55113655 Evropa Influente Mass Media

5/14/2018 55113655 Evropa Influente Mass Media - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/55113655-evropa-influente-mass-media 1/75

EUROPARevist de ştiinţ şi art în tranziţieMagazine about science and art during the transition

Fondat în anul 2008 la Novi Sad.Founded in Novi Sad in 2008.

Apare bianual / It is released two times a yearFondator şi redactor şef / Founder and EditorinChief Pavel Gătăianţu

Consiliul consultativ / Consultative Boarddr. Annemarie Sorescu Marinković Belgrad; dr. Olivier Peyroux, dr. Ciprian Sandu Paris; dr. Ciprian Vălcan Timişoara;asist. drd. Gina Nimigean Iaşi; conf. dr. Marin Postu Chişinu;conf. dr. Sebastian Vlad Popa Sibiu; dr. Redžep Škrijelj Novi Pazar;dr. Mircea Măran, dr. Eugen Cinci Vrşeţ; dr. Christian Eccher Roma; dr. Cristina Păiuşan Nuică Bucureşti; conf. dr. Alpár Losonsz Novi Sad,

conf. dr. Zoran Đerić Novi Sad; dr. Corina Ţucu Padova;Miroslav Keveždi, masterand Novi Sad; mr. Virginia Popović,mr. Mihaela Iorga Lazović, dr. Laura Spăriosu,mr. Rodica Ursulescu Miličić Novi Sad; dr. Zoran Arsović Banja Luka;drd. Loredana Baba Cluj Napoca

Consiliul ştiinţific / Scientific Boardprof. dr. Marina Puia Bădescu Universitatea din Novi Sadprof. dr. Silviu Angelescu Universitatea din Bucureşticonf. dr. Carmen Cerasela Dărăbuş Universitatea de Nord din Baia Mareprof. dr. Octavia Nedelcu Universitatea din Bucureştiprof. dr. Mihaela Albu Universitatea din Craiovaprof. dr. Marco Lucchesi Universitatea Federal de Stat, Rio de Janeiro, Braziliadr. Biljana Sikimić Institutul de Balcanologie din cadrul Academiei Srbe de Ştiinţe şi Arte SANU, Belgradconf. dr. Ludmila Brănişte Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi

f d Di V bi U i it t d St t Al R ” Blţi

Asociaţia Editorilor şi Librarilordin Voivodina



conf dr Diana Vrabie U i it t d St t Al R ” Blţi

Cele mai importante segmente ale noilor tehnologii informaţionale nu sunmele. Majoritatea informaţiilor sunt furnizate de cteva trusturi, organiznd astBBC, ABC, Al Jazeera, fac parte din industria relaţiilor publice care acţioneaz Exist sute de canale TV cu ştiri cosmetizate şi controlate. Boşii arat ştirile pefel, nu adevratele ştiri. Adevratele ştiri sunt transmise de posturi locale cu o

Puterea ecranului este enorm, fiecare cuvnt este absorbit, fiecare gest esbeşte de cultura „Pink” sau muzica MTV. Televiziunea trebuie s aplatizeze mitrebuie s fie apatici, obedienţi, subordonaţi. Marile corporaţii investesc astfe„oper de nivelare”, cum spune Noam Chomsky. Marketingul ptrunde mai uaceia care nu au atitudini independente, care nu gndesc singuri.

Coloşii informaţiilor, TimeWarner sau Murcloch, au elim inat concurenţii mptrunznd şi în teritoriul Europei de Sud Est. O aparent proliferare a canalescrise, este în ese nţ o concentrare a controlului informaţiilor. Informaţia st lcare se vinde ca pasta de dinţi sau crema de ghete.

Internetul nu face excepţie. Marile corporaţii lau privatizat şi cenzurat în loului este înlocuit de politica statului. Marketingul îţi dezvolt gustul: ce s bez gusturile şi reacţiile politice planificate ale cetţenilor. Astfel c unul din hacum îl numeşte sociologul francez Pierre Bourdieux, este intelectualul de masmanipuleaz acest spaţiu.

Oamenii trebuie informaţi ct mai puţin pentru a crede versiunea oficial a eveidei, tema numrului este dedicat influenţelor asupra massmediei. Exist diferit

Liderul unui partid important de la noi a declarat c massmedia trebuie s În acest caz, presa nu va mai fi independent şi nu va mai efectua controlul d

Problema are un caracter global. A trecut un an de zile de cnd Helen ThomAlb, la somat public pe purttorul de cuvnt Gibbs al preşedintelui Obama selecţionare a ziariştilor crora li se impun temele, precum şi întrebrile concrseze la conferinţele de pres ale preşedintelui american.

Cnd este vorba de presa minoritar şi nu numai, în continuare funcţioneamijloacelor massmedia. Fondatorul indiferent cine ar fi el numeşte directorintermediul crora controleaz politica de cadre şi politica de redactare, la cafinanţrii. Massmedia este o putere a statului, astfel se explic existenţa mini

Influenţele asupra massmedia se reflect şi prin manipulare în primul rmanipulm şi suntem manipulaţi cteodat şi fr s ştim. Atunci cnd ştim, nTotul depinde de direcţia şi de fluxul intereselor controlate sau nu de elite.

INFLUENŢE ASUPRA MASS-MED



Legislaţia

Anul trecut a fost un an foarte important, fiindvorba despre redactarea noilor legi şi redefinirea celor deja existente, prin care se defineşte mai binesectorul massmedia şi în general domeniul telecomunicaţiilor.

Grupul de lucru al Ministerului Culturii RepubliciiSerbiei, format în luna octombrie 2008, a continuatactivitatea privind scrierea Legii despre publicarea ile-gală şi proprietatea publică mass-media şi redefinirealegilor massmedia.

Legea despre publicarea ilegală şi proprietatea pu-blică mass-media se poate considera a fi reformist,deoarece ar trebui s se cerceteze, de fapt, proprietariimediilor în Serbia şi care este influenţa indivizilor şia grupurilor la formarea opiniei publice, respectiv lastabilirea agendei sociale în focusul massmedia.Proiectul legii, la începutul anului, a fost remis spredezbaterea public organizat în perioada prevzut de lege. Industria massmedia nu a aşteptat cubunvoinţ aceast lege. Argumentul de baz a fostc prin lege se va limita posibilitatea de gestiunereuşit în împrejurrile deja îngreunate, cum este deexemplu diminuarea ofertei agenţiilor de publicitate, distribuirea nesatisfctoare şi vnzarea la chioşcuri, scumpirea hrtiei şi a serviciilor de tiprire.

Rezultatul dialogului grupului de lucru şi a participanţilor la dezbaterea public, pe de o parte, a fost

completarea proiectmite, iar pe de alt palucru şi industriile masenţa voinţei magnaserviciul public pentcarea ilegală şi opiniediilor. Trebuie eviden2009 „nu au prsit” începutul anului 201

Cea dea doua leglucru în anul 2009 a fnea care din anul 200care în general au foce în acest documenderat, iniţial, c ar treneze modificrile conbaza aplicrii în pracProblemelecheie augerii membrilor agenvedere c fr informrul în perioada primlege privind alegereabrilor; apoi, transparodifuziune; modul deducere al Consiliului viciului public; procelor, modul de achitarviciul public; îndatorparenţa activitţii şi arii procesului privatizLipsa de consens a ex

Dubravka Valić Nedeljković

POZIŢIA MASS-MEDIA ÎN SERBIA / VO



6

vinţa problemei referitoare la înfiinţarea Agenţiei deradiodifuziune pentru Voivodina, cu toate c a e xistat argumentarea valid pentru o astfel de soluţie, îndeosebi avnd în vedere caracteristica do minanta sectorului massmediei Provinciei multilingvismul. Dup cum este sarcina agenţiei de radiodifuziune şi a monitoringului mediilor care dispune de permise pentru emitere, ar fi motivat ca massmediamultilingv s se monitorizeze în Provincia undeexist cadre adecvate pentru aceast activitate complex şi sensibilitatea pentru recunoaşterea conţinuturilor multiculturale drept interes public pentruaceast regiune. Opiniile divizate se refer şi la privatizarea posturilor de radio şi televiziune multilingvefondate de autoguvernarea local. Legea trebuie sfie modificat în domeniul care reglementeaz privatizarea obligatorie şi stabileşte termenul pn lafinele anului 2007. Pn în prezent nu sunt privatizate toate mediile, îndeosebi pentru cele multilingvenu au fost pre mulţi interesaţi, iar majoritatea celorprivatizate au pierdut din calitate şi accesul multilingv la realizarea politicii de punere în practic. Înanul 2009, privatizarea, care a fost întrerupt la f inele anului 2008 pentru massmedia multilingv, nu acontinuat deoarece nu a fost adoptat nici strategiaca printro acţiune afirmativ s se sprijine massmedia multilingv, iar în acelaşi timp s se realizezestandardul european în care sens statul nu poate fiproprietarul massmediei la nici un nivel local, regional, provincial sau naţional.

Grupul de lucru din anul 2009 a realizat mai multeconvorbiri informative publice care ar trebui s contribuie la o soluţionare mai bun a problemelor cucare beneficiarii interesaţi sau întlnit în activitţilede fiecare zi.

Urmtoarea la rnd a fost Legea privind informarea public 2003, care, în schimb, a fost m odificat în cursul verii fr a fi informat grupul de lucru. Modificrile au întmpinat reacţii severe ale presei şi alealtor opinii publice din cauza soluţiilor care au ameninţat s înbuşe libertatea lor, precum sunt ameninţrile privind închiderea caselor de pres şi pedepse financiare foarte mari, care pot duce la colapsul financiar al acestora, aflate, oricum, la limita existenţei. Unul din rezultatele anticampaniei asociaţiilorziariştilor şi a asociaţiilor profesioniste este c modificrile legii se vor aplica în mod restrictiv, ceea ce aintrodus o confuzie în plus în întregul proces.

În anul 2009, grupul de lucru de pe lng Ministerul pentru Telecomunicaţii a constituit proiectul legii

privind comunicaţiile electronice care ar trebui sdefineasc telecomunicaţiile, apoi telefonia mobilşi fix, modul cum se ofer serviciile, care sunt operatorii şi care sunt obligaţiile lor, cum se distribuie licenţele şi frecvenţele pentru radiodifuziune şi cumse preconizeaz trecerea de la emiterea analog lacea digital pn în aprilie 2012. A trecut dezbatereapublic voluminoas şi detaliat şi a intrat în procedura parlamentar. Spre deosebire de altele, acestproiect a fost sprijinit de opinia public interesat.

Ceea ce trebuie adugat este c în cadrul scrieriiprivind publicitatea a fost iniţiat procesul de scrierea strategiei massmediei în Serbia, dar îndeosebi amassmediei voivodinene care desigur va fi o parte acelei republicane.

Condiţiile generale de activitate a massmediei

Criza economic a afectat foarte mult sectorulpresei, în primul rnd din cauza diminurii volumuluiveniturilor de pe urma publicitţilor, apoi din cauzadiminurii puterii de cumprare a cetţenilor, transformrii neterminate a proprietţii şi, în fine, din cauza expansiunii staţiilorpirat, în primul rnd a staţiilorde radio, care micşoreaz preţul publicitţilor foartemult deoarece nu pltesc niciun fel de impozite.Aceast concurenţ neloial ameninţ s distrugcomplet gestiunea massmediei.

Dat fiind c statutul presei electronice nu este clarstabilit, pirateria devine un pericol tot mai serios

pentru cei care emit legal în eter. La Novi Sad chiarsa înfiinţat Asociaţia emiţtorilor ilegali, ceea ceduce pn la absurd întreaga afacere a reglementriisectorului. Nici RATELul, nici RRA, în pofida numeroaselor încercri, nu au reuşit s împiedice emiţtorii ilegali s acţioneze. Potrivit legilor în vigoare, nuexist posibilitate de confiscare a emiţtoarelor,ceea ce potrivit emiţtorilor legali ar fi fost uniculmod adecvat. Se evidenţiaz emiteri care au primitpermisul pentru activitate, dar sunt împovraţi cutaxele mari pe care le pltesc agenţiei de radiodifuziune republicane, apoi achitarea mare a obligaţiilorfinanciare pentru SOKOJ, beneficiile pentru drepturile de autor şi cererile altor asociaţii profesionale pentru beneficiile pentru drepturile de autor de exemplu Asociaţiile actorilor de film şi a pantomimilorpentru transmisiile prin cablu.

Pentru a raţionaliza gestiunea şi a persista pe piaţaarhiplin, managementul massmedia elibereaz angajaţii din cmpul de munc, dintre care, pe list pri

mii sunt ziariştii, apoi se întrerup toate modurile deperfecţionare suplimentar, precum şi toate cheltuielile care nu sunt legate s trict de necesitţile esenţiale.Aceste lucruri influenţeaz negativ standardul profesionist. Astfel, astzi situaţia în sectorul massmediaeste mult mai grea dect cea care a fost la începutulmileniului trei şi nu merge în direcţie bun, este concluzia numeroaselor mese rotunde pe care leau organizat sectoarele massmedia NUNS, NDNV, MediaArt Internaţional, Şcoala Novosdean pentru ziarişti.

Autoreglarea

Consecinţa situaţiei descrise este tot mai multsenzaţionalismul în massmedia şi nerespectarea codului profesional. Unul din modelele autoreglriieste şi Consiliul pentru pres. Consiliul pentru pres,primul organ de autoreglare pe scena massmediadin Serbia, la începutul anului 2010, şia ales Comitetul de conducere. La şedinţa constitutiv au fostconfirmate propunerile fondatorilor asociaţiilormassmedia, Local Press, NUNS şi UNS şi în calitatede membri ai comitetului de conducere au fost aleşi:Dragan Buioşevici, Maoilo Vukotici, Srgian Radulovici, Safeta Bişevaţ, Dimitrie Bo arov, Liliana Smailovici, Petar Ieremici şi Vladan Filipcev. Mandatul membrilor comitetului de conducere a consiliului pentrupres dureaz 4 ani, ct dureaz şi mandatul locţiitorilor lor: Tamara Skroze, Filip Şvarma, Milorad Ivanovici, Alexandra Givulski, Slaviţa Lekici, Slobodan Stoi

cevici, Stoian Markovici şi Branko Juiovici. Comitetulde conducere a comitetului pentru pres a deschisapelul public pentru alegerea a trei membri şi treilocţiitori care va include opinia public în comisiapentru recurs a consiliului de pres. În urma alegeriireprezentanţilor opiniei publice va fi constituit comisia pentru recurs în a crei lucrri vor participa şimembrii comitetului de conducere şi locţiitorii lor.Consiliul pentru pres este organ de autoreglarecare se va ocupa de urmrirea respectrii codexuluiziariştilor din Serbia în massmedia tiprit şi soluţionarea petiţiilor indivizilor, a instituţiilor cu prilejulconţinuturilor concrete ale massmediei tiprite.Consiliul pentru pres se va ocupa şi cu medierea între indivizii care se consider calomniaţi, instituţii şiredacţii şi prezentarea avertizrilor publice în cazurile cnd sa constatat înclcarea standardelor eticestabilite în codul profesional al ziariştilor din Serbia.

Pe lng consiliul pentru autoreglare a sectoruluisunt importanţi şi ombudsmanii pentru massmedia

şi comitetele etice a a în prezent nu au fost

În pofida împrejurşi economice, massmnu numai pentru suptru majorarea standaaceasta este baza pedirii care contribuie la

O însemntate demassmedia în limbil

uz trebuie s se gsnarea lor independelor dificil pe piaţ.

Colaborarea sectomassmediile şi sectocalea spre majorarealizarea interesului pufr care nu exist detţii şi nici depşirea rarea Uniunii Europegilor massmediei buconformitate cu solucontextului nostru sorespectiv economic plui toate sincronizala existenţa unei pre

Položaju mas

Medijski sector Srbi značajnih potresa (ekrencija neodgovornog jsko zakonodavstvo, n zultat je dodatno devaonalnih standarda takVojvođanski mediji obauditorijumom markirkao dodatnim faktoroturnog izazova, suoča

Ključne reči : mediregulatorna tela, radi



Argument

La început de secol XXI, se aude tot mai mult dinpartea romnilor c „singurul cştig cert al evenimentelor din decembrie 1989 îl reprezint posibilitatea exprimrii libere att în sfera privat, ct şi în cea public”. În principiu, acest enunţ este menit s transmit c adisprut cenzura şi teama faţ de urmrile punitive alerostirii crezului fiecruia, în opoziţie cu faptul c nivelulde trai şi siguranţa zilei de mine nu sau dezvoltat îndirecţia şi în ritmul sperate. Dac afirmaţia de mai suseste repetat de diferite categorii profesionale şi devrst, sensurile şi importanţa îi sunt percepute diferit.

Fr a discuta aici dac libertatea de expresie constituie doar singurul cştig al cetţeanului romn de dup1989, vom analiza modul în care conceptele „pres” şi„sfer public”, respectiv „cenzur” şi „manipulare” aufost înţelese în rstimpul ultimei jumtţi de veac înspaţiul esteuropean, cu focalizare pe cel romnesc.

Istoric:

Vorbind despre cum şi unde au aprut noile alocri semantice ale conceptelor, trebuie amintit cele, conceptele, fac parte din limbaj, iar limbajul sesupune axiomei: „Cuvântul este o cheie ce nu se potri-veşte la orice broască, iar când deschide o uşă, nu ştii de ce vei da după ea”1. Sensul acceptat de interlocu

1 Gheorghe Schwartz, Limbajul individului om, liber şi să-nătos în spiritul psihologiei transversale”, Emia, 2005, p. 8.

tori este dat att de ecea colectiv, de mometrii dispoziţiei şi aaceste deosebiri persle. Care, dup Haberşi nici idiosinacraticedrept publice anumitdeosebire de cercuricesibile, în acelaşi felblice sau despre case

„Cuvntul cenzurăsemnat examinare setţii împrţit în clasde supraveghere şi dsemnul întrebrii relaorientat ctre tipri jeşte scopului menţinlor şi a dominanţei idre. Tipuri ale cenzurii înaintea publicrii, pprecum şi cea mai dr

2 Pentru „dispoziţie” şiSchwartz, Psihologia trtele filosofiei comportamVlaicu”, ediţia a Va, Ar3 J. Habermas, Sfera puEditura Univers, Bucur4 Ernst Wichner und H

herausgegeben, Zensund „Ästhetik” der Behinhaus Berlin, 1991, p. 17

8

Summary

Position of Mass media in Serbia/Vojvodina

Media sector of Serbia suffered several major turbu-lences in 2009 (economic crises, disloyal competition of irresponsible ownership, inadequate media legislation,immature self-regulation). The result was further devas-tation and disintegration of professional standards, aswell as stability of the business. Vojvodinian media wereburdened with additionally selective audience marked by linguistic competency as supplementary limitingfactor rather than multicultural challenges, facing even

more severe crisis.Key words: media sector, legislation, self-regulatory bodies, broadcasting, privatization, press.

Gheorghe Schwartz

PRESă, SFERă PUBLICă – CENZURă, M



Dac vom parcurge perioadele definirii istorice, toate aceste forme fruste ale cenzurii sunt uşor de recunoscut, devenind tot mai vehemente pe msura generalizrii tiparului, pe de o parte şi a despotismuluidin diferitele locuri şi timpuri, pe de alta. Dac în„veacurile întunecate”, arderea public a crţilor fcea parte din convingerea c orice msur punitivtrebuie s fie ct mai expus populaţiei, asemeneaexecuţiilor condamnaţilor, astfel înct pedeapsa nuse adresa numai osnditului, ci avea şi scopul de aipreveni şi înfricoşa pe toţi cei ce ar putea intra vreodat sub incidenţa aceleiaşi culpe, odat cu democratizarea vieţii, cenzura ajunge s foloseasc metodemult mai subtile. Sub eticheta „secret de stat” sunt ţinute departe de populaţie numeroase informaţii,unele esenţiale pentru existenţa şi/sau progresul naţiunii. Şi mai performante au devenit şi practicile demanipulare, de trecere pe plan secund a unor informaţii importante, de dezinformare, de abatere aatenţiei. Mai pregnante în timpul campaniilor electorale, asemenea manifestri sunt nenumrate în media moderne, ele fiind socotite de cei ce le difuzeazca nişte servicii comerciale, dnd vina pentru graveleabateri etice pe cel ce le comand şi plteşte.

Informaţia ca armă; limitarea la informaţie

Pn s se ajung aici, „în teritoriile locuite de romni, ca de altfel în tot spaţiul european, cenzura afost creat de biseric. Dac în Transilvania, aflatsub administraţie habsburgic, cultura scris poartamprenta msurilor luate contra Reformei indexuride texte interzise, controale ale fondurilor de manuscrise, în Ţara Romneasc şi Moldova, primele interdicţii au aprut datorit ofensivei doctrinelor religioase apusene. Documentul care marcheaz debutulcenzurii pare a fi un uric domnesc ce interzicea importul catehismului şi al crţilor calvine 1560 1580”5,pentru ca în Pravile, primele legiuiri laice din Moldova şi din Ţara Romneasc 1646, respectiv 1652,sancţiunile prevzute puteau ajunge chiar şi la pedeapsa capital pentru orice text conţinnd afirmaţiipotrivnice „pentru cei ce suduiesc şi ocrsc pre ştine cu scrisoarea”6.

Aşadar, fr a trece în revist etapele succesive aleaccesului la informaţie în spaţiul exsovietic, vom

5

Marian Petcu, Puterea şi cultura,O istorie a cenzurii, Polirom, 1999, p. 816 Idem.

aminti doar c în aceast societate s a renunţat lapracticile de a se acoperi cu cerneal sau de lsa spaţii albe în publicaţiile din care au fost eliminate deputere anumite pasaje sau materiale întregi. Nu samai procedat astfel tocmai pentru a nu se subliniaprin acest procedeu c exist şi informaţii sau prerice nu fac parte „din l argul consens politic naţional”. În Romnia, dac în timpul marii terori din anii `50 sefceau ani grei de puşcrie pentru o fraz imprudent, dup 1965 sa recurs la o cenzur preventiv,ajungnduse ca fiecare material s fie evaluat înainte de a fi dat la tipar7. Cnd printrun Decret al Consiliului de Stat, Direcţia Presei şi Tipriturilor subordonat Ministerului Artelor şi Informaţiilor era transformata in Direcţia Generala a Presei şi TipriturilorDGPT subordonat direct Comitetului Central alPartidului Comunist şi Consiliului de Miniştri, cenzura a devenit tot mai sofisticat, folosind metode totmai subtile. A urmat un Decret din 1975 care hotra înfiinţarea Comitetului pentru Pres şi Tiprituri, iar în 1977 şi acesta a fost desfiinţat. De ce aceste transformri şi modificri legislative? Pe de o parte, pentru a se ajunge la momentul în care autocenzura sfie pregtit s accead la cote suficient de mari cavina îngrdirii informaţiei s se poat arunca pe individ şi nu pe sistem şi, pe de alt parte, pentru ca fricafuncţionarului s fie amplificat de lipsa unor ordineclare, înct s i se poat imputa orice. Listele cu cuvintele interzise nau ajuns la micul decident, iaracesta, de teama de a nu greşi, a izbutit, de multe ori,s întreac chiar şi aşteptrile şefilor. Dac unele lucruri erau clare, de exemplu, nu era voie s fie folosit în pres cuvntul „biseric”8, nu erau agreate denumirile unor boli psihice de pild „schizofrenie”,„paranoia”9 etc., alte sintagme trebuiau s fie ghicite. Aceast operaţie avea loc pe mai multe relee, fcndo tot mai restrictiv: pentru început, însuşi autorul textului îşi reprima expresiile pe care le bnuiaa fi fost prohibite, apoi redactorul venea cu un al doilea rnd de foarfeci, pentru ca, în final, s apar şi vigilenţa celui de la Direcţia Presei. „Vigilenţa” acţiona

7 Ceea ce, totuşi, nu a eliminat din codul penal pedepselepentru „rspndirea de idei duşmnoase ornduirii de stat”.8 În ultimii ani ai regimului ceauşist, dac se ddea unanunţ la mica publicitate referitor la un parastas, locaţiaera pomenit cu adresa: de pild, în loc de Catedrala ortodox, se scria c evenimentul va avea loc în Piaţa Fili

mon Srbu nr. 1.9 Ca nu cumva s fie creat impresia c sar face referirela „genialul conductor”...

pe mai multe paliere, att pe vertical, ct şi peorizontal. Ea era prezent în pres, în lume atipriturilor de orice fel, în viaţaartistic cinematografie, literatur, arte plastice, divertisment etc., ca şi în orice exprimare public. De exemplu: Cristina Diac povesteşteamnuntele unui raid al organelor de control prin pieţele şi librriile din Bucureştişi din ţar pentru a verifica... curţenia ideologic amrţişoarelor şi a felicitrilor de Paşti. Urmarea, consemnat întrun document din epoc, ne spune c„în urma semnalrii de organele locale de partid, sauluat msuri ca, prin conducerile Centrului de Librriişi Difuzare a Crţii şi Organizaţiei de Comerţ Local,Fondului Plastic Judeţean si a cooperativei de artizanat, felicitrile, ilustraţiile, reproducerile fotografice,lucrrile de art aplicat cu caracter misticoreligioss fie retrase din circulaţie”10... Se cenzura nu numaiceea ce nu era în acord cu propaganda oficial, dar şiceea ce ar fi putut fi interpretat drept „aluzie duşmnoas”. De exemplu, un titlu de articol de pres sauchiar de proz de ficţiune putea elimina întregul text,chiar dac se referea la cu totul altceva dect interpreta cenzura. Drept urmare, nu a putut apare oproz intitulat „Scamatorul” ca nu cumva cineva sfac trimitere la „conductorul iubit” sau o alta, încare, printre altele, era descris şi o corid de teamca nu cumva cineva s gseasc sim ilitudini în enervarea taurului la culoarea roşie cu sentimentele unoroameni faţ de culoarea respectiv. În cadrul cenzurii, absurdul poate atinge cote halucinante.

Cenzura dintrun sistem totalitar întradevr nupoate fi apreciat dect de cineva care a trito nemijlocit. A fost un moment în Romnia cnd au fostdispuse ample mitinguri în favoarea pcii. În parantez fie spus, ele au fost organizate în toat ţara întrun moment cnd nimeni nu ameninţa liniştea Romniei, caracterul diversionist fiind evident. Dac, îns,cineva ar fi pornit pe strad cu aceleaşi sloganuri, arfi fost arestat imediat, pentru c pn şi o acţiune înfavoarea propagandei oficiale nu era permis dectatunci şi când era prevzut.

Imediat dup 22 decembrie 1989, a fost desfiinţat nu numai scriptic, ci şi practic cenzura ideologic,astfel înct au putut apre mii de publicaţii, de edituri, posturi de radio şi televiziune. Nu mai era nevoie

10 Cristina Diac, Iepuraşul vânat de cenzura comunistă, înJurnalul Naţional din 23.04.2006.

s mergi dup „bucontrol. O e

parte dintre noile pucum a aprut. Pe lngconcurenţe uriaşe, sapentru attea posturi tipografic, manipularaşazisa „criz de hrrenţei în centrele de de noii proprietari etsfera public instituţ

În ţrile în care centimp de decenii, a pratt de sever: nici o eorict de neadevratde acuza c sar operCel puţin o vreme, dela lipsa oricrei cenzubunului simţ. Înc nesce pn ieri era interza fost impus a fi fost nnia public era cnd ţea c sa trecut pestetuziasmat cnd avea

dia de a f i penalizat adresa conductoriloori, nu se mai interesasau nu. De aici, germe

„În contextul unei greu de urmrit, politle concrete de acţiunmul dinamicii deveni11 Ceea ce infirm precenzura politic predede btlia iscat de comulţi proprietari ai unovingeri doctrinare ferm

în funcţie de forţele poa fi, la rndul lor, protenu numai, consumatocanal de televiziune îl

ce canal îi va ridica osapuţine ori, circumstanţcu 180 de grade ţintele

1 0



de a fi ghidul profe sionist întrun labirint unde utilizarea se desparte tot mai mult de cunoaşterea tehnic, economic, politic, social, cultural”12.

Mai recent, o deschidere fr precedent a adusointernetul. În primul rnd c deocamdat, cel puţin metodele de a cenzura accesul la diferitele surse deinformaţie, chiar la cele neagreate de o anumit ideologie, sunt înc ineficie nte întrun stat cu pretenţiidemocratice şi în al doilea rnd, fiindc schimburilede informaţii şi de idei nu mai sunt strict instituţionalizate, ci acced şi la nivel personal. Diferitele siteuriprivate, bloguri, chaturi etc. au îmbogţit la fel demult accesul la sfera public, precum inventarea tiparului cu o jumtate de mileniu în urm. Plus c înscrisurile electronice sunt şi material mult mai accesibile pentru un public extrem de larg, iar exprimareanu trece pe sub autoritatea nici unei puteri exterioare voinţei emiţtorului.

Sfera publică n ţările Uniunii Europene

„Înc din 1957 se puncteaz, prin Tratat [la Roma]4 libertţi fundamentale, de care cetţenii statelormembre ale Comunitţii europene s beneficieze: 1.Libera circulaţie a persoanelor, 2. Libera circulaţie abunurilor, 3. Libera circulaţie a serviciilo r, 4. Liberacirculaţie a capitalului.

Foarte ambiţioase în acea vreme, aceste prevederiale Tratatului de la Roma au intrat treptat în vigoare, înct unele nici astzi nu sunt complet în funcţiune”13.

Dup cum se poate observa, integrarea europeanţinteşte în principiu piaţa comun, dar este conştientde numeroasele diferenţe intracomunitare nu numaila nivelul decalajelor economice şi legislative, dar şi laspecificul fiecrei ţri. În Dicţionarul Uniunii Europene,Gilles Ferréol14 nici mcar nu a inclus un articol despresfera public cu tot ce cuprinde aceasta, presupunnduse c, odat cu progresele integrrii, a micşorrii decalajelor din sfera accesului la bunuri, precum şio dat cu libera circulaţie a cetţenilor Uniunii pe teritoriul ei, se va crea şi o opinie asemntoare în legtur cu marile probleme ale contemporaneitţii.

„Dac ne raportam la „dimensiunea UE”, dezbaterile din sfera public sunt legate de cele mai multe ori

12 Gheorghe Schwartz, Politica şi presa. Reprezintă mass-me-dia a patra putere în stat?, Institutul European, 2001, p. 28713 Nicolae Groşan, Uniunea Europeană, mai mult decât o

istorie, Universitatea Aurel Vlaicu, Arad, 2004, p. 32.14 Gilles Ferréol coordinator, Dicţionarul Uniunii EuropeDicţionarul Uniunii Europene, Polirom, 2001.

de întrebarea dac Uniunea European are propria sasfer public sau nu. Se poate vorbi despre o sfer public paneuropean independent de statele individuale sau o sfer public european, rezultat în urmaeuropenizrii sferelor publice naţionale. Existenţaunei sfere publice paneuropene este respins însde majoritatea autorilor reprezentativi Sievert, Gerhards. De ce o astfel de afirmaţie? Conform specialiştilor o sfer public paneuropean presupune:

existenţa unei limbi comune în care cetţenii UEpot s comunice unul cu cellalt Grimm, Kielmannsegg, Kantner15,

existenţa massmedia cu influenţe la nivelul întregii UE Diez Medrano, Kantner,

existenţa unei culturi media şi jurnalistice comune în toate statele UE Sievert, Wiesner.

Dezvoltarea sferei publice are implicaţii profundeasupra legitimitţii democratice. Existenţa ei nu estenumai o condiţie a societţilor democratice, ci şi uninstrument esenţial care s fac auzit vocea cetţenilor, este o dovad a recunoaşterii şi legitimitţii instituţiilor UE.” Dan Luca16.

Dar va dispare întrun viitor previzibil cenzura şimanipularea în statele Uniunii Europene?

În msura în care luptele pentru putere în fiecareţar membr rmn la fel de vii, în msura în care nu sesper la o utopic societate egalitar şi interesele economice ale unor grupuri de putere sunt la fel de activeca şi înainte, iar trusturile de pres au intrat sub dominaţia acestora, att manipularea informaţiei, ct şidiferitele forme ale cenzurii vor mai rmne prezente.

Aşadar, manipularea şi cenzura ţin, în primul rnd,de interesele unor grupuri de putere şi de cele ce seopun acestora, fiind folosite ca arme de lupt. Internetul, atta vreme ct slujeşte doar comunicrii şi informaţiei private este ferit de îngrdirea mesajelor.Sau semnalat, îns, tot mai numeroase imixtiuniale unor interese economice şi politice şi în informaţiile difuzate pe cale electronic.17

15 Dup admiterea Romniei în U.E., au fost voci care auconsiderat c acordarea postului de „comisar pentrumultilingvism” lui Leonard Orban ar fi fost un simplu actde curtoazie. În fapt, acel domeniu avea o importanţmajor: aceea de a aduce întro accepţiune comun discursul comunitar, de a preciza conceptele şi de a impunereguli unitare de comunicare. Gh. Schwartz.16

Dan Luca / Bruxelles http: //casaeuropei.blogspot.com/17 „E incredibil dar Google a acceptat cenzura, condiţiefundamental pentru a putea acţiona pe teritoriu chinez.

Concluzii

1. Aşa cum individul uman care nu are receptoriiintacţi nu recunoaşte dect nevoile biologice, la fel şio comunitate uman lipsit de informaţii nu constituie dect o mulţime interesat doar de supravieţuirea fiziologic.

2. Continund comparaţia, la fel cum senzaţiile individului neprocesate în percepţii nu pot face legturi la nivelul gndirii, informaţiile neînţelese, fals înţelese sau lacunar înţelese nu realizeaz opinii, realizeaz opinii greşite, nu ierarhizeaz corect importanţa celor aflate.

3. Deşi se afirm c primul care ar fi introdus cenzura în media ar fi fost Napoleon I18, cenzurarea şimanipularea informaţiilor adresate sferei publice auaprut odat cu interacţiunea indivizilor în grup.

4. Cenzura şi manipularea informaţiilor este prezent în orice societate în care exist diferenţe de interese între indivizi, grupuri, conductori şi restul populaţiei.

5. Cu ct o societate este condus mai despotic,cu att cenzura şi manipularea sunt mai explicite.Societţile zise democratice îşi construiesc strategiide manipulare şi de cenzurare a informaţiilor m ultmai subtile.

6. Din pricina consecinţelor punitive pe care leaplic o dictatur asupra celor ce nu respect regulile impuse de ea, la nivelul individului şi al sferei publice apare autocenzura ca reflex de aprare. Aceastapoate avea urmri grave nu numai în libera exprimare, dar şi în gndirea şi în compor tamentul individu

lui şi al maselor.7. Momentul trecerii de sub prizonieratul partidu

lui unic la societatea de consum, fiind îndeobşte un

Printre aşazisele tabu se gsesc argumente ofensive puterii de stat, masacrul din Piaţa Tiananmen, Dalai Lama,secta religioas Falun Gong şi în mod sigur critici adusePartidului Comunist, toate acestea fiind teme imposibilede gsit pentru cei care folosesc google.cn. Piaţa le estefavorabil, se vorbeşte de aproximativ 151milioane dedolari care vor intra in buzunarele lui Google Larry Pageşi Sergey Brin. Rmn dezamgiţi cei de la Reporters sansfrontieres care continu s se lupte pentru libertatea deexpresie. Ştiaţi c de curnd Google a refuzat s predeaguvernului USA anumite date despre obiceiurile de navi gare ale clienţilor si? Acum îns se apleac înaintea Chinei, iar din pcate ştim cu toţii de ce!” Textul a fost postatpe internet la 21 mai 2008, pe adresa http://ro.shvoong.

com/internetandtechnologies/240011cenzurachina%C5%9Figoogle/18 Idem.

moment abrupt în reînvţarea liberei exre masiv att din pact şi din partea grupderea politicului cu eunui grup exclusiv, crrupţiei, a cumprrii mat visata societate iconcurenţe ca care nnuiţi a convieţui.

8. În societţile totdublu limbaj, indiviziind alte idei în sfera pnuite în cercul apropeste expus cel ce nu simpuse îi induc o stade cellalt. Societţileroarea poliţiei politiciar unii indivizi din acadevrat „paranoie”sesizrii în cellalt a u

9. Sfera public în munist este frmiţceptrii informaţiei, dnuiţi cu un limbaj esodubl din timpul teroformat în noile condide comunicarea prinneinstituţionalizat.

10. Întro societateprofund interesat de de ea, la fel ca şi şofermedia şi în special teimportant din bugemele micului ecran repetrecere al timpului o societate în general trit schimbarea sunt tive, pe cnd cei ce ssaţi de filme şi de prolas impresia c primziţiei, pe cnd ceilalţi

Bibliogr

Albert, Pierre, Istoria presBalle, Francis coordonato

Enciclopedic, Bucureş

Borbély, Ştefan, Etica manale manipulării opiniei p

1 2



1 4

de Jurnalism, Forme ale manipulării opiniei publice, ClujNapoca, 1617 noiembrie 2007, Tribuna, ClujNapoca, 2008

Constituţia Romniei din 1991.

Diac, Cristina, Iepuraşul vânat de cenzura comunistă, în JurnalulNaţional din 23.04.2006.

Ferréol, Gilles coordonator, Dicţionarul Uniunii Europene, Polirom, 2001.

Gross, Peter, Mass media şi democraţia în ţările Europei de Est, Polirom, 2004.

Groşan, Nicolae, Uniunea Europeană, mai mult decât o istorie,Universitatea Aurel Vlaicu, Arad, 2004.

Habermas, Jürgen, Sfera publică şi transformarea ei structurală ,Editura Univers, Bucureşti, 1998; Hermet, Guy, Poporul con-tra democraţiei, Institutul European, Iaşi, fr an

http://ro.shvoong.com/internetandtechnologies/240011cenzurachina%C5%9Figoogle/

Karolides, Nicholas, J.; Bald, Margaret; Sova, Dawn, B., 100 decărţi interzise O istorie a cenzurii în literatura mondială , ed. aIIa, Paralela 45, 2009.

KerbratOrecchioni, Catherine, La polémique et ses définitions, în vol. colectiv Discours p olémique, Lyon, 1980.

Luca, Dan / Bruxelles http: //casaeuropei.blogspot.com/

Miller, David coordinator, Enciclopedia Blackwell a gândirii poli-tice, Humanitas, 2000.

Muravchik, Joshua, Raiul pe pământ, Mărirea şi decăderea socia-lismului, Brumar, 2004.

Nstase, Adrian, De la Karl Marx la coca-cola, dialog deschis cu Alin Teodorescu, Nemira, 2004.

Neumann, Victor, Tentaţia lui homo-europaeus, Geneza spiritului modern în Europa Centrală şi de Est, Editura Ştiinţific, Bucureşti, 1999.

Petcu, Marian, Puterea şi cultura,O istorie a cenzurii, Polirom, 1999.

Pop, Doru, Mass-media şi politica, Teorii, structuri, principii , Institutul European, 2000.

Popescu, Cristian, Florin; Blbie, Radu, Mic dicţionar de jurna-

lism, Fundaţia Rompres, Bucureşti, 1998.Roman, Petre, Mărturii provocate, Convorbiri cu Elena Ştefoi, Pai

deia, 2002.

RovenţaFrumuşani, Daniela, Argumentarea, Metode şi strategii ,Editura Bic All, Bucureşti, 2000.

Runcan, Miruna, Destinatarul produsului cultural în mass-media:noi interpretări, noi strategii , în Ilie Rad coordonator, Schim-bări în Europa, schimbări în mass-media , Editura Limes, ClujNapoca, 2004.

Slcudean, Minodora, Discursul polemic: valenţa conceptuale şi structurale în presa românească, în în Ilie Rad coordonator,Schimbări în Europa, schimbări în mass-media , Editura Limes,ClujNapoca, 2004.

Schwartz, Gheorghe, Politica şi presa. Reprezintă mass-media a patra putere în stat?, Institutul European, 2004.

Schwartz, Gheorghe, Limbajul individului om, liber şi sănătos înspiritul psihologiei transversale, Emia, 2005.

Schwartz, Gheorghe, Psihologia manipulării mediatice, în IlieRad coordonator, Forme ale manipulării opiniei publice, Lu-crările Simpozionului Naţional de Jurnalism, Forme ale mani-

pulării opiniei publice, ClujNapoca, 1617 noiembrie 2007,Tribuna, ClujNapoca, 2008.

Schwartz, Gheorghe, (Ne)difuzarea presei, în Revista 22, din08.10.08.

Schwartz, Gheorghe, Psihologia transversală, Partea generală, Aspectele filosofiei comportamentului, Editura Universitţii„Aurel Vlaicu”, ediţia a Va, Arad, 2009.

Wichner, Ernst; Wiesner, Herbert coord., Zensur in der DDR,Geschichte, Praxis, und >Ästhetik< der Behinderung von Litera-tur, Literaturhaus Berlin, 1991.

Rezime

Štampa, javna delatnost cenzura, manipulacija

Primarni cilj ovog članka je da analizira konotacije

onoga što je dodano poslednjih decenija konceptu „javne sfere” u Istočnoj Evropi; šta fraza „sloboda izraza” znači ljudima koji su živeli pod diktaturom i iskusili zorudemokratskog društva kao i onima koji nikada nisu po- znavali granice nametnute od strane totalitarnog reži-ma. Do koje mere i zašto su reči poput „manipulacije” i „cenzure” bili suprotstavljani „slobodi izraza” u kolek-tivnoj svesti; način na koji su ovi termini promenili kono-tacije pod uticajem transformacije koja je postala deo javnog i privatnog života p oslednjih decenija.

Ključne reči : štampa, cenzura, manipulacija, infor-macija

Summary

The Press, Public Opinion Censorship,

Manipulation

The primary goal of this article is to analyze the con-notations which have been given in the last decades tothe concept of „public sphere” in Eastern Europe; what the phrase „freedom of expression” means for those people who had lived under dictatorship and experi-enced the dawn of a democratic society, on o ne hand,and for those who never knew the barriers imposed by the restrictions of a totalitarian regime, on the other hand; to what extend and why words such as „manipu-lation” and „censorship” are being opposed to the „free-dom of expression” in the collective conscientiousness;the manner in which these terms have changed theconnotations under the influence of the transforma-tions that have taken place in the public and private lifein the last decades.

Key-words: press, censorship, manipulation, infor-mation

Televiziunile locale au aprut în Romnia imediatdup Revoluţia din decembrie 1989.1 Studiourile regionale de radio fuseser desfiinţate cu vreo cinci ani în urm, iar televiziuni din afara Bucureştiului naufost niciodat, în acea perioad, numai ziarele judeţene ofereau informaţie imediat. Televiziunea Romnoferea doar vreo trei ore de program zilnic, şi acestaintens politizat, în aceste condiţii emisiunile televiziunilor din Iugoslavia, Ungaria sau Bulgaria, aveau unmare succes în zonele unde puteau fi recepţionate,constituind un permanent termen de comparaţie.

Dup Revoluţie, au aprut multe televiziuni locale,

numrul lor ajungnd în prezent la peste 200. În general, în primii ani, la televiziunile locale au venit tineri,fr experienţ profesional în domeniu. De cele maimulte ori sa început cu oameni animaţi de pasiune şide fascinaţia lucrului ce le fusese refuzat atţia ani. Sa învţat din mers, dup principiul „vznd şi fcnd”.Aceasta a dat, o bun perioad de timp, un aer de improvizaţie şi de amatorism, dar ele erau compensate pedeplin de sinceritate, de implicarea, uneori, prea evident, şi de interesul foarte mare al publicului faţ deacest gen de programe, faţ de informaţia din şi desprecomunitatea în care tria. Cţiva ani, televiziunile proximitate au fost singura alternativ real la televiziuneade stat. În timp, calitatea programelor oferite a crescutconstant: pe de o parte, cei ce lucrau în acest domeniuau deprins o parte din secretele meseriei, iar pe de altparte au aprut noi echipamente, mai performante.

În prezent, aceste televiziuni nu au o situaţie foarte bun, deşi importanţa şi utilitatea lor este în afara

oricrui dubiu. Nu sereal la nivel local, finformaţi corect desppre proiectele aflate se iau de ctre autorpoat spune prerea înseamn s pui în ddintelui ţrii, a parlamrefer şi la instituţiiledin urm, doar presastant, urmrind lucrutotodat, ecoul opin

ţii. Desigur, nu este seste poate cea mai eblicul mare cruia i stui rol, de comunicatunei politici editorialtizanat politic, fr „plor cu vechime, ţinnteleviziunilor locale narat c în realitate fu

Exist oraşe unde în toate cartierele, desocietţile de cablu. Tple. Pentru a justificauneori se invoc şi altdienţei. Astfel, la Iaşi, post local de televiziuoperatorului de cablu

de retransmisie cu CNzualului, deşi pentru

Lucian Ionica

DILEMELE TELEVIZIUNILOR LOC



nevoie de parafarea unor acorduri tocmai cu operatorii de cablu. Motivul real, dup cum susţine presa local, pare s fi fost faptul c proprietarul firmei de cablu avea şi un post local de televiziune, şi astfel a vruts elimine un concurent de pe piaţ. 2

Un alt aspect ce trebuie menţionat îl reprezintinteresele patronatului, interese de natur economic sau politic. Rareori televiziunea constituie singura afacere, de multe ori proprietarul are şi alte firme,cu propriile lor interese şi relaţii, ce implic alte firmeşi instituţii. Mulţi dintre deţintorii de televiziuni lo cale sunt oameni politici, cu interesele aferente. La începutul lui 2009, ziarul „Cotidianul” a prezentat olist a „baronilor” locali care controleaz televiziunisau chiar trusturi locale de pres. 3

În asemenea situaţii nu este nevoie s vin cineva şis dea indicaţii, se ştie ce subiecte merg şi care nu,cine sunt cei „buni” şi cine sunt cei „ri”. Desigur, fiecare jurnalist va gestiona o asemenea situaţie întrun mod propriu. Unii se vor cuta s se eschiveze şi s acţioneze corect, pe ct e cu putinţ, alţii vor cuta s se remarce, s se fac utili,mergnd pn la implicarea direct, înstafful de campanie electoral al vreunui candidat. Desigur, explicaţii omeneştiexist suficiente, salariul mic, tentaţii numeroase... În capital, un jurnalist nemulţumitde atmosfera din redacţie sau de politicaeditorial are mai multe şanse sşi gseasc un altloc de munc, la o alt televiziune, dect un jurnalistde la un post local. Aceast meserie nu este uşoar şi

pentru c impune o serie de exigenţe morale.Un alt factor ce influenţeaz în mod negativ acti

vitatea televiziunilor locale este şi cultura politicprecar, ce caracterizeaz societatea noastr, în careprincipiile democratice nu au avut timp s prind rdcini şi s se manifeste pe deplin în viaţa real, nudoar în plan declarativ, la ocazii festive. Negocie rile între partide pentru adjudecarea conducerii unor instituţii publice precum televiziunea, radioul sauagenţia naţional de pres Agerpres, deşi legislaţia învigoare interzice orice influenţ politic, las un gustamar şi arat distanţa dintre ceea ce se afirm şi ceease practic. Şi în cadrul acestor instituţii de interesnaţional, de mare importanţ, exist omisiuni interesate. Ct de greu sau de uşor este s se realizezeacest lucru în cazul televiziunilor locale, în condiţiileconcrete ale societţii romneşti de astzi?

Aceste televiziuni se afl prinse întrun complex derelaţii şi sunt supuse permanent unei serii de acţiuni şi

influenţe, ce pot afecta corectitudinea deciziilor editoriale, plasndule dincolo de limite deontologice.

Factorul economic joac un rol esenţial. Prin statutul su, televiziunea este o afacere şi ea trebuie s fierentabil, ca orice alt firm, chiar dac marfa pe careea o produce are o natur foarte special: publicului îisunt oferite programe, iar firmelor spaţii de publicitate. Staţiile locale au venituri mici, chiar foarte mici,comparativ cu televiziunile centrale, difuzate la nivelnaţional. Pentru a supravieţui pe o piaţ în care se afl în concurenţ direct cu acestea, televiziunile localetrebuie s caute soluţii ce constituie uneori presiuni cetrec dincolo de departamentul economicofinanciar.

Deşi rolul televiziunilor locale este important, iaractivitatea lor se desfşoar în condiţii dif icile, maiales întro perioad de criz, în Romnia nu exist ni

cio reglementare care s vin în sprijinul lor, princare, de exemplu, s li se ofere anumite facilitţi

sau s se îndrepte spre ele anumite genuri depublicitate. O televiziune firav economicva fi o televiziune vulnerabil din punct

de vedere deontologic, mai uşor de transformat întrun instrument care s serveasc la momentul potrivit un anumitgrup de interese.

Un buget mic, înseamn, printre altele,şi salarii mici. Astfel, unii jurnalişti vor fi mai

puţin motivaţi, alţii vor cuta variante maibune pentru cariera lor, fie la televiziunile cen

trale, fie în afara televiziunii, folosinduse tocmairelaţiile pe care şi leau fcut în timp. Vor cuta

posturi mai sigure şi mai bine pltite.Concurenţa pe plan local este un alt factor ce se

poate manifesta uneori întrun mod incorect, în Romnia, pentru ca un post de televiziune s poat fi recepţionat este obligatoriu ca programul s fie inclus în oferta companiei sau a companiilor de cablu dinzon. Prea puţin lume, cel puţin în zona urban, maiare anten pentru emisia terestr. Pentru telespectator este mult mai comod s schimbe canalele cu ajutorul telecomenzii. Preluarea prin cablu a unui anumitpost este o decizie ce aparţine operatorului de cablu,acesta lund în calcul, dup cum se afirm, audienţa,fiind preferate acele programe care înregistreaz cotemai mari. Aparent, criteriul este corect şi pare a venitocmai în întmpinarea preferinţelor telespectatorilor.Rmne de aflat cum s e determin ratingul în cazulunor televiziuni noi sau chiar şi cum se manifest att

de evident o mentalitate politic deficitar; este deimaginat care este atitudinea faţ de televiziunile lo

cale. „Dincolo de rspunsul evident, c politicienii încearc sşi consolideze influenţa în bazinul electoral,dac privim numai din aceast perspectiv a poziţieide om politic, atunci aceştia pleac de la premisa cfac o investiţie în propria campanie electoral pe termen lung. Noi nu considerm c e o chestiune fireasc, dar nici nu pot fi împiedicaţi s fac asta, a comentat pentru „Cotidianul” Mircea Toma, directorul Agenţiei pentru Monitorizarea Presei. 4

Peter Gross punea o întrebare fundamental pentru aceast perioad de tranziţie între dou sistemesociale: instituţiile mass-media, lipsite de o cultură de-mocratică proprie, afectate de alte instituţii la fel de lipsi-te de această cultură şi funcţionând într-o societate cva-sidemocratică, pot contribui la o schimbare binevenită aculturii politice ?” 5 Rspunsul meu este unul optimist, chiar dac el nu se va realiza imediat. Nu exist osoluţie miraculoas, care s ofere dintro dat cheiaproblemei. Dar cteva lucruri se pot face şi ele şi ţinchiar de esenţa societţii democratice. Adoptarea dectre Convenţia Organizaţiilor de Media, în octombrie2009, a Codului Deontologic Unic 6 este un pas important, ce vine în sprijinul acelor jurnalişti care doresc s fie corecţi şi s reziste presiunilor de orice natur. Desigur, doar existenţa Codului nu este suficient. Lucrurile nu se vor schimba de la sine, în mod automat. Este nevoie şi de voinţa de a1 aplica. În acestsens, ONGurile pot contribui foarte mult, la fel şi publicul. Prin reacţia lor pot sancţiona derapajele mediatice, lipsa de onestitate. Doar o pres corect şi responsabil, realizat profesionist, va impune respect.

Note

1 La Timişoara acest lucru sa petrecut chiar înacele zile fierbinţi. O relatare despre cum a începuts emit prima televiziune se gseşte în volumul colectiv: Timişoara 16-22 decembrie 1989, Ed. Facla, Timişoara, 1990, pp. 246252

2 „Ziarul de Iaşi” , 17.03.2006, Bătălie pe piaţa TV locală

http://www.ziaruldeiasi.ro/economic/bataliepepiatatvlocalani3vr6

3„Cotidianul”, 16.03.2009, Moguli de provincie:baronii conduc judeţele cu telecomanda în mână

http://www.cotidianul.ro/moguli__de_provincie__baronii_conducjudetele_cu telecomanda inmana76881.html

4 idem

5 Peter Gross, MaEuropei de Est

, Ed. Po

6 http://www.cjiCodul%20Deontolog

%20%20adoptat

Dileme

Lokalne televizije s1989. godine i na taj ndruštva. Vremenom je

200, a njihov kvalitet ssituacija u kojoj se lokbra. Ekonomski ili poliodluke urednika. Teleme je ranjiva iz deontovlasnici mnogih televsali sebe ili svoju stranboljšavati reuređenjemdinstveni deontološkiuticaji se trebaju dobrkorektna, odgovorna biti poštovanje.

Ključne reči : Mas televizija, lokalna tele

Dilemmas

Local televisions apcontributing in such athe society. In time, th200, and their quality their situation is not gsures influence the edvision with economic point of view of deontvisions, and they use ttheir political party. Thmeans of reorganizattology Unique Code wsupport of the societychronized. Only politifessional press can ea

Key words: Mass msion, local television, p

1 6



Astzi termenul pare s aib o nuanţ mai multnegativ: „Propaganda este încercarea deliberat şisistematic de a forma percepţii, de a manipula cogniţii şi de a direcţiona comportamentul pentru obţinerea unui rspuns care corespunde intereselor propagandistului” Jowette & O’Donnell, în Alina Mungiu, 1995, p. 203.

