UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

LUCRARE DE LICENTA

CONTABILITATEA SI GESTIUNEA TREZORERIEI INTREPRINDERII

COORDONATOR STIINTIFIC: Lector univ. dr. IONESCU MIHAELA

ABSOLVENT

BUCURESTI 2008

CUPRINS INTRODUCERE.............................................................................................................................3 Capitolul 1. Caracterizarea generala a trezoreriei...........................................................................4 1.1. Definitii.................................................................................................................................4 1.2. Structura trezoreriei..............................................................................................................5 1.2.1. Actiunile .......................................................................................................................7 1.2.2. Obligatiunile .................................................................................................................8 1.2.3. Dreptul de subscriere.....................................................................................................9 1.2.4. Warantul .......................................................................................................................9 1.2.5. Optiunile .......................................................................................................................9 1.2.6. Contractul Futures.......................................................................................................10 1.2.7. Bonurile de tezaur.......................................................................................................10 1.2.8. Obligatiuni de stat.......................................................................................................10 1.2.9. Certificate de depozit cu dobanda...............................................................................10 Capitolul 2. Contabilitatea primara a trezoreriei...........................................................................11 2.1. Sistemul de conturi utilizat.................................................................................................11 2.2. Documente privind operatiile de incasari si plati..............................................................13 2.3. Contabilitatea operatiunilor de trezorerie...........................................................................15 2.3.1. Contabilitatea investitiilor financiare pe termen scurt................................................15 2.3.2. Contabilitatea actiunilor..............................................................................................16 2.3.3. Contabilitatea actiunilor proprii..................................................................................17 2.3.4. Contabilitatea obligatiunilor........................................................................................18 2.3.5. Contabilitatea obligatiunilor emise si rascumparate...................................................20 2.3.6. Contabilitatea altor investitii financiare pe termen scurt............................................21 2.3.7. Contabilitatea varsamintelor de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt ................................................................................................................................................24 2.3.8. Contabilitatea valorilor de incasat...............................................................................25 2.3.9. Contabilitatea operatiilor de incasari si plati fara numerar.........................................26 2.3.10. Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt....................................................28 2.3.11. Contabilitatea dobanzilor aferente disponibilitatilor banesti si credite bancare pe termen scurt...........................................................................................................................29 2.3.12 Contabilitatea operatiilor de incasari si plati in numerar...........................................30 2.3.13 Contabilitatea acreditivelor si a avansurilor de trezorerie.........................................33 3.3.14. Contabilitatea viramentelor interne......................................................................34 2.3.15. Contabilitatea deprecierilor investitiilor financiare pe termen scurt........................35 Capitolul 3. Studiu de caz..............................................................................................................36 CONCLUZII SI RECOMANDARI..............................................................................................49 Anexa 1 - Chitanta pentru operatiuni in valuta.............................................................................51 Anexa 2 - Borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare............................................52 Anexa 3 - Registru de casa............................................................................................................52 Anexa 4 - Dispozitie de plata/incasare..........................................................................................54 Anexa 5 Bilant prescurtat...........................................................................................................55 BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................56

2

INTRODUCEREContabilitatea, ca stiinta si practica economica, a aparut si s-a dezvoltat o data cu productia de marfuri, cu necesitatea evidentierii afacerilor, in ordinea lor cronologica, pe subiecti economici. Obiectivul contabilitatii presupune lamurirea cat mai precisa a domeniului ei de cercetare. Primul care a dat o definitie obiectului contabilitatii a fost invatatul italian Luca Pacciolo, de altfel intemeietorul stiintei contabile, care in lucrarea sa Summa de laritmetica, geometria, proportioni e proportilonalita, publicata la Venetia, in anul 1494, spunea ca obiectivul contabilitatii este tot ce are pe lume comerciantul, ca averi miscatoare si nemiscatoare si ca datorie, precum si toate afacerile mari si mici, in ordinea in care au avut loc.1 Se poate afirma deci ca obiectivul contabilitatii il reprezinta, in primul rand, bunurile economice, in forma si miscarea parcursa de aceasta in circuitul lor economic, modificarile aduse acestor bunuri, dar si drepturile si obligatiile pe care le genereaza detinerea lor. De asemenea, contabilitatea sistematica si cronologica, asigura prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniala si rezultatele obtinute atat pentru necesitatile proprii ale agentilor economici cat si in relatiile acestora cu ceilalti agenti economici respectiv: clienti, furnizori, bancile, organele financiar-fiscale, actionarii, asociatii, persoane fizice sau juridice. Asigura controlul operatiunilor patrimoniale efectuate de agentii economici si al procedeelor de prelucrare utilizate precum si exactitatea datelor contabile furnizate. Asigura furnizarea informatiilor necesare stabilirii patimoniului national, executiei bugetului public national precum si intocmirii balantelor financiare si a bilantului, pe ansamblul economiei nationale. Din punct de vedere al contabilitatii prin trezorerie intelegem ansamblul obligatiilor monetare si financiare pe care le deruleaza un agent economic, pentru procurarea mijloacelor circulante banesti de care are nevoie. Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii investitiilor financiare, disponibilitatilor in conturi la banci i in casa,creditelor bancare pe termen scurt si altor valori de trezorerie. Contabilitatea trezoreriei este parte componenta a contabilitatii financiare care asigura evidenta existentei si miscarii urmatoarelor stocuri patrimoniale: 1. Titluri de plasament ( investitii financire )1

Luca Pacciolo Summa de laritmetica, geometria, proportioni e proportilonalita, Venetia 1494

3

2. Conturi la banci 3. Casa si alte valori 4. Acreditive si valori de trezorerie 5. Viramente interrne 6. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament Informatiile contabilitatii cu privire la aceste elemente patrimoniale permit studierea trezoreriei, stabilirea acesteia la sfarsitul fiecarei perioade de gestiune si determinarea capacitatii de plata a unitatii patrimoniale.

Capitolul 1. Caracterizarea generala a trezoreriei1.1. DefinitiiPrin trezorerie se intelege ansamblul operatiunilor financiare desfasurate de un agent economic pentru atragerea disponibilitatilor banesti necesare si utilizarea lor in vederea realizarii obiectului sau de activitate. Legat de activitatea agentilor economici apare termenul de lichiditate care reprezinta capacitatea unitatii economice de a transforma imediat sau intr-un anumit interval de timp si fara pierderi, mijloacele materiale sau creantele de care dispune n bani de cont sau in numerar. Lichiditatea da expresie calitatii activitatii desfasurate si determina solvabilitatea intreprinderii, adica aptitudinea acesteia de a-si onora in orice moment obligatiile ce decurg din relatiile cu creditorii sai. Notiunea de trezorerie a cunoscut diferite definitii de-a lungul timpului. Intr-o acceptiune globala trezoreria reprezinta diferenta dintre activele si Cea mai restransa definitie a acesteia: Trezorerie = Disponibilitati Alta, mai extensiva, include pe langa disponibilitati si titlurile de plasament Definitia acreditata de O.E.C.C.A. (Franta) extinde continutul de trezorerie neta datoriile a caror lichiditate si exigibilitate sunt imediate.

susceptibile a se transforma n disponibilitati. adaugand disponibilitatilor, titlurile de plasament, creditele pe termen scurt plus soldurile creditoare ale conturilor curente, efectele comerciale scontate dar neajunse la scadenta, precum i creantele cedate (incluse n categoria angajamentelor n afara bilantului). acesteia: Trezoreria= Lichiditati ( in cont curent si in casa)+ Active Financiare de Trezorerie Pasive de Trezorerie, unde: 4 O alta definitie practica si de altfel mai completa este reprezentata de suma elementelor constitutive ale acesteia, adica a activelor si pasivelor de trezorerie. Conform

Active financiare de trezorerie = Valori mobiliare de plasament + Efecte comerciale de incasat + Bilete de trezorerie si certificate de depozit Pasive de trezorerie = Soldul creditor al contului curent + Credite de trezorerie + Credite de scont

1.2. Structura trezorerieiInvestitii financiare pe termen scurt sau titlurile de plasament sau valori mobiliare de plasament sunt achizitionate in vederea vanzarii si realizarii unui castig pe termen scurt. In structura investitiilor financiare pe termen scurt se includ: actiuni, obligatiuni, actiuni proprii rascumparate, obligatiuni emise si rascumparate e socieate, precum si alte titluri si creante cum sunt bonurile de tezaur pe termen scurt, certificate de depozit, etc. In functie de sursa de provenienta si de destinatia lor, actiunile si obligatiunile se impart in doua categorii: actiuni si obligatiuni cumparate in scopul vanzarii si obtinerii unui venit actiuni si obligatiuni proprii, ce includ actiunile emise de societate, vandute si

apoi rascumparate in scopul revanzarii la un pret avantajos sau acordarii salariatilor proprii, si obligatiunile emise de societate in scopul obtinerii unui imprumut pe obligatiuni. In momntul rambursarii creditului obligatiunile sunt rascumparate si anulate. Disponibilitatile banesti se rezinta sub forma numerarului din caseria societatilor, a depozitelor bancare in conturile curente de lei sau valuta si sub forma unor valori de incasat cum ar fi cecurile de incasat, efectele de incasat si efecte remise spre scontare. Numerarul din caseria societatilor se prezinta in lei sau valuta si alte valori ( timbre fiscale si postale, bilete de tratament si odihna, tichete si bilete de calatorie, alte valori). Conform Hotararea nr. 2185 din 30 noiembrie 2004 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din Ordonanta Guvernului nr. 15/1996 privind intarirea disciplinei financiar-valutare prin plafon zilnic maxim de plati se intelege totalitatea platilor efectuate in numerar de o persoana juridica intr-o singura zi, respectiv 10.000 RON. Platile in numerar catre persoane juridice sunt acceptate in limita unui plafon zilnic maxim de 10.000 RON, platile catre o singura persoana juridica fiind admise in limita unui plafon de 5.000 RON. Sunt interzise platile fragmentate in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii, pentru facturile a caror valoare este mai mare de 5.000 RON. Persoanele juridice pot achita facturile cu valori care depasesc plafonul de 5.000 RON catre furnizorii de bunuri si servicii astfel: 5.000 RON in numerar, suma care depaseste acest plafon putand fi achitata numai prin instrumente de plata fara numerar. 5

