72818912 Ulcer Gastro Duodenal

7/29/2019 72818912 Ulcer Gastro Duodenal

1/87

Top of Form

email

Login

Bottom of Fo

Home Exploreaza Upload

LUCRARE DE DIPLOMA - Ingrijirea pacientului cuulcer gastro-duodenal

medicina

LUCRARE DE DIPLOMA

Ingrijirea pacientului cu ulcer

gastro-duodenalPlanul lucrarii

Motto

Istoricul bolii

Capitolul 1. Notiuni de anatomie si fiziologie a stomacului si

duodenului

1.1 Anatomia stomacului si duodenului

1.2 Fiziologia stomacului si duodenului

Capitolul 2. Patologie - Ulcerul gastro-duodenal

ALTE DOCUMENTEPLANUL INDIVIDUAL D

Metode si materiale de

Sistemul circulator - Bolile

Acceptarea - ca met

Colici inf

PNEUMONILE SI ISANATATEA

EFICACITATEA TRIMUNOSTIMULANT AS

CU BRONHOPNEUMOBSTRU

DIVERSE tratam

EFECTELE MASAJULMUSCULARE, METAB

Cum evitam bolile tra

Top of F

partner-pub-9275

www .sc

Bottom o
http://www.scritube.com/http://www.scritube.com/exploreaza.phphttp://www.scritube.com/uploadit.phphttp://www.scritube.com/medicina/PLANUL-INDIVIDUAL-DE-SUPRAVEGH2426232224.phphttp://www.scritube.com/medicina/Metode-si-materiale-de-cerceta17215162323.phphttp://www.scritube.com/medicina/Sistemul-circulator-Bolile-Sis171414111.phphttp://www.scritube.com/medicina/Acceptarea-ca-metoda-de-tratam7217171521.phphttp://www.scritube.com/medicina/Colici-infantile124202383.phphttp://www.scritube.com/medicina/PNEUMONILE-SI-IMPLICATIILE-IN-71961.phphttp://www.scritube.com/medicina/PNEUMONILE-SI-IMPLICATIILE-IN-71961.phphttp://www.scritube.com/medicina/EFICACITATEA-TRATAMENTULUI-IMU92911.phphttp://www.scritube.com/medicina/EFICACITATEA-TRATAMENTULUI-IMU92911.phphttp://www.scritube.com/medicina/EFICACITATEA-TRATAMENTULUI-IMU92911.phphttp://www.scritube.com/medicina/EFICACITATEA-TRATAMENTULUI-IMU92911.phphttp://www.scritube.com/medicina/DIVERSE-tratamente-naturiste51827.phphttp://www.scritube.com/medicina/EFECTELE-MASAJULUI-CIRCULATORI81898.phphttp://www.scritube.com/medicina/EFECTELE-MASAJULUI-CIRCULATORI81898.phphttp://www.scritube.com/medicina/Cum-evitam-bolile-transmise-pr84119.phphttp://www.scritube.com/http://www.scritube.com/exploreaza.phphttp://www.scritube.com/uploadit.phphttp://www.scritube.com/administratie/index.phphttp://www.scritube.com/arta-cultura/index.phphttp://www.scritube.com/biologie/index.phphttp://www.scritube.com/casa-gradina/index.phphttp://www.scritube.com/diverse/index.phphttp://www.scritube.com/economie/index.phphttp://www.scritube.com/geografie/index.phphttp://www.scritube.com/gradinita/index.phphttp://www.scritube.com/istorie/index.phphttp://www.scritube.com/jurnalism/index.phphttp://www.scritube.com/limba/index.phphttp://www.scritube.com/literatura-romana/index.phphttp://www.scritube.com/management/index.phphttp://www.scritube.com/medicina/index.phphttp://www.scritube.com/medicina/alimentatie-nutritie/index.phphttp://www.scritube.com/medicina/cosmetica/index.phphttp://www.scritube.com/personalitati/index.phphttp://www.scritube.com/profesor-scoala/index.phphttp://www.scritube.com/sociologie/index.phphttp://www.scritube.com/stiinta/index.phphttp://www.scritube.com/tehnica-mecanica/index.phphttp://www.scritube.com/timp-liber/index.phphttp://www.scritube.com/medicina/PLANUL-INDIVIDUAL-DE-SUPRAVEGH2426232224.phphttp://www.scritube.com/medicina/Metode-si-materiale-de-cerceta17215162323.phphttp://www.scritube.com/medicina/Sistemul-circulator-Bolile-Sis171414111.phphttp://www.scritube.com/medicina/Acceptarea-ca-metoda-de-tratam7217171521.phphttp://www.scritube.com/medicina/Colici-infantile124202383.phphttp://www.scritube.com/medicina/PNEUMONILE-SI-IMPLICATIILE-IN-71961.phphttp://www.scritube.com/medicina/PNEUMONILE-SI-IMPLICATIILE-IN-71961.phphttp://www.scritube.com/medicina/EFICACITATEA-TRATAMENTULUI-IMU92911.phphttp://www.scritube.com/medicina/EFICACITATEA-TRATAMENTULUI-IMU92911.phphttp://www.scritube.com/medicina/EFICACITATEA-TRATAMENTULUI-IMU92911.phphttp://www.scritube.com/medicina/DIVERSE-tratamente-naturiste51827.phphttp://www.scritube.com/medicina/EFECTELE-MASAJULUI-CIRCULATORI81898.phphttp://www.scritube.com/medicina/EFECTELE-MASAJULUI-CIRCULATORI81898.phphttp://www.scritube.com/medicina/Cum-evitam-bolile-transmise-pr84119.php


2/87

Capitolul 3. Rolul AM in ingrijirea pacientilor cu ulcer gastro-duoden

3.1 Rolul AM in profilaxia ulcerului gastro-duodenal

3.2 Rolul AM in asigurarea conditiilor de ingrijire

3.3 Rolul AM in stabilirea diagnosticului

3.4 Rolul AM si interventii in semiologia bolii

3.5 Rolul AM in aplicarea tratamentului

Capitolul 4. Prezentare de cazuri

4.1 Cazul 1

4.2 Cazul 2

4.3 Cazul 3

Bibliografie

Motto

" Ce vrednic de dispret ar fi omul daca nu s-ar putea ridica deasupra

omenesc. Oare savarsim noi ceva maret atat timp cat luptam cu propriile no

Chiar daca izbutim sa ne situam deasupra lor, noi nu am invins decat niste slabne ridicam in slavi pentru ca nu suntem la fel cu cei mai rai dintre oameni? N

mandri cineva in spital pentru ca este ceva mai zdravan decat ceilalti bolnavi"

Immanuel Kant

" Viata nu valoreaza nimic, dar nimic nu valoreaza cat viata

Ambrose Bierce


3/87

Istoricul bolii

Ulcerul gastric si cel duodenal continua sa fie o problema medicala majora. Ele provoa

tulburari digestive la aproximativ 10 la suta din oameni in anumite perioade ale vietii lor, iar in u

severe, ca, de exemplu, hemoragia, pot constitui, chiar in zilele noastre, cauza unei morti premature.

Pana in 1976, singurul tratament radical al ulcerului, menit sa tina sub control secre

tratamentul chirurgical, in diferitele lui variante. Interventiile chirurgicale nu erau totdeauna reusi

adesea un infirm, incapabil sa se alimenteze in mod obisnuit.

Cu douazeci de ani in urma, cercetatori britanici au descoperit o noua clasa de

receptorilor H2 ai histaminei), care au schimbat viata suferinzilor de ulcer. Administrate in forma

medicamente au putut controla secretia gastrica acida, determinand disparitia rapida a simptomel

urma reapareau daca pacientii nu luau cate o doza mica in fiecare noapte.

Pacientii cu ulcer considera adeseori boala lor drept o afectiune minora. Cand incep sa simt

cateva comprimate antiacide sau beau un pahar cu lapte. Nu isi dau seama ca ulcerul poate deveni o

Acum zece ani a fost descoperit un nou germen patogen, si anume,Helicobacter pylori


4/87

Helicobacter pylori

S-a descoperit ca acest microb este un co-factor de prima importanta in dezvoltarea ulcerului. Trat

adecvata de antibiotice poate distruge microbul mentionat, sterilizand astfel mucoasa gastrica si det

a ulcerului. Datorita faptului ca medicii au aflat mai multe amanunte despre rolul acestui micro

numerosi bolnavi de ulcer pot fi vindecati o data pentru totdeauna si nu nu 757e44h mai tinuti sub co

Cunostintele si intelegerea mecanismelor de producere a ulcerului au capatat o extindere rap

ca in urmatorii cativa ani vom fi martorii unei noi revolutii in terapia antiulceroasa.

Helicobacter pylori a fost observat pentru prima oara in 1906, dar, pentru ca nu a fost intelea

fost uitat pana in primii ani ai deceniului al noualea, cand doi medici australieni, Barry Marshall

descoperit importanta. H. pylori este un microorganism in forma de spirala, gasit in mucoasa stom

supravietuind in acest mediu acid deoarece secreta o mare cantitate de enzima numita ureaza


5/87

Secretia de ureaza

La randul ei, ureaza converteste ureea din sucul gastric in bicarbonat si amoniac. Aceste doua su

neutralizarea aciditatii gastrice, facand ca mediul stomacului sa devina alcalin, extrem de favorabi

microbului. Un alt mecanism prin care H. pylori alcalinizeaza mediul gastric consta in distruger

protectoare a stomacului. Aceasta permite ca microbul sa migreze in mucusul mai putin acid sau chi

Isi gaseste astfel o mica nisa, in care este ferit de acizii gastrici. O data instalat in mucoasa, H. py

usurinta, mai multa ureaza.

Datorita formei sale spiralate si modului de deplasare, microorganismul penetreaza m

stomacului, la acest nivel producand substantele care slabesc actiunea mucusului si facand ca celul

fie mai susceptibile fata de efectele agresive ale acidului clorhidric si ale pepsinei. Excesul de acid s

stomac provoaca inflamatia capatului superior al duodenului (bulbul duodenal). La unii oameni, o a

lunga durata determina transformarea celulelor duodenale in celule de tip gastric (asa-numita

gastrica). Intrucat H. pylori are o deosebita atractie pentru celulele gastrice, el ataca zonele de me

leziunile celulare si procesul inflamator, cu aparitia ulterioara a unui ulcer.

Descoperirea rolului jucat de H. pylori a modificat radical teoriile privitoare la cauza ulcer

fiind ca acest microb este cauza principala la aproximativ 95% din cazurile de ulcer duodenal si


6/87

gastric. Totusi, el nu este singurul factor implicat in geneza ulcerului.