Propaganda este o manifestare a secolului XX, omanifestare a „erei mulţimilor”, dup cum spuneaSerge Moscovici. Ea se dezvolt întrun climat socialconflictual în care oamenii simt nevoia unei alternative, a unei schimbri în mai bine.

Propaganda ca sistem îndeplineşte o dubl f uncţie: de reglare şi de organizare. Prin funcţia de reglare determin formarea şi consolidarea identitţii grupului. A doua funcţie, cea de organizare, se refer lapoziţia pe care propaganda o adopt faţ de adversar, faţ de ideologia pe care o combate. De regul,ceea ce prezint propagatorii unei anumite ideologiica fiind pozitiv, cei din tabra advers consider cafiind negativ. Apare, astfel, o diferenţiere social carezultat al propagandei susţinute de anumite grupuri de interese.

Reuşita propagandei se datoreaz în mare msur mesajului pe care acesta îl transmite. Mesaj depropagand poate fi considerat orice mesaj care reprezint poziţia distinct a unui grup social, oricemesaj care condamn, denigreaz, desconsider unalt grup social. Grupul luat în vedere şi interesele

sale se manifest împotriva altor grupuri şi a altor interese, înct societatea pare a fi împrţit în tabere

adverse ce încearc sct mai mulţi adepţi.tatea sloganurilor lanzentarea ct mai în „

„Este necesar s facritul maselor prin forţce li se prezint ca fiica aurul; ceea ce li sefie negru ca abanosu

Punerea întro „luface cel mai adesea uşita propagandei con

tea acesteia de a formpe care emiţtorul, întransmite receptorulacestuia din urm o spas pe care propagaacest rezultat este trefaţ de chestiunea p

Strategia pe care oţie de natura propagcuţie şi de publicul cmeaz apoi „bombarmaţii şi idei şi insistarinformaţiei, cea mai acare se intenţioneaz

În funcţie de cele dcomport atitudinea vorbi de propagand

Propaganda raţionc atitudinea pe care

1 8

Tatiana MohanGuzijan

MASS-MEDIA – PROPAGANDă ŞI DEZIN

CONSIDERAŢII GENERALE ASUPRA PRO



autojustificat prin preluarea integral a principiuluimanipulrii elitiste” Doru Pop, 2000, pag. 52.

Despre termenul de dezinformare sa spus c aaprut în apropierea Rzboiului rece. Folosirea lui pescar larg începe de prin anii 1980. La origine, termenul de dezinformare este legat de identificarea şidenunţarea practicilor sovietice în domeniul circulaţiei internaţionale a informaţiei. Astzi el es te utilizat întrun sens mult mai larg. Astfel orice informaţie supus unei forme de cenzur sau alteia tinde s fieconsiderat „dezinformare”.

Ceea ce face posibil trecerea nestingherit aacestor forme de manipulare este nevoia oamenilorde informare. Sa ajuns, în zilele noastre, datoritvieţii tumultoase şi ritmului tot mai rapid al vieţii, laacceptarea tuturor informaţiilor, fie verificate total,fie parţial, fie chiar deloc. „Informaţia, chiar imperfect, este absolut vital pentru toat societatea uman:este sngele care ofer corpului oxigenul necesar vieţii.”

Despre rzboiul din Golf se ştie c 84% de persoane au fost manipulate. Ştim c presa nu se foloseşte de asemenea metode, evident din ceea ce amaflat/învţat, şi cu toate acestea mai mult de trei sutede jurnalişti interogaţi pentru articole din L’ExpressşiReporters sans frontières în perioada 410 februarie1991 au afirmat c lucrul acesta se face. Exemplul nuse afl nici mai aproape, nici mai departe de „ograda” noastr, adic în Romnia.

Gerard de Selys citeaz ceea ce a scris în articolul

ei Colette Braeckman, N-am văzut nimic la Timişoara,aprut în 27/28 ianuarie 1990, în publicaţia Le Soir.

„În aceast smbt de 23 decembrie, 24 de oredup rsturnarea dictatorului, ploaia strivea deasupraTimişoarei fumul incendiilor. De la imobilele din centrul oraşului, în jurul hotelului Continental, porneaudetunturi, în rafale scurte şi furioase. Tancurile armatei, cu drapelul gurit se învrteau în jurul baricadelor, în fiece moment blindatele scuipau foc, dar acestedeflagraţii erau mai degrab liniştitoare şi mulţimea lesaluta prin strigte de bucurie. Fiecare persoan întlnit îmi vorbea despre morţi, despre rniţi. Pe msurce avansam spre centrul oraşului, persoanele care formau baraje şi cercetau totul cu o ardoare multiplicat,sporeau povestirile de groaz, vorbeau de masacre,de mceluri; nimeni na vrut îns s m conduc laele. Un singur student la medicin a acceptat s m

conduc la cel mai mare spital al oraşului, unde erauaduşi rniţii la urgenţ. Dup ce am trecut prin adev

rate baraje, unde eracuritate trgeau asupapropierea serviciulutotul era perfect calmtinerilor soldaţi cţr

În Romnia, medictoţii întrun fel de haşoara, medicii romndaţi de fluxul de morţinuta lor stranie, bnnul de urgenţe. Servprimiser dect trei rstpni pe situaţie, întimp ptimaş, încorunde miam petrecuunde mai mulţi ziarişme, nam vzut niciud de morţi sau rniţam fost acolo şi nam

Pentru c, iat, sosmult înc, întorc

ştia mult mai msubiect. Nime

cu

vadate: doar televiziudac lea artat televrat. Toate acestea decare nu vzusem nimmai spun nimic...” G

Iat un exemplu csecretul apare şi esteacest caz c secretul

Deci toate acele imrula întruna cu mii de în cele mai cumplite altceva dect o mincte pe care televiziunesunt lucruri false. Nicfemeile însrcinate, nnea cruzimi. Toate acnic asupra telespectacau s fie la curent cuşoara, att romni, czor toate aceste ororce m pregteam pepractic obligat s fac

Alain Woodrow spscris, televiziunea co

logic. Fcnd apel la raţiune, aceast propagand estemai puţin periculoas dect cea afectiv. Propagandaraţional trebuie s dispun de nişte argumente so lide pentru a avea şanse de reuşit. Totuşi, cea maipericuloas rmne propaganda afectiv care se foloseşte de punctele slabe ale omului, de temerile,dorinţele, frustrrile sale pentru a crea un haos afectiv în care este lansat apoi informaţia persuasiv.

Propaganda prezint deliberat doar acea informaţie care poate influenţa receptorul în beneficiulcauzei sale. Propagandistul şi mai ales cel care creeaz strategia de propagand trebuie s fie buni cunosctori ai psihologiei colective şi ai retoricii. Ei trebuie s aib capacitatea de aşi modela mesajul înfuncţie de populaţiaţint pe care are interesul s oconving şi o consider mai vulnerabil.

Întro perspectiv mai larg, reuşita propagandeieste facilitat şi de marile schimbri ale modernitţii,de marile frmntri sociale, în urma acestor schimbri a rezultat un segment de mas sensibil la încercri de manipulare, uşor de influenţat,

incapabil de aşi gsi propria identitate, dornic sse alture unei identitţi de grup, colective.

Construcţia stilistic a mesajului propagandistic sebazeaz în principal pe repetiţie, care creeaz o starede oboseal mintal propice pentru anularea voinţeipropagandistului care devine un robot cu funcţia de atransmite mesajul în mod mecanic, fr a mai fi capabil s descifreze sensul cuvintelor. Pentru claritateamesajului sunt folosite stereotipurile, simplificrile.

Grupul organizat care este în spatele propagan

dei indic receptorilor o anumit conduit în conformitate cu interesele grupului, le explic latura social a lumii, le rspunde la întrebri şi le d argumentepentru discuţii.

Agenţii propagandei sunt mereu activi. Rolul loreste de a face cunoscute ideile grupului şi de a cştiganoi adepţi. Pentru realizarea acestui obiectiv ei trebuie s aib o activitate intens: s lipeasc ct mai multe afişe, s distribuie broşuri şi pliante de popularizare,sşi perfecţioneze arta oratoriei şi cea a persuasiunii,s fie mereu prezentabili, amabili şi chiar curtenitori.Toate acestea presupun ore întregi de munc, multperseverenţ şi rbdare şi mai presus de toate, prezenţa unei motivaţii foarte puternice. Astfel, „crucile împrştiate pe drumurile lumii creştine aminteau cltorilor şi trectorilor c triau întro lume creştin”.

Insistenţa cu care propaganda revine asupra unor

probleme are ca scop consolidarea unor atitudinideja formate, confirmarea alegerii dej a pronunţate.

Andersen defineşte persuasiunea ca fiind un proces de comunicare prin care emiţtorul caut s obţin un anume rspuns dorit de la receptor.

Se consider c persuasiunea este un proces încare ambele prţi îşi satisfac interesele, spre deosebire de propagand, care urmreşte doar interesuluneia dintre prţi şi manipularea celeilalte.

Propaganda exploateaz frecvent interesele sauprejudecţile publicului pentru aşi îndeplini obiectivul.

Alina Mungiu clasific propaganda în:l. propagand alb sursa este redat corect, infor

maţiile sunt corecte, dar maniera de prezentare etendenţioas;

2. propaganda gri sursa poate s nu fie corectidentificat, iar acurateţea informaţiei e nesigur.E utilizat pentru justificarea unor acţiuni impopulare;

3. propaganda neagr sursa atribuit e fals, conţinutul cuprinde minciuni, invenţii p. 17.Studierea propagandei trebuie s vizeze, dup

Jowette & O’Donnell, urmtoarele zece obiective:identificarea ideologiei şi scopul campaniei propagandistice; contextul în care apare propaganda;identificarea propagandistului; structura organizaţiei propagandistice; populaţiaţint; tehnicile utilizrii în massmedia; tehnicile folosite pentru amplificarea efectului; reacţiile publicului; contrapropaganda,dac exist; efecte şi evaluare.

Termenul de propagand a cunoscut dea lu ngultimpului mai multe semnificaţii. La început, el era fo

losit ca mijloc de rspndire a dogmelor Bisericii Catolice: „pentru propagarea credinţei” de propagandafide), noţiune introdus de Papa Grigore al XV, iar ulterior, odat cu Revoluţia francez, a înglobat şi noţiunea de difuzare a ideilor politice.

Acest termen a început s fie folosit cu valoarenegativ, de cele mai multe ori fiind asociat cu minciuna, manipularea, rzboiul psihologic sau dominarea ideologic.

Încetul cu încetul el a început s descrie acţiuneade a convinge opinia public de a susţine un anumitpartid sau grup folosind pentru aceasta toate mijloacele de convingere disponibile. La începutul anilor‘30, termenul primeşte o nou dimensiune. „Întrunmediu saturat informaţional, propaganda îşi propunedezinformarea, inducerea unor „viruşi” interpretativi în ansamblul organismului informaţional. Prelund

schematismul fix al dualismului bine/ru, noi/voi, sau/sau, propaganda electronic sau tradiţional devine

2 0



mult pervertite de bani. Astfel c toate tipurile demedia, sub imperiul imaginii, se las încetul cu încetul distrase de la scopul lor principal a informa pentru a deveni la rndul lor manipulatoare.

Propaganda aşa cum ne este nou cu noscut nua aprut în urma unui regim autoritar, dictatorial, cieste un produs direct al democraţiei, tocmai pentruc ea vine s dezinformeze, deci se instaleaz întrunmediu liber, necontrolat. Jacques Ellul a subliniatfaptul c propaganda este legat de o dubl conştientizare: de conştientizarea eficacitţii anumitor metode şi tehnici de influenţare, precum şi de conştientizarea importanţei psihologiei în politic. La originea propagandei moderne se gsesc teorii şi studii în ştiinţele umane şi sociale: Psihologia profunzimilor şi teoriile inconştientului, Eseu de psihanaliză, Violul mulţimilor prin propaganda politică, în studiul su, Vi-olul mulţimilor prin porpagandă, Tchakhotine seopreşte asupra psihologiei mulţimii şi a societţiimoderne. Ceea ce rezult în urma studiului su estec indivizii sunt o prad facil pentru massmedia: eisunt imediat mobilizaţi pentru c au pierdut cadrulobişnuit de referinţ. Astfel, societţile au la dispoziţie tehnici perfecte de manipulare pe care pot s lafoloseasc cu succes, atta timp ct şi indivizii prezint o rezistenţ redus la ele.

Un cercettor spunea c resursele de manipulareprin massmedia sunt nelimitate. Astfel, el distingecinci reguli:

Regula simplificrii şi a inamicului unic: cuvntulde ordine şi sloganul sunt instrumentele privilegi

ate ale propagandei,ele permit exprimarea uneiidei în aparenţ clar şi evident.

Regula mririi şi desfigurrii: regula filtrrii, undesunt eliminate toate informaţiile ce pot duna ideologiei. Unele detalii se pierd, altele se îngroş.

Regula orchestrrii: masele trebuie s fie att debine ţinute sub control, aşa înct nici o alt idees nu le distrag atenţia.

Regula transfuziei: „nu trebuie niciodat s contrazici mulţimea, ba din contr s o aprobi, iarapoi s te foloseşti de prejudecţile sale”.

Regula unanimitţii şi a contagiunii: trebuie cadorinţa oamenilor de a se asemna s fie cultivat. Asemnarea d siguranţ. Trebuie astfel s seinduc iluzia de unanimitate. Aşa au aprut manifestaţiile sau defilrile, drapeurile, insignele, uniformele, muzica şi „gimnastica revoluţionar.”

Propaganda îns este de mai multe feluri, iar formele aceste de propagand ţin de finalitatea ideolo

gic urmrit. Doru Pop clasific şi dezvolt aceste tipuri de propagand: „O structur propagandistic seorienteaz spre agitaţie, iar cealalt spre integrare.Asemenea magiei medievale, exist o propagand„alb”, ce identific sursa şi mesajul, care se transmiteşi se recepteaz cu conştiinţa clar a distincţiei dintrenoi cei buni şi ei cei ri şi poate fi atribuit ambelorregimuri politice, celui democratic şi celui autoritar/totalitar” Doru Pop, 2000, pag.9. Ea utilizeaz informaţii oficiale: noutţi culturale şi artistice, biografiaunor personalitţi publice. „Propaganda „neagră” îşi propune să răspândească şi să genereze informaţii fal-se, să mo difice realitatea şi este orientată spre denatura-rea adevărului, spre contorsionarea realităţii” DoruPop, 2000, pag. 9. Ea foloseşte elemente false în construirea mesajelor. Se citeaz surse din cadrul unorinstituţii sau persoane particulare fr nume, care nupot fi identificate de public. De multe ori efectul loreste de a susţine zvonurile care circul. Ele vin în întmpinarea celui care este preocupat de o problemcare sa discutat mult în cercul lui de cunoscuţi. Cuct apropierea de ceea ce individul vrea s aud estemai mare, cu att mesajul are şanse mari s fie acceptat. „În timpul transmiterii Revoluţiei Romne la televizor, sa folosit o propagand neagr colosal: sursecare anunţau contaminarea apei cu substanţe otrvitoare, apariţia teroriştilor din diferite zone, apropierea unor trupe ostile de capital sau de puncte centrale ale desfşurrii evenimentelor. Starea psihic amulţimii era de aşa natur înct nu permitea analizaelementelor pentru a stabili cu exactitate veridicita

tea informaţiilor, înc nu sa aflat în slujba cui a fostfolosit acea propagand sau dac nu cumva a fosto suit de coincidenţe cauzate de simpla isterie colectiv” Radu Herjeu, 2000, pag. 159.

Între acestea se află propaganda „gri”, menită înmare parte să creeze false impresii, pornind totuşi de la ooarecare identificare a surselor Doru Pop, 2000, pag. 9.Ea combin informaţiile adevrate cu cele false.

Mass-media – instrumente de propagandă?

Cnd vorbim de massmedia şi de propagandsuntem supuşi la o mulţime de opinii. Unii specialişti în massmedia sunt de prere c presa este independent şi acţioneaz ca un scut împotriva propagandei, în special a celei politice. Evident aceştia sunt, înmare msur, cei ce conduc destinele organelormassmedia.

Alţii sunt de prere c presa este manipulat depropagand, indiferent dac este a propriului nostruguvern sau vine din afar. Ei acuz presa c este influenţat de interese diverse, adesea prin propagand şi relaţii publice. Astfel se poate concluziona cpresa este manipulat şi devine un transmiţtor depropagand fr sşi dea seama.

Cei mai duri afirm c presa, în funcţie de interese, transmite în mod conştient mesaje cuprinse înpropaganda politic sau comercial a altor surse, bamai mult, c le combin cu o propagand proprie ceurmreşte atingerea unor obiective materiale.

„Cei care folosesc cu uşurinţ termenul de propagand pentru a examina şi a evalua massme dia romneasc trebuie s accepte una din u rmtoareledou preri: sau media este manipulat de influenţeexterne şi este astfel nesigur, sau este populat deoameni care particip deliberat la inducerea în eroare, întrun astfel de sistem, media înseamn soldaţiconştienţi sau inconştienţi în rzboiul de propagand” Radu Herjeu, 2000, pag. 160. Înainte de 1989putem vorbi întradevr de acest lucru. Media era oparte a guvernului şi avea funcţie de propagand.Dup cderea comunismului ea a fost abandonat.Aprtorii massmedia susţin c presa exist pentrua comunica, cu publicul, în numele su sau în numele proprietarilor şi directorilor si. Ei sunt conduşi destandarde internaţionale de jurnalism sau de prezenţa masiv a divertismentului în massmedia,Chiar dac este oficios de necritic a guvernului, alunei afaceri, biserici sau altei entitţi, media rmne

un instrument de comunicare în mas, dar nu maieste independent. În timpul Rzboiului rece, un ziarfinanţat de CIA sau KGB era privit de ziariştii din întreaga lume nu ca un ziar independent, ci ca fiind ovoce suspect şi captiv.

Doru Pop crede c este dificil s determinm definirea termenului de propagand din sintagma „propaganda în massmedia”. Dac el este sinonim cuminciuni şi inducere în eroare la scar larg, atunciputem spune c presa nu este un participant majorla acest fenomen, îns dac privim aceast propagand ca fiind convingerea deliberat a cuiva de oanumit credinţ sau acţiune, atunci media e plinde propagand.

Este foarte interesant c cele dou curente deopinii nu se exclud, ci se completeaz reciproc. „Unorgan de pres poate respinge propaganda oficial,

dirijat de forţe politice şi s practice o propaganddeterminat de modul de a privi lumea viaţa, oame

nii, evenimentele al reasc propriile internicile de propagandsenzaţia pe care vor re pentru a obţine cepropaganda aplicatt spre telespectatortre de putere politicror atitudine faţ de

Trebuie s reţinemmai vizibil reticent ltoat lumea, cu att varea propriilor interpentru telespectatorce” Radu Herjeu, 200

Sunt multe modurpropagand. De la alerite materiale, la folosşi asta pentru c se urceea ce spunea specipropaganda: „orice însemnificaţie propagacompararea moduluacţioneaz la o întmct de important esva fi apoi reflectat în în desfşurarea jurnaştirilor conexe” Radu

Dar jurnaliştii nu spropagand. Toţi o flucru, deşi ei afirm c

adevrului. Asta deototdeauna vor face aaliaţi şi niciodat la c

B

1. Coman, Mihai, Introdurom, Iaşi, 1999

2. DeFleur, Melvin, Ballde masă, Ed. Polirom,

3. Ficeac, Bogdan, Tehni1998

4. Fromm, Erich, Frica de5. Gross, Peter, Colosul c6. Herjeu, Radu, Oglinda

mine, Bucureşti, 2007. Keane, John, Mass-me

pean, Iaşi, 20018. McQuail, Denis, Comun

9. Mungiu, Alina, Român1995

2 2



2 4

10. Pop, Doru, Mass media şi politica, ed. Institutul European,Iaşi, 2000

11. Schwartz, Gheorghe, Politica şi presa, ed. Institutul European,Iaşi, 2001

12. Selys, Gerard, Minciuni mass-media, ed. Scripta, Bucureşti,1997

Rezime

Mediji propaganda i dezinformacija

Postoje različiti načini na koji novinar koristi propa-gandu. Od izvora informacija, za različite sadržaje, upo-trebe citata, sve se koriste radi ličnog interesa. Propa-

ganda se ispoljava u 20 veku kao manifestacija „psiho-logije masa”. Ona se razvija u konfliktnom društvenomstanju gde ljudi traže alternativu, promenu na bolje.

Ključne reči : mediji, propaganda, dezinformacija, javno mnjenje

Summary

Media propaganda and disinformation

There are different ways journalist uses propagan-da. Sources of information for various contents, use of quotations, all used for personal interests. Propagandais manifested in the 20th century as a manifestation of „mass psychology”. It is being developed in the social conflict situation where people look for an alternative,a change for the better.

Key words: media, propaganda, misinformation, public opinion

La începutul anilor ’90 ai secolului trecut, instabilitatea politic a cuprins şi Italia. Marile afaceri au cutremurat viaţa politic şi economic, puterea justiţieidescoper faptul c la baza sistemului a stat corupţiaşi c toate partidele politice au participat în acest joccare a început deja în anii ’80: întrepriztorii care audorit s obţin închirieri publice au trebuit s plteasc mit partidelor de la putere, pe care au împrţito între ele, în dependenţ de numrul voturilor pe care fiecare partid lea obţinut la alegeri.Acest sistem a permis partidelor de la putere creştindemocraţilor, socialiştilor, liberalilor, republicani

lor şi socialdemocraţilor s se finanţeze doar pe eişi campaniile lor electorale. La sfrşitul anilor ’80, înurma cderii zidului de la Berlin, acest sistem a început cu încetul s se schimbe: partidele de la puterenu au mai avut sprijinul internaţional al ţrilor NATO,pentru c comunismul nu a mai reprezentat pericolpentru Italia. Puterea justiţiei a început s investigheze şi întro perioad incredibil de scurt judectorii iau acuzat şi arestat pe funcţionarii publici, întreprinztori, primarii oraşelor, pentru ca, în fine, s ajung şi la deputaţi, miniştri şi la premieri. În acelaşitimp, mafia a folosit slbiciunea statului şi bombeleau început s rsune în Roma, Palermo şi Milano: aufost ucişi cetţeni nevinovaţi, laolalt cu judectoriicare au luptat contra mafiei, pre cum Giovanni Falcone şi Paolo Borselino. Instabilitatea a durat pn înanul 1994, cnd Silvio Berlusconi, un întrepriztor de

mare succes, a aprut la posturile sale de televiziunepentru a spune poporului c dnsul a decis s „co

boare în teritoriu”: a îForza Italia pe care laşi an, a şi învins la aviziune, totul a fost pconi a artat mai tnpus în faţa obiectivurile de pa faţ, în spagsea familia viitorulmulţime de crţi. Berclar şi a folosit numsportului şi anume d„Forţa Italia!” este u

porterii cnd joac epreşedintele clubulumoment a fost unul dde fotbal din întreagca un „om nou” al poare nevoie de a jefui publice res publica ccompanie particularacest fapt majoritatec el a fost unul dintrprieten personal al lumai multe ori, premipermis lui BerlusconFininvest, prin intermcare astzi se numeştur care au publicat„Mondadori”, şi ce e

turi de televiziune alte în întreaga ţar: Ita

Christian Eccher

IMPERIUL MASS-MEDIEI AL LUI SILVIO B

„BERLUSCONISMUL” ŞI CRIZA STâNGI



Cu toate c, conform legii italiene, prin care nu sepermite unei persoane s ţin în puterea sa mai multde dou posturi de televiziune, Berlusconi a reuşit,datorit relaţiilor sale cu Kraksi, s deschid şi al treilea program, Retequattro, care a furat frecvenţiile altui post legal ale postului de radio pentru aşi putea întri semnalul de transmisie.

În urma alegerilor din anul 1994, Berlusconi a venitla conducere şi astzi se mai gseşte în vrful conducerii ţrii, în coaliţie cu „ Alianţa Naţional” „Alleanzanazionale”, cu foştii fascişti, care ani la rnd nu au jucat niciun rol important în politica italian şi pe care,pentru prima dat, premierul ia susţinut, cnd lide rul lor, Gianfranco Fini şia depus candidatu

ra de primar al Romei. Un alt consilier afost Umberto Bosi, liderul „Ligii denord” „Lega nord”, partidului xenofob al crui scop era independenţanordului Italiei.

În cursul anilor ’90, pe Berlusconi lau susţinut toate starurile de televiziune cunoscute, care au lucratpentru el. Contra lui au fost urmaşii partidului comunist, care au fost decenii la rnd în opoziţie şi care, înanul 1990, sau divizat şi au format dou partide, Democraţii de stnga şi Refondarea partidului comunist. În timp ce au disprut partidele care au fost laputere în cursul anilor ’80, foştii comunişti, care nu auparticipat la corupţie şi care au fost în afara sistemului, au fost unicii care au putut s se opun lui Berlusconi, dar au fcut o greşeal mare, fatal: nu au înţeles c Berlusconi, datorit posturilor sale de televiziu

ne, încetul cu încetul a schimbat mentalitatea italienilor. Cei de stnga au crezut c lumea pe care a creato Berlusconi, o lume a dansatoarelor semiîmbrcate semidezbrcate, a jocurilor loteriei naţionale, în care oamenii au dobndit maşini şi sume enormede bani şi aceasta totul doar şeznd acas , nu voravea consecinţe pe planul politic. Au fost naivi şi aucrezut c au hegemonie în domeniul culturii ca înprecedenţii 40 de ani. În Italia, comuniştii au luptatpentru drepturile omului, drepturile femeilor, şcolarizarea gratuit datorit intelectualilor, care nu au fostprezenţi doar la universitţi, ci şi în fabrici; au stat devorb cu muncitorii, sau conectat cu ei şi au obţinutsprijinul lor. Cei de stnga nu au înţeles c, încetul cu încetul, forma a învins toate valorile. În cursul anilor’80, în urma anilor grei de terorism şi de lupt pentrudrepturi, oamenii au început s se distanţeze de poli

tic, nu au mai dezbtut în secţiile partidelor politice,fie de dreapta, fie de stnga. În timp ce economia a

crescut şi Italia a devenit cunoscut în întreaga lumeprin întreprinderile lor de familie şi de hran, şi abrandurilor „Made in Italy”, italienii au rmas acas şiau vizionat noile programe din America, pe care leaintrodus Berlusconi. Individualitatea a început s fiemai puternic dect conştiinţa colectiv, nu au maiexistat poveşti şi lupte colective. Oamenii au muncitziua, iar nopţile leau petrecut acas, în faţa televizorului. Au început şi ei s voteze cu Forţa Italia. Stngaa obţinut voturi doar în cercurile intelectualilor, carenu au mai creat legtura între partide şi societţi, între cultur şi lumea de afaceri. Rolul lor la jucat, şi astzi îl joac, televiziunea. Foştii comunişti nu au înţeles c a început o epoc nou.

Democraţii au fost confundaţi, nuau înţeles cum sa întmplat faptul c

un om, care nu sa ocupat nicicnd cupolitica, a putut att de uşor s înving. De

atunci stnga italian sufer precum sar gsi întro com profund. A învins de dou ori la alegeriîn anii 1996 şi 2006 cu Romano Prodi, îns Guvernele au fost slabe. Italienii nu iau retras sprijinul luiBerlusconi nici în ultimul timp, cnd au început problemele sl cutremure pe însuşi Silvio şi înţelegereainternaţional a Guvernului: Berlusconi sa împrietenit cu fete tinere crora lea asigurat post de muncla televiziune sau... în Parlament. Cnd a începutadevrul s ias la iveal, soţia lui Berlusconi ia cerutdivorţ cu toate c a fcut aceasta din cauza dezbaterilor legate de marea lor avere şi au aprut probleme cu Vaticanul care acum are greutţi sa l sprijine

pe premier. Berlusconi a spus c el aşa se comportpentru c „italienii îl iubesc aşa cum este”. Şi aredreptate. Berlusconi simbolizeaz ceea ce italienii,mai cu seam brbaţii, doresc s fie: s aib succes,putere şi întotdeauna în apropierea femeilor. Iarstnga? Cum st stnga în aceast perioad? Dinanul 2007 nu mai exist Partidul demo craţilor destnga DS, ci doar Partidul democratic PD, în caresau aflat foştii comunişti şi urmaşii vechii Democraţii creştine care a fost întotdeauna împrţit în dou prţi, una de stnga şi cealalt de dreapta; Creştiniide dreapta îl susţin pe Berlusconi. La alegerile dinanul 2008, Refondarea partidului comunist a disprut şi nu a mai avut de putaţi în Parlament. Partiduldemocratic, în frunte cu Franceschini, este divizat şise pare c sufletul catolic nu reuşeşte s se împacecu sufletul laic cu privire la temele din domeniul în

vţmntului dac statul trebuie s finanţeze şcolilecatolice particulare, eticii recunoaşterea cuplurilor

gay, economiei etc. Unicul punct de înţelegere esterezistenţa împotriva lui Berlusconi. Stnga italiannu reuşeşte s propun societţii italiene linii şi valori noi; nu are putere s se opun „berlusconismului”, ideologiei care determin dispariţia total a cultivarrii binelui public: fructele acestei politici suntxenofobia, evaziunea fiscal, individualismul. Ceeace stnga italian nu înţelege este faptul c nu reprezint Berlusconi pericol pentru Italia, ci „berlusconismul”, ideologia pe care el a conceputo şi a dezvoltato. Berlusconi deja este în vrst de 73 de ani şinu este etern. Berlusconismul va supravieţui şi sepoate transforma întro nou form a fascismului.Dac doreşte nu numai s fie la putere, ci s şi supra

vieţuiasc, stnga trebuie s opreasc atacurile asupra lui Berlusconi din cauza prieteniilor lui cu feteletinere şi s propun „berlusconismului” o alternativpolitic serioas. Cum, în ce fel? Politicienii trebuie sse reîntoarc în pieţe, s poar te convorbiri cu tineriicare au venituri în valoare de 500 de euro lunar şi scaute soluţii în lupta împotriva şomajului, care estefoarte mare în sudul Italiei. S încerce s ajung la unacord cu vechile şi noile generaţii pentru a se puteareforma Legea privind pensiile, s lupte împotrivaevaziunilor fiscale şi pentru împrţirea mai bun aresurselor; s se propun o lege serioas privind federalismul care ar putea ajuta Italiei de sud, care estesrac, s se dezvolte şi s nu forţeze pe cea de nord,care este bogat, s plteasc impozite pentru întreţinerea întregului stat. Este necesar ca cultura teatrele, muzica, literatura s ocupe locul poveştilor

goale de televiziune şi a consumului fr graniţe.Este nevoie de un umanism nou, contemporan.

Traducere din limba sârbă: Loreta Birgean

Rezime

MEDIJSKO CARSTVO SI LVIJA BERLUSKONIJA.

„BERLUSKONIZAM” I KRIZA ITALIJANSKE LEVICE

Početkom devedesitih godina prošlog veka političkanestabilnost je obuhvatila Italiju. Velike afere su potre-sale svet politike i ekonomije, sudska vlast tada otkrivada je korupcija bila u temelju sistema i da su sve politič-ke partije učestvovale u igri koja je počela već osamde-setih godina: preduzetnici koji su želeli da dobiju javne zakupe morali su da plaćaju mito partijama na vlasti,

koje su dobit delile između sebe, sračunato prema gla-sovima koje je svaka partija dobila na izborima. Taj

sistem je dozvoljavao socijalisti, liberali, repfinansiraju samo sebeKrajem osamdesetih, sistem se počeo urušaimale međunarodnu pkomunizam nije više p

Ključne reči : medijkorupcija

THE MEDIA EMPIRE

„BERLUSCCONISITAL

At the beginning otury a political instabiaffairs shook the worlcourt revealed evidenin the system foundat participated in the gaenerpreneurs who wato pay the bribe to theshared proportionallysystem allowed partiecialists, liberals, repubfinance themselves anend of the eighties,aftsystem started to brea

an international suppfor the communism w

Key words: mediacorruption.

2 6



Cultura de mas este un produs al massmediei,iar între exemplele ale acestei culturi se numr filmele populare, serialele TV şi muzica turbofolk. Uniicritici ai culturii de mas consider c aceasta degradeaz individul şi distruge structura societţii. Întimp ce cultura este creat de oameni simpli, în cultura de mas aceştia sunt doar consumatori ai ei.

Cultura de mas include orice produs cultural preţuit de un mare numr de oameni. Unii consider culturade mas sau cultura popular ca superficial sau chiarnociv, pe cnd alţii, între aceştia şi unii filosofi ai culturii postmoderne, caut s demonstreze c ea este tot

att de valoroas şi valabil precum cultura elevat.

Cum a apărut turbofolkul

Odat cu începutul destrmrii RSFJ, în Serbia seaccentueaz şi necesitatea omogenizrii naţionale,astfel c în diverse segmente ale societţii sunt cutate fenomenele tipic srbeşti, care s contribuie laconsolidarea identitţii naţionale.

Direcţia muzical care a aprut în anii optzeciodat cu promotorul ei Lepa Brena, şi care în anii nouzeci şia atins culminaţia, a fost denumit turbofolk. Aprut în perioada crizei economice, cnd poporul avea nevoie de pine şi jocuri, a devenit foarterepede muzica dominant pe aceste spaţii, marginaliznd rockul. Denumirea de turbofolk a nscocitocntreţul Rambo Amadeus.

Glamouros conceput, acest proiect muzical naţional trebuia s distrag atenţia populaţiei de la politi

c, srcie şi rzboaierea şi inaccesibila imcare apar pe micile ere şi luxoas şi se plimscumpe automobile,rea publicului.

În toat aceast mgul, poporul îşi extecntece. Îl ajutau în aforţnd folclorul noumulţumirea.

Au luat fiinţ toto

care vor emite doar tAceasta din urm a ddiscuri CITY RECORDlentaţi şi instruiţi regşia construit un studregistrate. Astzi foaturbofolk.

În legtur cu aceKronja ofer o interpziţia studiilor culturo în turbofolk se interturale rock, punk, mtermediul acestuia subaz familia patriarh

Ivan Čolović se înclor care au susţinut dra” de toate aceste p

de produse asemnre. Inclusiv în lucrare

Carmina Laţcu

CULTURA DE MASă ŞI APARIŢIA TURBO



3 0

mul rnd dreptul democratic al omului obişnuit deaşi produce artefactele sale neelitiste, s se bucurede ele, s fie trist, şi pe aceast cale s realizeze comunicarea cu mediul în care trieşte, cu înaintaşii şicu generaţiile viitoare.

Despre turbofolk au fost scrise numeroase studii.Totul a fost transferat pe terenul politicii. Turbofolkul a devenit simbolul unei epoci în care se chefuia,viola şi ucidea. Sa ajuns chiar pn acolo ca direcţiarespectiv s fie declarat ca rzboi special purtat împotriva ţrilor din regiune.

Destul de mulţi intelectuali au fcut carier explicnd legturile dintre muzicapopular şi fostul regim, care „fcea şi

desfcea” pe aceste spaţii, acuzndui peinterpreţii populari c aţţ la rzboi, demonstrnd legtura dintre „sparg pahare,snge am pe palme” şi apriga realitate de peteren. Consider c arta, implicit kitschul, are o preamic sau chiar nul influenţ asupra politicii. Dar cpolitica are o foarte mare influenţ asupra artei, printot felul de mo dalitţi de cenzur financiar, controlal cadrelor din cultur etc.

Dou stereotipuri sunt de cele mai multe ori puse în legtur cu turbofolkul: c acesta este kitsch şi creprezint şi stimuleaz incultura, dar rmne neclarde ce kitschul este relaţionat doar cu turbofolkul,care la noi reprezint şi este cultur populist îndeobşte. Ca şi cum nu ar exista şi în alte genuri muzicale şi alte arte.

Stilul turbofolk

Stilul de viaţ şi stilul muzical turbofolk este însoţit de o iconografie caracteristic. Elementele luicomponente sunt mrcile mondial cunoscute de îmbrcminte sau garderoba sclipitoare, bunde, lanţuride aur, automobilele scumpe şi chiar discreta sugestie a conturului de revolver purtat sub hainele scumpe. În acest fel a fost instaurat un nou sistem de valori pe care lau edificat prin comportamentul lornoii businessmani srbi, oameni cu un trecut criminogen şi interpreţii turbofolk. Cu falsul lor glamour,acest model cultural a devenit un fel de compensaţie pentru cotidianul necruţtor.

Ivana Kronja şi Miloš Đurković sunt de acord înprivinţa stilului masculinfeminin în turbofolk. Dinpartea brbatului se pretinde s fie periculos şi viril.

A mai fost introdus un mo del, secundar, pentru brbaţi, destinat celei mai tinere populaţii: superficial,

feminizat şi îmbrcat conform ultimei mode. Tipuldominant de brbat în turbofolk este macho, careconduce maşini scumpe şi rapide. Preocuparea luicentral şi sistemul lui de valori îl constituie banii,obţinuţi pe indiferent ce ci. El este infractor sau, celmai des, noul businessman srb. Femeile folosesc laa fi „consumate” de ctre acesta sau, pe de alt parte, s se lase fascinat pn la idolatrizare de aspectullor de „vamp”. Pentru femeia pe care o alege capartener la cel mai mare preţ sunt interpretele folk,

în care admir propria putere şi influenţ.Femeia este în turbofolk un obiect şi

o marf de dorit. Prin aspectul ei ea trebuie sl atrag şi sl tulbure pe br

bat. Atractivitatea ei trebuie s confirme statutul brbatului în a crui compa

nie se afl, sau s reprezinte un potenţialstatussimbol, în absenţa brbatului, cu aju

torul ţinutei de sear, a garderobei strmte, a vestimentaţiei de la celebri creatori de mod, a înclţmintei scumpe şi a giuvaerelor, a minicompleturilorsclipitoare. Acestui aspect, la chiar finele mileniului19992000, se adaug snii din silicon şi efectele intervenţiilor de chirurgie plastic pe chip, ca un hit almodei, în scopul obţinerii unui aspect ct mai „desvrşit”. Datorit srciei şi dezagregrii normelormorale se ajunge la o îngrijortoare prostitualizare afemeii în media. Aceast mod este constant plasatla televiziuni, iar în absenţa unui model de identificare mai bun în aceste vremuri de criz, acesta esteurmat de un uluitor de mare numr de femei cu pre

cdere tinere, crora televiziunea le ofer iluzia accesului rapid la glorie şi statut. Femeile sunt desenatepe modelul sponsorizatei şi clasicei prostituate. Spotul Modelsica „Banii, banii” ilustreaz cel mai bine cevrea o tnr srboaic banii cu orice preţ.

Influenţa turbofolkului asupra

moralităţii tinerilor

Turbofolkul are o mare înrurire în formarea normelor morale şi introducere în ceea ce este prestaţiamoral în cadrul societţii. Masmedia şi turbofolkulcreeaz o fals imagine a strii, posibilitţilor, necesitţilor, intereselor, direcţiilor şi valorilor în societate.Mediile transmit, prezint şi produc multe fenomenenemorale, etica este deseori absent în medii şi acestlucru are un efect devastator asupra psihicului şi asu

pra situaţiei sociale a tinerilor. Este prezent mult violenţ, manipulare, nonvaloare, intoleranţ, egoism

în ceea ce prezint mediile şi ce poate determina formarea normelor morale şi a poziţiilor morale la tineri.Toate acestea induc nesiguranţ şi neîncredere la ceitineri, îndeosebi la adolescenţi şi la copii, care nu au oimagine a importanţei muncii, a valorilor adevrate, asolidaritţii şi responsabilitţii, atta timp ct privescascensiunea unor oameni care vin de nicieri, fr cu noştinţe, fr educaţie şi fr un avut moştenit, darcare devin oameni avuţi şi influenţi.

Este ct se poate de caracteristic mult cntatulvers „Ne dm zilele pe nopţi”, de unde reiese c tinerii care nu au de lucru ziua dormeau iar noapteamergeau la chefuri, ceea ce reprezint o manipulareşi o pacificare a celor tineri.

Turbofolkul reprezint un trend întro societatetotal hedonist, ale crui ţeluri sunt ct se poate delimpezi. Fiecare dintre tinerii aceştia doreşte s se îmbogţeasc, s ajung pe pagina de titlu a ziarelor, în orice chip, cu orice preţ. Iar în ziua de azi acestlucru nici nu reprezint o problem, nu trebuie s fiinici prea inteligent, nici s faci vreun lucru prea important. Trebuie s fii tnr, trebuie s fii simpatic,trebuie s fii detaşat, trebuie, dup posibilitţi, s tedezbraci undeva şi s dansezi aşa pe vreo mas, trebuie s fii ct mai provocator. Asta se caut, asta sevinde azi, asta este ceea ce propag mass media.

Bibliografie

Ivana Kronja, „Smrtonosni sjaj”, Tehnokratija, Beograd,2001.Ivan Čolović, „Divlja književnost”, Biblioteka XX vek, Beograd,

2000.Sreten Petrović, „Kič kao sudbina”, Beograd, 2006.Kultura i identitet, Herbert J. Gance Pluralnost kultura ukusa,

1974.Miša Đurković, „Politika”, 26 februar, 2001. pag. 9.

Rezime

Masovna kultura i pojava turbofolka

Turbo folk je popularni muzicki podžanr nastao u Sr-biji tokom ranih devedesetih godina prošlog veka. Iakou pocetku tretiran kao benigna nekululturna vrsta za-bave koja cilja na primitivne instikte svoje publike, tur-bo-folk dobija dublju drustvenu dimenziju u periodu iz-medju srednjih do kasnih 90-ih godina.

Ključne reči : turbo-folk, masovna kultura, mediji,muzika

Mass Culture and t

Turbo-folk is a popSerbia during the earlyas a benign p rimitive the primitive instincts deeper social dimensito late 90’s.

Key-words: turbo-



3 2

În antichitatea roman, moneda îndeplinea funcţiade instrument propagandistic imperial: era un obiectindispensabil relaţiilor de producţie, ajungea în fiecare provincie a Imperiului, iar imagistica ei o fcea accesibil şi celor care nu ştiau ai descifra inscripţiile legendei. În Antichitatea Trzie, rolul ei a crescut, ea demonstrnduşi utilitatea şi în f acilitarea rspndiriiideologiei religioase în formare, creştinismul, reprezentrile de pe monede îmbogţinduse prin adoptarea noii iconografii aplicate scenelor compoziţionale,care abundau în simboluri religioase, precum şi figurii împratului, prezentat acum şi receptat ca stpn

absolut, al lumii întregi, la fel ca imaginea lui IisusPantocrator1 din toate reprezentrile artistice.

* * *

MONEDELE. Sistemul monetar stabilit la sfrşitulRepublicii sa menţinut în tot timpul ct a durat Imperiul Roman, cunoscnd îns şi reforme monetare2.

1 „Atotţiitor” în lb. gr., termen folosit în textul Crezului dela Niceea, anul 325 d.Hr. Septuaginta a tradus cu acest cuvnt termenul „Adonai Sabaoth”, lb. ebr., care înseamnDomnul Atot puternic care susţine în viaţă toată creaţia . Cf.Preot Prof. Dr. Ion Bria, Dicţionar de teologie ortodoxă, Bucureşti, Ed. Institutului biblic şi de misiune al bisericii ortodoxe romne, 1994, p.104, s.v. PANTOCRATOR2 Un triplu sistem monetar aur, aureus; argint, denarius;bronz, as. Uzura monedelor ducea la o oscilaţie a greutţii lor, deci şi a valorii dintro libr, 324 g, trebuia btutun numr fix de monede ceea ce ducea la reform mo

Emisiunile monetare romane au la baz tradiţia greac3, dar, ştiut fiind interesul propagandistic mereuprezent în lumea roman, nu ne mir faptul c monedele, turnate sau btute, erau adevrate opere cuvaloare artistic proprie, ele devenind pentru primaoar aici, unul dintre cele mai propice mijloace devehiculare, în cele mai îndeprtate colţurile ale Imperiului, a mesajelor politice prin intermediul simbolisticii iconografiei reprezentrilor, pe lng inscripţiilelegendelor. Şi aceasta pentru c monetriile din Imperiu preluau efigiile realizate de artiştii care respectau cu stricteţe indicaţiile împratului.

Sfrşitul Republicii. Sec. I î.Hr. ilustreaz drumulparcurs de reprezentri, de la apariţia zeitţilor romane şi a scenelor narative care povesteau evenimentedin trecutul Romei, la cele ale evenimentelor curente de exemplu reversul unui aureus al lui Sulla, cu statuia ecvestr a acestuia aşezat de Senat pe Rostradin Forul roman , precum şi parcursul portretuluimonentar, de la cel imaginar, la reprezentri ce recurgeau la invocarea strmoşilor mai mult sau mai puţin

netar, alţi factori fiind variaţiile cantitţii de aur şi de argint monetizabil din tezaurele imperiale, precum şi instabilitatea economic şi social între diferite perioade.Cf. Octavian Iliescu, in Ion Barnea, Octavian Iliescu, Con-stantin cel Mare, Bucureşti, Ed. Ştiinţific şi enciclopedic,1982, p.124253 Roma a început s bat monede proprii abia la 25 deani dup greci, cu prilejul rzboaielor lui Pirus din 28172

î. Hr. Cf. Niels Hannestad, Monumentele publice ale artei romane, vol.I, Bucureşti, Ed. Meridiane, 1989, p. 24

îndeprtaţi, apoi la portretul realist: în anul 4 4 î.Hr. seface pasul decisiv ieşind din regula republican, Caesar obţine de la Senat dreptul de aşi pune propriulchip pe monedele emise de stat, exemplu fiind undenar din 44 d.Hr., il. 14. Desigur, aceasta în scopul deaccentuare a preamririi, fapt exacerbat de coronaaurea jupiterian. Un procedeu comun ulterior estecel al amplasrii portretului urmaşului împreun cucel propriu, aşa cum f ac deja Antonius sau Octavian,un aureus din 4039 î.Hr. avnd chiar pe ambele feţecte un portret al lor, pentru a demonstra concordiadintre aceştia, il. 2. Glorificarea ajungea, înc în perioada Republicii, la exemple precum amplasarea peavers a portretului tatlui, cu tridentul lui Neptun, iar

pe revers, o btlie naval, pentru a sprijini ideea descendenţei divine, cum este în cazul denarului dinanul 38 î.Hr. al lui Sextus Pompeius5.

il. 1

il. 2

Perioada imperial. Sec. I al IIIlea d.Hr. Dac anterior, portretistica monedelor era legat mai mult decea a glipticii, acum ea corespunde statuarei oficiale,deşi, cu unele excepţii, chipurile nu sunt redate din faţnici acum6. În ceea ce priveşte scenele compoziţionale,acestea sunt cele regsite pe basoreliefurile monumentelor omagiale şi dovedesc, de asemenea, utilizareaperspectivei ierarhice, narativism, dar şi capacitate de

4 Mihai Gramatopol, Artele miniaturale în antichitate, Bucureşti, Ed. Meridiane, 1991, p. 2705 Niels Hannestad, op. cit., vol. I, p. 42436 Gramatopol, op. cit., p. 272

sintez, plasticitate. Exzentri propagandistio ramur de mslin, ccelebreaz pe revers îpatrei; anexarea de nodin anul 28 î.Hr., cu unmoreaz anexarea Egceea ce demonstra pr în rndul plebei şi al apratului cu coroana cdiata solar în vremeaa lui Caligula; redareanarea unui port, de excomemorareaColosse

distribuţii gratuite scficarea ascensiunii la tmind globul pmnteţii adoptivi, tipurile marmata devine ţinta p împratului ca învingtiei, de exemplu un amembrii familiei lui Spratul laureat, iar peflancat de cei doi fii,7; se comemoreaz ccu redarea pe moned împratul Gallienusde gru pe cap, simbdeci perfecţiunea lui, în el sub form mascuiar Aurelian, care inst

reprezentat cu coroaCreştinismul de în

Constantin cel Mare etrarhic, ori cu coroanrea lui Licinius, portrespre cer, şi se va instace, o panglic de aurpreţioase. Din anul 3lui Constantin, Maximdivinitate protectoarcea a lui Hercule. Se d

7 Hannestad, op. cit., vo8 Ibidem, p. 2619 În timp ce monedele stantin a btut moneddus, lb. lat. care au definanţele şi comerţul. Cistorie a Bizanţului , Buc10 Ion Barnea, Octavian

IoanaIulia Olaru

MASS MEDIA AVANT LA LET TRE : MONEDA ANTICă ROMANă



3 4

trilor iconografice ale reversurilor alegorii ale oraşelor sau ale virtuţilor singurele personificri pgne care au fost folosite în perioada creştin fiind celeale Victoriei, Romei şi Constantinpolului11. În schimb,11 Cecile Morrisson, in Jane Turner ed., The Dictionary of

Art, vol. 9, New York, Grove’Dictionaries, 1996, p. 636, s.v.Early Christian and Byzantine art, VII, 2 i, Coins and seals

apar elemente iconografice noi, simbolurile creştine,monograma lui Hristos sub forma XP la Ticinum,Aquileia, Thessalonik, sub forma IX la Siscia şi Arelate,ori sub forma +P la Antiohia12, iar din sec. al Vlead.Hr., monograma chi-ro las loc semnului crucii13 care decoreaz globurile, reprezentrile pgne disprnd din anul 321 d.Hr. doar Sol Invictus se menţine pn în anul 322 d.Hr..14 Dup anul 400 d.Hr., portretele împraţilor devin tot mai hieratice şi mai puţin individualizante, cu unele excepţii15; de altfel, lasfrşitul sec. al IVlea d.Hr., înalta valoare artistic amonedelor este regsit doar în cazul emisiunilor deaur, un exemplu fiind un soli dus de la Constantinopol din anii 450457 d.Hr. al lui Marcianus, cu împratul redat frontal pe avers şi cu o Victorie pe revers, ţinnd o cruce înalt16.

MEDALIOANELE. Monedele monumentale suntreprezentate de medalioane, la fel de propagandistice, dar adresate numai aristocraţiei recompenseimperiale , cu scene din mitul lui Enneas, pentru asprijini legendele romane despre întemeiere. Antoninii continu tradiţia hadrian a baterii medalioanelor,care au atins apogeul în timpul lui Commodus, reprezentat aproape comic ca Hercule, arnd sau nud,cu trofeele eroului în spate; un medalion îl înfţişeaz pentru prima oar pe Gallienus cu diadema monarhilor elenistici şi cu faţa îndreptat în sus, ca maitrziu Constantin, iar medalionul de aur de la Arraseste o adevrat capodoper de complexitate com

poziţional, reversul ilustrnd sosirea la Londra a împratului Constantius Chlorus, il. 8, aşteptat de personificarea lui LONdinium. Dup anul 324 d.Hr.,dup unificarea Imperiului sub conducerea lui Constantin, acesta va începe baterea de me dalioane deaur. Întemeierea monarhiei universale ne prezint un împrat înfţişat ca un crmuitor elenistic, cu diadema cu pietre preţioase, ca în medalionul de la Siscia.Cu ocazia consacrrii noii capitale, Constantinopol,se bat medalioane, dintre care unul îl înfţişeaz pe

12 Octavian Iliescu, in op. cit ., p. 13513 Cecile Morrisson, in op. cit., p. 635, s.v. Early Christianand Byzantine art, VII, 2 i, Coins and seals14 Ion Barnea, Octavian Iliescu, op. cit., p. 7015 Magnentius 35053, Decentius 350 şi Vetranio 350au continuat s foloseasc realismul. Cf. Cecile Morrisson,in op. cit., p. 635, s.v. Early Christian and Byzantine art, VII,2 i, Coins and seals16 Gramatopol, op. cit., p. 211

împrat încoronat de o mn divin, stnd între doifii ai si, Constantin II şi Constantius, încoronaţi şi eide un soldat şi de o Victorie17. Pe aversul medalionului de aur din anul 317 d.Hr., deja imaginea imperial

şi solar fuzioneaz cu cea creştin, portretul aureolat al lui Constantin cel Mare este re dat frontal şi rigid, el ţine palma dreapta întoars spre privitor, iar înstnga ţine globul, o redare fr individualizare fizionomic şi a crei frontalitate este conform artei bizantine; pe revers, este figurat Sol Invictus. Pe unmedalion din argint care celebreaz victoria asupralui Maxentiu, Constantin este redat cu un scu t cu Lu- poaica, deasupra scutului este un sceptru în formde cruce, pe coif, simbolul XP, iar reversul va înfţişascena adlocutio, împratul se adreseaz armatei, încununat fiind de o Victorie, il. 9.

Un tip special de medalioane ale sec. al IVlea d.Hr.18 sunt cele contorniate, din bronz, cu un cerc englific ce înconjoar marginea circular, destinate oamenilorde rnd pe care îi vizau în propaganda de ataşare aacestora la grupul stpnirii. Distribuite publicului cu

ocazia jocurilor din amfiteatre, ele aveau reprezentridin portretistica imperial, precum şi scene amestecate, istorice, mitologice, fr o realizare artisticdeosebit19.

