57578309 Dispozitive Pentru Fixarea Sculelor Si Pieselor Pe Strung Normal

5/9/2018 57578309 Dispozitive Pentru Fixarea Sculelor Si Pieselor Pe Strung Normal - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/57578309-dispozitive-pentru-fixarea-sculelor-si-pieselor-pe-strung-normal 1/24

GRUP SCOLAR GRIGORE MOISIL BISTRITA

PROIECT PENTRU SUSTINEREA EXAMENULUI DE CERTIFICARE A

COMPETENTELOR PROFESIONALE

TEMA PROIECTULUI

DISPOZITIVE PENTRU FIXAREA SCULELOR SI PIESELOR PSTRUNGUL NORMAL

INDRUMATOR: ABSOLVENT:

Prof. ing. CARJA ALINA GOGANCEA MARIUSCls.XIII B,Rp

BISTRITA, 2011

1



CUPRINS

Argument pag.3

1. Generalitati privind dispozitivele utilizate pe masinile-unelte pag.41.1. Clasificarea dispozitivelor folosite la masinile-unelte pag.41.2. Importanta dispozitivelor in mecanizare si automatizare pag.61.3. Asezarea semifabricatelor in dispozitive pag.7

2. Dispozitivele pentru prinderea si fixarea sculelor pe srtrungul normal pag.82.1. Principiul si scopul suportului cutit pag.82.2. Fixarea directa a cutitului pe suport pag.92.3. Fixarea indirecta a cutitului pe suport pag.9

2.4. Port – cutite cu reglare rapida pag.102.5. Port – cutite speciale pag.102.6. Scule montate in pinola papusii mobile pag.11

3. Dispozitie pentru fixarea si prinderea pentru strungul normal pag.133.1. Dispozitive pentru prinderea si fixarea pieselor scurte pag.133.2. Dispozitive pentru prinderea pieselor scurte intre varfuri pag.16

4. N.T.S.M. la prelucrarile prin aschiere pag.235. BIBLIOGRAFIE pag.24

2



ARGUMENT

Dispozitivele au rolul de a fixa semifabricatele

timpul prelucrarii pe masinile-unelte, in asa fel insa asigure o anumita pozitie relativa intre traiectotaisurilor sculei si suprafetele prelucrate. Modulcare este asezat si fixat semifabricatul influenteain mod direct atat precizia prelucrarii, cat si folosirationala a masinii-unelte sub aspectul creste

productivitatii muncii, prin reducerea tipului de munca.In vederea prelucrarii, semifabricatele pot fi asezate si fixate fie direct pe masin

unealta, fie prin intermediul unui dispozitive. Folosirea dispozitivelor, chiar si a celor fixarea manuala, conduce la reducerea volumului de munca cu valori ce pot atinge 40-

%. In mod direct prin dispozitiv se intelege un echipament tehnologic al masin

unelte, care asigura centrarea corecta a semifabricatului si fixarea acestuia in timp

prelucrarii. Dispozitivele trebuie sa asigure si executarea unor alte operatiuni tehnologsi anume operatiile de masurat si de control sau asamblare.

Proiectul este structurat in 4 capitole, dupa cum urmeaza:In capitolul 1 am prezentat generalitati privind dispozitivele utilizate la masini

unelte: clasificarea dispozitivelor, importanta acestora in mecanizarea si automatizar proceselor tehnologice, asezarea semifabricatelor in dispozitive.

Capitolul 2 trateaza dispozitivele utilizate pentru prinderea sculelor pe strungnormal: cu placa; cu doua suruburi de strangere; cu turela patrata cu patru pozitii; cu turela cu blocuri schimbabile; portcutite speciale;

In capitolul 3 am prezentat dispozitivele pentru prinderea pieselor pe strungul norma dispozitive pentru prinderea pieselor scurte;

dispozitive pentru prinderea pieselor lungi;Capitolul 4 prezinta principalele norme de protectia muncii respectate la prelucrar prin aschiere;

Bibliografia cuprinde materialele indicate de profesorul indrumator pentru elaboralucrarii.

