59182939 Toxicologie Curs 2

  • Published on
    20-Jul-2015

  • View
    23

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

INTOXICATII CU PESTICIDE pestis+caederae daunator+distrugere; Pesticidele se impart in insecticide, fungicide, ierbicide, moloscoride si raticide. Raticide L.P Intoxicatii induse de INSECTICIDE organoclururate - organofosforice - carbamati; -se obtin din clururarea unor hidrocarburi in proportie de 33-67%. -se folosesc pentru tratarea adaposturilor. Clasificarea insecticidelor organoclorurate: 1) Grupa DDT-ului - DDD diclordifenildicloretan - Pertan, metoxiclor (triclorparametoxifeniletan) -folosirea este restrictionata in present dar sunt folositi illegal. 2) HCH Lindan 3) Grupa dienelor clorurate Aldrin (hecaclorhexahidro), Dieldrin (hexaclorepoxioctahidroendoexodimetan naftalen), Endrin, Izodrin (isomer al aldrinului). 4) Grupa indenelor clorurate Clordan, Heptaclor 5) Grupa terpenelor clorurate Taxafen, Stroban 6) Grupa endosulfonilor Tiodan; ORGANOCLORURATELE Absorbtia compusii se aseamana intre ei prin insolubilitatea lor in apa si solubilitatea lor in grasimi si solventii acestora. In cazul solubilizarii lor in unleiuri ei se absorb si prin pielea intacta. Dieldrinul se absoarbe prin pielea intacta chiar sub forma de pulbere. In cazul prezentei lor in aer sub forma de pulbere sau aerosoli se pot absorbi sip e cale respiratory ajungand mult mai rapid in circulatie devenind mult mai active. In cazul ingerarilor pe cale digestiva absorbtia lor este dependenta de urmatoarele reactii de aparare a organismului (vomitarea, diareea, abundeta grasimilor in hrana si starea functionala a ficatului care in conditii normale poate inactiva partial aceste substante). Dupa absorbtie insecticidele cu exceptia metoxiclorului se stocheaza in tesutul adipos in cantitati diferite in functie de compus. Persistenta lor in tesutul adipos este de asemeni variabila (DDT-ul, betaizomerul HCH-ului si Toxafenul pot persista in organism peste 3 luni; nu exista tendinta de acumulare a acestora in organelle vitale; se stocheaza in tes adipos si in gld suprarenale). Marea majoritate a insecticidelor se folosesc in agricultura sub forma de suspensie sau aerosoli, cu

unele exceptii (Grupa 6) sunt foarte persistente in mediu deoarece rezista la descompunerea chimica si microbiana. Timpul de injumatatire a insect care act in sol sunt: Aldrin 4 ani, Dieldrin 7 ani, clordan 4 ani, endrin 8 ani, DDT-ul siToxafenul 10 ani, Heptaclorul 12 ani. Excretia organocloruratelor absorbite pe cale digestive sunt excretate aproape in totalitate prin fecale deoarece absorbtia digestive este redusa, insa o cale majora de excretie a marii majoritati de insecticide organoclorurate este prin lapte. Pentru DDT prezenta a 7-8 PPM in fan are ca urmare eliminarea a 3 PPM prin laptele vacilor, datorita liposolubilitatii, regasindu-se in unt in conc de 65 PPM (subtoxic). Dieldrinul traverseaza placenta la urmatoarele 4 specii: om scroafe, vaci si cobai, regasindu-se in tesuturile fetusilor. Cu putine exceptii toxicitatea organocloruratelor comparative cu cele organofosforice este mai redusa. Bovinele adulte sunt de aprox 10 ori mai rezistente decat viteii la intoxicatia cu organoclorurate, ovinele si caprinele pot tolera mai bine aceste pesticide decat cele adulte chiar la doze mai ridicate daca animalele sau pasarile se intoxica cu pesticide in anumite conditii atunci pesticidul nu poate fi definit ca fiind netoxic, indifferent de doza folosita, acestea sunt influentate de o serie de factori care adesea sunt mai importanti decat doza (varsta, sexul, specia, starea fiziologica, stresul si starile morbide, prezenta altor pesticide sau\si altor medicamente, calea de administrare si durata expunerii, marimea particulelor folosite in emulsie, in aerosoli, particulele mai mari adera mai bine la piele si la parul lung decat particulele mici, integritatea pieli). Toxicodimanica dupa patrunderea lor in circulatie se pot cupla cu lipoproteinele serice, procesul fiind reversibil. Acesti compusi diposolubili pot patrunde si traversa membrane leucocitari si eritrocitara. Mecanismul de actiune nu este bine cunoscut. Una din ipoteze ar fi: compusii liposolubili pot usor penetra membranele neuronilor; dupa patrunderea in interiorul membranei organocloruratul modifica timpul depolarizarii deschizand portile sodiului in membrane. Concomitent potasiul iese din celula, rezultatul acestui dezechilibru ionic este o scadere a rezistentei membranei si o crestere a excitabilitatii neuronale. Alte cercetari sau pareri conduc la ideea ca toxicitatea insecticidelor organoclorurate este proportionala cu cant de acid clorhidric pus in libertate cu Insecticidele actioneaza in directia inhibarii unor enzime. Actioneaza anticolinesterazic: Aldrin si Dieldrin Actiune cancerigena. Cauzele intoxicatiei cu organoclorurate intoxicatia este expresia consumului de furaje contaminate atat sub forma de masa verde cat si sub forma de nutret combinat.