17 Octavian Iliescu, in op. cit ., p. 13318 de la Teodosius I, 37995, l a Procopius Antemius, 46772.Cf. Gramatopol, op. cit., p. 27519 Ibidem, p. 276

În provincii, particsunt în funcţie de maronde bosse, de exemcapului în reprezentde Nord, dezordineaohia, influenţat de fnobleţea privirii pe uşi originalitate la montipizarea propagandschimb, în provincii ssemnul crucii în Hispaori monograma creşt

Reflectnd în iconţii concrete, monedecare presupune puţinde simbolismul care vtotul rmnea subsumzat cu mijloace consde care dispuneau, fala început în percepţi

B

Barnea, Ion; Iliescu, OctavŞtiinţific şi enciclope

Bria, Ion, Dicţionar de teol

lui biblic şi de misiuneGramatopol, Mihai, Artele

Ed. Meridiane, 1991Hannestad, Niels, Monum

reşti, Ed. Meridiane, vomatopol

Treadgold, Warren, O scuArtemis, 2003, trad. M

Turner, Jane ed., The DicDictionaries, 1996

Mas mediji avant la

Bilo da je reč o zajedostupne svima, ili je rsu bile dostupne malo

skom dvoru –, ovo sred20 Ion Barnea, Octavian

il. 3il. 8

il. 7

il. 4

il. 5

il. 6

il. 9



imalo je veliku vrednost u antičkom periodu, služeći javnoj rimskoj propagandi na celoj teritoriji RimskogCarstva. Na početku hrišćanstva, imale su isti cilj i to da podrže oštru religioznu propagandu, pomogle su caruda se u svojim predstavljanjima služi božanstvenimHristovim atributima. Ovaj se rad na kratko osvrće nastilističku evoluciju ikonografije moneta i ne odnosi sena propagandu koju su donele njihove inskripcije.

Ključne reči : moneta, medaljon, propaganda, aureusdenar, solidus, ikonografija, monogram, Sol Invictus,dijadema, ograničenost, adlocutio, congiarium

Summary

Mass Media avant la lettre: Ancient Ro manian

Coin

Whether we envisage common coins, which areaccessible to everybody, or we refer to imperial medal-lions, used by a reduced number of people – the royal court circle –, this true mean of mass communicationhas a special value in ancient times, being used for official Roman propaganda all over the empire. At thebeginning of Christianism, the same purpose will besupported by a vivid religious propaganda, the emper-or used in his representations the divine attributes of Christ. The present paper refers briefly to the stylistic evolution of the iconography on coins, without men-tioning the propaganda made through the messagetransmitted by inscription texts.

Key-words: coin, medallion, propaganda, aureus,denarius, solidus, iconography, monogram, Sol Invictus,diadem, contorniat, adlocutio, congiarium

3 6

ESEU



Dragi prieteni, dac deja dup cum sa spus, Du-nărea este cartea vieţii mele şi deci modul în caresimt şi povestesc viaţa astzi m gsesc în inimavieţii şi a scrisului meu, deoarece Novi Sadul, aceast„Aten srbeasc” şi lumea care o înconjoar, prezint esenţa universului dunrean. Dunrea mea nu arfi aprut dac nu ar fi existat toate cele: fiecrei crţi,chiar şi celei mai modeste, îi trebuie nulte cele pentru a aprea şi a creşte. Îns inima Dunrii mele estetocmai mijlocul capitolului, intitulat Bunica Anca, acrei acţiune în întregime se desfşoar în Serbia, înBanat, în Bačka şi Voivodina, cu cteva excursii în

Banatul romnesc vecin. Dunrea este rul carepoate, ca puţine altele, s devin simbol al identitţiicomplexe şi multiple a vieţii şi a istoriei, deoareceeste rul care nu se identific doar cu o ţar, cu olimb şi o cultur, ci trece peste multe graniţe, absoarbe diferite voci, limbi şi tradiţii în multitudineacare nu distruge unitatea, ci o îmbgţeşte. BunicaAnca, srboaic, ma învţat „s gndesc în mai multe popoare”, întocmai cum a procedat şi e a, dar cnu sa simţit şi nu a fost mai puţin srboaic. Prietenul meu Eduard Glison, scriitor francez de culoaredin Antile, menţioneaz c spaţiile se citesc şi c şiele au un strat subconştient, o stratificare a lor demai multe veacuri: întlnire cu mai multe regiuni,precum cu unele crţi mari, poate s fie, dar deseorişi este pentru mine desigur a fost decisiv în formarea unei persoane. Astfel, pentru mine, acum deja în

urm cu mai mulţi ancu acest oraş minunasa natural şi arhitecs amintesc doar un Tišma, scriitor ale crasupra dragostei meam avut prilejul sl î Akademie der Kunsteculturalitţii al acestupe scriitorul maghiarzint o recenzie excea istoriei europene.

În calitate de cetţm simt ca acas: m începutul secolului trspaţiul literar al Triestmele trei alineate încspun”. Zlataper a dorKras sau în Moravskacru nu este exact. El edorinţa de a povesti aeste italian, şi nu mulrzboi mondial, pentlui. Zlataper ne vorbepoziţiei proprii a pola capt, bizar faţ defac ceea, dup cum scriitorii, respectiv s

Borges vorbeşte d

jele munţii, rurile, apictat propriul portre

Claudio Magris

LIMBAJUL RECUNOŞTINŢEI*

* Scriitorul italian Claudio Magris este laureatul premiuluifestivalului internaţional Prozafest 2010, Novi Sad



4 0

a schimbat realitatea, ci din cauz c f iinţa sa întocmaise compune din lumea în care el priveşte realitatea.

Nu este întmpltor c am ales parabola Borgesdrept moto al unei crţi, a Microcosmosului , care tocmai ca Dunrea în anul 1986 se ocup cu graniţele.Cnd am fost copil sunt nscut în 1939 la Triest graniţa în apropierea nemijlocit nu a fost oricaregraniţ, ci graniţa care a divizat lumea în dou prţi.A fost Cortina de f ier. Am vzut aceast graniţ laKras, cnd am ieşit s m plimb şi s m joc. În dosulacestei graniţe sa gsit lumea necunoscut, o lumemare, înfricoştoare, lumea rsritului sub dominarealui Stalin, lumea în care nu sa putut merge deoareceeste graniţ, în acei ani a fost insurmontabil, mcar

pn în anul 1948, pn la desprţirea lui Tito şi Stalinşi pn la normalizarea relaţiilor între italieni şi iugoslavi. A fost acesta rsritul rsritul de attea ori neglijat, prsit, înspimnttor şi dispreţuitor. Fiecareţar are rsritul ei care respinge. În acelaşi timp, îndosul graniţelor sa gsit şi lumea pe care eu am cunoscuto foarte bine, deoarece este vorba despreacele regiuni care au constituit o parte a Italiei şi pecare Iugoslavia lea ocupat la finele celui deal DoileaRzboi Mondial, regiuni unde mam gsit eu în ipostaza de copil, deci lume apropiat şi cunoscut.

Întrun oarecare fel am simţit c în dosul graniţelor exist ceva cunoscut şi necunoscut şi consider caceasta este de o însemntate esenţial pentru literatura care deseori prezint cltoria de la cunoscutla necunoscut, dar şi de la necunoscut pn la cunoscut, de la necunoscutul pe care reuşim sl con

trolm. Întotdeauna se poate întmpla ca ceva apropiat pn la un moment dat s devin dintro datstrin şi îngrijortor, sau c cineva sau ceva, considerat a fi departe şi diferit, devine aproape şi apropiat.

Exilurile, exodurile, graniţele pierdute şi restabilite au constituit şi constituie o parte a experienţelorunui cetţean al Triestului.

M gndesc la exodul a aproximativ 300 de mii deitalieni la finele celui deal Doilea Rzboi Mondial, careau fost nevoiţi s prseasc Istria, Rijeka şi alte regiuni care au devenit regiuni iugoslave în mome ntulcnd în urma violenţei suferite din partea italienilor,slovenii au trit momentul loc victorios şi au începuts se rzbune nefcnd deosebiri, ca întotdeauna.Acesta este evenimentul care a produs numeroaseopere literare, cele mai sincere, de la romanul lui Tomiţa pn la cartea Vodno zeleno a Marizei Modieri, a

consoartei mele de viaţ şi pn la moartea ei, în urmcu 14 ani, care datorit acestei odisei dureroase arat

c în acele ţri mixte şi complexe precum şi în fiecare ţar mixt şi complex de la graniţ doar dialogul şi întlnirea între diferite culturi şi popoarepoate s asigure o viaţ liber şi civilizat. Aceastexperienţ a graniţei pierdute, despre care am povestit în numeroase crţi, iar dup aceea am transpuso în romanul Naslepo „Alla cieca” , constituie povestea şi despre cei dou mii de urmaşi ai idealurilorcomuniste, o parte a muncitorilor italieni din Monfalcone, un mic orşel din apropiere de Triest, care aucunoscut închisorile fasciste, rzboiul în Spania şi lagrele naziste, şi care în numele credinţei în comunism, imediat dup cel deal Doilea Rzboi Mondial,imediat au plecat benevol în Iugoslavia lui Tito, pen

tru ca în cea mai apropiat ţar din pu nct de vederegeografic s contribuie la edificarea socialismului.Cu satisfacţie particip la edificarea noii Iugoslavii,iar din anul 1948, cnd Tito sa desprţit de Stalin, seridic împotriva lui Tito, deoarece Stalin în ochii lor afost iniţiatorul revoluţiei şi eliberrii lumii: au fost deportaţi pe dou insule mici şi fermectoare în Adriatica de nord, Goli otok şi Sveti Grgur, unde ei au fostsupuşi diferitelor torturi, violenţe şi moarte, unde aurezistat la toate în numele lui Stalin, om care, dacar fi învins, toat lumea sar f i transformat în gulagpentru a înfrnge libertţile umane şi pe cei curajoşica ei. Cnd dup ani în şir, aceia care au rmas în viaţ au fost eliberaţi, sau întors în Italia unde, poliţiaitalian ia maltratat deoarece sunt comunişti, întimp ce partidul comunist italian, în diferite moduri,lea împovrat viaţa, pentru c au fost martori ne

plcuţi ai politicii staliniste; acelaşi partid comunistitalian a dorit si dea uitrii. Povestea despre aceştioameni ma prigonit: oamenii care sau gsit pe cealalt parte la locul greşit, în timpul nepotrivit, careau luptat pentru scopul greşit şi care au crezut în înşelciune, respectiv în Stalin, îns cu altfel de forţmoral, cu altfel de pregtire generat de ipostazade victim, în numele întregii omeniri, sunt o moştenire important care trebuie s devin a noastr, cutoate c nu împrţim credinţa în drapelul lor. Despreaceast poveste privind eroii înşelaţi, dar în acelaşitimp şi vinovaţi, deoarece pentru scopul lor au jertfitşi pe alţii nu numai pe ei chiar şi dragostea, precum înromanul meu, am scris romanul Naslepo (Alla Cieca), care în dialogul su vertiginos, în unele momente cuhalucinaţii prezint delirul acestei poveşti, dar poateuneori şi a însşi istoriei. Toate acestea au prezentat

un mare interes pentru exodurile de orice fel: istoriaveacului nostru a fost, şi din pcate, este plin de

exoduri, migraţii, pierderea graniţelor a attor oameni, a popoarelor, a pturilor sociale, a exilaţilorpolitici: astfel, pentru mine, exodul a devenit metafora vieţii care în esenţ este o ieşire din noi înşinepentru a intra în cea dea doua dimensiune a fiinţeinoastre. Uneori, s spunem împrejurri normale, iaralteori în dramatice: exodul este o pierdere dureroar, dar şi o ieşire inevitabil din noi înşine. Itaka primeşte însemntatea sa doar din cauz c Odiseu se înapoiaz în ea dup atţia ani: dac nu ar fi prsit,ea ar fi avut un s ens profund al patriei adevrate,autentice, pe care o primeşte abia la întoarcere.Şi în povestea Bibliei, exodul este condiţia salvrii, calea spre ţara promis.

Consider c de la toate acestea pleac şitendinţa mea spre temele exilului, exodului,dezrdcinrii, spre graniţele pierdute şi restabilite: toate acestea în continuu se pe rindprin tot ceea ce am scris eu. Iar la Torino,unde am fcut studiile, a aprut şi prima meacarte, Mitul Habsburgic Il mito absburgico,1963, cartea pe care am scriso între anii 2023, dar c nu am ştiut ce doream s scriu. Mitul Habsburgic ma fascinat, deoarece aceast lume austriac, pe deo parte a fost slvitşi regretat, precum ordinea lumii, a armoniei, a unitţii şi a totalitţii vieţii, pe de altparte a creat literatura care deconspirat ungol, o dezordine, o criz a civilizaţiei.

Aceste teme dup aceea au creat şi altecrţi ale mele, printre care Inelul Clarisei

(L’anello di Clarissa, 1984 ), Itaka şi mai departe (Itaca e oltre, 1982 ). Titlul acestei ultime crţiprezint dou cltorii posibile: se pune întrebarea dac în timpul cltoriei a cltoriei vieţii, desigur de la Odiseea şi mai departe,cltoria simbolul vieţii prin excelenţ protagonistul, ca de pild Ulise al lui Homerşi Joyce, întors acas schimbat de experienţele pe care lea trit în perioada cltoriei, darconfirmate în identitatea sa, dat fiind c sensul şi unitatea existenţei sale, precum la Musil, experienţa cltoriei vieţii a devenit o cltorie dreapt în cadrul creia întotdeaunamergem mai departe, ne pierdem cnd cltorim, pierdem prţi din noi înşine, nu putemniciodat s ne întoarcem acas fr s încercm absurdul şi ruptura de lume.

Scriind Mitul Habsburgic , mam întlnit şicu civilizaţia ebraic de est: astfel a aprut

cartea Departe de unieşit din marele interrnd pentru Singer, pşi aceasta este una dCartea a aprut întocest, din povestea desestul Europei. Unul îlgeamantane în gar cel deal doilea spu n„Mergi departe”, iar c

unde?”. Acerespectiv

s spui ieşte în

parte dtrieşteparte, dţiu, ci în

Lege, el niciodat Aceast civilizaţ

m intereseaz şi îzaţia care a suferit re, exil, pogromuriţii, dar li se împotricredibil. Tema prlui su, legate cu tdeauna ma atras, sau romanul scurtuna sciabola, 1984)pierdute şi graniţe1945, ultimii ani ai

cu mama, deoarectal, iar Udine a fostzacilor Krasnovei pmilitarii capturaţi îSovietice, puţini diRusia. Nemţii leauenland, care potrivgseasc în Uniunsau retras tot maimentul cnd sau sgiunea Friuli, în Crschiţnd un stat fadin Vila di Verzeniscare nemţii lau sctea acestei armateritare, necesitatea grotesc în care do

avea patrie, rdcinazist, se transfor



4 2

venit s fure patria altora, iar aceast dorinţ pentruautenticitate a devenit ceva fals şi artificial, deoarecenu exist nimic mai artificial dect patria cozacilor înprovincia italian Frulia. În aceast poveste ma fascinat în primul rnd sfrşitul groaznic cazacii saupredat englezilor, dar iau trimis sovieticilor în c aresens unii, cu familiile, sau sinucis aruncnduse înDrava, chiar şi cu caii, lng Krasnova. O perioad îndelungat sa crezut c Crasnov şia pierdut viaţa în cadrul ultimei lupte pn a fugit, îmbrcat în uniform de militar. Dup aceea, c nd sau deschis arhivele, sa aflat c Crasnov a fost predat sovieticilor şispnzurat la Moscova în anul 1947. Dar cnd sa constatat adevrul istoric, şi în continuare mulţi au dorit

s cread şi cred în continuare c Crasnov esteacel militar necunoscut care şia pierdut viaţa. Şi eu întrun fel am dorit s cred în aceast versiune istoric fals. Şi atunci mam întrebat ce adevr poetic st în dosul acestei dorinţe de a se crede în versiuneafals istoric a acestei poveşti. Aceasta este povesteape care am dorit s o fac cadou lui Borges, îns întrozi cnd iam povestit la Veneţia, el mia rspuns caceasta este povestea vieţii mele şi c trebuie s oscriu singur. În felul acesta, literatura mo ndial apierdut o capodoper, îns din aceast cauz eumam decis s scriu prima ficţiune evitnd frica.

Astfel sa nscut şi Dunărea, fr un plan stabilit anterior: la început, precum pentru Mitul Habsburgic, nuam ştiut exact ce doresc s fac. Dunrea este înc odat simbolul graniţei, deoarece Dunrea este rulcare trece attea graniţe, astfel c este simbolul nece

sitţii şi greutţii trecerii graniţelor, nu numai a celornaţionale, politice, siciale, ci şi a graniţelor psihologice,culturale, confesionale. Cltoria Dunrii este şi cltoria în iadul propriu şi în cula Vavilonului a lumii contemporane, care în Europa central gseşte simbolulsu personal, dar prezint şi Vavilonul întregii lumi.

Dac lumea Dunrii întrun oarecare fel este simbolul concentrat al întregii lumi, atunci cea m ai profund esenţ a acestei lumi a Dunrii este întocmailumea în care ne gsim noi acum, aceast parte auniversului între Novi Sad şi Belgrad, poate şi suprabogat în istorie, prin mrime, dar şi suferinţe, conflicte, convieţuire grea şi supravieţuire. Un fel de viaţ condensat şi istorie, dimensiunile lor şi greutţilelor şi în aceste greutţi, în modul în care ne purtmcu ele, se gseşte valoarea vieţii. Sunt emoţionat deoarece m gsesc aici fiindc aceasta înseamn c

aproape mam întors la începutul Dunrii mele, careşi singur prezint începutul, sursa povestirii mele. A

vorbi despre regiuni, despre oraşe şi localitţi mici,autorilor, aceasta am încercat s transmit prin Dună-rea, şi acuma aş repeta aceasta, desigur în alt mod,deoarece de cnd am scris cartea, attea sau întmplat, attea tragedii, attea nedreptţi, attea greutţi sau abtut asupra acestei ţri care au f ost apsate de alte tragerii din care c auz a devenit şi mai dureroas patria omenirii.

Dunrea se scurge în mare. Cltoria spre mareeste puţin şi simbolul eliberrii de greutţile aprrii:cltorie de la penultimele spre ultimele lucruri, marea este dimensiunea mea constant: exist multap în ceea ce scriu eu. Romanul O altă mare (Un al-tro mare), a aprut şi din nostalgia pentru mare.

În cartea spun povestea despre omul care încearc s triasc o viaţ curat, o viaţ absolut, curţindul de tot ceea ce este neautentic, ceea ce nu esteabsolut: pn la anumite puncte, aceasta îmbogţeşte viaţa, dar aceast viaţ care este privat de totceea ce este surplus, la sfrşit se reduce la o esenţcurat, evaziv, pentru a începe periculos s semenea nimicnicie.

Dac Dunrea cuprinde un mare spaţiu geograficşi istoric, Microcosmosurile sunt descoperirea locurilor tot mai mici. Microcosmosurile sunt lumi mici,uneori miniaturi, dar sunt şi contrariul oricrui minimalism dezinteresat, deoarece în ele izbucneşte sensul însemnat al oricrei existenţe. Nu au nimic comun cu particularismul caustic „al patriilor mici”,unul dintre cel mai înapoiate fenomene în anii aceştia, deoarece prezint o figur concret în care apare

şi în care se prezint lumea mare.Microcosmosurile sunt povestea despre omul şi

cltoria sa prin viaţ, prin localitţi reale şi simbolice existenţa sa, locul de odihn provizoriu şi înacelaşi timp cminele devotate ale şederii lui în ţar.Numeroase dintre personajele mel e, nu existnume, sunt anonime. Despre aceast personalitatecare aproape niciodat nu spune „eu”, se ştie foartepuţin, dar la sfrşit poate c se ştie mult. Aceastaeste ca şi atunci cnd vedem urme în nisip şi încercm s concepem uitndune împrejur, peisaj şipersoane, ascultnd poveşti care sau întmplat înacele locuri, cine şi cu ce emoţii, cu ce soart a trecutpe aici, care a fost esenţa vieţii sale.

Cred cum spune titlul celei dea doua crţi alemele, Utopia şi retrezirea (Utopia e disincanto),culegere de eseuri 1999 în utopia unit întocmai cu de

şteptarea. Utopia care consider c deja sa realizatşi care indic asupra unui scop clar determinat care

trebuie atins este fals şi periculos, execut violenţeasupra realitţii şi a oamenilor. Retrezirea ne aminteşte c nu suntem în Ţara promis, c Dulc ineeaeste simpla Aldonca, c lumea nu este finalizat şi caceasta nu va fi nici în ziua urmtoare. În schimb,toate acestea întresc pasul spre ţara promis, cumeste şi Moise care niciodat nu a pşit în ea, dar acontinuat s pşeasc spre ea. Utopia şi retrezirea,unite, prezint conştiinţa c lumea poate şi trebuies fie mai bun , cu toate c niciodat la modul definitiv şi plecnd spre calea cu multe coborşuri.

De ce scrie cineva? Din multe motive: din credinţac ar introduce o oarecare ordine, din teama c arlupta împotriva uitrii, ca protest. În acest ultim caz

se scrie fr bucurie, îns cu emoţia c trebuie s sefac aceasta, aproape din cauza imperativului moralcategoric. Din acest sentiment al obligaţiei şi pledriiapar articole şi acte etice politice, deja mai mult de40 de ani în ziarul Corriere della Sera, mai cu seam înultima vreme în lupta împotriva obstacolelor politicedin ultimii ani. De la ei au aprut cteva crţi, dintrecare cea mai nou este Istoria nu este terminată (Lastoria non e f inita).

Marele scriitor argentinian Ernesto Sabato a fcutdiferenţa, pe care în întregime o divid între doumoduri de scriere, „de zi” şi „nocturn”. În scrisul dezi, autorul, cu toate c în m od liber inventeaz situaţii şi personaje şi îi las s vorbeasc în conformitatecu logica lor, prezint întrun oarecare fel es enţa vieţii pe care el singur o discerne: prezint sentimentelesale şi valorile sale: lupt pentru ceea ce el crede şi

împotriva a ceea ce consider a fi ru.Cel deal doilea scris, scrisul de noapte, se con

frunt cu adevrurile devastatoare pe care nu îndrznim s le recunoaştem în mod deschis, de careprobabil nici nu suntem conştienţi cum spune Sabato pe care autorul singur le respinge şi le consider „inconsecvente şi odioase”. Acesta este scrisulcare deseori surprinde însşi scriitorul , deoarecepoate si descopere ceea ce el singur nu ştie c esteşi c simte: emoţiile sau epifaniile care sunt în opziţiecu tendinţele sale şi principiile sale ca autor, încadrndule în acea lume sumbr, o alfel de lume pecare scriitorul o iubeşte şi în care ar dori s se mişteşi s triasc, dar în care uneori se întmpl c trebuies se coboare în lumea subteran şi s întlneascmeduza cu capul ciufulit şi împletit cu şerpi, care înacel moment nu se poate trimite la coafor s devin

decent. Acest scris uneori este întlnirea impresionant şi creativ cu dublul sau mcar cu partea pozi

tiv a personalitţii pAdevratul scriitor îl ar dori mai mult s vsimte c citm din nconvingerile sale moce vorbeşte.

Din scrisul nocturscrisul cu mna stngExpoziţia (La mostra),fost (Essere gia stati,2

Cartea Naslepo , Pe2005, a fost retrezit utopia, emoţia necesCartea pierderii şi c

tea acestor idealuri. Agreutţile secolului 2te schimbrile spre b

Titlul Naslepo provNelson. Se povesteşttriva flotei daneze în danezii, în urma unoşi învinşi, au ridicat d înc dou ore s bomCnd cel deal doileaa fcut aceasta, se spvzut drapelul alb, dochiul cu pansamentlul înfptuirii rului odorinţa ca acesta s carea oarb, iubirea

Voi deci veţi înţele

mea creaţie, prezintvorbeşte din cminusimbolul vieţii de dului cminului, ceea cnezeu şi explic de cse întoarc în viaţ, ctoate c omul su iubeste descrierea modeErudice, dar de data ma dat în literaturEuridice: ea este aceecare decide. În general femeii pe care brbfoloseşte pentru a sebrbat şi furtuna vieţprimi prima lovitura,tund în care se înfig

astfel brbatul. Sau fdeja prezent în rom



pus aici pentru ca prima s primeasc loviturile intemperiilor, ale istoriei şi ale vieţii.

În scrisul meu am gravitat în general în jurul graniţelor Eului nostru, în jurul unitţii sau disiprii lui.Eu m întreb, înc de pe vremea Sfntului Augustin,cine este acela. Eu sunt Kim, spune protagonistulromanului cu acelaşi nume, Kliping, dar imediat şiadaug. „Cine este Kim”? Eul omenesc îl concepe cafiind nesigur, evaziv: îşi caut locul şi îşi asum riscuri, pentru ca întocmai ca Peer Gynt al lui Ibsen desface una dup alta foile cojii de ceap, cutnd centrul su pentru a înţelege c centru nu exist, cexist doar coji. Eu nu cred în aceasta, îns cred caceast incertitudine este o mare întrebare, dup

mine o mare provocare de o însemntate deosebitpentru literatur. În cunoscuta povestire a lui Hoffmann, Der Sandmann (Omul din nisip), uneori Eucnd vorbeşte întreab a cui este vorba aceasta. Peurma lui Nietzsche, ne întrebm dac ego este unicsau o mulţime fr contururi clare: deja Dostoievskisa întrebat dac caracterul şi conştiinţa în care segseşte unitatea eului omenesc şi a conştiinţei saleeste de fapt o form a maladiei. Identitatea uneori seidentific cu naţiunea: ea se pare compact, dar alteori, ca de exemplu Imperiul Habsburgic vechi, multipl sau rezultat al decderii: Musil a spus c austriacul a fost Austroungar, mai puţin maghiar, acel factorcomun tuturor naţionalitţilor diferite ale Imperiuluicare nu se identific nici cu una din ele. Scriitorulpraghez a vorbit despre „hinternaţional”, jucndusecu cuvîntul hinter , care înseamn „în dosul”. Literatura

este cltoria , înc din perioada cnd Odiseu al luiHomer sa definit pe sine ca Nimeni în cutarea pentru conţinutul sau despovrarea eului su.

Istoria contemporan poate c a consolidat aceastproblem nu numai din cauza descoperirilor ştiinţificeşi tehnologice care ţin de complexitatea psihicului,ci şi din cauza destinului istoric care a dus la atteatransmigrri, şi deci, în aceea ce ţine de literatur, ladiferenţierea între limba în care se trieşte şi limba încare se scrie. Tot mai numeroşi sunt aceia care, ca deexemplu Josef Konrad, pentru prima dat aparţinndunei naţiuni care nu este aceeaşi naţiune creia îiaparţine ca scriitor: polonezul Jozef Korzeniovskieste scriitorul englez Josef Konrad. Exist scriitoricare scriu în limba care este diferit de limba învţatşi folosit în copilrie. Uneori aceast dezbinare, deseori fructuas în sens poetic, devine şi contradictorie

în sens moral.

Paul Celan simte o nelinişte profund cnd sc rie în limba sa matern, german, limba ucigaşului mamei sale care a murit în Auschwitz. Oricrei identitţi individuale, culturale, sociale, naţionale, confesionale, politice, tot mai mult ameninţ numeroase pericole: violenţa fizic, pauperitatea din cauza creiamilioane şi milioane de oameni supravieţuiesc foartegreu, alienarea, deformarea abstractului care predomin în lume: vieţile noastre ameninţate de pericolseamn cu un joc video în care cineva, cu apsarepe tastatura calculatorului, poate sl ştearg. Fiecare perioad istoric are ameninţrile sale specifice cumoartea şi modalitţi aparte de existenţ şi de salvare. Toţi şedem pe marginea porţiunii vulcanice, dar

putem s ne consolm cu vechiul proverb hasidicpotrivit cruia omul provine din praf şi în praf se vatransforma, dar între timp poate s bea şi cte unpahar de vin bun.

Polja, Novi Sad

Traducere din limba sârbă: Nicoleta Cipu

4 4



Studierea particularitţilor lexicului din limbajulpoetic din Voivodina presupune precizarea prealabil a conceptelor teoretice şi a metodelor de lucru lacare vom recurge. Studiul lexicului poetic constituieuna din componentele esenţiale ale stilisticii poetice, alturi de cea a semanticii poetice tropilor semantici, eufoniei poetice şi sintaxei poetice.

Avem în primul rnd în vedere faptul c în limba jul poetic exist ceea ce formalistul rus Boris Tomaşevski numeşte „orientarea ctre expresiei” prin care„devenim sensibili la cuvintele care intr în componenţa expresiei şi la amplasarea lor reciproc. Expre

sia dobndeşte oarecum o valoare în sine”. Prinaceast trstur limbajul poetic se deosebeşte radical de limbajul practic noţional, unde cuvntul arerolul de a transmite o informaţie, de a realiza o comunicare. Liviu Rusu aprecia în raport cu acest aspect: „Caracteristica fundamental a limbajului noţional este c el are o funcţie predicativ, anume afirm ceva despre ceva. Dimpotriv, limbajului liriceste evocator. Cnd ne evoc interioritatea, el nu neafirm ceva despre acest interior, ci ne introduce înel şi ne face sl simţim în mod nemijlocit, chiar şiatunci cnd frazele au o construcţie predicativ. Interiorul este inerent cuvintelor care îl exprim”. Sarputea discuta astfel despre adevrul poetic situat înafara distincţiei fals/adevrat de care este preocupat logica limbajului practic şi ştiinţific. În studiulsu Structura cuvântului in usum aestheticae , G.G.

Speţ rezum astfel problema logicii poetice: ştiinţa despre formele interne ale expresiei poetice.

Aceste forme au o rede relaţia pe care o avorbi de un al treilea transcendental mattic corespondenţa existent în realitate,mat. În jocul formelociparea deplin de o îşi pstreaz logica loele îşi pstreaz şi se însemnnd şi emancc evidente sunt şi

cul fanteziei. Constrdeplineşte o funcţie

Semnificaţia exactdoar în contextul fratului de context las de asociaţii semanticsolitt, rupt de contexfundamentale. Odatmate sa pus în evideegal cu zero dac aceal unui sistem, dac elor lui şi nu este cores vorbeasc, cuvntelementar sistem, treun binom, lucru neceDar sensul multor cuajutorul unui contex

sporirea numrului msunt mai complexe a

Ofelia Meza

PARTICULARITăŢI ALE LEXICULUI LIM

POETIC DIN VOIVODINA



simple elemente, cu att este mai ridicat potenţialulelementului însuşi şi sunt mai semnificative funcţiilelui”, remarc pe bun dreptate N.K. Ghei referitor laaspectul în discuţie.

Exist, fireşte, un sens fundamental al posibilitţilorsemantice ale cuvntului, iar modificarea sensurilororiginare, dezvluirea sensurilor „prin realizarea cuvntului în fraz sunt indiciile secundare ale sensului”.

Considernd c faptele lexicale în limbajul poeticconstituie şi fapte de stil, adic atitudini individuale,Tudor Vianu fixa astfel de obiective centru cercettorul literaturii: „El stilisticianul trebuie s urmreascapoi toate valorile stilistice legate de lexic, de elementele acestuia aparţinnd fondului principal sau mobil

al limbii, de neologisme, arhaisme sau provincialisme,de calcuri sau traduceri, de cuvinte sufixate, prefixatesau compuse. Nenumrate nuanţe ale expresiei potaprea din asfel de observaţii. Bogat în concluzii esteşi observaţia sectorului special al limbii din care provine lexicul unui scriitor: din vorbirea popular sau dinaceea a meseriilor şi a profesiilor zise liberale”.

Faptele de stil de natur lexical se pot stabili lund în considerare norma lingvistic obligatoriepentru toţi membrii unei comunitţi lingvistice, indiferent de originea lor social sau regional, norm înfuncţie de care se orienteaz alegerea cuvintelorpentru un text. Aceasta constituie de fapt codul limbajului normal.

În cercetrile moderne de analiz a textului sa remarcat despre aceste norme c „respectarea lor condiţioneaz structurarea corespunztoare a vocabula

rului întrun text. Nerespectarea lor, din contra, ducela deviaţii morfotextuale, pe care gramatica prescriptiv lea apostrofat ca fiind „breşe stilistice” Stil-bruch), în timp ce o „stilistic a deviaţiei” ar trebui sle cuprind în cadrul ei argumentativ ca licenţe poetice. Aceste abateri sau deviaţii de l a codul normal allimbajului sau al normei lingvistice pot fi :

a sociologice diastraticeb regionale diatopicec din limbi strine exogened istorice diacronice În primul tip de abatere intr în conflict norma

limbii standard şi a limbajului unei anumite categoriisociale. Limbajul poetic în diferite sociolecte constituie o abatere de la norma lexical standard şi, prinurmare, un fapt stilistic. Utilizarea lexicului provenind din medii sociale diverse are funcţia de caracte

rizare, a acelui mediu. Astfel de lexic este, bunoar,cel popular sau, dimpotriv, cel cult.

Cel de al doilea tip de deviaţii se constituie prinopoziţia subcodurilor dialectale sau subdialectalefaţ de limba standard. Reactivarea acestor subcoduri are în cele mai multe cazuri o funcţie de caracterizare. Cel mai studiat lexic aparţinnd acestorabateri a fost încadrat în categoria regionalismelor.

Al treilea tip de abateri se constituie din expresiilestrine încorporate expresiei literare autohtone.Aceasta încalc codul lingvistic normal, alctuid faptede stil de natur lexical. Cele mai cunoscute devieride acest gen sunt barbarismele: „În contextul poetic, remarc un cercettor al analizei textului astfel debarbarisme ... nu sunt considerate ca factori de bruiaj lingvistic, ci ca f iind subordonate anumitor scopuri

funcţionale pragmatice ironie, umor, caracterizare.O categorie aparte a faptelor de stil de acest

tip o constituie poezia macaronic alctuit dincuvinte şi sufixe din limbi strine care suprasatureaz textul limbii autohtone.

Deviaţiile lexicale istorice diacronice apar atuncicnd unitţile morfologice nu mai aparţin inventatorului gramaticii textului din limba respectiv. Fenomenul lexical care ilustreaz aceste abateri este iluminat de arhaisme. Heinrich F. Plett apreciaz c acestea„au funcţia pragmatica de a eleva poetic contextul lor.Din acest motiv, ele sunt considnrate cuvinte poeticeprin excelenţ, nu în cele din urm şi pentru c elepoart caracter de vechi, demn şi sfinţit prin tradiţie”.

Exist de asemenea deviaţii sau abateri ale claseide cuvinte. Acestea se realizeaz prin trecerea uneiclase de cuvinte întro alt clas de cuvinte. Adjecti

vul, bunoar, prin articulare se su bstantivizeaz:frumosul, utilul, verdele etc. În acelaşi mod, uneleadverbe şi pronume se pot transforma în substantive prin articulare: binele, aproapele, departele respectiv eul, sinele.

Toate acestea sunt deviaţii sau abateri legate decontext. O alt categorie de abateri care constituie şifapte de stil sunt cele care privesc structura intern acuvntului. Heinrich F. Plett afirm c aceste f apte destil pot fi realizate prin adiţie adugare subtracţiesuprimare, permutaţie şi substituţie care determintoate o îmbogţire a vocabularului poetic. Astfel,Eminescu scrie: „rsare şi strluce”, „ochi ce scnteiede vii”, „cci singura mea rugi uitrii s m dai”,„deal genei tale gingaş tremur”. Prin suprimare sausubstracţie, Eminescu a obţinut postverbalele poetice: strluce, scnteie, rug, tremur în locul formelor:

strluceşte, scnteiaz, rugminte, tremurat. Acestepostverbale realizeaz efecte de ordin stilistic evi

dente, întruct au un corp fonetic mai redus dect alsinonimelor lor din limba standard.

O ultim categorie de abateri ce pot fi considerate fapte stilistice lexicale o constituie cele ale identitţii sau asemnrii. Pot fi luate, astfel, în considerare: paronimele, sinonimele, omonimele şi faptele lexicale legate de jocurile de cuvinte omofone, omografe, poliseme, paronomaz.

Analiza lexicului din limbajul poe tic din Voivodinarelev c cele mai numeroase categorii de fapte stilistice sunt cele legate de context. Se poate înregistra astfel un bogat lexic popular în special în poezialui Ioan Flora din volumul O bufniţă tânără pe patul morţii , Novi Sad, Editura Libertatea,1988:

„Se împotmolea, plo nja/, levita deasupra crniiasfaltului .... p. 5

verbul a levita, inexistent în circulaţie, creat de lasusubstantivul levitaţie.

„un ciuf cu giulgi şi coroan, / un uliu adumbrindporumbei slbatici” p. 22

verbul a adumbri , rar folosit în limba romna înlocul sinonimului general acceptat a umbri cf. LuizaSeche, Mircea Seche, Dicţionarul de sinonime al limbii române, Bucureşti,1982, p. 1047.

„Carl Gustav Jung şi alchimia, / spiritus m ercurius,nigredo şi umbra, / adevrul materiei,/ nadirul si cauda pavonis si mai ales sngele / în care licreşte şiviaţ şi moarte deopotriv,/ acel rubedo în stare srecupereze existenţa uman în ansamblu,/ reasamblarea sufletului la loc” p. 29.

expresiile, cuvintele latineşti neologism: nadir

„m înclinam pn la pmnt în faţa marmoreelelorstatui./ rnind cu palma, cu limba,/ scrna de vrbiide pe trunchiurile lor eterne şi fragile” p.30.

Lexic popular: scrna; sinonime: excremente, fecale, scrnvie etc. „Le spune ingluvii şi sunt, în f ond,vomituri de bufniţ” p.18, ingluvies, s.f.l . la animaleguş; la om gt, gtlej, stomac, lcomie, voracitateG. Guţu, Dicţionar latin-român, ESE, 1983 , p. 620.

„Comic dea dreptul, inutil cnd îmi propun s scriudespre strigiforme” p.35. Strigiformerme: neologism:ordin de psri rpitoare de noapte care vneaznoaptea Florin Marcu, Constant. Mneca, Dicţionar deneologisme, Ediţia a IIIa, Bucureşti 1978, p. 1028.

„O, serile, cnd rsfoiam infernale tratate, albume/şi vechi colecţii de grafic înfţişnd Veneţia etern,pizzegamorti şi flagelanti” p. 37Cuvntul strin incorporat expresiei lirice romaneşti:

„Eai crud, feroce, cumplit şi mai ales vorace.”p. 41

Neologism; voramie, mnccios, laconeca, op. cit., p.1151.

„Eai Talpa europaNeologismul sava

ropaea.„ea vneaz cu uş

p. 41neologism, cuvn

animal miriapod venumede şi întunecoasneca, op. cit., p. 967.

„Eai Talpa europesau talpa iadului,/

eai sobol şi mitorpatruzeci şi patru Lexic pooular: ta Lexic regional: so

mitorlan sinonim: c„Nişte cini negri şi m vntur, abruNeologism: a se p

pn la pmnt în fade umilinţ, de spun

Dicţionarul explicAcademiei Romniei

„se pornise însprespre miezul pmNeologism: hiperb

trieşte la extremitatpmntesc; nordic se

stant. Maneca, op. cit„Cu şuieratul su eŞi nu se trşte şeşi nui iaste niciod„Vasiliscul zis şi reg

lar: vasilisc animal dşarpe, despre care seDicţionarul Explicativ

Arhaism morfolo„urmeaz s ard/

cu miile” p. 61 Lexic popular, fo

nim cult: a înjunghia junghi; Rar Împ

junghetur;2. Durere vie şi pt

spate sau pe la înche

ghia cineva cu o arm

4 8



5 0

3. Pumnal, jungher Dicţionarul Limbii Române. Întocmit şi publicat dup îndemnul Majestţii Sale Regelui Carol I, Tomul II, Paatea I, Fascicul I, J. Lacustru,Buc. Tipograf ia ziarului Universul, 1937, p.55.

roşeaţ: „culoare roşie”; Împurpurare, culoare roşie a feţei trectoare, ca semn al unei emoţii, sau permanent Dicţionarul Limbii Române Lit. Contemporane, Vol al IIIla,

MR, Buc ., EARPR, 1957, p.775

1. Culoare roşie, roşeaţ învechit şi regional ruşinţ;Culoare roşie a feţei sau a altor prţi ale corpului dincauza afluenţei de snge, a unui defect de circulaţie;culoare roşie a feţei datorat unui aflux de snge pro

vocat de emoţie, de un sentiment, de frig etc., îmbu jorare, împurpurare; roşeaţ, rumeneal, rumenire.

2. învechit şi regional Fard, suliman3. Pat roşie ce apare pe piele ca simptom al unei

boli4. Popular Nume dat mai multor boli care se me

nifest, între altele, printro culoare a pielii, ca semnde inflamaţii ...

a erizipel, branca; învechit şi popular orbalt...bbşicuţ foarte dureroas, care iese în nas...c pelagra... ;d inflamaţie a gingiilor; gingivit...e Bucov. bube care apar uneori la copii pe cap

sau pe faţ, îndat dup naştere; rofii5. Prin Ban. Rugina grului Dicţionarul Limbii Ro-

mâne DLR Serie nou, Tomul IX, Litera R, Buc.,EARSR,1957, p.557

spurcat:1. învechit şi pop. extrementede om sau ani

mal; scrn, spurc;2. Nume dat la diferite boli sau bube. glc: 1. Umfltura sub piele;2. de obicei la plur. boal de gt, manifestndu

se prin inflamarea ghindurilor la oameni, amigdalit... Dicţionarul Limbei Române, Tomul II, Partea I, PI,Imprimeria Naţional,1934, p.213.

glbenare: 1. Med.Un fel de boal provenit dincauza vrsrii fierii în snge; 2. Impropriu Culoaregalben; 3. Rar, ca la aromni; glbenuş de ou.. 4.Bot. Plant ierboas cu florile purpurii şi cu fructel ealbe glbui sau roşietice. Se întrebuinţeaz şi caplant de colorat. Se mai numeşte şi: pilimida, pilimida boiangiilor DLR, Tom II, Partea I, PI, Buc., Imprimeria Naţional, 1934, p. 212.\

apucat: 1. Jaf; 2. Pat. Eclampsie: DLR , întocmit şipublicat dup îndemnul şi cu cheltuiala Majestţii

Sale Regelui Carol I, Tomul I, Partea I, AB,Buc., Librriile C. Sfetea, 1913, p. 215

„descntece de pocitur,/ de leac, de glci, de roşeaţ,/ de spurcat, de apucat, / de junghi, de glbenare, de rspnd,/ de întrostur,/ de ceas slab, denecurat, de muma pdurii,/ de bub,/ de argint viu şimai ales de deochi, iar el/ sttea nemişcat, privindnestingherit în faţ/ pdurea culcat la pmnt,/ lanurile prefcute în cioburi de sticl,/ trupurile neînsufleţite de oameni şi vite.” p. 64

„fugi din maţe,/ din braţe,/ din gndul cel strmb,/din toate gurile, din toate încheieturile!” p. 64 Lexicpopular: maţe sinonim cult anat. intestine

„Cmaşa lui e leoarc de sudoare./ Cmaşa lui e a

doua natur a trupului, ... p. 65 Lexic popular: leoarc foarte ud, plin de ap

„Dar nu se poate apropia nimeni de el/ cci e solomonit”

lexic popular: a solomoni sinonim literar: a descnta

„C nui pot veni de hac dect o anume sabieşi un anume obrăzar , cci se vede treabaci solomonit şintors de la tţ”. p. 66 Expresie popular: a veni de hac : ai veni cuiva

sau la ceva de hac a gsi modalitatea, sistemul dea învinge. DEX

Popular şi arhaism: obrăzar sinonim literar cult:masc

Popular: tţ sinonim literar: mamelăDin mitologia şi etosul popular poetul preia noţi

uni sau sintagme întregi care constituie baza moti

vului poetic: epitete care desemneaz calitţi irealepe lng substantivul determinat: corbi argintii, animallabirint, muşuroaie înşurubate, bufniţe argintii,mistuitoare focuri, gur strin, bnuţ coclit, aer aurifer, secoli de aram, milenii de stronţiu; metafore şicomparaţii: trupul ca o coad de peşte, pielea lui e omin de sare, reteznd cu privirea zeci de mii demaci, pulberea adnc şi fosforescent, topinduseaidoma gheţurilor alpine, primvara, ce zi plat şiobositoare, fr priviri incendiare, e lumina, e neantşi viaţ meai o pine fr de sfrşit etc.

Lexicul poetic utilizat de loan Flora nu este denotativ, ci extrem de conotativ. Poetul angreneaz categoriile lexicale analizate în asocieri figurative bogate, rod al unei imaginaţii lirice traversat de vastenuclee siminbolice şi metaforice.

Bibliografie

1. Ghei, N.K. Cuvântul-semn. Cuvântul-imagine, în Teoria limbajului poetic. Şcoala filologică rusă şi sovietică . Antologie, notebibliografice, studiu introducativ şi traducere de Livia Cotorcea, Tipografia Universitţii din Iaşi,1985, p. 329.

2. Plett, Heinrich F. Ştiinţa textului şi analiza de text. Semiotică,lingvistică, retorică, Bucureşti, Editura Univers, 1983, p. 224.

3. Rusu, Liviu, Estetica poeziei lirice.Ediţia a IIIa, Bucureşti,Editura Pentru Literatura,1969, p. 140141.

4. Spet, G.G., Structura cuvântului in usum aestheticae, în Teo-ria limbajului, poetic . Şcoala filologic rus şi sovietic. Antologie, note bibliografice, studiu introducativ şi traducere d eLivia Cotorcea, Tipografia Universitţii din Iaşi, 1985, p. 147.

5. Todorov,Cvetan, Poetika, Sintaksički vid: Strukture teksta,

Beograd, „Filip Višnjić”, Zavod za izdavačku delatnost, B iblioteka Novi Albatros, 1986, p. 49.

6. Tomaşevski, Boris, Teoria literaturii. Poetica, Bucureşti, Editura Univers, 1973, p. 31.

7. Boris Tomaşevski, pp. cit., p. 37.8. Ibidem, p. 227.9. Ibidem, p. 228.

Rezime

Karakteristike rečnika pesnika iz Vojvodine

Proučavanje karakteristika rečnika kojim se služe pesnici u Vojvodini podrazumeva prethodno precizira-nje teorijskih koncepata i metoda rada kojima ćemo seslužiti u ovom radu. Proučavanje poetskog rečnika sa-drži jedno od esencijalnih komponenti poetskog stila,kao i poetsku semantiku (preneseno značenje), poetskueufoniju i poetsku sintaksu. Poetski jezik u različitim so-

ciolektima odstupa od standardnih leksičkih normi, te prati određeni stil. Upotreba rečnika iz različitih socijal-nih miljea ima funkciju da okarakteriše određeni milje.Često je ovaj milje popularan ili pak kultni. Analiza po-etskog jezika i rečnika pesnika iz Vojvodine otkriva dasu najbrojnije stilske kategorije one koje su vezane zaodređeni kontekst. Može se registrovati jako bogat popularni rečnik u poeziji Joana Flore. Poetski rečnik koji koristi Joan Flora nije denotativni, već veoma konota-tivni. Pesnik uklapa leksičke kategorije analizirane kroz bogate figurativne asocijacije, koje su plod lirskih ima-ginacija prepune simbolike i metafora.

Ključne reči : standarndni rečnik, poetski jezik, popularni rečnik, regionalni rečnik

Characteristics of

In order to study thused by poets from Vomine the theoretical cto be used in this papecontains one of the esstyle, as well as poetic poetic euphony and pin different sociolects lexical norms and it fothe lexicon from differtion to characterize a popular, or cultic. Theand lexicon used by pfact that the most numthose connected withular lexicon can be fou poetic lexicon used byvery connotative. Thegories analyzed my mtions, which are the psymbols and metaph

Key words: standaular lexicon, regional



Oraşul contemporan vzut ca un palimpsest urban este un mediu complex, compus din suprapunerea unor forme care au aprut din secole de dezvoltare şi care se disting în stratificarea accesibilprezentului. Textele analizate pentru a extrage oimagine de ansamblu asupra oraşului Johannesburgaparţin literaturii sudafricane: Nimeni alături de mine

11 , Arma din casă22, La agăţat 33, toate scrise de Nadine Gordimer între 1994 şi 2005, Fructe Amare44 deAchmat Dangor. Am luat în considerare şi ctevascene din filmul regizat de Neill Blomkamp, District 9,pentru a întri cuvntul scris prin referirea la imagini,

cu toate c acest film nu prezint o realitate istoric,aşa cum fac cei doi autori.

Johannesburg a fost imaginea unei naţiuni apartheid, definit de violenţ şi conflicte rasiale mai binede patru decenii, imagine care a fost supus uneischimbri dramatice în anii 1990 şi care a plasat oraşul în seria de portrete urbane ale globalizrii. Deşireînnoirea acestui oraş a însemnat adesea distrugere, demolare de cldiri istorice, mutarea forţat relocalizarea oamenilor din casele lor prin trecerea proprietţii private în folosul public, au existat şi aspecte pozitive, printre acestea fiind multitudinea de culturali şi rase care au m enţinut şi accentuat diversita

1 Gordimer, N. 1995. None to Accompany Me. London:Penguin Books.2 Gordimer, N. 1998. The House Gun. London: Bloomsbury.3 Gordimer, N. 2001. The Pickup, London: Bloomsbury.4 Dangor, A. 2004 2001. Bitter Fruit . London: AtlanticBooks.

tea din suburbiile oraşului, aducndul pe cellalt dela periferie ctre centru. Conceptul de „acas” estefundamental în relaţia sinelui cu cellalt, aceast noţiune fiind examinat din punctul de vedere al exilatului revenit în aşezarea natal, dar şi al imigrantului în cutarea unui loc pe care s îl adapteze în vedereaconsolidrii situaţiei materiale şi emoţionale. Astfel,imigrantul îşi pierde urma în labirintul oraşului, creatprin suprapunerea cartierelor srace, mizerabile,aglomerate şi urtmirositoare cu suburbii el egante,zone rezidenţiale exclusiviste, dar şi cu oaze de natur, mici fragmente din „veldul”55 sudafrican, toate

afectate de procesul de relocalizare, dar şi de manifestri violente, moştenire a perioadei apartheid.

Michael Chapman 2008:11 consider c noua literatur a Africii de Sud „portretizeaz o societatemulticultural şi multirasial şi nu o societate marcat de izolarea cultural sau de ideologiile politice”. Înscrierile ei, Nadine Gordimer prezint Johannesburgca pe o metropol care nu este nici „african, niciasiatic, nici latinoamerican, şi desigur nici esteuropean”, dar care conţine „o multitudine de marginişi centre care sunt pline de diferite înţelesuri”.

În romanele lui Gordimer, Johannesburg este oraşul şanselor egale pentru africani, oameni de culoare, indieni, albi sau orice alt ras, deoarece violenţa

5 Veld este termenul care desemneazcmpia şi spaţiulrural din Africa de Sud, în general acoperit de iarb şitufişuri. Deseori este comparat cu termenul „outback”

folosit în Australia http://encyclopedia.thefreedictionary.com/veld

rmne problema major pentru toţi, indiferent deculoarea pielii. Dangor examineaz viaţa africanilorşi mutarea lor forţat din cartierele srace în noilesuburbii, care sunt, de fapt, un alt fel de periferii mizere. District 9 ofer un Johannesburg alternativ, cuimagini din realitatea srciei şi mizeriei de la marginea oraşului, unde locuiesc cţiva extratereştri gzduiţi în Africa de Sud pentru o scurt perioad şiameninţaţi cu evacuarea forţat de ctre forţele deordine.

Redefinirea identitţii oraşului în acest „global village” a fost complet în momentul în care Africa deSud a cştigat dreptul de a o rganiza CampionatulMondial de Fotbal 2010. Totuşi, Johannesburg nu

este un oraş în care apartheidul a fost înlocuit deglobalizare, ci, mai degrab un oraş c u identitateastabilit nu de istorie ci de imigranţii fie din alte ţriafricane, fie din zona rural. Dup cum subliniaEmma Hunt 2006: 104

„Imigranţii din zonele rurale şi din restul Africii nupot concura cu multinaţionalele pentru controluloraşului. Totuşi, oraşul a fost modificat în aceeaşimsur de cultura stradal, de imigranţii etiopieni şisenegalezi, de cerşetori, negustori ambulanţi, artişti,ct şi de noile forme de supraveghere, de comunitţile pzite de garduri de protecţie, de magazinele cuaer condiţionat şi cazinouri. Rezultatul este un oraşcu spaţii paradoxale, unde oficialul şi neoficialul coexist întro vecintate care ar fi înspimntat planificatori urbani din perioada apartheid.”

Nadine Gordimer avertizeaz c oraşul este din ce

în ce mai divizat, în ciuda faptului c face parte dinreţeaua global metropolelor alese de emigranţi, întimp ce regizorul filmului District 9 merge mai departe şi subliniaz continua separare a suburbiilor mixtede zonele locuite de populaţia de culoare, situate laperiferia oraşului. Exist înc o linie de demarcaţie,aceasta separnd clar sudafricanii de imigranţii africani, cei din urm fiind prezentaţi ca aparţinnd triburilor, înc slbatici, chiar canibali, ignornd complet faptul c Johannesburg este idealul în ceea cepriveşte globalizarea cultural.

Gordimer percepe globalizarea cultural ca pe o„îmbogţire reciproc şi etic” pentru c reprezint„rata de schimb” pentru scriitorii din întreaga lume,prin „expansiunea ideilor [...] care vin din viaţa şi spiritul celuilalt, dintro ţar şi societate necunoscute”.Globalizarea ar putea diminua manifestrile de xe

nofobie şi ar putea aduce o apreciere şi valorificare adiferenţelor „dincolo de frontierele estetice”, respin

gnd divizarea lumiiţionale şi economice

O caracteristic tipscriitoarei sudafricaspaţiului rural şi urbaţa politic şi pe repercartierele srace. Ace în lumea globalizatoraşului modern şi calocuite doar de popu

În aceste condiţii, conceptului de „acasnile personajelor dinmine, Sibongile Maqo

nu poate gsi o coresniţie pentru „acas” şlocurile în care ea îşi cul în care teai nscuma oar în jur şi situati împreun cu care sonal sau artistic, toa întoarcerea din exil, lrefuz s îşi regseas îşi petrecuser tinereca fiind saturat de oasau chiar trei în aceeaFamilia Maqoma pre în casa unui lider africalb, interzis negrilo întro locuinţ guvernsie” fcut desegreg

fost bordel 45. Siboparte de cartierele scartiere africane, cu tacolo sunt parte din soţul ei este recunoscpost şi pentru situaţiaheid în care au dreptreşte s mai împrtştoarcerii, considernrii” îi marcheaz nouaexil, deoarece ea nu eo parte din Africa „ac

„Acas: cuvntul ateatru, o manifestarecei care se întorc din fost acas sau au sufeGordimer 1995: 44.