3



1. GENERALITATI PRIVIND DISPOZITIVELE UTILIZATE PEMASINILE - UNELTE

1.1. CLASIFICAREA DISPOZITIVELOR

• Dupa scop dispozitivele folosite la masinile - unelte se pot clasifica inurmatoarele categorii:

» pentru asezarea si fixarea semifabricatelor in vederea prelucrarii;» pentru fixarea sculelor aschietoare, sau portscule;» pentru asamblare

»pentru masurare si control;

• Dupa grupa de masini-unelte dispozitivele se clasifica:» dispozitive pentru masini de gaurit;» dispozitive pentru strunguri;» dizpozitive pentru masini de frezat;» dispozitive pentru masini de danturat si pentru prelucrari de netezire;

• Dupa gradul de specializare:» dispozitive universale - folosite la masini-unelte pentru piese variate, ca de

exemplu: universale pentru strunguri, menghine, pentru masini de frezat, capetedivizoare;» dispozitive specializate – proiectate pentru executarea unei anumite operatii, laun anumit reper sau la un numar restrans de repere, similare din punct de vedereconstructiv si tehnologic;

• Dupa modul de actionare se disting urmatoarele tipuri de dispozitive:» dispozitive actionate manual;» dispozitive cu actionare mecanizata, care pot fi pneumatice, hidraulice,

hidropneumatice, electromagnetice, dispozitive la care se foloseste energia organelor mobile ale masinii unelte;Folosirea dispozitivelor in tehnologia moderna prezinta o deosebita importanta,

deoarece se asigura atat cresterea productivitatii muncii, cat si obtinerea preciziei de prelucrare impuse in documentatia tehnica.

Cresterea productivitatii muncii si deci reducerea pretului de cost se obtin prineliminarea operatiilor de trasaj, care reclama un consum mare de munca, prin reducareatimpilor necesari pentru bazarea si fixarea semifabricatelor prin marimea numarului de

4



semifabricate ce se prelucreaza simultan prin suprapunerea timpilor cu cei auxiliari si de masina si cresterea posibilitatii de a deservi mai multe masini-unelte de catre un singmuncitor.

De asemenea, utilizarea dispozitivelor largeste considerabil posibilitat

tehnologice ale masinilor-unelte si deci asigura folosirea mai rationala a utilajeexistente.Alegerea dipozitivelor necesare realizarii unei anumite piese este factorul ca

influenteaza in mare masura proiecatera desfasurarii proceselor tehnologice si in aceltimp dependent de volumul productiei.La productia de serie mica si individuala folosesc dispozitive universale si de constructie simpla, ieftine,care sa asigure obtiner

preciziei cerute si pe cat posibil reducerea timpilor auxiliari.Dispozitivele folosite pentru productia de serie mica si individuala sunt

majoritatea cazurilor, dispozitive universale care se livreaza ca accesorii ale masiniunelte si anume:

» mandrine universale cu trei falci;» platouri cu patru falci;» lunete;» menghine;» mandrine pentru fixarea sculelor pentru prelucrarea gaurilor;» capete divizoare;» diverse placi pentru fixare: prisme, reazeme, dornuri si suruburi;

La productia de serie mijlocie se folosesc dispozitive speciale care au posibilit

mai generale in ceea ce priveste fixarea unor semifabricate aceste dispozitive devenitot mai specializate pe masura ce volumul productiei creste. Tot in productia de semijlocie se folosesc tot mai multe dispozitive reglabile concepute pentru prelucrarea grup. Dispozitivele pentru productia de grup se proiecteaza pentru grupe de piese simildin punct de vedere al metodelor de asezare si fixare. Proiectarea dispozitivelor este mcomplicata, deoarece mecanismele de fixare a semifabricatelor trebuie sa a

posibilitatea unei reglari rapide de la un domeniu de dimensiuni la altul.La productia in masa dispozitivul este destinat pentru executarea unei anum

operatii la o anumita piesa. In acest caz,unui dispozitiv nu i se cere numai sa asigu precizia de prelucrare prevazuta in documentatia tehnica, ci sa reduca la minim

posibil timpul de executie.

5



1.2. IMPORTANTA DISPOZITIVELOR IN MECANIZAREA SI

AUTOMATIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE

Din analizele efectuate rezulta ca in atelierele de prelucrari prin aschiere, numaicirca 50 % din timp este folosit efectiv pentru procesul de aschiere, restul timpului fiindconsumat pentru efectuarea operatiilor auxiliare : alimentarea cu semifabricate, eliberareasi indepartarea pieselor prelucrate, precum si pentru efectuarea comenzilor masiniiunelte si a controlului. Se impun deci mecanizarea si automatizarea preoceselor tehnologice fiind de neconceput fara automatizarea dispozitielor.