IAS 7 SITUATIA FLUXURILOR DE NUMERAR prezinta notiunea de echivalente de numerar. Echivalentele de numerar sunt investitii pe termen scurt si extrem de lichide, usor convertibile in numerar al caror risc de schimbare este nesemnificativ. Acestea sunt: depozite la termen cu scadenta sub trei luni; actiunile, obligatiunile si alte titluri foarte lichide achizitionate pentru a fi transfomate in numerar . Prin conturile curente la banca se evidentiaza disponbilitatile in lei sau valuta ale intreprinderii existente in conturile bancare. Prin aceste conturi se inregistreaza toate operatiunile banesti intre societate si banca. In debitul acestor conturi sunt evidentiate incasarile ( creante de la clienti sau debitori diversi, depuneri de numerar, primirea unui credit bancar, etc.) iar in creditul conturilor sunt reflectate toate platile ( datorii catre furnizori, creditori diversi, bugetul statului, ridicari de numerar, ramburasare rate credie, etc). Soldul final al unui cont este in mod curent debitor, reprezentand disponibilul existent la un moment dat, daca soldul este creditor exprima creditele acordate de banca si nerambursate. Extrasul de cont este documentul ce atesta tranzactiile in lei sau valuta. Depozitele la termen sunt considerate instrumente de trezorerie daca scadenta este mai mica de un an. Acreditivul este o modalitate de decontare de regula impusa de furnizor, care asigura acestuia mijloacele banesti pe masura livrarii unor bunuri sau prestari de servicii. Acreditivul reprezinta disponibilitatile banesti ale cumparatorului virate intr-un cont distinct la dispozitia furnizorului si destinate achitarii obligatiilor fata de acesta, pe masura livrarii de marfuri, executarii de lucrari sau prestarii de servicii. El poate fi alimentat si din credite bancare pe termen scurt, daca cumparatorul nu dispune de lichiditati proprii. Deschiderea acreditivului trebuie comunicata bancii furnizorului prin intermediul bancii cumparatorului, odata cu conditiile in care el se realizeaza. Pentru incasarea sumelor prevazute in acreditiv, furnizorul trebuie sa prezinte bancii de care apartine documentele din care sa rezulte indeplinirea conditiilor din acreditiv pentru livrarea bunurilor si prestarea serviciilor. Acreditivele pot fi deschise la banca in lei sau in devize. Deoarece in cazul acreditivelor deschise in devize intervin active banesti in valute straine, acestora li se aplica aceleasi cerinte privind evidenta lor cat si aceleasi reguli privind relatia dintre leii romanesti si unitatile monetare straine ca si disponibilitatilor banesti pastrate in devize in bancile cumparatorilor. Principalele etape privind derularea decontarilor pe baza de acreditive sunt: - incheierea unui contract comercial prin care partenerii au convenit decontarea pe baza de acreditiv; 6

- deschiderea acreditivului in lei sau in valuta pe baza ordinului dat de catre client bancii sale; - livrarea bunurilor, concomitent cu intocmirea documentelor aferente; - utilizarea efectiva a acreditivului; - intrarea in posesia bunurilor pe baza documentelor prezentate de catre client. Avansuri de trezorerie sunt sume puse la dispozitia administratorilor sau altor salariati din unitate, in vederea efectuarii unor plati in favoarea intreprinderii cum sunt: aprovizionari de materiale si alte bunuri de valori mici; efectuarea de plati in cadrul unor actiuni de protocol, reclama si publicitate; cheltuieli de transport, deplasari, detasari; servicii postale si taxe de telecomunicatii. Avansurile de trezorerie pot fi acordate in lei si devize. In cazul avansurilor in devize, la decontarea lor pot sa apara diferente favorabile sau nefavorabile de curs valutar. Alte valori de trezorerie In caseriile unitatilor economice se mai pot pastra si alte valori, categorie in care sunt incluse: timbre fiscale si postale, bilete de tratament si odihna, tichetele si biletele de calatorie si alte valori. 1.2.1. Actiunile Actiunile sunt titluri financiare ce reprezinta drepturile detinatorului intr-o societate. Actiunile reprezinta parti indivizibile, de valoare egala, din capitalul social al societatii. Valoarea nominala a unei actiuni emisa de o societate reprezinta banii pe care actionarii i-au depus initial, la inceperea afacerii, pentru fiecare actiune emisa. Pretul platit ulterior pentru cumpararea unei actiuni reprezinta valoarea rezultata in urma cererii si ofertei de pe piata si poate fi diferit de valoarea nominala. Prin cumpararea de actiuni, investitorul devine actionar al societatii respective, acesta dispunand de anumite drepturi specifice prin impartirea profiturilor si a riscurilor. Un investitor poate cumpara sau vinde actiuni oricand doreste. El este indreptatit sa voteze politica societatii, sa numeasca sau sa demita conducerea executiva a acesteia si, in cazul in care societatea obtine profit, el este indreptatit sa primeasca o parte din acesta sub forma de dividend. Dividendul (partea din profitul societatii platit detinatorilor de actiuni) acordat actionarilor nu este fix si de el beneficiaza actionarii care detin actiuni la o data stabilita si facuta public prin mijloacele mass-media (numita data de referinta). In fiecare an, n functie de profitul rezultat la societatea respectiva, conducerea recomanda actionarilor, ce procent din profitul acesteia sa fie alocat pentru dezvoltarea societatii (care ramane la dispozitia societatii si este reinvestit) si ce procent sa fie distribuit actionarilor. 7

Actionarii sunt cei care decid in cadrul Adunarilor Generale ale Actionarilor (AGA) daca se acorda dividende si care este cuantumul acestora. Exista posibilitatea ca intreg profitul rezultat sa fie folosit pentru dezvoltarea societatii. 1.2.2. Obligatiunile Obligatiunile reprezinta titluri de valoare de credit pe termen lung. Emitentul obligatiunii imprumuta de la cumparatorul ei dreptul de folosinta al sumei respective, contractand astfel o datorie. In contractul de imprumut (contractul obligatiunii/contract fiduciar) incheiat intre debitor (emitent) si creditor (investitor) sunt mentionate: -Valoarea imprumutului - valoarea nominala, suma pe care debitorul o restituie la scadenta. -Rata dobanzii - determinata de siuatia de pe piata la acel moment. -Termenele de plata a dobanzii - intervalele la care se achita dobanzile(6 luni/1 an) -Termenul de scadenta - data la care debitorul ramburseaza imprumutul creditorului -Clauza de rascumparare - daca exista o asemenea clauza. Emitentul isi poate rascumpara obligatiunile inainte de termenul de scadenta la un pret stabilit dinainte. De regula, pretul de rascumparare trebuie sa fie mai mare decat valoarea nominala a obligatiunii, pentru ca investitia sa prezinte interes. Daca obligatiunile sunt rascumparate inainte de scadenta, debitorul plateste creditorului o prima peste valoarea lor nominala. -Clauza de restituire - daca este prevazuta aceasta clauza. Investitorul poate inapoia emitentului obligatiunea inainte de termenul de scadenta. Suma platita de emitent este egala cu pretul de cumparare a obligatiunii plus dobanda. -Refinantarea - daca la termenul scadent, emitentul nu isi poate achita obligatiile contractuale, el poate emite o noua serie de obligatiuni prin care isi poate plati obligatiunile vechi sau sa si le rascumpere (daca exista o asemenea clauza). -Colateralul - obligatiunile pot fi garantate de un colateral, care poate fi o proprietate imobiliara, actiuni, polite de risc financiar, alte titluri de valoare. -Obligatiunile pot fi vandute si cumparate pe piata bursiera, la valoarea lor nominala sau cu discount, la un pret sub valoarea nominala. -Obligatiunile reprezinta o alta forma de atragere a capitalului, pe langa actiuni si imprumuturi bancare, dar spre deosebire de acestea prezinta unele avantaje. -Ratele dobanzii la obligatiuni pe care emitentul le plateste investitorului sunt mai mici decat cele pe care le-ar datora unei banci comerciale in cazul unui imprumut. Iar pe de alta parte, actiunile reprezinta titluri de participatie la proprietate, deci cumparatorul detine cota din 8

capitalul social. Din acest punct de vedere, in cazul obligatiunilor, cumparatorul doar imprumuta emitentului bani, fara a avea vreun drept de proprietate. 1.2.3. Dreptul de subscriere Titluri negociabile destinate protejarii vechilor actionari in urma majorarii capitalului social prin subscriptie publica. Dreptul acordat actionarilor de a subscrie actiuni sau obligatiuni convertibile cu ocazia majorarii capitalului social al societatii. Majoritatea societatilor pe actiuni importante isi majoreaza capitalul social atunci cand este necesara adaptarea acestuia la cresterea cifrei de afaceri sau in scopul finantarii proiectelor de expansiune prin folosirea de fonduri proprii. La majorarea capitalului social, actionarii au dreptul sa subscrie actiuni noi, proportional cu participatia lor anterioara. Acest drept trebuie sa fie exercitat intr-un termen determinat. 1.2.4. Warantul Este un document care atesta existenta marfurilor intr-un depozit general (porturi,vami). El permite transmiterea proprietatii, fiind utilizat pentru obtinerea si garantarea creditului bancar. Warantul se utilizeaza fie ca efect de comert (cambie) asigurand creditorului, respectiv bancii garantia asupra marfurilor si posibilitatea rascumpararii creditului acordat, fie se poate mobiliza, respectiv negocia, respectiv poate fi vandut bancii obtinandu-se pe seama lui un imprumut. 1.2.5. Optiunile Optiunea defineste un contract standardizat care da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara sau vinde activul suport (de la baza contractului) la un pret prestabilit, nenegociabil, numit pret de exercitare, contra unei sume platite vanzatorului la incheierea contractului, numita prima, in cadrul unei perioade de timp predeterminate. Activul suport poate fi reprezentat de actiuni, obligatiuni, titluri de stat, devize, marfuri, contracte futures etc. Exista doua feluri de optiuni: optiunea Call care da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara activul suport la pretul de exercitare, la o anumita data sau pe o anumita perioada pana la acea data si optiunea Put care da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a vinde contractul futures de la baza optiunii la pretul de exercitare prestabilit. Cumparatorul de optiuni poate pierde doar prima, si poate castiga nelimitat, in timp ce Vanzatorul de optiuni poate castiga doar prima si poate pierde nelimitat.

