1.2. Surprinderea factorilor de personalitatea ai copilului.

2.1.3. Identificarea caracteristicilor mediului familial cu parinte dependent de

alcool.

2.1.4. Relevarea unei concordante intre nivelul agresivitatii, factorii de

personalitate si caracteristicile mediului de provenienta ai copilului.

2.2 IPOTEZELE CERCETARII sunt urmatoarele:

2.2.1. Prezenta unui parinte alcoolic in familie creste riscul dezvoltarii

comportamentului agresiv la copil.

2.2.2. Toleranta scazuta la frustrarea copilului determina comportamentul agresiv

al acestuia.

2.3. PREZENTAREA METODOLOGIEI DE LUCRU

Pentru alegerea subiectilor, m-am prezentat la Spitalul Clinic de Psihiatrie Sibiu,

unde cu ajutorul Dr. Gh. Talau, sef al acestei clinici, am obtinut datele necesare pentru a

lua legatura cu pacientii care prezentau sindrom etanolic si care totodata aveau copii.

Numarul subiectilor a depins de numarul pacientilor inregistrati in Spitalul Clinic

de Psihiatrie, precum si de acordul acestora si al copiilor lor de a colabora, de a fi subiecti

ai acestei cercetari.

Page 43: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

43

Am tinut cont, deasemenea, ca subiectii sa fi implinit varsta de 18 ani, acest fapt

fiind necesar datorita metodelor de cercatare folosite (inventarul de personalitate

Freiburg)

2.3.1.Tehnica de lucru si prezentarea testelor utilizate

Instrumentele de investigare in cadrul aceste cercetari sunt:

� Inventarul de personalitate Freiburg

� Testul Arborelui

� Interviul

Pentru identificarea particularitatilor familiei, in care un parinte este dependent de

alcool, in cazul de fata tatal, am utilizat interviul semi-directiv.

Ghidul de interviu contine o lista de intrebari, formulate la fel si in aceeasi ordine

pentru toate persoanele care au fost intervievate si este prezentat in Anexa 1.

Atunci cand in timpul interviului au aparut si alte teme interesate, in afara celor

prestabilite, am decis sa le explorez in profunzime.

Intrebarile au fost structurate pe baza a patru dimensiuni, fiecare continand cate

doua teme principale, care reprezinta variabilele. Prin urmare, pentru investigarea

caracteristicilor mediului familial din care provine copilul, am stabilit urmatoarele

dimensiuni, variabile, cu indicatorii fiecarora dintre ele:

A:Dimensiunea socio-economica

I. Situatia socio-economica a familiei

1. Numarul membrilor familiei

2. Conditii de locuit

3. Venitul parintilor

II. Incadrarea profesionala a parintilor

4. Pregatirea profesionala

5. Ocupatia parintilor

B: Dimensiunea de relationare copil-familie

Page 44: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

44

III. Relatia afectiva stabilita intre parinti-copii

6. Apropierea de unul dintre parinti

7. Pedepse aplicate copilului

8. Aprecieri adresate copilului

9. Petrecerea timpului liber cu parintii

10. Apelare la ajutorul parintilor

IV. Atitudinea copilului fata de familie

11. Relatia dintre parinte-copil

12. Aprecierea influentei parintilor asupra copilului de catre acesta

13. Multumirea copilului fata de familie

C: Dimensiunea climatului familial

V. Stabilitatea caminului

14. Relatia dintre parinti

15. Certuri frecvente in familie

VI. Comportamente parentale negative

16. Existenta agresivitatii fizice

17. Existenta agresivitatii verbale

18.Atitudinea parintelui fata de copil.

D: Dimensiunea cultural-educationala

VII. Accesul copilului la cultura

19. Modalitatea generala de petrecere a timpului liber

20. Situatia scolara a copilului

VIII Supravegherea copilului in familie

21. Legatura parintilor cu scoala

22. Cunoasterea anturajului copilului

Page 45: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

45

Pentru a evidentia factorii de personalitate ai copilului am aplicat chestionarul de

personalitate Freiburg, care este un chestionar multifazic, factorialist, elaborat de

Fahrenberg Selg Hampel, si care include agresivitate si toleranta la frustrare.

Chestionarul are 12 scale, in total 212 itemi, care rpezinta saturatii in diferite

structuri, mai mult din domeniul afectivitatii si a tendintelor de tulburari ce se pot

structura. Astfel, intrebaril sunt grupate pe:

� Noua dimensiuni de baza care vizeaza semnificatii de ordin psihomedical,

psihosomatic;

� Trei dimensiuni complementare care vizeaza comportamentul psiho-

social, socio-afectiv;

Aceasta scala FPI a fost tradusa si folosita in Romania incepand cu anul 1984, de

catre H.Pitariu, la Universitatea din Cluj.

Testul Arborelui este un instrument de investigare a personalitatii, dovedindu-se

un complement pretios al celorlalte teste aplicate in realizarea studiului de caz.

Subiectul testat isi poate dovedi spontaneitatea, originalitatea si prin urmare sa isi

exprime personalitatea profunda. Tehnica sesiseaza stadiile de evolutie a personalitatii,

dar si distorsiunile aparute.

Simplu si rapid, testul este valabil atat penru copii, cat si pentru adulti,

functionand ca un excelent detector al dezvoltarii afective.

2.3.2. Tehnica de aplicare si durata cercetarii

Testele au fost aplicate la sase copii, proveniti din patru familii in care tatal este

dependent de alcool. Dintre aceste, doua familii au cate doi copii, iar celelalte doua au

cate un copil. Varsta subiectilor este cuprinsa intre 18-23 ani.

Privind tehnica de aplicare, in timpul interviului atitudinea mea a fost suportiva,

le-am facilitat raspunsurile, incurajand astfel subiectul sa comunice.

Page 46: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

46

Intstructiunile pentru chestionarul de personalitate Freibueg erau prezentate pe

prima pagina, tragandu-le subiectilor atentia sa nu stea prea mult pe ganduri si sa nu

omita nici un raspuns.