Prin automatizarea masinilor-unelte se urmareste reducerea la minimum a timpilor consumati pentru efectuarea tuturor comenzilor masinii-unelte inclusiv alimentarea cusemifabricate si fixarea acestora pentru a se executa prelucrarea in vederea obtinerii unei

productivitati maxime, pe baza mecanizarii tuturor operatiilor manuale.

Nivelul automatizarii unui dispozitiv se poate aprecia prin numarul de faze delucru mecanizate sau automatizate. La dispozitivele cu automatizarea partiala, o serie defaze cum ar fi: fixarea si eliberarea semifabricatelor dupa prelucrare, rotirea si blocareadispozitivelor intr-o anumita pozitie, se executa automat fara participarea muncitorilor celelalte faze ramanand mecanizate sau manuale. La dispozitiele au automatizare totalatoate fazele incepand cu alimenatera cu semifabricate si terminand cu eliberarea siindepartarea pieselor prelucrate se executa in mod automat.

Automatizarea proceselor tehnologice necesita, asadar atat automatizarea masinii-unelte, cat si a dispozitivelor. La baza automatizarii masinilor-unelte, cat si a

dispozitivelor stau sisteme de comanda automata mecanica, hidraulica, electrica, pneumatica, electrohidraulica si electropnematica. In acest automatizarea ciclului delucru al masinii-unelta completata cu automatizarea ciclului de lucru al dispozitiului,conduc la transformarea masinii-unelte universala in masina-unealta semiautomata sauautomata. Privita prin aceasta prisma, problema mecanizarii si automatizariidispozitivelor prezinta o importanata deosebita, deoarece conduce direct lasemiautomatizarea si automatizarea masinilor-unelta, la cresterea productivitatii muncii.

6



1.3. ASEZAREA SEMIFABRICATELOR IN DISPOZITIVE

Asezarea semifabricatelor in dispozitive prismatice se realizeaza luandu

acestora cele sase grade de libertate (fig.1). Schemele de asezare a unui semifabri prismatic in dispoziti este data de fig.1. Asezarea semifabricatelor clinindrice lungitipul arborilor necesita de asemenea sase puncte de sprijin, dispuse ca in fig.2. Punctelsi 2 din planul orizontal preiau translatia de axa “ox” si rotirea in jurul axei “oz”.

Punctele 1,2,3 si 4 reprezinta o baza dubla de ghidare si preiau patru grade libertate ale semifabricatului. Aceasta baza dubla de ghidare, in practica, ematerializata printr-o prisma. Pentru a se prelucra si translatia in jurul axei “oy” (fig.2)

prevede punctul 5, care reprezinta baza de sprijin. Cand semifabricatul trebuie sa aibanumita pozitie unghiulara fata de planul de asezare, se introduce punctul 6, caimpiedeca rotirea in jurul axei “oy”.

Semifabricatele cilindrice scurte se aseaza poe una din suprafetfrontale,suprafata cilindrica fiind baza de ghidare.

7



2. DISPOZITIVE PENTRU PRINDEREA SI FIXAREASCULELOR PE STRUNGUL NORMAL

2.1. PRINCIPIUL SI SCOPUL SUPORTULUI CUTITULUI

Suportul se intercaleaza intre cutit si ansamblul portcutit. Acesta asiguratransmiterea integrala a miscarilor de avans si de patrundere (traiectoria cutitului fiindidentica cu generatoarea piesei de prelucrat).

Suportul cutitului are ca scopuri principale (Fig.3.).

• sa ofere cutitului o pozitie corecta (varful cutitului sa se gaseasca la

inaltimea axei piesei de prelucrat).