Ulcerul gastro-duodenal a fost descris inca din 1843, de Rutz, iar in 1909 Akerbund

cazurilor publicate in literatura de specialitate. Prima observatie a unui ulcer gastric infantil a fos

(1951). In decursul anilor, numerosi oameni de stiinta au incercat prin metode farmacologic

carentiale si mixte, sa produca ulcerul gastric la diferite specii de animale. Rezultatele obtinute di

imbogatit cunostintele de pana atunci privind etiologia bolii, mecanismul ei de producere, metode ch

In ceea ce priveste aportul medicinei romanesti la studiul si elucidarea problemelor dif

ulceroasa, putem aminti contributia luiDaniel Danielopolu,

Prof. Daniel Danielopolu

care a imaginat o metoda originala in studiul tubului digestiv - metoda viscerografica. Cercetarile

tara noastra s-au desfasurat intre anii 1944-1970, in clinicile de medicina interna din centrele unive

Iasi. Dezvoltarea si diversificarea explorarilor radiologice, endoscopice, histologice, biochimi

posibilitati de cunoastere si mai ales de adancire a fiziologiei si fiziopatologiei digestive.

Un real progres in clinica si patologia gastro-intestinala a fost realizat prin cercetarea chimicsi patologice ale stomacului si intestinului, prin utilizarea sondelor stomacale si duodenale. Folos

XVI-lea in scopuri terapeutice (spalaturi gastrice, introducere de medicamente), sondele gastro-intes

jumatate a sec. al XIX-lea si inceputul sec.XX un rol important in examinarea in scop diagnostic a tu

1909,Max Einhorn cu ajutorul sondei care-i poarta numele, reuseste sa cerceteze sucul duodenal p


7/87

prin aspiratie.

In ultimele decenii, cercetarile au fost indreptate spre folosirea mijloacelor moderne

digestiv, de mare utilitate in diagnosticul precoce si in aplicarea unui tratament eficient. Explorarea

cu substanta baritata, endoscopia sau endobiopsia au intrat tot mai des in cercetarile gastroenterolog

Capitolul 1

Notiuni de anatomie si fiziologie

a stomacului si duodenului


8/87

1.1 Anatomia stomacului si duodenului

Aparatul digestiv cuprinde un grup de organe a caror functie principala este digestia.

sunt: cavitatea bucala, faringele, esofagul, stomacul, intestinul subtire si intestinul gros. Pe langa ace

digestiv cuprinde si o serie deglande anexe, ale caror secretii ajuta la digestia si absorbtia aliment

ficatul si pancreasul. Tractul digestiv sau gastro-intestinal seamana cu un tub, ale carui portiuni difer

si functie.

Tubul digestiv


9/87

Tubul digestiv poate fi divizat in trei portiuni: portiunea ingestiva, deasupra stomacului, serv

alimentelor, portiunea digestiva, formata din stomac si intestinul subtire, unde alimentele sunt

absorbite si portiunea ejectiva, formata din intestinul gros pe unde resturile digestive sunt eliminate.

Stomacul

Stomacul este un organ abdominal al tubului digestiv, situat intre esofag si duoden. Este asez

cavitatii abdominale, intre diafragm, ficat, colon transvers si peretele abdominal, ocupand loja gastri

Stomac

Zona de proiectie a stomacului la peretele abdominal ocupa o parte din epigastru si c

hipocondrului stang. In ortostatism, la examenul radiologic, stomacul are forma de carlig cu o portiu

portiune scurta, orizontala, orientata spre dreapta.

Stomacul are 2 fete, 2 margini si 2 extremitati:

fetele stomacului sunt una anterioara si una posterioara, orientate in plan frontal.

marginile stomacului - dreapta sau mica curbura, cu concavitatea spre dreapta si super

curbura, cu convexitatea spre stanga si inferior.

extremitatile stomacului - superioara, orificiul cardia si inferioara, orificiul piloric pr


10/87

duodenul.

Anatomo-functional, stomacul are 2 portiuni:

verticala sau digestiva care se imparte in:

- fundulsaufornixul stomacului, situat deasupra planului orizontal care trece prin cardia

stomac reprezinta camera cu aer, care nu se umple cu alimente.

- corpul stomacului- pana la incizura angulara.

orizontala sau de evacuare care cuprinde:

- antrul piloric

-

canalul piloric

Separatia dintre cele doua portiuni este indicata de incizura angulara si depresiunea data

Prima este o depresiune anatomica bine vizibila in orice imprejurare la examenul radiologic, iar

depresiune functionala, realizata din actiunea fibrelor musculare oblice ale stomacului. Portiun

voluminoasa, saculara si cuprinde aproximativ 2/3 din stomac, iar portiunea orizontala este ma

cuprinde 1/3 din stomac.

Ca dimensiuni, in stare de umplere moderata stomacul are o lungime de 25 cm, latime m


11/87

curburi 12 cm, grosime masurata intre cei doi pereti 8 cm. Capacitatea mijlocie a stomacului este d

imprejurari, mai ales in stari patologice, capacitatea sa se poate modifica - un obstacol la nivelu

patrunderea alimentelor in stomac, ceea ce va duce la micsorarea capacitacii acestuia, iar un obsta

pilorice va impiedica evacuarea chimului gastric in duoden si astfel va determina cresterea capacitac

Stomacul, din punct de vedere al mijloacelor de fixare, este mentinut la locul sau prin p

contractia muschilor peretilor abdominali, prin structura anatomica de continuitate a acestuia intre

pediculii vasculo-nervosi, prin diferite structuri peritoneale care-l leaga de organele invecinate

posterioare a fundului stomacului la peretele posterior al abdomenului.

Structura stomacului cuprinde cele 4 tuniciintalnite la tubul digestiv:

seroasa - reprezentata de peritoneul visceral

musculara - formata din fibre musculare netede dispuse in 3 straturi: longitudinal, extern,

la nivelul pilorului formeaza sfincterul piloric si oblic, intern. Muschii stomacului imprima p

tipuri de miscari:

- peristolice, prin care alimentele se raspandesc pe peretii stomacului si se dispun in stratu

- peristaltice, de inantare a continutului gastric spre pilor.

submucoasa - care contine reteaua vasculonervoasa a stomacului si plexul nervos vegetativ M

mucoasa - care captuseste fata interna a stomacului, avand o grosime de aproximativ 2 mm.


12/87

Tunicile stomacului

Mucoasa formeaza numeroase cute sauplici mucoase, care sunt mai accentuate cand stomacul este gol sau cand se contradintr-un epiteliu de invelis cilindric simplu, un aparat glandular, un corion si o musculara a mucoasei

Aparatul glandular este format din glande unicelulare, raspandite printre celulele epiteliale si care secreta mucus cu rol protectoproteolitici; si din glande gastrice, situate in profunzimea mucoasei.

Glandele gastrice se impart in:

glande fundice - la nivelul fornixului, formate din trei tipuri de celule:

- principale sau zimogene care secreta pepsinogenul (profermentul pepsinei), se gasesc si la nivelul co- parietale care secreta HCl

- accesorii, care secreta factorul intrinsec Castle sau antianemic.


13/87

glande cardiale - care secreta mucus, la nivelul orificiului cardia.

glande pilorice - care predomina la nivelul micii curburi si a canalului piloric, secreta mucus

glande Brunner- asemanatoare celor din duoden.


14/87

Vascularizatia stomacului

arteriala - este data de ramurile trunchiului celiac (artera gastrica stanga, artera splenica

formeaza 2 arcade vasculare, una pentru curbura mare si una pentru curbura mica.

venoasa - este tributara venei porte.


15/87

Inervatia stomacului

parasimpatica - prin nervul vag, cu rol excitomotor si secretor

simpatica - prin plexul celiac, cu rol inhibitor.

Vascularizatia si inervatia stomacului


16/87

Aceste doua sisteme, simpatic si parasimpatic, formeaza plexul nervos submucos Meissner si plexul nervos din muscula

Duodenul

Duodenul reprezinta prima portiune a intestinului subtire, este fixat de peretele posterior al abdomenului. Este cup

unghiul duodenojejunal. Are o lungime de 25 - 30 cm. Duodenul are forma unei potcoave, in care este cuprins capul pancreasulu


17/87

Duodenului i se descriu 4 portiuni:

superioara sau subhepatica sau bulbul duodenal. Este sediul de electie al ulcerului duodenal (D1).

descendenta care prezinta in zona mijlocie, ampula lui Vater in care se deschid: canalul coledoc, canalul pancreatic pr

portiunea orizontala sau prevertebrala (D3).

portiunea ascendenta sau lateroaortica (D4).

Portiunea ascendenta se continua prin unghiul sau flexura duodeno-jejunala cu jejunul. Duodenul este un organ ret

peritoneu. El se proiecteaza pe:

- coloana vertebrala - intre L1-L4

- peretele abdominal anterior - in epigastru si regiunea ombilicala

Structura duodenuluieste reprezentata de cele 4 tunici caracteristice tubului digestiv: seroasa, musculara, submuc

musculara este formata din fibre netede musculare dispuse intr-un strat:

- longitudinal extern

- circular intern


18/87

Tunicile duodenului

Tunica mucoasa contine glande Lieberkuhn si glande Brunner.

Vascularizatia duodenului

arteriala - este reprezentata de ramuri din artera gastroduodenala si artera mezenterica superio

venoasa - care se varsa in vena porta.

Inervatia duodenuluieste data de ramuri din plexul celiac si plexul mezenteric.

1.2 Fiziologia stomacului si duodenuluiIn fiziologia stomacului si duodenului, sau in fiziologia digestiei si absorbtiei mai exact, un rol deosebit il au si organele

anume pancreasul si ficatul.

Pancreasul este o glanda cu secretie mixta: exo si endocrina. Pancreasul exocrin este o glanda acinoasa, ai ca

enzimele digestice (tripsina, steapsina,etc). Canaliculele acinoase conflueaza si se deschid in canalul excretor principa

reprezentat de insulele Langerhans, insule celulare raspandite in pancreas, inconjurate de o retea capilara sinusoidala, in care s


19/87

hormonii insulina si glucogonul, cu rol in metabolismul glucidic.

Aparatul excretor al pancreasului este reprezentat de 2 canale:

canalul pancreatic principal Wirsung, care strabate glanda de la coada la cap. Se uneste cu canalul coledoc form

deschide in duoden la nivelul papilei mari. La nivelul orificiului de deschidere se gaseste sfincterul Oddi.

canalul pancreatic accesor Santorini, care se deschide tot in duoden la nivelul papilei mici.

Ficatuleste o alta glanda anexa a tubului digestiv, cea mai voluminoasa glanda a organismului. Produsul de secretie

Secretia biliara a ficatului este continua, dar evacuarea ei in intestin este ritmata de perioadele digestive. In perioadele interdige

vezica biliara, unde se concentreaza de aproximativ 20 de ori, prin absorbtia apei si a sarurilor anorganice. Vezica biliara est

ficatului. Este un organ cavitar.

Ficat, pancreas si vezica biliara

Digestia reprezinta totalitatea proceselor de transformare pe care alimentele le suporta in trecerea prin tractul digest

incepe in cavitatea bucala, unde alimentele introduse sufera un proces de faramitare numit masticatie, dupa care sunt imbibat

bol alimentar. Secretia salivara intervine si in degradarea enzimatica a polizaharidelor. Dintre enzimele salivare, cea mai impo

sauptialina care degradeaza amidonul fiert sau copt, in dextrine, care au molecule mai mici.

