Simptomele bolilor aparatului respirator

TuseaExpectoratiaDispneeaHemoptiziaDurerea toracicaCianoza

TuseaEste un act reflex ce urmeaza deschiderii bruste a glotei si consta intr-o expiratie fortata insotita de eliminare a secretiei intrabronsice si uneori a corpilor straini.Actul fiziologic al tusei= inspir profund in urma stimularii receptorilor tusei, urmat de inchiderea glotei, relaxarea diafragmului si contractia muschilor expiratori, toate acestea determinand cresterea presiunii intratoracice, dupa care urmeaza o expiratie puternica. Sunt descrise zonele tusigene, unde receptorii tusigeni mai frecventi sunt: laringele, bifurcatia traheei si a bronhiilor mari

Poate fi:seaca - iritanta, epuizanta, mai ales in cazul bolnavilor cardiaci sau la cei cu stare generala alterata-productiva - are drept urmare eliminarea secretiilor din arborele intrabronsicSeaca = combatuta pt ca duce la epuizarea organismului, cu timbru sec, scurta, repetata;Intalnita in afectiunile pleurale ca pneumotorax, pleurite, pleurezii, in neoplaziile pulmonare, tumorile mediastinale, viroze, mai rar tulburari psihice si emotiiProductiva = stimulata, curatirea arborelui traheobronsic Intalnita in bronsiectazii, bronsite cronice, pneumonii, TBC

Forme particulare de tuseA) Latratoare (sonora) este zgomotoasa, de intensitate mare cu timbru latrator;-la adult: in tumori pulmonare cu compresie pe trahee, tumori mediastinale, adenopatii, anevrisme de aorta;-la copil: laringita striduloasa;B) Bitonala: pe doua tonuri intalnita in paralizia nervului recurent din tumorile mediastinale, adenopatii si anevrismul crosei aortice.C) Tuse surda (stinsa, cu o intensitate din ce in ce mai mica) intalnita in alterarea starii generale, casexie, ulceratie ce afecteaza corzile vocale(TBC, neoplasme)

D) Tusea chintoasa: succesiune de sacade expiratorii intrerupte de inspiratii profunde: tusea convulsiva la copii.E) Tusea emetizanta: accese de tuse urmate de varsaturi (tusea convulsiva, TBC, viroze respiratorii);

Din punctul de vedere al evolutiei se deosebesc doua forme:-acuta-cronica

Tusea acutaSemn de suferinta bronhopulmonara recentaApare acut, paroxisticDispare odata cu indepartarea cauzei care a declansat-o

Tusea cronicaAfectarea cronica a arborelui traheobronsic si plamanilor (bronsite tabagice, BPOC, boli cardiovasculare cu staza pulmonara cronica, sau in cazul urmarii unui tratament, si care este administrata in continuare datorita calitatilor importante in tratamentul afectiunilor pentru care a fost recomandat.

Din punctul de vedere al momentului aparitiei:-Matinala la pacientii cu bronsiectazii, apces pulmonar, bronsite cronice;- este umeda, productiva;-Vesperala apare seara, in TBC pulmonar-Nocturna insotita de o expectoratie mucoasa in cantitate mica, in astmul bronsic, sau al cardiaci, cu IVS si staza pulmonara;Din punctul de vedere al aparitiei:-Continua: TBC, bronsita cronica tabagica-La efort: emfizem pulmonar, afectiuni Cvasc cu staza pulmonara (primul semn al IVS)

ExpectoratiaSecretiile si produsele patologice din arborele traheobronsic si bronhopulmonar poarta denumirea de expectoratie, iar produsul eliminat se numeste sputa.Examinarea sputei se face din punct de vedere macro si microscopic;Sputa-ruginie (hemoptoica) - semn patognomonic pentru pneumonie franca lobara-visinie (sanguinolenta) - neo pulmonar-purulenta, caract. supuratiile pulmonare (abcesul pulmonar, bronsiectazii suprainfectate)

SPUTADin punct de vedere cantitativ:-extrem de redusa - boli pleurale, pneumopatiile pulmonare interstitiale-redusa - TBC, astm bronsic-crescuta - bronsita cronica, abces pulmonar-foarte crescuta - colectii ce se deschid in arborele bronsic

Examenul macroscopic al sputei orienteaza catre un diagnostic-ruginie-perlata, in cantitate mica, la sf crizei de astm bronsic (spiralele Curshmann, eozinofile, cristale Charcot-Leyden)-in peltea de coacaze, cu miros fetid-neo pulmonar-numulara rar intalnita, contine discuri de marimea unei monede inglobate in mucina (TBC pulmonar)

Purulenta cu aspect cremos galbui, in supuratiile pulmonareMucopurulenta - cronicizarea proceselor supurativeCu scoleci - chist hidatic fistulizat intr-o bronhieBronholiti - concretiuni calcare TBC calcificat

Ex microscopic - evidentiaza cel epiteliale, hematii, leucocite, filamente, particule de grasime, cristale de colesterina, scolecsi, microparticule de carbune in caz de antracoza

Ex bacteriologic al sputei se recolteaza produsul inainte de administrarea de antibiotice, se fac insamantari pe medii speciale si se evidentiaza diversi germeni = pneumococ, stafilococ, strptococ, BK, Klebsiella pneumonie, etc.