In privinta tehnicii de aplicare a Testului Arborelui mentionez ca au existat

conditii optime de aplicare, precum si materiale necesare pentru desen:hartie, creion si

guma.

Pentru a analiza corect pozitia desenului in campul grafic, alaturi de instructajul

obisnuit am adaugat si urmatoarea indicatie: “Se poate utiliza intreaga foaie”.

Am familiarizat subiectul cu instructiunile de lucur: timp de lucru, 20-30 minute,

scrierea numelui pe verso-ul foii. Am prezentat clar cerintele testului si aplicarea lui: sa

deseneze un arbore fructifer, explicitand ca nu este vorba de un brad, si, specificandu-se

subiectului ca i se testeaza aptitudinile pentru desen.

Pentru facilitatea interpretatrii am folosit un model Foaie de protocol, structurate

pentru fiecare subiect pe:

� Indicii de apreciere a desenului, sistematizati in patru secvente:

• Aprecierea imaginii de ansamblu

• Schema procesului de proiectie

• Seminificatia componentelor arborelui

• Particularitati ale desenului

� Taxonomia parametrilor de interepretare

� Numele si prenumele subiectului

Foaia de protocol este un mijloc eficient si operational de cotare a ecutatiei

paramaterilor individuali ai desenului arborelui, deoarece fiecare indice de apreciere a

deseneului este codificat astfel:

� Numarul secventei (I, II, III, IV)

� Litere majuscule, care redau indicele de apreciere a desenului

� Litere mici ale alfabetului pentru categoriile taxonomice ale parametrilor

de interpretare

Page 47: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

47

Acesti indici i-am bifat pe Foaia de protocol.

Toti participantii la teste au fost asigurati de confidentialitatea rezultatelor,

precizand ca sunt utile pentru lucrarea de licenta.

Durata testarii a fost de o saptamana, iar prelucrarea lor s-a desfasurat pe

parcursul a doua saptamani.

Pe baza testelor aplicate a fost posibila realizarea profilului psihologic al fiecarui

subiect.

Page 48: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

48

CAPITOLUL 3

PREZENTAREA REZULTATELOR

3.1 INTEREPRETAREA PSIHOLOGICA A REZULTATELOR obtinute in

urma aplicarii chestionarului de personalitate Freiburg si a Testului Arborelui.

Rezultatele obtinute in urma aplicarii testului FPI de catre subiectul RM, .feminin,

22 ani, sunt prezentate in figura 1.

Figura 1

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

FPI

1

FPI

2

FPI

3

FPI

4

FPI

5

FPI

6

FPI

7

FPI

8

FPI

9

FPI

E

FPI

N

FPI

M

Scale

Stanine

Page 49: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

49

Din interpretarea rezultatelor am obtinut un profil ce se rezuma astfel: multe

acuze corporale, vegetative si tulburari psihosomatice generale cu o rezonanta somato-

afectiva marita, insomnii, oboseala stagnanta, instabilitate, neliniste. Subiecutl prezinta o

proasta dispozitie, teama, sentimentul singuratatii, incapacitate de concentrare si un

sentiment de inferioritate.

Agresivitatea este prezenta la un nivel mijlociu, prezinta tendinte usoare de

iritabilitate, de a fi deceptionat, preferinta pentru amanare, pesimism si descurajari

frecvente. Are un nivel mijlociu in ce priveste labilitate emotionala, prezentand o usoara

vulnerabilitate la frustrari, tensiune permanenta, plin de griji, iar stilul de conduita este

feminin, cu tendinte spre sensibilitate.

Cu toate acestea, subiectul are capacitate de a stabili contacte, de a fi comunicativ

si prompt in replici, fiind natural. Recunoaste cu greutate unele defecte, slabiciuni pe care

le are, fiind inchis si necritic.

Caracteristicile importante, dupa cum reies si din fig.1 sunt: nivelul ridicat de

nervozitate, de depresivitate, nivelul mijlociu de agresivitate, de excitabilitate, de

labilitate emotionala ce se tradu prin iritabilitate si vulnerabilitate la frustrari, nesiguranta,

sentiment de culpabilitate, complex de inferioritate, epuizare, fatigabilitate.

Page 50: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

50

Ecuatia individuala a arborelui in cazul R.M. este urmatoarea:

I OAb, IGd, EG Tb,Ca;

II Pe, Ma, PMf, LSa;

III Rb, Ta, CTa, Eb, BTd, FTd, EXd, DTa, CRa, Fm, CEc, Dg, ERa, FRn, COa,

FZa/e , FLb;

IV Pca

Din ecuatia personala reiese ca subiectul prezinta urmatoarele trasaturi: gandire

analitica, prelucrare logica a informatiei, capacitati verbale deosebite, delicatete,

fragilitate, labilitate emotionale, neincredere si independenta. Este partial conformist si

are deprinderi automatizate si organizate. Depune un efort de cenzurare si este afectat de

anumite conflicte afective recente sau vechi. Prezinta interes pentru suprasensibil,

idealism, simte nevoie de valorizare si autovalorizare. Ii sunt caracteristice entuziasmul,

intelectualismul, vivacitatea intelectuale si spirituala, refugierea in lumea

dorintelor,mandria, fobia, incapatanarea, tonusul scazut. Este precipitat, repezit si are

capacitate de abstractizare si o gandire pura, clara.

Manifesta teama in a se fixa, ezitand acest lucru si resimte puternic o dificultate

adaptiativa ce reda o experienta subiectiva, fiind semnul unor traumatisme depasite,

asumate intr-un mod pozitiv si in masura mai mica al unor elemente nevrotice mai active.

Este indeci, nu are capacitate de finalizare si nici capacitate discriminatorie, fiind un

spirit contradictoriu.

Prezinta o oarecare agresivitate in relationare, fiind iritabil in relatiile cu semenii,

lipsit de rabdare, cu reactii nestapanite, si are totusi o atitudine defensiva si rezistenta.