Digestia gastrica

Stomacul este un organ cavitar, in care alimentele sunt depozitate un timp indelungat pentru a putea fi amestecate cu

intr-o forma acceptabila pentru intestin, numita chim gastric. Prin miscarile active ale peretilor stomacului, chimul gastric e

Transformarile pe care alimentele le sufera in stomac, sunt rezultatul:

- actiunii enzimelor din sucul gastric

- miscarilor stomacului

Sucul gastriceste secretat in cantitate mare in perioadele digestive si absent sau foarte scazut in perioadele inter

noptii. Sucul gastric este un lichid clar, incolor sau usor opalescent cu puternica reactie acida (pH=1-1,5). Este format in cea mai

secretat de celulele parietale sau oxintice ale glandelor gastrice. In afara de HCl. Sucul gastric contine si enzime:

pepsina este cea mai importanta enzima a sucului gastric. Este secretata sub forma inactiva de pepsinogen, elibe

zimogene care se gasesc in toata mucoasa gastrica - si in duodenul proximal (bulbul duodenal). Transformarea peps


20/87

sub influenta HCl. Pepsina transforma proteinele in substante mai simple - polipeptide sau peptone.

Eliberarea HCl si pepsinei

labfermentulsau renina este analoga celei din stomacul unei rumegatoare. Labfermentul transforma cazeinogenu

insolubila, in prezenta Ca++. Are importanta la sugar, impiedicand trecerea rapida a laptelui din stomac in intestin.

lipaza gastrica este intalnita numai in stomacul copilului. Ea desface grasimile fin emulsionate (din lapte si galbenus d

lizozimul

factorul intrinsec Castle sau antianemic. Favorizeaza absorbtia vitaminei B12. Lipsa lui apare in carenta de vitamina

mucina arerol protector al mucoasei gastrice.

Reglarea secretiei gastrice se face nervos si umoral.

Controlul nervos este asigurat de fibre simpatice (cu actiune inhibitorie) si fibre parasimpatice (cu actiune stimulatoare).

Controlul umoral se face prin gastrina si histamina. Gastrina este o substanta secretata de celulele parietale gastrice s

(nervul vag). Gastrina stimuleaza formarea de HCl, pepsina si in mica masura motricitatea stomacului.


21/87

Stimularea de HCl Digestia intestinala

Controlul secretiei gastrice poate fi divizat in 3 faze:

faza cefalica: contactul alimentelor cu mucoasa bucala declanseaza reflex o crestere a secretiei gastrice. De asemene

auditivi, pot determina o crestere a secretiei gastrice. A foast demonstrata de Pavlov, prin experienta pranzului fictiv sa

faza gastrica: este declansata de patrunderea alimentelor in stomac. Dureaza 3-4 ore, timp in care alimentele raman

gastrica.

faza intestinala: este produsa de prezenta chimului gastric in duoden. Volumul secretiei gastrice este foarte redus si sar

Inhibitia secretiei gastrice este determinata prin: - mecanism de autoreglare, cand pH-ul sucului gastric scade sub 2; -

duodenala a unei substante numita enterogastron; - prostaglandinele E (prostaglandinele sunt acizi grasi nesaturati).

Explorarea secretiei gastrice se face prin recoltarea sucului gastric prin sondaj gastric cu sonda Einhorn. Recoltarea se

minute, prin aspirare la intervale de 15 minute. Apoi se injecteaza histamina si se continua aspirarea continutului gastric inca 60

15 minute. Aciditatea si volumul fiecarei probe se inscriu pe un grafic si arata dinamica secretiei gastrice.

Motricitatea gastrica

Functia principala a stomacului este de a depozita alimentele ingerate si de a asigura amestecul acestora cu sucu

eliminat ritmic in duoden datorita miscarilor produse de musculatura gastrica. Umplerea stomacului cu alimente (intre anumite l

de contractii:

tonice sauperistolice, ale fundului si corpului stomacului, prin care alimentele se disperseaza si sunt amestecate cu su

peristaltice (sunt unde de contractie si de relaxare), prin care continutul gastric inainteaza spre pilor. Undele de relaxa

unei cantitati mici de chim in duoden.

Peristaltism

Motilitatea gastrica este coordonata nervos-vegetativ prin nervul vag care stimuleaza peristaltismul si prin fi

peristaltismul si umoral de catre enterogastron (eliberat de mucoasa duodenala la contactul cu grasimile din chimul gastric), care

Explorarea motilitatii gastrice se face prin examenul radiologic al stomacului dupa administrarea unei substante de cont

Digestia intestinala


22/87

Digestia inceputa in cavitatea bucala este continuata in stomac si terminata, finisata, in intestinul subtire. La digestia inte

sucul pancreatic

bila

sucul intestinal propriu-zis

Sucul pancreaticeste produsul de secretie al pancreasului exocrin. El se varsa in duoden prin canalul Wirsung si

Sucul pancreatic are un bogatcontinut enzimaticcare actioneaza asupra celor trei principii alimentare (glucide, lipide, proteine);

tripsina, desface polipeptidele sau peptonele in di-, tri- si ditetrapeptide. Tripsina este secretata sub forma d

enterokinaza.

lipaza pancreatica este activata de sarurile biliare, Ca++ si aminoacizi. Ea descompune grasimile in glicerina si acizi g

amilaza pancreatica are actiune mai puternica decat amilaza salivara, descompunand si amidonul crud. Dozarea

asupra functiei pancreatice ( N=8-32 unitati Wolgemuth).

Reglarea secretiei pancreatice se face prin mecanism nervos vegetativ (vagul stimuleaza secretia de enzime pancrea

- secretina

- pancreozimina

- colecistokinina, acestea stimul secretia de suc pancreatic.

Bila este produsul de secretie si excretie hepatica. Bila nu este un suc digestiv propriu-zis, pentru ca nu contine en

care se excreta prin bila este fosfatazaalcalina ( N=2-4,5 unitati Bodansky sau 21-91 u.i/l la 370C). Bila mai contine:

saruri biliare, care se formeaza pe seama colesterolului. Functia sarurilor biliare: - emulsionarea grasimilor (fractiona

fine); - activeaza lipazele din intestin; - favorizeaza absorbtia acizilor grasi.

pigmenti biliari, care rezulta din descompunerea hemoglobinei la nivel hepatic. Se formeaza globina si fierul care su

descompune in pigmenti biliari. Din globina se formeaza biliverdina (culoare verde) care este redusa la bilirubina (cul

circula in sange sub forma neconjugata, insolubila numita bilirubina indirecta sau neconjugata. La nivelul ficatului aceglicuronic si formeaza bilirubina directa sau conjugata. Pigmentii biliari sunt reprezentati de bilirubina care ajung

Acumularea pigmentilor biliari in tesuturi, da culoarea galbena a tegumentelor si mucoaselor = icter.

colesterolul este o alta substanta organica care se gaseste in bila; el este mentinut in suspensie datorita sarurilo

sarurilor biliare scade, colesterolul precipita si formeaza calculi biliari.

Reglarea secretiei biliare este stimulata de saruri biliare, produsii de digestie proteica, grasimile si uleiurile (ma

(eliberata de glandele duodenale), nervul vag. Substantele care maresc secretia biliara se numesc coleretice.


23/87

Desi bila este secretata continuu, eliminarea ei in intestin este ritmata de perioadele digestive. In perioadele interdige

vezica biliara.

Nervos, evacuarea bilei este stimulata de vag si inhibata de simpatic, iar umoral, evacuarea este stimulata de colecisto

duodenala).

Fibre preganglionice ale nervului vag

Capitolul 2

Ulcerul gastro-duodenal

Ulcerul gastro-duodenal este o boala caracterizata prin aparitia unor ulceratii la nivelul m

stomacului si duodenului sau ansa anastomotica a stomacului operat, strabatand mucoasa si depasin

Clinic se manifesta prin sindrom ulceros, boala interesand intreg organismul.


24/87

Ulcer gastro-duodenal

Prevalenta acestei boli in Romania este de 8-10%. Raportul barbati/femei este de 1,5 pentr

pentru ulcerul duodenal.

Clasificare - formele uzuale de ulcer:

ulcer asociat cu Helicobacter pylori (75% din ulcerul gastric si 90% din ulcerul duodenal);

ulcer asociat cu consumul de AINS (antiinflamatoare nesteroidiene);

ulcer de stress.

Etiopatogenie

Exista trei linii de aparare la nivelul mucoasei:

mucus - strat aderent care impiedica actiunea pepsinei asupra celulelor gastrice;

stratul epitelial - participa la aparare prin: membrana apicala; glutation; excretia ionilor de H+, difuzati pasiv in celula, prin

circulatia sangvina: preia ionii de H+; asigura aportul energetic.

Cand aceste linii de aparare sunt depasite, intervin mecanismele epiteliale de refacere a mu

trei linii: reconstituirea stratului epitelial prin acoperirea spatiilor libere de catre celulele adiacent

epiteliale; vindecarea clasica prin tesut de granulatie, angiogeneza si prin remodelarea membranei ba

Ulcerul apare, deci, prin insuficienta capacitatii de refacere a mucoasei gastrice.Studiil


25/87

evidentiat faptul ca cele mai frecvente cauze de ulcer sunt infectia cu Helicobacter pylori si consumu

carora ulcerul este foarte rar.

Infectia cu Helicobacter pylori

Este cea mai raspandita infectie de pe glob, insa doar 10-20% dintre cei infectati fac ulcer.

duodenita si cu inflamatie cronica predominant antrala.

Principalele efecte ale infectiei cu Helicobacter pylori sunt:

- prin intermediul citokinelor produse de celulele inflamatorii, se realizeaza o crestere a ga

- s-a observat ca pacientii infectati cu H.pylori au o secretie scazuta de somatostatina

hipersecretie de gastrina ca raspuns la stimuli alimentari (33% dintre bolnavii c

hiperaciditate).

Ulcer gastro-duodenal - determinat de H. pylori

Dar, pe langa efectul H.pylori in producerea hiperaciditatii, mai intervin si alti factori predisp


26/87

Consumul de AINS

Este cea de-a doua cauza frecventa a aparitiei bolii ulceroase. Aceste medicamente pot afecta

contact direct,pe cale sistemica sauprin circuit enterohepatic.

Actiunea acestor medicamente consta in inhibarea productiei endogene de prostagla

ciclooxigenazei care catalizeaza formarea endoperoxizilor din acidul arahidonic derivat din fo

celulare. In consecinta, este afectat mecanismul de aparare si reparatie al mucoasei gastrice dependen

Leziunile care apar pot fi diferentiate in 3 categorii:

- leziuni superficiale - eroziuni si petesii (hemoragii punctiforme intramucoase);

- "ulcer endoscopic" - evidentiat la 10-25% dintre consumatorii de AINS;

- "ulcer clinic" - care se manifesta prin hemoragie, perforare sau obstructie, intalnit la ap

consumatorii de AINS.