Fig.3.Fixarea cutitului la strunjire;

• sa fixeze cutitul pe blocul portcutit prin strangere (in turela) sau aderenta (insuportul conic al papusii mobile);

• sa reziste fortelor de aschiere (sa se regleze consola la cutit cat mai mica).Se admite lc ≤ 2h , in care “h” este inaltimea sau diametrul corpului cutitului. De

obicei, cutitele pentru alezat au o lungime a consolei lc ≥ 2h. de aceea se pot indoi dacaefortul este prea mare. Alezorul de degrosare sau de finisare cu mai multe taisurisimetrice nu se indoaie (desi lucraeza in consola) deoarece fortele de aschiere pe diferitevarfuri se echilibreaza. In acest caz este de preferat alezorul in locul cutitului.

8



2.2. FIXAREA DIRECTA A CUTITULUI PE SUPORT

Aceasta solutie simpla este adoptatata de obicei pentru cutite care strunje

suprafete exterioare (Fig.4.a). Pozitia este asigurata prin contactul suprafetelor referinta SR (cu calare la dorinta). Suprafata de referinta SR a cutitului (planul de baeste prelucrata. Asezarea taisului la inaltime este usurata de folosirea unor sabloane s

prin referirea la unul din varfurile strungului.

Fig.4. Fixarea directa si indirecta a cutitului; a – fixare directa; b – fixare pe prisma in c – fixare in portcutit; 1 – cutit monobloc; 2 – cutit OR (otel rapid); 3 – prisma in V; 4cutit-bara; 5 – tija; 6 – suport;

Cutitul se fixeaza cu ajutorul a trei suruburi care se strang in mod egal. Apasarsau strangerea este de 100 la 1000 daN (se va aseza o placa de protectie intre surubcutit).

2.3. FIXAREA INDIRECTA A CUTITULUI PE SUPORT

Anumite cutite nu se pot fixa direct pe suport, fie ca corpul lor este cu sectiucirculare (fig.4.b) la cutitele pentru strunjire interioara , fie ca sunt cu sectiune reducirculara sau patrate (cutite-bare) (Fig.4.c) sau dreptunghiulara (cutite-lame).

Pozitia taisului in inaltime este asigurata prin punerea in contact a suprafetelor referinta SR a diferitelor elemente constitutive: cutite-bara, tija portcutitului, suportijei, eventul cala. Aceasta suprapunere justifica o fabricatie foarte ingrijita a diferiteelemente ale portcutitelor si in special a suprafetelor lor de referinta SR. Blocadiferitelor elemente ale portcutitului se realizeaza printr-un dispozitiv de blocare. recomanda folosirea barelor si lamelor-cutit ajustate in portcutite fiind una economica.

9



2.4. PORTCUTITE CU REGLARE RAPIDA

La portcutitele cu reglare rapida, fiecare cutit apartine unui bloc care poate fi retras pentru a fi repus, dupa dorinta, in actiune fara un nou reglaj. Strungurile normale

moderne sunt prevazute cu portcutite turela patrata (fig.5.a). In portcutit se pot fixadoua, trei sau patru cutite, care se pot roti pe rand in fata piesei de prelucrat. Pentru a setrece de la un cutit la altul este suficient sa se deblocheze turela si sa se roteasca (cu 90 °in jurul axului vertical). Opritorul de pozitie in rotatie este automat.

Fig.5. Turela port-cutit: a – turela patrata; b – turela cu inaltime reglabila; 1 – corp;2 – opritor; 3 – piulita; h – inaltime reglabila;

Se poate determina pozitia relativa a fiecarui cutit in raport cu capatul arborelui principal sau in raport cu axa si sa se repereze aceasta pozitie (pe tamburulcorespunzator ).

La portcutitul turela cu blocuri schimbabile (fig.5.b) fiecare cutit se monteaza lainaltimea dorita pe un suport special si poate sa fie ascutit fara a fi separat de blocul sau.

Fiecarui bloc ii corespunde un anumit reper de pozitie pe tamburul gradat, ceea ce

permite un reglaj foarte rapid, pentru asezarea cutitului la dimensiunile pieselor de prelucrat.2.5. PORTCUTITE SPECIALE

In locul cutitelor monobloc pentru strunjire exterioara se aseaza de multe ori portcutitele speciale cu cutite ajustate, similare cu cele pentru alezare. Exista deasemenea, cutite-disc, fixate in portcutite speciale (fig.6) care se folosesc pentruurmatoarele operatii : canelare, filetare, striere, etc.