Sibongile nu îşi p întoarcerii în Africa d

5 2

LuizaMaria Caraivan

JOHANNESBURG: UN PALIMPSEST URBAN ÎN AFRICA DE SUD

POST-APARTHEID



conceptul de „acas” cu cel de „cazare”. Refuzul de arecunoaşte fostele locuinţe ca fiind „acas” face partedin procesul de înstrinare de valorile societţii tradiţionale africane, cci ea se vede pe sine ca fiindimaginea viitorului democratic al Africii de Sud. Dacsoţul ei este captiv în trecut şi st „acolo, acas, înţara lui” 99, Sibongile lupt împotriva amintirilorsau a relaţiilor care ar putea s o închid în trecut.

Dup ce o perioad locuieşte împreun cu o familie alb, întrun fost cartier locuit exclusiv de albi, Sibongile Maqomas îşi identific definiţia de „acas”cu locul de munc, ea mutnduse în aceeaşi cldireunde activeaz organizaţia pentru care lucreaz. Dinpcate, violenţa de care fugise în perioada apartheid

revine în viaţa ei în momentul în care numele îi estefcut public pe o list a unei organizaţii teroriste şieste forţat s pstreze o arm mereu la îndemn:

„Sentimentul casei, care însemna acas, în sfrşitse schimbase. Camerele preau retrase, fragile [...] Încuietorile de la uşi nimic în faţa unei forţe careavea cheile de la viaţa tuturor, care îi trimise se în exilşi îi primise înapoi.” 265

Este binecunoscut faptul c, în anii 1990, Johannesburg era în mod obişnuit în topul celor mai violente oraşe din lume. Chiar şi în prezent, deşi legileau fost schimbate, albii şi africanii triesc, în general,separat. Johannesburg este divizat între suburbiileluxoase din nord, locuite mai ales de populaţia deculoare alb, şi districtele srace locuite de africani şiimigranţi. Aşanumita ‘violenţ a negrilor asupra negrilor’ subliniinduse astfel, caracteristica sa tribal

nu mai ţine cont de culoare, şi acum se poate vorbidespre o violenţ generalizat. În 2002 cteva atacuri asupra cartierului Soweto, locuit de africani sauextins şi la suburbiile albe ale oraşului:

„Sa instalat obiceiul violenţei şi este o problemdespre care ştim c va fi moştenit în noua Africa deSud. Vocabularul violenţei a devenit vorbire obişnuit att pentru negri ct şi pentru albi” Gordimer2000: 142.

Gordimer critic faptul c violenţa se repet şieste o form de comunicare în Johannesburg. Eatrebuie perceput la nivel social, dincolo de experienţele individuale, afectndui att pe ceicare comit acte de violenţ şi victimele lor ct şipe toţi cei care „sunt împotriva violenţei, adunnduse întrun adpost construitla comun, un celar al acestui alt

fel de rzboi, departe de bombele existenţei” 1998: 86.

Cerşetorii cu pungile de droguri şi mirosul de urin al oraşului fac din Johannesburg un oraş ca oricare altul din lume. Ceea ce îl diferenţiaz de alte estemodul în care locuitorii si au învţat s se împacecu trecutul violent şi s se regseasc în prezentulmulticultural şi multirasial. Acest „capt crestat decontinent” 1998: 278 are de oferit multe exempledemne de urmat.

Oraşul Johannesburg, prezent în scrierile lui Gordimer, constituie un factor ce contribuie la re formularea culturii şi identitţii sudafricane, dincolo deconflicte rasiale şi violenţ. Acesta este locul în care juxtapunerea raselor, naţiilor şi culturilor conduce laexplorarea violenţei intrarasiale şi interrasiale. În

spaţiul geografic apartheid, locuitorii erau închişi,constrnşi la o anumit zon, separaţi, monitorizaţi şiconsideraţi invizibili pentru c nu contau dect prinactele de violenţ. În spaţiul postapartheid, oraşulnu mai are limite, iar ordinea se restabileşte cu dificultate, deoarece, în prim faz, libertatea înseamn„ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte”. Violenţa rmne moştenirea din perioada apartheid şi doar confruntarea direct cu teama implementat de acest regim poate conduce la încheierea ostilitţilor.

În romanul La agăţat, Johannesburg şi transformarea sa postapartheid sunt uşor de recunoscut,deşi oraşul rmne nenumit. Oraşul global înc nu aluat locul oraşului apartheid, cci disparitţile cauzate de educaţie şi venituri sau lipsa acestora încexist. Romanul aduce în atenţia cititorilor comunitatea divizat între cei care se pot mişca liber dinto

ţar în alta şi cei care intr ilegal şi rmn la marginea oraşului.

Africa de Sud, ca oricare alt ţar, îşi adposteşteimigranţii underground, în locuri întunecate caresunt „singura libertate” 2001: 87 pentru cei care au

multiple identitţi, aşa cum este Abdu, imigrantul arab. Incapacitatea sa de „a se conforma cu

ceea ce ceilalţi numesc lumea” 58 îl arunc în reţeaua subteran, un labirint în careimigranţii se pierd şi este forţat s triascca „un cine de pripas, ca un şobolan ce îşicaut gaura, o cale de intrare” 227.

Achmat Dangor prezint în Fructe Ama-re o familie african care îşi caut loculdup ce a luptat conta regimului apart

heid. Cnd nu mai este forţat s se mute, familia lui Silas alege s numeasc „acas” un

cartier ieftin, unde casele au ziduri care „respir invers, absorb aerul din cas, apoi îl

blocheaz, ca un plmn bolnav care nu poate expira” 2004: 81. Fostele cartiere srace şi mizerabile aufost transformate în suburbii prin mutarea oamenilor în case cu camere suplimentare, cu o piscin, „casavisurilor în varianta ieftin” 82, imposibil de a f i vndut. Rezidenţii sunt „astronauţi apartheid, prinşi înaceast blestemat lume crepuscular [...] între negruşi alb, încercnd s fie ambele şi sfrşind ca fiind niciunul dintre ele” 82. Silas şi fiul s u, Michael, realizeaz c ar putea scrie propria lor versiune a istorieiAfricii de Sud, urmrind mişcarea familie i lor „dintrun cartier în ruine în altul”, vznduşi casele distruse de legi şi ordonanţe guvernamentale, sub simplulmotiv c unele zone ar fi predominant indiene, de

culoare sau africane, „pline de zgomot, muzic, oamenice se adun în strad, zone sordide, srccioase şi,deci, care se calific pentru curţenia fcut prin Legea de Curţare a Cartierelor Srace 66” 186. Rasismulşi xenofobia sunt înc prezente în noile suburbii:

„’Nu avem şobolani sau gndaci în suburbii.’’Ce aveţi?’’Nigerieni, Pakistanezi, Taiwanezi...’” 212.Filmul pe care lam ales pentru a ilustra multiplele

straturi ale oraşului Johannesburg poart numele unuidistrict din Cape Town, cu toate c acţiunea se petrece în Johannesburg: District 9. Scenariul se bazeaz peevenimente reale care au avut loc în Districtul Şase,Cape Town, în 1966, cnd guvernul a decis c acestcartier este proprietatea albilor şi a început mutareaforţat. Pn în 1982, mai mult de 60.000 de oameniau fost relocalizaţi întro zon situat la 25 de kilometri

de casele lor, care au fost distruse pentru a se construio universitate şi un campus. În cele din urm, mareparte din zona „curţat” a fost prsit.

Filmul prezint o specie de extratereştri care suntgzduiţi în Johannesburg pn în momentul în careguvernul decide c sunt prea mulţi şi începe exterminarea, respectiv curţarea zonelor rezidenţiale. Scenele au fost f ilmate în cartierele srace din Chiawelo,Soweto, şi au fost folosite interviuri, ştiri şi înregistrriale camerelor de supraveghere, toate reale, amestecate cu imagini ale extratereştrilor, întrun film stildocumentar. O problem major semnalat de regizor este sprijinul oferit de corporaţiile multinaţionalepentru ca guvernul s finanţeze echipament şi pregtire militar. Totuşi, aşa cum subliniaz şi SalmanRushdie 2003: 2967, globalizarea şi efectele s alemilitare şi politice sunt imposibil de evitat dac res

pingem ideea de „culturi pure, care au nevoie urgent6 Slums Clearance Act

s fie ţinute la dis tanidee ce a stat la baza

Cu siguranţ, multprezint ocazia de redban al perioadei posttitţii oraşului Johanvedere pe care le amtransformrii spaţiilorrelor mizere în suburbterii cartierelor africactre cel urban. Oraşversitatea şi multicultFotbal va infirma sauscriitor sudafrican, J.M

cnd Africa de Sud g„Parte din experie

bgate pe gt imaginceremoniile Cupei Mau aflat, unii pentru pCurcubeu77, c, fie ctaţi sub aceast form întreaga lume. [...] Custereotipurile în carerat, urmeaz s fie prde o industrie dedicacului, construcţiei deglobul. În acest scopnaţie exotic, diferitdiferit doar întrun turismului sportiv.”

B

Chapman, M. 2008. PostcCambridge Scholars P

Coetzee, J.M., 2001. „TheShores. Essays 1986-19

Dangor, A. 2004 2001. BDistrict 9. 2009. Directed

Blomkamp and Terri TGordimer, N. 2000 1999

bury: London.Gordimer, N. 1995. None

Books.Gordimer, N. 1988. The Es

ces. London: PenguinGordimer, N. 1998. The HGordimer, N. 2001. The PiHunt, E. 2006. „Postapar

lity in Nadine GordimWelcome to our Hillbro

Rushdie, S. 2003 2002 S7 Rainbow people

5 4



Dublul este consideart la modul general un dispozitiv literar cu ajutorul cruia se articuleaz experienţa divizării de sine. Îns, în pofida interesului considerabil care se acord figurii dublului în literatur,aceast tem a rezistat categorisirilor şi definiţiilor.Pentru a pune bazele înţelegerii acestui concept, trebuie s începem de la presupunerea c dublul ficţiunii nu este doar un motiv literar. Acesta este mai cuseam o construcţie a culturii tradiţionale mituri, legende şi religie. Vom considera aici noţiunea de „dublu” ca fiind fenomenul care face referinţ la dualitatea fiinţei umane şi tot ceea ce o construieşte.

Din punct de vedere fenomenologic, dublul poate lua aspecte diferite care sunt descrise în mai multe studii despre fenomenele autoscopice exemplu:Sollier, Paul, Les phénomènes d’autoscopie. Paris, F.Alcan, 1903.

Astfel, nu exist nici o civilizaţie, cultur sau epoc care s nu fi explorat aceast tem în felul su, dinmotive şi cu scopuri diferite.

În religie, „dublul” presupune nemurirea suf letului,imortalitatea de exemplu, în religia e giptean, duppraticile funerare ale lui Osiris regele morţii, se presupunea c exist o reflecţie „qa” care poate fi confundat cu mumia defunctului, dar care se detaşeazde ea şi are totalitatea necesitţilor pe care lea avutacesta în timpul vieţii, dup: Guilhou, Nadine; Peyré,Janice , La mythologie égyptienne, Marabout, 2006.

Reprezentrile folclorice au asociat dedublarea

cu moartea şi exist multe superstiţii care confirmacest fapt de exemplu, în folclorul irlandez, cnd o

persoan este vzut în timp ce ea este bomorţii, dup: Lebray,Editions Robert Laffo

Literatuta a imporclor, îns problema „derent prin prism p

Cuvntul german menul literar uzual prii în literatur, înseamblarea personalitţii”simultan, în tradiţia li

Richter. Aceast noţiliterar în cauz, este dautor în subsolul nuv

Din acest momenren în toate curenteldublul nu a fost nicio„în afara” timpului, cnat de contextul socacesta lupt cu limiteblul nu poate fi, totutext. Originile sale învin un motiv fiabil sc literatura tinde sa dublului la cultura t, fiind în conexiunecultur în secularizarsine şi dublul sunt în

Cu apariţia teoriilodevenit posibil atrib

5 6

Rezime

Johanesburg: urbani palimpsest u Južnoj Africi

nakon aparthejda

Odlučila sam da analiziram transformacije koje je pretrpeo grad Johanezburg na način na koji su pred-stavljene u nekim od post-aparthejd romana koje sunapisali romanopisci iz Južne Afrike: Nadina Gordimer i Ahmat Dangor (Gorko voće), kao i u filmu Okrug 9 iz 2009. godine. Aspekti doma, selidbe (koja je nametnu-ta), nasilja i globalizacije (koja kulminira činjenicom da je Južna Afrika domaćin Svetskog fudbalskog prvenst-va 2010.) su usko povezani sa ovim multirasnim i multi-kulturalnim južno afričkim gradom.

Ključne reči : palimpsest, afrička proza, aparthejd,grad, Johanesburg

Summary

Johannesburg: urban palimpsest in South Africa

after apartheid

I have chosen to analyze the transformations of thecity of Johannesburg as they are presented in some of post-Apartheid novels written by South African novel-ists Nadine Gordimer and Achmat Dangor’s (Bitter Fruit) as well as in the film District 9 which was pre-miered in 2009. The aspects of home, relocation (viaforced migrations), violence and globalization (which

culminates with the fact that South Africa is the host of the Soccer World Cup 2010) are closely related to thismultiracial and multicultural South African city.

Key words: palimpsest, African prose, apartheid,the city, Johannesburg

Cristina Robu

ASPECTE ALE FENOMENULUI DE „D

ÎN LITERATURA MODERNă



5 8

dea indici despre limitele de accepţie ale societţii încare trim, despre valorile şi limitele culturii.

Din sinteza ideilor expuse, ar putea fi formulat ocontinuitate în cercetarea subiectului : de la interogri asupra fenomenului dedublrii în literatur, înmod extins spre interogri asupra surselor de apariţie a acestuia în conditiile vieţii comunitare şi a societaţii contemporane.

Bibliografie

Freud, Sigmund. L’inquiétante étrangeté et autres essais. EditionsGallimard Folio, Paris, 1988

Guerard, Albert. Concepts of the Double, Stories of the Double .ed. Albert Guerard, J.P.Lippincott, NewYork, 1967

Guilhou, Nadine; Peyré, Janice. La mythologie égyptienne. Marabout, 2006

Hoffman, Daniel. Poe Poe Poe Poe Poe Poe Poe. Louisiana StateUniversity Press, Baton Rouge, 1972

Lebray, Anatole. Magies de la Bretagne. Editions Robert Laffont,Paris, 1994

Poe, Edgar Allan. William Wilson în Masca Mortii Rosii si alte po-vestiri . Polirom, Bucureşti, 2003

Richter, Jean Paul, Siebenkas, Werke, Carl Hansen Verlag, Munchen, 1959

Rezime

Aspekti fenomena „dualizma“ u modernoj

književnosti

Ovaj članak analizira fenomen podvojene ličnosti koji ima korene u dalekoj prošlosti, a povezan je sa du-alizmom ljudskih bića i svim onim što ih takvim čini.Neprestana potreba čoveka da objasni sebe, svoje mes-to u svetu i svoje ciljeve se često pretvarala u kreiranjenovog identiteta koji izranja iz dubine psihe i pronalazi svoj put do svakodnevnog života.

Ova kratka analiza podvojene ličnosti je sprovedenana priči Edgara Alana Poa pod nazivom Vilijam Vilson. Analiza je omogućila da se odredi veoma važan mo-menat kada se ovaj fenomen prvi put pojavio u književ-nosti, te kako se ovaj fenomen koristi da bi se predstavi-la strukturalna psihologija likova, i na dubljem niviou,univerzalno psihološko stanje na koje vreme i prostor ne utiču.

Ključne reči : dualizam, moderna književnost, fan-tastičan, podvojena ličnost

The Aspects of the

the M

The article discussesonality which has itsexistence and relates and all that makes thea man to identify himgoals is often transpothat emerges from theits way into the everyd

This brief analysis EA Poe’s story titled Widentify the essential mfirst appeared in literaused to present the stand to a larger scale, awhich is not affected b

Key words: dualitysplit personality

funcţii subversive. Astfel, multe din figurile duale aleliteraturii au distrus cea mai preţuit u nitate literar:unitatea personajului, atrgnd atenţia asupra naturii sale relative, lund în derdere credinţa oarb încoerenţa psihologic şi în valorile sublimrii ca activitate civilizatoare. În acelaşi mod, ca şi predecesoriisi mitologici, dublul din literatura modern rvneşte transformare şi diferenţiere.

Odat cu psihiatria, tulburarea disociativ a identitţii este aceea care exploateaz tema dedublrii şipermite literaturii o nou abordare a acestui subiect.Pentru c, prin dorinţa sa narcisic de aşi construischema identitţii, omul caut s se vad în toate şis le vad pe toate în sine. Acesta devine, în timpul

existenţei sale, o oglind imensa care, deformnd,amplificnd şi structurnd în „topuri” impresionante, arunc în toate lumina personalitţii sale şi reflect în propria persoan suma tuturor experienţelortrite. Acest sistem ales de om întrun mod inconştient, este calea fiecruia spre identificare, cale care, în timp, devine sensul implicit al existenţei. Raportare la sistem, comparaţie a „cine sunt eu in raport cuei?” a fost şi este cutarea fiecrei generaţii de entitţi. Aceasta raportare la sistem poate crea structuriparalele în psihicul unui ins. În acest mod, sitemuldin care facem parte ghideaz, dicteaz, promoveaz idei şi tendinţe care nu pot fi excluse din viaţa fiecruia din noi.

În acest context, literatura este acea care îşi permite cele mai multe „abateri” de la teoriile construite pemarginea dublului. Aceasta şia permis sl e xploreze

pn în cele mai îndeprtate extreme, circumstanţeleapariţiei caracteristicilor moderne ale dublului fiindsimultane cu apariţia unui gen literar nou fantasticul. Acest gen ii atribuie dublului aspectele cele maisumbre si dezvluie ascunzişurile cele mai terifiantecare pot fi închise in caracterul omului.

Subiectul pe care dorim sl punem în discuţieeste „dublul” în opera literar, delimitndune caarie de studiu nuvela fantastic a lui „William Wilson”de EA Poe.

Aceast lucrare literar poate fi considerat caunul din primele şi cele mai susţinute texte de factură modernă pentru un studiu de personaj dublu sau studiul „doppelgänger”ului. Personajulprincipal al acestei nuvele, William Willson, omonimcu dublul su care îl persecut, este naratorul intra

diegetic şi ne prezint evenimentele din perspectivsubiectiv. Daniel Hoffman spunea c Wilson ar pu

tea fi tradus şi ca „son of his own Will”1 ceea ce ar putea explica structura dedublat confuz dar autodeterminat a acestui personaj.

În nuvel accentul este pus pe psihologia autodiviziunii care îi creaz pe personajul narator şi pe dublul su şi formeaz acele dou entitţi separate. Cutoate ca Poe pune indubitabil accentul pe alteregocare urmreşte pe narator în pofida dorinţei sale, elface portretul psihologic al acestei condiţii prin apariţia altui corp fizic, vizibil şi palpabil. Aceast procedeu afost necesar pentru ca naratarul s poat empatiza cunaratorul, povestea cruia iar putea fi strin. Imaginea final al omoruluisuicid este şi ea o înscenarerostul creia este s demonstreaze indisociabilitatea

corpurilor şi a minţilor acestor dou personaje. Naratorul poate suferi mintal şi intelectual de rivalitatea cudublul su dar nuşi poate realiza rzbunarea dect înplan fizic, corporal, prin orientarea sbiei sale carepoart cu sine angoasa sufletului su torturat.

Astfel, fenomenul de „doppelgänger” din nuvelalui Poe este reprezentarea unei stri psihologice carea fost transpus în povestea întregii vieţi a persona jului principal. Studiul lui Poe asupra psihologiei dublului din „William Wilson” susţine principiile teorieilui Sigmund Freud, fondatorul psihanalizei şi unuldin cei mai importanţi psihologi ai secolului XX. Însrivalitatea cu dublul su, gsit la Poe, este anterioar cu o jumtate de secol teoriei lui Freud despre reprimare a acesteia în inconştient. Ca şi Freud, Poeasociaz fenomenul alteregoului cu o stare psihologic universal, neafectat de specificitţile timpu

lui şi a spaţiului.Nuvela lui E. A. Poe ilustreaz doar o parte a facturii dublului şi a actului de dedublare. El este defaptsursa, dar în acelaşi timp şi rezultatul unei lupte aprigicu înţelegerile fiecruia a conceptelor de „bine/ru”,lupt care provoac apariţia dublului, emergerea luidin psihicul subiectul şi, în cele din urm, confruntarea lui cu subiectul.

Dac încercm s privim aceast stare personalla scara societţii în care suntem putem conchide c„dublul”, în sens de „partea cealalta” buna sau rea dar care trebuie sa fie, pentru ca sa existe diversitate, acest „dublu” este pus în pericol. Pe cnd în societatea actual, unde orice fenomen care nu e înţeleseste categorisit ca diferit, deci ru, şi care urmeaz sfie eradicat, dublul poate fi acel fenomen, care s ne

1 trad. „fiu al propriei dorinţe”, din: DanielHoffman, Poe

Poe Poe Poe Poe Poe Poe . Louisiana State University Press,Baton Rouge , 1972, p. 209



Stimate Domnule Adam Puslojić,Stimate Domnule Rector,Onorat Prezidiu,Distinşi oaspeţi,

E o onoare s îl avem azi printre noi şi s conferimtitlul de DOCTOR HONORIS CAUSA al Universitţii deNord din Baia Mare unui mare prieten al literaturiiromne, Adam Puslojić, cel care a creat o punte simbolic între cultura romn şi cea srb. Scriitorul şitraductorul sa nscut la 11 martie 1943 la Cobişniţa, lng Negotin, în Serbia. A studiat la Negotin,dup care sa înscris la Facultatea de Filolo gie dinBelgrad, pe care a abso lvito în 1967. Şia publicatprimele creaţii literare în revista be lgrdean Vidici şi în Razvitak din Zajecar, în pe rioada 19631964. Adebutat editorial cu placheta Postoji zemlja (Există pământul) în 1967, dup care a urmat un numr impresionant de noi volume de versuri. Lirica sa a fosttradus în peste 20 de limbi, dar omul de cultur sadovedit el însuşi un remarcabil traductor, realizndtraduceri în limba srb din romn, rus şi francez.Lista scriitorilor romni pe care ia tradus se dovedeşte impuntoare. Deschis faţ de experienţele artistice novatoare, Adam Puslojić a fost creatorul La-

boratorului literar 9 şi al curentului artistic de avangard numit Clocotrism. A condus numeroase publicaţii şi a ocupat diferite funcţii în cadrul Uniunii Scriitorilor din Serbia. Ca semn al recunoaşterii activitţii

sale de excepţie, la 7 februarie 1995 a fost ales membru de onoare al Academiei Romne. Este membrual Uniunii Scriitorilor din Romnia, a fost pre zent înmai multe antologii de poezie modern, a fost distins cu numeroase premii şi a obţinut titlul de DoctorHonoris Causa al Universitţilor din Oradea 2001 şiArad 2004.

Pe lng impresionantul numr de volume propriipeste 30, Domnia Sa sa impus şi ca un remarcabiltraductor, publicnd peste 60 de volume. Din creaţia scriitorilor romni, sa oprit la o serie de autoriclasici şi contemporani precum: Eminescu, Arghezi,Bacovia, Blaga, Barbu, Geo Bogza, Doinaş, NichitaStnescu, Marin Sorescu, Petre Stoica, Anghel Dumbrvean, Ioan Flora, Adrian Punescu, Ana Blandiana, Mircea Dinescu etc. A devenit legendar prietenia sa pentru Nichita Stnescu, cruia ia şi dedicatmai multe din poemele sale. Ca semn al prietenieidintre dou popoare şi culturi, este elocvent poeziaUltima întâlnire dintre N. Stănescu şi Vasko Popa,al nostru, poezie prezent şi în Antologia poeziei sârbe publicat de Ioan Flora în 2004. De asemenea,a tradus din dramaturgia lui Caragiale, D.R.Popescu,Marin Sorescu, din eseistica lui Eugen Simion, OvidiuCotruş, Mircea Tomuş, Nicolae Manolescu, Ion Negoiţescu, Cornel Ungureanu, Adrian Punescu, MarinSorescu, Mircea Dinescu, Ana Blandiana etc.

Este primul preşedinte al asociaţiei de creaţie şiprietenie „Frţia srboromn” din Belgrad.

Adam Puslojić se numr printre realizatorii şiprotagoniştii unei crţi celebre, Belgradul în cinci

prieteni 1971, un adevrat simbol al p rieteniei prin

Gheorghe Glodeanu

LAUDATIO*

* Cuvntare rostit cu prilejul acordrii titlului de Doctor

Honoris Causa poetului şi traductorului Adam Puslojić,Baia Mare, 30 mai 2010.

poezie. Însuşi Adam Puslojić a definit lucrarea ca un„volummit”, „volumgest”, „volum de sentiment”.Dup cum o sugereaz şi titlul, aceast carte aprutsub semnul heraldic al prieteniei reuneşte poeziilea cinci poeţi: Srba Igniatovici, Adam Puslojić, PetreStoica, Anghel Dumbrveanu şi Nichita Stnescu.

Dup cum mrturiseşte în interviurile acordate luiGheorghe Prja, Adam Puslojić a învţat limba romn de la bunicii si care triau pe Valea Timocului. Începe s fie fascinat cu adevrat de limba romn şis o iubeasc atunci cnd descoper marea poezieromneasc prin intermediul unor autori precum N.Stnescu, M. Sorescu, Petre Stoica. Fenomenul descoperirii limbii romne este povestit în f elul urmtorde ctre poet în interviurile sale: „Eu amsimţit un dor faţ de limba romnatunci cnd am înţeles şi am început s o

iubesc şi am început s pricep poezia romn. Cnd am întlnit cţiva poeţi adevraţi. Eu vorbeam un fel de română miori-tică, aş spune, aşa ca un păstor sau ca ooaie. Dar abia atunci cnd am citit primele poeme adevrate, scrise întro limbromn puternic şi luminoas, atuncimi sa deschis o uş a destinului şi un dorimens faţ de limba şi poezia romn.Dasclii mei adevraţi întru limba romn au fost poeţii contemporani din generaţia mea şi unii mai în vrst: NichitaStnescu, Marin Sorescu, Petre Stoica, Anghel Dumbrveanu... Am învţat mult, mai apoi, şi de la OvidiuCotruş, Mircea Tomuş, Eugen Simion, Cornel Ungureanu... Dup care, evident, am întlnit mulţi poeţi înviaţ, din poezia romn, din spiritul şi gndirea ro

mneasc. Am impresia c prin Nichita Stnescu lamcunoscut personal şi pe Mihai Eminescu, prin Petre

Stoica lam întlnit prin Sorescu un fel de poţi s spui, întro gluDestinul a fost un fe l

Prima întlnire cupoezia acestuia. Descopera, are senzaţia ctlnire propriuzis ctrece prin 196667 lania şi marcheaz încedevenit în timp lege

În 2008, Editura Pr în condiţii grafice depoemele lui Adam Pu

gia Asimetria durertorului. De altfel, poe în limba srb, limbca poet. Reîntoarcelui care a vzut luminpetrece atunci cnd moşesc”, valah şi srbput s scrie şi în limbvolume în limba srbtraduse de ctre Nichten, şi de Ioan Flora. Asuri concepute direccent în elegantul proProema din Baia Mar

tul cititotro cum

Adam

prietenipentru steasc, mnduputea spartistul racterulse naşteşi al priepoart dcelebre:ica, Lui

meu Ioan de Flora, LDumbrveanu, Lui ABreban, Lui Mircea DUlici, Poetului Gheoretc. Marele prieten r

întruchipare supremunele creaţii iau form

6 0



marelui prieten şi împrumut sonoritatea versuriloracestuia. Asemenea autorului Necuvintelor , AdamPuslojić se defineşte drept „soldatul poeziei romneşti”: „Foaie verde de albastru / m-a izbit un monstruastru. / N-am nevoie de albastru, / nici de monstru, nici de astru / Am venit să-ţi spun, Bătrâne, / tot ce-mi esteaur-lâne, / şi durere astăzi, mâine, / din care Cristos fă-cuse pâine / şi paharul plin de sine – / am rămas singur cu tine, / bre, Bătrâne, monstru-astru, / foaie neagră dealbastru!” ( Lui Nichita, azi şi mâine ). Alt dat, poetul brodeaz pe marginea creaţiei lui Lucian Blaga şia lui Marin Sorescu, aşa cum se întmpl în Misteria

Sorescu. Creaţia dobndeşte astfel o puternic încrctur de livresc, operele majore ale literaturii romne

şi universale transformnduse în ingenioase subiectede meditaţie. Misterul, liniştea, lacrima, tcerea reprezint cuvintecheie în lirica lui Lucian Blaga. Eleau fost redescoperite de ctre Adam Puslojić şi topite în versuri cu o retoric proprie, încrcate cu o vitalitate nietzschean.

Ne bucurm şi ne mndrim c marele om de cultur Adam Puslojić se afl azi printre noi şi c putems omagiem remarcabila activitate cultural a Domniei Sale. Este o mare onoare pentru noi c putemacorda titlul de DOCTOR HONORIS CAUSA al Universitţii de Nord din Baia Mare unui p oet şi traductorde excepţie, care a contribuit în mod semnificativ laapropierea şi la mai buna cunoaştere a culturii romne şi a celei srbe.

6 2

ŞTIINŢE SOCIOUMANE



În zilele de astzi, comunicarea şi informarea nu sepot imagina fr radio şi televiziune. Radioul transmite informaţia la deprtare şi extinde spaţiul creativitţii, transformnd mesajul unidimensionalitţii prin intermediul sunetului în şans pentru prezentarea artistic a lumii. Radioul este primul mediu al comunicrii în mas. Prin intermediul emiţrorului radio putemaudia cuvnt, voce, muzic, tcere etc. Radioul realizeaz mesajul ştiinţific, artistic, unic pentru majoritatea copiilor, deoarece ptrunde şi în cele mai îndeprtate localitţi ale ţrii. Radioemiţtorul devine transmiţtorul între sursa de informare şi beneficiarii acestor cunoştinţe, fie c este vorba despre copiii, fie despre educatori. Radioul faciliteaz contactul imediat cu

locul evenimentelor. Însuşi procedeul tehnologic faciliteaz radioului s fie „o secund mai repede dectteleviziunea”. Radioul este în situaţia de transmisiunedirect a reporterului, avnd posibilitatea ca în modauditiv s emit evenimentul, în timp ce televiziunii îieste necesar o perioad oarecare ca din punct de vedere tehnologic s asigure transmisiunea direct, respectiv transmisiunea audio vizual a evenimentelor.Radioul modern nu se poate închipui fr emisiunecontact, respective programe în c are asculttoriischimb mesaje cu comunicatorii profesionali sau între ei. Toate emisiunile radio se pot divide în patrugrupe: Informativă ştiri, interviuri, reportaje; educativă orele şcolare; distractivă competiţii înbaza cunoştiinţelor, emisiuni contact, jocuri; muzicală autodescrieri, dorinţele asculttorilor. Neajunsulradioului const în faptul c el este în exclusivitate

mediu auditiv, percepţia mesajelor este posibil doarprin percepţia auzului în care sens radioul este mediu

unidimensional al codio sunt folositoare dprin faptul c prin unnoasc actori cunosccare le vorbesc desprniul ştiinţei şi culturii.re copiilor lumea, s dciliteze s fie în contauni de radio bune se ilor şi exprimarea lor, de auditori a copiilor.cuprins în dimensiun

Televiziunea este tbile şi a sunetelor adi

cipiul transmisiunii tv întrun numr mai malumin s se transforma impulsurilor electrose poate transmite dde pe benzile de film anterior filmate. Emisdezvoltat în majorittatorul concepe stiluatunci imaginile necnou limb, aşteptnmat de comentariu.extinderii noţiunilor formrii criteriului derolul cinematografullocul principal prin inmenilor cştig cuno

alte popoare şi ţri. Tprogramul dup dori

Slađana Milenković

INFLUENŢA VORBIRII CRAINICULUI ASUP



filmate, teletext etc. Televiziunea la ora actual estecel mai puternic mediu al comunicrii în mas.

Crainic la radioteleviziune şi n limba vorbită

Acela care vorbeşte trebuie s cunoasc temadespre care vorbeşte. Limba vorbit ar trebui s aibscopul ei, s informeze asculttorii despre vreo apariţie, si conving despre ceva sau s distreze telespectatorii, dar toate acestea potrivit modului de exprimare a situaţiei şi a scopului spre care se tinde.Crainicii şi moderatorii precum şi invitaţii lor ar trebui s respecte temele deoarece trecerea de la otem la alta va obosi asculttorii şi telespectatorii.

Stilul principal trebuie s se adapteze limbajului debaz. Expresia limbajului bine cultivat influenţeazasupra asculttorilor şi telespectatorilor. Este foarteimportant ca crainicul s fie natural, pedant şi atuncicnd vorbeşte s lase o impresie despre înfţişarea sa exterioar, iar ţinuta sacompleteaz vocea. La radio este vorba doar despre sunet, nu exist contact vizual. Limba vorbit este valoare sonor şi muzical; limba vorbit la televiziune are şi o component vizual, înfţişarea exterioar,ţinuta şi gesticulaţia.

Crainicul la televiziune trebuie sfie îmbrcat frumos şi s nu f ie provocator, dar s transmit un mesaj determinat telespectatorilor şi asculttorilor. Crainicul trebuie sşi potri

veasc limbajul cu cel al asculttorilor, telespectatorilor, deoarece pentru ei vorbeşte, şi nu pentru sine.Vorbirea crainicului nu trebuie s deregleze transmisiunea mesajului. Crainicul trebuie s aib voce plcut,pentru a nu atrage atenţia în direcţie greşit. Trebuies aib dicţie corect şi ce este mai important, textultrebuie s fie citit pe înţelegerea tuturora, cu pauzeadecvate şi intonaţie corect. Transmisiunea informaţiilor trebuie s fie vorbit, dar nu citit, deoarece prinvorbire se stabileşte contactul mult mai eficace cupartea cealalt, iar vorbirea înseamn transmisiuneagndurilor şi a atitudinilor sale.

Caracteristici generale ale vorbirii

corecte a crainicului

Prima caracteristic este inventivitatea. Oratorul

trebuie s ţin cont de conţinutul şi forţa gndirii şi avorbitului. Oratorul trebuie s mediteze şi s trans

mit profund şi puternic, comu nicarea devenindspontan. Decorurile stilistice care nu evidenţiazconţinutul nu au nici un efect. Crainicul trebuie scunoasc impecabil vorbirea sa pentru ca asculttorul s aib încredere în el. O bun abordare în profesie, o bun informare despre obiectul vorbirii asiguro expresie bun. Cuvintele vin singure, iar p ropoziţiile sunt complete, arhipline de idei, informaţii şi convingerea c se vorbeşte adevrul. Îns pe lng faptul c crainicul trebuie s dispun de instruire general, trebuie s citeasc foarte mult, s cştige experienţe şi s mediteze despre experienţele vieţii.

Cea dea doua caracteristic este oportunitatea.Cultura vorbirii este clar legat de cea a gndirii,

deoarece omul în cele mai dese cazuri vorbeşte aşacum gndeşte. O gndire clar naşte o prezentareclar, iar o confuzie va duce la o vorbire incorect.Vorbirea are ţelul ei, de exemplu s informeze ascul

ttorii despre unele evenimente, siconving despre ceva sau si distreze.

Oportunitatea este orientarea spreatingerea unui scop determinat.Dac scopul este ca ceva s se comunice şi dac asculttorii trebuie

convinşi despre ceva, atunci nu trebuie s ne îndeprtm de ideile principale. Povestirea fr un scop deter

minat trecerea de la o tem la alta,oboseşte asculttorii foarte repede.

Cea dea treia caracteristic este corectitudinea gramatical şi corectitudirea vorbirii. Pn re

cent, ideea culturii vorbitului sa completat cu principiile corecte şi cu limba literar corect. De fapt, principiul vorbirii corecte pretinde respectarea sever aregulilor stabilite în toate aspectele limbii, începndde la pronunţarea şi scrierea cuvintelor, continundcu morfologia şi sintaxa, pn la vocabular şi stil. Crainicul trebuie s evite exprimrile dialectale orict iarfi acestea de la îndemn. O caracteristic principal avorbirii corecte o constituie şi normele limbii literare,prin care se accentueaz corectitudinea limbii.

Cea dea patra caracteristic este intensitatea sonor a vorbirii. Prin intensitate se înţelege gradul depronunţare şi modulaţiile rostirii sunetului. Prin aceasta se asigur audibilitatea necesar şi se reglementeaz în funcţie de ocaziile în care se vorbeşte: de exemplu, situaţia de vorbire faţ de conlocutor, vrst, ambianţ, acustica încperii, distanţa dintre interlocutori.

Intensitatea sonor a vorbirii depinde de funcţiuneacorzilor vocale. Intensitatea apare în 3 moduri, anu

me: şoptire, semişoptire şi intensitatea sonor a vorbirii. În comunicarea obişnuit se foloseşte de obiceişoptirea şi intensitatea sonor a vorbirii.

Celelalte moduri ale vorbirii sunt: dicţiunea, melo-dia, ritmul vorbirii, intonaţia, tempoul vorbirii, accentul logic, corectitudinea gramaticală, complexitatea şi is-cusinţa vorbirii.

Crainicii şi influenţa lor asupra copiilor

Copiii sunt supuşi influenţei massmediei deoarece nu au experienţ. Experienţa lor abia se dezvolt.Exist 4 codexuri globale cnd se examineaz raportul dintre copii şi massmedia: Ce este necesar copii

lor? Ce pot primi copiii de la m edia? Ce este duntor pentru copii? Ce trebuie massme dia s evite?

Dat fiind permanenta expunere a copiilor influenţei massmediei, este important ca aceea ce leeste lor adresat s fie de cea mai bun calitate. Crainicii la televiziune şi radio sunt destul de prezenţi înprograme şi de la ei copiii îşi însuşesc cele mai multeinformaţii din care cauz rolul lor este foarte important. Ceea ce este important pentru crainicii de la radio şi televiziune const în faptul c trebuie s satisfac criteriile de baz. Crainicii trebuie s vorbeasc în limba standard, clar şi corect din punct de vederegramatical. Vorbirea literar standard subînţelegepronunţarea corect, accentul corect. Este necesarca crainicul s vorbeasc clar s pronunţe toate cuvintele, s aib dicţiune bun şi pe înţelegerea tuturora. Este important şi vorbirea corect a crainicu

lui, deoarece el este modelul vorbirii tuturor asculttorilor şi telespectatorilor, dar îndeosebi a copiilor.Diferite emoţii şi situaţii pretind şi diferite nuanţeadiacente în vorbire, pentru a se evidenţia ceea ceeste important. Vorbirea crainicului trebuie s fieadaptat aceluia cruia îi vorbeşte. Dac vorbeştecopilului, acesta trebuie s satisfac necesitţile copilului. Ce le este important copiilor? Copiilor le esteimportant informaţia clar care la ei va trezi surprinderea emoţie caracteristic pentru copii. Oricetem şi informaţie trebuie s lase o urm a calitţii.Ce trebuie copiii s primeasc de la crainic? Vizionnd şi ascultnd crainicul, copiii pot sşi îmbogţeasc vocabularul, s înveţe s vorbeasc în modcorect. Copiii pot sşi însuşeasc şi modelul uneicomportri elegante, prin care s se poat controlaemoţional pentru a se realiza ceva. Copiii îşi pot în

suşi chiar şi mişcri şi expresii ale feţei, precum şimodul de prezentare a vreunei emoţii.

Ce este duntor ceea ce contrar frumdreaz: vorbirea incomatical, accentuareaproast, intensitateaemoţiilor. Crainicul npentru copil prin moimagine. Pentru copascult cu efort sau ctrebuie crainicii s evseze personalitate coţional şi intelectual. Cciodat cuvinte urteie s ofere copilului t

tot ceea ce îl va educnal şi intelectual. În mte influenţa asupra c în aceeaşi msur poMassmedia suport conţinuturile pe careprogramelor de televbun a vorbitorului şconţinutului, a emisile care vor prezenta cluza fiecrui redaprogramul, dar îndeo

B

1. Djordjević, Jovan, Telgrad, Savremena adm

2. Kloskovska, Antonjinsrpska, 1985.

3. McLuhan, Marshall, Ptaka, Beograd, Prosve

4. Milenković, Sladjana,soka škola strukovnih

5. Milenković, Sladjana,trovica, Visoka škola spitača, 2006.

6. Milenković, Sladjana,promet, 2008.

7. Tomić, Zorica, Komun8. Zivlak, Jovan, Jedenje

Uticaj govora s

U današnje vreme

ne može ni zamisliti b značakan su deo rada

6 6



tanovama. U ovom tekstu će biti reči o uticaju spikerana televiziji i radiju na govor dece predškolskog uzrasta.Osobine dobrog govora biće posebno istaknute u radu,biće reči o razvoju govora kod dece uopšte, a posebno outicaju govora spikera na njih.

Ključne reči : mediji, govor, spikeri, deca, razvoj go-vora

Summary

An influence of the Speech of the Announcers in

the Media on Children

Presently, communicating and informing cannot beimagined without a radio or television. These mediaare a significant part of the life and work of the childrenin the preschool facilities. This article deals with the in-fluence of the speech of the announcers on the televi-sion and radio on the speech of the children in kinder-gardens. The features of the quality speech will be pre-sented in work, and the development of the speech will also be mentioned.

Key words: media, speech, announcers, children,the development of speech.

Partea de vest a Romniei a fost, în decursul timpului, o zon de intens contact sociocultural, undecomunitţile maghiar, srb, evreiasc, germanetc. au interacţionat favorabil cu populaţia format în majoritate din romni.

Dincolo îns de schimbul de informaţie lingvisticsau de contaminrile produse între zestrea cu lturala acestor etnii, fiecare a pstrat o individualitate specific şi un caracter aparte, continund s reprezinte,chiar dac numrul de persoane sa diminuat în cadrul lor, prin plecri sau diluri ale originii, o entitatedistinct pe scena regiunii.

Aradul are o comunitate srbeasc activ, care încearc s îşi conserve valorile şi chiar s germinezealtele noi, printro deschidere spre proiecte inedite,colaborri academice şi demersuri culturale.

Deşi difuzate în cerc restrns şi interesnd unanume sector de populaţie, publicaţiile de acest gen îşi au locul lor precis şi necesar în configuraţia preseilocale şi, de ce nu, naţionale.

Publicaţia Tekelijino Zvono a Parohiei Srbeşti dinArad îşi are originile în iniţiativa preotului protopopStevan Raici, parohul Bisericii Sfinţilor Petru şi Pavel dinArad, mai cunoscut de ardeni ca Biserica Srbeasc.Acesta a iniţiat, în anul 1996, editarea unei publicaţii în limba srb, cu denumirea Tekelijino Zvono ceea cesar traduce în limba romn Clopotul lui Tekelija1 cuscopul de a oferi enoriaşilor parohiei un mijloc de informare privind viaţa spiritual a comunitţii srbeşti din

Arad şi de a pune la dispoziţia cititorilor publicaţiei texte cu conţinut religios. Publicaţia se distribuie gratuit.

În primii doi ani 1lunar, avnd 8 pagince au fost modeste, cmant şi multiplicare

Începnd din 1998modific, aceasta apavnd 1012 pagini.

Primul numr a appierea srbtorilor ptor la semnificaţia maMntuitorului Iisus Hr, informaţia privind

dene Eustahija Arsicioficierea parastasuluturghie a dou referaliterar şi recitri din

Deasemenea se recialişti din Serbia în vle a bisericii, mult afecedenta restaurare. Îdate din registrele dere la cununii, botezu

În afara textelor cubtori creştine din ciponente şi semnificacaracteristice etc., pviaţa curent a parohenoriaşilor pentru întţilor importante al

repararea acoperişulinterioare, donaţii pe

Speranţa Sofia Milancovici

TEKELIJINO ZVONO, PUBLICAŢIE A COM

SâRBEŞTI DIN ARAD

6 8



din Protopopiatul Arad, la comemorarea a 270 de anide la Rscoala lui Pero Seghedinaţ, eveniment care aavut loc la 28 mai 2005, la Pecic a.

În nr. 1/2009 Bojidar Panici semneaz un articoldedicat regretatului printe protopop iconom stavrofor Dragutin Ostoici, parohul bisericii SfinţilorApostoli Petru şi Pavel în perioada 19341972, la aniversarea a 100 de ani de la naştere şi 10 ani de la trecerea în eternitate.

Din nr.2/2009 remarcm predica tnrului absolvent al Facultţii de Teologie Ortodox din Arad, Mi

livoi Gornic, „Despre lcomie şi cumptare”.La rubrica decese este consemnat trecerea îneternitate a renumitului medic ardean dr. MilivoiStamoran.

Cel mai recent numr al publicaţiei, 1/2010, însereaz în paginile sale materiale despre srbtorireaCrciunului 2009, a Anului Nou 2010, Bobotezei şiSfntului Ioan, a Sfntului Sava. Anul acesta de sfntul Sava, Liturghia Arhiereasc a fost oficiat împreun de Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Timotei al Bisericii Ortodoxe Romne şi Preasfinţitul Episcop Luki jan al Bisericii Ortodoxe Srbe. Se relateaz şi despreSptmna ecumenic de rugciune din luna ianuarie 2010, care a început la Biserica Srbeasc, cu participarea feţelor bisericeşti ale tuturor cultelor creştine din oraşul Arad.

Pentru viaţa spiritual, artistic şi social a comu

nitţii srbeşti, publicaţia este esenţial. Aceastamenţine viu spiritul ortodox de rit vechi, consemnea

z aspecte marcantenu şiar gsi locul, în aecou mai larg, şi me nculegerea datelor defundamental a venit Bojidar Panici, membşi, totdat, responsabzarea articolelor ar fi niei sale, un efort spo

Sunt acest gen depublicistic romnea

vii şi folositoare comconstituie? Certamenimpactul depinde deanume ne situm în este constituit doarmreţe şi evenimentreaz din fapte mruuneori banale. Tot ass consemneze tot caşezat sub auspiciile

1. Ardean ul Sava Tekelce, crturar, autor al promotor al culturii sţat la Pesta convictul unde se asigura cazar

ta a donat întreaga saţiei de cultur „Matica

Noul format al publicaţiei, 1998 Despre locul de ve

7 0

2/1997, referiri la evenimentele importante din trecutul istoric al bisericii 4, 5/1996 şi la personalitţi istorice importante ctitorul bisericii, obercpitanulJovan Popovici Tekelija şi urmaşi si nr. 6, 7/1996,1/1997. Sunt publicate textele şi partiturile colindelor de Crciun şi sunt menţionaţi elevii care învaţcntrile bisericeşti 6, 9 /1996, 1012/1998. Ocazional sunt publicate poezii de inspiraţie religioas aleprintelui Stevan Raici 7/1996, 79/1998, 13/1999,46/1999, 1/2001, 1/2003 precum şi ale altor autori:arhimandrit Venijamin Pasculovici, Draga Mirianici,Slavomir Gvozdenovici, Blagoie Ciobotin. Deasemenea un subiect tratat în paginile publicaţiei îl constitue şi date statistice privind enoriaşii parohiei

2/1997, 1/2001.De notat c nr.2/1997 al publicaţiei menţioneazvaloroasa donaţie a cunoscutului arhitect ardeanMiloş Cristea3 şi anume releveul cldirii bisericii, odocumentaţie tehnic detaliat, extrem de valoroas, la care arh. Miloş Cristea a lucrat timp de cţivaani şi pe care a donato bisericii spre a servi la efectuarea lucrrilor de restaurare.

Vizitele canonice ale episcopului Lukijan, administratorul Episcopiei Timişoarei a Bisericii OrtodoxeSrbe întreprinse la Arad sunt consemnate în ctevanumere ale publicaţiei 3, 4/1997, 13/1999

În nr. 1012/1998, este pub licat textul „Binef acerileBetleemului” redactat în limba romn semnat deprotopop Iov Ordan.

Au fost redate în facsimil sau extrase din anumitedocumente din istoria recent şi mai îndeprtat abisericii 13/1998, 1/2001, 4 6/1999.

Scriitoarei Eustahija Arsici îi sunt dedicate douarticole numerele 1/2001 şi 1/2003. Este menţionat deasemenea comemorarea, la Biserica Srbeasc,a scriitorului Jovan Steici4, originar din Arad, la aniversarea a 150 de ani de la moarte 1/2003.

Un valoros material semnat de Stevan Bugarski serefer la detalii biografice ale ardeanului Petar Tekeli ja, care a fcut o strlucit cariera militar în armata ţarist rus, ajungnd la gradul de general nr. 1/2003.

În acelaşi numr este consemnat începerea lucrrilor de restaurare a picturii murale, în anul 2002

de ctre restauratorii Sosnak Ludovic şi Corneliu Artimon. Restaurarea a fost continuat în anul urmtorde ctre Sosnak Ludovic.

În anul 2004, printele protopop Stevan Raici a ie şit la pensie şi activitatea de editare a publicaţieiTekelijino zvono a continuat sub îngrijirea noului paroh al bisericii, protopop iconom stavrofor OgneanPlavşici.

În linii mari, profilul publicaţiei a rmas acelaşi.Nr. 1/2005 consemneaz un eveniment cu totul remarcabil pentru viaţa cultural a comunitţii srbedin Arad înfinţarea, la iniţiativa printelui OgneanPlavşici, a Ansamblului culturalartistic „Sava Tekelija”.

În acelaşi numr este publicat un material privindparticiparea membrilor comunitţii srbe din Arad, aAnsamblului culturalartistic, a Corului preoţilor srbi

Primul numr al publicaţiei, pagina de titlu Facsimil dup Sfnta Scriptur



crturari şi donatori srbi. Sava Tekelija a fost preşedinteleacestei societţi din 1838 şi pn la sfrşitul vieţii. Iovan Popovici Tekelija, strbunicul lui Sava, este ctitorul BisericiiSfinţilor Apostoli Petru şi Pavel din Arad, construit întreanii 16981702. Cldirea fostului Tekelijanum exist şi astzişi este parţial restituit de statul ungar Bisericii OrtodoxeSrbe. În faţa altarului bisericii srbeşti ardene se afl oplac de marmur care marcheaz c ripta familiei Tekelija.

2. Eustahija Arsić Eustahia Arsici , scriitoare de limb srb,se naşte la Irig, în 1776. La Arad ajunge prin cstorie cuSava Arsić, cetţean de vaz al oraşului de pe Mureş şi fostprimar. Şia donat casa Preparandiei romneşti şi a asiguratburse pentru şcolarizarea tinerilor. Dintre lucrarile scriitoarei, menţionm: Sovjet maternij obojega pola junosti serbskoj i valahijskoj Sfatul Matern către Tineretul Sârb si Valah de

Ambe Sexe, Buda, 1814; Poleznija razmišlenija o četirih godiš-nih vremenih Meditaţii Folositoare despre Cele Patru Ano

timpuri, Buda, 1816 etc. Mladen Leskovac o include întroantologie a poeziei srbeşti.3. Miloș Cristea, nscut la Arad, la 1 mai 1931, architect cu înal

t vocaţie, a marcat peisajul urban al Aradului prin contribuţiile sale esenţiale.

4. Iovan Steici, nscut în anul 1803, la Arad, întemeietorul Societţii Srbe de Litere 1849 şi medic, licenţiat la Viena,este totodat creatorul terminologiei medicale srbeşti.Una dintre lucrrile sale fundamentale este Ogledi umne na-uke Experimente ale Stiinţei Minţii. Se stinge din viaţ laBelgrad, în 1853.

Bibligrafie

Ljubivoje Cerović, Sârbii din România. Din evul mediu timpuriu până în zilele noastre, traducere din limba srb Ivo Muncian, Ediţie îngrijit de Ljubomir Stepanov, Uniunea Srbilordin Romnia, Timişoara, 2005

Panici, Bojidar, Biserica cu hramul Sf. Nicolae a grănicerilor sârbi din Arad la cumpâna secolelor XVII-XVIII , în: Interetnicitate în

Europa Central şi de Est, Colecţia minoritţi, vol 4, Arad2002, pp. 365373.

Şimndan, Emil, Melente Nica, Gabriela Groza, Evoluţia şi tipolo-gia presei arădene 1833-2002Editura Fundatiei Ioan Slavici,Arad, 2006.

Rezime

Tekelijino Zvono, publikacija srpske zajednice u

Aradu

Publikacija Tekelijino zvono je za duhovni, umetnički i društveni život srpske zajednice iz Rumunije veoma značajna. Ona održava živim pravoslavni duh starog ri-tuala, zapisuje značajne aspekte koje su karakteristične za zajednicu, koji ne bi imali istu vrednost u drugim, poznatijim publikacijama. Publikacija na ovaj način

čuva vezu između parohija.

Ključne reči : publikacija, Tekelijino zvono, parohija,srpska zajednica u Rumuniji

Summary

Tekelijino zvono, Publication of the Serbian

Community in Arad

Publication Tekelijino zvono is very significant for thespiritual, artistic and social life of Serbian community inRomania. It keeps alive the spirit of the old Orthodox rituals, records significant aspects- specific to the com-munity, who would not have the same value in other,better known publications. This way publication keepsthe connection between the parishes.