Riscul de aparitie a complicatiilor este crescut la femeile varstnice, probabil din cauza consum

la acest grup de varsta.

Ulcerul duodenal

Etiopatogenie

In acest tip de ulcer apare o exacerbare a factorilor ulcerogeni (de agresivitate a mucoasei gas

masa celulelor parietale crescuta;

creste eliberarea de gastrina la diferiti stimulenti;

creste sensibilitatea celulei parietale la stimuli normali (histamina, gastrina, alimente);

creste concentratia pepsinogenului I.


27/87

Factori ulcerogeni

Se produce astfel o hipersecretie de acid clorhidric (atat bazala cat si stimulata).

Acestor conditii li se asociaza urmatorii factori patogeni: factorul genetic, fumatul

clorhidric,scade secretia de mucus, inhiba secretia prostaglandinelor, scade secretia de bicarbona

si duoden, scade presiunea sfincterului piloric), infectia cu H.pylori(considerata factorul primordial

duodenal).

Aproximativ 95% dintre ulcerele duodenale sunt localizate in prima portiune a dupdenului, m

Microscopic, se deceleaza infiltrat inflamator cu necroza eozinofilica. Majoritatea pacient

asociaza gastrita antrala tip B si leziuni de duodenita. La nivelul duodenului se descriu leziuni d

Helicobacter pylori colonizand doar mucoasa de tip gastric.


28/87

Ulcer duodenal

Clinic

Durerea abdominala este cel mai frecvent simptom, fiind de regula intensa, ca o senzatie d

gol dureros epigastric, de arsura, de roadere sau de sfredelire. Apare la 90-180 minute postpr

bolnavul din somn, cel mai adesea la orele 1-2 noaptea. Sediul durerii este, in general, in

iradiere spre hipocondrul drept. Durata este cuprinsa intre 30-60 minute. Durerea est

alimentara sau de administrarea de antiacide. Se descrie o periodicitate sezoniera, crizele d

ales primavara si toamna, si dureaza aproximativ 2 saptamani.Se insoteste uneori de ocuprinde eructatii, regurgitatie acida,pirozis,greturisi/sau varsaturi.

In functie de caracterul si evolutia durerii , putem observa unele situatii deosebite: cand durer

nu se mai calmeaza la ingestia alimentara sau la administrarea de antiacide, insotita de iradiere poste

la un ulcer penetrant in pancreas (a erodat peretele gastric pana la nivelul subseroasei, determinan

pancreasului); cand durerea este accentuata de alimente si este insotita de varsaturi, sugereaza o ste

extrem de severa, cuprinzand intregul abdomen, cu contractura abdomenului, sugereaza ulcer per

peritoneala.


29/87

Ulcer duodenal perforat in cavitatea peritoneala

Examenul fizic ne ofera urmatoarele semne:

- abdomen dureros la palpare in epigastrul inferior si paraombilical dre

- perforatia in marea cavitate abdominala determina aparitia contracturii musculaturii


30/87

difuza a intregului abdomen, iarauscultatia poate decela initial o accentuare a zgomotelo

- obstructia evacuarii gastrice se insoteste de clapotaj;

- paloarea cutaneomucoasa poate insoti hemoragia acuta sau cronica;

- decelarea unei hipotensiuni arteriale cu tahicardie sugereaza aparitia unei hemoragii acu

Diagnostic

Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe datele obtinute la examenul clinic precum: durerea ab

evolutia), simptomele insotitoare si prezenta eventualilor factori agravanti (fumatul si antecedente

ulcer).

Confirmarea suspiciunii de ulcer duodenal se realizeaza prin mijloace paraclinice

radiologic.

Endoscopia digestiva este net superioara tranzitului baritat radiologic, care deceleaza doar

examinarea cu dublu contrast marind sensibilitatea metodei la 90% (deci aproape similara cu a endo

La examenul radiologic se observa un plus de substanta de contrast care depaseste conturu

(nisa vizualizata din profil) sau ca o opacitate rotunda inconjurata de o zona de edem in faza activ

convergente (nisa vizualizata in imagine directa). Pot aparea imagini false de ulcer din cauza pliurilo

sau a bariului insuficient fluidizat.

La examenul endoscopic se vizualizeaza craterul ulceros de diferite forme si dimensiuni, ac

alb-sidefie de fibrina.

Endoscopia este indicata ca prima investigatie paraclinica de confirmare a ulcerului duod

tranzitului baritat in urmatoarele situatii:

radiologic nu se detecteaza ulcer duodenal la pacienti cu simptome tipice;

pacienti cu aspect radiologic de bulb deformat;

se impune atunci cand ulcerul este prea mic sau prea superficial pentru a fi detectat radiologic;

in hemoragiile digestive superioare la care se incrimineaza ulcer duodenal drept cauza.


31/87

Duodenoscopie

Pentru ca ulcerul gastric este benign, nu este indicata efectuarea biopsiei de mucoasa du

endoscopiei la sfarsitul tratamentului. De mentionat ca studii repetate au aratat ca nu are nici o ju

rutina a ambelor proceduri (endoscopica si radiologica) pentru diagnosticarea ulcerului duodenal.

Chimismul gastric este inutil la pacientii cu ulcer duodenal.

Determinarea gastrinemiei se recomanda la pacientii cu suspiciune de gastrinom sau la co

chirurgical al ulcerului duodenal.

Teste de evidentiere a Helicobacter pylorisunt invazive (pe cale endoscopica - testul rapidCP-test, Jatrox-HP test; culturi; histologic - coloratii HE, Giemsa, impregnare argentica) sau neinvaz

test respirator cu 14CO2 sau 13CO2 - bun pentru diagnostic si control, dar cel cu 13CO2 este foarte scu


32/87

H.pylori coloratie Giemsa

Tratament

Obiective:

- ameliorarea durerii;

- vindecarea ulcerului;

- prevenirea recidivelor;

- prevenirea complicatiilor;

- tratamentul complicatiilor.

Regim de viata si igieno-dietetic: renuntarea la fumat; reducerea consumului de alcool; in

AINS sau asocierea acestora cu administrarea de prostaglandine (daca nu se poate renunta la ele -

dieta va exclude alimentele care produc dureri: sosurile, tocaturile, carnatii, mezelurile, conse

acriturile.

Tratamentul medical: durerea in ulcerul duodenal este datorata atat tulburarilor de moti

acide a chemoreceptorilor. Pentru ameliorarea durerii si vindecarea ulcerului pot fi utilizate

medicamente: antiacide (Maalox, Gelusil, Almagel, Calmogastrin, Dicarbocalm - acestea amelior

imbunatatesc vindecarea si reduc recurentele), antagonisti H2 (Cimetidina -Tagamet; Ranitidina,

atat in calmarea durerii, cat si in vindecarea ulcerului si in scaderea recurentelor),

Telenzepina - sunt mai rar utilizate in prezent, din cauza efectelor adverse multiple, unele

gastrointestinala), inhibitorii pompei de protoni(Omeprazol, Lansoprazol - sunt cei mai puternici a

aza H+-K+ a membranei celulei parietale gastrice, avand o durata lunga de actiune),

prostaglandine (Enprostil, Misoprostol, Riboprostil - acestea cresc secretia de mucus gastric, cresc

cresc fluxul sangvin prin mucoasa gastrica, stimuleaza refacerea mucoasei) - agenti activi topici

pH acid devine polar si se leaga la suprafata craterului ulceros, creand o bariera protectoare, leaga si

acizii biliari; Ulcogant; Bismut coloidal - formeaza un film protector pe suprafata craterului ulceros factorii de agresiune intraluminali, stimuleaza sinteza de prostaglandine, stimuleaza sinteza glicopro

bactericid fata de Helicobacter pylori; Carbenoxolona - stimuleaza sinteza de mucus si de prosta

putin folosita din cauza efectelor secundare: retentie hidrosalina, hipokaliemie, HTA),

Tetraciclina, Metronidazol, Claritromicina - se adauga in primele 7-14 zile ale tratamentului antisecr


33/87

Tratamentul chirurgical - indicatiile acestuia sunt: esecul tratamentului medical corect a

durerii abdominale, semne radiologice sau endoscopice de ulcer, persistenta hiperaciditatii, p

H.pylori; ulcere duodenale agresive (post-bulbare, se recomanda interventie chirurgicala radica

situatii - vagotomie cu bulbantrectomie si excizia ulcerului); tratamentul chirurgical ca o alternativa

o categorie de pacienti care sunt greu de tratat medical si de urmarit pentru evaluare -

laparoscopica).

Vagotomie


34/87

Gastroduodenostomie

Ulcerul gastric

Apare mai frecvent dupa a 6-a decada a vietii. Ulcerul gastric se aseamana cu ulcerul duoden

de leziuni intinse de gastrita. Ulcerul benign este situat distal de jonctiunea mucoasei antrale cu muccea mai frecventa localizare fiind la nivelul micii curburi in portiunea verticala.

Forma ulcerului este rotunda sau ovalara, cu margini net conturate si dimensiuni varia

diametru.

Aproape intotdeauna ulcerul gastric este insotit de leziuni de gastrita antrala.


35/87

Ulcer gastric

Etiopatogenie

Ulcerul gastric este caracterizat prin urmatoarele modificari:

Capacitatea secretorie este normala sau redusa;

Rezistenta mucoasei gastrice este diminuata;

10-20% din ulcerele gastrice sunt insotite de ulcer duodenal, avand un profil secretor sim

duodenal.

Ca factori patogeni ai ulcerului gastric, putem aminti: refluxul continutului bilioduod

consumul de AINS care inhiba sinteza de prostaglandine.

Clinic

Cel mai frecvent simptom al ulcerului gastric este durerea epigastrica, ce este mai putin

ulcerul duodenal. Debutul durerii este la 30-60 minute postprandial, iar durerea poate sa nu

alimentara si chiar sa se accentueze postprandial. Sediul durerii este in epigastrul mediu si irad

stang.


36/87

Durere epigastrica

Alte simptome insotitoare ale durerii abdominale sunt greata si varsatura, care apar in ulobstructie la evacuarea gastrica (spre deosebire de ulcerul duodenal).

Anorexia, insotita de scadere ponderala este mult mai frecventa la bolnavii cu ulcer gastric

acestora fata de durerea provocata sau accentuata de alimentatie.

Nu s-a observat o concordanta clinico-lezionala, multe cazuri fiind asimptomatice.

Examenul obiectiv poate decela:

facies ulceros - supt, cu pometii proeminenti;

lapalparea abdomenului, durere pe linia xifoombilicala, la 2-3 cm deasupra ombilicului

Se mai pot decela semne si simptome care sugereaza o complicatie, cum ar fi: hemoragia digestiva, care este

gastric (la circa 25% dintre pacienti), perforatia gastrica (apare mai rar decat hemoragia), obstructia evacuarii g

localizare pilorica.