Prezinta o lipsa a concentrarii atentiei si a simtului realitatii. Ii sunt specifice sensibiltatea

mare, impresionabilitatea mare, receptivitatea, influentabilitatea, rezoneaza cu toata

fiinta.

Simte nevoia de a fi apreciat, remarcat, prezinta credinta naiva in fericire si are

spirit de observare a fenomenelor exterioare, intuitie, aptitudini de expresi si

exteriorizare, bun gust, centrare pe detalii, simt al decorativului, imaginatie naiva.

Este atasat de permanent si constant in relationare.

Page 51: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

51

Rezutatele obtinute de subiectul B.I., masculin, 19 ani, in urma aplicarii testului

FPI sunt prezentate in figura 2.

Figura 2

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

FPI

1

FPI

2

FPI

3

FPI

4

FPI

5

FPI

6

FPI

7

FPI

8

FPI

9

FPI

E

FPI

N

FPI

M

Scale

Stanine

Page 52: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

52

In urma interpretarii rezultatelor am obtinut urmatorul profil: putine acuze

corporale si tulburari psihosomatice, neagresiv, stapanit, este multumit si sigur pe sine,

prezentand un nivel scazut de iritabilitate.

Este foarte sociabil si vioi, avand o atitudine toleranta, bazata pe incredere in

relatiile cu ceilalti. Este spontan si intreprinzator si nu isi recunoaste cu usurinta micile

defecte, slabiciuni.

Are o dispozitie echilibrata, stabila, caracterizandu-se prin fermitate, energe,

duritate, activism, subiectul fiind constient de propria valoare.

Caracteristicile importante, asa cum reies din figura 2, sunt nivelul ridicat de

sociabilitate, nivelul ridicat al autocaracterizarii tipic masculine, aceste traducandu-se

prin capacitatea de a fi receptiv la relatiile de comunicare cu altii, de a stabili cu usurinta

contacte, este optimist, intreprinzator, este caracterizat de energie, duritate, fermitate, si

siguranta de sine.

Page 53: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

53

Ecuatia individuala a arborelui, in cazul B.I. este urmatoarea:

I OAb, IGb, EG Tb, Cb;

II Pe, Ma, PMf, LSa;

III Rb, Ta, CTa, Eb, BTd, FTa, EXd, DTa, SCa, CRb, Fc, CEc, Dg, ERa, FRn,

COa, Fz/b, FLb;

IV Pca

Din ecuatia personala reiese ca subiectul prezinta urmatoarele trasaturi: gandirea

analitica, prelucrare logica a informatiei, capacitati verbale deosebite.

La acest subiect am identificat existenta unor conflicte afective recente sau vechi

si totodata un effort de cenzurare a acestora. Are nevoie de valorizare si autovalorizare,

fiind perseverent, ferm, si avand incredere in sine. Este caracterizat de ambitie,

intelectualism, vivacitate intelectuala si spirituala.

Este sensibil, usor vulnerabil, incapatanat, receptiv, influentabil, atasat de

permanent si constant in relationare, dand dovada de decenta si sobrietate. Are spirit de

observatie si spirit critic, o atitudine defen siva si rezistenta, lipsa de concentrare, lipsa de

rabdare.

Are un simt al proportiei, claritate si bun gust. Prezinta aptitudini practice si are

drept caracteristici manualitatea, indemanarea, rigoarea in activitatea, precizia, fiind o

persoana organizata si sistematizata in activitate.

Page 54: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

54

Rezultatele obtinute de subiectul G.S., masculin, 18 ani, in urma aplicarii testului

FPI sunt prezentate in figura 3.

Figura 3

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

FPI

1

FPI

2

FPI

3

FPI

4

FPI

5

FPI

6

FPI

7

FPI

8

FPI

9

FPI

E

FPI

N

FPI

M

Scale

Stanine

Page 55: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

55

Dupa cum se observa din figura 3, rezultatele obtinute la testul FPI releva pozitii

extreme.

Tabloul ce rezulta are urmatoarele caracteristici: acuze corporale, vegetative si

tulburari psihsomatice generale cu o rezonanta somato-afectiva marita. Prezinta un inalt

nivel de iritabilitate, nu se stapaneste bine, are unele acte agresive spontane si izbucniri

afective. Este impulsiv, imatur emotional si are o toleranta redusa la frustrare.

Prezinta o proasta dispozitie, teama, sentiment de culpabilitate, sentiment de

inferioritate si incapacitate de concentrare. Are o conduita si o exprimare autoritara,

reactivitate si este usor egocentric.

Este o fire deschisa, care are nevoie de contacte si prezinta un grad crescut de

sociabilitate, avand capacitatatea de a fi receptiv si deschis la relatiile de comunicare.

Prezinta un nivel ridicat de labilitate emotionala, avand o dispozitie proasta,

dominant agresiva, tristete, iritabilitate si vulnerabiltatea la frustrari.

Stilul de conduita se afla la mijloc, intre cel feminin si masculin,acest lucru

indicand tendinta subiectului spre sensibilitate.

Caracateristicile importante, dupa cum reies din figura 3 sunr nivelul ridicat de

nervozitate, de agresivitate, de depresivitate, de excitabilitate, de labilitatea emotionala.

Page 56: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

56

Ecuatia individuala a arborelui in cazul G.S. este urmatoarea:

I OAb, IGb, EG Tb, Cg;

II Pe, Mb, PMg, LSc;

III Ra, Ta, CTd, Eb, BTd, FTe, EXd, DTb, SCa, CROa, Fm, CEc, Dg, ERa, FRl,

COb, FZb, FLb;

IV Pca;

In urma interpretarii pe baza ecuatiei personale, reies ca subiectul are urmatoarele

trasaturi, gandire analitica, prelucrare logica a informatiei, capacitati verbale deosebite.

Prezinta dificultati de adaptare, din cauza carora se afla in conflicte cu sine si cu

altii si pentru care depune un efort de cenzurare.