Key-words: publication, Tekelijino zvono, parish,Serbian community in Romania

7 2

Thorstein Veblen, un sociolog american, a publicat în 1899 o carte cu titlul Teoria clasei belferilorThe Theory of the Leisure Class. În cartea sa a definit termenul de consum ostentativ conspicuouscomsumption. Consumul ostentativ se mai numeşteşi consum exhibat sau consum evident. Veblen defineşte consumul ostentativ ca „acel consum care aredrept scop s demonstreze celorlalţi bogţia şi statutul celui care consum”. El a ilustrat aceast noţiune pe exemplul comportamentului pturilor superioare ale societţii, aşanumita clas a belferilor, carea aprut ca urmare a acumulrii de capital consecu

tiv celei dea Doua revoluţii industriale. Analizndclasa avut a respectivei epoci, el descoper uncomportament specific, care se manifest în doumoduri: loisir ostentativ şi consum ostentativ. Amndou modurile de comportament au drept scop sevidenţieze statutul, bogţia şi prestigiul. Veblenmenţioneaz c acest consum ostentativ este caracteristic pentru toate culturile şi civilizaţiile lumii, precum şi faptul c era cunoscut şi în epocile istoricetimpurii. În cursul secolului 20 consumul ostentativsa manifestat şi la celelalte straturi sociale, îndeosebi ca urmare a evoluţiei clasei de mijloc. Exist numeroşi indici pentru probarea faptului c şi pturilecele mai srace încearc, prin cumprturi exorbitante, sşi disimuleze srcia şi s se prezinte întrolumin mai bun, a bogţiei.

Consumul ostentativ se manifest dea lungul

veacurilor în diferite moduri, prin îmbrcminte, înclţminte, ritualuri de iniţiere. Aceast veche ten

dinţ omeneasc gmanifestare. Cnd vicele dinti asocieri suautomobilele, cltobile ş.c.l. Totuşi, odatmului ostentativ, printa înc un fenomen tatuajelor a devenit umului ostentativ. Tatvedere financiar, proşi nu se mai şterg toaeste poate şi cel mai

acest unghi, tatuarea însşi a consumului ofoarte scump care esrea de semnale scumpria piele este, evideria tatuajului coboarcivilizaţiei umane. Latuajelor reprezenta olumea adult sau în cfel omul dobndea ucont de faptul c tatupiele, acesta poate fibranduit, deoarece iar tatuajul este o da

Pn acum, tatuajconsumul ostentativde sensation seeking

Wohlrab, Fink, Kapplucrare m voi strdu

Delia Bosiok

TATUAJELE C A MOD DE CONSUM OST



organelor puterii. Aceste tatuaje procurau posesorilor lor puterea de aşi duce mai departe viaţa şi luptapentru propriile idealuri în condiţiile inumane de viaţ în lagr. Artiştii de circ îşi aplic des eori tatuajecare frizeaz bizarul şi nonsensul, schimbnduşi întotalitate caracteristicile fizice. Dou exemple extreme ale unei astfel de practici sunt Omul puzzle, alcrui corp este acoperit în întregime de motivul jocului respectiv şi Omul zebr, care poart pe întregultrup dungile caracteristice zebrei Schiffmacher, 2001.

Deşi promotorii folosesc deseori în campaniile lortatuajele, acestea sunt de obicei provizorii sau anga jeaz indivizi care au deja tatuat logoul companieisau brandul. Totuşi, consumatorii îşi manifest dese

ori loialitatea cteunui brand prin tatuare. Cele maipopulare branduri sunt Harley Davidson, Jack Daniels, Chanel, Lucky Strike, Heineken, Nike, Mercedes,Ferrari, Gauloises, Rolls Royce. Un exemplu cunoscutal acestui fel de tatuare este desigur celebrul Lacostecrocodil, tatuat în locul corespunztor locului pecare se afl imprimat pe produsele respective, sautatuarea buzunarelor de pe blugii Levi’s cu semnulrespectiv, în locul corespunztor de pe corp.

Exist tatuaje legate de informaţii medicale despre purttor, cum sunt de pild tatuajele cu însemnul grupei sangvine, pe care le aveau soldaţii unitţilor naziste SS pe umr. Aceast practic e ste încdeseori întlnit în armata american şi englez,precum şi în Legiunea strin.

Dac privim tatuarea ca o form de identificare,cele mai cunoscute şi cele mai neplcute exemple

sunt ideile autoritţilor fasciste şi naziste privind însemnarea anumitor grupuri cum ar fi homose xualii lise imprima un triunghi de culoare roz, evreii însemnaţi cu steaua lui David. Aceste tatuaje forţate sunt oform de puniţiune şi acţioneaz ca un stigmat al ruşinii pentru cei cel poart. Şefii nazişti, informaţi înlegtur cu legile credinţei evreilor care impun interdicţia taturii, au insistat ca toţi evreii s f ie marcaţi înainte de deportarea în lagrele de concentrare. Pelng asta, fiecrui deţinut i se întiprea pe mn tatuajul numrului su de ordine pe carel purta şi pecmaş, toate astea împreun cu raderea pe cap şismulgerea dinţilor ducea la dezumanizarea total şipierderea identitţii individuale a deţinutului.

Tatuajele puşcriaşilor reprezint o modalitateimportant de exprimare a personalitţii în condiţiile pierderii libertţii şi a contactului cu lumea exteri

oar. Deşi exist reguli de interzicere a taturii în în

chisori, majoritatea pacest fel protestul şi penitenciare, ca o dopredat şi nu a renunţnuţii îşi tatueaz simnii pe care au comislacrimi sub ochi, ceeacrim. Plasa de pianAnglia faptul c resptimp în detenţie. În Eate între policar şi arpersoana este un foste sunt simbolul celosoana este punctul c

tatuajul celor trei pureprezint revolta fadin închisori îşi tatueţin, pentru c doar întţii şi apartenenţei îcu celelalte bande. Înfrecvente confruntrgrupuri rasiale, deoaideologie pronunţat tlnesc deseori tatuasunt crucea de fier saclam credinţa în supnegre etc. Schiff mac

În lumea occidentstrns legate de catere cum ar fi marinariişi, pe de alt parte, d

înaltei societţi, carebanii şi timpul liber lta vedem unele sursesumul ostentativ şi ta

Goan

Constructul psihoţii” Sensation Seekintate a personalitţii dexperienţe diverse, nponibilitatea de aşi ale şi financiare de draZuckerman, 1994. Indefinit ca un construacesta a fost descomdinti dintre acesteaaventuri Thrill and A

plul tatuajului, noţiunea de cutare a senzaţiilor şicea de consum ostentativ.

Tatuajele

Tatuajul este un însemn, o imagine sau un textcare apare prin injectarea unor coloranţi speciali înstraturile tegumentului pentru a schimba pigmenţii,din diferite motive, îndeosebi cu scop decorativ. Laom, tatuajul reprezint un tip de modificare decorativ a corpului, enunţarea apartenenţei la un anumegrup, exprimarea individualitţii şi a creativitţii, pecnd la animale este un mijloc de recunoaştere,identificare sau numerotare.

Vocabula tatau engl. tattoo, implicit tatuajul, provindin limba tahitian. În tradu cerecuvntul înseamn a marca, a însemna ceva. Cel dinti lafolosit James Cook, în secolul18, care a observat şi a descrisfenomenul în însemnrilesale, amintind triburile polineziene tatuate şi numindule„slbatici tatuaţi”. Echipajelenavelor sale au adus din cltorii cuvntul tatau precum şiconceptul şi metoda taturii.Pentru rspndirea trenduluitaturii în emisfera vesticaceste descoperiri sunt cele

mai meritorii.Spre orice parte a lumii ne

am îndrepta, vom gsi indivizi,grupuri, pturi sociale tatuate şi date istorice privindexistenţa acestora în trecut. Tatuajele strnesc ogam larg de reacţii la oameni de la curiozitate,entuziasm, admiraţie pn la consternare şi totaldezaprobare. Persoanelor tatuate aproape în permanenţ li se adreseaz întrebri despre motivele, sem nificaţia desenelor şi a simbo lurilor. Totuşi, nu existun rspuns universal valabil la toate aceste întrebri, întruct tatuajele şi implicit motivele indivizilor suntde o mare diversitate. Dac privim tatuajul ca formde exprimare artistic, principala caracteristica esterelativ scurta lui durat, deoarece tatuajul „moare”odat cu purttorul. Totuşi, practica şi metoda taturii este ceea ce confer trinicie întregului proces,

pentru c injectarea colorantului în straturile superficiale ale tegumentului a rmas neschimbat de la

apariţie. Cele artistice reuşesc s reziste veacurilor şireprezint un vestigiu al civilizaţiilor disprute. Tatua jele mrturisesc nevoia ancestral a omului de a sedistinge prin aspectul su, de aşi transforma caracteristicile fizice, precum şi de a comunica prin semneneverbale ceva despre el însuşi Caplan, 2000.

Psihologic vorbind, exist cteva motive datoritcrora apar tatuajele. Tatuajele memoriale sunt foarte des întlnite în lumea apusean, unde exist obiceiul ca numele sau data morţii persoanei iubite carea decedat s fie ferite de uitare, sau simbolic pstrat în viaţ, prin imprimarea datei pe piele. Adolescenţii îşi marcheaz deseori primii paşi în lumea adulţilor

prin tatuaje corespunztoare,

care simbolizeaz cel dintiact de curaj, de independenţ,al individualitţii sau semnific spiritul de aventur. Cndse altur unui grup sau subculturi anume, îşi tatueazsimbolurile caracteristice respectivei subculturi. Persoanele de vrst medie exprimprin tatuaje protestul şi rezistenţa faţ de îmbtrnire şipentru ei tatuajele sunt unsemn al tinereţii, revoltei şi independenţei. Un tip rspnditde tatuaj îl reprezint aşazisele tatuaje iniţiatice, care aparca rezultat al procesului de

alturare la un grup închis sauca simbol al trecerii dintrofaz a vieţii în alta. Candidaţii

pentru aderarea la un grup îşi manifest loialitatea şi încrederea faţ de acesta prin tatuarea unor simboluri caracteristice grupului respectiv. În triburile derzboinici şi chiar la organizaţiile militare contemporane din toat lumea tatuajele folosesc pentru a seinduce inamicului starea de fric şi groaz. Este opractic frecvent şi la indivizii care încearc s compenseze propria neputinţ şi slbiciune prin simbolurişi sloganuri înfricoştoare. Este practica triburilor demauri, ale cror tatuaje faciale moko, sunt folositepentru ca rzboinicii s produc asupra inamiculuiun efect ct mai ameninţtor, înfricoştor şi temerar.

Odinioar în lagrele de munc sovietice , în gulaguri, deţinuţii politici îşi tatuau sloganuri şi imagini

care indicau dezacordul lor cu sistemul politic actual,ca form extrem de protest şi provocare la adresa

7 4



7 6

Dimensiunea Obţinerea unei mai mari atractivităţi în societate coreleaz, slab dar nu neglijabil, cu dimensiunea goana după senzaţii şi aventuri, ceea cesugereaz c tatuajele sunt percepute ca una dinformele aventurii, o isprav prin care individul va ob ţine şi o mai mare atractivitate în cadrul societţii.Rezultatele acestea arat c persoanele cu tatuaje,datorit spiritului lor de aventurieri, exercit o m aimare atracţie faţ de ceilalţi. Oamenii încearc în felşi chip s ias în evidenţ şi s devin atrgtori, iarevidenţierea prin curajul la graniţ cu excentricitatea îi face s devin altfel şi unici. Cel dinti tatuaj, ca şitoate cele urmtoare, reprezint o nou aventur,care îi face mai atrgtori şi mai interesanţi. Întruct

dimensiunea goan dup emoţii şi aventuri cuprinde şi prevederi care vizeaz unele riscuri fizice, legtura cu tatuajele este cu att mai limpede, pentru cacestea reprezint un risc fizic direct. Lansarea întrosituaţie de risc, respectiv suportarea durerii de dragul „frumosului”, comport o mai mare atractivitate în societate şi implicit îşi motiveaz scopul.

Dimensiunea Goana după noi experienţe coreleazpozitiv cu dimensiunea Tatuajul ca simbol al presti-giului şi respectului în timp ce cu dimensiunea Tatua- jul de dragul autoafirmării coreleaz negativ. Ceea cedenot c pe msur ce persoanele tatuate sunt percepute mai mult ca predispuse cutrii de noi experienţa, şi tatuajele sunt percepute mai mult ca simbol al prestigiului şi respectului şi mai puţin ca mijlocde autoafirmare în faţa celorlalţi. Deşi în aparenţasemntoare, noţiunile de prestigiu şi respect faţ

cu autoafirmarea, aici exist o important deosebire.Prestigiul şi respectul sunt particularitţile tatuajului în percepţia celorlalţi, sentimentul pe carel producetatuajul la privitori, pe cnd autoafirmarea este sentimentul pe carel are persoana tatuat în raport cuea însşi şi în relaţia sa cu ceilalţi. Subiecţii considerc persoanele tatuate au puţine motive pentru a seetala şi evidenţia în faţa altora, c, adic, nu se tatueaz pentru alţii. Pe de alt parte, vd în persoaneletatuate pe cineva care simte nevoia de noi experienţe, implicit tatuajul reprezint o nou experienţ. Iarexperienţa provoac respect, admiraţie şi prestigiu în societate. Asemenea rezultate se pot explica prinnevoia tinerilor de a descoperi, afla sau de a faceceva nou, pentru c în acest fel vor fi respectaţi îngrupul respectiv. Percepţia întregului modus vivendial persoanei tatuate ca al cuiva care este în cutare

de noi senzaţii, provoac respectul celorlalţi.

Corelaţia cea mai dimensiunile Predisptţilor goana dup seconsumul ostentativşi respectului. Deci, cute sunt percepute camai mult sunt şi tatugiului şi respectului. era, pentru Veblen, cnului de consum ostetoat lumea şil putesoanele cu mai marezaţii plictisul este inaPersoanele tatuate s

soane care evit situuniforme şi monotonşi altfel, faptul c pretea lor le aduce respeajul este vzut ca expbogţiei de idei şi a iinstituie legtura întstigiu care apare la ceare ceva ce nu au ceipropriei creativitţi, asale, iar aceasta îi asi

Pe lng pomenitna după senzaţii şi avunei mai mari atractivasemenea pozitiv şi cnormelor sociale şi moterpretat ca percepe

avnd predilecţie mamelor generale de coobţine în acest fel o mvedere c eşantionulani, rezultatele obţincu nevoia tinerilor destituie un grup şi sşvrst, ceea ce deseotament social inaccedaptabilitatea tinerilvoltare sunt foarte viadulţilor. Nevoia de aca şi cea de aşi mandeseori în opţiunea pment social greşite, iriscante, consumul dprimarea de tatuaje.

apartenenţa, loialitat

înclinaţia spre activitţi care includ un anumit gradde risc fizic şi predispoziţia pentru aventur, ceea cepoate duce la practicarea sporturilor cu un anumegrad de risc, „sporturi extreme”, cursele de vitez.Goana dup experienţe Experience Seeking reflectnecesitatea tririi unui spectru larg de noi senzaţii,precum cltoriile în ţinuturi exotice, experimentricu drogurile şi comportamentul neconvenţional, amiciţia cu indivizi e xcentrici. Dezinhibarea Disinhibition se refer în primul rnd la frnarea inhibiţiilor,tendinţa eliberrii de presiunile sociale prin comportamente riscante, ba chiar distructive, precum abuzulde alcool, excesul de viaţ nocturn şi înclinaţia sprepromiscuitate. Predispuşi sentimentului de plictis

Boredom Susceptibility presupune evitarea situaţiilor şi a pe rsoanelor „plicticoase”, monotone şi convenţionale. Instrumentul folosit la determinarea gradului de pregnanţ a acestei dimensiuni este chestionarul SSSV, care, întro form modificat a fost folositşi pentru necesitţile acestei cercetri.

Una din problemele acestei cercetri a fost de a stabili dac tinerii percep persoanele tatuate ca persoanecare sunt fundamental orientate în mai mare msurspre urmrirea senzaţiilor. O astfel de construcţie a fostdeterminat de cteva motive, cum ar fi actualitateatemei, unele caracteristici ale tatuajelor ca şi realitateac întotdeauna tatuajele simbolizeaz ceva şi trimit unmesaj anume. Prin ele însele tatuajele sunt purttoarele unei doze oarecare de risc, întruct condiţiile în careacestea apar nu sunt întotdeauna adecvate şi adaptatenecesitţilor igienicosanitare. De asemenea, tatuajele

sunt un mijloc de comunicare, deoarece transmit unmesaj despre purttorul lor, dezvluie apartenenţa laun grup social. Spre a aduce în legtur noţiunile deconsum ostentativ şi goana dup senzaţii, sa procedatla modificarea chestionarului referitor la consumul ostentativ şi sensation seeking care au reprezentat un stimul pentru cei chestionaţi în aşi exprima poziţiile, percepţia şi prerea despre persoanele tatuate. Cercetrile întreprinse anterior pe tema cutrii senzaţiilor şi a tatuajelor au vdit o corelaţie pozitiv între aceste fenomene Roberti, Storch şi Bravata, 2004. Pe lngaceasta, în ultimul deceniu au fost întreprinse şi altecercetri, cu scopul de a se stabili dac pturile mailargi ale populaţiei percep persoanele tatuate în vreun fel anume, dac le atribuie anumite particularitţişi moduri de comportament. Cercetarea efectuat înGermania Wohlrab, Fink, Kappeler şi Brewer, 2009 a

artat c subiecţii atribuie aceleiaşi persoane calitţidiferite numai pe baza faptului c poart sau nu tatu

aj. Aceast ancheta a vizat 278 de tineri chestionaţi, deambele sexe, crora leau fost proiectate animate pecomputer figuri masculine şi feminine cte trei deambele sexe dintre care una şiaceeaşi avea un tatuajpe întreg braţul humerus, iar cealalt nu avea. Temasubiecţilor a fost s marcheze şi s evalueze aceste figuri pe itemurile din scala SSSV a lui Zuckerman. Rezultatele obţinute au artat c subiecţii percep diferitaceeaşi figur animat, în funcţie de faptul c are saunu au tatuaj. Figurile tatuate au fost apreciate de ceichestionaţi ca persoane orientate spre cutarea ctmai multor experienţe, emoţii şi aventuri, sa spus csunt mai puţin inhibate, în mai mare msur predispuşi plictisului, precum şi c au un numr mai mare de

parteneri sexuali dect figurile fr tatuaj.

Analiza şi rezultatele cercetării

ea mai important realizare a acestei cercetrieste lrgirea bazei empirice a noţiunii de consum ostentativ. Rezultatele cercetrii confirm faptul c subiecţii recepţioneaz tatuajul ca o form de consumostentativ. Cercetrile anterioare pe tema consumului ostentativ puneau în legtur acest fenomen cuconformismul şi permeabilitatea la influenţ cu ocazia efecturii cumprturilor Velov, 2009 şi cu valorile interpersonale Mitić, 2009. Aceast cercetare apus în legtur constructul psihologic de consum ostentativ cu un alt construct psihologic, cel de goandup senzaţii şi în acest fe l a fost realizat lrgireanoţiunii de consum os tentativ. Totodat, aceast cer

cetare a atestat valabilitatea scalei consumului ostentativ şi a goanei dup senzaţii.

Rezultatele obţinute au confirmat în general ipotezele iniţiale ale cercetrii. A fost stabilit existenţalegturii între factorii scalei consumului ostentativ şiscala goanei dup senzaţii. Rezultatele indic prezenţa a cinci corelaţii statistic importante, cee a ceconfirm în continuare c fenomenul consumului ostentativ poate fi pus în legtur cu dimensiunea goanei dup senzaţii. În acest fel sa confirmat c existo relaţie predicativ între atitudinea pozitiv în raport cu consumul ostentativ şi particularitţile personale care sunt atribuite indivizilor tatuaţi. Pe bazaunor cercetri anterioare Wohlrab, Fink, Kappeler şiBrewer, 2009, a fost stabilit c persoanelor tatuate lesunt atribuite anumite caracteristici ale dimensiuniigoanei dup senzaţii, ceea ce aici a fost completat cu

constatarea c tatuajele trimit mesajul de consumostentativ.



de vrst, ceea ce confer o mai mare atractivitate între membrii grupului, în timp ce pe de alt partemanifest o natur rebel.

Rezultatele arat c exist o deosebire statistic însemnat pe scala atitudinii faţ de tatuaje ca modalitate de consum ostentativ, în raport cu sexul subiecţilor, ceea ce confirm ipoteza prim. Dac se compar valorile dimensiunilor exprimate de subiecţiicelor dou sexe, este evident deosebirea pe dimensiunile Tatuajul ca simbol al prestigiului şi respectului şiTatuajul de dragul autoafirmării. Subiecţii de sex masculin vdesc o mult mai mare înclinaţie în a vedea întatuaje un simbol al prestigiului şi respectului, dectsubiecţii de sex feminin. De asemenea, brbaţii vd

în tatuaje, mult mai des dect femeile, un mijloc deautopromovare. Aceste rezultate pot fi înţelese înfuncţie de distribuirea tradiţional a rolurilor şi modelelor convenţionale de comportament, caracteristice pentru brbat şi pentru femeie. Subiecţii de sexmasculin sunt mai predispuşi s atribuie persoanelortatuate caracteristicile bogţiei, ale prestigiului. Pelng asta, consider c tatuajele strnesc respectulşi invidia celorlalţi. Tatuajele îi ajut s s e simt maiimportanţi, ceea ce înseamn c le sporesc încrederea în sine, sentimentul propriei valori, îi ajut s sefac remarcaţi în cadrul grupului. Aceste accepţiunisunt în concordanţ cu vederile tradiţionale desprerolul brbatului în societate, înţelegnd apetenţa luipentru afirmare, dominare, putere, importanţ.

Rezultatele cercetrii nu au confirmat cea deadoua ipotez de lucru. Sa presupus c va exista o

conexiune între poziţiile faţ de tatuaje ca mod deconsum ostentativ, în funcţie de statutul material alsubiecţilor. Prin analizarea rezultatelor obţinute sastabilit c toate cele cinci categorii de statut materialindic aproximativ aceleaşi valori de atitudine. Aceste date confirm rezultatele cercetrilor anterioareMitić, 2009, stabilind faptul c fenomenul consumului ostentativ este apropiat şi propriu persoanelorcu venituri financiare de diferite categorii. Formularea unei astfel de ipoteze iniţiale a fost determinatde însşi natura tatuajelor, ca fenomen deosebit despecific, care în deceniile anterioare era pus în relaţiecu populaţia marginalizat. Pe de alt parte, contextul istoric al tatuajelor indic larga lor rspndire iarspiritul vremurilor moderne contribuie la o popularizare masiv a tatuajului şi la af irmarea lui în toatepturile şi clasele sociale.

În aceast cercetare a fost stabilit relaţia dintretatuaj şi consumul ostentativ. Tatuajele reprezint

una din modalitţile modificrii şi înfrumuseţrii corpului, iar descoperirile arheologice şi istorice confirm c din totdeauna oamenii au manifestat nevoiade aşi împodobi trupul şi s dea o amprent personal aspectului lor care, fie îi va face cu totul deosebiţi de ceilalţi, fie va mrturisi apartenenţa la ungrup. Aceast voinţ ancestral a oamenilor de a prilejui o plcere vizual şi estetic sa manifestat dealungul veacurilor prin diverse modalitţi de înfrumuseţare, cum este piercingul, modificarea caracteristicilor corporale şi faciale prin metode foarte dure şidureroase, iar în timpurile mai noi prin tot mai popularele intervenţii chirurgicale estetice. Viitoarele cercetri pe tema consumului ostentativ ar trebui s

abordeze unele din aceste fenomene şi s ofere otrecere în revist istoric a diverselor forme de modificare corporal în scopul înfrumuseţrii.

Bibliografie

Arnett, J.J. 1996. Sensation seeking, aggressiveness, and adolescent reckless behavior, Journal of Personality and Individual Differences, p gs. 693702.

Caplan, J. 2000. Written on the bod y: The Tatoo in Europeanand American History, Princeton University Press, Princeton

Haley, R. 2001. Hepatitis C Infection Control, Medicine, UT So uthwestern Medical Center at Dallas

Mitić, A. 2009. Završni rad. Upadljiva potrošnja, materijalnistatus i interpersonalne vrednosti kod mladih, Fakultet zapravne i poslovne studije, Novi Sad

Mitrović, D., Smederevac, S., i Smiljanić, J. 2005. Relacije između konstrukta traženja senzacija i Ajzenkovog mode laličnosti. Empirijska istraživanja u psihologiji zbornik radova. Beograd: Institut za psihologiju

Schiffmacher, H. 2001. Tattoos. Taschen Taschen Icons Series,Cologne

Veblen, T. 2008. Teorija dokoličarske klase. Novi Sad: mediteran

Velov, B. 2009. Završni rad. Upadljiva potrošnja, osetljivost nainterpersonalni uticaj i konformizam kod mladih. Fakultetza pravne i poslovne studije, Novi Sad

Wohlrab S., Fink B., Kappeler P. M., and Brewer G. 2009. Differences in Personality Attributions toward Tattooed andNontattooed Virtual Human Characters. Department of Sociobiology/Anthropology, Institute of Zoology & Anthropology, University of Göttingen, Germany, Department of Psychology, University of Central Lancashire, Preston, UK

Zuckerman, M., Kuhlman, M .D. 1994. Personality and RiskTaking: Common Biosocial Factors. University of D elaware,Delaware

Zuckerman, M. 1994. Behavioural Expressions and BiosocialBases of Sensation Seeking. Cambridge University Press,Cambridge

Rezime

Tetovaže kao vid upadljive potrošnje

Ovo istraživanje prikazuje vezu između tetovaža i upadljive potrošnje. Tetovaže predstavljaju jedan od načina da se promeni i ulepša ljudsko telo, a istorijska i arheološka istraživanja su potvrdila da su ljudi oduvek pokazivali potrebu da kite svoje telo i da mu daju lični pečat koji ga čini drugačijim od svih ostalih ili ukazujena pripadnost određenoj grupi ljudi. Ova volja ljudi daistaknu svoju inklinaciju ka vizuelnom i lepom se mani-festovala vekovima na najrazličitije načine ulepšavanja poput pirsinga, modifikacije fizičkih karakteristika veo-

ma teškim i bolnim metodama, a u novije vreme kroz sve popularnije estetske hirurške zahvate. Buduća is-traživanja na temu ostenatvne konzumacije bi trebaloda prostudiraju neke od ovih fenomena i da ponudedublju analizu različitih načina modifikacije tela u ciljulepote.

Ključne reči : tetovaže, potrošnja, društveno po-našanje

Summary

Tattoos as a Form of Conspicuous

Consumption

This research has established a link between tattoosand ostentatious. Tattoos represent a way to modify and enhance the beauty of a human body, yet archeo-logical and historical findings confirm that, since thebeginnings of time, people have manifested the need to decorate their body and to make it p ersonal and completely different from anyone else’s or to show, insuch a way, that they belong to a certain grou p of people. This willingness of people to emphasize their incli-nation towards the visual and beautiful has manifested itself for centuries via different ways of making the hu-man body more beautiful such as piercing, modifica-tion of physical characteristics using hard and painful procedures, and in recent times, more and more popu-lar plastic surgeries. Future research on ostentatiousconsumption should study some of these phenomenaand offer a deeper analysis of different ways to modify the human body in the name of beauty.

Key words: tattoos, consumption, social behavior

7 8



Apariţia şi dezvoltarea televiziunii, ca mijloc decomunicare audiovizual, a grbit lucrurile transformnd circulaţia informaţiei întrun fenomen exploziv cu nuanţe de agresare a individului şi societţii.Interesant este faptul c acest „produs” al comunicrii în mas adun un public nume ros şi variat.

Pertinente sunt şi argumentele psihologului şi psihiatrului american Friedrich Hacker, care numeşte televiziunea mijloc de informare în mas o „gumde mestecat pentru urechi şi ochi”. Deşi „calitţile nutritive ale gumei de mestecat sunt reduse, ele pot fi„îndulcite” sau „condimentate cu piperul violenţei”.

Televiziunea este o parte a ştiinţei, tehnicii şi culturii legat de transmiterea la distanţ a informaţiei audiovizuale. Ea posed nu numai funcţii generale alecomunicrii în mas, dar şi funcţii specifice generatede calitatea etic a conţinutului mesajului transmis, cedetermin domeniul educaţional şi care, schimbnduse prin salturi în urma acumulrilor cantitative deprincipii, norme morale şi de conduit, influenţeaznaşterea unui fenomen în educaţie cu trsturi esenţiale superioare, caracteristice ideologiei unei societţi.

Calitatea etic a audiovizualului reprezint formarea deprinderilor morale şi de conduit prin mediatizare şi constituie reconsiderarea culturii emisiunilortelevizate, şi prin aceasta contribuie la ridicarea societţii spre umanitate, spre o viaţ mai bun.

Transformarea social nu poate fi realizat doarprin asimilarea culturii audiovizuale, pe cnd culturaaudiovizual poate contribui la progresul social, larealizarea obiectivelor şi idealului educaţiei.

În concepţia cultuse realizeaz prin conrece cele din urm autiv şi o mare forţ tra

Calitatea etic a afenomen static şi din

În contextul calitmenul static reprezinspirituale moştenite,men dinamic, prin ca înţelege actul de trantuale şi creare de noi

diovizualului presupcutului, a întregii tradCalitatea etic a a

de acumulare continploare şi perspectiv

Valorile etice ale auvalori în sine, ci sunt şspirituale. Educaţia tietic audiovizual prepsihice, a intereselor a tendinţei de a înfp

Calitatea etic a aseasc o utilitate maxaudiovizuale pot fi unuturile lor sunt axatinstruire, pe acumulaabilitţi de percepere

Calitatea etic a aga oper a generaţiil

Vitalii Bolboceanu

FORMAREA CONSUMATORULUI AUDIOVIZUAL

A INSTITUŢIILOR EDUCAŢIONA

8 0



nate se reflect în comportamentul consumatorului în formare exprimat prin: buntate, rutate, admiraţie, comptimire, dragoste, ur. etc.

Caracteristicile consumatorului în formare îndeamn familia, grdiniţa şi şcoala de a nu neglijarelaţii copiltelevizor, televizorcopil. Prin urmare secontureaz ideea elaborrii unei metodologii de alfabetizare a acestui consumator. Calitatea în realizarea ideii aparţine formatorului ce va ghida consumatorul în formare.

Familia, educatorul, învţtorul, profesorul potenţiali formatori necesit cunoştinţe în domeniul mo

delrii consumatorului înformare. Formarea consumatorului este un procescomplicat, deoarece nueste posibil de a interveni înmodificarea conţinuturiloremisiunilor televizate, de a leelabora dup cerinţe şi necesitţi promovate de politici educaţionale stipulate înprograme de studii.

A lsa fr atenţie influenţa emisiunilor televizateasupra copilului înseamn a lsa pe consumatorul înformare fr sprijin şi ajutor în perceperea şi înţelegerea celor auzite şi vizionate. Lipsa de cunoştinţe,priceperi, particularitţile psihologice de vrst caracteristice consumatorului în formare îl supun uşorinfluenţelor emisiunilor televizate, mai cu seam,

acele emisiuni în care sunt prezente: agresivitatea,brutalitatea, sadismul, etc. c alitţi inumane. A distinge, din cele vizionate, binele de ru, frumosul deurt, dragostea de ur, cinstea de ruşine, etc. devinedificil pentru consumatorul în formare. Rtcirileconsumatorului în formare în perceperea conţinuturilor audiovizuale îndeamn familia, instituţiile educaţionale s ia atitudine pentru a nu lsa s dominetelevizorul copilul, consecinţele perceperii fiind greude redresat.

Familia contemporan se caracterizeaz prin noiviziuni asupra vieţii, printro nou mentalitate influenţat şi ea la rndul ei de schimbrile şi conţinuturile ce au lo c în viaţ migraţia, situaţia economic, politic, social şi cultural. Formarea familiei ca formator este prerogativa instituţiilor educaţionale grdiniţa şi şcoala. Prin familia formator vom forma comunitatea, fapt ce va contribui la extinderea şi realizarea obiectivelor ce ţin de utilizarea conţinuturilor

audiovizuale, mai apgeneraţiei în creştere

Pentru aşi exercitrea consumatorului ecunoştinţe şi abilitţtţilor de vrst în dogndirii, memoriei, ttaţiei, educaţiei mora

Cunoştinţele tran

turilor educative cu imenii, în formarea atde mediul înconjurtrespectului faţ de pmeni, în asimilarea vpreţ avere în educaţiformare.

Instituţiile educaţcaţiei sunt cele mai v

Axnduse pe cunoaşvrstelor organizeazconsiderare: convingasupra vieţii în domteraturii, problemelo

Activitatea de formnuturile programei dcipiul accesibilitţii. Rsprijini instituţiile noindiferent de poziţia

Activitatea de instpoate fi axat doar p în instruire creeaz cdup cum a fost m enatitudini pe care le pmotiva s însuşeascrii consumatorului în

Perfecţionarea formpresupune cunoştinţ

8 2

în educaţie, art, muzic, arhitectur, literatur, ştiinţ, medicin, drept, economie, în obiceiuri şi tradiţiişi mai cu seam în limba matern.

Calitatea etic a audiovizualului contribuie la progresul fiecrei naţiuni şi prin tot ce are specific şi original se ajunge la progresul moralspiritual la educaţia generaţiei tinere.

Prin calitatea etic a audiovizualului se pot cultiva„virtuţi cardinale”:

crearea culturii morale şi participarea la ea a întregii naţiuni,

intensificarea dragostei de neam şi de patrie, credinţa divin.Calitatea etic a audiovizualului presupune trans

miterea valorilor morale şi de conduit prin difuzarea programelor televizate.Cultura în mas promovat în programele de tele

viziune ptrunde în toate sferele vie ţii, devenind unmodel de comportament. Aceast cultur este prezent în toate emisiunile televizate, de la cele informative pn la cele pentru copii, îns prezenţa ei difer de la o emisiune la alta.

Cultura promovat prin audiovizual îndeplineştefuncţia semnificativ de socializare.

Televiziunea, prin funcţia ei de integrare social aindividului în colectivitate, nu poate fi concurat defamilie şi de şcoal.

Cultura audiovizual ghideaz emoţiile consumatorului. Fiind creat pentru mase şi rspndit prinmijloace audiovizuale, înzestrat cu principii şi idei,are ca scop atenuarea contradicţiilor din societate şi

contribuie la crearea unei imagini asupra vieţii.Ea formeaz, programeaz, regleaz şi controleaz comportamentul social al oamenilor, mai cu seam al tinerilor, determinnd modul lor de viaţ. Toate acestea contribuie la unificarea percepţiei şi reacţiei omului, comportamentului, deprinderilor şi manierelor lui.

Tinerii telespectatori divinizeaz idolii şi vedeteleexagerat, fenomen manifestat prin stri de afecţiuneşi agitaţie. Un element ce confirm „divinizarea”, dectre tineri, a idolilor şi a vedetelor este prezenţa pozelor la locuri de munc mijloace de transport, detrai locuinţ, pe haine. etc.

Conţinutul programelor televizate divizeaz publicul. Emisiuni cu conţinut ştiinţific, filosofic, didactic, emisiuni despre muzica clasic, arte plastice captiveaz telespectatorul iniţiat în subiectele abordate.Filme, seriale, divertisment sunt emisiuni de relaxarecare nui trezesc un interes deosebit. Aceast cate

gorie de telespectatori urmreşte toate tipurile deprograme, caracteriznduse prin inteligenţa cu carepercepe si red conţinuturile emisiunilor.

Emisiuni în care este prezent dramatismul întrunesc un alt public telespectator. Programele sunt selectate pe înţelesul lor, avnd subiecte ce nu necesit efort intelectual filme, serialele, divertisment, pecare Raisa I. Galuşco le numeşte „distracţii lesnicioase”. Emisiuni cu caracter ştiinţific, filosofic, didacticetc. nu trezesc interes acestui public.

Dup nivelul de audienţ a programelor, telespectatorii pot fi împrţiţi în cteva categorii de consumatori: selectiv, mediu şi în formare.

Consumatorul selectiv este telespectatorul care

urmreşte emisiuni televizate, axate pe cultur şi inteligenţ, manifestate prin modul de a prezenta celevizionate, de aşi argumenta opinia, de a pune în valoare conţinuturi morale.

Programele televizate pentru consumatorul selectiv prezint nu numai o surs de informare, dar şi osurs de acumulare a cunoştinţelor, un mijloc de autoevaluare, o surs de formare continu în domeniulprofesional, un ghid în viaţa cotidian. Consumatorulselectiv poate deveni un participant activ în emisiunicei vizeaz competenţele.

Consumatorul mediu este telespectatorul care selecteaz programe televizate accesibile dup conţinut şi form. Acesta reproduce cele vizionate, exprim opinii ce ţin de personaj, situaţie, eveniment. Lipsa culturii a faptului de a poseda cunoştinţe în diverse domenii, influenţeaz abordarea în profunzime a

conţinutului. Emisiuni cu conţinut ştiinţific, despremuzica clasic, oper, balet, arte plastice etc. îl intereseaz mai puţin sau deloc.

Din aceast categorie face parte şi consumatorul„rtcit”, consumatorul uşor influenţat de programele de televiziune. El cade adesea prad conţinuturilorvizionate conţinuturi in care sunt prezente: violenţa,consumul de droguri, dependenţa de alcool, jafurile,prostituţia etc., fapt cei influenţeaz comportamentul, ghidndui faptele inumane.

Termenul de „consumator în formare” se atribuiecopilului. Acest consumator urmreşte toate programele de televiziune, chiar dac unele conţinuturi nu îi sunt accesibile.

Conţinutul audiovizual influenţeaz consumatorul în formare, profitnd de particularitţile de vrst:curiozitate însoţit de întrebri de ce? unde? cum?etc.; receptivitate, imaginaţie, vorbire, gndire, emotivitate şi naivitate. Amprenta influenţei celor vizio



8 4

competenţe în activitatea de formare a prinţilor, îndomeniul de cercetaregndire ştiinţific, abilitţi deevaluare şi argumentare, capacitate de aşi dezvoltapropriul sistem de valori ce iar permite selectareaconţinuturilor etice necesare în eficientizarea procesului de instruire a printeluiformator.

Instituţia media televiziunea poate deveni uncentru consultativ pentru formatorul central în problemele audiovizualului. Cadrul didactic, formatorcentral, poate fi consultant al televiziunii pe problemele educaţiei ce pot şi sunt binevenite s fie promovate în toate conţinuturile audiovizuale. Acest tandempoate revoluţiona calitatea etic a programelor de televiziune pentru realizarea obiectivelor educaţionale

şi poate determina televiziunea s conştientizeze şisşi recunoasc rolul de pedagog al maselor.

Rezime

Nastanak audiovizuelnog konzumenta prero

gativa edukativnim ustanovama

Pojava i razvoj televizije, kao sredstva audiovizuelnekomunikacije, transformisala je protok informacija naeksplozivan način sa primesama agresije pojedinca i društva. Televizija predstavlja deo nauke, tehnike i kul-ture koja je povezana sa prenosom audiovizuelnih in-formacija. Ona nema samo opšte funkcije mas komu-nikacije, već ima i specifične funkcije koje porazumeva- ju etički kvalitet sadržaja poruke koja se šalje, štoodređuje edukatvni domen, koji se menjao na mahove

nakon akumulacije principa, moralnih normi i po-našanja, i koji je uticao na nastanak jednog fenomenau edukaciji sa esencijalnim superiornim osobinama,karakterističnim za ideologiju jednog društva. Transfor-macija društva se može realizovati samo asimilacijomaudiovizuelne kulture, jer audiovizuelna kultura možedoprineti društvenom napretku, putem realizacije cilje-va i ideala edukacije.

Ključne reči : mas mediji, televizija, audiovizuelnakomunikacija, mas komunikacija.

Summary

The Creation of the Audiovisual Consumer The

Prerogative of Educational Institutions

The appearance and development of television, as ameans of audiovisual communication, transformed the

flow of information in an explosive way with admixtureof aggression of an individual and society. Televisionrepresents a part of sc ience, technology and cultureconnected with the transmission of audiovisual infor-mation. It does not just have general functions of masscommunication, but it also has specific functions whichimply the ethical quality of the message being sent, in-fluencing the rise of a certain phenomenon in educa-tion with essential superior features of an ideology of acertain society. The transformation of the society canonly be realized by means of assimilation of audiovisu-al culture, because the audiovisual culture can attributeto social prosperity by attainment of goals and idealsof education.

Key words: mass media, television, audiovisual communication, mass communication

Personalitatea lui Vasile Goldiş 1862 1934 aatras atenţia multor cercettori, care au pus în lumin mai cu seam aportul su deosebit la realizareastatului naţional unitar. El a fost omul providenţialcare a redactat „Declaraţia” de la Oradea a Consiliului Naţional Romn, precum şi cunoscutele manifeste: „Ctre naţiunea romn” și „Ctre popoarele lumii” cel care a ştiut s organizeze Adunarea Naţional de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 şi s mobilizeze participarea celor o sut de mii de romni care„au votat” prin însşi prezenţa lor, „Actul Unirii”, celcare a rostit Cuvântarea solemnă, încheiat cu pro

iectul de Rezoluţie, prin care se decreta Unirea tuturor teritoriilor intercarpatice locuite de romni, dar şicel care a fcut parte din delegaţia de patru persoane alturi de episcopii Miron Cristea, Iuliu Hossu şiAlexandru Vaida Voievod care au prezentat Actul Unirii la Bucureşti, la 14 decembrie 1918, ca apoi sfac parte din Consiliul Dirigent de la Sibiu, ca titularal sectorului Cultelor şi Instrucţiunii. Cu alte cuvinte,Vasile Goldiş a fost un adevrat „ctitor” al unitţiinoastre de stat, realizate la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918.

Dar Vasile Goldiş a fost şi un excepţional om decultur, fapt sesizat de toţi cei care lau cunoscut.

Preocuprile culturale iau cluzit viaţa şi dupUnirea din 1918. în 1923, Vasile Goldiş a fost ales preşedinte al „Asociaţiunii transilvane pentru literaturaşi cultura poporului romn din Transilvania” ASTRA,pe care a conduso pn la sfrşitul vieţii. Vasile Goldiş continua misiunea unor strluciţi conductori ai

Astrei, între care AndGeorge Bariţiu, Andr

Alegerea lui Vasile în 1923 a constituit, îlare şi, date fiind contele, o victorie asupraAndrei Brseanu în 1sorului acestuia au loglijabile. Candidaţii sşi Vasile Stroiescu. Intdorea, din motive lesei, dar guvernul şi pa

cea parte şi Octavianmea aceea se afla în lor oficial pentru al

Dorinţa Bucureştilofruntea Astrei se prelul care succede celei aconsiderat surprinztAverescu, se ştie astzP.N.L., aflat în 191919pins de electoratul sttul democrat ardeleanalturi, prin intervenţsusţintori. Printre ei, 29 iulie 1923 al Adevăditul crturar care a dcultural de peste treriului din Arad şi om auniversal, cu un dar un om al disciplinei şi

Eugen Gagea

VASILE GOLDIŞ, PREŞEDINTE AL „ASOCIAŢIUPENTRU LITERATURA ŞI CULTURA POPORUL

TRANSILVANIA” (ASTRA)



zeaz aniversare solemn a Unirii Transilvaniei cuŢara Veche în toate desprţmintele mai de seamale ASTREI, în şcoli şi universitţi. Acţiunea era menit dup cum se e xprima chiar iniţiatorul ei, s ţin„mereu treaz conştiinţa naţional” [9], acea „zi minunat de la 1 Decembrie.” [10]

Vasile Goldiş intervine mereu la Bucureşti în interesul „ASTREI”, obţine fonduri pentru ea, cltoreşteprin judeţele ţrii pentru a stimula activitatea din cadrul acestei societţi, plnuieşte crearea de bursepentru elevii merituoşi dar lipsiţi de mijloace materiale, ia iniţiativa comemorrii unor foşti preşedinţi aiAsociaţiunii Vasile Papp, Visarion Roman. Este preocupat de ideea tipririi de crţi pentru steni, care

s le ofere acestora cunoştinţe privind cultivareamodern a pmntului, inclusiv practicarea grdinritului, cultivarea pomilor fructiferi şi a viţei de vie,creşterea vitelor de ras.

Hrţuit mereu de adversarii si politici, în 1925,descurajat, Vasile Goldiş are intenţia s demisioneze.Dar şi de data aceasta, atmosfera din jurul lui, la Adunarea general a „ASTREI” desfşurat la Reghin, eentuziast şi este reales ca preşedinte. Acceptnddin nou preşedinţia, Goldiş declar c va rmneferm pe poziţiile dinainte, c va cuta s sprijine ţrnimea prin înfiinţarea de biblioteci şi cinem atografe la sate, s construiasc cmine culturale, s combat cu sprijinul unor savanţi legaţi de popor superstiţiile şi s favorizeze organizarea de cooperative steşti. De asemenea, afirm c se va arta preocupatşi de ridicarea nivelului cultural al muncitorilor, caresunt neglijaţi de clasele suspuse şi avute.

Întrun interviu acordat, la scurt vreme dup momentul Reghin, ziarului maghiar Erdélyi Hirlap [11],Goldiş completeaz acest program de munc indicnd şi alte obiective, cum ar fi: organizarea de desprţminte noi, în fiecare judeţ; lupta împotriva analfabetismului; ridicarea nivelului cultural şi politic almuncitorilor şi ţranilor, pentru ca aceştia s priveasccritic societate şi sşi poat apra drepturile. El vinecu precizri în privinţa ideii „cooperativelor”, artndc „ASTRA” îi va încuraja pe ţrani în direcţia muncii încolectiv, a organizrii de asociaţii economice, cooperatiste, pentru ca veniturile lor s creasc mereu.

Unul din meritele importante ale lui Goldiş a fostconstituirea regionalei „ASTRA basarabean”, la 23octombrie 1927, prilej de rspndire a ştiinţei şi culturii în toate teritoriile locuite de romni. [12]

Reales preşedinte al „ASTREI”, Goldiş continu sse îngrijeasc de situaţia material a societţii, mobi

liznd intelectualitategida asociaţiei a ucutului istoric al romgeografie, biologie epuneri educative la ssau tiprit o serie depovestiri, opere ale lubuc, Ion Creang, MiIosif, Petre Ispirescu, Aactivitatea este cu atea sa desfşurat în codificultţi. Preşedintec în momentul cndţiunea noastr se gs

datorit rzboiului, asfera postbelic ce a prielnic nzuinţelorocupri, mai mult de

„ASTRA” se va coninteres din partea orpiedica ducerea la butive. De asemenea, Gducea, pe baza unui de miopia partidelorcare defimau activit

Fr îndoial, mai cultţilor întmpinatedintele „ASTREI” îl va rol al IIlea s primeastei asociaţii, ceea ce se îns faptul c o asemes de Goldiş în interestereselor „ASTREI” caapoi cu fonduri din bGoldiş cuta s se folconjunctura dat, petradiţia societţii cult

În strdaniile sale, mereu mai şubred, îcnd chiar ţinut la padesfşurate, asupra o

În zilele de 24, 25, Congresul cultural al neobosit şi competege din nou ca preşeddup Unirea TransilvTRA” intrase întro anmare parte din obiecmilitase sau rezolvatfost invitaţi şi repreze

put de dsa are de la început toate şansele izbnzii.Hotrt, calm, energic, struitor, democrat şi foartecult, Vasile Goldiş este una din rarele personalitţisuperioare pe care le are ţara întreag.” [2]

La rndul lui, ziarul Patria scria la 8 august 1923 vzndul de fapt, fr al numi, tot pe Goldiş c viitorulpreşedinte al ASTREI va trebuie s fie un om inimos,cinstit, cu vederi democratice, cu trecut istoric curat. [3]

În aceste condiţii are loc la Timişoara Adunarea general a ASTREI. În şedinţa a doua, din 29 august 1923,Ion Lupaş propune pentru funcţia de preşedinte pe Vasile Goldiş, „fost profesor din Braşov şi îndrumtor strlucit cu graiul şi cu condeiul al poporului nostru.” [4]

Entuziasmul slii a împiedicat orice contracandi

datur. Nimeni nu sa opus, nimeni na obiectat şiprin aclamaţii, cel propus a fos t ales în unanimitate.Silviu Dragomir relata, chiar dac exagernd întroanumit msur lucrurile: „Am avut o nou AlbaIulia, manifestaţia grandioas de la Timişoara egaleaz în glorie pe cea de la 1918.” [5]

O emoţie adnc la cuprins pe Goldiş. El va rostio cuvntare mulţumind pentru alegerea sa, elogiindui pe preşedinţii anteriori ai societţii, se angajeazs munceasc dup puteri, neobosit, pentru propşirea ASTREI, pentru ridicarea cultural a poporului şi„spre mrirea patriei romne”.

În discursul su, noul preşedinte pledeaz pentrualungarea din snul ASTREI a vrajbei p olitice, cerndrespectare tradiţiei asociaţiei ca „orice dihanie stac în faţa templului sacru” şi a sensurilor pe careactivitate ei lea avut în istorie. Cu modestia şi cinstea care îl caracterizau, Goldiş nu face declaraţii privind programul concret de activitate. Cci arat el poporul romn este stul de fraze şi promisiuni înşeltoare, miar face ruşine s mai rostesc fraze goale.” Şi adaug: „Voi studia situaţiunea ASTREI, m voiconvinge pn în amnunte de realitate şi numai înconformitate cu aceast realitate voi arta programul de munc al ASTREI.” Din motive uşor explicabile, alegerea lui Goldiş a fost trecut sub tcere de ziarele din Bucureşti.

Lunduşi în primire atribuţiile, noul preşedinte erapregtit pentru ducerea la îndeplinire a tuturor sarcinilor cei reveneau. Experienţa sa în domeniul activitţii culturale era îndelungat şi multipl. S mai amintim şi faptul c la 11 august 1907, adunarea general a„Asociaţiunii Naţionale din Arad pentru Cultura Poporului Romn” independent de ASTRA la ales peGoldiş director prim, calitate în care a depus o activitatea neobosit pentru creşterea prestigiului societţii

respective, pentru îmbuntţirea activitţii ei, pentruridicare cultural a romnilor de pe aceste meleaguri.

Ca atare, în calitate de preşedinte al „ ASTREI”, Goldiş va munci cu entuziasm şi pricepere, înscriinduşicu cinste numele alturi de cele ale predecesorilorlui. Din iniţiativa sa, în anul 1924, „ASTRA” organizeaz o vizit la Bucureşti, la societţile literare similare,cu scopul de a întri mişcarea cultural romneasc,prin conlucrare şi unirea eforturilor şi, de asemenea,de a stabili un contact direct cu cntecul, arta popular, obiceiurile poporului romn de peste Carpaţi,cu natura din acele prţi, strngnduse astfel unitatea sufleteasc a romnilor. Vor participa circa 700de delegaţi din Banat, Crişana, Maramureş şi Transil

vania propriuzis, care vor poposi şi la Vlenii deMunte şi Breaza. De asemenea, sub preşedinţia luiGoldiş au loc, tot în 1924, festivitţile iniţiate de „ASTRA”, cu ocazia centenarului naşterii lui Avram Iancu.De ast dat ele capt o anvergur naţional. LaBaia de Criş, Ţebea, Vidra, Cmpeni, Muntele Ginaetc., au avut loc serbri populare la care au luat parteşi numeroase personalitţi ale vieţii ştiinţifice, politice şi culturale din ţar şi s trintate. Att ca preşedinte al „ASTREI”, ct şi în calitatea deţinut atunci deministru al Artelor şi Cultelor, Goldiş, dup cum searat întro foaie contemporan, a lucrat „luni de zile,cu mult rvn la reuşita acelei serbri” [6], dnd „totsprijinul su moral şi material pentru realizarea lucrrilor ce sau plnuit în legtur cu aceast comemorare.” [7] Din iniţiativa lui Goldiş, sa amenajat acummormntul lui Avram Iancu şi al celorlalţi eroi de laŢebea. El propune guvernului transformarea cimitirului de la Ţebea „în cimitirul de onoare al Eroilor.” [8] În calitate de preşedinte al „ASTREI” înfiinţeaz deasemenea „Casa naţional” din Ţebea şi doneaz100.000 lei copiilor de moţi care vor învţa meserii,ridic un bust la Baia de Criş lui Avram Iancu, spreveşnic cinstire. Tot acum sa ridicat, pe muntele Gina, monumentala cruce ce strjuieşte împrejurimileApusenilor. Pn în 1924, casa natal a lui Avram Iancu se pierdea printre celelalte case ale moţilor din Vidra, înconjurat doar de dragostea moţilor pentrucare tot ce era în le gtur cu Avram Iancu însemna oaducere aminte scump inimilor romneşti. Cu prile jul centenarului naşterii lui Iancu, prin grija lui VasileGoldiş, aceast cas va deveni muzeu, cu menirea sadposteasc preţioase documente, amintind momente din viaţa lui Avram Iancu, craiul munţilor.

Datorit lui Goldiş, în 1924 şi în anii urmtori, acţiunea culminnd la 10 ani de la eveniment, se organi

8 6



„atmosfera senin a religiozitţii adevrate, s propage în sufletul naţional revenirea la izvorul de baz al fiinţei noastre romneşti, care este confundarea vieţiinoastre naţionale cu cea bisericeasc” [21], „s adposteasc din nou şcoala în umbra bisericii.” [22]

Ideea, just în sine, a necesitţii cultivrii spirituluinaţional dobndeşte la Goldiş ea însşi un conţinut în parte discutabil, în sensul în care este vzut strnslegat şi generos susţinut pe linie pozitiv doar dectre stat, definit ca „forţ coercitiv a organismuluisocial spre ţelurile urmrite.” [23] Cu alte cuvinte,pragmatismul vieţii zilnice învingea idealismul.