10



Fig.6. Portcutite speciale; a – cutit-disc; b – portcutit-disc; c – cutit-disc pencanale; d – cutit-disc pentru filetare; 1 – tija; 2 – corp;

2.6. SCULE MONTATE IN PINOLA PAPUSII MOBILE

Pentru operatii de gaurire, alezare, filetare, etc, in alezajul pilonei papusii mob(fig.7) se monteaza burghie, alezoare, tarozi, etc, cu coada conica.

Fig.7. Scule fixate in pinola papusii mobile: a – schema fixarii; b – burghiu;c – cutit pentru lamare; d – alezor monobloc; e – manson-alezor;

In concluzie, pentru prinderea si fixarea cutitelor pe strungul normal, se foloseurmatoarele tipuri de portcutite: (Fig.8.)

cu placa (fig.8.a); cu doua suruburi de strangere (Fig.8.c); cu turela patrata cu patru pozitii (Fig.8.b); cu turela cu blocuri schimbabile (Fig.8.d); portcutite speciale;

11



c d

Fig.8. Tipuri de suporturi portcutite;

Cutitul 1(Fig.9) se fixeaza in portcutitul 3 cu suruburile 2, astfel incat varful lui sase gaseasca la inaltimea axei piesei de prelucrat 4. Pentru asezarea cutitului la inaltimeanecesara, de obicei se folosesc placute de reglare care se aseaza sub cutit. Aceastainaltime la care se aseaza inaltimea varfului cutitului se verifica dupa inaltimea varfuluidin papusa mobila sau cu ajutorul unor sabloane.

Fig.9. Stabilirea inaltimii varfului cutitului;

12



3. DISPOZITIVE PENTRU FIXAREA SI PRINDEREAPIESELOR PE STRUNGUL NORMAL

3.1. DISPOZITIVE PENTRU FIXAREA PIESELOR SCURTE

Piesele de rotatie scurte, avand lungimea mai mica decat diametrul (L<D), prelucraeza pe strung , fiind sustinute cu portpiese numai la o singura extremitacealalta extremitate fiind in consola.

Suportul, care constituie dispozitivul pentru strangerea piesei pe strung, trebuieformeze, cu arborele principal, un asamblu nedeformabil. Acesta reprezinta o legaturigida care uneste piesa cu arborele principal. El permite sa se realizeze blocul: arbo

principal – suport – piesa.

Mandrina cu trei bacuri (Fig.10.a) (universalul) realizeaza simultan centrareastrangerea pieselor cu diametre intr-o gama larga. Falcile universalului sunt reversibi permitand strangerea pieselor din exterior sau din interior.

a b

Fig.10. Mandrina (universalul) : a) cu trei bacuri; b) cu patru bacuri;

Falcile universalului sunt din otel cu duritate mare – pentru strangerea piese brute, iar pentru prelucrarea pieselor cu suprafete prelucrate, sau a pieselor cu rigiditscazuta se folosesc falci moi, din otel obisnuit.

Pentru prinderea pieselor cu sectiune patrata se utilizeaza universale cu pa bacuri actionate simultan (Fig. 10.b).

Partile componente ale universalului cu trei bacuri si functionarea acestuia su prezentate in figura 11.

13



Fig.11. Partile componente si functionarea universalului;

Diametrele universalelor sunt de 80,100, 125, 160, 200, 250, 315, 400 si 500 mm, infunctie de marimea strungului si a piesei care se prelucreaza.

14



Platoul cu patru falci independente este prevazut cu falci din otel si de obicreversibile care pot fi actionate independent. Aceasta actionare permite strangereaconsola a pieselor cu forme variate (crapodina cu talpa dreptunghiulara, piese excentrietc).

Platoul cu gauri este prevazut cu gauri ovalizate sau cu deschideri care permtrecerea tijelor unor buloane. Pe aceste platorui se pot aseza si strange piese cu formfoarte diferite. Diametrele sunt cuprinse intre 230 si 800 mm.