37/87

Hemoragie digestiva

Ulcer perforat in cavitatea abdominala

Diagnostic

Diagnosticul clinic se bazeaza pe anamneza: durerea (caracterul, sediul, debutul, evolutia)

consum de AINS.

Confirmarea suspiciunii clinice de ulcer gastric se efectueaza prin mijloace paraclinice:

- Radiologic: prin examenul baritat se poate vizualiza nisa, in aproximativ 80% dintre c

caracteristici: opacitate care depaseste conturul gastric, delimiatre neta, este inconjurata de p

craterul ulceros. Se mai pot constata semne indirecte: incizura spastica (pe marea curb

gastric, hipersecretie. Localizarea cea mai frecventa a nisei in ulcerul gastric este la niv

portiunea verticala. Imaginea radiologica a nisei in ulcerul gastric trebuie diferentiata de nis

gastric, care are urmatoarele caracteristici: margini neregulate ale nisei, infiltratie evidenta in

lacuna" care nu depaseste conturul gastric, pliurile sunt ingrosate si se opresc la distanta de

de consumul de AINS sunt rar identificate radiologic, fiind superficiale.


38/87

Rx -bariu

-

Endoscopia digestiva superioara permite vizualizarea craterului ulceros acoperit de o mefibrina. La pacientii varstnici, ulcerul gastric apare mai frecvent in portiunea superioara a c

fundul stomacului sau cardia. La nivelul ulcerului se poate vizualiza un vas de sange (cu po

pliurile mucoasei gastrice sunt convergente catre crater.

Endoscopie

- Spre deosebire de ulcerul duodenal, in ulcerul gastric este imperativ necesar sa se recoltez

marginea ulcerului, periulceros si din baza ulcerului), precum si sa se repete examenul esaptamani de tratament medical, pentru confirmarea benignitatii si, respectiv, a vindecarii ulc

- Chimismul gastric se practica foarte rar astazi. Eventuala aclorhidie in ulcerul gastric, ev

endoscopic pledeaza pentru malignitate.


39/87

Determinarea secretiei gastrice de acid clorhidric

- Testele pentru evidentierea H.pylori - se foloseste testul rapid la ureaza cu examinare hi

aproximativ 70% dintre pacientii cu ulcer gastric sunt infectati cu H.pylori. Biopsiile vor

antrului si de la 1-2 cm de marginea ulcerului.

Tratament

Obiective:

- ameliorarea durerii

- vindecarea ulcerului;

- prevenirea recidivelor;

- prevenirea complicatiilor;

- tratamentul complicatiilor.

1. Regim de viata si igienico-dietetic: renuntarea la fumat, reducerea consumului de alcool, interzicerea AINS,

administrarea de prostaglandine, dieta va exclude alimentele care produc dureri: condimente, acrituri.


40/87

Piramida alimentara

2. Tratamentul medical - se utilizeaza aceleasi clase de medicamente ca si in cazul ulcerului duodenal, punand

concomitent al infectiei cu H.pylori, daca aceasta exista. In tratamentul ulcerului gastric cu H.pylori pozitiv se inc

medicamente asociate): Omeprazol+Amoxicilina 1,5 g x 2/zi, Omeprazol+Tetraciclina 1,5 g x 2/zi, Anti H 2+Amoxicilina

cel antibacterian se incep simultan, cel antimicrobian intrerupandu-se dupa 7 zile, iar cel antisecretor continuand inca 3

3. Tratamentul chirurgical - indicatiile tratamentului chirurgical sunt: lipsa de raspuns la tratamentul medical aplicat co

reaparitia ulcerului in timpul tratamentului de intretinere; suspiciune de malignitate din cauza modificarii simptomelor s

endoscopic si histologic; aparitia complicatiilor - hemoragie, perforatie, penetrare, scleroza periulceroasa sau me

utilizeaza rezectia mai mult sau mai putin extinsa, la care se adauga: vagotomie (in ulcere prepilorice cu hipera

injectari hemostatice; gastroenteroanastomoza asociata cu vagotomie (la tineri este folosita mai frecvent "ansa in Y

la Roux).

Antrectomie - rezectia zonei antrale


41/87

Hemostaza cu electrocauter

Hemostaza cu injectie sali

Complicatiile ulcerului gastro-duodenal

Cele mai frecvente complicatii ale ulcerului sunt:

Hemoragia - incidenta hemoragiei digestive superioare (HDS) majore este de 150:100000, iar peste 80% dintre aces

de boala ulceroasa simptomatica. Mortalitatea in HDS se mentine ridicata, in ciuda imbunatatirii spectaculoase a m

tratament si de ingrijire a bolnavilor. Dintre bolnavii cu ulcer, 15-20% prezinta aceasta complicatie in decursul evolu

dintre bolnavi se prezinta cu HDS evidenta prin: hematemeza (varsatura cu sange proaspat rosusau in "zat de ca

lucios, de culoare neagra - "ca pacura", urat mirositor); hematemeza si melena. Alte simptome si semne asociate c

sincopa, setea, transpiratiile, socul. Principalele etape de interventie in caz de HDSsunt:

- prevenirea exsanguinarii este de prim ordin: resuscitarea - inainte de stabilirea cauzei hesectia de terapie intensiva; consult terapeutic endoscopic si chirurgical cat mai repede; tratam

hemoragie.

Nu se practica endoscopie de diagnostic!!!

- echilibrarea hemodinamica - instalarea unei linii venoase, introducerea rapida de ser fizio


42/87

de sange pentru mentinerea Hb in jur de 10 g/dl (nu ne orientamdupa hematocrit!!).

- localizarea sediului hemoragiei se realizeaza dupa stabilizarea bolnavului, prin anamneza

sugestive de ulcer) si endoscopie. In caz de sangerare activa, cheag aderent si vas sangvin

tratamentul endoscopic al hemoragiei prin injectare de alcool, substante sclerozante or

electrocauterizare.

Fotocoagulare hemoragie digestiva

Perforatia - apare de 4-8 ori mai frecvent la barbati decat la femei. Consta in perforarea peretelui gastric de catre cra

acestuia in cavitatea peritoneala si eliminarea continutului gastric la acest nivel. Clinic- se prezinta de cele mai multe o

o urgenta chirurgicala. Pacientul sta nemiscat in pat, cu respiratii superficiale. Abdomenul este intens dureros, predomin

musculaturii abdominale pana la contractura. Paraclinicanalizele de sange indica leucocitoza, uneori amilazemie. Ra

evidentiaza pneumoperitoneul. Tratamentul este chirurgical, de obicei cu suturasimpla a perforatieisi vagotomie sele


43/87

Ulcer perforat

Sutura perforatiei si vagotomie

Penetrarea - consta in perforarea de catre craterul ulceros a peretelui gastric sau duodenal, cu penetrarea sa i

pancreas sau ficat. Clinic - se manifesta prin durere intensa, persistenta, de obicei extraabdominala (durere poste

pancreas), care se modifica cu pozitia bolnavului. Tratament - daca terapia medicala nu produce vindecarea, se intervin

Ulcer penetrant in pancreas

Obstructia - reprezinta obstructia evacuarii gastrice, in 90% dintre cazuri, provocata de ulcerul duodenal. Factori

inflamatia periulceroasa, spasmul muscular asociat si stenozarea prin fibroza. Clinic- se manifesta prin varsaturi recur

sfarsitul zilei, continand alimente ingerate cu mai mult de 6 ore inainte. Mai apar balonare postprandiala si inapete

simptome se produc scadere ponderala, alcaloza si deshidratare.


44/87

Obstructie prin stenoza pilorica

Tratament medical - echilibrare hidroelectrolitica si acidobazica, terapie cu blocanti H2, t

infectiei cu H.pylori, dilatatii endoscopice cu balonas.

Capitolul 3

Rolul AM in ingrijirea pacientului cu

ulcer gastro-duodenal

3.1 Rolul AM in profilaxia ulcerului gastric

Greutatile pe care le intampina oamenii de stiinta in descoperirea tuturor cauzelor de im

elaborarea de noi substante care sa distruga aceste cauze au dus la dezvoltarea unor mijloace de

eputem feri de boala ulceroasa numai daca sunt cunoscute cauzele care o pot determina.Aceste

determinante, favorizante si predispozante.

Cauzele determinante constau in:

- traumatism psihic grv si de lunga durata

- emotii puternice, viata agiata


45/87

- suprasolicitari fizice si psihice

Cauzele favorizante sunt reprezentate de:

- alimentatie neigienica, nesatisfacatoare calitativ si cantitativ

- medicatie iritanta

- focare de infectii in organism

- ingestia de substante caustice

- boli ale SN si ale arterelor

O viata ordonata, lipsita de incordare nervoasa, de suprasolicitare fizica si psihica reprezi

pentru inlaturarea cauzelor mentionate. Fiecare persoana de-a lungul existentei sale si-a stabilit u

masa, stomacul fiind solicitat in acest fel sa-si indeplineasca functiile sale de digerare a alimentelor l

Regimul alimentar - desi exista prea putine dovezi ca mancarea poate provoca aparitia

indoiala ca o data ce acesta a aparut, anumite mancaruri pot ameliora sau agrava evolutia acestuia. N

sufera de ulcer banuiesc sau se plang ca mancarurile condimentate sau fierbinti le accentueaza sim

exista dovezi clinice ca asemenea mancaruri ar influenta evolutia ulcerului, dar daca o persoana c

stare de disconfort abdominal dupa ce le consuma, este preferabil sa renunte la ele. Se considera c

lactate pot captusi stomacul, inlaturand durerea ulceroasa. Totodata, se considera ca laptele poat

gastrica si ca un pahar cu lapte usureaza orice durere, mai ales pe aceea care apare noaptea. I

efectuate, s-a ajuns la concluzia ca un consum sporit de alimente cu continut de celuloza, paine inte

legume, poate contribui la prevenirea recidivei ulcerului duodenal.

Alcoolul - ingestia de alcool poate intensifica durerile ulceroase. Alcoolul lezeaza ulcerul de

provocand astfel durerea specifica.


46/87

Pericolele consumului de alcool

De asemenea, este recomandat sa se evite ingrasarea pentru a nu suprasolicita organismul.

Fumatul este de asemenea foarte periculos, acesta incetinind procesul de inchidere a ulcerulu

chiar la pacientii care iau medicamente antiulceroase eficiente, de exemplu, H2-antagonisti. Fu

recidivarii ulcerului. Studii recente au demonstrat ca fumatorii sunt mai receptivi la infectia cu Heli

care se stie ca este responsabil de aparitia marii majoritati a ulcerelor.

Un alt factor in determinarea ulcerului este si stres-ul, care poate intensifica durerile ulceroa

indigestie asociata cu ulcerul. De aceea, in profilaxia acestei boli este foarte importanta o viata no

evitarea stresului, a eforturilor fizice precum si educarea pacientilor pentru evitarea factorilor favoriz

si alcoolul.