Prezinta o agitatie marcanta, precipitare, incoerenta, confuzie, lipsa de

concentrare. Este indecis, nu are capacitate de finalizare si nici capacitate discriminatorie,

fiind un spirit contradictoriu, ambivalent, si ale carui interese sunt imprastiate.

Este agresiv si pretentios in relatiile interpersonale, are reactii violente,

nestapanite, lipsa de rabdare. Este iritabil in relatiile cu semenii, ignora influenta

modelatoare a controlului de sine si prezinta excitabilitate afectiva si furie fara motiv,

fara ratiune.

Este vulnerabil, incapatanat, prezinta interes pentru extraordinar. Are spirit de

observatie si spirit critic, dar si o relativa inconstienta si slaba facultate de obiectivare.

Preinta o mare sensibilitate, senzitivitate, mare impresionabilitate, rezonand cu

toate fiinta si are o natura visatoare. Il caracterizeaza hiperentuziasmul, exaltarea si are

aspiratii inalte, iar totodata prezinta tendinte depresive si apatie.

Este atasat de permanent, fiind constant in relationare si dand dovada de decenta

si sobrietate.

Page 57: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

57

Rezultatele obtinute de subiectul G.A., masculin, 20 ani, in urma aplicarii testului

FPI sunt prezentate in figura 4.

Figura 4

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

FPI

1

FPI

2

FPI

3

FPI

4

FPI

5

FPI

6

FPI

7

FPI

8

FPI

9

FPI

E

FPI

N

FPI

M

Scale

Stanine

Page 58: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

58

In urma interpretarii rezultatelor am obtinut urmaatorul profil al subiectului G.A.:

fara acuze corporale si tulburari psihosomatice, neagresiv, stapanit, prezentand un nivel

scazut de agresivitate.Este linistit, tolerant la frustrare, multumit, optimist, si are

incredere in sine.

Prezinta un nivel foarte ridicat de sociabilitate, este vioi si are bune relatii

emotionale si atitudine toleranta, bazata pe incredere in relatiile cu ceilalti.

Nu isi recunoaste cu usurinta slabiciunile, defectele, fiind inchis si necritic, in

schimb are o conduita degajata, naturala.

Stilul de conduita este tipic masculin, subiectul avand comportamente active,

constiinta de sine. Este optimist, intreprinzator, gata de actiune, ferm si energic.

Caracteristicile importante asa cum reies din fig 4 sunt: sociabilitatea,

extraversiunea, autocaracterizarea tipic masculina, care sunt prezente la un nivel foarte

ridicat, respectiv ridicat, precum toleranta la frustrare si lipsa de inhibitii.

Page 59: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

59

Ecuatia individuala a arborelui in cazul G.A. este urmatoarea:

I Oab, Igb, EG Tb, Cf;

II Pe, Ma, PMg, LSa;

III Rb, Ta, CTa, Eb, BTd, FTa, ETd, DTa, SCc, CRb, Fc, CEa, Dg, ERa, FRn,

COa, FZb, FLb;

IV Pca

In urma interepretarii, pe baza ecuatiei personale, reiese ca subiectul are

urmatoarele trasaturi: gandire analitica, prelucrarea logica a informatiei, capacitati

verbale deosebite.

Din desen mai reiese si existenta unor conflicte afective recente sau vechi pentru

care depunde un efort de cenzurare si un traumatism, subiectul incercand sa afiseze o

masca, fiindu-i caracteristice refularea si represiunea sentimentelor.

Subiectul prezinta dificutati de intelegere, o inhibitie ideatica, si o inhibitie a

dezvoltarii. Nu are capacitati creative si nici simt construcitv, caracterizandu-se prin

conventionalitate, banalitate, schematism. Prezinta inautenticitate in comportament si un

echilibru neproductiv.

Are capacitate de discernamant, dar ignora esentialul si atentia sa este dispersata.

Este problematic pana la complicitate, nedeterminat si nu se angajeaza intr-o situatie

decat daca o cunoaste si o intelege.

Ii sunt specifice inchiderea in sine, energia, tenacitatea, reculegerea rapida,

inflexibilitatea. Are incredere in sine, dovedind fermitatea si perseverenta, este

neinfluentabil si centrat pe sine. Are aptitudini practice, prezentand indemanare si

manualitate, da dovada de sobrietate si decenta.

Prezinta o atitudine defensiva si rezistenta. Este atasat de trecut, de permanent,

fiind constant in relationare, dar cu toate acestea manifesta teama si ezitare in a se fixa.

Page 60: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

60

Rezultatele obtinute de subiectul C.A., feminin, 23 ani, in urma aplicarii testului

FPI sunt prezentate in figura 5.

Figura 5

0

1

2

3

4

5

6

7

8

FPI

1

FPI

2

FPI

3

FPI

4

FPI

5

FPI

6

FPI

7

FPI

8

FPI

9

FPI

E

FPI

N

FPI

M

Scale

Stanine

Page 61: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

61

In urma interpretarii rezultatelor am obtinut un profil al subiectului C.A. care se

rezuma astfel: acuze corporale vegetative si tulburari psiho-somatice generale cu o

rezonanta somato-afetiva, de nivel mijlociu. Prezint un nivel scazut de agresivitate fiind

stapanita.

Nivelul de depresivitate este ridicat, subiectul prezentand astfel, o dispozitie

generala proasta, neliniste, nemultumire si o concentrare redusa, aproape permanenta.

Este echilibrata in ceea ce priveste excitabilitatea, nici iritabila, dar nici foarte

toleranta la frustrare. Are un nivel scazut al tendintelor de dominare fiind modelata,

domolita. Slabiciunile si defectele le recunoaste moderat, prezentand un nivel mijlociu al

sinceritatii, nivel ce reprezinta totodata si scala de labilitate emotionala. Este sociabila si

are o atitudine toleranta, bazata pe incredere in relatiile cu ceilalti.

Stilul de conduita se regaseste intre cel masculin si feminin, cu tendinta spre stilul

de conduita masculin, subiectul caracterizandu-se mai mult prin fermitate, duritate decat

prin sensibilitate.