9

1.2.6. Contractul Futures Contractul Futures este o obligatie asumata intr-o piata organizata, de a cumpara si vinde un anumit activ (monetar, financiar, marfa), la o anumita data in viitor, la pretul stabilit in momentul incheierii tranzactiei. Pentru a tranzactiona contracte Futures, un client trebuie mai intai sa depuna la societatea de servicii de investitii financiare Broker SA o suma de bani numita marja. Aceasta marja este o garantie ca cel care castiga isi va incasa banii, iar cel care pierde ii va plati. Tranzactiile Futures nu se finalizeaz cu livrarea activului suport de la baza contractului. Aproape toate tranzactiile Futures se lichideaza prin plata in lei a diferentelor dintre pretul la care a fost realizat contractul si pretul activului suport la scadenta. O alta varianta este lichidarea contractului inainte de scadenta, printr-o operatiune de sens contrar (vanzare in cazul in care s-a inceput cu o cumparare). 1.2.7. Bonurile de tezaur Bonurile de tezaur sunt titluri de valoare emise de stat cu reducere (discount), termenul de scadenta fiind de maximum un an. Acestea sunt emise pe termen scurt de catre Ministerul de Finante pentru procurarea de resurse de la agenti bancari sau nebancari. Statul se imprumuta, dobandind calitatea de debitor fata de persoanele fizice si juridice care cumprara bonurile de tezaur. Aceste instrumente financiare sunt purtatoare de dobanda, sunt transmisibile si pot fi scontate. Au un grad ridicat de atractivitate prin garantia pe care o prezinta statul. 1.2.8. Obligatiuni de stat Obligatiunile de stat sunt hartii de valoare emise de stat pe un termen de 365 zile si mai mare, pentru care emitentul plateste periodic dobazi potrivit ratei fixe sau flotante in conformitate cu conditiile emiterii si sunt rascumparate la valoarea lor nominala la scadenta . Obligatiunile de stat pot fi vandute la un pret mai mic decat valoarea nominala (cu scont), la valoarea nominala sau la un pret mai mare decat valoarea nominala (cu prima). 1.2.9. Certificate de depozit cu dobanda Certificatul de depozit reprezinta un inscris, nenegociabil, emise sub forma unor cupoane tiparite si avand caracteristici de securitate; un titlu de credit pe termen, emis de banca,care atesta depunerea unei sume de bani. Pe baza acestei hartii, la scadenta, se poate incasa atat suma depusa, cat si dobanda aferenta. Aceste instrumente sunt foarte lichide si cu 10

risc minim, putand fi utilizate de catre detinator in diverse scopuri sau operatiuni: scontare, gaj, garantie bancara (colateral) etc. Certificatele de depozit sunt purtatoare de dobanda , avand o valoare nominala si un pret de emisiune care poate fi diferit. Dobanda poate fi simpla sau compusa. In cazul in care cerificatul se sconteaza inainte de scadenta , dobanda primita este cea aferenta depozitelor la vedere.

Capitolul 2. Contabilitatea primara a trezoreriei2.1. Sistemul de conturi utilizatDisponibilitatile banesti in conturi la banci si in caseria intreprinderii reprezinta activele curente ale unei entitati si sunt reflectate in contabilitate cu ajutorul conturilor din clasa 5, conturi de trezorerie. CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE 50. INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 501. Investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului 502. Actiuni proprii 503. Actiuni 505. Obligatiuni emise si rascumparate 506. Obligatiuni 508. Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate 5081. Alte titluri de plasament 5088. Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament 509. Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt 51. CONTURI LA BANCI 511. Valori de incasat 5112. Cecuri de incasat 5113. Efecte de incasat 5114. Efecte remise spre scontare 512. Conturi curente la banci 5121. Conturi la banci in lei 5124. Conturi la banci in valuta 5125. Sume in curs de decontare 518. Dobanzi 5186. Dobanzi de platit 5187. Dobanzi de incasat 11

519. Credite bancare pe termen scurt 5191. Credite bancare pe termen scurt 5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta 5193. Credite externe guvernamentale 5194. Credite externe garantate de stat 5195. Credite externe garantate de banci 5196. Credite de la trezoreria statului 5197. Credite interne garantate de stat 5198. Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt 53. CASA 531. Casa 5311. Casa in lei 5314. Casa in valuta 532. Alte valori 5321. Timbre fiscale si postale 5322. Bilete de tratament si odihna 5323. Tichete si bilete de calatorie 5328. Alte valori 54. ACREDITIVE 541. Acreditive 5411. Acreditive in lei 5412. Acreditive in valuta 542. Avansuri de trezorerie 58. VIRAMENTE INTERNE 581. Viramente interne 59. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE 591. Provizioane pentru deprecierea investitiilor financiare la societati din cadrul grupului 592. Provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii 593. Provizioane pentru deprecierea actiunilor 595. Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor emise si rascumparate 596. Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor 598. Provizioane pentru deprecierea altor investitii financiare si creante asimilate

12

2.2. Documente privind operatiile de incasari si platiObligatiile banesti intre societatile comerciale sau intre societatile comerciale si alte persoane fizice sau juridice se pot efectua, dupa caz, in numerar si fara numerar. A. Plata/incasarea n numerar se face imediat, fara intermediere, prin miscarea directa a sumelor banesti. Documentele folosite pentru inregistrarea operatiilor de casa sunt: Chitanta serveste ca document justificativ, pentru incasarea unei sume in numerar in casieria societatii comerciale. Ca o varianta a chitantei este chitanta pentru operatii in valuta, Anexa 1. Procesul - verbal de plati pentru sumele predate de catre casierul societatii comerciale catre casierii platitori. Imputernicirea este documentul justificativ prin care se autorizeaza o persoana membra a familiei sau incadrata in munca la aceeasi unitate pentru a incasa drepturi banesti de la casieria intreprinderii cand titularul nu se poate prezenta pentru aceasta. Borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare este utilizat ca document justificativ, impreuna cu anexele, pentru sumele achitate cu cecuri de decontare din carnete cu i fara limita de suma, Anexa 2. Registrul de casa, in lei sau in valuta, serveste ca document centralizator de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in numerar efectuate de casieria intreprinderii pe baza actelor justificative. Pe baza lui se stabileste soldul de casa la finele fiecarei zile, Anexa 3. Factura document pe baza caruia se intocmesc instrumentele de plata a produselor si marfurilor livrate, lucrarilor executate sau a serviciilor prestate. Se poate folosi si ca document de insotire pe timpul transportului si de receptie - incasare in gestiune a primitorului. Foaia de varsamant se intocmeste in cazul depunerii la banca a numerarului din caseria unitatii. Dispozitia de plata incasare catre casierie este docmunetul prin care compartimentul financiar contabil da dispozitie caseriei fie sa plateasca, fie sa incaseze in numerar anumite sume potrivit dispozitilor legale. Statul de salarii justifica platile facute catre salariati. B.Operatiile de incasari/plati fara numerar constau in lichidarea drepturilor banesti prin utilizarea unor instrumente si mijloace de plata fara miscare efectiva a sumelor banesti. Din categoria acestor instrumente de plata adoptate de sistemul de plati din Romania fac parte: cecul, cambia, biletul la ordin si ordinul de plata. Cecul este un instrument de plata utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzator in aceste conturi. Circuitul sau se deruleaza intre trei persoane, tragator - tras 13

beneficiar. Instrumentul este creat de tragator care, in baza disponibilului constituit in prealabil la o societate bancara, da ordin acesteia, in calitatea sa de tras, sa plateasca la prezentare, o suma determinata unei terte persoane sau insusi tragatorului, aflat in pozitie de beneficiar. Cecul prezentat este platit numai la vedere (prezentare), termenele de prezentare fiind de 8 zile, daca cecul este platibil chiar n localitatea in care a fost emis i 15 zile, in celelalte cazuri. Cecul poate fi la purtator, cel prezentat mai sus, cecul barat, cecul certificat si cecul de calatorie. Cecul barat consta in inscrirea a doua linii paralele orizontale sau oblice pe fata cecului. Bararea indica obligatia ca beneficiarul sa recurga la serviciile unei banci pentru incasarea sumei inscrisa pe cec, incasarea in numerar direct de la banca tragatorului nefiind posibila. Cecul certificat prin care banca (trasul) confirma pe cec existenta si blocarea disponibilului necesar efectuarii platii. Cecul de calatorie prin care tragatorul poate conditiona plata acestuia de identitatea dintre semnatura persoanei care a primit cecul (posesorul) si semnatura persoanei care incaseaza cecul la prezentare. O prima semnatura se pune n momentul primirii cecului si a doua in momentul incasarii, in prezenta functionarului bancar sau in momentul efectuarii unei plati, in prezenta beneficiarului. Cambia este simultan un instrument de plata si un titlu de credit prin care tragatorul, creator de titlu, plateste o datorie fata de o anumita persoana (beneficiar) prin intermediul altei persoane (tras) care era datoare tragatorului. Plata se face la ordinul tragatorului sau al beneficiarului, dupa caz. Biletul la ordin este un instrument de plata prin care emitentul isi ia angajamentul de a plati, la o anumita data, o suma determinata beneficiarului sau celui care este posesorul legitim al instrumentului. Ca titlu de credit este creat de emitent in calitatea de debitor care se obliga sa plateasca o suma de bani la un anumit termen sau la prezentarea unui beneficiar aflat in calitatea de creditor. Warantul este o varianta a biletului la ordin, cu titlu de proprietate asupra marfurilor. La vanzarea marfurilor, cumparatorul achita contravaloarea lor si dobandeste warantul. Posesia legala a warantului echivaleaza cu titlul de proprietate asupra marfurilor respective. Bonurile de tezaur sunt titluri de valoare emise de stat cu reducere (discount), termenul de scadenta fiind de maximum un an. Ordinul de plata este o dispozitie neconditionata, data de catre emitentul acesteia unei societati bancare receptoare de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani la o anumita data. Pentru a face plata trebuie sa existe lichiditati suficiente in contul de la banca. Cecul simplu inlocuieste cecul de numerar, fiind utilizat pentru ridicarea de numerar din conturile de la banci.

14

Mandatul este o imputernicire scrisa data de un mandant, unei alte persoane numita mandatar pentru a o reprezenta in anumite operatii sau sa lucreze in interesul sau potrivit indicatiilor date. O forma folosita in acest sens este mandatul postal care serveste la expedierea de sume de bani. Trata este o forma a cambiei utilizata mai ales in decontarile internationale. Reprezinta un ordin scris, neconditionat, emis de tragator (creditor) asupra trasului (debitor) de a plati la vedere (prezentare) sau la un anumit termen o suma de bani unei alte persoane (beneficiarul). Cardul este un instrument modern de plata care permite achitarea obligatiilor fara a apela la numerar. Cardurile cunosc o diversitate de forme si tipuri.