Dincolo de asemenea opinii explicabile prin filonul ţrnesc dominant în structura mental a lui

Goldiş, rmne de apreciat justeţea multor altora, înprimul rnd patriotismul su fierbinte şi onest, departe de orice naţionalism, cci omul politic ardelean se declara „pentru umanitate şi înfrţirea deodat a neamurilor doritoare de fericire p mnteasc,aspiraţia şi munca pentru aprarea independenţei şisuveranitţii naţionale, pentru prosperitatea ţrii întregi, a întregului nostru popor.” Din pcate, în perioada interbelic, ASTRA, în ciuda încercrilor fcute,şia pierdut tot mai mult rolul su social efectiv.Aceasta datorit, în primul rnd, orientrii sale lipsitede fermitate şi tributar unui anume idealism la careşia adus contribuţia chiar Goldiş.

Situaţia „ASTREI” era cu att mai dificil cu ct, datorit în mare parte lui Goldiş, ea a refuzat s se transforme întrun instrument de diversiune în minile oficialitţilor vremii, ceea ce ia adus numeroase şi maridificultţi, piedici în activitate, reducnduise şi înacest fel eficacitatea. în asemenea condiţii, chiar şi ideile juste, generoase ale lui Goldiş au putut prea puţins fie transpuse în practic, idealurile sale de om politic nu sau putut realiza nici mcar pe acest fgaş [24].

În ultimii ani de preşedinţie a „ASTREI”, atacurile împotriva lui Goldiş date de ctre adversarii si politici sunt tot mai insistente. Astfel, înc din 1928, în ziarul Aradi Hirlap [25] se arta c miniştrii ardeleni dinguvernul de atunci, ca de altfe l întreaga echip guvernamental, fceau presiuni asupra lui Goldiş pentru al determina s renunţe la funcţia de preşedinteal Asociaţiunii şi pregteau atacuri la adresa lui cuocazia adunrii generale ce urma s se ţin la 8 decembrie 1928 la Sibiu.

Cunoscnd aceste manevre, Goldiş declara c eleau fost provocate de faptul c, în ceea ce îl priveşte, arefuzat mereu s fac jocul guvernului şi a celor ceoprim poporul, demascnd mereu în discursurile

sale nedreptţirile şi energia necesar, el ademisiei, artnd: „Esai ASTREI care ar vedeunul prezidenţial, carciu politicii lor, dar actrebuie s m aplec îs trdez Asociaţia p[26].” În acel momentun front împotriva po îns, el însuşi tot maiinsistent ideea demisbeau despre aşa ceva

Peste un an, Goldi

nare general a „ASTcere comitetului s i saceast cerere Adunaa elogiat fierbinte actsolicitarea şi hotrşt în viaţ, s nu se aleanerea aceluiaşi Ioan LArad în semn de salu

Toate acestea au înoaşterii muncii neotismului celui care du[29] ca preşedinte atei societţi s nu fie Goldiş ia imprimat odomeniile ce priveauprin aceasta în confliale vremii.

În cele din urm, At în octombrie 1932nou cerere de demiprecar a sntţii sarrii lui din funcţia desorul su, Iuliu Moldomod elogios, personse retrgea şi propunonoare al asociaţiei, caprob prin aclamaţibolii, nefiind de faţ,c însntoşire [30].

De fapt, şi de datadiş de a demisiona apolitic. Acest lucru îl [31], care arat c gunea de stnga a preşmanevre de culise pefuncţie.

8 8

Instrucţiunii, bisericilor ortodox şi grecocatolic, societţilor culturale, membri ai Academiei, ziarişti romni şi strini, cadre didactice etc., îşi propunea sexamineze situaţia „Asociaţiunii” în noul stat romn,dup zece ani de existenţ şi activitate. Aşa cum artaşi Goldiş, trebuia s se precizeze funcţiile ei, mijloaceleculturale şi materiale, modul de colaborare cu alte societţi culturale din ţar, şi raporturile cu statul [14].Tot el va indica şi direcţia principal a activitţii viitoare: ridicare cultural a maselor, mai ales a ţrnimiicare în majoritatea ei era ignorant [15].

Tot Goldiş este şi cel care trage la sfrşitul dezbaterilor concluziile, artnd c va fi necesar refacereaRegulamentului Asociaţiei, stabilirea unui program de

lucru unitar cu celelalte societţi culturale din Romnia, eliminarea cu desvrşire din cadrul „ASTREI” aoricror disensiuni politice ori confesionale. Din concluziile pe care le a exprimat Goldiş, se vede strdanialui de a face faţ unor sarcini şi constrngeri pe carecondiţiile statului naţional unitar le impune, fr îns arenunţa la tradiţiile democratice ale Asociaţiei [16].

Pe de alt parte, se preconizeaz ca „ASTRA” s nudiscute în şedinţele ei problemele politice ce privescstatul romn, fie ele de ordin extern sau intern. În articolul patru din noul Statut se va stipula: „în adunrile Asociaţiunii nu se pot discuta chestiuni religioasesau politice” [17]. Goldiş insist asupra necesitţiiemanciprii sociale şi naţionale a poporului romn,pentru a se putea afirma în viaţa socialpolitic internaţional, a combate şovinismul şi naţionalismul,artnd c nu pe aceast cale, nu prin jignirea naţionalitţilor conlocuitoare şi a confesiunilor se va putea realiza aceast afirmare. „La temelia, Asociaţiuniiculturale ASTRA afirm el rspicat rmne ca întrecut astfel şi în viitor ideea naţional în concepţiaei civilizatoric, ferit de orice şovinism.” [18]

Totodat Goldiş arat c nediscutare, în cadruldesprţmintelor, a problemelor politicii curente,adic a activitţii partidelor, nu va însemna c nu sevor dezbate problemele sociale şi politice ale ţrii, acror rezolvare e menit s contribuie la mersul înainte al societţii. În sfrşit, preşedintele „ASTREI” faceun apel la toate ministerele, la oamenii de art, cultur, ştiinţ, s contribuie la ridicare pe trepte mai înalte a poporului, îmbrţişndui idealurile sociale,sprijinindul în efortul lui spre mai bine, prin combaterea moravurilor rele, în educaţia so cial, naţional,igien, susţinerea asociaţiunilor culturale, finanţareateatrelor, bibliotecilor, cminelor culturale.

Dup congres, deşi tot bolnav, Goldiş continu sfie permanent preocupat de misiunea sa ca preşedinte al „ASTREI”. Cu toate c nu mai poate participa laadunrile generale ale societţii, rmne în mijloculproblemelor, cere informaţii, d sfaturi, propune soluţiile cele mai potrivite pentru rezolvarea unor probleme. Este în permanent contact cu desprţmintele,crora printro vast corespondenţ, le cere s l punla curent în mod amnunţit cu mersul adunrilor generale, discuţiile purtate, lipsurile semnalate şi si trimit copii dup procesele verbale încheiate. Este preocupat de punerea la punct a arhivelor desprţmintelor şi centralei, se intereseaz de problemele financiare, organizatorice, critic lipsurile semnalate.

În sfrşit, în ultimii ani, aşa dup cum declar întrun interviu acordat în noiembrie 1930 ziarului Univer-sul [19], Goldiş vede asociaţia pe care o conduce înfiinţnd o universitate popular care s cuprind întregul tineret, desfşurnd o activitate susţinut prinsecţiile ştiinţifice şi literare, lund în dezbatere problemele cele mai importante ale ţrii în domeniulculturalizrii satelor.

Fr îndoial, activitatea lui Vasile Goldiş în cadrul„ASTREI” nu a fost lipsit de scpri. Aş sublinia mai cuseam unele principii idealiste puse la temelia Asociaţiei, imposibil de respectat întro societate în care dorinţa de îmbogţire, de viaţ îmbelşugat trecea peprimul plan, dup împlinirea idealului naţional. Goldişpleda pentru ca „ASTRA” s fie „altarul sfnt al solidaritţii naţionale” [20], dorind o irealizabil înfrţire a tuturor romnilor, pe ci mai înti culturale, dincolo debarierele de clas. De asemenea, el milita pentru ideearidicrii culturale, în special a ţrnimii, ferit de exploatarea moşierilor, vznd în aceasta unicul rezervoral energiilor noastre naţionale. „Idealul nostru rmneţranul”, afirma Goldiş undeva, întro vreme cnd intelectualitatea şi muncitorimea se manifesta tot maienergic pe linia construirii unei societţi democratice,bazate pe dreptate şi echitate social. Putem spune climite sau manifestat la Goldiş şi în ceea ce priveşteideea evoluţiei societţii exclusiv sau aproape exclusivpe cale cultural concepţie cu vechi tradiţii iluministe în Transilvania. Chiar şi atunci cnd, concepnd progresul pe mai multe coordonate: munc constructiv, sntate fizic, moral şi cultur religioas, rmne, totuşi, tributar erorii de a nu da importanţa cuvenit divizrii societţii romneşti în clase antagoniste, în sracişi o ptur de înstriţi. Goldiş supraliciteaz rolul istorical bisericii în viaţa poporului nostru, militnd pentruideea ca „ASTRA” s se strduiasc în a readuce la sate



9 0

Concluzii

Activitatea lui Goldiş în calitatea sa de conductoral „ASTREI”, categoric el rmne o prezenţ foarteactiv. Sub îndrumarea lui, asociaţia a obţinut o seriede importante realizri în domeniul ridicrii culturalea poporului. Trebuie artat îns şi faptul c dup1918, nici sub preşedinţia lui Goldiş, nici sub a urmaşilor si, „ASTRA” nu şia mai putut pstra rolul deosebit pe care l a jucat înainte de 1918.

Pragmatismul noilor vremuri şi politicianismul au învins idealismul. În plus, lupta dintre generaţii semanifest în toate domeniile vieţii. Btrnii idealiştitrebuia s lase locul tinerilor pragmatici, ce priveau

mai mult spre viitor, dar un viitor în primul rnd al lorşi mai puţin al naţiunii.

Bibliografie

Pcurariu, M., Cuvânt de suflet , în vol. Eugen Gagea Vasile Gol-diş (1862-1863). Monografie istorică, „Vasile Goldiş” UniversityPress Arad, 2008

Adevărul , 29 iulie 1923, nr. 66, p. 2Patria, 8 august 1923, nr. 79, p. 1

Adevărul , 15 august 1923, nr. 73, p.1Dragomir, S., Vasile Goldiş. Luptătorul şi realizatorul politic, 1936,

p. 219Şora, Gh., Avram Iancu în viziunea lui Vasile Goldiş în Orizont , 21

iunie 1973, nr. 39, p. 3Ibidem, p. 5Ibidem, p. 7Idem, Idei social-politice în gândirea lui Vasile Goldiş, Editura Da

cia, ClujNapoca, 1975, p. 24.Ibidem, p. 27.

Erdélyi Hirlap, 5 septembrie 1925, nr. 98, p. 2Goldiş, V., Noua îndrumare a ASTREI în Transilvania , nr. 2, 1926, p. 51Ibidem, p. 56Şora, Gh., Vasile Goldiş. Discursuri rostite în preajma Unirii şi la

Asociaţiunea Culturală „ASTRA” , Editura Helicon, Timişoara,1994, p. 6972

Ibidem, p. 8892Ibidem, p. 102105Ibidem, p. 112114Ibidem, p. 122126Universul , 1 aprilie 1926, nr. 32, p. 1Idem, 2 aprilie 1926, nr. 33, p. 5Arhivele Naţionale Direcţia Judeţean Sibiu, Fond: ASTRA. Ac-

tivitatea culturală (1918-1935), act. nr. 9, 72, 147Ibidem, act nr. 200, 234, 267Şora, Gh., Biografia unui mare luptător: Vasile Goldiş, Editura S.C.

Mediagraf S.A., Arad, 1994, p. 7072Ibidem, p. 8085

Aradi Hirlap, 30 noiembrie, nr. 2283, p. 7Ibidem, 15 decembrie 1930, nr. 2297, p. 3Arhivele Naţionale Direcţia Judeţean Arad, Fond personal

Vasile Goldiş, dos. 4, f. 1931

Lupaş, I., Vasile Goldiş 1862-1934, în „Studii, conferinţe şi comunicri istorice”, Sibiu, 1941, vol. III, p. 283290

Adevărul , 1 februarie 1934, nr. 1, p. 6Moldovan, I., Vasile Goldiş, în Transilvania, ianuarie 1934, nr. 3, p. 4Ibidem, martie 1934, nr. 13, p. 3

Aradi Közlöny , 13 martie 1931, nr. 55, p. 2

Rezime

Vasile Goldiš, predsednik „Transilvanijskog

društva za književnost i kulturu naroda Transil

vanije” (ASTRA)

Ponovo izabrani predsednik ASTRE, Vasile Goldiş

nastavio je brigu za imovinsko stanje društva, mobi-lišući intelektualnu elitu u svrhu izdavanja – pod okril- jem zadruge – nekih značajnih radova iz prošlosti Ru-muna, iz etnografije, medicine, geografije, biologije i sl., kao i isporuku istih predavačima u selima i gradovi-ma. Pod njegovim mandatom, za seljane su objavljenebrošure, pripovetke i priče, kao i dela Nikolaja Ba-lćeskua, Đorđa Košbuka, Jona Kreange, Mihaja Emi-neskua, Štefana Oktavijana Josifa, Petrea Ispireskua, Aleksandrua Vlahuce itd.

Ključne reči : istorijska ličnost, unija, kultura, narod,Transilvanija

Summary

Vasile Goldiş, president of t he „Transylvanian

association for the Literature and Culture

of the People of Transylvania” (ASTRA)

Re-elected as president of the ASTRA, Goldiş contin-ued his concern for the material situation of the society,mobilizing the intellectual elite with the purpose of publishing – under the aegis of the association – someworks of synthesis on the historical past of the Romani-ans, ethnography, medicine, geography, biology etc. aswell as delivering some educative lectures in villagesand cities. Under his presidency, a series of brochures,tales and stories, works by Nicolae Bălcescu, GeorgeCoşbuc, Ion Creangă, Mihai Eminescu, Ştefan OctavianIosif, Petre Ispirescu, Alexandru Vlahuţă etc. were pub-lished for villagers.

Key words: historical personality, union, culture, people, Transylvania

POEZIE



PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT

Cu toate c dup dispariţia lui TitoAm fost timp de un deceniuMembru pasiv al partidului comunistNu mai cred în partide de stngaŞi mai puţin în partide de extrem dreapta.Cnd aud de socialdemocraţiMi se ridic prul în capCaragiale e un puştiu în pantaloni scurţiFaţ de Fute Vntu şi Mzreanu.

Havel zicea c trebuie s treac trei generaţiiPn s ajungem la fgaş.

IA CATRINĂ ŞI LE-O ARATĂ

Biroul naţional al MoldoveiA comunicat ştireaC în ultimile şase luniAu crescut depunerile financiareDin strintate cu trei la sut În comparaţie cu aceeaşi perioadA anului trecut.Şimi spune în treact o dansatoareC democraţia sa nscut între picioare.Hai Catrin...

RAME PENTRU

FOTOGRAFII DE

ŞI GOBLENURI

În Romnia generaţiNu rspund la întrtebPrivesc cerul vagNu comunic cu nimNu colaboraz cu nimSimt adierea vîntului

Şi nu simt nimic.

Nu mai suport revistNu mai vreau crţi cuNu mai vreau filme cNu mai vreau teatru Încetaţi si ridicaţi p În ceruri şi slviNui credeţi pentru cCştig bani din trecAdpostit în juguri dNu mai amintiţi de eC m sufoc de att

Şi în final îi implor pe

S arunce atentCte o gean pe man

Pavel Gtianţu



NU S-A SCHIMBAT NIMIC DOAR

EL LIPSEŞTE DIN PEISAJ

De ce siguranţa la fotografiat incognito pe Vasile PopaPşind prin Bucureştii de odinioarîntrun costum de epoc a la Humphrey Bogart

cu faţa de ascet sau profet din Marile lojesau actor din filme hollywoodiene,amant sau simplu observator.

Nici astzi nu sa schimbat nimicDoar el lipseşte din peisaj.

INELE DE CEAPĂ PE CAŞCAVAL

O dansatoare execut nişte dansuri ilegalCu toate c eu sunt un om realCu atitudini cteodat mergînd inegal În acest timp irealDe început de secol banal.Am vrut s evadez din mine însumiŞi s m fac buctar În acest sudest areal.

NU SABOTAŢI SÂMBĂTA

Ea se prefcea cu prul roşuProfesoar de cantoDe fapt lucra la Europa liber

Şi totul era sub control.

A sosit între voi babyNe anunţ cei de la Interpol.

MISS ROMÂNIA 1926

Cutaţio în presa înglbenit a vremiiŞi o veţi vedea impecabil ca ppuşa BarbieAvea doar ghinionul soarteiPentru c diavolului niciodatNui scap prada din gheareNici fiara nu cînt cntecul morţii degeaba.Se îndrgostise întrun moment nempotrivitDe o persoan greşitŞiau disprut repede amndoi,

Zicea tatl ei în nişte împrejurri ciudateLa şedinţa de partid.

PIAŢA LIBERTĂŢII

Coborndum din autocar În centrul oraşului o femeie Întreb unde este Piaţa Libertţii.In acea clip doi tipi au leşinatAl treilea a început s ţipeIar eu mam cutremuratDe victimile czute din oraşele lumiiEliberate doar de ploile eterne.

PRETTY WOMAN

Julia sttea descrcit pe pianDe fapt spectatorii aşteptau acţiunea În continuare şi se gîndeau c RichieAr trebui so aşeze uşor pe clapele pianuluiC asta e visul bnţeanuluiŞi s cînte ceva de Schuman s au RahmanjinovIndiferent ceCu fundul Juliei sau poate o alt compoziţie nouPerverşii batrîni din sal comentauC lipsea futaiul domnulePentru ce plateau ei biletul.

Unii şi astzi mai aşteapt îngnduraţiCorecturi în scenariu şi o nou versiuneA filmului.

O SUTÂ DE TROMPETE

Cteodat îmi pare acest instrumentO tromp de elefant, un falus elasticSau un sex de femeie tnr,o mldiţ.Cnţi la trompet sau faci dragoste În peisaje largi de step cu batalioaneCe se strecoar printre snii şi pdurileDin Carpaţi pe alocurea în ritmuriCadenţate de kazaciok sitan jebZic srbii ,sau o isterie de trompeteDe la goran bregovici pn la toţi ţiganiiDe la periferie care sufl în sex sau trompeteNişte sisifi ce nu reuşesc nici în ruptulCapului s sastisfac cerinţele tuburilorDin metal sau carne cu orizonturi miciŞi caraghioase ce pot fi vzute

Din aceste instrumente ce zacPe mesele sracilor din lume.

9 4

ORĂŞELUL

de m voi izbvi voi fi izbvit, de m voi pierde voi fipierde,

de se va putea vorbidespre asta voi prezenta un raport,dar la masla ghişeu în faţa întrebrii severe a supraveghetoruluipaznicului de la poarta bnciislujbaşului societţii de binefacereplasatorului în plpitoarea sal de cinemacum s faci s izbveşti ce se despartede avuţia sufletului, cum s pierzi cei deja

pierdut, cum s efectuezi predarea înctagerul contabil s nu observe nepotrivire în cumpnirea senin.oare a ta s fie mna.suflet neiscusit asupra cruia se revars nuceala

generala urbei în care scroafa îşi scoate prsila în parcuriprseşte locul acţiuniis vezi de pe marginecum se distribuiecea fost pierdut.

ALBITURI

deschideţi bordelecasele întunecoasen îu care sufletul sa gh înalţese mirosurile vs glgie temereantrupul junelui fie cupcoboarentre imaginle aduna la pieptul fideschideţi guragura adnc din caresenalţ imaginea tas asculte feminitatedeschideţi bordelesfrmaţi uşanecumptarea s rsalbiturile s înnegreaşi lumina s pleasc în întuneric mna s

pn ce plesnetul fu

Jovan Zivlak



9 6

CINE

lumea e alctuit din nisipul de semnedin marea ce inund pieţeledin munţi în care sunt sparte plci.eu sunt corpul în jurul cruia joac rtcireaeu sunt sceptrul care dispare în foceu sunt cuvntul care se uiteu sunt un altul care nuşi cunoaşte limbape care iuhireal regurgiteaz.spun iubito şi nimeni nu ia seamaştiinţa care o aruncam peste umrputerea creia mam opuscuvntul ce1 hcuiam şi ascundeam oriunde.el este gata sşi înghitpropriul ecous linişteasc inimas umileasc apropiereas drme oraşe.spun slov şi ea se leapd de minecine eşti tu care zaci în umbra meaun altul care ma scuipat afarcel care se zgieşte la opacitatea mea şidezmembreaz trupul meucel care şia pierdut sufletulşi întreab cine sunt eu dac nu sunt tucine eşti tu dac nu sunt eu.

MĂ RĂSUCESC îN DUMNEZEU

şed în dumnezeu între aparateledomnului. la masa domnului înconjurat demaşinile lui. de vocile şi foşnetele îngerilor nedesluşiţi, în pnteceledivin cu un scop divin. tot ce estede nespus este de nesupus şi nu persist în amgitoarea oglind. mica bucatde suflet divin din mine se foieşteneliniştit pe cuprinderile domnului între chipurile domnului în faţa iubirii domnului în faţa pcatelor domnului.m gndesc la prjolul divinla anarhia divinla mnia divin. fraţii domnului

ostatecii domnului în moarte îi vd în dreptatea domnului îi ajunge pierzaniaferocitatea domnuluişi crima divin e pe chipurile lorprjolite. îmi rotesc ochii în cuvntarea divin în lncezeala divin în teama divins nu rmn singur în domnul în mreţia lui în nemrginirea lui.rstignirea divin rosteşte vorbe divineizbveşte capulizbveşte curţia divin întreşte rtcirea divin încoroneaz tristeţea divin.m rsucesc în domnuls vd de unde zboar capetele domnului

de unde nboieşte nimiculşi nu le pot da de capt.

* * *

Asear am dormit cu maşina de scrisambii pe aceeaşi pernaşa cum neau urattoate rudele la nunta noastrşi maşina era obositdup o zi grea de muncdar eu îi srutam alfabetulplin de vopseaua neagr a vremiifiindc îndrgostiţii nu vd nimicei citesc cu buzeleca orbii cu degetele.Bunoar litera „a”

era att de frumoasperfect la chip şi la sufletprecum a fost colega mea de clasdin banca a treiarndul de la fereastrrmas acolo întrun peisaj şcolrescde amintiri nevinovate.Litera „d” era zveltşi cnd îşi lsa gura dulcepe foaia cea imaculatsemna leit cu o fatdin clasa a Xa „B”dup care bieţii toţi îşi pierdeau capul.Litera „i” avea o beret micuţcu ochii mari şi uimiţi

îmblsmat de parfumuri

încerca s ne scoat dcu zmbetul plin de şi noi cu maxilarul cbolnavi de tot ce vedprima oar în viaţapoi alte litere minunmi sau plimbat prin cci eram la facultateşi nu la cea de cuvintSpre dimineaţau venit pe furişca nişte florica nişte fragiliterele mele

cele mai dragireaducndumi în supoeme nemuritoare:„E ca în minte s te a„Lng lacul cel alba„Ea din trestii s rsa„Numai eu ştiu s le„Ale tale doruri toate...dar fiindc iubito anu erai lng mineteam schimbat cu mşi ea a fost att de seam rs împreunapoi am plnscu dou texte.

Iurie Bojonc

* * * l



* * *

Orele se joac cu timpulceasul îşi bate joc de secundecnd încearc s msoare curgereaaniilumin trec şi prin urechea aculuiaşa cum a trecut cmila mai trziuchiar dac Stpnul a spus contrariulnoţiunea de timp vibreazavnd mai multe ipostaze concomitentvalurile mrii sunt timpul nostru lichidcrestele munţilor sunt şi ele un fel de timpsolid şi rece ca gheaţafrunza cea singur este o fil a timpuluiploaia este şi ea o expresie a timpuluice are nişte clipe rotunde din bulgri fluizivntul care adie e o manifes tare aerian a timpuluifurtuna ce rupe totul în caleeste timpul cel nebun care nu poate fi oprit denimenininsoarea e timpul cel veşnicninsoarea este o formul superioara tuturor formelor de timpconcentrat în albul imaculat în arhitectura sofisticat a fulguluiori în arta irepetabil a geruluiatunci cnd sculpteaz flori minunatepe toate geamurile noastreomul de carne şi oaseeste şi el un timp biologicdar care se vrea şi un timp spiritualşi dac toat materia din jur e timpm întreb ce este timpul propriuzisce sunt secundeleorelezileleaniiori poate acesteas nişte parodii în ascensiunepentru noţiunea de timp veritabilsunt doar nişte semne convenţionaleinventate de noi şi pentru noiale timpului pe care nu ştim sl dirijmfiindc cel care deţine puterea asupra timpuluieste stpnul universuluişi desigur dresoruldac cunoşteam mai înti tainele timpuluişi apoi intram în labirintul atomuluiam fi ajuns azi mult mai departedar aşa stm îngenuncheaţila picioarele timpuluicare rde de noi sarcasticşi cine ştie s ironizeze pe seama lui

cunoaşte fericirea cea mare

cine se pune cu elpn la urm moaredar nu şi în memoria timpului.

* * *

Îmi artai Veneţiamntrebai dacmi placeeu admiram uimitmonumentele de artdar te iubeam pe tine îmi artai mareacare era att de frumoasaşteptai s zic ceva

dar eu tceam fascinatşi te iubeam pe tine îmi artai pmntulplin de mslinidar eu nu aveam cuvintecc te iubeam pe tine îmi artai florilece curg prin ferestreculorile lor îmi jucau în priviridar eu nu le vedeamcci te iubeam pe tinetu eşti Veneţia meaeşti marea mea frumoaspmntul meu cu msliniflorile mele multicoloreşi doruldar eu naş vrea

sţi fiu niciodatdoar vizitatorul. 9 8

PROZĂ



La orfelinat, bunicmea dormea în patul de submine şi întro dimineaţ mia zis: Vasile, eşti biat mare,plec în Barbados. Şi pn s m dumiresc, a disprut.

Io am fcut criz de singurtate sau cam aşa ceva,pentru c profa noastr de geometrie feminin miazis în clas: Vasile, eşti dus cu capul, dute la spital.

C mam dus la spital nar fi nimic, dar eram hotrt s plec în cutarea bu nicii. Aveam un atlas ceva, opern, izmene roşii, adic toat averea mea din orfelinat, mam suit în salvare şi mam trezit la secţia psihiatrie salon 8.

Dimineaţa venea buctreasa şi ne aducea ceai,macaroane şi aşa mai departe, c adic s nu murimde foame, dar eu am simţit c între mine şi ea se infi

rip cea mai mare poveste de dragoste din istorie.Aşa c iam zis: Draga mea, nu ştiam cum o chia

m, te iubesc. Stteam cu gamela în mn şi o priveam în ochii albaştri, snii decoltaţi, cracii lungi şimia rspuns: Şi io!!

A doua declaraţie a fost le fel de scurt, tandr şiaşa mai departe. Iam zis: Vreau s fug din spital direct în Barbados, dupa bunicmea. Ajutm!!!

Pentru c deacum dragostea dintre noi nu maiputea fi stvilit, ma luat de gulerul de la pijama şimia zis: Bine.

În noaptea aia neam iubit în buc trie. În cuptor,c era mai cald. Avea nişte tvi mari de cozonac încare încpeam amndoi foarte bine. Las c miroseaa scorţişoar şi a zahr tos, de ne întrebam dac alteperechi celebre, Romeo şi Julieta, Decebal şi Cleopatra sau Farul din Vidin şi Istanbulul puţeau la fel de

frumos ca noi dup ce fcuserm dragoste.

Atunci mia zis: Nus gsim o soluţie. Datem organiza o revolgem. Zice: Io iau simusecţiile ortopedie şi c Învlmşeala conteaz

Odat sa ridicat dmese. Aveam so audgoale de 50 de litri, alelui şi mnuia polonicebiile nu se ştie unde. Lc a început revoluţialupt toat ortopediaenţii au înţeles import

je, care cu perfuzii, carşit sa rstoarne duşmtimentul c romnulnat de conştiinţa revorestoarn regimuri, d

Io miam dat seamrevoluţia nu izbnderurgia cranian. S fisecţie cu capetele cuochii atrnnd prin ptoarne dictatura.

Era o hrmlaie încum numai poporul mentele de elan revosa am şterso.

Ce noroc!! Trenul nute. Neam aruncat

compartiment.

Denis Dinulescu

PE URMELE BUNICă-MII ÎN BARBA

D d t d l t l t d Chitil b A ţi t î t t l t l Ot “D V il



Deodat, cnd acceleratul trecea de Chitila, buctreasa zice: Vasile, s ştii c democraţia este în altparte. Sclmbielile lui Dan Negru, chiloţii lui Botezatu sau crţile Mihaelei Rdulescu nu înseamn democraţie. Fotbalul, muzica uşoar, politica şi media dinRomnia sunt poveşti de adormit copiii. Democraţia eatunci cnd ai liniştea sufleteasc s creşti un copilsau s iubeşti o femeie. Democraţia e şi atunci cnd aimereu bnuţi în buzunar ca sţi plteşti facturile sausţi faci uichendurile unde vrei cu familia. De exemplu la Paris, ca sa vezi un balet de Lully.

Eram copleşit de emoţie şi aşa mai departe. Îmizic: De ce vorbeşte buctreasa în halul sta cumine? Şi de ce acum? Ct eram în cuptor goi goluţi în tava de cozonac de ce na zis nimic? Vorbele ei, filozofiilei dulci amare se loveau de geamul compartimentului şimi intrau şin urechea cu care nu auzeam. Mai zice: Hai, dute şi cnt.

Miam dat seama c vorbeşte serios şi c nu va maicontinua cu democraţia, aşa c miam luat acordeonul şiam pornito prin tren ca s strng bani de bilete, c aşa ne înţelesesem. Zice: B, Vasile, bani de Barbados nu avem, da’ tu cnţi, io gtesc, şi cştigm cts ajungem. Acolo e alt treab, ne ajut bunicta.

Trenul trecea prin Bolintin. Io urlam din burduf şivoce o melodie de la orfelinat: Vasilee, drag Vasileeee, ţineţi fcleţu’ bineeeeee!!!! Cnd au auzit de fcleţ, romnii din Bolintin au pus mna pe bte şi auatacat trenul. Ziceau c e comu nismun tren şi atunciJos Comunismu’, ca s se zic în crţile de istorie cBolintinu’ e oraş martir şi aşa mai departe.

Io cnd am vzut ct conştiinţ revoluţionarzace în oamenii ştia, mam întors degrab în compartiment, miam luat buctreasa şiam ieşit pegeam. Alt loc unde s ne ducem nu ştiam, aşa c neam întors la spital.

Aici, revoluţia binenţeles c învinsese şi la conducerea spitalului era doctorul la care recomanda numai ap în tratamente pe motiv c fcuse medicinala ape. Nea dat s bem ap, nea întrebat dac suportm inundaţiile şi ţevile sparte şi nea bgat însalonul în care mii de bolnavi cu capul erau conectaţi la nişte gleţi din care beau ap cu sare sau cuzahr în funcţie de tratament.

Io, dac o iubeam pe buctreas nu puteam lsalucrurile aşa. Am dat drumul la ap fierbinte în totspitalul şi cnd hrmlaia era în toi, am fugit cu femeia visurilor mele. Nam luat şi înecaţii cu noi, iamlsat pe coridoare, prin saloane sau pe la reanimare,

da’ dou canistre ca s bem pe drum tot am luat.

Am ţinuto întro gonet pn la aeroport, la Otopeni, unde am prins în ultimele minute dou biletede Barbados.

Am urcat întrun Boeing mare, din alea moderne,cu o singur arip şi nici una nici dou hrbaia şialuat zborul.

Pluteam peste Ghimpaţi, şi, cu un ton pe care deacum il cunoşteam, buctreasa zice: Orict de multteaş iubi, Vasile, nu pot s nuţi atrag atenţia la pericolul chinezesc. Uite, au cumprat Volvo. Au ajunsnumrul unu mondial şi aşa mai departe. Ca so salveze, vor cumpra Europa. Am auzit c vor cumpraCasa Scnteii şio vor face ceainrie. Dac tu crezi c în Barbados sunt negrese apetisante şi englezoaicemang fr chiloţi tenşeli. Sunt numai chinezoaicemici, gheişe le zice, care te pun s bei ceai şi tentreab ce aveţi voi romnii cu apele, c mereu eunul specialist în hidro care v conduce.

Io miam dat seama c aici a vrut s ajung, la chinezoaice, ci era fric s nu fug cu vreuna prin deşerturile din Barbados şi aşa mai departe.

Aveam s fiu dur, cum nu mai fusesem de la revoluţia din spital, dar a intrat comandantul avionului şi azis: Cine vrea s zburm mai repede? Toţi pasagerii amridicat mna sus. Zice din nou: Atunci, cine se ofer sias afar şi s taie şi aripa cealalt, ca s cştigm vitez? Buctreasa a ridicat prima mna şi brusc miaudat lacrimile. Nu eram pregtit s sufr în dragoste, aşac în timp ce buctreasa se îndrepta spre uşa ieşiriidin avion, iam subtilizat harta cu comoara din Barbados. C, bunicmea mia zis cnd ma prsit: Vasile, îţi las o comoar în Barbados, s ai bani cnd ţio fi maigreu. Şi pe petecul de piele am vzut desenat un copac. Sub el era o pung. Pe pung scria 20 de milioanede euro. Am desfcut repede harta şi mam uitat lasum. A dracului buctreas ştersese toate zerourile,aşa c în pung mai erau doi euro. Pocneam de furie.

Toat lumea din avion se uita dup buctreas.Ieşise din hrbaie cu un fierstru şi tia aripa. Momentul sa transformat întro catastrof: Odat cuaripa, de avion sa desprins şi femeia pe care o iubeam cel mai mult în viaţ şi dus a fost.

Am plns pn la Lehliu. Avionul plutea acummult mai repede, aşa c în curnd aveam s ajungem la Obedeni, judeţ Giurgiu. Priveam Neajlovul,hrnicia oamenilor şi vacilor care pariau pe agricultur jos pe pmnturile mnoase şi aşa mai departe. Îmi ştergeam lacrimile cnd cineva a btut de afar în geamul avionului. Era porumbelul poştaş. Îmi adu

sese o scrisoare de la buctreas. Zice:

“Drag, Vasile,Mai am puţin şi ajung pe Marte, dar tot te mai

iubesc. În ce priveşte chinezoaicele din Barbados,s ştii c sunt att de mici c o s regreţi c nailuat tava de cozonac în care fceam noi dragoste.Sţi cumperi una nou cnd aterizezi. Ai grij detine, te srut, a ta, buc treasa”.

Cu labanii prajung dtrebuiacat şi am

1 0 2

Dup ce au plecat Vasile şi buctreasa din spital,chipurile în Barbados dup bunica lui Vasile, lucrurilesau liniştit. Au aprut cteva ziare private la saloanele de orbi şi maniaco depresivi, precum şi vreo treiteleviziuni la ginecologie, chirurgie cranian şi boli

de piele. Can democraţie. Exact can democraţie.De ce sa mint, miera greu fr Vasile. Îl iubeam,da’ el numi împrtşea sentimentele. Nici mcar nustia, pentru simplu motiv c nam avut curajul sispun niciodat.

Io lucram singur la secţia spltorie şi cnd a venit Vasile de la orfelinat directorul ia spus: B, dutela spltorie, dai acolo de spltoreasa spitalului şiizici cam zis io s te spele din cap pn în picioare cpuţi ru. Cum lam vzut dezbrcat mam şi îndrgostit de el. Puteam s io spun atunci, mai ales cluasem peria de srm sl curţ şi aşa mai departe.

Nam avut curajul şi mai trziu în salon am vzutc vorbea cu buctreasa. I am vzut chiar fcnddragoste în cuptor în tava de cozonac. M uitam pegeamul aragazului şimi închipuiam c eram eu. Amhotrt atunci s aştept, si doresc buctresei zile

fripte şi s plec dup Vasile în Barbados. Întro sear eram cu directorul în cuptor. Tot în tavade cozonac, pentru c învţasem de la Vasile şi buctreasa lui c acolo se fcea dragoste cel mai bine.Tocmai ne ungeam cu miere de veveriţ cnd sa auzit un scrşnet puternic de frne. Tot spitalul a ieşit încurte s vaz cei. Cei mai mulţi ne temeam de revoltaromnilor la aflarea veştii c din 2010 pn în 2020 seva construi doar un kilometru de autostrad în Romnia şi aia chiar prin curtea spitalului, dac nu chiar prinel, adic prin buctrie, care devenise loc de plceripentru tot personalul. Dar nu, nu despre asta era vorba. Cnd neam uitat în sus am vzut un avion uriaşfr aripi oprit deasupra spitalului. Din el a cobortVasile. Era att de frumos, att de viguros şiaveanpriviri numai tava de cozonac, c miam luat inima îndinţi şi iam zis. Zic: Vasile, te iubesc. Am crezut cliau prin surprindere, da’ el îmi rspunde. Zice: Şi io, da’nam timp, am venit s iau tava de cozonac şi m în

torc în Barbados, acoavere. Aşa c şi io te imntorc. Zic, creznd în Barbados? Zice: Cuceţi trebuie tava? Zic

Şi nici una nici dourucsac loţiuni deastefiri, de ghiar de cocochiar nişte anticancevolanul salvrii. Da’ nzis directorului, zic: Bc dute dracului, şi eascuns sub targa pen

Acu’ treceam prin vorb. Zic: Bi, Vasile, struit cum zic ştia. NDa’ de cine? Zic: Pi,tolor. Nimic baban nu sUite monumentele aldai seama? Pi, cnd americani, crezi c eradroguri. Deasta cde

miri ce aiureli crezndsau natalitţii, iar piVasile sa întors b

şteapt sau mi se pauitat cu ochii dup tale a oprit salvarea şi nde cozonac. A fost sucu nuci, cacao, rahatpusem o poziţie cu ssalvare. Erau dou chgeau şi ele în Barbaderotic pentru ţigani, pentru ţigani, da’ afabine, c ţiganii nici nsushi, aşa c se hotrauziser c vine cinegoste nemapomenitdou se uitau la tavapede sub pern ca n

PE URMELE LUI VASILE îN BARBADOS

Acu’ eram patru în salvarea de Barbados şi maşina sile n a bgat o în seam şi a continuat: Cnd ajun şi o brum de bani cu care putea tri fr s mun din piramidele egipt



Acu eram patru în salvarea de Barbados şi maşinatrecuse de Ghimpaţi. Pe marginea drumului un accident. Snge, capete tiate, gturi horcind, picioare încopaci, mini îngropate în asfalt dintrun autobuz carese rsturnase pe calea ferat şi trecuse trenul peste el.Vreo doi rmseser întregi şi neau fcut semn soprim. Da’ Vasile nu. Zice: Dac oprim, ne iau tava.

A fost momentul în care una din chinezoaice aprins a glsui. Vorbea încet, gros, întro chinezeascimpecabil din care noi nu înţelegeam nimic. Ne uitam doar la minile ei şi aşa mai departe. Zice, Iu O,c aşa o chema: Dac v iubiţi e okei. Dac nu, nu.Dac mergeţi în Barbados e okei, dac nu, nu. Dacla voi în ţar e democraţie e okei, dac nu, nu. Dacaţi furat salvarea e okei, dac nu, nu. Dac faceţi copii în tav e okei, dac nu, nu. Dac vreţi la Eurovizion e okei, dac nu, nu. În Barbados sunt şi chinezoipentru spltoreas, nu numai chinezoaice pentruVasile. Dac vreţi e okei, dac nu, nu.

Ajunsesem la Giurgiu şi trebuia s ne îmbarcmpe un şlep pn la Constanţa de unde aveam slum vaporul de Barbados. Da’ nu ne primea cu Salvarea. Era prea grea şi se rsturna hrbaia. Amabandonat maşina, da’ nici aşa na fost bine c nuprimeau dect trei persoane. Şiatunci Vasile a aruncato în Dunare pe Iu O, c aşa o chema, c nui plcea cum punea problema. Şi c vorbea prea mult. Şic fcea ce fcea şi amintea de tav. De cum a fost înghiţit de valuri, Iu O, c aşa o chema, a fost halitde crocodili mari veninoşi.

Noi pluteam acum în sus pe Dmboviţa spre Constanta.Brusc am fcut la dreapta pe Neajlov. Io nu încetasem sl iubesc pe Vasile, aşa c acum, ţinndune de mn ne fceam planuri. Dragostea trece prinstomac, zice Vasile, şi m gdil de zor întro zon desub ţţele mele mari, ba chiar şi mai jos. Ba nu, zicechinezoaica rmas în viaţ, Iu A, c aşa o chema. Va

sile na bgato în seam şi a continuat: Cnd ajungem în insul ne facem o cas cu opt etaje. Vai, îi zic,ce nebun eşti, iubitul meu. De ce cu attea? Zice Vasile: Pi, la primul etaj punem parlamentul, la doi instalm uniunea democrat a maghiarilor din Barbados c fr ei nu se poate, la trei avem opoziţia, lapatru bugetarii pe carei minţim c le mrim da’ nule mrim nimic, la cinci e falimentul, ci trebuie unetaj sngroape tot, la şase sunt televiziunile de lacare minţim c 10 pentru Barbados, la ş apte e încceva, am uitat, iar la opt stm noi şi rdem de toateetajele, ha, ha, ha!!! Ba nu, zice Iu A, c aşa o chemape chinezoaica rmas în viaţ, nu poate fi aşa, pentru c în Barbados nu se poate construi dect cudou etaje. Vasile era deja nervos c nu ne puteamexterioriza dragostea care ne stpnea, aşa c deşiam încercat sl opresc, a scos un deprttor ginecologic şi i la înfipt lui Iu A, c aşa o chema, în gt. Biata femeie a czut în Neajlov în dreptul Clugreniului. Naveam s mai auzim de ea niciodat.

Rmaşi singuri ne uitam ochi in o chi. Abia acum înţelegeam amndoi ce e dragostea. Lam srutat şiaşa mai departe.

Şlepul urca acum pe Dmboviţa şi brusc mam auzitstrigat de pe mal: Spltoreaso, spltoreaso!!! M uit,era directorul spitalului. Zice: Sa umplut spitalul derufe nesplate. Treci la treab, altfel îţi tai din salariu.

Eram terminat. Simţul datoriei era mai tare. Ceidragostea pe lng munţii de rufe din spital?

Ce conteaz o iubire pe lng petele de snge depe halatele doctorilor? Ce înseamn sruturile, promisiunile şi mngierile pe lng tonele de pemprşinesplaţi de la azilul spitalului?

Am cobort la Eroilor cu lacrimi în ochi. Vasile armas demn pe corabie. Mia zis: Vai ct de mult teiubesc, spltoreaso, vai ct de mult, şi sa încuiat încabin.

şio brum de bani cu care putea tri fr s munceasc cţiva ani. Tava avea o valoare deosebit, întruct folosea la dragoste.

Aici nam înţeles cum folosea la dragoste, da’mam decis, pn sosea vasul, so caut pe bunica tnrului Vasile.

Mia deschis o btrnic de culoare, veche şi vesel, o stafie stabilit în insul odat cu primii sclaviafricani care fugeau de pe plantaţiile de bumbacamericane. Mia zis c nare niciun nepot, c nici naauzit de Romnia şi c aş face bine dac miaş faceoperaţie estetic, c tare urt eram. Mai ales, a zis,ochii sunt prea puţini şi prea de coloraţi. Mia ţinut oteorie cum c oamenii trebuie s aib trei ochi, ori ioştiam bine asta de la şpgile pe care le luam, undeatenţia conta mai mult ca banii.

Mam întors la secţie şi am cerut prin Interpol dosarul urmritului Vasile. Am aflat c fusese la un orfelinat, apoi la spital unde organizase o revoluţie. Întimpul ei fugise. Luase şi toţi banii spitalului zicndc erau moştenire de la bunicsa din Barbados.

În ce priveşte tava, aveam s aflu c de cnd dispruse nimeni din spital nu mai fcea dragoste, nimeninu mai iubea pe nimeni, nimeni nu se mai ddea cuscorţişoar în timpul zbenguielii amoroase şi c valoracteva milioane de euro chiar şi fr s fac vreum cozonac. Erau menţionate în raport toate personalitţilecare fcuser dragoste în tav: Miciurin, Gagarin, mamaunui patriot din Barbados cu care jucam adesea table, împrteasa Austriei, Menumorut, Octav Cozmnc,Liza Panait şi lista era att de lung, c am renunţat.

Spre sear, vaporul romnesc „Libelula”, care venea de la Constanţa, a acostat. Lam recunoscut peVasile dup tav. Ma urmat liniştit la sec ţie.

A început s turuie despre federalizarea Barbadosului dup exemplul Romniei. Ştia sigur c maghiarii din Barbados urmau s declare un ţinuit secuiescşi aici, aşa cum fcuser în Carpaţi. Şi c vor reuşi, întruct sunt nişte norme europene de formarea euroregiunilor dup criterii de limb, cultur, etnie. Şi caşa cum vor face în Transilvania, vor stabili capitalaBarbadosului la Budapesta.

Am vrut si dau unan cap, da’ brusc a începutsmi zic de nişte piramide pe care le va construi el în Barbados, unele aidoma celor egiptene, piramidecare s creasc turismul în Atlantic şi pe care le vaconstrui cu droguri. C nu miam dat seama pnacum c toate minunile lumii au fost fcute cu droguri? C indienii ia americani cnd fumau pipa pcii

trgeau de fapt cocain sau haşiş? C bolovanii ia

din piramidele egiptdoar pentru c oame

Lam arestat şi lamtrei, cu o ferestruic mea era vorba în cazulpiramidele sau magh

Am fcut greşealade la mine navea cutoza de nevastmeakile, a început s tremsa dezbrcat de tot ctav zicndumi c dse cu ea şio mitralier

Am fcut drago stbit amndoi trei sute

esenţe de margareteva, scorţişoar şi uleinici vorb so mai dudau sau so mai depudeclarat ci a ei, şi dmine, şi agita o baioncareo aveam prin ca

În timp ce fceam zile care va s zic, une cear un topor. Novecinul nea vzut în împrumut, c adic şgoreze o relaţie ce n

De la vecin, zvonudus în toat insula. Ndin Barbados, Vevericem, am dato. Neca

bani. Întrun an de zidolari. Am fost chemLos Angeles sau Newpractice. Am stat în tShakira, Jennifer Lopnepotriveli sexuale cce, cu mine, în tava mAveam înscrieri pn

Pe nesimţite au treAveam s aflu c evaluase drumul spitalu

Miam dat demisisl recompensez cuajunsesem.

Acum cnd citiţi aportavionul Nimitz înpe Neajlov şi facem eun taraf care a cntat

reşti mai avem patru

1 0 4

RELATAREA INSPECTORULUI MIRIAM BLERIOT, ŞEFUL POLIŢIEI DIN CAPITALA BARBADOSULUI,

BRIDGETOWN, CU PRIVIRE LA ARESTAREA SENZAŢIONALĂ A TÂNÂRULUI ROMÂN VASILE DORTMUND

Bridgetown, capitala Barbadosului, e un orşellinştit. Nu sunt crime, nici tlhrii, nici violuri, ci doarnişte beţii cumplite ale turiştilor englezi şi americani.Şi nui mare lucru. Îi iei, îi duci la secţie, ei dorm şigata, o iau de la capt a doua zi. Nu se sup r nimeni, turistul e stpnul nostru.

În dimineaţa în care începe povestea noastr eramla secţie în biroul meu spaţios. Treceam în revist şpgile din ziua respectiv. Trebuia s încasez cteva mii

de dolari de la barurile de pe plaj la care nu m duceam în inspecţie. De bani aveam nevoie ca so trimitpe scorpia de nevastmea la Paris. Zice tot timpul: B,da’ noi negrii de ce nu avem voie în Europa?

În clipa aia a bzit faxul. Era de la Interpol. Ziceac un tnr romn pe nume Vasile Do rtmund a furatdintrun spital bucureştean o tav şi c se îndreaptpe un vas spre noi, spre Barbados. Zicea oricui îl întreba, c în Barbados o are pe bunicsa, şi c are

SURPRINZĂTOAREA MĂRTURIE A SPĂLĂTORESEI MATHILDA KORN REFERITOARE



Cnd portavionul Nimitz a intrat în curtea spitalu lui sa lsat o linişte adnc. Aş a hrbaie nu vzuserm în viaţa noastr. Stteam cu toţii, bolnavi, pacienţi, doctori şi personal administrativ cu gura cscat şi ne uitam cum din burta mastodontului coborauţigani din Clejani şi Bolintin, care se îmbarcaser c reznd c portavionul e cursa local de Bucureşti.

Curtea sa umplut curnd de cini, oi, fier vechi,alba neagra, de lutari în cutare de contracte babane. Toat liota sa împrştiat repede prin saloane laciordit sau cntat şi atunci sa întmplat un lucru pecare nam sl uit toat viaţa.

Cnd prea c din Nimitz nu mai avea cine s coboare, brusc din pntecelei de fier a cobort o scarneobişnuit de lung şi de frumoas. Ceva cu balustrade şi trepte de aur, cumva un covor roşu. În capulei a aprut un negru, cel mai mare pe care lam vzut pn atunci. Cobora treapt cu treapt tacticos şiprivea la mulţimea adunat la ferestrele spitalului.Toate secţiile se holbau.

Era un om de culoare de şase metri înlţime, doilţime, cu prul roşu, urechile negre şi cu un inel deaur uriaş în nas. Era urmat de un elefant cu un colosal valtrap galben, iar pe umeri îi atrna un şarpe alblung de opt metri. Avea o cuttur inteligent cumva, pentru c imediat la dibuit în mulţimea uluit pedirectorul spitalui. Sa dus la el şi ia spus: Sunt Miriam Bleriot, poliţist pensionar din Bridgetown, Barbados şi aşa mai departe. Directorul nu sa lsat intimi

dat, c era lng mine şii zice: Bine, bine, da’ ce cari în spinarea elefantului? Şi nici una nici dou, negroteiul pensionar zice: O tav, mirodenii de veveriţ,stafide, ulei de busuioc şi de ienupr.

Am înlemnit cu toţii. Barbados şi tav erau douexpresii cunoscute şi dragi nou, care ne duceau cugndul la Vasile. Aşa c am fcut un pas în faţ şi amstrigat: Tavai a noastr, dneo înapoi. Matahalaneagr a scos o sabie şi a zis ceva precum c tava e alui şi c cu ea va salva dragostea de pe planet. Da’el nu ştia c noi aveam un plan de atac. Era o tacticpe care o experimentasem la revoluţia din spital.

Aşa c brusc, de la geamuri bolnavii au început sarunce în el cu mncarea de acas. Întrun minut, dinfalnicul poliţist nu se mai vedea nimic, se sufocase încteva tone de slnin, cozonac, sucuri de piersici,salam de var, plicuri goale care mai miroseau a

bani, mere, portocale şi lumnri aprinse de la bolnavii care decedaser peste noapte.

Io am profitat, am luat tava şi am fugit în buctrie. Unul din cei opt copii pe carei fcusem cu directorul ma întrebat. Zice: Putem so folosim şi noi?Iam dat cu tava în cap. A aprut directorul. Zice: Însfrşit, facem şi noi dragoste cum trebuie şi a început s se ung cu ulei din smburi de crocodil. Iamdat cu tava peste ochi de a rmas pentru totdeaunafr vedere şi am şterso la spltorie.

Eram disperat. Spitalul fierbea. Perechi, perechibolnavii formaser cozi pe toate cul oarele. Aveau olumin în ochi, o bucurie pe faţ, o hotrre în gesturi. Şuşoteau c din clipa asta vor disprea toate necazurile lor. Se refereau, ştiam bine, la tav. Vroiau sfie fericiţi. Ştiau c tava nu vindec, dar o clip dedragoste era pentru ei suficient.

Mam cutat în şorţ şi am dat peste telefon. Lamsunat pe porumbelul poştaş. Pn s vin, iam scrisiubitului meu:

„Drag Vasile,Mie greu. Mie tare greu fr tine. Tava nu funcţi

oneaz dect în doi. Nici mirodeniile nu merg. Geaba te ungi, se fac coaj pe tine. Dup ce lam îngropat pe Miriam Bleriot, poliţistul la îngmfat, dupce am exterminat bolnavii care credeau c tava leaparţine, sunt singur acum şi te aştept. Tavaţi pstreaz mirosurile şi formele şi m face s cred c eşti

prezent. Unde umbli? M mai iubeşti?”

Naveam s mai termin niciodat epistola. Aerul a început s tremure, de parc se apropia o bomb, orachet ceva. Uşile sau dat la perete, iar o forţ nemaivzut a smuls cercevelele de la fereastr. Ştiamc era Vasile.

1.