Caracteristicile importante, asa cum reies din figura 5, sunt depresivitatea si

sociabilitatea care sunt prezente la un nivel ridicat si care se reduc prin dispozitie proasta,

nemultumire, neliniste, neincredere, dar totodata subiectul are capacitatea de a fi receptiv

la relatiile de comunicare cu altii si de a stabili usor prietenii.

Page 62: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

62

Ecuatia individuala a arborelui in cazul C.A. este urmatoarea:

I OAa, IGd, EG Ri, Td, Ca;

II Pb/e, Mc, PMf, LSc;

III Rc, Ta, CTa, Eb, BTa, FTd, ETa, DTb, Fk, Da, FRb, FLb;

IV Pcg’

Cu ajutorul ecuatiei personale am realizat interpretarea desenului arborelui, din

care au reiesit urmatoarele trasaturi specifice subiectului C.A.: gandire sintetica,

predominant intuitiva, puternice tensiuni psihice.

Subiectul are dorinta de a se impune si de a fi mult mai puternic decat in realitate,

prezentand severitate in afirmarea de sine. Se supraestimeaza, avand scopuri prea inalte

pentru nivelul posibilitatilor. Acest fapt este sustinut de imaturitatea psihica, saracia

mentala, deficitul intelectual, relativa inconstienta si slaba facultate de obiectivare,

precum si stare primitiva, dar care difera de debilitate si care reies din desenul arborelui.

Depune efort de cenzurarea a unor conflicte afective recente sau vechi si resimte

puternic anumite dificultati adaptative, care redau o experienta subiecta si care sunt

semnul unor traumatisme depasite.

Are un caracter putin original, partial conformist, inconstant, si un temperament

lent si ezitant.

Are nevoie de exteriorizare, laudarosenie, dar este lipsit de vointa, consistenta si

stabilitate, prezinta zapaceala si usurinta in a fi sedus.

Este ancorat in prezent si prezinta rigiditatea adaptativa, indaradnicie,

incapatanare, nediferentiere, prefacatorie, fatarnicie, marginire, fala, spirit imitativ, tonus

scazut, grav, afectat, emfatic, precipitat , repezit, intransigent, neinduplecat.

Are trebuinta de autovalorizare, de intaietatea, fiind arogant, insolent, lipsit de

jena in relatiile cu lumea exterioara. Ii sunt caracteristice, vanitatea, mandria, ratacirea,

neseriozitatea, neglijenta, lipsa de concentrare si slabiciunea eului.

Are o vitalitate redusa, prezentand tendinte depresive si apatie.

Page 63: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

63

Rezultatele obtinute de subiectul C.P., masculin, 18 ani, in urma aplicarii testului

FPI sunt prezentate in figura 6.

Figura 6

0

1

2

3

4

5

6

7

8

FPI

1

FPI

2

FPI

3

FPI

4

FPI

5

FPI

6

FPI

7

FPI

8

FPI

9

FPI

E

FPI

N

FPI

M

Scale

Stanine

Page 64: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

64

In urma interepretarii rezultatelor am obtinut un tablou care are urmatoarele

caracteristici: putine acuze corporale si tulburari psiho-somatice, neagresiv, stapanit, este

multumit si sigur pe sine.

Prezinta un nivel foarte scazut de excitabilitate, avand o mare toleranta la

frustrare, dar are si anumite ingrijorari si tendinta de a se simti deranjat si pus in

incurcaturi.

Tendintele de dominare sunt situate la un nivel mijlociu. Este spontan si

intreprinzator si isi recunoaste cu greutate micile defecte si slabiciuni, fiind inchis si

necritic.

Este sociabil, vioi, dar are o nevoie moderata de contacte. Prezinta o dispozitie

echilibrata, stabila, iar stilul de conduita este tipic masculin, caracterizand-se prin

fermitate, energie, comportamente active, duritate.

Caracteristicile importante ce reies din figura 6 si care sunt specifice subiectului

C.P. sunt nivelul crescut de masculinitate, ce este tradus prin trasaturile mai sus

mentionate, lipsa inhibitiei si toleranta crescuta la frustrare.

Page 65: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

65

Ecuatia individuala a arborelui in cazul C.P. este urmatoarea:

I Oab, Igc, EG Tb, Cb;

II Pc/d, Mc, PMf;

III Rb, Ta, CTa, Eb, BTd, FTa, EXc, DTa, STa, CRa, Fm, CEc, Dg, ERa, FRs,

COb, FZb, FLb, FRa;

IV Pg”.

Pe baza ecuatie personale am realizat intepretarea desenului si am idewntificat

urmatoarele trasaturi specifice subiectului C.P. : dificultati de intelegere, inhibitie ideatica

si a dezvoltarii, spirit neorganizat si lipsit de armonie. Prezinta imaturitate psihica,

emotionala, infantilism.

Prezinta o incordare in relatiile interpersonale avand o capacitate redusa de

integrare in grup.

Este inconstant, nu are putere de structurare si nu poate rezolva situatiile

complicate de viata, de realationarea, avand proiecte nerealizate. Este inchis in sine,

impenetrabiol si nu spune lucrurilor pe nume, lupta impotriva afectivitatii si controlului

sinelui.

Are dorinta de explorare, de descoperire, spirit inventiv, dar este influentabil,lipsit

de capacitate de decizie, de realism, este dezorientat, fatalist, nesigur si pripit.

Are intuitie, spirit de observatie, simte nevoie de succes, de valorizare, dar fiind

lipsit de rabdare, actiunile sale sunt determinate de succesul imediat. In continuare se

ghideaza dupa principiul hedonismului, fiind superficial ,oportunist si determinat in

judecata de clipa prezenta.

Are aptitudini practice, tehnice, prezentand indemanare, manualitate, si nu

depaseste planul intuitiv-concret.

Prezinta hiperentuziasm, refugiere in lumea dorintelor, vivacitate, exaltare si este

relativ putin dezvoltat. Manifesta teama, ezitarea in a se fixa.