15



3.2. DISPOZITIVE PENTRU PRINDEREA PIESELOR INTRE

VARFURI

Piesele de rotatie avand lungimea L > 4D, in care D este diametrul piesei, sestrunjesc intre varfuri sau combinat. Varfurile sustin piesa care se prelucreaza. Undispozitiv de antrenare leaga piesa de arborele care se roteste. Asezarea si centrarea piesei1 (Fig.12.a), se executa cu ajutorul varfurilor 2 si 3, fixate in arborele principal, sirespectiv papusa mobila 5. Strangerea pe cele doua conuri se realizeaza prin deplasareaspre stanga a pinolei 4.

a

b c

Fig.12. Prinderea pieselor lungi intre varfuri; a- elementele prinderii intre varfuri; b- inima de antrenare; c- protejarea piesei contra strivirii;

Antrenarea in miscare de rotatie se face cu ajutorul unei flanse 6, montata pecapatul filetat al arborelui principal. Flansa este prevazuta cu un bolt de antrenare 9 cuajutorul caruia pune in miscare inima de antrenare 7 fixata cu surubul 8 pe piesa. In altecazuri, flansa este prevazuta cu un canal in care intra capatul incovoiat al inimii deantrenare (Fig.12.b). Pentru a proteja piesa contra strivirii la strangerea cu surubul inimiide antrenare, capatul piesei se poate introduce intr-o bucsa crestata 1 (Fig.12.c).Pentru prinderea pieselor intre varfuri sunt necesare urmatoarele elemente:

16



• doua varfuri de centrare, unul fixat in arborele principal al strungului, celalalt in pinola papusii mobile;

• antrenoare;• dornuri;

• lunete;

Varfuri de centrare (Fig.13):

Fig.13. Varfuri de centrare;

Varfurile de centrare pot fi fixe (Fig.14.a), sau rotative (Fig.14.b).

a bFig.14. Varf de centrare fix (a) si varf de centrare rotativ (b);

Varfurile fixe sunt executate din otel calit si rectificat si se monteaza in arbor principal al strungului. Sunt formate dintr-o parte activa conica cu unghiul la varf de sau 90 pe care se sprijina piesa, si o parte de fixare sub forma unui con Morse, caserveste la fixarea varfului in masina.

Varfurile rotative se monteaza in pinola papusii mobile (se rotesc odata cu piesavand scopul de a anula frecarea dintre piesa si conul activ, acest fapt avand importan

17



in special la operatiile de degrosare. Sunt executate din otel dur, iar varful propriu-zis seroteste fata de corpul sau fiind prevazut cu rulmenti.

Antrenoare (Fig.15):

Antrenoarele au rolul de a antrena piesa in miscare de rotatie (leaga arborele principal de piesa de prelucrat). Acestea sunt:

Fig.15. Antrenoare;

- Flanse de antrenare (platouri de antrenare) (Fig.16) – prevazute cu gauri(pentru inimi de antrenare cotite) (Fig.16.a), cu deget (pentru inimi de antrenare drepte)(Fig.16.b) si cu manson de protectie (Fig.16.c). Se monteaza pe capatul arborelui

principal.

18



Fig.16. Flanse de antrenare: a- cu taietura; b- cu deget; c- cu manson de protectie;

Inimi de antrenare (Fig.17.) care pot fi drepte (Fig.17.a) sau cotite (Fig.17.b): fixeaza pe piesa prin intermediul unui surub.

Fig.17. Inimi de antrenare: a- drepte; b- cotite;

Varfuri de antrenare (Fig.18.) care prezinta pe partea activa o portiune zimtcare antreneaza piesa in miscare de rotatie datorita fortelor de frecare mari.

Fig.18. Varf de antrenare;

19



Dornuri :

Dornurile se folosesc pentru fixarea intre varfuri a pieselor cu alezaj. In functie defelul alezajului piesei, dornurile pot fi: netede, cu pana, cu caneluri, cu arcuri disc, etc.

Fig.19. Fixarea pieselor pe dornuri; a- dorn rigid; b- dorn elastic;

Dornul din fig.19.a, de constructie rigida, serveste la centrarea si strangerea piesei1 cu ajutorul saibei 2 si a piulitei 3. Aceste dornuri trebuie sa asigure, pe langa o bazarecorespunzatoare, si blocarea (sau strangerea piesei). In acest sens, aceste dornuri sunt

prevazute pe partea activa cu o conicitate mica (1:1000), sau sunt prevazute cu elementesi mecanisme de blocare.