HEMOPTIZIAReprezinta eliminarea in urma tusei a unei cantitati de sange provenita de la aparatul respirator(arbore traheo-bronsic si parenchimul pulmonar)Trebuie facuta diferenta intre hemoptizia adevarata si falsa hemoptizie (sange provenit din rinofaringe, amigdale, sau la nivelul limbii, aspirat si apoi eliminat in urma tusei)Hemoptizia poate fi precedata si anuntata de starea prodromala = caldura retrosternala, stare generala alterata, gadilitura la nivelul laringelui si al traheei, anxietate, cefalee, dispnee.

Pacientul expectoreaza brutal, sange rosu, aerat, ce nu coaguleaza, uneori amestecat cu secretie.Hemoptizia coexista cu stare generala foarte alterata, paloare accentuata, anxietate, transpiratie rece, dispnee cu tahipnee, tahicardie, modificari ale tensiunii arteriale si uneori febra.

In functie de cantitatea de sange eliminata:-mica: intre 50-100 ml-mijlocie: 100-200 ml-mare: pana la 500 ml-foarte mare, cataclismice, uneori mortale, cu eliminarea brusca a 1000 ml sange (insotite de asfixie)

Micile hemoptizii (cateva spute hemoptoice), adesea neglijate de bolnavi, pot reprezenta un semn sigur de neoplasm pulmonar.

Cauzele hemoptiziei:-TBC pulmonar (cel mai frecvent)-traheobronsite, bronsite acute/cronice-apcesul pulmonar-bronsiectaziile-pneumonia de cauza pneumococica-micoze pulmonare-chist hidatic pulmonar-neoplasm pulmonar (barbatii fumatori de peste 50 de ani)

DISPNEEACea mai corecta definitie a dispneei este constientizarea efortului de a respira;Da o senzatie extrem de neplacuta, datorata imposibilitatii de desfasurare a actului respirator, si este insotita de modificari ale frecventei respiratorii, ritmului respirator si amplitudinii respiratorii;Dpdv etiologic, poate sa apara in:Aport scazut de oxigenAfectarea musculaturii respiratoriiAmputarea suprafetei de schimb alveolocapilarAfectarea SNC

Forme clinice:-polipneea: accelerarea miscarilor respiratorii (40-50 / minut); respiratia devine superficiala si ineficienta-bradipneea inspiratorie: caracterizata prin inspir dificil, suierat, numit cornaj; se intalneste in corpi straini intralaringieni, difterie, edem alergic la nivelul glotei;-bradipnee expiratorie: obstacol in eliminearea aerului din plamani in expir; are un caracter acut in astmul bronsic si cronic in bronsita cronica si in emfizemul pulmonar

stridor: trecerea cu viteza a aerului in inspir si in expir printr-o portiune stenozata; duce la aparitia unui zgomot-dispneea acuta: instalata brutal, din cauza unui corp strain intrabronsic;-dispneea paroxistica: in astm bronsic in criza; este expiratorie, insotita de wheezing; in pneumotoraxul spontan este insotita de jung violent toracic, cianoza intensa, dispnee cu polipnee;-dispneea cronica: continua, permanenta, uneori cu acutizari, bronsite cronice, emfizem pulmonar; se caract prin polipnee si dispnee de tip inspirator.

Respiratii de tip special:-Cheyne-Stocks respiratie periodica, in care amplitudinea respiratorii creste treptat, apoi descreste, dupa care urmeaza apnee, cand pacientul devine somnolent-ex: meningite, hidrocefalee, AVC, degenerari cerebrale-Kussmaul cu ritm in patru timpi, profunda, foarte zgomotoasa; este o forma de dispnee cu bradipnee, pacientul ajungand la 8-9 respiratii/min-ex: coma diabetica, uremica;-Biot perioade de apnee care sunt intalnite din cand in cand, intervenind in timpul normal;-ex: agonie, procesele inlocuitoare de spatiu cerebal

CIANOZAcoloratie albastruie a tegumentelor si mucoaselor:Centrala = aport mare de Hb redusa in marea circulatiePeriferica = desaturarea in oxigen datorata incetinirii circulatiei in vasele perifericeIn unele sitautii, cianozele sunt permanente ca in insuf resp cronica, scleroze pulmonare, emfizem distructiv, compresii mediastinale tumorale

DUREREA TORACICAIn abordarea unei dureri trebuie urmarite urmatoarele caracteristici:-sediu-intensitate-caracter-evenimente declansatoare-elmente de insotire-ce calmeaza durerea

Durerea toracica mai poate fi intalnita in numeroase suferinte:-nevralgia intercostala-angina pectorala-tumori mediastinale-mastodiniaPe noi ne intereseaza durerea provocata de-o afectiunea pulmonara

JUNGHIUL TORACIC

Durere violenta, fulminanta, ca o lovitura de pumnal, datorata iritatiei terminatiilor nervoase din pleura parietala

Este insotit de dispnee (embolia pulmonara, pneumotorax) si de febra in pneumonii

In pneumonia franca lobara, junghiul este submamelonar, violent, insotit de febra frison, tuse cu expectoratie hemoptoica.Este important de urmarit cronologia simptomelor:-in pneumonie apar intai febra, frisonul, mialgiile si in final durerea-in infarctul pulmonar apare intai junghiul si apoi febra si frisonul

In pleurita la inceput junghi violentIn pleureziile mediastinale durerea este retrosternala violentaIn pleureziile diafragmatice durerea este resimtita la baza toraceluiDureri toracice difuze in viroze respiratorii si traheobronsite

EXAMENUL OBIECTIV AL APARATULUI RESPIRATORINSPECTIA

PALPAREA

PERCUTIA

ASCULTATIA