Page 66: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

66

3.2. PREZENTAREA STUDIILOR DE CAZ

CAZ 1. Subiectul R.M. are 22 ani si este studenta la doua facultati, la una dintre

ele in anul 3, iar la cealalta in ultimul an. Are un frate mai mic in varsta de 19 ani care

este la randul lui student in anul I. Ambii parinti au loc de munca stabil si un venit peste

medie. Are relatii bune cu mama sa si o considera excesiv de protectoare dar sunt lucruri

pe care nu le poate discuta cu ea de teama de a nu fi inteleasa si a nu o supara pe aceasta.

Se simte neglijata si tratata cu indiferenta de catre tatal sau, cu care are o comunicare

reduse, discutiile fiind in general evazive, scurte si mai mult formale. Cand greseste, nu

este pedepsita de parinti ci este certata si laudata atunci cand are o reusita. Petrece foarte

putin timp cu parintii, majoritatea timpului liber petrecandu-l cu prietenii. Apeleaza

foarte rar la ajutorul parintilor, in general apeland la prieteni.

Despre relatia dintre parintii rai spune ca este rea, deoarece existe certuri

frecvente intre acestia, pe seama consumului excesiv de alcool al tatalui, mama

reprosandu-i frecvent acestuia lipsa interesului si preocuparii fata de copil si casa. Aflat

sub influenta alcoolului tatal sau este agresiv verbal, nu si fizic. Are o situatie scolara

buna, dar din lipsa de timp, parintii nu tin legatura cu scoala, in schimb mama sa o

intreaba frecvent despre evolutia ei scolara, are incredere in capacitatile ei scolare, dar ii

reproseaza uneori lipsa ambitiei.

Nu considera pozitiva influenta parintilor, in special a tatalui, dar spera sa nu fie

distructiva, nemultumirea fata de familie fiind legata de lipsa de comunicare, lipsa unui

mediu familial bazat pe intelegere, pe respectarea si indeplinirea rolului ce ii revine

fiecarui membru.

Rezultatele ei la testul FPI si desenul arborelui sunt relevante in sustinerea

tabloului de mai sus. Subiectul prezinta o sensibilitate crescuta, neliniste, stare generala

proasta, anxietate, nemultumire, concentrare redusa, aproape permanenta, nu are

capacitate de finalizare, are sentimente de vinovatie. Este iritabil in relatiile cu semenii si

usor vulnerabil la frustrare, prezentand un nivel mijlociu de agresivitate.

Page 67: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

67

CAZUL II: Subiectul B.I. are 19 ani si este student in anul I. Are o sora mai mare

care este la randul ei subiect al acestu sutdiu, in varsta de 22 ani. Situatia socio-

economica a familiei este buna, fiind aceeasi ca si in cazul anterior. Are o relatie buna cu

mama, fiind tratat cu atentie de catre aceasta, iar de catre tatal sau este trata de cele mai

multe ori cu indiferenta. Atunci cand greseste este certat de parinti, iar atunci cand face

un lucru bun este laudat. Petrece foarte putin timp cu parintii, iar atunci cand intampina

probleme prefera sa apeleze ajutorul unui bun prieten sau la ajutorul surorii sale. Are o

situatie scolara buna iar legatura parintilor cu scoala este redusa la minim.

Considera ca fiind pozitiva influenta mamei asupra lui, si negativa pe cea a

tatalui. Desi este nemultumit de relatiile dintre parinti si de certurile frecvent existente

intre acestia este multumit de faptul ca s-a bucurat pana acum de sustinere din partea

acestora.

Subiectul are o dispozitie echilibrata, este sociabil si vioi si are o atitudine

toleranta in relationare, bazata pe incredere.Cu toate aceste este inchis in sine,

retinut.Prezinta naivitate si combativitate in fata realitatii fizice si sociale, incearca sa

cezureze anumite conflicte vechi.

B.I. prezinta lipsa de concentrare, este toleranta la frustrare si are un nivel scazut

de agresivitate.

Page 68: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

68

CAZUL III: Subiectul G.S. are 18 ani si este elev. Are un frate mai mare in

varsta de 20 ani care este si el subiect al acestui studiu. Situatie socio-economica a

familiei este precara, venitul acestora fiind sub medie, deoarece tatal sau este somer, fiind

concediat din cauza consumului excesiv de alcoool. Ambii parinti au absolvit scoala

profesionala. Are o relatie buna cu mama, simtindu-se mai aproape de aceasta si

comunicare foarte redusa cu tata. Este mustrat de parinti atunci cand greseste si laudat

atunci cand face un lucru bine. Isi petrece timpul liber cu parintii in foarte mica masura,

iar atunci cand are o problema prefera sa apeleze la ajutorul prietenilor, cu acestia

petrecandu-si majoritatea timpului.

Relatia dintre parinti este foarte rea din cauze cerutirlor frecvente, in fiecare seara,

provocate de consumul excesiv de alcool al tatalui, insa acesta nu este agresiv fizic.

Apreciaza situatia sa scolara ca fiind nici buna nici rea. Exista o lipsa de supraveghere a

acestuia de catre parinti care nu obisnuiesc sa tina legatura cu scoala si nici nu ii cunosc

prietenii.

Considera ca fiind negativa influenta parintilor asupra sa si este nemultumit de

lipsa de intelegere si respect din familie.

Subiectul G.S. prezinta nervozitate ridicata, nivel inalt de iritabilitate, reactii

nestapanite, acte agresive si izbucniri afective, toleranta redusa la frustrare. Este agresiv

si pretentios in relatiile interpersonale. Este indecis, lipsit de concentrare, de capacitate de

finalizare, avand interese imprastiate.

Prezinta o proasta dispozitie, teama, sentiment de inferioritate si de culpabilitate.

Are dificultati de adaptare din cauza carora se afla in conflicte cu sine si cu altii. Are

sentimentul de nerealizare a tuturor aspiratiilor.