2.3. Contabilitatea operatiunilor de trezorerie2.3.1. Contabilitatea investitiilor financiare pe termen scurt Investitiile financiare pe termen scurt sunt titluri achizitionate de intreprindere in vederea realizarii unui castig pe termen scurt. Titlurile de plasament sunt o componenta a activului circulant. Spre deosebire de titlurile de participare, titlurile de plasament reprezinta cel mult 10% din capitalul societatii emitente, atunci cand imbraca forma actiunilor, sau 10% din totalul obligatiunilor emise, mai este cunoscut si sub numele de investitie de portofoliu. In structura titlurilor de plasament sunt cuprinse: actiuni ( cotate si necotate); obligatiuni ( cotate si necotate); actiuni si obligatiuni emise si rascumparate de societate; alte titluri de plasament si creante asimilate ( bonuri de tezaur pe termen scurt, Valorile mobiliare, partile sociale, titlurile de creanta negociabile, bonurile de casa nu intra in categoria titluri de plasament. Intreprinderea cumparatoare de titluri de plasament cauta fie utilizarea temporara a unei parti din disponibilitatile sale n vederea conservarii valorii de trezorerie, fie rentabilizarea plasamentelor sale prin: cresterea veniturilor percepute prin dobanzi si dividende; realizarea unui plus de valoare prin revanzarea lor. Evidenta valorilor mobiliare de plasament se realizeaza prin conturile din grupa 50 Investitii financiare pe termen scurt. Contul 501 - Investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului

titlurile institutiilor financiare specializate, certificatele de depozit).

15

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta investitiilor financiare pe termen scurt la societatile din cadrul grupului, cumparate in vederea obtinerii de venituri financiare intr-un termen scurt. Contul 501 - Investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului este un cont de activ. In debitul contului 501 - Investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului se inregistreaza: - valoarea la cost de achizitie a actiunilor cumparate de la societatile din cadrul grupului (509, 512, 531). In creditul contului 501 - Investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului se inregistreaza: - valoarea actiunilor detinute la societatile din cadrul grupului, cedate (512, 531, 664). Soldul contului reprezinta valoarea investitiilor financiare pe termen scurt (actiuni) detinute la societatile din cadrul grupului. 2.3.2. Contabilitatea actiunilor Contul 503 - Actiuni. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta actiunilor cotate si necotate, cumparate in vederea obtinerii de venituri financiare pe termen scurt. Contul 503 este un cont de activ. In debitul contului 503 se inregistreaza: - valoarea la cost de achizitie a actiunilor cumparate (509, 512, 531). In creditul contului 503 se inregistreaza: - valoarea actiunilor cedate (512, 531, 664, 461); - actiunile depuse ca aport la capital (456). Soldul contului reprezinta valoarea actiunilor cumparate, existente. Subconturile pentru "Contul 503 - Actiuni" sunt: 5031 - Actiuni cotate. 5032 - Actiuni necotate. Veniturile obtinute din vanzarea actiunilor se inregistreaza in contul 764 - Venituri din investitii financiare cedate, iar pierderile obtinute din vanzarea actiunilor se inregistreaza in cont 664 - Cheltuieli privid investitiile financiare cedate. Inregistrari contabile: 1. Achizitia actiunilor 5031Actiuni cotate

= 16

462

Creditori diversi

2. Plata cheltuielilor cu ocazia achizitie de actiuni 5031 3. Plata actiunilorActiuni cotate

=

5121

Conturi la banci in lei

Creditori diversi Conturi la banci in lei 462 = 5121 4. Vanzarea actiunilor la bursa cu obtinerea de venituri

5121

Conturi la banci in lei

=

% 5031 7642

Actiuni cotate Venituri din investitii financiare cedate

Actiunile necotate sunt tratate similar. Dar pentru a putea fi considerate instrumente de trezorerie, aceste actiuni trebuie sa fie lichide, chiar daca nu sunt cotate la bursa. 2.3.3. Contabilitatea actiunilor proprii Contul 502 - Actiuni proprii. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta actiunilor proprii rascumparate. Contul 502 este un cont de activ. In debitul contului 502 se inregistreaza: - costul de achizitie al actiunilor proprii rascumparate (509, 512, 531). In creditul contului 502 se inregistreaza: - valoarea actiunilor proprii anulate (101); - valoarea actiunilor proprii cedate, rascumparate, distribuite angajatilor sau tertilor (456, 509, 512, 531); - diferenta dintre pretul de achizitie si pretul de cesiune (664). Soldul contului reprezinta costul de achizitie al actiunilor proprii rascumparate existente. Cumpararea, detinerea si anularea de actiuni proprii sunt strict reglementate de Legea societatilor comerciale, Legea nr. 31/1990, art. 103-107 Art. 103. (1) Societatea nu poate dobandi propriile sale actiuni, fie direct, fie prin persoane care actioneaza in nume propriu, dar pe seama acestei societati, in afara de cazul in care adunarea generala extraordinara a actionarilor hotaraste altfel si in anumite scopuri , cum ar fi distribuirea gratuita salariatilor sau vanzarea catre salariati , stabilizarea cursului bursier, anularea lor, ca urmare a deciziei de micsorare a capitalului social, etc., conform art. 104 . Daca actiunile proprii sunt achizitionate in alte scopuri, societatea nu poate detine mai mult de 10% din capitalul social, sin u le poate achizitona decat daca valoarea profitului distribuibil si a rezervelor , fara rezervele legale, depasesc valoarea actiunilor ce urmeaza a fi cumparate. Rascumpararea actiunilor proprii determina urmatoarele operatiuni contabile: 1.Inregistrarea rascumpararii propriilor actiuni: 502Actiuni proprii

= 17

5121

Conturi la banci in lei

2.Valoarea rezervei constituite conform art. 103 alin.(5) din Legea nr. 31/1990, republicataAlte rezerve 129 Repartizarea profitului = 1068 3. Anularea actiunilor proprii si diminuarea capitalului social in cazul in care costul de

achizitei este mai mare decat valoarea nominala a actiunilor proprii: % 1012 6642 =Capital subscris varsat Pierderi privind investitiile financiare pe termen scurt cedate

502

Actiuni proprii

si concomitent pentru valoarea rezervei constituite conform art. 103 alin.(5) din Legea nr. 31/1990, republicata 1068Alte rezerve

=

7642

Venituri privind investitiile financiare pe termen scurt cedate

4. Anularea actiunilor proprii si diminuarea capitalului social in cazul in care costul de achizitei este mai mic decat valoarea nominala a actiunilor proprii: 1012Capital subscris varsat

=

% 502 7642

Actiuni properii Venituri din investitii financiare cedate

si concomitent pentru valoarea rezervei constituite conform art. 103 alin.(5) din Legea nr. 31/1990, republicata 1068Alte rezerve

=

7642

Venituri din investitii financiare cedate

Veniturile rezultate din anularea rezervei constituite conform art. 103 alin.(5) din Legea nr. 31/1990, republicata , sunt neimpozabile.

2.3.4. Contabilitatea obligatiunilorContul 506 - Obligatiuni. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiunilor cumparate. Contul 506 este un cont de activ. In debitul contului 506 se inregistreaza: - valoarea la cost de achizitie a obligatiunilor cumparate (509, 512, 531). In creditul contului 506 se inregistreaza: - valoarea obligatiunilor cedate (512, 531, 664, 461); - obligatiunile depuse ca aport la capital (456). Soldul contului reprezinta valoarea obligatiunilor existente. Subconturile pentru Contul 506 - Obligatiuni sunt: 5061 - Obligatiuni cotate. 18

5062 - Obligatiuni necotate. Obligatiunile (numite si titluri de renta daca sunt emise de stat) sunt titluri reprezentate prin dreptul de creanta al proprietarului asupra emitentului. Posesorul unei obligatiuni este o persoana care a imprumutat o anumita suma de bani emitentului, in anumite conditii, obligandu-l astfel pe cel imprumutat de a-l remunera, prin varsarea periodica a unei dobanzi. In functie de schimbarea caracterului fix al dobanzii, pentru contracararea procesului inflationist, precum si avand in vedere posibilitatea creditorului de a renunta la rambursarea imprumutului la scadenta si achizitionarea de actiuni la respectiva societate, intalnim si alte tipuri de obligatiuni: obligatiuni indexate, obligatiuni participative, obligatiuni convertibile, obligatiuni ipotecare, obligatiuni cu cupon flotant, etc. Obligatiunile indexate sunt, prin definitie, obligatiunile la care emitentul isi asuma obligatia de a reactualiza valoarea acestor titluri in functie de un indice ales de comun acord cu investitorul (creditorul). Obligatiunile participative au ca scop legarea creditorului de bunurile rezultate din investitiile la care a contribuit cu finantarea. Modalitatea consta in a face sa varieze suma anuala a dobanzii varsata si a sumei de rambursat, in functie de rezultatele financiare ale emitentului, de dividendul varsat actionarilor sau de sumele destinate pentru rezerve. Obligatiunile convertibile sunt obligatiunile care, la expirarea termenului fixat in contractul de emisiune, in general cuprins intre 2 si 6 luni, ofera investitorului posibilitatea sa isi exercite optiunea de convertire a titlului in lichiditati sau in actiuni, la o paritate data de valoarea actiunilor substituite de o noua emisiune care acopera contravaloarea obligatiunilor asupra carora s-a exercitat optiunea de convertire Obligatiunile ipotecare reprezinta titluri mobiliare emise de banci ipotecare si urbane pentru imprumuturile acordate debitorilor pe baza ipotecarii terenurilor sau a imobilelor. In baza contractelor de ipoteca incheiate cu bancile ipotecare, proprietarii de pamant si/sau imobile primesc suma solicitata drept imprumut, nu in numerar, ci in inscrisuri funciare la valoarea lor nominala. Pentru a obtine banii necesari, detinatorii vand aceste titluri de credit la bursa de valori. Cumpararea de obligatiuni determina urmatoarele operatiuni contabile: 1. Achizitia obligatiunilor = = 462 5311Creditori diversi Casa in lei

5062 Obligatiuni necotate 2. Plata cu numerar a obligatiunilor 462Creditori diversi

19

3. Inregistrarea dobanzii de incasat. Societatea va inregistra un venit din dobanzi numai pentru perioada in care detine obligatiunile. Diferenta de dobanda, nerecunoscuta ca si venit va micsora costul obligatiunilor. 5088Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament

=

% 5062 762Obligatiuni necotate Venituri din investitii financiare pe termen scurt Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament

4. Incasarea in numerar a dobanzii 5311Casa in lei

=

5088

5. Vanzarea cu incasare in numerar a obligatiunilor in cazul in care se micsoreaza costul obligatiunilor 5311Casa in lei

=

% 5062 762

Obligatiuni necotate Venituri din investitii financiare pe termen scurt

6. Vanzarea cu incasare in banca a obligatiunilor in cazul in care se inregistreaza pierdere % 5121 6642 =Conturi la banci in lei Cheltuieli din investitii financiare pe termen scurt

5062

Obligatiuni necotate

2.3.5. Contabilitatea obligatiunilor emise si rascumparate Obligatiunile emise si rascumparate sunt titluri de credit pe care societatile comerciale le emite in vederea obtinerii de imprumuturi publice de la terte persoane. Contul 505 Obligatiuni emise si rascumparate. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiunilor emise si rascumparate. Contul 505 - Obligatiuni emise si rascumparate este un cont de activ. In debitul contului 505 - Obligatiuni emise si rascumparate se inregistreaza: - valoarea obligatiunilor emise si rascumparate (509, 512, 531). In creditul contului 505 - Obligatiuni emise si rascumparate se inregistreaza: - valoarea obligatiunilor emise si rascumparate, anulate (161). Soldul contului reprezinta valoarea obligatiunilor emise si rascumparate, neanulate. Inregistrarile contabile pentru obligatiunile emise si rascumparate sunt: 1. Rascumpararea obligatiunilor: 20

505 2.