3.2 Rolul AM in asigurarea conditiilor de ingrijire


47/87

Boala duce la pierderea calitatii vietii, modifica relatiile sociale la nivel de familie, profesional, timp liber si genereaza

motive care impun asistentei medicale si celorlalte cadre medicale un efort deosebit in realizarea unui mediu de ingrijire optim.

Intr-un spital, indiferent de sistemul de constructie -pavilionar / monobloc, functioneaza mai multe servicii (sectii) in rap

Sectia de gastroenterologie are o structura speciala care confera o functionalitate aparte si

paturi, sala de tratamente, cabinete pentru investigatii paraclinice,anexe strict necesare pentru desfa

unele spitale avand chiar bloc operator si sala de terapie intensiva la nivelul sectiei pentru a se putea

urgente majore, cum este hemoragia digestiva, sau pentru a evita transferul pacientului pe sectia d

poate creea o stare majora de teama si anxietate acestuia.

Sectie spital

Atunci cand sectia are in componenta bloc operator, acesta trebuie sa reprezinte compartime

al sectiei fiind o unitate functionala aparte - el fiind izolat de restul sectiei, avand circuite separate pe

construit din materiale ce pot fi dezinfectate usor.

Structura blocului operator trebuie sa cuprinda mai multe incaperi care sa-i asigure functionalitatea:

camera "filtru" in care personalul medical se dezbraca de tinuta de spital si imbraca alta curata si sterilizata.

camera de pregatire a medicilor chirurgi care cuprinde un spatiu pentru spalarea mainilor, dotat cu 2-3 chiuvete cu r

sapun si solutii pentru sterilizarea mainilor.

camera de imbracare a lenjeriei sterile pentru operatie, prevazuta cu o masa pe care se gasesc halate, masti si manusi


48/87

sali de operatie (cel putin 3-4 pentru fiecare bloc operator), complet izolate de exterior, climatizate cu trecerea aerulu

asigure sterilizarea aerului, cu o temparatura intre 180-220 si umiditatea de 50-70%.

Mobilieruluneisali de operatie trebuie sa fie redus la strictul necesar si va cuprinde:

-

masa de operatie de constructie speciala cu lampa scialitica

- mese pentru instrumentele necesare interventiei

- mese / polite pentru depozitarea casoletelor cu campuri sterile si a cutiilor cu instrumentar

- aparatul pentru anestezie generala si masuta cu medicamente

- aspiratoare, bisturie electrice, aparate de chirurgie celioscopica, aparatul Roentgen mobil, la

lampi pentru US, electrocauterizator, taburete rotative

camera de preanestezie si de trezire, in care se face pregatirea anestezica si se asigura trezirea completa a bolnavului

camera de spalare a instrumentarului folosit in timpul interventiei (de obicei o camera pentru 2 sali de operatie).

camera de depozitare a lenjeriei murdare, magazia cu aparatura si instrumentar de rezerva, grup sanitar, o camera d

personal

Sala de tratamentserveste la pansarea bolnavilor precum si la efectuarea unor examene

vaginale, anoscopii), a unor proceduri speciale (spalaturi vaginale, clisme, punctii) sau la recoltarea

trebuie sa fie o sala aseptica si alta pentru bolnavii septici. Intr-o sala de pansamente trebuie sa exist

canapea, o masa pentru examinare, caruciorul cu solutii, instrumente, comprese pentru pansat, dulap

(sterile si nesterile), chiuvete pentru spalat instrumente, cuve pentru dezinfectia unor instrumen

eprubete pentru recoltat produse biologice.

Sala de raportsi cancelaria medicilor

Sala asistentelordin tura, unde isi rezolva problemele administrative, de supraveghere si trat

Grupuri sanitare pentru bolnavi si personalul medico-sanitar.

Magazia de lenjerie si alte obiecte de inventar se gaseste sub administratia asistentei sefe.


49/87

Sala de tratamente

Saloanelepentru bolnavi, sunt amenajate, in asa fel, pentru a corespunde cerintelor de ingr

salon se gasesc 6-8 paturi, dar ideal ar fi ca un salon sa nu fie mai mare de 2-3 paturi, ceea ce

ingrijire a bolnavilor in raport cu gravitatea bolii. Suprafata pentru un pat de adult este stabilita la 5

sa fie asigurata o temperatura de 200-220C si umiditate de 40-50% si sa fie luminoase, pentru a dimi

a bolnavului canceros.

Patul bolnavului

Asistenta medicala asigura si mentine aceste conditii si le imbunatateste, oferind un confor

luminozitate buna a salonului si cu dotari tehnice moderne.


50/87

Salon

Paturile trebuie asezate astfel incat sa permita abordul bolnavului pe trei laturi, iar la fiecare

noapte si sistem de semnalizare pentru asistente.

Pentru bolnavii septici (cu plagi infectate, infectii cutanate, supuratii, gangrene) trebuie sa existe saloane separate,

bolnavii gravi se izoleaza in rezerve cu 1-2 paturi, care vor fi dotate cu sisteme de aspiratie, monitorizare si oxigen.

Patul este mobilierul cu cea mai mare importanta din salon, acesta fiind astfel confectionat

comode pentru pacient si usurinta in manevrarea de catre personalul sanitar.

Patul cu somiera mobila, denumit si pat universal este confectionat din mai multe buca

permitand asezarea pacientului in pozitii variate: semisezand, pozitie cu picioarele flectate, pozitia T

actionat pana la o inclinatie de 300, acesta este prevazut si cu roti cauciucate pentru deplasare

imobilizare - manevrarea facandu-se printr-o pedala. Acest pat este prevazut cu o planseta proprie, c

mesei, scris sau citit putand fi inclinata in diferite unghiuri, iar dupa utilizare poate fi introdusa sub s

Accesoriile patului sunt reprezentate de: saltea, perna, patura, lenjerie, musama si aleza.

Salteaua, tinand cont de gravitatea interventiei chirurgicale si de perioada lunga de spitalizare, tinde sa fie confectiona

burete sau umplute cu apa / aer, compartimentate, oferind posibilitatea de a schimba frecvent suprafata de sprijin a corpului

decubit. Se intretin mai usor, deoarece nu absorb dejectiile si sunt mai usor de curatat.


51/87

Pat cu somiera mobila

Conform normativelor in vigoare, masa bolnavilorse serveste de catre asistenta medicala

respectand regimurile de pe FO pentru fiecare bolnav, dupa ce a primit aprobarea asistentei sefe sau

care precizeaza obligatoriu calitatile organoleptice ale hranei. La bolnavii nedeplasabili, masa se ser

medicala la pat, pe o masuta de constructie speciala.

In unele spitale exista sali de explorari imagistice, probe functionale chiar in incinta secti

foarte mult procesul de diagnosticare si evaluare a rezultatelor terapeutice. In imediata apropi

soneriei pentru apelarea asistentei medicale la nevoie, sonerie cu semnal luminos si / sau acustic la c

Pentru obtinerea unor rezultate terapeutice bune, asistenta medicala trebuie sa asigure un clim

increderea bolnavului, sa dea dovada de o competenta deosebita, sa acorde importanta asigurarii co

pacientilor, mai ales in cazurile cand acestia sunt imobilizati la pat timp indelungat.

Igiena generala si corporala

Asistenta medicala are un rol deosebit in realizarea si asigurarea igienei bolnavului, u

referindu-se la: aerisirea salonului (in perioadele reci se va avea in vedere ca pacientul sa fie intors cu spatele catre fereastra deschis

patura pe spate si cap); se va evita asezarea in zone expuse curentilor de aer.

mentinerea curateniei riguroase a saloanelor si dezinfectia periodica, aplicand masuri de asepsie si antisepsie.

curatenia asternuturilor si a lenjeriei de corp - schimbarea ei de cate ori este nevoie, sau protejarea patului cu musam

lenjeria sa nu fie stransa si mototolita - favorizeaza escarele de decubit.


52/87

Toaleta bolnavului se va face la pat sub forma de bai partiale sau complete. In masura in

mobilizat.

Asistenta medicala va lua masuri de precautie in timpul baii, pentru ca bolnavii sa nu fie expu

Curatarea tegumentelor intregului corp se efectueaza pe regiuni, descoperindu-se treptat

spala.

Scopul efectuarii toaletei este indepartarea de pe suprafata pielii a stratului cornos, descu

secretiile glandelor sebacee sau sudoripare, a microbilor sau a altor substante straine care adera la

activarea circulatiei cutanate, crearea unei satri de confort pentru bolnav. Pentru efectuarea toale

trebuie sa aiba in vedere urmatoarele:

- sa convinga pacientul cu mult tact si delicatete

- sa menajeze pacientul, protejandu-l cu un paravan fata de ceilalti bolnavi

- sa asigure o temperatura adecvata in salon, pentru a-l feri de raceala

- sa pregateasca materialul necesar in prealabil, pentru ca ingrijirile sa fie cat mai operative

- sa actioneze rapid, sigur dar cu blandete pentru a scuti bolnavul de alte suferinte si de efort s

Indiferent de regiunea careia i se face toaleta, patul este protejat cu musama si aleza. D

deplasa, se prefera efectuarea baii generale in sala de dus.

Alimentatia se poate efectua activ sau pasiv in functie de starea bolnavului, asigurandu-se o p(se aseaza un prosop pe marginea patului), pacientul fiind asezat sprijinit (daca este posibil), fie pr

pe 2-3 perne, pe piept i se aseaza vasul cu mancarea, iar asistenta medicala sta alaturi, il supraveghea

Daca alimentatia se face pasiv, asistenta medicala trebuie sa manifeste calm si rabdare, sa n

mult, sa nu il zoreasca pe pacient si de asemenea sa verifice temperatura alimentelor. Se va avea gri

se imprastie sub pacient. Se va supraveghea si efectua aranjarea patului si intinderea lenjeriei -

formarea escarelor.

Indiferent de modul de administrare al alimentelor, asistenta medicala va avea in vprezentarea alimentelor cat mai estetic si pe cat posibil va tine cont de preferintele pacientului, in lim

de medic. Asistenta medicala va respecta numarul de calorii necesare, pentru a nu fi supraalimentat

fiind prezente in marea majoritate a cazurilor de cancer de colon, precum si evitarea obezitatii).


53/87

Fructe

Pacientul trebuie educat de catre asistenta medicala in privinta unei alimentatii sanatoa

important in cazul afectiunilor canceroase.

Comportarea personalului fata de bolnavii imobilizati trebuie sa fie cat se poate de atenta,

anxiosi, irascibili, capriciosi.

Asistenta medicala va tine cont de starea psihica a bolnavului, avand o comportare plina de

preocupata de programul zilnic, sa-l scoata la aer (cu caruciorul sau eventual cu patul) - atentia c

contribuind la intarirea increderii in personalul sanitar precum si la suportarea cu usurinta a perio

catre bolnav.

In cazul pacientilor cu ulcer gastro-duodenal asigurarea regimului igieno-dietetic are un rol p

Se va administra un regim cat mai complet posibil care sa contina alimente cu toti factorii

corecta si sub toate formele de pregatire, suficient ca aport caloric, in functie de varsta pacientului s

si neuropsihice profesionale si extraprofesionale ale acestuia.