Pe degetele minilor puteau fi numraţi Donauşvabii care rmseser şi dup paşcinci în locul lornatal, în satul nostru; între aceştia cel dinti era S epiWeisman Szecsenyi. Poate c numele lui din urm,neşvbesc, a fost de bun augur; zmislit în tain, susţinea tata. Dar şi fr schimbarea plriei au rmas înloc şi furarul Schmit, şi morarul Gustav, şi surdul Baroc, am zis. Şiapoi, unde s m duc, spunea, ceea cenu însemna c iar fi fost greu sşi gseasc un altloc sub soare, unul care, aşa, degradat, fr avere şifr vreun titlu, sl primeasc acum fiii lui, din pri

ma cstorie, erau în Vest: cel mai mare, Josef, laGras, gazetar, plecase odat cu rzboiul, iar cel maitnr, favoritul fetelor din Sarea, Felix, cruia cureauade transmisie, la ei la moar, pe cnd încerca so fixeze cu prjina lucru pentru care era nevoie, spuneamama Iren, nu numai de putere ci şi de îndemnare,ia rnit un picior care va rmne pe ntru totdeaunamai scurt fr ai diminua farmecul şi succesul la femei, se zice, a şontcit pn în Ge rmania înc înanii patruzeci şi acolo a rmas, la Heidenheim vecintatea Ulm ului, se pare, îi era sortit unde mai înti a deschis un chişc, curnd apoi şi dou dughene, înct a ieşit din rzboi ca negustor înstrit: amndoi îşi invitau acum tatl, cu familia acestuia nar fimare lucru de aranjat cumva ca Ştefan Weisman sse aranjeze sub un nou acoperiş cu toate c acelecuvinte le rostise cu amrciune, ca şi cum tocmai

acesta ar fi necazul lui, şi în felul cum ar faceo şi cei

care nau unde s sesa putut duce, dar aputerea de a se despcase strbunicul lui, fcţiva gospodari ai crea, care şiau prsitpruncii mrunţei subpentru ca în Sarea destrmute acest vechiiar acum, acest devodiferent dac el este demice de raţ slbadiţelor de salcie, cumnul strnepot sl abrsun înc izbiturilebrzdar, şi în timp cele foaie şi focul acela fuseser întradevrnici nar fi existat, nicfamiliei: şi sl încap

Şi cum s prseacele patru vnturi det Sarea în care pe topoate la cei ce se adului creşte cum creşte

Sau cmpia asta, dcruci de marmur prcelui de sus c a izbtmplat în cel deal cochi; şi acel crucifix m

su mrturiseşte c ş

1 0 6

Slobodan Mandić

SE STRECOARă DISIMULAŢI ÎN DE

SURPRINZĂTOAREA MĂRTURIE A SPĂLĂTORESEI MATHILDA KORN REFERITOARE

LA TAVA DRAGOSTEI

eficienţa slugii Peter înarmat cu o ghioag nodu regina Mria la decorat dup cei fusese retras Weisman; apoi au început si îngroape aici pe ai lor



eficienţa slugii Peter înarmat cu o ghioag noduroas a fost de un nivel limitat faptul c a scpat cuviaţ dup cea fost atacat de tlhari pe cnd îşi inspecta moşia monumentul mai modest nu înseamn mai puţin recunoştinţ, doarc tata îşi urma s imţul msurii, noteaz Weisman; nuşi putea permite slase impresia cum c el este la fel de important ca întreg satul, indiferent cear f i gndit în sinea lui;aceast cmpie care d spre podul de pe Timiş, dintre Sarea şi Neuzina, pe c are doi ani înainte de al doilea Mare rzboi, însuşi Ştefan Weisman Ia ridicat, ţinnduşi cuvntul dat cetţenilor înainte sl fi alesdeputat regional. Şi dac toate aceste lucrri, prinvreo minune precum unele care se ţin minte: dininsomnie se strecoar, peste noapte, disimulaţi îndestin ar fi înlturate, ar rmne Centrala, şi slaşullui Ştefan unde ţinea familiile zilierilor, şi înc şi crmidria Weisman, şi odaia Weisman şi o mie depogoane de pmnt fr un nume care va supravieţui şi tuturor acestor nume: aceste toponime caresunt şi astzi cu noi chit c din tot ceea ce numeau armas doar hornul crmidriei, ca borne ale u norvremuri şi urm aunei puternice familii bnţenechiar dac, de cnd mam alipit ei mai din tro parte,descopr în ea doar damful mreţiei de altdat.

Şiacele drumuri bnţene pe care le învolburapoştalionul de la Titel, prin Modoş şi pn la Timişoara, strjuite pe ambele laturi de şiruri de duzi; numai pentru diligenta acestuia casa Weisman ţineadousprezece perechi de bidivii.

Pe cnd Ştefan însuşi se plimba cu o caleaşca degal, cltorea cu automobilul: fusese la început un

Mercedes coupee, avnd faruri cu carbit, pentru caapoi, cnd pe acesta lau ros anii, sşi cumpere o limuzin Citroen. Şoferul lui, Janos Beller, adus dinSzeghedin, nici nuşi scotea mnuşile albe, mna întruna la Becicherec şi la Timişoara, la Pesta şi la Maghiarovar. Ştefan Weisman na pierdut din vedere niciodat faptul c este nepotul celui care fusese primit de dou ori în audienţ de împrat, la Viena, ctocmai acelaşi Josef a obţinut concesiunea Poştei,de care Familia Weisman a beneficiat pn în aniidouzeci ai veacului douzeci cu toate competenţele pendinte, şi c bunicul lui a fost primul om careşia adus propria fotografie în Sarea: fcut la Pozun/Pozsony, pe cnd se întorcea din oraşul imperial.

Pe deasupra, se putea considera pe mult timp deacunainte un urmaş destoinic de vreme ce calc peurmele înaintaşilor, de vreme ce însuşi a ajuns la Cur

te, la Wiesenburg, de asemenea de dou ori: cnd

regina Mria l a decorat, dup ce i fusese retrasconcesiunea, cu medalia de argint a Crucii roşii, iarRegele, Maiestatea sa Ale xandar, opt ani mai trziu,cu medalia de aur pentru merite cetţeneşti.

Şi în multe altele înc erau cei dinti, de la Becicherec la Timişoara.

Şi, ori încotro sar întoarce, tot numai Weisman,pretutindeni noi proptele pentru numele lor.

Cum, aşa deodat, acum sau oricnd altcndva,s prseasc mormintele strmoşilor si!

Şiapoi unde, la urma urmelor, ar putea fi cminullui mai mult dect acesta de pe nisipul Timişului, îninima Banatului, de unde putea ajunge în lumea larg şi pn la Curte; unde pmntul lui ceruse, cu legmnt, s fie depus în el.

Sarča era locul la care de oriunde din lumea largse întorcea, spune Lisa. Acel ceva prin care se distinge Casa, acel ceva ce oferea tihn, nu numai lui: lacare, îns, el însuşi nu avea nevoie s ajung; dealtfel, controlul lui nici nar fi fost ceva cuvenit, totul fusese girat deja de filigranul strmoşilor.

Da, îşi iubea satul, era un localpatriot, povesteacu mndrie nepoata sa.

Şi cum s nu rmn aici, cu toate aceste vestigii;era nava pe care nu o p utea prsi.

2.

Întro noapte furtunoas de august, povesteşterndaşul lui Weisman, Pera Ovcin, în anul şapteşpeacelaşi în care a fcut ochi ş i Vidak, Ştefan a mutatoasele înaintaşilor si din vechiul cimitir care, deschiznduşi sepultura prsit, va deveni al nostru în cel nou, denumit mai apoi Şvbesc. Şi acestuianumele ia spuravieţuit înc şi acum fneaţa astaaşa se numeşte, multora lear fi chiar de nenţeles,de nar fi obişnuiţi ca peaici numele s trimit la rdcini adnci, pentru ca apoi s accepte cu încrederefaptul c în ele plpie urmele zilelor trecute întruct fusese iniţial fcut una cu pmntul, nu se ştie laa cui decizie, iar apoi înghiţit de buruieni. Sau şi dat în judecat, un şvab deal nostru, acum american, şizurbagiul Mitar Nenadic, cioplitorul ciung, care la unmoment dat strigase: Dar acesta este, domnul meu,un norod slbatic şi zlud, înct partea care porniseprocesul a luato la sntoasa, pricepnd, nu numai judecnd dup veteranul combatant, apţiguit, cucine are de lucru.

Un arhitect din Timişoara, Teodor Ram Lungu, aconstruit mausoleul s fie în stilul secession, insistase

Weisman; apoi au început s i îngroape aici pe ai lorşi ai lui Barok, apoi ai lui Loch, spune Ovcin, şi rndpe rnd toţi ceilalţi.

Astfel, urmndul pe Emerikus, care întemeiaselocul, Ştefan a temeinicit noul cimitir aplecat sprepreocuprile legate de final, spre curtea din spate aistoriei, reversul arborelui genealogic, îmi vine so înţep pe Lisa; dar pentru c se oţriser la el şi se nec jeau c mereu rmne calm, gsesc pentru btrnuldomn un cuvnt de laud: întrun loc mai înalt, drenat, în preajma aceleiaşi linii ferate care leag Becicherecul de Timişoara, pentru a crei trasare Josef sa zbtut ani la rnd.

La drept vorbind, se pare c moşul Sepi, care înnoaptea aceea de august era un tnr abia cstorit,se avntase în treaba respectiv din cauz c în mormntul strbunicii lui Mria care în pachetul numitzestre adusese şi adagiul Szecsenyi fusese, din neatenţie, cobort un btrn, Milen Stupar, srb de altfel.Fusese mult vreme vduv, poate c nar fi trebuitclintit nimic, dac tot aîngduit cerul aşa un c az, amzis, suprndo pe Lisa.

Na avut o noapte mcar de linişte, se spovedeaŞtefan zis Sepi, pn cnd na eliberato pe doamnaMria Szecsenyi Weisman din mormntul cel strmt;visa c o stnc uriaş îl apas şil sufoc, spune rndaşul.

Comoda, crţile şi acest vis sunt moştenirea meaşi a Lisei.

Traducere: P.I.R.

1 0 8

Taci şi mai punemi şi mie phrelul la umplut De ce mama sup



1 1 0

Mihai, zis al lui Ţucpizd, un ţran ce fusese plecat vreme îndelungat, sa întors din Spania şi sastatornicit în odaia nevestei lui. Au ţinuto întro bucurie o vreme, fiindc se regseau împreun, pn lisa dus ultimul bnuţ. Cum alţi b ani economisiţi înSpania întrziau s soseasc, ţranul cum fceautoţii stenii din locul acela a plecat sşi cştigeexistenţa ca negustor ambulant. Femeia a început sse ocupe iarşi de gospodria ce nu producea mainimic. Omul nu sa mai întors.

Unele guri spuneau c Mihai sar fi împotmolitbine de tot prin Spania, unde ar fi dat de patima femeilor. Se zice c Sida, nevasta lui, ar şti locul în care

se afl brbatul şi c îl pune pe fiul lor bolnvicios s îi trimit periodic scrisori tatlui. Ea nu ştie nici mcar s scrie.

Dup ceva timp a revenit din Spania steanul de lagospodria vecin. Ia povestit femeii de ct vremeplecase, a indicat precis pn şi ziua. A cerut de mn

care exact ceea ce mncase în ziua plecrii. Ştia totuldespre porcul ce nu se mai afla în gospodrie. Numele şi ocupaţia celui ce i 1a vndut. Se descurc în modcuviincios cu cei doi bieţei druiţi de alt cer dectacela care se boltise între timp asupra capului su.

A plecat la drum dup un rstimp de desftri şide trai bun. Sa pus s fac negustorie de mrunţişuri şi nu sa mai întors.

Lucrul acesta, cu ţranul întors la vatr, sa întmplat şi a treia oar. Doar atunci a ieşit la iveal comul era un escroc ce îi angajase pe soţii adevraţi în Spania şi îi trsese de limb.

Mihai, zis al lui Ţucpizd, sa întors abia dup opt

ani la fiul su bolnvicios şi la Sida. Era întro stare jalnic, chipul de nerecunoscut. Un puhoi de fluturi înainta ameninţtor odat cu el. Cnd fcea un popas, fluturii se opreau şi îi roiau în jurul capului.

Din ziua în care escrocul a fost prins, oamenii îi zicMortu.

Taci şi mai pune mi şi mie phrelul la umplut.Merg la buctrie s mai aduc gheaţ.

Stai aci şi termin ideea cu explozia nuclear, cpe urm uiţi de tot.

Pi, att am vrut sţi spun. C sunt dezamgitde esplozie. Pentru c, de fapt, nu a avut loc. Doar ţiam zis c a fost un zvon.

- Iisuse, cum poţi fi dezamgit pentru c nu a avutloc?

Pi, e simplu. Speram şi eu ca pe viitor s fete şiscroafele purceluşi cu cte opt picioare, mcar. Ca snu mai vorbim despre copiii cu şase mini! Îţi daiseama ce avere ar putea face prin Spania, la cules decpşuni?

Burlacu se loveşte cu palma peste frunte. Ce faci, Burlacule, prinzi musculiţe? Roiesc de

nau treab... F bine şi dute dup gheaţa aia. Nu m grbi, că câţi s-or grăbit, toţi or muriţi ! Re

pet ce am zis. Nu repet nimic. Hai dute!Pe cnd am ajuns în magazie, bunu Onu şi Burla

cu vorbeau întratt de tare, c nu se puteau auziunul de cellalt. Burlacu a vrsat un degetar de ţuicpe suprafaţa alambicului şi a aprins un chibrit. Bunicul învrtea în mn un pahar de sticl plin c u cuburide gheaţ. Cuburile fceau un zgomot sticlos.

Slab flacr, Burlacule. Tre’ s mai fiarb. Ia teuit cine veni, m întrezri cu coada o chiului. Măi, ţi-gane, un ‘ţi-e calul, nu ţi-am spus să nu treci malul? Eşticel mai inteligent chip pe care 1am vzut toat ziua.Pe lng tine, noi, ceilalţi, prem nişte primate. Hai,

zii dup mine, Burlacule! Pe lng tine, noi, ceilalţi, prem nişte primate. Nu asta mi, partea cu ţiganul ! îmi place tcerea

lui, Burlacule. Sau nu aud eu ce zice?Auzi, auzi, moşule, pentru c nu grieşte nimic. Tcerea e aprobare. Despre tcerea ta se pot

scrie crţi întregi. Sau dac nu crţi, atunci mcarnişte capitole babane. De ce taci? Eşti trist? Ţiai ruptceva? Nu mai vorbeşti cu africana? Bag seama c seţine tare. O s se ţin şi ea tare. O vreme. Cu ct ţinemai puţin la tine, cu att va dura m ai mult. Pn sfac primul pas. Dar îl va face, pn la urm. Tu rmipe poziţie, nepoate, şi nu f greşeala s o abordeziprimul. Hai gust un phrel de ţuic cu noi! Mergefr gheaţ, c e slab, înc!

Burlacu şia umplut deţul, 1a ridicat la dou degete deasupra gurii şi 1a vrsat pe gt. Pe urm mi

1a umplut mie.

De ce mama suprul? Oricum se spal

Repet ce ai zis, Mta! Na, ce zici

nu? Las, dac mai vpoţi bea fr gheaţ.scurt în rspunsuri. Pmai dezinteresat. Fii

Poate o avea şi faBurlacu.

Nu are! Ciuciu! Dnu corespunzi cu vis întotdeauna altfel. Ane atrag! Nu merit sMai ales cu iubita; dadracu’ totul! Importaprea multe din acţiunpretri, ai fi uimit! Augură să răspunzi?

Musculiţele se învcoale restului de bor

Repeti şi tu ce Eu, în locul tu, i

facem o telenovel îmc ar fi o greşeal deacum. Păi dacă tot neepisoade, acum ne pudouă-trei sezoane... onu pentru noi! Mai pumoşule.

Aşa, mai înmulţeclar c biatul mai vr

singura variant, dinbuna nu prea ţia me

acum! E imatur! Sbine mersi: exact aşatu. Dar cred c alea acte ceva din ceea cee o puştioaic, plin iubirea; numai c tu n îţi dai seama. Spune mai cinstit.

Din cte am vzuarat ru. Burlacu îmface mişcare. Dar, orirmne faptul c tu t

Mai ia nişte gheamu la vorb!

Nu am treab, m

mai bine pe picioare

Andrei Mocuţa

MORTU

REPETĂ DUPĂ MINE

Necjit ca mine nui, numai puiu ‘cucului, cnd îllas mama lui. Golicel şi fr pene, ar zbura, dar multse teme! Burlacule, hai repet dup mine!

Poftim?! Iuuuhuuu! Unu la zero! Vezi, ai but mai mult de

ct mine! Da, moşule, am but mai mult ca matale. A aprut zvonul, Burlacule, c a esplodat o cen

tral nuclear sovietic. Doamne fereşte! Au fost mulţi morţi?

Lasm s termin. De ce eşti fr rbdare? Amzis zvon, mi... Ce zvon era, c am uitat?

- A explodat o cetral nuclear. He, he! Unu launu, moşule! Nu ştiu care a but mai mult, chicotiBurlacu.

Mta! Nu se pune! Nu miai cerut s repet duptine!

Ba da, se pune. Ai uitat de la mn pan’ la gur,moşule. Tot acolo e.

Sau ridicat amndoi în picioare. Niciunul nu deţi Fetele astea trebuie s treac printro experienţ cu



S au ridicat amndoi în picioare. Niciunul nu deţinea echilibrul perfect, cei drept. Se unduiau cadou prjini. Primul a cedat bunicul.

Uite, m, ce m trage scaunul, parc are magnet!scnci el.

- Se va îndrgosti de tipul care o va fura! Şi va faceorice pentru el! Nu conteaz dac va fi meseriaş saudobitoc, cult sau incult, frumos sau urt. Se va îndrgosti şi ea o dat. Toate la timpul lor! Relaţiile cu tipele astea de cinşpedouzeci de ani sunt o chestiede putere. Le surprinzi şi le furi. Ele vor s fie furate!

Fetele astea trebuie s treac printr o experienţ cuun tractorist, pentru c tractoriştii le fac femei.

- Fericirea asta – pe care o tot cauţi tu cu lupa secultivă, şopti bunicul. Zdrobea un cub de gheaţ între dinţii care iau mai rmas. Şi nu ţio d neapratrelaţia. Fericirea ţio d împcarea cu tine. S iubeştie aproape o decizie. Aşa c nu te mai ambala ca untrabant ! Strânge cojile, leagă sarea, scoală-te vacă de-acoalea! S te vd dac poţi repeta asta, Burlacule!Ct ziceai c e scorul?

1 1 2

ARTE VIZUALE

AURORA îN CULORI

Mam întlnit dup aceea cu Aurora în Down

Town. Purta o rochie mov bufant simpatic. Umerii îi erau goi. Pe piept avea o scoic. A înjurat fluturii şimia zis cum nu poate circula pe crare din cauzaomizilor din pomi. Iar drumul e plin de praf. Sa npustit asupra crţii ce am puso pe mas, întorcndo pe toate prţile. Foarte trziu sa hotrt sm priveasc în ochi.

Stai de mult? Ştiai oricum c o s întrzii.Şia comandat un frappé, nu bea Mountain Dew ca

de obicei. Eu sorb eam dintro limonada groaznic deacr. A ales un pai mov dintrun pahar plin cu paie.Dac o priveai din faţ, nu puteai s deosebeşti paiulpe fundalul rochiei.

Iţi place Six Feet Under ? Nu am reuşit s vd niciun episod pn la capt.

Am încercat o dat. E plin de fiţoşi! Prefer Tom & Jerry\- Mie mi se par snobi. E o familie clasic de snobi,

nu te supra. E vreo diferenţ? între snobi şi f iţoşi? Bineînţeles! Fiţoşii trebuie s dobndeasc prin

efort ceea ce snobii au prin natur. E prea maro filmul la! Cum e, Aurora? Maro. Tot ceea ce respir în filmul la e maro! De

la oameni pn la obsesiile lor mrunte.A intrat şi vrul meu în Down Town, cam ţinndu

se de burt. A mncat un pepene şi jumtate. Neaservit cu ciocolat milka.

- Iau o bucţic, am zis, ca s nu mnnci Iu aşa demult.

De acord, atunci. M bucur c te gndeşti Iu mine.Aurora savura scena. Nuşi putea dezlipi ochii de

pe ecranul plat. A treia gur de limonada era şi maiacr decl primele dou, bucţica de milka nu iaatenuat gustul. Ma întrebat dac nu vreau s ple

cm, jucnduse între degete cu paiul de culoarea

prunei. Cum vrei tu, iam rspuns.Neam ridicat de la mas, am luat cea mai acr în

ghiţitur de limonada din viaţa mea şi iam dat s citeasc În zahăr de pepene.

Din volumul Porcilator , Brumar, 2009.



Dominica Morariu

Dominica Morariu sa nscut pe 7 noiembrie 1967la Vrşeţ. A terminat Academia de Art din Novi Sad.Este membru al ULUS din anul 1997.

Expoziţii:1997 Novi Sad, Galeria ULUV1 1997 Belgrad, Galeria Fundaţiei lui Ilija Kolarac1998 Apatin, Galeria Meander1998 Sombor, Galeria Centrul de Cultur Laza Kostić1998 Kragujevac, Muzeul Popular, Salonul mic de Art

Expoziţii în grup:1997 Vrbas, galeria de Art, Yu paleta tinerilor 971998 Belgrad, Pavilionul de Art „Cvijeta Zuzorić”,cea dea 39a Condei de Aur al oraşului Belgrad1999 Pisa, Italia, Centro esposizioni Pisa arte, 19. Biennale internazionale di mini grafica e pittura2000 Gornji Milanovac, Centrul de Cultur, Ceadea 6a Bienal de Miniatur2000 Raciborz, Polonia, Budynku muzeum, 3rd international biennal

Premii:1998 Academia de Art, premiu pentru pictur1999 Pisa, Italia, 19. Biennale internazionale di minigrafica e pittura, premiu pentru calificare în semifinal2000 Pisa, Italia, 2nd mini grafic and painting worldwide show, premiu special

1 Uniunea Asociaţiilor Artiştilor Plastici din Voivodina

Da

Daniela Morariu sluat licenţa în 1991 lamentul pentru graficşi membru ULUS din expoziţii şi la 120 de ntate. A participat la

Premii:2009 Šabac Cendea16 a expoziţie de2009 Vrşeţ Expo

tru premiul P. Jovano2000 Pisa 2a mospitura Premiul pen1999 Pisa 1a bienfica e pitura Certifi

Expoziţii:2009 Sombor Ce2008 Ruma Muze2003 Novi Sad GaNovi Bečej Galeria 2000 Reşiţa Rom1999 Belgrad Gal1998 Apatin GaleSombor Galeria CeKragujevac Salonu1997 Novi Sad Ga

Belgrad Galeria Pal

1993 Vrşeţ Galeria Comunei Literare din Vrşeţ Belgrad UP C. Zuzorić, Bienal de desene şi plasti



1 1 6

ş ţ ş ţKOV

Expoziţii în grup:2009 Šabac Centrul de Cultur Šabac, cea dea16a expoziţie de desene2008 Zrenianin Galeria modern, expoziţie 30x302007 Belgrad Galeria Progres, Cel deal 44leaCondei de Aur al oraşului Belgrad2005 Beograd UP C. Zuzorić, Expoziţie de primvarBeograd UP C. Zuzorić, Expoziţie de toamnG. Milanovac Galeria modern, Cea dea 8a bienal internaţional de miniatur2004 Ptuj Slovenia Galeria lui Mihelićev, Povezave Connections 04Belgrad Colectivul de grafic,2003 G. Milanovac Galeria modern, Cea deaVIIa bienal internaţional de miniatur2001 Saraievo Bosnia şi Herţegovina Galeria Besarin, Proiectul IngeBelgrad UP C. Zuzorić, Cea dea Va Bienal de Desene şi Plastic de format mic2000 Pisa 2a mostra mondiale di mini grafica epituraBeograd UP C. Zuzorić, Expoziţie de primvarG. Milanovac Galeria modern, Cel dealVIleaBienal Internaţional de MiniaturRaciborz Polonia galeria Zyhdi, III miedzynarodowe biennaleGermania International art and Peace project paxDanubiana

Belgrad UP C. Zuzorić, Expoziţie de toamn1999 Belgrad UP C. Zuzorić, Expoziţie de primvarPisa 1a biennale internazionale di mini grafica e pitura1998 Beograd UP C. Zuzorić, Expoziţie de primvarPriboj Bosnia şi Herţegovina Galeria Spirala, Kolaž98G. Milanovac Galeria modern, Cea dea Va BienalInternaţional de MiniaturRaciborz Polonia galerija Zyhdi, 2. Internacionalbiennal1997 Kragujevac galeria V. Karadžić, Cea dea23a expoziţie de primvarVrbas galeria Casei de Cultur, Yu paleta tinerilorBelgrad UP C. Zuzorić, Expoziţie de toamn

g , ş pc în format micToronto Canada Del bello gallery, The 12 annualinternational exhibition1996 Novi Sad Galeria modern, Salonul de primvarSremska Mitrovica Galeria modern, Cea dea IVaBienal Internaţional de MiniaturBelgrad Muzeul 25 m aj, Cel deal 37lea Salon dinOctombrie1994 Vrşeţ Konkordija, Prima Bienal Iugosloven a Tinerilor artişti1988 Belgrad Cea dea IVa Bienal de Grafic astudenţilor

EUROMUZICAL

Şi ediţia de anul acesta a festivitţilor a pstrat con portugheze. Solista v



„Mereu tnr şi iarşi nou, perseverent, festivitatea muzical de la Novi Sad, devenit tradiţional, dejade trei decenii împrospteaz şi îmbogţeşte zilele însorite ale lunii aprilie cu raritţi muzicale, fie c estevorba despre interpretri deosebite ale unor lucrripreţioase din patrimoniul internaţional sau autohton,fie c sunt prezentate noi tendinţe creatoare şi noi genuri muzicale” a declarat Maija Adamov, directoareaartistic a NOMUSului, Festivitţilor muzicale de laNovi Sad la inaugurarea acestei prestigioase manifestri, care a avut loc între 12 şi 20 aprilie 2010. Concertele sau desfşurat în Sinagoga oraşului, în sala festiv aPrimriei oraşului şi la Teatrul Naţional Srb.

Timp de treizeci de ani „Tineretul muzical” dinNovi Sad, încerc s argumenteze importanţa incon

testabil a acestei mostre artistice, prezentndo cao necesitate a vieţii culturale a oraşului dar şi ca parte component a patrimoniului naţional artistic.

Pe lng faptul c majoritatea participanţilor revincu mare plcere la NOMUS, un moment importanteste şi colaborarea de cţiva ani cu Concursul de pian „Gheza Anda” de la Zürich, Elveţia. Conform convenţieisemnate de „Tineretul muzical” din Novi Sad cu aceastinstituţie în urma fiecrei ediţii a concursului laureatulfestivalului se prezint în programul NOMUSului.Anul acesta am avut prilejul sl ascultm pe tnrulşi înzestratul pianist coreian Jinsang Lee în vrst de29 ani. Virtuozitate, muzicalitate, precizie sunt doarcteva specificitţi cel înfţişeaz pe tnrul pianistcoreian, caracteristici ce lea scos în evidenţ interpretnd alturi de Simfoniştii voivodineni şi dirijorulBerislav Skenderović Concertul pentru pian şi orchestră

în la minor op. 54 de Robert Schumann.

Atenţia creatorilor de program sa îndreptat cumare grij spre extinderea, ramificarea, menţinereacontinuitţii festivalului, asupra pstrrii calitţii materialului muzical prezentat şi a interpreţilor de renume mondial, şi nu în ulimul rnd spre apropiereamuzicii artistice publicului meloman.

Aruncnd privirea spre crticica cu program de sal,foarte frumos conturat şi completat cu grij, cuprinznd date biografice ale interpreţilor şi succinte analizede specialitate ale lucrrilor interpretate textele fiindsemnate de muzicologul Marija Adamov, am aşteptatcu emoţie şi nerbdare desfşurarea concertelor. Şi desigur c aşteptrile noastre au fost rspltite din plin. Înprogram au fost interpretate lucrri inedite, în primaudiţie dar şi compoziţii deja cunoscute, executate la

un nivel artistic superior de muzicienii prezenţi pe scen, artişti muzicali de reputaţie mondial. Pe lngConcertul funebru pentru vioară şi orchestră de coarde decompozitorul german Karl Amadeus Hartman, avndul ca solist pe Roman Simović artist de o sensibilitaeartistic aparte, care a cntat alturi de Camerata dinSalzburg, şi Metamorfoze pentru 23 instrumente cu arcuş, în prim audiţie, am ascultat şi Farmece numărul 5, pen-tru coarde şi sunet imprimat de Alexandra Vrebalov,compozitoare de la noi, care sa prezentat cu succes în mai multe ediţii ale Festivitţilor muzicale de laNovi Sad. Aceast compoziţie este parte componenta ciclului cu acelaşi titlu. În materialul înregistrat pelng sonoritatea produs de scoici, sticl şi strachinatibetan de rugciune, este utilizat şi înregistrareadin anul 1989 a compoziţiei Rugăciunea oarbă de Alexandra Vrebalov în interpretarea Corului Academiei

de arte din Novi Sad dirijat de Boris Černogubov.

Ş ţ ţ pcepţia programului de muzic de camer. În aceastordine de idei amprenta au lsato cele patru ansambluri de coarde Camerata din Salzburg, avndul ca solist şi dirijor pe violonistulRoman Simović, în programlucrri de Bela Bartok, K. A. Hartmann şi Richard Strauss. Despre aceşti artişti muzicali avem doar cuvintede laud. Philadelphia Virtuosi, din SUA, dirijor Daniel Spanding, şi pianista de origine romn GabriellaImreh, au interpretat lucrri de V. Giannini, G.Lekeu, J.S.Bach, A. Vrebalov şi Antonin Dvořák, Camerata Acade-mica din Novi Sad cu violistul Gerard Causseé din Franţa în program lucri de J.S.Bach, B. Britten, E Grieg şiPh. Hersant precum şi Scripcarii Sfântului George dinBelgrad cu solistul instrumentist la vioar Gordan Niko-

lić în program cu lucrri de Z. Erić, A. Vivaldi, G. Lekeuşi L.van Beethoven. Artişti de prim mrime care auredat cu mult sensibilitate partiturile interpretate.

La ediţia de anul acesta şiau dat concursul şi ansambluri camerale mai mici ca: trioul clasic alctuitdin Lovro Pogorelić pian din Croaţia, Dejan Bogdanović vioar din Italia şi Monika Leskovar violoncel din Germania, în program cu lucrri de A. Arenski şi S. Rahmanjinov, apoi o formaţie instrumental mai puţinobişnuit din Franţa, alctuit din trei instrumente Eric le Sage, pian, Paul Mayer, clarinet şi Lise Berthaud violcu lucrri de R. Schumann, G. Kurtág şi W.A. Mozart.

Dou mari orchestre, de la noi au satisfcut, conform tradiţiei, şi publicul amator de muzic simfonic. Filarmonica din Belgrad la pupitrul dirijoral Gudni A. Emilsson din Islanda şi trompetistul Sergej Nakarja-kov din Rusia, respectiv Israel sau prezentat cu lucrri de J. Leifs, P.I. Ceaikovski şi E. Grieg, iar Simfoniş-tii voivodineni la pupitrul dirijoral Berislav Skenderović şi laureatul concursului de pian „Geza Anda” de laZürich, coreianul Jinsang Lee au interpretat compoziţii de H. Berlioz, R . Schumann şi O. Respighi.

Deja de cţiva ani, la ultimele ediţii ale NOMUSuluisa fcut un pas înainte şi tiptil se ptrunde cu foartemare grij în alte genuri muzicale. Astfel, anul acestape scena Teatrului naţional srb am urmrit dou serimuzicale mai neobişnuite. Este vorba despre oaspeţiiMisia şi ansamblul sau instrumental interpreţi aimuzicii tradiţionale portugheze, fado, şi ansamblulGerardo Nűñez sextet din Spania care neau prezentato sear de neuitat de flamenco.

Fado este genul de muzic intim, cu mari încrcturi dramatice. Se cnt în exclusivitate în limba portughez. Dar atunci cnd Misiacnt nu exist barierelingvistice. Este bine şi de dorit ca asculttorul s se

lase legnat şi dus de valurile şi în sonoritatea muzicii

p gsu instrumental a edapreciate de iubitoriila Novi Sad a fost preprin care descrie clg, întlnirile, concersibilitatea muzical atuşi mottoul Misiei eun numr imens de gdoar un singur cntec

Ansamblul Gerardzentat în spectacol flelemente ale sale: dacare în permanenţ sfavorizeaz reciproc.

samblu a fost un flam în strns relaţie cu j

Artiştii muzicali biaşa de restrns cum zicale de la Novi Sadbogţia, frumuseţea

Arcul dintre realizBach, peste compozSchumann considerl, avnd în vedere aterea acestuia, precuward Grieg, pn la cVittorio Geanini, dar tival a compozitoareAlexandra Vrebalov,

Pentru aceast antenţ şi activitate a Nplcere, mndrie şi nlectat fragmente sonunele concerte susţinde o pleiad întreagdruit manifestrii şialctuind un album d

O noutate la aceasului, Festivitţilor muconcursul pentru ceazual a NOMUSului.frumoase rezolvri cdemia de arte din Nofost premiat şi aplic

Cele nou seri de ddoar şi poate sufletelecerte. Astfel c sa dovFestivitţile muzicale dde enorm însemnta

bil de o mare însemn

1 1 8

Ileana Ocolişan Baba

FESTIVITăŢILE MUZICALE DE LA NOVI SAD LA CEA DE A 30-A EDIŢIE



În luna iunie a.c. au plecat de lng noi dou personalitţi din Voivodina, dou exemple de demnitateşi profesionalism: prof. dr Lia Magdu, profesor universitar şi Mrioara Baba, poet şi critic de teatru.

Lia Magdu

Lia Magdu sa nscut pe 2 decembrie 1930 la Nicolinţ, profesor universitar. De numele doamnei profesoare Lia Magdu se leag studiul limbii romne la niveluniversitar în Voivodina, înc din noiembrie 1974, oda

t cu înfiinţarea grupei de Studiupentru Limba şi Literatura Romn,

de la Facultatea de Filozofie a Universitţii din Novi Sad. Deşi acestdrum al afirmrii Catedrei de Limbaşi Literatura Romn nu a f ost uşor,Lia Magdu a fcut faţ la toate încercrile şi a asigurat continuitateaacestei catedre, lsnd amprentaunei atmosfere de linişte şi bun simţ,

care au caracterizat şi persoana care a fost Lia Magdu.Pe lng activitţile curente ale Catedrei, Lia Magdu aparticipat la toate proiectele organizate de Ministerul Învţmntului în cadrul Facultţii de Filzofie şi de asemenea, a fost iniţiatorul colaborrii internaţionale dintreUniversitatea din Novi Sad şi Universitţile din Romnia, din Timişoara şi Bucureşti. Parcurgnd toate treptele învţmntului universitar, ea a devenit profesorplin în anul 1991, ţinnd cursuri pn în anul 2000, cndşia încheiat cariera profesional de profesor cu succes,

fiind în continuare invitat în comisiile de alegeri ale

Facultţii de FilozofieLia Magdu a scris urmdialect în limba scriitolui al XIX-lea şi incepude Filosofie, Novi Sadromâne în Voivodina, de limbă română, Liblimbii şi literaturii romNovi Sad : (1974-1994/din Voivodina, Novi Sfesiuni, însemnări de cciova şi Editura Augude înţelepciune şi de a

autori , Editura Libertamare de lucrri ştiinţvisticii romneşti.

Cole

M

Mrioara Baba sa Seleuş, a absolvit studtutul de Teatru şi Cin

A colaborat la revistea” Novi Sad, „Tinere„Almanah pozorišta V

A publicat volumenă, poezie, Editura Li

fiinţă a naturii, poezie

SMS

1997; Poeme, Editura Eminescu, dou secţiuni şi vor fi publicate în revistele „Europa” *



Bucureşti, 1999; La dans cu ciufu-litul , poezie, Editura LibertateaNovi Sad, 2004 şi Porţile oraşului,poezie, Editura Libertatea NoviSad, 2005.

În prezentarea volumului Mrioarei Baba, Porţile oraşului Panciova, Editura Libertatea, 2005,Slavco Almjan, certific faptul c

poeta a fost „vistoarea modern, aflat în faţa adevrurilor ascunse, ceşi asum şin continuare dreptulla melancolie, la o cltorie imaginar cu o corabiesacr, ieşire cutnd din labirintul virtual al senzaţiilorireductibile şi încercnd s se îndrepte spre dublura

fascinant a fiinţei poetice; porţile, implicate în peisa jul liric, ne ofer o mrturie c am ajuns în faţa unuispaţiu obsedant în care descoperim discret lumeastrilor tonifiante ale poetei”.

Mrioara Baba a scris critic de tatru, film şi TV. Asemnat sptmnal cronica evenimentelor culturalepe micul ecran Televiziunea Novi Sad, programul înlimba romn.

Dumnezeu so odihneasc!Colegiul de redacţie al revistei Europa

*

Pe data de 13 mai la Societatea Scriitorilor din Voivodina a fost organizat un simpozion dedicat opereipoetului Ioan Flora: Ioan Flora (1950-2005), poet, tradu-cător, redactor. Simpozionul a fost organizat de Centrulpentru Dialogul Culturilor preşedinte Pavel Gt

ianţu din Novi Sad şi de Asociaţia Scriitorilor din Voivodina preşedinte prof.dr. Nikola Strajnić. La simpozionau patricipat un numr mare de cercettori din Serbiaşi Romnia. La fel, la simpozion au vorbit şi un numrmare de scriitori srbi, cunosctori ai operei poetice şitraduse ale lui Ioan Flora. Lucrrile au fost citite în

şi „Zlatna Greda”. Dezbaterile sau axat pe marginea apatru teme: Ioan Flor,a între verism şi poezie critică, Ne-oavangarda românească şi poezia lui Ioan Flora, IoanFlora între literatura sârbă şi română, Imagini regionaleşi aspecte universale în poezia lui Ioan Flora.

*

Pe data de 9 aprilie la Biblioteca Judeţean „A.D. Xenopol” din Arad precum şi la Universitatea „Vasile Goldiş” din acelaşi oraş, organizaţia nonguvernamental„Fondul Europa” din Novi Sad a prezentat publicaţiilesale în limba romn: revista „Europa” , revista pentru copii „Prichindelul” şi buletinul „Europainfo”, atelier de

creaţie pentru tinerii ziarişti. La aceast lansare au participat Pavel Gtianţu, scriitor şi Dosu Bosioc, grafician.

*

Departamentul de Limba şi Literatura Romn dinNovi Sad, revista „Europa” şi revista „Carmina Balcanica”din Craiova au organizat pe data de 26 aprilie la în salafestiv a Facultţii de Filosofie din Novi Sad o manifestare cultural în cadrul creia au fost prezentate revistele: „Carmina Balcanica” , Review Of SouthEast EuropeanSpirituality and Culture, revista „Europa”, revist de ştiinţ şi art în tranziţi şi revista „Europa Info” , atelier deziaristic a tinerilor jurnalişti de la radio şi televiziuneadin Novi Sad. Despre reviste au vorbit: prof. dr. MihaelaAlbu, redactorul revistei „Carmina Balcanica” din Craiova, prof. dr. Dan Anghelescu, cofondator al revistei„Carmina Balcanica”, Pavel Gtianţu, fondator şi redactorşef al revistei „Europa”, Doru Bosioc, art director alrevistei, conf. dr. Carmen Cerasela Drbuş, languageeditor, prof. dr. Marina Puia Badescu, membru al colegiului ştiinţific al revistei şi mr. Virginia Popović, mem

bru al comitetului de redacţie al revistei „Europa”.

La cea dea VIIIa ediţie a Festivalului Internaţionalde Filme Documentare „Cronograf”, desfşurat înluna mai la Chişinu în Republica Moldova, la secţiaCadro a festivalului pentru comunitţile romneştidin afara graniţelor, filmul documentar din producţiaprogramului în limba romn al Televiziunii VoivodineiMândruliţă, pup de trandafir a autorului Traian Todorana obţinut premiul trei. Filmul respectiv este dedicatcreaţiei artistice a pictoriţei naive Sofia Ionaşcu şi asoţului ei, Todor Ionaşcu din Uzdin.

*

La Piteşti, n 2324 aprilie, şia derulat lucrarileCongresul Naţional de Istorie a Presei

Asociaţia Romn de Istoria Presei ARIP şi Universitatea „Constantin Brncoveanu” din Piteşti au organizat, în acest an, cea de a treia ediţie a CongresuluiNaţional de Istorie a Presei, eveniment cu participareinternaţional. Tema acestei manifestri a fost Presalocală şi regională, în context european.

Peste 120 de specialişti din întreaga ţar, dar şi dinRepublica Moldova, Grecia sau Germania sau reunitcu aceast ocazie sub primitoarea cupol universitarpatronat de Constantin Brncoveanu. Aceştia reprezint universitţi, muzee, institute de cercetare, redacţii, unitţi arhivistice.

Deschiderea oficial a evenimentului sa desfşurat în prezenţa conducerii Universitţii organizatoare, reprezentat de prof. dr. Ovidiu Puiu, prorectorul institu

ţiei, dar şi în prezenţa of icialitţilor locale piteştene.Conferinţa inaugural, în plen, a fost susţinut de

academician Eugen Simion, fost Preşedinte al Academiei Romne, care a vorbit despre Publicistica româ-nească: modelul Eminescu.

Prof. dr. Ilie Rad, preşedintele ARIP şi cadru didacticla Universitatea BabeşBolyai Cluj Napoca, a înmnatcu aceast ocazie cteva diplome de excelenţ, însemn de gratitudine pentru organizarea congresului.

În ceea ce priveşte valoarea acestei manifestri,domnia sa precizeaz: „Printre multe alte semnificaţii,congresul nostru are şi menirea de a reabilita cuvntul congres, uşor compromis astzi, datorit conotaţiilor avute în cei 45 de ani de comunism. Reînnodmastfel o tradiţie existent în cultura romn.”

Vicepreşedintele ARIP, conf. dr. Marian Petcu, de laUniversitatea din Bucureşti, al crui entuziasm contagios a generat prima ediţie a acestei reuniuni, în 2008,

la Arad, povesteşte, pe scurt, istoria acestui proiect:

„Primul congres naţiorozitţii Universitţii 2008, manifestarea avO întmplare minunaSperanţei Milancoviccunoscut în ţar, avenoscut fiind proiectufesori, bibliotecari şi cblica Moldova au ven

În anul 2009, gazddrei” din Iaşi... Aceastparticipare internaţio

În 2011, Congresuavea loc la UniversitaAceast prestigioas de la înfiinţare. La anmemoria jurnalismul

Dup deschiderea în formaţii mai restrte probleme specificevizual, pres scris, dre şi reviste, teorie şi msei, jurnalism speciali

Nu a lipsit nici stancum şi un spaţiu temp

La secţiunea Diaspviznd presa greac, sa de limb germanzenţa francez în premunitţii srbeşti Telom la Arad, prezenţa

Dup cum sa petArad şi Iaşi, toate acesvolum care, promit otoamna acestui an.

În cea de a doua znarea General a AsoARIP, ocazie cu carean Petcu, a lansat dopentru universul presşi provocatoare pent

virtual al presei din R

1 2 2

Prof. univ. dr. Aurel Ardelen şi Pavel Gătăianţu

reconfigurri, desfigurri ale democraţiei în Romnia:f f



REFLECTOR – CĂRŢI

Cultul personalitţii. Iconografiile oficiale.Avnd în vedere un obicei periculos al unor aşazişi

specialişti, şi anume acela de a se înscrie fictiv la manifestri ştiinţifice, pe care ulterior nu le onoreaz,irosinduse astfel energie organizatoric, resurse financiare şi, mai ales, oportunitţi pentru alţi interesaţi, ARIP a propus şi o Declaraţie privind turismul aca-demic şi imposture intelectuală.

Preşedintele ARIP, prof. dr. Ilie Rad, a declarat, în ceeace priveşte acest al treilea congres: „...ARIP se prezint cuo identitate proprie, inclusiv vizual imaginea asociaţieinoastre logo, site, coperta revistei etc. este creatde artistul grafician Könczey Elemér din Cluj Napoca”.

Speranţa Milancovici

*

Ierusalim, 1213 iunie a.c.:Conferinţa Internaţională Shoah Education and

Remembrance in Hindsight and Foresight: Text and

Context

Yad Vashem şi International School for HolocausStudies au organizat, în 1213 iunie a.c., la IerusalimIsrael, cea de a şaptea ediţie a Conferinţei Internaţionale dedicate Educaţiei despre Holocaust.

Manifestarea, organizat în colaborare cu MinisterulIsraelian al Educaţiei şi de ctre Ministerul de Externe, areunit peste 200 de diplomaţi, reprezentanţi ai diferitelor organisme internaţionale, cercettori, filosofi, istorici, educatori sau formatori de opinie din aproximativ40 de ţri, printre care Austria, Australia, Canada, Croa

ţia, Franţa, Germania, Romnia, Marea Britanie, Irlanda,Italia, Japonia, Mexic, Polonia, Spania, Statele Unite etc.

La deschiderea festiv au luat cuvntul Avner Shalev, Directorul Yad Vashem, Gideon Sa’ar, ministrul israelian al educaţiei, Dorit Novak, director al International School for Holocaus Studies şi renumitul profesor Alain Finkielkraut.

Sesiunea efectiv a fost deschis de preşedinteleInternational Task Force, Dan Tichon, pentru ca, încontinuare, s ia cuvntul prof. Dina Porat Tel AvivUniversity, Rabinul Israel Meir Lau, Prof. Yehuda Bauer şi Shulamit Imber, director pedagogic al International School for Holocaus Studies.

Prezenţa şi mrturiile a trei supravieţuitori ai Holocaustului prof. dr. Yitzchak Arad, avocatul internaţional Samuel Pisar şi jurnalistul Roman Frister au com

pletat discursurile teoretice, aducnd teoria în con

cret şi amintind asistenţei internaţionale faptul cdincolo de text, se ascunde contextul real.

Un interes deosebit au provocat discursurile lui Aleksander Kwasniewski, fost Preşedinte al Poloniei, Stje

pan Mesić fost Preşedinte al Croaţiei şi al lui Dr. Leonidas Donskis Membru al Parlamentului European.Dup discuţiile în plen, participanţii sau grupat pe

secţiuni, în funcţie de interesele specifice. Astfel, atelierele create au vizat aspecte precum: Educaţia despreHolocaust, Drepturile Omului şi crime contra umanitţii, Negarea Holocaustului, Comemorarea Holocaustului în mod semnificativ, Antisemitism, Recomandripentru ministerele însrcinate cu educaţia etc.

Dincolo de obiectivul efectiv de a readuce Holocaustul în discuţie, din perspectiva evenimentelor recente, conferinţa a avut drept scop promovarea ideiic suferinţa uman este mereu şi peste tot la fel, genocidul contra evreilor fiind doar precedentul. Iaracesta poate fi oricnd reinventat, întro alt form, întrun alt loc, contra altor popoare.

Holocaustul nu a afectat doar poporul evreu. Rezultatul celui de al doilea rzboi mondial a fost zeci

de milioane de victime, dintre care o parte au fostevrei. Doar o parte îns. Aşadar Holocaustul nu a fostdoar o valoare a drepturilor evreilor, o acţiune dirijatcontra lor, ci o crim globalizat contra umanitţii.

Actorii scenei politice, sociale şi culturale actuale,factorii decizionali sau cetţenii satului global de astzinu trebuie s se substituie victimelor, ci s gseascpermanent ci de a pstra în atenţia colectiv pericolul latent al unor astfel de proiecte criminale carepndesc în diferite spaţii geografice şi etape istorice.

Conferinţa a fost urmat de reuniunea ITF Task Force for International Cooperation on HolocaustEducation, Remembrance and Research, care a analizat rezultatele discuţiilor de la workshopuri, cu scopulde a spori conştientizarea complexitţii fenomenuluiholocaustului prin cooperare internaţional. Actualmente ITF reuneşte reprezentanţi a 27 de state, alte 7ţri fiind în faz de candidatur.

Speranţa Milancovici

1 2 4

nal, dar mai ales de un observator competent. Pril b d ‘l



Întrun amplu studiu de imagologie comparat*,doamna Carmen Dărăbuş reuneşte analizele unoropere cheie ale unor scriitori din cultura romn Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, Mircea Eliade, MirceaCrtrescu, Dinicu Golescu, Liviu Rebreanu, I.L. Caragiale, Eugen Ionescu, cultura englez George Bernard Shaw, Lawrence Durrell, cultura srb MiloradPavić, Miloš Crnjanski, cultura francez Emile Zola,cultura argentinian Jorge Luis Borges dar şi multiculturalismul lui Elias Canetti evreu cu origini spaniole, crescut şi educat în Bulgaria, Anglia şi Austria,scriitor de limb german, opere ce permit sublinierea unei continuitţi între viziunea tradiţional asu

pra mitului şi viziunile pos tmoderne, dar, în acelaşitimp, şi a unei detaşri a contemporaneitţii de trecutul tumultuos. În acest sens, prima direcţie pe care cititorul avizato are la dispoziţie este dat de ‘urzelile’ mitului în redescoperireaidentitţii, prin opoziţia dintre concepte binare: gndirea intuitiv şicea discursiv, spaţiul livresc şi celal existenţei, modernism şi postmodernism, oameni şi zei. Cea deadoua direcţie este reprezentat decontactul între lumi şi crizele posibil declinul acestora: cltoria, rzboiul, imaginea din oglinzile absurdului, omul în relaţia sa cu avutulsu, revolta şi experimentul, toate

aceste teme sunt corelate cu ope

rele investigate, iar finalul este punctul de vederepropriu autoarei.

Dup cum remarc Sonia Ouaras în Prefaţa volumului, rspunsurile pe care le ofer lectura acestuivolum sunt legate de întrebrile despre moştenirea,incontestabil valoroas, lsat de secolul ce tocmaisa încheiat. Postmodernismul nu înseamn realizarea unei noi spirale a valorilor fr o comparaţie cuceea ce exist deja. Abandonarea trecutului este necesar în msura în care nu implic şi renunţarea lavaloare şi aprecierea acesteia. Formarea individual,att moral ct şi cultural, are la baz o legtur direct dintre fapte şi opere din diverse epoci care s

lege prezentul nu doar de trecut ct mai ales de viitor. Avantajul categoric al criticului şi scriitorului

postmodern este tocmai bogţiade opere şi de informaţii din carese poate discerne nonvaloarea şimultitudinea de metode pe careacesta le poate aplica pentru a propune noi viziuni asupra unor operefrecvent citate.

Uşurinţa cu care doamna Carmen Drbuş se deplaseaz prinmulticulturalitate, contrastnd saugsind similitudini între imaginispecifice culturilor analizate estedovedit de numrul impresionantde autori şi opere pe care cititorul îidescoper în acest studiu, ce poate

fi utilizat att de un lector ocazio

mul poate obţine sugestii despre viitoare ‘lecturi suplimentare’, însoţite de interpretri inedite şi asocierioriginale, pe cnd cel deal doilea poate continuacercetarea în domeniul imagologiei comparate, folosind ca referinţ oricare din capitolele acestei crţi.

Modalitţile complexe de abordare a miturilor dinromane şi piese de teatru binecunoscute unui filolog surprind prin actualitatea simbolisticii şi a comentariilor. Androginul, cifra 7 sau cifra 10, cuvintelece au forţ creatoare, sunt cteva exemple din celetratate cu meticulozitate de doamna Drbuş în prima parte a crţii. Cea dea doua parte uneşte, attspaţial ct şi temporal, modele literare romneşti,franceze şi din întinsa Europ Central att de discu

tata Kakania a lui Musil. Imposibilitatea de a stabiliun centru care s fie mai bogat în mituri şi imaginidect oricare altul, dar şi aplicabilitatea aces tora lascriituri literare din diferite epoci şi teritorii susţin teoriile postmoderne care refuz opoziţia clar şi perfect delimitat între centru şi periferie şi militeazpentru acceptarea faptului c nu pot exista unul înabsenţa celuilalt. În aceeaşi situaţie se afl scriitoriidin marginile Europei, a cror oper trebuie considerat ca fiind parte integrant din întregul european.Necesitatea studiilor comparate este evident, încontextul în care graniţa dintre centru şi perife rie seestompeaz, cele dou putnd fie s se contopeasc, fie s îşi schimbe rolul între ele.

Astfel, eseurile doamnei Carmen Drbuş contribuie la localizarea mitului în acest început de secolXXI, confruntat cu problema globalizrii şi a identit

ţii individuale şi colective, unde literatura îşi va pstra cu siguranţ locul important pe care îl deţine, iarinterpretrile de text se vor diversifica. Reutilizareatextelor de baz din literatura universal considerat a fi aşanumitul centru alturi de texte mai puţincunoscute sau chiar recent recupe rate, din literaturiaşazis periferice, ofer o nou direcţie de studiu, labaza creia se afl reevaluarea tuturor conceptelorbine fixate în memoria literar şi interogarea standardelor prin accesul la informaţie şi comparaţie.

*Carmen Dărăbuş L’application du scénariodans l’imagologie comparée

1 2 6

LuizaMaria Caraivan

INCURSIUNE ÎN IMAGOLOGIA COMPARATă

inscripţioneze tortul aferentil i d li



Volumul semnat de Ciprian Vlcan şi Dana Percec,Teologia albinoşilor , aprut recent la Editura NapocaStar din ClujNapoca, propune un joc intelectual original şi neobişnuit. Pornind de la o serie de eseuripublicate în duplex în rubrica Narrenturm a revistei„Orizont”, autorii orchestreaz un spectacol viu alideii şial metaforei, inspiraţi de frnturi bizare dinrealul imediat. Probabil c, dincolo de un extrem derafinat umor şi un simţ acut al realului în care categoriile ridicolului şi grotescului se remarc deplin şiperpetuu, Dana Percec şi Ciprian Vlcan sunt, înaintede toate, posesorii unui remarcabil simţ al i-realului .Iat c irealitatea imediat, dup ce a fascinat toate

sferele literaturii şiale criticii, poate fi întrezrit şianalizat, prin ochi ageri şi de la distanţe potrivite, întoat splendoarea, oroarea şi dezarticularea sa.