Obligatiuni emise si rascumparate

=

5311

Casa in lei

Anularea imprumutului obligatar:

- daca obligatiunie sunt rascumparate la o valoare mai mare decat pretul de rambursare, apare o pierdre financiara inregistrata in cont 668 - Alte cheltuieli financiare sau in cont 6642 Pierderi privind investitiile financiare pe termen scurd cedate. % 161Imprumuturi din si emisiunea de obligatiuni

=

505

Obligatiuni emise si rascumparate

Alte cheltuieli financiare 668 - daca obligatiunie sunt rascumparate la o valoare mai mica decat pretul de rambursare,

apare un castig financiar inregistrat in cont 768 Alte venituri financiare sau 7642 Castiguri din investitiile financiare pe termen scurd cedate. 161Imprumuturi din si emisiunea de obligatiuni

=

% 505 768Obligatiuni emise si rascumparate Alte venituri financiare

2.3.6. Contabilitatea altor investitii financiare pe termen scurt Contabilitatea altor titluri si creante asimilate se refera la evidenta altor titluri de plasament achizitionate in scopul obtinerii unui venit prin realizarea unei plus-valori la revanzare sau la scadenta. In aceast categorie sunt incluse: actiunile atat cele cotate cat si cele necotate, bonurile de subscriere autonoma, certificatele de investitor, titlurile participative, drepturile de tragere si alte titluri de creant. Contul 508 - Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta altor titluri de plasament si creante asimilate, cumparate. Contul 508 - Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate este un cont de activ. In debitul contului 508 - Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate se inregistreaza: - valoarea la cost de achizitie a altor investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate cumparate (509, 512, 531); - diferentele favorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie cum sunt titluri de stat in valuta si depozite pe termen scurt in valuta, la incheierea exercitiului financiar (765). In creditul contului 508 - Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate se inregistreaza: 21

- valoarea altor investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate cedate (512, 531, 664); - diferentele nefavorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie cum sunt titluri de stat in valuta si depozite pe termen scurt in valuta, la incheierea exercitiului financiar sau lichidarea lor (665). Soldul contului reprezinta valoarea altor investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate existente. Optiunile Optiunile sunt de doua tipuri: de cumparare (Call) sau de vanzare (Put). Prin optiuni se cumpara/se vinde dreptul de a vinde sau de a cumpara la un anumit pret de exercitare . Cumparatorul dobandeste fie dreptul de a cumpara fie de a vinde un titlu financiar la un pret de exercitiu stabilit la bursa. Acest drept poate fi exercitat in orice zi pana la scadenta fixate de bursa. Pretul optiunii este cotat prin licitatie sau stabilit electronic. Optiunile Call se contabilizeaza astfel: 1. Cumpararea optiunilor cu plata in numerar:Casa in lei 5081 Alte titluri de plasament = 5311 2. Exercitarea dreptului de cumparare de actiuni cotate :

% Casa in lei 5311 Alte titluri de plasament 5081 3. In cazul in care actiunile au un pret mai mic decat optiunile nu se exercita dreptul de cumparare are loc inregistrarea: 668 Alte cheltuieli financiare Optiunile Put se contabilizeaza astfel: = 5081Alte titluri de plasament

5031

Actiuni cotate

=

1.La cumpararea optiunilor cu plata in numerar:Casa in lei 5081 Alte titluri de plasament = 5311 2. La exercitarea dreptului de vanzare de actiuni cu obtinerea de venit financiar:

5311

Casa in lei

=

% 5031 5081 7642Actiuni cotate Alte titluri de plasament Venituri din investitii financiare pe termen scurt cedate

In cazul in care optiunile au termen scadent mai lung decat sfarsitul anului , confom IAS 39 Instrumente financiare, la sfarsitul anului optiunile se evaluaeaza la valoarea justa si se inregistreaza pierderea sau castigul de valoare in rezultatul curent al exercitiului. Drepturile de subscriere Drepturile de subscriere sunt titluri negociabile destinate protejarii vechilor actionari in urma majorarii capitalului social prin subscriptie publica. 22

Inregistrarile contabile sunt: 1. La primirea drepturile de subscriere 5081Alte titluri de plasament

=

7617

Venituri din alte imobilizari financiare

2. La exercitarea dreptului de vanzare de actiuni cu obtinerea de venit financiar: 5311Casa in lei

=

% 5081 7642

Alte titluri de plasament Venituri din investitii financiare pe termen scurt cedate

Warantul Warantul este un titlu de valoare care da dreptul detinatorului sa cumpere actiunile societatii care l-a emis, la un pret fix, intr-o perioada de timp determinata , spre deosebire de dreptul de subscrire, nu are rol de a proteja sau privilegia vechii actionari si are o durata mai mare de viata (dar mai mica de un an) Warantul se inregistreaza in contabilitate identic cu optiunile. Contractele forward Acord intre doua parti prin care acestea accepta sa cumpere, respectiv sa vanda o anumita cantitate din activul de baza (o marfa, un instrument financiar guvernamental, o valuta sau alt instrument financiar) la un anumit pret, cu livrarea la o data viitoare specificata si in conditii stabilite in prezent. Exemplu: O societate are o datorie in valuta de 1000 EUR ( 1000 EUR x 2,9 lei) scadenta peste 3 luni de zile, cursul in prezent ( curs la vedere) este de 3 lei iar cursul la termen (forward) este de 3,2 lei. Inregistrarile contabile sunt urmatoarele: 1. La incheierea contractului forward in valuta la cursul forward( la termen): 3000 lei 200 lei % 461 471 =Debitori diversi/EUR Cheltuieli inregistrate in avans

462

Creditori diversi/lei

3200 lei

2. Amortizarea lunara a primei egale cu diferenta dintre cursul prezent si cursul forward este 200 lei : 3 luni = 66,66 lei 66,66 lei 668Alte cheltuieli financiare

=

471

Cheltuieli inregistrate in avans

66,66 lei

3. La sfarsitul celor 3 luni se cumpara 1000 EUR la pretul de 3,3 lei: 3300 lei 5124Cont bancar in valuta

=

% 461 765

Debitori diversi/EUR Venituri din diferente de curs valutar

3300 lei 3000 lei 300

4. Se plateste suma datorata in leiCont bancar in lei 3200 lei 462 Creditori diversi = 5121 3200 lei 5. Se plateste datoria externa, cursul din momentul in care a fost contractata de 2,9 lei: 23

2900 lei 300 lei

% 401 665

=Furnizori Cheltuieli din diferente de curs

5124

Cont bancar in valuta

2.3.7. Contabilitatea varsamintelor de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt Contul 509 -Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta varsamintelor de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt cumparate. Contul 509 - Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt este un cont de pasiv. In creditul contului 509 -Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt se inregistreaza: - valoarea datorata pentru investitii financiare pe termen scurt cumparate (501, 502, 503, 505, 506, 508). In debitul contului 509 -Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt se inregistreaza: - valoarea achitata a investitiilor financiare pe termen scurt cumparate (512, 531). Soldul contului reprezinta valoarea datorata pentru investitiile financiare pe termen scurt cumparate. Contul 509 - Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt tine evidenta varsamintelor de efectuat pentru titlurile de valoare dobandite dar neachitate integral. Inregistrarea datoriilor prin contul 509 - Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt se face numai n cazul n care nu sunt apelate sau nominalizate sub aspectul termenului de decontare. Daca sunt apelate, se inregistreaza in contul 462 -Creditori diversi. Circulatia titlurilor de plasament determina urmatoarele operatii: a) titluri de plasament achizitionate, a caror valoare este imediat achitata: 501Investitii financiare pe termen scurt Investitii financiare pe termen scurt

=

5121

Cont bancar in lei

b) achizitia de titluri de plasament cu plata ulterioara a partii neapelate: 501 = % 462 509Creditori diversi (valoarea apelata) Varsaminte de efectuat(valoarea neapelata) Cont bancar in lei Cont bancar in lei

462 Creditori diversi = 5121 c) efectuarea de varsaminte pentru titlurile achizitionate: 509Varsaminte de efectuat

= 24

5121

pentru investitii financiare pe termen scurt

d) deprecierea valorii titlurilor de plasamente 6864Cheltuieli finaciare privind amortizarile si provizioanele

=

591

Provizioane pentru deprecierea investitiilor financiare

e) iesirea prin cedare a titlurilor de plasament - in cazul in care pretul de vanzare este mai mare decat pretul de cumparare (valoarea contabila de intrare ) : 461Debitori diversi ( pretul de vanzare)

=

% 509 764 (valoarea contabila de intrare)Venituri din investitii financiare cedate ( cu diferenta)

- in cazul in care pretul de vanzare este mai mic decat pretul de cumparare se anuleaza provizioanele constituite si apar si cheltuielile privind investitiile financiare cedate. 2.3.8. Contabilitatea valorilor de incasat Contul 511- Valori de incasat Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta valorilor de incasat, cum sunt cecurile si efectele comerciale primite de la clienti. Contul 511 - Valori de incasat este un cont de activ. In debitul contului 511 - Valori de incasat se inregistreaza: - valoarea cecurilor si a efectelor comerciale primite de la clienti (411, 413). In creditul contului 511 - Valori de incasat se inregistreaza: - valoarea cecurilor si a efectelor comerciale incasate (512); - valoarea sconturilor acordate (667). Soldul contului reprezinta valoarea cecurilor si a efectelor comerciale neincasate. Contul 511- Valori de incasat se dezvolta in urmatoarele conturi sintetice de gradul II : 5112 -Cecuri de incasat, 5113- Efecte de incasat si 5114 - Efecte remise spre scontare. Aceste conturi de bilant au functie contabila de activ si implicit solduri finale debitoare, care reprezinta valoarea cecurilor si a efectelor comerciale depuse la banca spre incasare, inscriinduse la doua posturi bilantiere, primul la Casa si conturi la banci, iar celelalte doua la Investitii financiare pe termen scurt si aceasta datorita continutului lor economic. Cecurile de incasat Inregistrarile contabile ce se genereaza sunt urmatoarele: 1. Primirea cecului de la client: 5112 Cecuri de incasat 2. Incasarea prin banca : = 25 411Clienti