Asistenta medicala asigura dieta de protectie gastrica individualizata in functie de faze

alimentatia fiind repartizata in 5 mese pe zi, precum si repausul fizic si psihic al pacientului, m

perioada dureroasa. Inaintea fiecarei mese intreaba pacientul daca a prezentat dureri epigastrice si s

disparut dupa consumul de alimente. Va cantari bolnavul o data pe sapatamana, pentru a observa

greutate.


54/87

Alimente permise

Atunci cand pacietul prezinta inapetenta datorata simptomelor de greata si varsaturi si alimen

afectata prin deficit, asistenta medicala alimenteaza pacientul parenteral pentru ca acesta sa

si nutritional, instituind perfuzii cu glucoza 5%,10%; hidrolizate de proteine si amestecuri de

Aminomel), vitamine si electroliti dupa indicatia medicului. Aceasta calculeaza numarul de calori

stari patologice, adaugand 13% pentru fiecare grad de temperatura peste 37 0C; 20-30% pentru agitat

celulare.

Dupa incetarea varsaturilor, rehidrateaza pacientul treptat, cu cantitati mici de lichide reci, od

Asistenta medicala exploreaza gusturile si obieceiurile alimentare ale pacientului si con

asupra importantei regimului alimentar in mentinerea sanatatii. Face bilantul lichidelor ingerate si eli

Serveste pacientul cu alimente la o temperatura moderata, la ore regulate si prezentate atra

categoriile de alimente din ghidul alimentar si echivalentele calitative si cantitative ale principiilor

inlocuirii unui aliment care declanseaza anumite simptome cu altul. Echilibrarea psihica o face asi

confortabil, explicandu-i scopul interventiilor si incurajand pacientul.

3.3 Rolul AM in stabilirea diagnosticului


55/87

Pentru stabilirea dignosticului de certitudine, a cauzei acestuia precum si a tratamentului nece

anamneza

examenul clinic / obiectiv

examenele paraclinice si de laborator

Anamneza sau interogatoriuleste deosebit de valoroasa pentru orientarea diagnosticului etio

Anamneza este metoda de investigatie clinica prin care medicul cunoaste, din relatarile bolnavului, starea sa de sanatate, sufe

tulburarile psihice precum si istoricul bolii (anamnesis morbi), istoricul vietii (anamnesis vitae) si a antecedentelor heredocolatera

Notiunea de anamneza deriva de la cuvantul grecesc anamnesis care inseamna aducere

Anamneza cuprinde, deci, toate informatiile de care bolnavul "isi aminteste" in legatura cu inceputul, cauzele si evolut

sa consulte medicul. Operatia prin care se obtin "datele anamnestice" se numeste interogatoriu. In cadrul anamnezei obtinem

ordin subiectiv - bolnavul relateaza diferitele tulburari pe care le prezinta, in special ceea ce simte si inainte de toate de ceea ce s

Ofera datele privind fenomenele care apar brusc si care surprind bolnavul, precum si deb

stadiilor de evolutie a unor boli cu rol important in conturarea tabloului clinic si in stabilirea dia

succesiunea diferitelor simptome; ce simtome au aparut la inceputul bolii, cum au evoluat in t

intervenit in intensitatea si durata lor. Anamneza are o mare pondere in "diagnosticul presimptom

preced aparitia unor boli.

In contextul progreselor deosebite ale medicinei contemporane, anamneza isi pastreaza imp

inestimabila in elaborarea diagnosticului.

Acumularea de informatii, in scopul intocmirii anamnezei se efectueaza de catre medicu

primului contact, de obicei in camera de garda, dar si pe parcursul internarii.

Rolul asistentei medicale este de a asista la interviu si de a ajuta uneori pacientul sa int

intervine in dirijarea discutiei atunci cand raspunsurile pacientilor se abat de la subiect.

Medicul inscrie in FO datele culese in rubricile: antecedente personale fiziologice si p

heredocolaterale precum si conditiile de munca si viata.

Pe parcursul anamnezei se obtin date despre:

datele biografice ale pacientului - numele, varsta, sexul, ocupatia, starea civila, adresa

motivele internarii cuprind: simptomele majore care l-au determinat pe bolnav sa se adreseze medicului (durere, febr

acuze principale care reprezinta motivele internarii nu trebuie sa cuprinda termeni de diagnostic sau entitati de boala. In

important de a se consemna in FO, conditiile in care a fost internat bolnavul: din proprie initiativa, la indicatia mediculu

de urgenta-salvare.

istoricul bolii actuale are o imensa valoare diagnostica si incumba o mare responsabilitate profesionala, acesta va cuprin


56/87

precisa a tuturor simptomelor si semnelor bolii, de la inceputul ei, din cursul evolutiei si pana in momentul prezentarii bo

Istoricul bolii va cuprinde nu numai descrierea "izolata" a simptomelor si semnelor bolii p

adreseaza medicului, ci si istoria vietii pacientului, ca "fiinta sociala" (St. Stanca 1891) in totalitat

factorilor de mediu, cu rolul conditiilor de munca si de viata (familie, ocupatie, probleme socio

"stresului vietii cotidiene", al "stresului psiho-social" in procesul imbolnavirii.

In raport cu caracterele semiologice (frecventa, circumstante de aparitie, localizare, mod de d

valoarea lor diagnostica, simptomele se impart, in mod conventional, in:

simptome de ordin general - care nu sunt caracteristice pentru o boala

simptome de ordin local - reprezentate de manifestari clinice bine conturate, cu anumite particularitati semiologice ca

caracteristice anumitor boli.

Privind prin aceasta prisma, pentru a valorifica datele anamnestice cat mai eficient, in elabo

va preciza:

- data inceputului bolii - astfel se disting boli acute / cronice

- modul de debut - debut acut, brusc, cu caracter brutal (cazul fracturilor) / debut lent insidi

cronice (cum este si cazul bolilor canceroase in perioada asipmtomatica)

- localizarea simptomelor

- intensitatea simptomelor - orienteaza adeseori asupra gravitatii bolii

- evolutia simptomelor - continua, progresiva, intermitenta, ciclica sau regresiva.

Este important de a preciza circumstantele si factorii care declanseaza, amelioreaza sau a

precum si asocierea altor simptome.

antecedentele heredocolaterale - prezinta un interes deosebit datorita faptului ca se pot distinge:

boli in care exista o predispozitie ereditara

boli determinate "strict" genetic - bolile ereditare

boli conditionate de o contagiune familiara

antecedentele personale, fiziologice si patologice - obtinem informatii in legatura cu bolile de care a suferit bolnavul din

In contextul patologiei neonatale si a patologiei endocrino-viscerale a femeii, se vor obtine informatii referitoare

menstruatia, comportamentul ciclului menstrual, termenele nasterilor, avorturi spontane sau provocate, copii n

climacteriului.

conditiile de munca si viata - vor fi analizate si interpretate in contextul factorilor de risc si al factorilor stresanti.

factori de risc - stresul, alimentatia, alcoolismul, tabagismul, poluarea mediului inconjurator, "sindromul general de adap


57/87

Examenul clinic / obiectiv- cu toate ca in marea majoritatea cazurilor, datele anamnestice ne orienteaza si pot sug

ele nu sunt suficiente pentru a elabora un diagnostic.

Intotdeauna se va respecta si aplica, una din legile fundamentale ale clinicei - "diagnosticul s

baza anamnezeisi a unui examen obiectiv sistematic, complet, riguros si minutios". Astfel anamnez

se succed, se completeaza , reprezentand o unitate a examenului clinic.

In prima etapa, se va efectua un examen general de ansamblu, care se va orienta si va prem

generala a bolnavului: modificari ale starii de constienta, gradul de slabire - ca marturie a severit

deformatii ale sistemului osos, prezenta unor cicatrice - orienteaza asupra trecutului pa

(apendicectomie, colecistectomie, histerectomie).

In a doua etapa a examenului obiectiv detaliat, vom explora in mod sistematic diferitele aparate si organe: apara

locomotor, digestiv.

Examenul obiectiv cuprinde cele patru metode clasice de explorare semiologica:

inspectia

palparea

percutia

auscultatia

Manifestarile de ordin fizic, pe care la constatam la examenul obiectiv, reprezinta semne

exteriorizeaza o boala. Semnele clinice puse in evidenta prin aceste metode ale examenului obie

datele anamnestice si interpretate in raport cu mecanismul lor fiziopatologic, in cadrul pro

rationamentului clinic.

Examenul obiectiv va fi practicat in conditii adecvate, privind spatiul necesar, patul / masa d

evita pozitii incomode care ar putea impiedica explorarea anumitor regiuni. Este necesar asigurarea

adecvat in ce priveste buna iluminare si temperatura a camerei.

Rolul asistentei medicale este foarte important in aceasta etapa de diagnostic - aceasta a

dezbrace si explicandu-i acestuia scopul acestui examen, il ajuta la schimbarea pozitiilor de examina

sustine fizic si psihic pe tot parcursul examinarii.


58/87

Dezbracarea pacientului pentru consult

De asemenea AM in serviciul de gastroenterologie trebuie sa cunoasca semnele si simptom

reactiile pacientului in timpul examinarii, incercand sa-l linisteasca, sa-l incurajeze, stiut fiind

simptomelor bolii este foarte anxios.

Pentru afectiunile digestive, metodele examenului clinic, pot orienta medicul asupra diagnos

investigatii suplimentare care sa dea certitudinea diagnosticului.

Inspectia reprezinta prima si cea mai simpla metoda obiectiva de investigatie semiologica.

vor observa modificarile generale: distensia abdomenului, faciesul pacientului (daca este palid, inc

cu pometii proeminenti), pozitii antalgice.

Palparea poate evidentia durere pe linia xifoombilicala, la 2-3 cm deasupra ombilicului.


59/87

Palparea abdomenului

Diagnosticul clinic in cazul ulcerului gastro-duodenal se bazeaza pe anamneza: durerea (cara

evolutia), fenoimene insotitoare, consum de AINS.

Confirmarea suspiciunii clinice de ulcer gastro-duodenal se efectueaza prin mijloac

Investigatiile paraclinice

Examenele paraclinice imagistice si de laborator completeaza obligatoriu examenul clinicteste sau investigatii pentru duagnosticul de ulcer: radiografia dupa administrarea de bariu si endosco

Examen radiologic - este fundamental pentru diagnostic. Examenul radiologic este cea mai

utilizata explorare imagistica. Aparatele moderne de radiologie efectueaza atat radiografii cat si rad

si sunt prevazute cu intensificator electronic de imagine si un sistem de televizare a acestora. Avan

imaginile anatomice foarte bune, costul relativ moderat (comparativ cu alte explorari imagistice), mo

mici si posibilitatea realizarii sub forme utilizabile: la patul bolnavului, in sali de operatie, camera d

unui numar suficient de specialisti care sa le poata folosi in diferite tipuri de localitati si aglomerari u

Principalul dezavantaj este reprezentat de radiatia ionozanta la care este expus bolnavul

medical. Radiografia precizeaza forma anatomopatologica, etiologia si este un mijloc de prog

imaginilor in perspectiva. Este, de asemenea, indispensabila pentru formularea indicatiilor ter

verificarea eficientei acestora, mai ales in ceea ce priveste tratamentul chirurgical. Permite inr

structurale de finete, oferind o mare cantitate de informatii, iar obiectivarea pe filmul radiolog


60/87

urmarirea evolutiei unui proces patologic. Imaginile obtinute vor fi citite fie direct pe cliseu, fie i

unor parametrii (axe, unghiuri, distante) cu ajutorul unui goniometru sau a unei rigle.