Pentru prelucrarile de finisare la care centrarea piesei trebuie facuta cu precizieridicata, se utilizeaza dornurile elastice (Fig.19.b). Piesa se strange datorita desfaceriidornului elastic 1, la insurubarea conului 2. Elasticitatea se obtine pe seama degajarii

interioare a dornului, sau se utilizeaza bucse elastice crestate pe generatoare.

Lunete (Fig.20):

Lunetele se folosesc ca reazeme suplimentare la prelucrarea axurilor lungi, la careraportul L/D > 8, cu scopul de a se evita incovoierea sub actiunea fortelor de aschiere si agreutatii proprii. Dupa destinatie, lunetele pot fi universale (au falcile de reazemdeplasabile, putand fi folosite la prelucrarea pieselor cu diametre diferite) sau speciale (sefolosesc numai pentru prelucrarea unei anumite piese de un anumit diametru), iar dupamodul cum se fixeaza, pot fi fixe (montate pe batiu, la o anumita distanta), sau mobile (semonteaza pe caruciorul strungului si se deplaseaza impreuna cu acesta).

20



Fig.20. Lunete; a- mobila; b- fixa;

21



In concluzie, metodele utilizate pentru prinderea pieselor pe strungul normal, sunt prezentate in schema de mai jos:

22



4. NORME DE TEHNICĂ A SECURITĂŢII MUNCII SI P.S.I. LPRELUCRAREA PRIN ASCHIERE

Norme generale : La prelucrarea prin aschiere trebuie respectate următoarele :-organizarea raţionala a locului de munca, păstrarea ordinii, curăţenie si disciplin- descongestionarea cailor de acces, se interzice depozitarea materialelor pe cailede acces ;- folosirea echipamentului adecvat de protecţie şi de lucru ;- folosirea dispozitivelor şi apărătorilor de protecţie ;- folosirea corectă a dispozitivelor de oprire/pornire a utilajelor;- verificarea stării tehnice a maşinilor-unelte înainte de începerea lucrului;- verificarea SDV-urilor înaintea începerii lucrului;

- folosirea instalaţiilor electrice în condiţii de siguranţă ;- ridicarea, montarea, demontarea subansamblurilor, dispozitivelor, pieselor şi aaccesorilor se va face numai cu mijloace de ridicat şi transportat în cazul în careacestea depăşesc 20 kg.- intervenţiile la maşinile-unelte se fac numai când acestea sunt oprite şi numai dcătre personal specializat în acest domeniu ;- înlăturarea aşchiilor, a pulberilor metalice se face numai cu cârlige, mături, perifără a se folosi mâinile ;- se deconectează motoarele electrice de acţionare a maşinilor-unelte în cazulcurăţeniei, părăsirii locului de muncă sau terminarea lucrului;- se vor folosi lichide de răcire adecvate la operaţiile care necesită prelucrarea şirăcirea acestora ;- la terminarea lucrului se curăţă şi se unge maşina ;- se interzice blocarea căilor de acces ;- se va evita suprasolicitarea reţelei electrice ;- exploatarea maşinjior-unelte se va face în limita puterii instalate ;- se va evita supraîncălzirea maşinilor-unelte, iar aşchiile încinse nu se vor arunc

peste elemente combustibile ;- se va evita scurgerea uleiului pe pardoseală ;

- la curăţarea maşinilor-unelte cu petrol, acestea se vor scoate de sub tensiune ;- se interzice curăţirea cu benzină sau alt solvent inflamabil a mâinilor, iar dupăcurăţare cu benzină mâinile se spală bine cu apă şi săpun ;- pentru evitarea descărcărilor electromagnetice maşinile-unelte vor fi prevăzute instalaţii pentru legarea la pământ

23



5. BIBLIOGRAFIE

1. Ghinea,E.,s.a. -Tehnologia prelucrării prin aschiere, manual pentru licee

industriale, EDP, Bucuresti, 1978.

2. Hollanda, D., - Aschierea si scule aschietoare, E.D.P. , Bucuresti, 1982.

3. Neuman, C., - Dictionar de termeni tehnici.

4. Voicu, M.,s.a. - Utilajul şi tehnologia prelucrărilor prin aşchiere, E.D.P.,

Bucuresti, 1987.

24

Documents

57578309 Dispozitive Pentru Fixarea Sculelor Si Pieselor Pe Strung Normal