Intoxicatia poate fi consecinta tratamentelor antiparazitare externe la animale, urmarea concentratiilor gresite sau a administrarii gresite. (Entomoxan 10% din izomerul) Confuzia care se face intre organoclorurare si premixuri (inodore) Simptomatologia in intoxicatia supraacuta si acuta simptomele sunt expresia actiunii excitatoare difuze cu insecticide organoclorurate care au o toxicitate severa asupra SNC. Din aceasta grupa fac parte: HCH, Aldrin, Dieldrin, Izodrin, Clordan, Heptaclor. Aceasta toxicitate are exprimare neuromusculara, severitatea simptomelor poate fi progresiva sau pot fi foarte grave inca de la dubut. La bovine la inceput pot fi atente, sperioase, hiperexcitabile devenind chiar agresive, halucinatii, tremuraturi fasciculare ale muschilor faciali si cervicali, nistagmus, blefarospasm si adoptarea unor pozitii anormale (sarituri dupa obiecte imaginare). Simptomele pot retrocede spontan sau se pot agrava, transformandu-se in contractii tonicocronice care cuprind trenul anterior si apoi cel posterior. Se mai constata sialoree su saliva spumoasa, masticatii in gol, dispnee insotita de cianoza, mers ataxic care se poate asocial cu mersul in manes, sau adoptarea prelungita a pozitiei ducubitala, se pot observa miscari de pedalare si opistotonis. In intoxicatia cu Toxafen se constata febra. Se mai constata diaree, bradicardie, animalele isi ling o anume suprafata a corpului indepartand parul pana la epiderm. Intr-un stadiu mai avansat se constata stare de epuizare care coexista cu tremuraturile musculare. Moartea este consecinta insuficientei respiratorii sau a stopului cardiac. In cazul intoxicatiilor cu insecticide organoclorurate mai putin toxice cum ar fi DDD, DDT sau in cazul unor doze mai reduse (animalele prezinta hip[erexcitabilitate mult mai manifesta decat in prima situatie, si se traduce prin tremuraturi musculare care apar in ordine de la extremitatea cefalica apoi la restul musculaturii dand senzatia ca tot organismul pare fiind zguduit, aceasta manifestare evolueaza sub forma de abcese ce pot fi declansate de stimuli externi neinsemnati). Evolutia in aceasta forma este diferita de la caz la caz, rareori moartea survine imediat, de obicei are o evolutie de cateva zile, arareori 2-3 saptamani. Cand aparea moartea dupa 2-3 saptamani precedata de o insanatosire aparenta. Forma cronica se aseamana cu manifestarile din forma acuta fiind semen cu o intensitate mult mai scazuta aparand intai tremuraturile fine ale gatului si capului care se extend treptat, crescand in intensitate care in final se transforma in convulsii. La caine in cazul administrarii continue de organoclorurate se constata insuficienta suprarenala fara a se modifica mecanismul electrolytic, iar in cazul administrarii continue de Toxafen se constata hepatomegalie care conduce in final la hepatonecroza. Evolutia formei cornice este de cateva saptamani animale putand sa se remita sau sau prezinta din nou aceleasi simptome ca drept consecinta a mobilizarii toxicului in tesutul adipos. Ca

leziuni in forma acuta leziuni hemoragice raspandite in toate tesuturile indeosebi sub epicard. Miocardul este degenerate adesea oprit in sistola, hidropericard, pulmonii sunt congestionati sau edematiati, congestie si\sau edem cerebral si medular, cresterea lichidului cefalorahidian si gastroenterita in cazul in care patrunderea toxicului s-a facut pe cale digestivas. In forma cronica aceleasi leziuni dar ceva mai sterse, degenerescenta hepatica, degenerescenta renala, iar in cazul intoxicatiei cu DDT necroza centrolobulara. Diagnosticul datele anamnetice + semnele clinice ne orienteaza foarte usor spre diagnostic dar se impune diagnostic de laborator si dozarea insecticidelor din lapte si din tesutul adipos. Se impude diagn diferential fata de intoxicatia cu sare cu plumb, cu mercur, cu uree, fata de meningoencefalite, fata de tetanii, fata de turbare, boala lui Aujesky si fata de NCC (necroza cortexului cerebral). Prognosticul nu trebuie sa fie influentat de severitatea simptomelor intrucat dupa crize foarte dramatice animale pot sa isi revina. Tratamentul izolarea animalelor intoxicate si punerea in conditii ferrite de stimuli externi, spalarea corpului cu apa si sapun sau cu detergent, se administreaza purgative saline, calciu intravenous (pentru a orpi leziunile hepatice) si in principal combaterea semnelor nervoase (tranchilizante, barbiturice, Fenobarbital 10mg/kg/zi asociat cu carbine activat). Profilazia se recomanda adaparea abundenta inaintea bailor antiparazitare, punerea sub cheie a organocloruratelor, neadministrarea furajelor contaminate cu organoclorurate, controlul riguros al depozitarii manipularii si utilizarii insecticidelor, si analiza chimica a oricarui furaj nou introduce in ferma sau recoltarea furajelor de pe terenuri tratate sau furaje cumparate din alte zone.