Semnele pentru ulcer apar la nivelul micii curburi si in regiunea cardiei si bulbul duodenal.

este nisa, o umbra in plus data de bariul ingerat. In absenta nisei se cauta semne radiologice indire

ale mucoasei spre nisa, spasme persistente, tranzit bulbar accelerat.

Daca durerea este semnul clinic cardinal, nisa ca semn direct are aceeasi importanta in d

Expresie a substantei baritate la nivelul ulceratiei, nisa poate imbraca aspecte diferite in functie

fete), dimensiuni si profunzime. Localizata cel mai ades pe mica curbura este vazuta din profil

gastric", ceea ce o diferentiaza de nisa maligna (incastrata, dispusa in conturul gastric).

Morfologic nisa de profil (curbura) poate sa apara sub mai multe forme: nisa mica

spicul; nisa de talie medie cu sau fara halou clar in jur; nisapediculara, care apare ca un divecurburi, legat de stomac printr-un pedicul subtire (are intotdeauna semnificatia unui ulcer penetran

cu cele 3 nivele (bariu lichid de secretie si aer, proprie numai ulcerului gastric); nisa giganta

5 cm care este de obicei expresia unei penetratii vechi cu distructia peretelui gastric, astfel incat

constituit din parenchimul organului penetrat (ficat, pancreas, regiunea celiaca). Astfel de nise s

varstnici si apar pe fondul unor defecte importante de irigatie (pe fond ateromatos), ridicand mari p

diferential cu cancerul.

Rx cu bariu


61/87

Sala radiologie

Rolul asistentei medicale in efectuarea radiografiilor, este acela de a anunta pacient

examinarii si de a-l informa ca este o proba nedureroasa si a carei reusita rezulta din buna colab

medicul radiolog. Este avertizat asupra necesitatii mentinerii unor pozitii speciale ale membrelor in

timp limitat, fara a executa miscari in acest timp. Asistenta medicala intervine in situatii speci

pacientului in pozitia ceruta de medic, cand capacitatea de intelegere a acestuia este afectata. Asist

rol in pregatirea psihica si fizica a pacientului. AM din sectie, asigura transportul si ajuta pa

radiologie, in raport cu posibilitatile acestuia de deplasare si mobilizare. Daca acest lucru nu e

materialul necesar si radiografia se va executa la patul bolnavului, cu aparatele portabile, asigur

protejand ceilalti bolnavi prin folosirea paravanelor.

Transportul se face cu caruciorul / brancarda, in functie de gravitatea afectiunii sale, trecere

de examinare facandu-se cu atentie si blandete pentru a nu creea alte suferinte bolnavului.

In timpul examinarii asistenta medicala va purta echipament de protectie. Filmele vor fi pastrate

protejeze de zgarieturi sau deteriorari si atasate la FO a bolnavului.


62/87

Examen radiologic

Cu toate ca examenul cu bariu este mai ieftin decat endoscopia si mai putin agresiv, el prez

importante, ca instrument de diagnostic. In primul rand, examenul cu bariu nu furnizeaza d

endoscopia. Nu este eficace mai ales in evidentierea unor ulceratii foarte mici, nici pentru preci

profunzimii unui ulcer. Durata iradierii depinde de tipul de ulcer suspectat de radiolog, totusi int

depasi 10-15 minute. Deoarece sulfatul de bariu poate produce constipatie, se recomanda de catre m

laxative, sau se recomanda consumarea de alimente bogate in tesut fibros pentru a evita constip

cantitati mai mari de lichide.

Endoscopia digestiva superioara - introducerea si extinderea endoscopiei au vizat in prim

ulcerului. Endoscopia este o metoda care permite vizionarea directa a diferitelor zone interioare ale

pentru diagnostic si, uneori, in scop terapeutic.

Endoscop


63/87

Endoscopie

Noua generatie de endoscoape nu mai utilizeaza fibre optice, in locul acestora, endoscopul e

lui, cu un minuscul video-cip. Acest cip trimite retrosemnale spre monitor, unde acestea se tran

interiorului gastric sau duodenal, pe care le poate vedea specialistul.

Pentru examenul endoscopic, la recomandarea medicului, asistenta medicala va admi

pozitiona pacientul pe masa de examinare, va pregati materialele si instrumentele sterile, va efectuaseara precedenta examenului.

Endoscopia utilizata astazi si la noi mai frecvent este practic explorarea indispensabila

urmatoarele ratiuni:

ingaduie examinarea directa (vizualizarea) leziunii, oferind pretioase informatii asupra morfologiei leziunii, a perete

vecinatate;

permite prelevarea biopsiilor multiple dirijate din marginile si fundul ulceratiei;

face posibila explorarea in intregime a stomacului chiar si a pilorului cu bulbul duodenal, relevand astfel o se

concomitente.

Explorarea bolnavilor ulcerosi a castigat foarte mult in ultimele decenii prin introducerea pro

Gradul de fiabilitate ridicat (95%) cu posibilitatea vizualizarii leziunilor superficiale, obtinerea un

conditii de urgenta ca si posibila asociere a unui gest terapeutic, fac ca examenul endoscopic sa f

clinicieni ca primordial in explorarea bolnavilor cu o suferinta gastro-duodenala.


64/87

Indiferent de afectiunea pacientului, examenele de laboratorcurente sunt obligatorii pentru completarea examenulu

starii de sanatate a pacientului: HLG, glicemie, VSH, examen sumar de urina.

Examinarile de laborator efectuate produselor biologice si patologice completeaza simptomatologia bolilor cu ele

modificarile aparute in morfologia, fiziologia si biochimia organismului. Aceste elemente confirma / infirma diagnosticul cli

eficacitatea tratamentului, confirma vindecarea sau semnaleaza aparitia unor complicatii.

Utilitatea si obiectivitatea rezultatelor examenelor de laborator depind de modul de recoltare al produselor care se analizeaza si d

examenul.

Recoltarea produselor este efectuata de asistenta medicala, in majoritatea situatiilor. Pentru a se realiza in condit

trebuie sa respecte urmatoarele norme generale:

orarul recoltarilor

efectuarea pregatirii psihice si fizice a bolnavului

pregatirea instrumentarului si materialelor necesare pentru recoltare

tehnica recoltarii propriu-zise si interventiile in cazul accidentelor si incidentelor

completarea buletinului de trimitere la laborator si etichetarea produsului recoltat

respectarea regulilor de asepsie.

Recoltarea prin punctie venoasa

3.4 Rolul AM si interventii in semiologia bolii

Cel mai important semn al ulcerului gastro-duodenal este durerea sau epigastralgia

este intensa si insotita de arsuri, uneori poate iradia in spate. Intensitatea este mai mare in ulcerele ve

seroasa. Caracterul cel mai pretios este periodicitatea (durerile apr in perioade de 1-3 saptamani, sep


65/87

liniste, in care bolnavul nu se plange de dureri, chiar daca nu respecta regimul alimentar. Cel mai

primavara, dar pot apare si in alte sezoane pe masura ce se cronicizeaza si, devin mai lungi si mai de

Durerea care survine in momentul cand stomacul este gol, se numeste "foame dureroas

calmata odata cu ingerarea alimentelor neiritabile si neacide.

Foamea dureroasa sau durerea pe gol este caracteristica pentru ulcerul duodenal (daca apare

orele 0-4).

Aparitia durerii are un orar relativ fix, in legatura cu masa:

Durerea precoce - imediat dupa masa, la 1-1,5 ore, in ulcerul gastric si se calmeaza inain

este numita durere in 4 timpi: masa - calm - durere - calm.

Durerea semitardiva - la 1-2 ore dupa masa

Durerea tardiva - la 2-3 ore dupa masa si dureaza, in mod obisnuit pana la masa urmatoa

masa - calm - durere.

Durerea hipertardiva - foamea dureroasa, la 4-5 ore dupa masa.

In perioada dureroasa, asistenta medicala asigura repausul fizic si psihic al pacientului mai a

pacientul si asigura dieta de protectie gastric, administrand 5 mese pe zi.

Alimente permise: lapte dulce, fainoase fierte in lapte, ou fiert moale sau sub forma de ochiu

vitel, pasare fiarta sau la gratar, paine veche de o zi, supe de zarzavat, legume, fructe.

Alimente interzise: lapte batut, iaurt, carne grasa, legume tari, cafea, ciocolata, supe de ca

alimente reci sau fierbinti, conserve.

In functie de caracterul si evolutia durerii , putem observa unele situatii deosebite:

cand durerea devine constanta si nu se mai calmeaza la ingestia alimentara sau la admi

insotita de iradiere posterioara, ne putem gandi la un ulcer penetrant in pancreas (a erodat p

nivelul subseroasei, determinand reatia inflamatorie a pancreasului);

cand durerea este accentuata de alimente si este insotita de varsaturi, sugereaza o stenoza pi

o durere extrem de severa, cuprinzand intregul abdomen, cu contractura abdomenului, suge

marea cavitate peritoneala


66/87

Dureri abdominale

Varsaturile - sunt de obicei postprandiale, precoce sau tardive, in functie de localizarea ulcer

de mese copioase, de abateri de la dieta, alcool. Ele contin alimente, sunt abundente, au miros acid

gastric.

In functie de starea pacientului, asistenta medicala il aseaza in pozitie semisezand, sezand sa

capul intr-o parte, aproape de marginea patului. Il linisteste din punct de vedere psihic, il ajuta

pastreaza produsul eliminat, ii ofera un pahar de apa sa-si clateasca gura dupa varsatura.

La indicatia medicului ii administreaza medicatie simptomatica, suprima alimentatia p

pacientul parenteral, prin perfuzii cu glucoza hipertona, hidrolizate proteice, amestecuri de am

electroliti.

Pentru ingrijirea pacientilor inapetenti, asistenta medicala trebuie sa urmareasca catev

apetitului pacientului urmareste descoperirea si combatrea inapetentie sau anorexiei, apetitul pu

stabilirea diagnosticului unor afectiuni (bolnavii cu cancer gastric refuza carnea de vaca, in he

preicterica, refuza grasimile, etc.). Pentru combaterea inapetentei, se vor avea

Documents

72818912 Ulcer Gastro Duodenal