Conturi bancare 5121 Efectele de incasat

=

5112

Cecuri de incasat

Inregistrarile contabile ce se genereaza sunt urmatoarele: 1. Depunerea la banca a efectelor de incasat : 5113 Efecte de incasat 2. Incasarea prin banca : 5121 Conturi bancare Efecte remise si scontate = = 413 5113 Efecte de primit Efecte de incasat

Efecte de incasat primate de furnizor de la clienti sunt pastrate in gestiune pana la scadenta si apoi depuse la banca pentru decontare. Daca furnizorul are nevoie de bani inainte de scadenta efectelor , poate sa decida vanzarea acestora, adica le poate sconta unei banci. Scontul este dobada la care se adauga un comision bancar pentru plata efectului comercial inainte ca el sa ajunga la scadenta. Inregistrarile contabile ce se genereaza sunt urmatoarele: 1. Predarea catre banca a efectului scontat: % 5114 667 Efecte de primitCheltuieli privind sconturile acordate Conturi bancare in lei

=

413

Efecte remise spre scontare

2. Incasarea contravalorii efectelor remise spre scontare: 5121 = 5114Efectete remise spre scontare

2.3.9. Contabilitatea operatiilor de incasari si plati fara numerar Unitatile patrimoniale, pentru o buna circulatie a banilor, sunt interesate sa pastreze la diferite banci disponibilitatile lor banesti si sa efectueze operatiile de incasari si plati in sistemul decontarilor fara numerar. Decontarile fara numerar sunt acele operatii bancare prin care, platile, respectiv incasarile, se fac prin trecerea (virarea) unei sume de bani datorata de debitor (cumparator sau alt platitor) din contul sau de la banca in contul de la banca al carui titular este creditorul (furnizorul sau beneficiarul de drepturi). Pltile din contul debitorului se fac cu consimtamantul acestuia, cu exceptia celor ce reprezinta obligatii stabilite prin titluri executorii si in limita disponibilitatilor banesti din cont si a creditelor contractate. Intreprinderile isi pot deschide mai multe conturi de disponibil la banci (conturi, subconturi) pe activitate, destinatie, unitati, etc, astfel incat sa poata beneficia de servicii operationale, de securitatea si valorificarea mijloacelor banesti. La efectuarea operatiilor de incasari si plati fara numerar, prin banca, se pot utiliza diferite forme (sisteme) de decontare i instrumente adecvate care sa faciliteze cu siguranta 26

aceste operatii. Disponibilitatile in lei ale agentilor economici sunt pastrate la banca in conturi deschise pe numele lor. Din ele se fac plati, in lei, catre alte persoane juridice care au, la randul lor, deschise conturi la banci, ori se ridica numerar pentu nevoile agentului economic spre a se face plati prin casieria lui . Toate operatiile efectuate prin conturile de la banci sunt consemnate de banca in "Extrasul de cont" al acesteia, unde se inscriu incasarile, platile si soldul final. Aceasta impreuna cu anexele sale stau la baza inregistrarilor din contabilitatea agentului economic. De mentionat ca semficatiile debitului si respectiv creditului din contabilitatea agentului economic sunt de sens contrar fata de debitul si creditul din extrasul de cont al bancii. Inscrierea unei sume in debitul contului de disponibilitati din contabilitatea agentului economic semnifica o crestere a mijloacelor banesti ale acestuia, pe cand in extrasul de cont al bancii apare in creditul extrasului de cont, semnificand cresterea obligatiilor banesti fata de agentului economic Prin intermediul conturilor de la banci sunt delimitate si inregistrate i valorile de incasat, cum sunt cecurile si efectele comerciale depuse la banca, disponibilitatile in devize din conturile de la banca, creditele bancare pe termen scurt, precum si dobanzile aferente disponibilitatilor si creditelor bancare. Toate conturile de la banci care concentreaza disponibilitatile banesti au functie contabila de activ. Se debiteaza, dupa caz, cu valorile de incasat sau cu incasarile de lichiditati, se crediteaza cu diminuarea valorilor de incasat pe masura lichidarii lor si cu platile de lichiditati. Au sold final debitor care reprezinta valorile de incasat sau disponibilitatile banesti existente in conturile de la banci, dupa caz. Contul 5121 - Conturi la banci in lei, este un cont bifunctional, care se debiteaza cu incasarile si se crediteaza cu platile, prin intermediul sau sunt evidentiate si creditele de trezorerie acordate de banca. Cand soldul contului este creditor, el reprezinta creditele de trezorerie primite de intreprindere si cand soldul este debitor reprezinta disponibilitatile in lei Inregistrarile contabile ale operatiunilor de incasari si plati prin Contul 5121 - Conturi la banci in lei: 1. Incasari in cont curent: 5121Conturi bancare in lei

=

% 4111 456 461 581 766

Clienti Decontari cu asociatii privind capitalul Debitori diversi Viramente interne Venituri din dobanzi Conturi la banci

2. Plati din cont current: % = 27 5121

401 441 444 627

Furnizori Impozit Profit Impozit salarii Cheltuieli cu serviciille bancare si asimilate

Contul 5124 - Conturi la banci in devize Evidenta analitica a conturilor de la banci se dezvolta pe fiecare banca in parte si pe fiecare tip de cont in parte. Operatiile privind disponibilitatile in devize se inregistreaza in contabilitate folosind una din metodele: a) b) metoda cursului fix consta in inregistrarea si evaluarea in lei , de-a lungul anului, metoda cursului variabil ( cursului zilei) toate operatiunile se inregistreaza si a tuturor operatiunilor la un curs fix, prestabilit. evalueaza la cursul zilei comunicat de Banca Nationala. . Exceptie fac cumpararile si vanzarile de valuta ( licitatii) care se inregistreaza la cursul bancii. La inchiderea exercitiului financiar, disponibilitaiile in devize se evalueaza in contabilitate, la cursul valutar de schimb in vigoare la acea data, iar diferenta de curs valutar se inregistreaza dupa caz in conturile de venituri si cheltuieli. 2.3.10. Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt Agentii economice care nu dispun de suficiente disponibilitati apeleaza la banci pentru obtinerea de creditele pentru finanterea desfasurarii activitatii curente a companiei. Forma cea mai cuprinzatoare, mai putin restrictiva si mai facila sub aspectul derularii este finantarea prin linie de credit. Dobanda se aplica numai la soldul debitor al contului curent al companiei astfel, orice incasari pe care intreprinderea le primeste in contul curent diminueaza valoarea soldului debitor, respectiv suma la care se aplica, zilnic, rata convenita a dobanzii, ceea ce duce la plati de dobanda dimensionate in stricta concordanta cu gradul de utilizare a facilitatii si corelate cu rulajele companiei in conturile bancare. Creditele bancare se pot acorda in lei sau valuta astfel: a) credite in limita unui plafon de creditare. Banca achita obligatiile societatii comerciale chiar daca in cont curent nu exista disponibilitati suficiente efectuarii platilor. In acest caz contul de disponibilitati 512 se crediteaza. b) Acordarea creditului prin alimentarea contului de disponibilitati cu valoarea creditului, utilizandu-se ciontul 519- Credite bancare pe termen scurt .

28

In cazul creditelor in valuta , la rambursarea creditului pot aparea diferente de curs valutar. Pentru creditele acordate bancile percep o dobanda care poate fi: a) b) Simpla si se calculeaza astfel Dobanda = Suma imprumutata * Rata dobanzii Compusa ( cu capitalizare sau dobanda la dobanda) si se calculeaza:

Dobanda = Suma imprumutata ( 1+ Rata dobanzii)n- Suma imprumutata Contul 519 Credite bancare pe termen scurt Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta creditelor acordate de banci pe termen scurt. Contul 519 "Credite bancare pe termen scurt" este un cont de pasiv. In creditul contului 519 "Credite bancare pe termen scurt" se inregistreaza: - creditele bancare pe termen scurt, acordate de banca pentru nevoi temporare, prin conturi bancare distincte, inclusiv dobanzile datorate (512, 666). In debitul contului 519 "Credite bancare pe termen scurt" se inregistreaza: - creditele bancare pe termen scurt restituite, inclusiv dobanzile platite (512). Soldul contului reprezinta creditele bancare pe termen scurt nerestituite. Inregistrarile contabile ce se efectueaza la primirea unui credit bancar: 1. Incasarea creditului acordat de banca: 5121Conturi bancare in lei

=

5191

Credite bancare termen scurt Dobanzi de platit

pe

2. Dobanda cuvenita bancii 666Cheltuieli privind dobanzile Credite bancare termen scurt Credite bancare termen scurt pe

=

5186

3. Rambursare partiala credit pe termen scurt: 5191 = 5121Conturi bancare in lei

4. Inregistrarea creditului pe termen scurt la credite nerambursate la scadenta: 5191pe

=

5192

Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadentaConturi la banci

5. Rambursarea ulterioara a sumei restante: 5192 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta = 5121

2.3.11. Contabilitatea dobanzilor aferente disponibilitatilor banesti si credite bancare pe termen scurt Contul 518 - Dobanzi

29

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta dobanzilor datorate, precum si a dobanzilor de incasat, aferente creditelor acordate de banci in conturile curente, respectiv disponibilitatilor aflate in conturile curente. Dobanzile datorate si cele de incasat, aferente exercitiului in curs, se inregistreaza la cheltuieli financiare, respectiv venituri financiare. Contul 518- Dobanzi este un cont bifunctional. In debitul contului 518- Dobanzi se inregistreaza: - dobanzile de incasat aferente disponibilitatilor aflate in conturile curente (766); - dobanzile platite aferente imprumuturilor primite (512); In creditul contului 518 - Dobanzi se inregistreaza: - dobanzile datorate, aferente creditelor acordate de banci in conturile curente (666); - dobanzile incasate aferente disponibilitatilor aflate in conturile curente (512). Soldul debitor reprezinta dobanzile de primit, iar soldul creditor, dobanzile de platit. Inregistrarile contabile aferente incasarilor si platilor dobanzilor : 1. Inregistrare dobanda cuvenita pentru disponibilitatile pastrate in cont la banca :Dobanzi de primit 5187 2. Incasarea dobanzii

=

766

Venituri din dobanzi

Conturi la banci in lei Dobanzi de primit 5121 = 5187 3. Inregistrare dobanda de platit bancii pentru creditele obtinute:

666

Cheltuieli privind dobanzile Dobanzi de platiti

=

5186

Dobanzi de platiti

4. Plata dobanzii 5186 = 5121Conturi la banci in lei

2.3.12 Contabilitatea operatiilor de incasari si plati in numerar O parte din operatiile de incasari si de plati efectuate de o unitate patrimoniala se realizeaza in numerar, prin casieria acesteia. incasarile si platile in numerar detin o pondere mai redusa in ansamblul operatiilor banesti, comparativ cu cele fara numerar, sub aspectul volumului de bani vehiculati, dar se caracterizeaza printr-o frecventa mare si o importanta deosebita pentru gestiunea agentului economic. Manipularea banilor prin casieriile proprii are in vedere, in general, operatii de incasari si plati care nu presupun utilizarea unui volum mare de disponibilitati banesti. Documentul de nregistrare zilnica in contabilitate a operatiilor de casa este Registrul de casa la care se anexeaza documentele justificative de incasari si plati in numerar. Aceste documente sunt: Pentru incasari: 30

casierie;

cecul n numerar- pentru ridicarea banilor din contul bancar si depunerea in chitanta pentru banii incasati la facturile de vanzari de bunuri, lucrari si de bonuri si centralizatoare ale caselor de marcat; centralizatoare monetare pentru vanzari in magazinele cu amanuntul. Pentru plati: foaia de varsamant a numerarului la banca; chitante pentru plati emise de alte unitati; liste de plata avansuri la salarii, premii, concedii de odihna, etc.; state de salarii, plata dividendelor pe baza statului de dividende repartizate. De asemenea, sunt asimilate mijloacelor banesti sub forma de lichiditati si alte

prestari de servicii;

valori pastrate in casieria unitatii, cum ar fi timbre fiscale si postale, bilete de tratament si odihna, tichete si bilete de calatorie, etc. Motivatia pentru care aceste valori sunt asimilate lichiditatilor o constituie posibilitatea transformarii lor rapide in bani. Contul 531- Casa este un cont de activ. In debitul contului 531- Casa se inregistreaza: - sumele ridicate de la banci (581); - sumele incasate de la clienti (411, 419); - sumele incasate de la asociati (455); - sumele incasate reprezentand decontari in cadrul grupului si decontari privind interese de participare (451, 452); - sumele incasate reprezentand aport la capitalul social (456); - sumele incasate de la debitori (428, 461); - sumele incasate de la creditori diversi (462); - sumele incasate reprezentand venituri anticipate (472); - sumele restituite in numerar reprezentand avansuri de trezorerie neutilizate (542); - sumele incasate reprezentand imobilizari financiare pe termen scurt cedate (501, 502, 503, 506, 508); - sumele incasate din prestari servicii, vanzarea marfurilor si alte activitati (704, 707, 708); - sume incasate din despagubiri si alte venituri din exploatare (758); - diferentele favorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta la incheierea exercitiului financiar sau operatiunilor efectuate in valuta (765); In creditul contului 531- Casa se inregistreaza: 31

- depunerile de numerar la banci (581); - costul de achizitie al investitiilor financiare cumparate in numerar (261, 262, 263, 265, 267, 269, 501, 502, 503, 505, 506, 508, 509); - platile efectuate catre furnizori (401, 404); - valoarea avansurilor acordate pentru livrari de bunuri, prestari de servicii sau executari de lucrari (409); - sumele achitate personalului (421, 423, 424, 425, 426, 428); - sumele achitate tertilor reprezentand retineri sau popriri din remuneratii (427); - sumele achitate reprezentand decontari in cadrul grupului si decontari privind interese de participare (451, 452); - sumele restituite asociatilor (455, 456); - dividendele platite actionarilor sau asociatilor (457); - sumele achitate diversilor creditori (462); - platile efectuate reprezentand sume transferate intre unitate si subunitati (481); - avansurile de trezorerie acordate (542); - platile in numerar reprezentand alte valori achizitionate (532); - diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente disponibilitatilor in valuta la incheierea exercitiului financiar sau operatiunilor efectuate in valuta in cursul exercitiului (665); - platile efectuate reprezentand alte cheltuieli de exploatare (658); Soldul contului reprezinta numerarul existent in casierie. Subconturile pentru Contul 531 - Casa sunt: 5311 - Casa in lei. 5314 - Casa in valuta. Contul 5314 Casa in valuta functioneaza ca si contul 5311 Casa in lei, doar ca sumele sunt exprimate in devize si in lei. Agentii economici pot efectua, in limitele prevazute de legislatia in vigoare, incasari si plati prin caserie in valuta. Evidenta operativa a numerarului in devize se tine cu ajutorul Registrul de casa care va avea coloane atat pentru incasari, plati, sold in lei, cat si pentru asemenea operatii in devize. Pentru fiecare fel de valuta se conduce cate un registru de casa. Relatiile dintre valutele straine si leii romanesti ca si diferentele de curs valutar ce apar in timpul si la sfarsitul exercitiului financiar, se calculeaza si se regularizeaza la fel ca cele privind disponibilitatile in valuta pastrate in conturi la banci. Pentru inregistrarea operatiilor de incasari si plati in devize se pot folosi una din metodele: 32

metoda inregistrarii operatiilor la cursul pietei sau zilei; metoda inregistrarii operatiilor la un curs fix. La sfarsitul exercitiului financiar, pentru ambele metode, soldul este evaluat la cursul oficial, iar diferenta este inregistrata dupa caz, la conturile de cheltuieli sau venituri din diferente de curs valutar. Contul 532 - Alte valori Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta bonurilor valorice, timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si odihna, tichetelor si biletelor de calatorie, tichetelor de masa, a altor valori, precum si a miscarii acestora. Contul 532 - Alte valori este un cont de activ. In debitul contului 532 Alte valori se inregistreaza: - valoarea bonurilor valorice, a timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si odihna, tichetelor si biletelor de calatorie si a altor valori, achizitionate (401, 531, 542). In creditul contului 532 Alte valori se inregistreaza: - valoarea bonurilor valorice, a timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si odihna, tichetelor si biletelor de calatorie si a altor valori, consumate (301, 428, 604, 624, 625, 626). Soldul contului reprezinta alte valori existente. 2.3.13 Contabilitatea acreditivelor si a avansurilor de trezorerie Una din modalitatile de plata cel mai des utilizate in tarile cu economie de piata si in schimburile economice internationale o reprezinta acreditivul. Acreditivul este definit de literatura de specialitate ca o suma de bani rezervata in mod special de unitatea cumparatoare din contul sau, la unitatea bancara ce deserveate unitatea patrimoniala furnizoare, pentru ca acesteia sa i se achite contravaloarea bunurilor expediate, serviciilor prestate sau lucrarilor executate in baza prezentarii documentelor specifice, bancii sale. Acesta este utilizat des in decontarile internationale ca o masura de siguranta pentru incasarea livrarilor la export. Pentru incasarea sumelor prevazute in acreditiv furnizorul trebuie sa prezinte bancii de care apartine, documente din care sa rezulte indeplinirea conditiilor din acreditiv pentru livrarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrarilor. Daca disponibilitatile sunt imobilizate sub forma de acreditive se inregistreaza in debitul contului 541- Acreditive. Pe msura efectuarii platilor catre terti sau incetarii valabilitatii acreditivului, contul se crediteaza. Soldul debitor reprezinta acreditivele existente deschise la banci. Acesta se dezvolta pe doua conturi analitice: 5411- Acreditive in lei si 5412 - Acreditive in devize. 33

Sumele ncredintate de intreprindere administratorilor sau altor persoane imputernicite, inclusiv avansurile spre decontare, pentru efectuarea unor plati in favoarea acesteia se nregistreaza n contul 542 - Avansuri de trezorerie. Tipurile de inregistrari proprii contului 542 - Avansuri de trezorerie sunt: a) sumele acordate n numerar administratorilor sau altor persoane autorizate sa faca plati:Casa in lei 542 Avansuri de trezorerie = 5311 b) platile efectuate de catre administratori sau alte persoane autorizate sa faca plati: Avansuri de trezorerie 401 Furnizori = 542 c) soldurile neutilizate se depun la casierie, iar inregistrarea este:

5311

Casa in lei

=

542

Avansuri de trezorerie

3.3.14. Contabilitatea viramentelor interne Contul 581 Viramente interne Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta viramentelor de disponibilitati intre conturile de trezorerie. Contul 581- Viramente interne este un cont de activ. In debitul contului 581 "Viramente interne" se inregistreaza: - sumele virate dintr-un cont de trezorerie in alt cont de trezorerie (512, 531, 541, 542). In creditul contului 581 "Viramente interne" se inregistreaza: - sumele intrate intr-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie (512, 531, 541, 542). De regula contul nu prezinta sold. Folosirea contului se explica prin aceea ca intre momentul depunerii la banca a ordinului de plata si documentelor justificative privind transferul efectiv de sume intre conturile de trezorerie si consemnarea lor in extrasul de cont poate interveni un anumit interval de timp. In acest interval de timp, operatiile se inregistreaza prin contul 581 -Viramente interne. De exemplu: La depunerea din casierie pe baza de foaia de varsamant a unei sume de bani in contul curent de la banca se fac inregistrarile: a) la depunerea efectiva a sumei de bani:Viramente interne 581 = 5311 b) la consemnarea operatiei in extrasul de cont: Casa in lei

Conturi la bnci in lei Viramente interne 5121 = 581 Un al doilea motiv este cel al delimitarilor acelor operatii care fac obiectul inregistrarii in

mai multe registre distincte conduse pentru fiecare cont de trezorerie, precum si evitarea contabilizarii fara risc a dublei folosiri a viramentelor de disponibilitati dintr-un cont de trezorerie la alt cont de trezorerie. 34

2.3.15. Contabilitatea deprecierilor investitiilor financiare pe termen scurt Din grupa 59 "Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie" fac parte conturile: Contul 591 "Provizioane pentru deprecierea investitiilor financiare la societatile din cadrul grupului"; Contul 592 "Provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii"; Contul 593 "Provizioane pentru deprecierea actiunilor"; Contul 595 "Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor emise si rascumparate"; Contul 596 "Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor"; Contul 598 "Provizioane pentru deprecierea altor investitii financiare si creante asimilate". Cu ajutorul conturilor din aceasta grupa se tine evidenta constituirii, provizioanelor pentru deprecierea investitiilor financiare la societatile din cadrul grupului, actiunilor proprii, actiunilor, obligatiunilor emise si rascumparate, obligatiunilor si a altor investitii financiare si creante asimilate, precum si a suplimentarii, diminuarii sau anularii acestora, potrivit legii. Conturile din aceasta grupa sunt conturi de pasiv. In creditul conturilor din grupa 59 "Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie" se inregistreaza: - valoarea provizioanelor pentru deprecierea conturilor de trezorerie, constituite sau suplimentate, potrivit legii, pe feluri de provizioane (686). In debitul conturilor din grupa 59 "Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie" se inregistreaza: - sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea conturilor de trezorerie (786). Soldul conturilor reprezinta valoarea provizioanelor constituite pentru deprecierile constatate existente la sfarsitul perioadei. Provizioanele sunt instrumente contabile de corelare a inregistrarilor scriptice cu realitatea economica faptica. Ele sunt simple conventii contabile, care impiedica distribuirea catre actionari a anumitor sume din profitul intreprinderii. Din punct de vedere financiar, se poate spune ca provizioanele duc la intarirea capitalizarii firmei pentru a se putea face fata unor deprecieri, cheltuieli sau riscuri viitoare. Principalele doua forme in care se realizeaza corelarea inregistrarilor scriptice cu realitatea economica faptica sunt: -reglarea valorii activelor si pasivelor inregistrate in patrimoniu la costul istoric si aducerea lor la valoarea de utilitate, de piata sau de realizare, valoarea justa in prezent; 35