Page 69: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

69

CAZUL IV:Subiectul G.A. are 20 ani, nu are facultate, si tocmai a satisfacut

stagiul militar. Are un frate mai mica, subiectul G.S. de 18 ani. Situatia socio-economica,

dupa cum am vazut la cazul anterior este precara, ar climatul familial se caracterizeaza

prin stari tensionale si o lipsa de interes asupra subiectului.

Are o realatie foarte buna cu mama sa, la care apeleaza atunci cand are probleme.

Ii este greu sa aprecieze influenta parintilor asupra lui, dar il nemultumesc certurile

zilnice dintre parinti,si faptul ca tatal sau este somer, din cauza consumului excesiv de

alcool findu-i foarte greu sa pastreze un loc de munca.

Subiectul G.A. a suferit un traumatism pe care incearca sa il mascheze, in urma

interpretarii rezultatelor testelor aplicate reiesind o refulare a sentimentelor.

Preinta inautenticitate in comportament, banalitate, schematism,

conventionalitate. Este problematic pana la complicitate, ignora esentialul, avand o

atentie dispersata si nu se angajeaza intr-o situatie decat daca o cunoaste si intelege.

Prezinta un nivel foarte ridicat de sociabilitate avand tendinte foarte pronuntate de

stabili contacte, cunostinte si prieteni cat mai multi. Are comportamente active, este

intreprinzator si prompt in replici.

Este stapanit, prezentand un nivel foarte scazut de agresivitate si este linisit si

tolerant la frustrare.

Page 70: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

70

CAZUL V: Subiectul C.A. are 23 ani, a terminat facultatea, nu si-a gasit inca un

loc de munca in domeniu, dar lucreaza la societatea particulara a parintilor sai. Are o sora

mai mica de 22 ani care a plecat de acasa si s-a maritat fara acordul parintilor, deoarece,

tatal sau este excesiv de autoritar si sever.

Situatia socio-economica a familiei este buna, desi parintii sunt absolventi de

liceu, respectiv scoala profesionala. Climatul familial este caracterizat de stari tensionale

si relatii incordata intre parinti.Are o relatie foarte buna cu mama sa, la care apeleaza de

fiecare data cand intampina probleme. Deseori, pe langa cauza consumului de alcool apar

certuri intre parinti si datorita faptului ca mama sa ascunde greselile pe care le face A.C.,

fata de tatal sau. Uneori, tatal sau este agresiv fizic, chiar si atunci cand nu se afla sub

influenta alcoolului, facandu-le sa se simta umilite atat pe ea cat si pe mama sa.

C.A. spune ca eeste multumita de familia ei deoarece o sustin financiar. Apreciaza

situatie sa scolara ca fiind buna. Profilul psihologic al subiectului C.A. se rezuma astfel:

tendinte de nervozitate, nivel ridicat de depresivitate, prezentand o dispozitie generala

proasta, neliniste, nemultumire, concentrare redusa, aproape permanenta. Are dorinta de a

se impune si de a fi mai puternica cu mult decat in realitate, se supraestimeaza, avand

scopuri prea inalte pentru nivelul posibilitatilor. Acest fapt este confirmat si de cunostinte

ale subiectului care apreciau situatia sa scoalara ca fiind slaba, in timp ce in interviu ea

sustinea ca este buna. Resimte puternic anumite dificultati adaptative, care redau

experienta subiectiva si care sunt semnul unor traumatisme depasite.

Prezinta un nivel scazut de agresivitate si este echiblibrata in ceea ce priveste

excitabilitatea, nici iritabila, dar nici foarte toleranta la frustrarea.

Page 71: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

71

CAZUL VI: Subiectul C.P. are 18 ani si este elev la liceu. Este singur la parinti,

situatia sa socio-economica este precara, doar mama lui are loc de munca stabil, tatal sau

a lucrat in mai multe locuri si a fost concediat de fiecare data, deoarece, in loc sa se

prezinte la serviciu statea acasa si bea.

Relatiile cu parintii nu sunt bune, cu mama se intelege ceva mai bine, deoarece

este indulgenta, pe cand tatal sau este sever si atunci cand greseste, uneori il si bate.

Climatul familial este anxios si caracterizat de stari tensionale, netrebuind sa existe ceva

anume, un motiv, pentru ca tatal sau sa declanseze cearta. Timpul liber si-l petrece cu

prietenii la care apeleaza atunci cand are probleme. Apreciaza ca fiind nici buna nici rea

situatia sa scolara si exista o lipsa de supraveghere si interes pentru educatia subectului

din partea parintilor sai.

Subiectul este foarte nemultumit de lipsa banilor in familie si de conditiile precare

in care locuiesc.

Profilul psihologic al C.P. se rezuma printr-un nivel foarte scazut de excitabilitate,

avand o toleranta mare la frustrare, dar si anumite griji simtindu-se deranjat si pus in

incuracaturi.

Prezinta comportamente active, duritate si este lipsit de inhibitii, actiunile sale

fiind determinate de succesul imediat.

Prezinta imaturitate psihica, emotionala, infantilism, nu are capacitate de

structurare si are proiecte neralizate, deoarece nu poate rezolva situatiile complicate de

viata, de ralationare. Este inchis in sine, impenetrabil.

Prezinta un nivel scazut de agresivitate si toleranta la frustrare.

Page 72: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

72

CONCLUZII

Aceasta lucrare este o incercare de a clarifica influenta pe care o are mediul

familial in care parintele este dependent de alcool, asupra comportamentului copilului, in

timp; mai specific, daca influenteaza dezvoltarea unui comportament agresiv al acestuia.

Lucrarea este restransa ca volum, dar ar putea fi extinsa ulterior intr-o cercetarea mai

vasta.

Copiii care traiesc in medii familiale similare, dovedit si in cazul fratilor, in care

parintele este alcoolic si care sunt caracterizate prin stari tensionale, lipsa de intelegere si

afectivitate, neputina de oferi un model pozitiv si lipsa de interes pentru educatia si

supravegherea copilului din partea tatalui nu dezvolta toti un comportament agresiv.