Trebuie remarcat dintru început faptul c, deşiepisoadele reale în msura în care prin real înţelegem nu un concept filosofic greu de definit, ci imediatul banal developat în massmedia aflate la bazaeseurilor au fost, întro anumit msur, dezbtuteintensiv în pres şi în spaţiul public; ceea ce le transform în prilej pentru contemplaţie tragicomic,cel mai adesea este tocmai interpretarea complexşi surprinztoare pe care autorii leo dau.

Spaţiul public, ca spectacol perpetuu al suprapunerii dintre imaginar şi proiecţiile sale reale a fost subiectul unei hermeneutici vaste în domeniul ştiinţelor socioumane şi al artelor din ultimul secol. Întorspe toate prţile, acest real imediat pare aşi fi revelat

de fiecare dat, în msuri diferite, aceeaşi faţ iraţio

nal, neliniştitoare aceea prin care se aseamnprea bine cu un spital de nebuni uneori scpat desub control, un Narrenturm labirintic în care se pierdatt locatarii de drept, ct şi privirile intrigate ale outsiderilor.

Deşi mrturisesc c textele lor „nu au alt ambiţiedect aceea de a distra, ca nişte scurte şi nevinovategiumbuşlucuri, un public prea întristat de veştile pecare i le d realitatea de zi cu zi” autorii reuşesc, chiarfr intenţie, mai mult de att performanţa de aprelucra imagini şi idei în asocieri ingenioase şi provocatoare.

Douzeci de subtitluri fixate, în termenii autorilor,

„în echilibru instabil între alegoric şi burlesc”, se bifurc, la rndul lor, în duete electrizante susţinute petonuri diferite, îns armonizate în detaliile contextului. În stil propriu, fiecare delimiteaz spaţii de observaţie ce se intersecteaz cu iluzia şi neverosimilul,oferind deopotriv nenumrate ocazii pentru ficţiune. Se poate remarca, înc de la primele texte, c luiCiprian Vlcan îi revine registrul scrierii creative, alavalanşelor de conexiuni ce strbat cu viteze uluitoare ecranele suprapuse ale filosofiei, literaturii, antropologiei istoriei şi artelor, iar Danei Percec zonahermeneuticii ordonatoare, cutnd sens şi coerenţ în puzzleuri nebuneşti populate de fiinţe nstruşnice, arlechini şi monştri. Ritmul de fond îl dau umorul,simţul estetic hipercalibrat şi curiozitatea inocent în faţa spectacolului impur al cotidianului.

Nişte prinţi mimnd onorabil normalitatea îşi bo

teaz fiul Adolf Hitler şi cer cofetarului de cartier si

1 2 8

Gabriela Glvan

PANOPTICON CU NEBUNI ŞI ARLECHINI

zilei de naştere cu o urare plin de dragoste Despre Hitler şi frişcă. Pe acelaşi palier, metaforic vorbind, locuiesc niştemireni ruşi neştiutori de preamult onomastic, îns patrioţi zeloşi ce şiau botezat copiii Rossia fr dubii, Rusia,Kosmos sau PrivatizatsiaMaica Rusie şi tata Tractor . Istoria se citeşte în stele şincatastife, îns uneori zeii sunt indiferenţi şi induc muritorii în erori zoofile. Spre exemplu, tot în zona obscur a relaţiilor de familie se petrec fapte şi mai grozave

unui trib din estul Indiei i sa prut adecvat sşi însoare una dintre odrasle cu un patruped canin de parte femeiasc pentru a scpa de un oribil blestemNuntind cu căţeaua. Revenind în Rusia, aflm c acolo rsare triumftor, întro piaţ public, un monument înfţişnd o pomp pentru clism, susţinut de îngeri Odă fundamentului . Jainiştii, dup cum dejaştim, se ofer drept prad şi sediu mobil tuturor paraziţilor din lume, îns parazitismul e un fenomen global, cu att mai suprtor cu ct se manifest în ograda noastr Proletarii sângelui . Cine na tresrit nervosaflnd, dintrun raport pripit, c armata german şiangajaţii Ministerului Aprrii consum, horribile dictu et auditu, 800 de milioane de suluri de hrtie igienic, pltite, pn la ultimul, de legendaronestul contribuabil neamţ? Contabilii nu se şterg niciodată lafund . Și, apropo de rapoarte, deşi în Romnia negli

jenţa electoral a mers pnntracolo înct locuitoriidin Buba, judeţul Ilfov, au fost nevoiţi sşi exercitedreptul de vot în pivniţa celei mai înstrite familii dinsat Omul din pivniţă, romnii sunt pasionaţi pestemedia fireasc din UE de... cititul crţilor Stahanov ci-titor . Metafora subteranei are o forţ binecunoscut, îns, deoarece împrejurrile comune conlucreaz simultan la aerul timpurilor şi la forţa de propagare agazului rusesc prin uriaşe conducte nevzute dar sub înţelese în zilele geroase ale lui ianuarie 2009 Să spă-lăm Putin(a) , nici mcar la marginalul capitol al politicilor de gen nu am depşit, ca naţiune, nivelul primitival misoginismului, chiar dac feminismul internaţional înc se încrnceneaz în jurul dilemei „cu tocuri/frtocuri” Tocuri şi smocuri .

Mai mult dect o înşiruire de efecte joculare, volumul este rezultatul unui dialog prolific între dou

perspective ce se completeaz prin diferenţ şi îşi

drii şia discursului rant, iar volumului o lor alerte şi intens pa

din primele fraze alel, prosteasc, inutilgonflat, pseudoştiinreal devine martomentative persiflanprin care Ciprian Vlcbalamucul real şi imafiantul, crima şi abjecbritatea de 15 minutdreptul filtrate prinnobilate de oscilaţia plicare ludic sunt marcabil prin dezinvimpresionant a reuş

pleacl aşa ca întradevr s se vad” etc.. Toate aul Zi l k f ilit t d ti d i i î i

mut, de participare l d f i ţ Zi l



Leat cu Adrian Popescu al nostru, Jovan Zivlak nar avea nimic altceva în comun cu el dac narexista şi în poezia lui un fond de smerenie şi de compasiune imediat, genuin şi spontan. E drept c ,spre deosebire de Adrian Popescu, Zivlak nu anga jeaz acest fond în stilistica religioas a psalmului şia cîntecului de beatificare, dar nici nul ţine ascuns, în regim de pasivitate sau c landestinitate. Din contr, e un fond mereu reactivat şi tocmai pe el se proceseaz întreaga confesiune, întrun limbaj aproapeauster, direct cu oarecare violenţ şi concret pîn laacuitatea stranie. Mai aproape de „realismul” biografic, dar nu pîn la su premaţia notaţiei sau a conspec

tului şi montajului de secvenţe, el nu face imne alecreaţiunii, ci mai degrab reportaje de nelinişte, relatri de angoas insinuant sau abrupt. Dar niciacestea în emfatic, în exasperare tras spre paroxism, ci în cruzimea şi delicateţea desenelor autentice de stare şi în cuvinte modeste, de nu dea bineleaumile. Nici gesturile, nici vorbele nus „mari”, radicale şi exemplare, ci propuse întrun regim slab, cu conotaţiile parc ecranate şi comprimate. Şi mai drepte c Zivlak porneşte anume din poziţie „slab”, de peun scepticism imaginativ şi de la coordonate vizionare total dezeroizate, coborîte spre insignifianţ şidiminuate pîn spre ştergere; dar nu şterse, ci cu urmele înc vizibile, deşi cu o iradianţ pioas. Zeul luie „minuscul”, iluminarea lui e „slab”, destinul e asemeni celui al „frunzei pe ap”. Definiţii ale fragilitţiicu toatele, dar şi definiţii ale unei condiţii vizionare

sceptice, dedus dintro condiţie uman cu predis

poziţie de victim. În genere limbajul lui Zivlak nu epurtat de entuziasm iniţiativa imaginativ e scurt,retezat parc, ci mai degrab supus unei sintaxedeceptive, unei flexiuni melancolice a strilor şi uneiminimalizri a efectelor retorice. Dar tocmai limbajulsrac şi inocent e climatul potrivit pentru culturadramatic a poeziei, pentru discreţia ei tragic şipentru fluxul de compasiune antrenat de acest limbaj pervers descriptiv şi „insensibil”. La Zivlak nu cuvintele sufer, ele sînt chiar cinic de obiective şi neutre, îns tocmai impasibilitatea lor provoac şi activeaz anume, desigur suflul de compasiune dinfondul nescris al poemului. Sintaxa nonemotiv şi

neemoţionat e chiar reactivul strilor iar preciziadesenului nu e decît participare la suferinţa de dincolo de linii. Memoria lui Zivlak strînge scenele evocate întro intuiţie a lumii s folosesc eu un bombasticism ca holocaust , indiferent c e vorba de teme cudeschidere social sau de teme cu strict rsfrîngereindividual. Oricît de tandr şi dispus la reveriaanamnetic, memoria relateaz o moarte, face schiţa dens a unei pierderi, fiind marcat definitiv de otraum nevindecabil şi imposibil de exorcizat. Prezentul însuşi e dominat, în aceste co ndiţii, de o dialectic deceptiv, retractil, fr chiar a mai pune lasocoteal ethosul oprimrii şi al umilirii sub care e ţinut poetul „înainte s fi înţeles despre ce este vorba/ înainte smi fi expus propriile motive/ înainte sfi ştiut încotro m îndrept/ înainte s fi putut şti deunde am pornit/ şi de unde s încep ce am înce

put/.../ mau sftuit:/ pleacţi capul. smereştete./.../

Alexandru Cistelecan

O POETICă ASPRă

1 3 0

la Zivlak o fragilitate dramatic, deşi poezia mînuieşte un limbaj abrupt al concretului şi se repliaz adesea întro ironie afectuoas. Toate cad şi decad, însuşi Dumnezeu suferind şi zcînd „întro rîp umedşi îmbîcsit”. E o lume creia i sa luat principiul desalvare, o lume pe pragul ultim, în agonia dezarticulrii. De aici se trage compasiunea ca atitudine defond, pe care sintaxa insensibil, uşor sarcastic înunele tuşe, nu face decît so valideze. Chiar şi celemai delicate gesturi, chiar şi gesturile salvatoare,gesturile de pur iubire duc, la Zivlak, la o condamnare; tandreţea cea mai inocent e doar unealtamorţii, întro intuiţie a identitţii gestului salvator cugestul criminal. E, de f apt, intuiţia central a viziunii

poetului, din care se desfac apoi mai toate celelalteecuaţii poetice strînse întro algebr a decepţiei existenţiale. Iar aceast intuiţie nui o supoziţie, nui un„nihilism” tras din crţi, ci o experienţ abrupt, recuperat întrun desen al memoriei înc traumatizate; un desen nu atît al faptului divers ca atare oricîtde „atroce” în delicateţea lui, cît al coincidenţei deidentitate dintre tandreţe şi cruzime: „în amurg subcoas/ descoperiser culcuşul iepurelui/ au adus unpui care tremura/ ca varga./ eram copil cînd îl strîngeam la piept/.../ eu am fost coasa care se oprisenavînt/ care czu apoi de parc nici o clip nar fi mîntuit/ şi comprim suflarea în icnetul morţii” Înamurg. Aceast modalitate concret a intuiţiilor,aceast deducere a lor şi trecere a lor printro experienţ direct ridic gradul de dramatism al poeziei, atît de acut încît dicţiunea se simte obligat sl

îmblînzeasc prin neparticipare. Zivlak profeseaz oadevrat poetic a neparticipriica implicare direct în substanţatragic, a insensibilitţii ca expresiepur a sensibilitţii şi compasiunii:„ce s spui despre cel cruia durerea ia descompus chipul/ de ce scugete la bani/ la datorii/ la f raţi sauprieteni trdtori/ s cugete la ritualuri/ la strîngeri de mîn/.../ ce despre durerea de nerostit/ despre cuvinte despre litere despre nimic”Ce. Fireşte c e vorba de un abandon simulat al compasiunii, simplmanier de a nu o retoriza şi de aida un curs autentic. Dar poezia echiar acest gest suspendat de com

pasiune, de solidaritate cu durerea

sul de suferinţ. Zivlafineşte negativ, dar tşiau pierdut orice imrelev acesteia tensiuacut decît orice pictuvlak defineşte nu priaici o conduit de pie„poezia care priveştechiar poezia lui, care dreţe şi vibraţie ar epur nevralgice. Poezea contureaz omendru, dar nu se aruncmaterial poetic; pur ş

acesta se produce caba doar de o retorictate a dicţiunii care sle clişeelor literaturizliteratur; orice iubirmod compoziţional cepifania unei absenţcele absente dor; darprezente: „iubire nu nu am venit./.../ iubirspune: nu am venit./Aceast art a discrecare sînt concretizateZivlak ceea ce e ocolnu e spus are o conc

Dar asta şi pe s le invoce pe cele

poeziei nu face decîtbolinificprezdursufecreşdeaşii/ smuşle dlaş borprivmen întrsri/

lui/

oglinda apei/ între o gur de aer şi vid/ între nimic şinimic/ şi pîlpîind/ invit muţenia/ s dea n lacrimi”



nimic/ şi pîlpîind/ invit muţenia/ s dean lacrimiScuipătura. Cu limbajul lui abrupt, noduros şiaproape abraziv, Zivlak nu pare a umbla dup lu cruridelicate, inefabile; în realitate, tocmai pe acestea lecaut sub spectacolul concretului imediat; poezia luivrea s „transcrie de pe piatra ce creşte în grdin”,ea „invoc” „înţelesul” acoperit de „zeflemeaua caretocmai m ajunge” şişi apr, dezndjduit, „cuvîntul”: „cci acesta este iubirea mea şi triniciamea./ acesta este pmîntul meu şi rtcirea mea”. Esingura „religiozitate” tare în aceast viziune sceptic şi deceptiv, care trateaz cu realism crud, frurm de utopie sau eufemism, dimensiunea afectiva lumii, vorbind îns mereu despre „uniune” şi con

topire; despre lucruri, de fapt, pierdute, dar a crornostalgie nu e nicicînd melodramatizat. Ce folos, îns, şi de aceast avuţie a cuvîntului, de vreme cetocmai prin el poetul ajunge pe mîna celor cei caut „sufletuacela ce trebuie ferfeniţit/ s nu scînceasc inoportun în corul de îngeri”! Tocmai „iubirea” şi„trinicia” lui îl vor pierde, îl vor face victim; ca şi pebietul iepuraş din copilrie. Fragilitate declinat întro poetic aspr, delicateţe ascuns dup notaţiivirile, dram disimulat în nepsare poezia lui Jovan Zivlak.

din postfaţ la volumul de poezii al lui Jovan Zivlak Despre gaide, Editura Brumar, Timişoara, 2009

1 3 2

Cartea profesorului universitar dr. Cornel Munteanu, Literatura românilor din Ungaria aprut în 2009la Editura Casa Crţii de Ştiinţ din ClujNapoca estevolumul II al ciclului Românii din Ungaria, un proiectvast, care sintetizeaz, în cele patru capitole Româ-nii din Ungaria azi, Privire în actualitate (1950-2008),Presa şi literatura, Complexele minoritarului în poeziaromânilor din Ungaria) faţetele importante ale activitţii comunitţii romneşti din Ungaria.

Lector de limba romn la Budapesta şi Szeged,autorul a cunoscut în mod direct aceste aspecte,avnd la dispoziţie şi documentele din biblioteci privind istoricul domeniilor studiate. Dup primul vo

lum referitor la pres Românii din Ungaria. Presa aprut la Ed. Noi din Jula Gyula în 2006, cel dealdoilea volum cuprinde toate genurile şi formele literare prin care saumanifestat cultural romnii din Ungaria în perioada 19502008. Criteriul de organizare este cel structuralvaloric, în funcţie de reprezentativitatea textelor, dar şi o abordarecronologic, acolo unde segmentulstudiat o cere. Substanţa crţii oconstituie volumele autorilor şi intervenţiile lor în presa romneascdin Ungaria, alturi de literatura popular şi documentar. Cercetareaare în vedere att autori nscuţi şiformaţi în Ungaria, ct şi autori pro

venind din Romnia, autori ma

ghiari de expresie roitul literaturii romnicru care stau la baza mentare şi constau întorilor de literatur riei literare, analiza pţiilor artistice. Fiecaretexte comentate, prist în prezentarea auterpretare a textelor,un dicţionar explicatrea volumului se aflun dicţionar al autor

care are o importantsintez şi prin analiza

noricol X

Carmen Drbuş

O SINTEZă A CREAŢIEI ROMâNEŞTI DIN AFA



REFLECTOR – REVISTE



Revista de cultură Arca din Arad

Revista de Cultura ARCA a fost fondat la Arad infebruarie 1990. Redactorşef fondator Vasile Dan.Revista a aparut pina in anul 2001 ca institutie cu personalitate juridic a Consiliului Judeţean Arad. Dintoamna anului 2001 revista ARCA este editata de Centrul Cultural Judetean Arad. În istoria presei culturalea Aradului ARCA este revista de cultura cea mai longeviva, cu o aparitie regulata, cu un corp redacţionalconstant, format din profesionişti scriitori cu o difuzare şi receptare naţionala. Actualul corp redacţional este format din: Vasile Dan, redactorşef, RomulusBucur, redactorşef adjunct, Ioan Matiut, Carmen Neamtu, Onisim Colta şi Calin Chendea redactori.

Revista conţine urmtoare

le capitole : 451 Fahrenheit,Cronic literar, Eseu, Arte vizuale, Album, Dialog, Poezie,Proz, Restituiri, Lecturi paralele, Bibliotheca universalis.

Revista apare în format carte, cu ediţii triple. Ediţia 4, 5, 6,din anul acesta la capitolul decronic literar, articole semneaz Vasile Dan Ieudul ca pseudonim al captivităţii ; Romulus Bucur Peisaj cu căderea lui Icar, Gheorghe MocuţaLIS : întâlnire de gradul zero, Petru M. Haş Între Sappho şi Libera întreprindere. La capitolul de eseu Ovidiu Pecicanvorbeşte despre Transilvania, Mihail Neamţu scrie o autocritic sau despre celelalte pcate ale tinereţii iarAndrei Mocuţa despre tcerea minţii. La capitolul dearte vizuale Carmen Neamţu scrie despre spectacolul

„Cntecul lebedei” de A.P. Cehov în regia lui Mihai M

niuţiu iar Onisim Coltade Horia Damian, artislul Album. În urmtoaun interviu realizat de Carlos Eduardo Maldodad del Rosario, BogoUniversitţii Catolice dtat la Universitatea dinversity of America Watea din Cambridge. VeConstantin Mara, V. Lerentina Loredana Dalicapitolul de proz iar rel Chiril O metaforă afamilie şi Lucian Ienşemonografice româneşt

La capitolul Lectursemneaz dou recenlui Horia Ungureanu Peste a romanului Pestade carte mai semneazDagmar Maria Anoca,se, Mircea M. Pop, Lavleata Jarca, Georgeta universalis articolele straduce din chineza v

Revista Arca şia color în jurul vocaţiei puvaloroşi, care au ştiut jurnalistic proprie cuprestigioşi din plan narevista „Arca” a excelagrame transfrontalierliteraturii spaţiilor învre. Numrul de faţ d

nate, ajungnd pe alt

1 3

6

Numrul 4 din decembrie 2009 al publicaţiei Stu-dii de ştiinţă şi cultură, aprut la „Vasile Goldiş” University Press are ca temcadru Literatura religioasă.Ecumenism. Prima parte este dedicat SimpozionuluiNaţional 90 de ani de administraţie şi învăţământ ro-mânesc în Transilvania, articolul lui Aurel Ardeleananaliznd Rolul lui Vasile Goldiş în realizarea învăţă-mântului românesc la Arad. Partea a doua, cea maiconsistent, se înscrie în tematica propus pentruacest numr al publicaţiei universitare şi are caracterinterdisciplinar: dezbateri teoretice referitoare la sacru Mihai Cimpoi, Ioan Marius Grec, Carmen Popescu, articole de istorie, lingvistic şi onomastic teologic, multe lucrri fiind dedicate conceptului deecumenism Î.P.S. Laurenţiu Streza, Nicolae Iuga, Sa

muel Adrian Caba, Silvia Irimiea; majoritatea lucrrilor acestui capitol trateaz relaţia dintre literatur şisacru, dintre biografismul marcatde experienţe religioase şi arta literar, religia ca tem în literatura romn şi universal analiza opereiargheziene ocupnd un loc privilegiat Emilia Parpal, Mirel Anghel,Simona Constantinovici, Cortina Viorica Şeran. De asemenea, lucrridedicate literaturii cu tematic religioas din opera lui B. Fundoianu,N. Crainic, I. Slavici, Dosoftei, V. Voiculescu, G. Galaction, M. Gaşpar, N.Steinhardt, J. Joyce, dar şi conotaţiile religioase ale teatrului medieval.Este omagiat, de asemenea, acti

vitatea unor personalitţi religioase

ca Inochentie MicuKlein, Andrei Magieru. Aspectelepedagogice ale educaţiei religioase sunt prezente att în acest capitol, ct şi în cap. IV, Miscellanea.CapitolulIII, Lexicologie, cuprinde trei lucrri de lingvistic romanic italian, francez, romn ale unor autoristrini Giancarlo Gerlini, Louis Begioni şi IngmarSöhrman. Ultimele capitole sunt dedicate recenziilorşi prezentrilor de crţi şi reviste.

Conţinutul divers al articolelor şi studiilor, cu rezumate şi cuvintecheie în limba englez, ţinuta loracademic, consiliul ştiinţific alctuit din personalitţiale vieţii academice romneşti şi strine face publicaţiaaccesibil şi cititorilor din afara ţrii, acoperirea unormari spaţii sub aspect culturalistoric coagulate de otematic unificatoare trimite spre ideea de toleranţ

prin ecumenism, opus fundamentalismelor religioasede orice fel.

Carmen Drbuş

O CARTE A ÎNTâLNIRII CULTURII CU ŞTIINŢA

Virginia Popović

TREI REVISTE – ARCA, CARMINA BALCANICA,

Carmina Balcanica, o revistă desprespritualitatea şi cultura din Europa de SudEst

publicaţiei semestriale „Cultura Media” în care putemciti cele mai recente cercetri din domeniul mass me



spritualitatea şi cultura din Europa de Sud Est

Carmina Balcanica nr. 2 din anul 2009 este editat înlimba englez şi în limbile popoarelor balcanice. Revistaeste împrţite pe capitole: Eseu, Poezie, Haiku, Interviuri,Book Reviews şi Varia. La sfrşitul fiecrui numr suntprezentaţi pe scurt autorii numrului respectiv iar fiecare numr aduce cteva poze remarcabile ale ţrii în discuţie. Fiecare text este scris în limba surs şi englez,avnd astfel o fereastr spre un public mai larg. Revistaeste condus de Dan Anghelescu şi Vasile Datcu în calitate de membri ai Consiliului director şi de MihaelaAlbu redactor şef. În numrul de faţ texte semneaz

Mircea Muthu care scrie despresudestul Europei şi modelul

francez în relaţia centruperiferie,Apostolos Patelakis scrie despreistoriografia greac a aromnilor,Thede Kahl despre contactelegreco aromne în Munţii Pindului. Despre istoria istroromnilorşi despre dialectul istroromnvorbeşte Maris Chelaru iar DanAnghelescu scrie despre balca

nitatea difuz a Oedipului enescian. Macedoneanul JaneCogeabaşia scrie despre începuturile istorice în dezvoltarea cntrii bisericeşti. Poeziile din acest numrsunt scrise în bosniac, bulgar, greac, macedoneanşi romn. La capitolul recenziilor de carte amintimcartea Elenei Lazr Cărturari greci în Ţările Române (sec.

XIX-XIX). Dicţionar biografic. Recenzia e semnat dePaula Scalcu iar recenzia crţii Elenismul românesc dePaula Scalcu e semna t d e Olga Cicanci. Tot la capi

tolul acesta sunt recenzate şi crţile Prezenţa elenilor înTulcea de Victor Henrich Baumann, Un grec, Doi Greci,Treci Greci... Brăila. Reactivarea memoriei culturale aoraşului Brăila, carte semnat de Camelia Hristian şiGhena Pop; cartea lui Nasos Vayenas, Despre poezie.Eseuri şi aforisme, recenzie semnat de Marius Chelaru.

Scopul acestei reviste este de a scoate din s fera ironicului ideea de mentalitate balcanic şi de a încercas gseasc specificitatea culturii balcanice în contextul cosmopolitismului spaţiului exbizantin. Conţinutulrevistei, care are mai mult aspect de carte const dinarticole pe teme culturale scrise în cooperare cu academicieni, profesori, scriitori, poeţi din Balcani şi dintextele scriitorilor din zon.

Cultura Media, cultură de consum

La Centrul de Cercetri în Comunicare şi Educaţie

Media din Timişoara a aprut numrul 1 3 /2010 a

citi cele mai recente cercetri din domeniul mass media. Revista este împrţit pe capitole: Existenţa mediatic, Colocvii, Voci studenţeşti, Restitutio, Comentarii, Opinii, Vitrina editorial.

La editorial putem citi c„existenţa mediatic este unnou mod de viaţ. Expunerea lamassmedia a devenit o necesitate.,.”, fiind o cultur a provocrii, publicitatea „ne face captiviideologiei consumiste. Publicitatea ni se ofer drept cel maispectaculos mijloc de comunicare iar prin massmedia înţelegem „orice suport de difuzare masiv a informaţiei”.

Despre partea tehnic a filosofiei limbajului scrie Cornel Haranguş. Orice exerciţiu de limba conduce spreideea a dou terminale obligatorii: realitatea externa limbajului şi receptor sau interlocutor. Despre filosofia relaţiei scrie Aliona Grati unde putem citi despredialog care „a devenit în ultimele decenii un concptcheie şi una dintre cele mai frecvente teme de discuţie”. Andrada Beloia scrie despre publicitate pe care oputem numi un „viciu cotidian”, ceva ce se consumzilnic şi care ne dezvolt o oarecare dependenţ. Easeduce individul în a cumpra, apoi a consuma. „Marile branduri se construiesc cu ajutorul relaţiilor publice” afirm Oana Ivan în „Brandul între advertising şirelaţii publice”. Un brand se naşte cu capacitatea de acrea ştiri iar advertisingul şi relaţiile publice sunt„cheia obţinerii succesului în arena marketului atual”.

Alexandrina Struţiu vorbeşte despre inteligenţasocial ca factor al succesului comunicrii în relaţiile

publice iar Ioan David despre publicaţia „Limba romn” din 1920, afirmnd c este una inedit pentruspaţiul bnţean, dar şi în istoria presei romneşti. Urmeaz un articol al Aureliei Lpuşan despre federaţiageneral a presei de provincie şi învţmntul jurnalistic, vitrina editorial unde Adrian Dinu Rachieruvorbeşte despre cartea lui Ioan Biriş „Totalitate/ Sistem/ Holon” şi Speranţa Milancovici despre volumul IIde Studii şi Cercetri de Istorie a Presei care apare laEditura Junimea din Iaşi.

Pentru a afla ce este şi ce poate fi critica literar, trebuie certcetat contextul, adic noua realitate sociologic: societatea mediatic. Despre aceast critic literar însocietatea mediatic vorbeşte Adrian Dinu Rachieru „cudeosebire comercializarea imaginii face ravagii. Flatndgustul jos şi seducnd prin cultivarea plcerii, mass-me-dia livreaz în flux producţii escapiste, serializate, imagini emblematice ... produce dezinteres pentru viaţa

public”, fiind „o surs” major pentru viaţa public.

1 3

8

Lucian IONICĂ,n. 1952 laTimişoara.Din1980 1990 este realizator filme documen

l d d



1 4

0

A B C D E F G H I J K L M N O P R S T U

IurieBojonca.Nscutla 28 august1961 însatulAntoneştiStefan Vod.Absolvşcoalamedie în 1978.Studiazla facultateade Filologie a Universitţiipedagogice „IonCrerang” din Chişinu 19791983.Eredactoradjunctlaziarulraional„Baştina”din Ialoveni19901991.E membru alUniuniiScriitorilordin Moldova. La momentlocuieşte cu toatfamiliaîn Italia,nudeparte de Veneţia.Debuteazîn culegerea Saptetineripoeţi 1989cu grupajul Cer cuvântul .Dupcare amaipublicat Peşteramâglei 1996,Chişinu. Teamadescris2002şi Mesajedinocneleparadisului 2003vdluminatiparuluilaEditura AUGUSTA din

Timişoara.Apublicatvolumulde scrisori şi poeme întitulat Râul Zero şi plopul fără soţ , EdituraAUGUSTA,Timişoara,2007.

DeliaBosiok sanscutînanul1987laNoviSad. Aparticipatlanumeroase concursurişiolimpiade din culturamuzicalşiculturaplastic.Aabsolvitliceul„Isidora Sekulić“.

În anul2009 terminFacultateade DreptşiManagement.Este înscrisla studiide masteratlaaceeaşi facultate.Pe lngpsihologie,este interesatde maimulte domeniiştiinţifice şi culturale:de sociologie,mod,politic,istorie.

VitaliiBolboceanun.1971este consilierlaConsiliulNaţionalal AudiovizualuluiDirecţiaMonitorizare Radio TV,unde este angajatdin anul 2003.Din 1999 2003 afostangajatlaConsiliulNaţionalalAudiovizualului,DirecţiaGeneralReglementri,Comunicare,Integrare European/ServiciulComunicare careferent/ expert/ consilierunde asoluţionatprobleme legate de comunicareainternşiextern;revistapresei;

analizaimaginiiinstituţieireflectate în presabucureştean.Din 1998 1999 afostangajatpe postulde profesorde muzicşi instrumentlaŞcoalaAmericanBucureştiiardin 19971998 laŞcoalaInternaţionalBucureşti.Din 1995 pnîn 1996 editormuzicalcu realizare de spoturipublicitare laS.C.Media Pro InternaţionalS.A./Postulde radio PROFM, iardin 1996 1997 editor/ regizormuzical,coordonatorproiectde identitate sonorapostuluide Televiziune Pro Tvşi aPostuluide radio PROFM.

AlexandruCistelecan n.1951la Aruncuţa,Cluj,este criticliterarromn contemporan.Este doctorîn filologie al Universitţii„BabeşBolyai”din Cluj.Publicstudii,articole,eseurişi croniciliterare în revistaVatra.Redactorcoordonatoral revisteiProvincia19992002;coordonatoral colecţieiCanon,EdituraAula,Braşov;EditorialistlaziarulEvenimentulzilei ediţiade Transilvania;Semneaznumeroase prefeţe şipostfeţe lavolume de poezii;În prezent,colaboreazcu studiişi croniciliterare înCuvîntul,Luceafrul,Piaţaliterar,Columna,Poezia.Crţipublicate:Poezie şilivresc,EdituraCarteaRomneasc,Bucureşti,1987;CellaltPillat,EdituraFundaţieiCulturale Romne,Bucureşti,2000;Topten,EdituraDacia,ClujNapoca,2000;MirceaIvnescu.Micromonografie,EdituraAula,Braşov,2003;11 dialoguriaproape teologi

ce,EdituraGalaxiaGutenberg,Trgu Lpuş,2003;Aldoileatop, EdituraAula,Braşov,2004;15 dialoguricritice,EdituraAula,Braşov,2005

LuizaCaraivan,lector de limbaenglezalaUniversitatea„Dimitrie Cantemir”din Timişoara.Doctorandîn filologie cu o tezdespre literaturaAfriciide Sud,postcolonialism şialteritate.Autoare avolumuluiLimbaenglez:A Course in BusinessEnglish2003şicoautoare avolumuluiFirstStepsin BusinessEnglish EdituraEurostampa,Timişoara,2009.

Theodor Denis Dinulescu este angajatlaInstitutulIonMincu,la arhitectur.MembrualUniuniiScriitorilordin Romnia.În 1991,secretargeneralde redacţie revistele Caţavencu şi Caţavencu Internaţional,1992,Redactorşef adjunctrevistaAiciRadio EuropaLiber,redactorAcademiaCatavencu,redactorşef revistaInfractorul,redactorFraierulRoman.În 1993 1994,redactorla revistele TineramaşiBucureşti,în 1994

1996,secretargeneralde redacţie cotidianulRomniaLiber.Initiativaprivata:revistele Infractoareaşi InfractoareaMov;în1996,redactorşef emisiuneaOra7 BunDimineaţa Pro TV, din 1997 2000,redactorsef emisiuneaChestiuneaZilei ProTV,din 2001 2004,publicistcomentatorcotidianulRealitateaRomneasc.În 2004,scenaristNaţionalTV, în 2009,consultantcinematografic,scenaristşef,casade filmeParadox.Scrie piese de teatru,prozscurt.În 2004 apare volumulde proz„CastelulsurorilorGrimm”,la edituraTomisdinConstanţa.În 2006 şi2008 cştigConcursurile Naţionale de Cinematografie,secţiascenarii,cu proiectulnumit„Conte verde”şi„Outof Sight”,lungmetrajartistic.

Christian Eccher sanscutîn 1977 laBasel.Este licenţiatalUniversitţiidin Roma,

în literaturitaliancontemporan.Siaobţinutdoctoratulcu Tullio De Mauro şiPredrag Matvejević,cu o tezdespre literaturaitalienilordin Istriadupal doilearzboimondial. Este lectorde limba italianlaFacultateade Filozofie din NoviSad,înSerbia.Colaboreazcu ziare şireviste dinSerbiaşidin Italia.

Eugen Gagea este conferentiaruniversitarşiprodecanul Facultţiide Psihologie şiŞtiinţe ale Educaţieidin cadrulUniversitţiide Vest„Vasile Goldiş”din Arad.Tezasa dedoctorateste întitlulatVasile Goldiş18621934monografie istoric.

GabrielaGlăvaneste lectordoctorla Facultateade Litere,Istorie şiTeologie aUniversitţiide Vestdin Timişoara,unde predcursurişiseminariide literaturcomparat,analizadiscursuluişi studiiculturale.Publicarticole şi recenzii în „Orizont”,„Dilemateca”şi„Dilema veche”.

Carmen Cerasela Dărăbuş sanscutpedatade 3.02.1966 laBaiaMare,Maramureş,Romnia.Studii:Facultateade Litere aUni

versitţii„BabeşBolyai”din ClujNapoca,specializarearomnfrancez,doctoratînFilologie la Universitateadin Bucureşti,masteratîn SociologieAdministraţie Publicla Universitateadin Bucureşti.TitularlaUniversitateade Norddin BaiaMare şi lectorde limbaromnI.L.R.la Skopje MacedoniaşiNovi SadSerbia.Volume individuale:NichitaStnescu.Experimentpoeticşi limbaj,2001;Literaturauniversalşicunoaştereade sine,2003;Despre personajulfeminin.De laEvala Simone de Beauvoir,2004;Comparatismul,întlnire a spaţiilorculturale.Studiiaplicate,2008;Identitate şi comunicare.Studiiaplicate,2008.

GheorgheGlodeanu sanascutla9 decembrie 1957 in orasulCarei,judetulSatuMare.AbsolventalFacultatiide Filologiedin Clujpromotia1981,cu licentain romanasi franceza.Doctorin stiinte filologicedin 1996 cu tezaPoeticaromanuluiromanescinterbelic.Este profesorla Facultateade Litere aUniversitatiide Norddin BaiaMare sidirectoral revisteiNordLiterardinaceeasilocalitate.Adebutatin 1981 in re

vistaTribunadin Cluj.SanumaratprintrefondatoriirevistelorPoesissiPleiade dinSatu Mare siNordLiterardin BaiaMare.Este membru alUniuniiScriitorilordin Romania.

PavelGătăianţusanscutîn Sn Mihai,Voivodina,Serbia,la15 decembrie l957.AbsolventalFacultţiide Știinţe Politicedin Belgrad.Poet,prozator,artistmultimedia,jurnalist.Apublicatzece crţide poezie,doucrţi de proz,maimulte antologiide autor,și afosttradusîn maimultelimbi.Se ocupcu publicisticași artperformance.Afondatrevistele culturale „FoaiaSnMihaiului”1993,„Cuvntulromnesc”1991,„Kulturbrucke”1999,„Caiete PavelGtianţu”2005.Liber cugettor.

tare laUniversitateade Vestdin Timişoara,1990 1992 sociolog UVT, 1992 prezent,asistentşiapoilector laSecţiade Jurnalistica Universitţiide Vest,1997 2003,redactorşef TVR Timişoara,2004 prezent,directorTVRTimişoara.Studiile la Facultateade Filo sofie din Bucureşti, 1972 1977,apoia terminat Academiade ArtTeatralşi Cinematografic»I.L.Caragiale« studiipostuniversitare de montajfilm şi de televiziune,1983 1984.DoctoratullaUniversitateaBabeşBolyaidin Cluj poca,specialitateafilosofie,cutema »Valenţeleepistemologicealeimaginiivizuale«.Estecolaboratorladiferite periodice:„Paradox”,„Helion”,„Suplimentulde marţi”,„Orizont”,„Forumstudenţesc”.Este autoruluneiserii de peste 30 de reportaje de televiziune despre romniidin VoivodinaşiUngaria, realizate înperioada19992003.,care sau difuzatpecanalulde televiziune Romnia Internaţional,în cadrulemisiunii„Romniide lîngnoi”,precum şila postulregionalTVRTimi

şoara.Amai realizatfilme documentare şipe alte teme,atîtla TVRTimişoara,cît şilaUniversitateade Vestla aceastadin urm,

în perioada1980 1992, în specialpe subiecte de etnografie şifolclor.

CarminaLaţcu,nscutla14mai 1986.Aterminatliceuleconomicdin Alibunar.Înanul2009şialuatlicenţalaDepartamentuldeLimbaşi LiteraturaRomndincadrulFacultţiideFilosofiedin NoviSad.Esteînscrislastudiipostuniversitarela NoviSad.AfostcolaboratoarelaPostulde RadioNoviSad,redacţiaînlimbaromn.MomentantrieştelaNorthOlmsteddinOhio.

ClaudioMagris,romancier,eseist,traducatorşiprofesor de literaturgermansanscutlaTrieste,Italia,în 1939.Este consideratunuldintre ceimaiimportanţi scriitoriitalieniai secoluluiXX.A cîştigatnumeroase premiiprintre care:în 1987 PremiulBaguttapentru romanulDanubio,în 1997PremiulStregapentru Microcosmi,în 2001PremiulErasmusşILeipzig Book Award,în2004,Prince of AsturiasAwardpentru lite

ratur,în 2006 Austrian State prize forEuropean Literature.Afost de maimulte orinominalizatla PremiulNobelpentru Literatur.În cadrulTrguluide Carte de laFrankfurt,Claudio MagrisaprimitPeace Prizeof German Book trade,unuldintre cele maiprestigiase premii literare din Germania.

Slobodan Mandić n.1947laSutjeskadinBanat.Scrie proz,criticliterarşi eseu.Volume de proz:Zavremenom kiša 1977,Petoljetka1985,Kolonisti1966,Stanicapolje 2003.Ascrisşi romanele:Vremeočeva1988,Hronikanapuštenih kuća1994,Kairos1998.Volumulde eseuriesteintitulat Sentandrejske bašte 1999.

OfeliaMeza n.1952 laDoloave,Serbia.AterminatFacultateadeFilologiela Bucureşti,apoimagistraturalaFacultateade Filologiedin Belgrad.Titlultezeide magisteriu:Poeziafilozofica luiNichitaStnescu/ FilozofskapoezijaNikite StaneskuaiardoctoratulşiasusţinutlaFacultateade Filosofie dinNoviSadcu temaMisterulîn poezialuiLucian Blaga/ Misteriozno u poeziji LučijanaBlage.Apublicatcrţile Poetikasna isanjarenja2006şiDrama spoznaje ibol posto

janja2008,Beskonačnostselau pesništvuLučijanaBlage 2009.Este şefulDepartamentuluideLimbşi LiteraturRomndincadrulFacultţiide Filosofie din NoviSad,unde ţine cursurile de literaturro mn.

TatianaMohan sanscutpe28decembrie

1980laPančevo.Aterminatliceuleconomic„DositejObradović”din Alibunar.LicenţalaUniversitateade Vestdin Timişoaraîn anul2004.Este angajatcajurnalistlaTeleviziuneadinNoviSad,Redacţiaînlimba romn.

AndreiMocutasanascutpe 12 ianuarie1985.Este studentlaFacultateade Literedin Timisoara.Aprimitnumeroase premiilaconcursurisifestivalurinationale de literatura.Adebutat,in anul2002,in revistadeculturaSemne.Este autorulcrţiiPovestiridin adncitinereţi2005,volum premiatlaConcursulde manuscrise alUniuniiScriitorilordin Romniape anul2005.

DubravkaValićNedeljković n.1952,este şeful Departamentuluide Jurnalisticdin cadrulFacultţiide Filosofie de laUniversitateadin NoviSad. Titlulde doctorînştiinţele lingvisitciilaprimitla Facultateadin NoviSadunde este angajatcaconferenţiaruniversitardin 2004.Pn în anul2005şiîncepndcuanul1976afostangajatcaziarist,apoi redactorlapostulde radiodin NoviSad. Este fondatoareaConsiliului

administrativalşcolii de ziaristicdin NoviSad.Este unuldintre fondatorialstudiilorfeminineMilevaMarićAnštajn.Esteangajatladiferite proiecte privind analizadiscursului.Aparticipatla numeroase conferinţe lanivelnaţionalşi internaţional.Esteautoareaaşaptecrţişi 39delucrriştiinţifice.Membruderedacţieaunorrevistedespecialitate.

IoanaIuliaOla ru,n.1968în localitateaIaşi,Romnia,este lectoruniversitarlaFacultateade Arte Plastice Decorative şi Design,Universitateade Arte „George Enescu”,Iaşi,precum şidoctorandlaspecializareaIstoriaartelorvizuale.Este absolventalmasteratuluiîn Arte aplicate din cadrulUniversitţii„G.Enescu”,precum şiabsolventalmasteratuluiîn Istorie,Universitatea„Al.I.Cuza”,Iaşi.Aparticipatla simpozioane naţionaleşiinternaţionale.Este membru alCentruluide Cercetare Esteticşi Creaţie Artistic,Facultateade Arte,Iaşi, apublicatarticole

în revistaCentruluiCreArt alFacultţiide

Arte Plastice Decorative şiDesign,de asemenea,în volumulHereditasantiquaalUniversitţii„Al.I .Cuza”,Facultatea deLitere,Catedrade LimbiClasice,precum şiîn revistaALLOQUORa Universitţii„Al.I. Cuza”,Facultateade Litere,Catedrade Limba romnpentrus tudenţiistrini,unde asemnatşiMedalioane artistice şieste membru încolectivulde redacţie;are articole în publicaţia„UniversitţiiLibere InternaţionaleMoldova”,Chişinu,în publicaţiaUniversitţii„Perspectiva INT”,Chişinu,precumşiîn revistele „Artşi Educaţie artistic”şi„Limbajşicontext”ale Universitţii„AlecuRusso”din Blţi.

VirginiaPopović n.Guţu,în Seleuşla 8iunie 1975.Şialuatdiplomala Facultateade Filosofie,Departamentulde Limba şiLiteraturaRomndin Novi Sad.Este magistru în ştiinţele literaturiiromne.Anga

jatpe postulde asistentlaFacultateade Filosofie,Departamentulde Limba şiLiteraturaRomndin NoviSad.A fostcolaboratoare la ComunaLiterarVrşeţKOV,şiafcutun an stagiulpreparatorla

Facultateapentru Învţtoridin Vrşeţ.Aparticipantla numeroase cursuriinternaţionale şicolocviiştiinţifice de limbaromn,istorie,literaturşicivilizaţie în Romnia:Iaşi,Bucureşti,Constanţa,Neptun,BaiaMare,Sinaia,Predeal.Este membrulSocietţiide LingvisticAplicatdin Serbia,colaboratoralInstitutuluide Etnografie şiFolclordin VoivodinaşiunuldintrefondatoriiFonduluiEuropadinNoviSad.ApublicatmonografiaPavelGtianţu.Contribuţiilamonografie.Înscrislastudiile de doctoratlaUniversitateadin NoviSad şiscrie olucrare despre influenţa ştiinţelor matematice asuprapoezieilui Ion Barbu.Estemembru de redacţie alrevistelor Europa,Alloquor StudiaHumanitatisIassyensiaşiTradiţia.

CristinaRobun.1983laChičinšu,va.Şialuat bacalaureatullaUnivers

Pedagogicde Stat„Ion Creang”dşinu.Licenţaîn Filologie la UniversPedagogicde Stat„Ion Creang”laşialuatşi titululde masterîn filologResponsabilde ServiciulClienţiFraPopshore,Chişinu,Moldova.Din 22008 afostresponsabilde PrograGPGConsulting,Chişinu,Moldova20032004 responsabilde ServiciuWexim,Nanterre,Franţa,din 20022fostAssistent/ animatoare,APF,StFranţa. Membru alclubuluiliterar»nescu«,Universitateade Stat din MoChişinu.Membru al clubuluiliteraCasaScriitorilor, Chişinu.

Milancovici SperanţaSofia n.19820032005 masteratîn cadrul Univde Vestdin Timişoara,FacultateadeIstorie şi Teologie,specializareaLiteşiMentalitţi;2005:traductorautoctre MinisterulJustiţiei,romnfrfrancezromn,romnenglez,zromn; 20042008:doctorandîdrulInstitutuluide Istorie şiTeorie L„G.Clinescu”, AcademiaRo mn,Bu

20072008:cursşi Atestatde CompeLingvisticEuropean, limbafrancezraţiaEuropeanaŞcolilorFEDUCA,Elveţia;20072008:cursşiDiplomEpeande StudiiSuperioare în ComuFederaţiaEuropeanaŞcolilorFEDGeneva,Elveţia;2008:doctorîn filolInstitutulde Istorie şi Teorie Literarlinescu”,AcademiaRomn,Bucure2008 pnîn prezent:lectorunivers

în cadrulFacultţiide Ştiinţe UmanisPolitice şiAdministrative aUniversitVest„Vasile Goldiş”din Arad,cercetcadrulAcademieiRomne,filialaTimşiasistentdepartamentFEDEFedeEuropeanaŞcolilor responsabilinternaţionale.



EDITORIAL / Influenţe asupra massmedia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .UVODNIK / Uticaji na masmedijeEDITORIAL / Influences on Mass Media

IDEI EUROPENE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .EVROPSKE IDEJEEUROPEAN IDEAS

Dubravka Valić Nedeljković Poziţia massmedia în Serbia/ Voivodina . . . . Položaj masmedija u Srbiji/Vojvodini The Position of Mass media in Serbia/Vojvod

Gheorghe Schwartz Pres, s fer public cenzur, manipulare . . . . . . . . .

Štampa, javno mnjenje cenzura, manipulacija The Press, Public Opinion Censorship, Manipulatio

Lucian Ionic Dilemele televiziunii locale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dileme lokalnih televizija Dilemmas of Local Televisions

Tatiana MohanGuzijan Massmedia: propagand şi dezinformare . . . . . . . Mediji: propaganda i dezinformacija Mass Media: Propaganda and Misinformation

Cristian Eccher Imp eriul massmediei al lui Silvio Berlusconi, „B erlusconis Medijsko carstvo Silvija Berluskonija, „Berluskonizam” i kr The Media Empire of the Silvio Berluscconi, „Berluscconis

Carmina Laţcu Cultura de mas şi apariţia turbofolkului . . . . . . . . . . . . . . . . . . Masovna kultura i pojava turbo folka

Mass Culture and the Appearance of TurboFolk

SUMAR

SADRŽAJCONTENTS

IoanaIulia Olaru Massmedia avant la lettre: moneda antic roman . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32 Mas mediji avant la lettre: drevna rimska moneta

Eugen Gagea Vasile Goldiş, preşedinte al „Asociaţiunii Transilvane pentruromn din Transilvania” ASTRA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .



j Mass Media avant la lettre: Ancient Roman Coin

ESEU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37ESEJESSAY

Claudio Magris Limbajul recunoştinţei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39 Govor zahvalnosti Speech of Gratitude

FILOLOGIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45FILOLOGIJAPHILOLOGY

Ofelia Meza Particularitţi ale lexicului limbajului po etic din Voivodina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47 Karakteristike rečnika pesnika iz Vojvodine Characteristics of Lexicon Used by Poets from Vojvodina

Luiza Caraivan J ohannesburg: un palimpsest urban în Africa de sud postapartheid . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52 Johanesburg: urbani palimpsest u postaparthejd u Južnoj Africi Johannesburg: Urban Palimpsest in PostApartheid South Africa

Cristina Robu Aspecte ale fenomenului de „dublu” în literatura modern . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57 Aspekti fenomena „dualizma“ u modernoj književnosti The Aspects of the Phenomenon of „Duality” in the Modern Literature

Gheorghe Glodeanu L audatio. Asimetria durerii Laudatio. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 Asimetrija bola Laudatio

ŞTIINŢE SOCIOUMANE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63SOCIOHUMANISTIČKE NAUKESOCIOHUMANISTIC SCIENCES

Slađana Milenković Influenţa crainicului în massmedia pentru copii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65 Uticaj govora spikera u medijima na decu An Influence of the Speech of the Announcers in the Media on Children

Speranţa Milancovici Tekelijino zvono, publicaţie a Comunitţii Srbeşti din Arad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69 Tekelijino zvono, publikacija Zajednice Srba iz Arada Tekelijino zvono, Publication of the Serbian Community from Arad

Delia Bosiok Tatuajele ca mod de consum ostentativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73 Tetovaže kao vid upadljive potrošnje Tattoos as a Form of Conspicuous Consumption

Vitalii Bolboceanu Formarea consumatorului audiovizual o p rerogativ a instituţiilor educaţionale . . . . . . . . . . . 81 Nastanak audiovizuelnog konzumenta prerogativa edukativnim ustanovama

The Creation of the Audiovisual Consumer The Prerogative of Educational Institutions

1 4

4

Vasile Goldiš, predsednik „Udruženja za književnost i kultur Vasile Goldiş, the President of „The Literature and Culture Ass

POEZIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .POEZIJAPOETRY

Pavel Gtianţu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Jovan Zivlak . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Iurie Bojonc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

PROZĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PROZA

PROSE

Denis Dinulescu Pe urmele bunicmii în Barbados; Pe urmele lui Vasile înRelatarea inspectorului Miriam Bleriot, şeful poliţiei din capitala Barbadosucu privire la arestarea senzaţional a tnrului romn Vasile Dortmund . . . .

Slobodan Mandić Se strecoar disimulaţi în destin / Neprimetno se uvlačThey Blend Disguised into Destiny . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Andrei Mocuţa Mortu; Repet dup mine; Aurora în culori / Pokojnik; PonPraskozorje u boji / The Deceased; Repeat after Me, Dawn in Colour . . . . . . . .

ARTE VIZUALE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . VIZUELNE UMETNOSTIVISUAL ARTS

Dominica & Daniela Morariu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

EUROMUZICAL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . EVROMUZIKAEURO MUSICAL

Ileana Ocolişan Baba Festivitţile muzicale de la Novi Sad la cea de a 30Muzičke svečanosti u Novom Sadu 30ta edicija / Music Festivities in Novi S

SMS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

REFLECTOR CĂRŢI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . REFLEKTOR KNJIGESPOTLIGHT BOOKS

Luiza Caraivan Incursiune în imagologia comparat / Izlet u komparativnA Foray into Comparative Imagology . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Gabriela Glvan Panopticon cu nebuni şi arlechini / Panoptikon sa ludaci

Panopticon with the Crazy and Harlequins . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Alexandru Cistelecan O poetic aspr / Oštra poetika / Harsh Poetics . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130



Carmen Drbuş O sintez a creaţiei romneşti din afara graniţelor / Sinteza rumunskog stvaralaštvaizvan granica Rumunije / A Synthesis of the Romanian Creative Endeavour from Abroad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133

REFLECTOR REVISTE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135REFLEKTOR ČASOPISISPOTLIGHT MAGAZINES

Carmen Drbuş Studii de ştiinţă şi cultură / Knjiga u kojoj se susreću kultura i nauka / A Book Where Culture and Science Meet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136

Virginia Popović Trei reviste: Arca, Carmina Balcanica, Cultura Media / Tri časopisa: Arca,Carmina Balcanica, Cultura Media / Three Magazines: Arca, Carmina Balcanica, Cultura Media . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137

AUTORII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139AUTORIAUTHORS

1 4

6

Financier/Financer:Secretariatul Provincial pentru Cultură al P.A. Voivodina, Novi Sad



DVD Index

Pavel Gătăianţu Art pe rformance 19972007

1. Konj Skay Transport 7,01

2. Antinintendo 3,01

3. Întrezrirea navei 2,11

4. Cooltura Manga 4,00

5. Nevisatele vise 15,27

6. Podul 8,31

7. Apa 5,55

8. Vojvodina dreams 5,16

9. Exerciţii 2,48

10. Next 0,35

CIP Каталогизација у публикацијиБиблиотека Матице српске, Нови Сад

008497.113=811.135.1

EUROPA: revist de literatur, art, cultur şitranziţie magazine about science and art duringthe transition / redactor şef Pavel Gtianţu. 2008,1 Novi Sad : Fond Evropa, Fondul Europa, FundEurope, 2008. 24 cm

TromesečnoISSN 18209181

COBISS SRID2 33745415

063 78 58 632

Documents

55113655 Evropa Influente Mass Media