-anticiparea anumitor riscuri si cheltuieli pentru perioada curenta si reflectarea lor in situatiile financiare ale acestei perioade chiar daca manifestarea lor ca fluxuri financiare va avea loc numai intr-o perioada urmatoare. Determinarea valorii juste, de piata, a unui activ se face prin inventariere; operatiunea de inventariere trebuie sa se aplice simultan tuturor activelor apartinand aceleiasi categorii, pentru a pastra imaginea fidela a patrimoniului. Daca valoarea justa este mai mica decat valoarea de intrare a investitiilor financiare , diferenta este o depreciere si pentru a o putea contabiliza se constituie un provizion pe seama cheltuielilor sau se ajusteaza valoarea contabila a investitiilor . Anul urmator la inventar poate rezulta : pretul de piata este mai mic decat pretul de intrare in acest caz pentru diferenta pretul de piata este mai mare decat pretul de intrare in acest caz provizionul se respectiva se constituie o depreciere sulimentara ce se inregistreaza intr-un cont de cheltuieli diminueaza sau anuleaza transformandu-se in venit din provizioane pentrui deprecieri.

Capitolul 3. Studiu de cazS.C. EXPREL PROD S.R.L.. are sediul social in municipiul Constanta, Bdul. Aurel Vlaicu nr. 25 judetul Constanta si are ca principal obiect de activitate exploatarea forestiera procesand masa lemnoasa proprie precum si prestari de servicii pentru diversi agenti economici. Societatea a fost constituita in anul 2001. Firma cu capital integral privat a avut o evolutie ascendenta ca rezultat al dezvoltarii bazei materiale si a investitiilor realizate pentru procurarea mijloacelor si mecanismelor cu specific forestier . Societatea este preocupata pentru continuarea etapei investitionale , pentru perioada imediat urmatoare in scopul completarii obiectului de activitate va achizitiona masini si utilaje specifice prelucrarii lemnului pentru a putea procesa materia prima proprie rezultata prin exploatatrea masei lemnoase pe picior, dupa cum , va continua sa 36

procure utilaje de tip forestier performante pentru cresterea gradului de mecanizare a lucrarilor forestiere. Capitalul social este fixat la suma de 200 RON, impartit in 20 actiuni nominative in valoare nominala de 10 RON fiecare, capital in intregime subscris si varsat, raspunderea fiind impartita intre cei doi asociati ai sai. Acestia au contribuit la aportarea capitalului social in mod egal. Societatea este platitoare de TVA lunar si este deasemenea platitoare de impozit pe profit. Scopul societatii este producerea si comercializarea produselor care fac obiectul de activitate al societatii comerciale. Obiectul de activitate al societatii este: a) executia si comercializarea de produse din material lemnos ( busteni gater si de derulaj, celuloza,lemn foc, cherestele); b) activitati de export ( busteni, cherestea); c) lucrari de intretinere si reparare a utilajelor cu specific forestier; d) comercializarea cu ridicata si amanuntul a tuturor produselor rezultate din obiectul de activitate, prin retea proprie pentru terti si prin terti. Toate sortimentele din material lemnos rezultate au desfacere pe baza de contracte cu societati profilate pe prelucrarea lemnului, cum sunt S.C. TREMULA S.A. Tulcea, S.C. CELHART DONARIS S.A. Braila, S.C. ROMTIL FOREST S.R.L. Isaccea, S.C. TOMIS FOREST S.R.L. Constanta precum si prin vanzarea cu amanuntul din depozitele proprii. Segmentele de piata vizate sunt: in special prelucrarea lemnului- rezultand cherestele si semifabricate din lemn, constructii, comertul cu ridicata si amanuntul. S-a asigurat o calitate mai buna a produselor din lemn in special la buteni de gater, publicitate si facilitati contractuale care sa-i incurajeze pe clienti. Toate acestea au ajutat firma sa vinda 200.000 mc de busteni gater. Profitul brut realizat in anul 2006 este 378.494 RON, iar cel net de 316.149 RON. Valoarea capitalurilor proprii la finele anului 2006 era de 316.549 RON In ceea ce priveste repartizarea profitului avem: Din total profit net: 316.149 RON - pentru fond de rezerva 0 RON; - surse proprii de finantare 0 RON; - dividende 316.149 RON. Cifra de afaceri 2006 : 1.066.888 RON Cheltuieli totale 2006 : 770.845 RON 37

Profitul brut realizat in anul 2007 este 183.430 RON, iar cel net de 153.625 RON. Valoarea capitalurilor proprii la finele anului 2007 era de 154.025 RON Din total profit net: 153.625 RON - pentru fond de rezerva 0 RON; - surse proprii de finantare 0 RON; - dividende 153.625 RON. Cifra de afaceri 2007 : 966.393 RON Cheltuieli totale 2007: 708.681 RON Analiza financiara pe baza datelor din bilantul contabil Anexa 1, se bazeaza pe corelatiile existente intre elementele patrimoniale aflate in activul bilantului sub forma mijloacelor economice si cele din pasivul bilantului sub forma surselor de finantare. Analiza financiara are ca obiectiv determinarea punctelor slabe si tari ale firmei pornind de la analiza exercitiului financiar incheiat. INDICATORII ECONOMICO-FINANCIARI LA S.C. EXPREL PROD S.R.L. Indicator economico-financiari I. Situatia neta II. Indicatori de Active circulante / 769.212 / 550.826 = 1.865.198 /986.536 1.40 = 1.89 - (769.212 - 134.024) / (1.865.198550.826 = 1.15 72.571) / 986.536 = Mod de calcul 2006 1.958.7591.006.235=952.524 2007

Active totale - Datorii 902.901-586.352= totale 316.549

lichiditate 1. Lichiditate generala 2. Lichiditate partiala

Datorii curente Active circulante Stocuri/Datorii curente

3.Rata solvabilitatii 4. Rata de

1.82 Active totale / Datorii 902.901 / 550.826 = 1.958.759 / 986.536 1.64 totale/Capital 586.352/316.549 1.85 = 1.99 = 1.006.235/154.025 = 6.53

curente indatorare Datorii

generala propriu III. Indicatori de echilibru financiar 1. Rata

autonomiei Capital propriu/Capital 316.549/352.075=0.90

154.025/173.724=

financiare permanent 0.89 2. Rata de finantare a (Capital permanent- (352.075 - 124.712) / (173.724 - 90.547)/ stocurilor 3. Rata datoriilor Active Stocuri Datorii imobilizate)/ 134.024 = 1.70 72.571 = 1.15 /

totale/Active 586.352 / 902.901 = 1.006.235

totale 4. Rata capitalului propriu Capital

0.65 1.958.759 = 0.51 propriu/Active 316.549 / 124.712 = 154.025 / 90.547 = 38

fata de activele imobilizate imobilizate 5. Rata de rotatie a Cifra de

afaceri

2.54 1.70 / 1.066.888 / 586.352 = 966.393/1.006.235

obligatiilor Datoriilor totale 1.82 = 0.96 IV. Indicatori de gestiune 1. Rotatia activelor Cifra de afaceri/ Active 1.066.888 / 769.212 = 966.393/ 1.865.198 circulante 2. Rotatia activului total 3. Durata medie circulante 1.39 = 0.52 Cifra de afaceri/ Active 1.066.888 / 902.901 = 966.393/ 1.958.759 totale de Cifra de de 11,15 = 0.49 afaceri/ 1.066.888 / 534.407 = 966.393 / 804.060 = 1.20 1.20

recuperare a creantelor V. Indicatori rentabiliate 1.Rata economice 2. Rata financiare 3. Rata

Creante totale

rentabilitatii Profit brut / Capital 378.494 / 352.075 = 183.430 / 173.724 = permanent rentabilitatii Profit net / 1.08 Capital 316.149 / 316.549 = 1 1.06 153.625 / 154.025 =

propriu 1 rentabilitatii Profit net / Cheltuieli 316.149 / 770.845 = 153.625 / 708.681 = 0.41 0.22

resurselor consumate totale VI. Indicatori ai fondului de rulment 1. Fondul de rulment total 2. Fondul de

Active totale - Active 902.901 - 124.712 = 1.958.759 - 90.547 = 1.868.212 = 154.025-90.547 =

imobilizate 778.189 rulment Capital propriu-Active 316.549-124.712

propriu imobilizate 191.837 63.478 3. Necesar de fond de Stocuri + Creante + 134.024 + 525.430 + 72.571 + 801.046 + rulment Active de regularizare - 8.977 - 550.826 Datorii curente - Pasive 117.605 de regularizare 4. Fondul de rulment net Capital permanent global 5. Trezoreria neta = 3.014 - 986.536 = - 109.905

- 352.075 - 124.712 = 173.724 - 90.547 =

Active imobilizate 227.363 83.177 Fondul de rulment net 227.363 - 117.605 = 83.177 - (- 109.905) global - Necesar de 109.758 fond de rulment = 193.082

I.

SITUATIA NETA (2006) = 316.549 (2007) = 952.524

Situatia neta a intrepinderii este pozitiva si crescatoare, in anul 2007 avand cea mai mare valoare, realizandu-se astfel obiectivul major al gestiunii financiar si anume maximizarea valorii intreprinderii, adica a valorii capitalurilor. O situatie neta crescatoare este rezultatul desfasurarii unei activitati eficiente, profitabile, care genereaza un profit suficient atat pentru 39

remunerarea aportorilor de capital (actionarii si creditorii, in primul rand), cat si pentru cresterea sau, cel putin, mentinerea afacerii prin cresterea abilitatii managerilor.1000000 800000 600000 400000 200000 0 2006 2007 SITUATIE NETA

II. INDICATORI DE LICHIDITATE 1) Lichiditate generala (2006) = 1.40 (2007) = 1.89 Acest indicator reflecta posibilitatea activelor circulante curente de a se transforma intrun termen scurt in lichiditati pentru a satisface obligatiile de plati exigibile.