Afectarea emotionala a copiilor este selectiva, un astfel de mediu influentand unul dintre

copii, cel mai vulnerabil la frustrare.

In urma rezultatelor obtinute a reiesit ca subiectilor care prezinta comportament

agresiv le corespunde un nivel scazut de toleranta la frustrare, in timp ce, celor care

prezinta un nivel scazut de agresivitate, le corespunde un nivel ridicat de toleranta la

frustrare. Acest fapt confirma cea de-a doua ipoteza, conform careia, toleranta scazuta la

frustrarea determina comportamentul agresiv al copilului.

In cazul subiectilor ce traiesc in medii familiale ca cel descris anterior, dar in care

este inclusa si severitatea excesiva a parintelui, care creaza un climat anxios prin folosirea

actelor de violenta, au un nivel scazut de agresivitate. Acest fapt infirma cercetarile deja

existente, ipoteza conform careia agresivitatea este o reactie invatata prin intermediul

modelului.

Influenta educativa a familiei cu ajutorul exemplului este minima in situatia de

fata, poate datorita faptului ca exemplul este cel mai potrivit mijloc de educatie in primii

ani ai copilariei, de la o anumita varsta alegerea modelului facandu-se in mod selectiv, cu

grija, in functie de structura etico-intelectuala a persoanei.

Aceasta ipoteza a exemplului este infirmata si de scriitorul si psihologul american

Judith Rich Harris care sustine ca scopul unui copil nu este sa fie ca unul dintre parinti, ci

sa aiba succes. Autoare face deasemenea o sugestie, care a primit diferite critici, si anume

Page 73: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

73

ca parintii exercita o influenta minima asupra pesonalitatii si caracterului copiilor in timp

ce grupul de prieteni are o influenta uriasa.

Acest fapt poate fi sustinut si de factorul de personalitate comun al subiectilor

care a reiesit in urma aplicarii testelor, si anume sociabilitatea, cat si de raspunsurile

obitnute prin intermediul interviului, precum petrecerea majoritatii timpului liber cu

piretenii si preferinta in apelarea la ajutorul acestora atunci cand intampina dificultati,

probleme.

In studiul de fata au fost confirmate rezultatele obtinute in urma cercetarilor

efectuate asupra copiilor unor pacienti alcoolici, care arata ca in medii sociale si culturale

echivalente, copiii aveau un grad de anxietate mai ridicat, se puteau observa mai multe

tulburari de atentie si o mai mare dificultate in a elabora o solutie sau strategie in fata

unei probleme concrete.

Prin urmare, nu putem generaliza, spunand ca mediul familial in care parintele

este alcoolic conduce la dezvoltarea comportamentului agresiv al copilului, acest fapt

depinzand de toleranta la frustrare si de mediul social la care se raporteaza in timp

copilul; dar putem conluziona ca un astfel de mediun prezinta un risc in dezvoltarea

acestui comportament.

Page 74: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

74

BIBLIOGRAFIE:

A.Athanasiu(1998), Tratat de psihologie medicala, Ed.Oscar Print, Bucuresti.

E.Batranu(1980), Educatia in familie, Ed. Politica, Bucuresti.

J.C.Brigham(1991), Social Psichology -2nded, Hareper Collins Publishers INC.

A.Berge(1977), Profesiunea de parinte, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

M.Cajal(1975), Educarea copilului in familie, Ed. Medicala, Bucuresti

D. deCastilla(2004), Testul Arborelui, Ed. Polirom, Bucuresti.

S.Chelcea(1998), Dictionar de psihosociologie, Ed. INI, Bucuresti.

I.Dafinoiu(2002), Personalitatea.Metode de abordare clinica.Observatia si interviul, Ed.

Polirom, Iasi.

V.Dragomirescu(1976), Psihosociologia comportamentului deviant, Ed. Stiintifica si

Enciclopedica, Bucuresti.

C.Enachescu(2005), Tratat de psihopatologie, Ed. Tehnica, Bucuresti.

H.Eysenck, M.Eysenck(2000), Descifrarea comportamentului uman, Ed. Teora, Bucuresti

R.Feldman(1985), Social Psichology, McGraw-Hill INC.

E.Fischbein(1970), Climatul educativ in familie, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti

P.Golu(2000), Psihologie sociala, Ed. EXPONTO, Constanta

P.Ilut(2005), Psihosociologia si antropologia familiei, Ed. Teora, Bucuresti.

N.Mitrofan(1996), Agresivitatea, Ed. Polirom, Iasi.

I.Mihailescu(2000), Sociologie generala, Ed. Universitatii, Bucuresti.

S.Moscovici(1997), Psihologia sociala sau masina de fabricat zei, Ed.Polirom, Iasi.

A.Neculau(1996), Psihologie Sociala, Ed. Polirom, Iasi.

A.Opre(2002), Noi tendinte in psihologia personalitatii.Modele teoretice,vol I, Ed.

ASCR, Cluj-Napoca.

D.E.Papalia, S.W.Olds(1981), Human development, McGraw-Hill Book Comp., New

York

P.Petroman(2003), Psihologia familiei, Ed. Eurobit, Timisoara

J.Ranschburg(1979), Frica, suparare, agresivitate, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti.

A.Rozorea, M.Sterian(2000), Testul Arborelui, Ed. Paideia, Bucuresti.

Page 75: 50789811 Rolul Familei in Dezvoltarea Copilului Lucrare Licenta

75

N.Sillamy(2000), Dictionar de psihologie, Ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti.

E.Smith si altii(2005), Introducere in psihologie, Ed. Tehnica, Bucuresti.

E.Stanciulescu(1998), Sociologia educatiei familiale, Ed. Polirom, Iasi.

M.Voinea(1993), Sociologia familiei, Ed. TuB, Bucuresti.

M.Zlate(2000), Fundamentele psihologiei, Ed. Pro-Humanitas, Bucuresti.