25
I TRIACUl PAGINA 4 RECEPTOR DE TRAFIC PAGINA 6 . AMPLIFICATOR AF COMANDA D I S T A N Ţ A A APARATULUI DE FILMAT P R E G Ă T I R E A EXCURSIILOR CU MOTORETA PAGINA S PAGINA 10 PAGINA 1 4 CIRCUITE ELECTRONICE PAGihlA 16 DIN REVISTELE DE SPECIALITATE TELEVIZOAR E R O M Â N E Ş T I PAGiNA 1 8 MAGAZIN T PAGINA 20 PAGINA 23 l P O Ş T A REDACTIEI PAGINA 24 ADRESA REDACTIEI: I I I C U R E Ş T I , PIATA SCÎNTEII NR. 1, OF . P.T.T.R. 33 SECTORUL 1, TELEFON 17.60.10, Înt. 1102·1734

7607 tehnium

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: 7607 tehnium

8/4/2019 7607 tehnium

http://slidepdf.com/reader/full/7607-tehnium 1/24

TRIACUlP A G I N A 4

RECEPTOR DE TRAFIC

P A G I N A 6

AMPLIFICATOR AF

COMANDA

D I S T A N Ţ A A APARATULUI

DE FILMAT

P R E G Ă T I R E A EXCURSIILOR

CU MOTORETA

P A G I N A S

P A G I N A 10

P A G I N A 1 4

CIRCUITE ELECTRONICE

P A G i h l A 1 6

DIN REVISTELE

DE SPECIALITATE

TELEVIZOARER O M Â N E Ş T I P A G i N A 1 8

MAGAZIN T

P A G I N A 20

P A G I N A 2 3

P O Ş T A REDACTIEIP A G I N A 24

ADRESA REDACTIEI:

I I I C U R E Ş T I , PIATA SCÎNTEIINR. 1, OF. P.T.T.R. 33SECTORUL 1, TELEFON

17.60.10, Înt. 1102·1734

Page 2: 7607 tehnium

8/4/2019 7607 tehnium

http://slidepdf.com/reader/full/7607-tehnium 2/24

«Formarea om ului nou trebuie p o r n e a s c ă de la a d e v ă r u l binecunoscut

d u p ă care munca, activitatea s o c i a l ă u t i l ă constituie factorul determinant înformarea c o n ş t i i n ţ e i socialiste, in educarea m o r a l ă p o l i t i c ă a maselor. De

aceea este necesar punem pe prim. plan educarea oamenilor, îndeosebi a tine-

retului, prin m u n c ă pentru m u n c ă . )

Conform Programului partidului h o t ă r i r i i o r Congresului al XI-lea, În actualul cincinal alr e v o l u ţ i e i t e h n i c o - ş t i i n ţ i f i c e vor c u n o a ş t e oa m p l ă dezvoltare ramurile de virf ale tehnicii:e >-:ctronica, electrotehnica, automatica, mecan ca f i n ă etc., capabile valorifice din plini n t e l i g e n ţ a t e h n i c ă r o m â n e a s c ă . P r o d u c ţ i a , cared n zi in zi c a p ă t ă un caracter tot mai complex,o f e r ă î n v ă ţ ă m î n t u l u i rolul de a p r e g ă t i cadrelede s p e c i a l i ş t i apte dornice de a construicrea, de a produce la cei mai Î n a l ţ i parametriai tehnicii moderne. Pentru ramurile amintite,ca pentru celelalte - in e g a l ă m ă s u r ă cons e c i n ţ e ale r e v o l u ţ i e i t e h n i c o - ş t i i n ţ i f i c e - preg ă t e s c cadrele necesare p r o d u c ţ i e i numeroaseleş c o l i , licee de specialitate, i n f i i n ţ a t e in ultimiiani pe tot noastre.

2

nr. 3 «Electronica»cadrele de muncitori

i n d u s t r i a l ă din zonanumeroasele întrerlrirtd€:ri

electronic, electrotenn,c etc.ţ a r ă . Act;',lÎtatea d e s f ă ş u r a t ă

e d u c ă r i i omului

NICOLAE C E A U Ş E S C U

relevate din n o ~ de t o v a r ă ş u l Nicolae

C e a u ş e s c u cu ocazia expunerii f ă c u t e la Congresul e d u c a ţ i e i politice al culturii socialiste.

Dispunind de o b a z ă m a t e r i a l ă s o l i d ă - 12

ateliere de p r o d u c ţ i e bine utilate -)elevii liceului au posibilitatea efectueze productiv Înateliere 7 5 ~ ~ din p r a c t i c ă , ceea ce se traduce- d u p ă cum a r ă t a directorul liceului, tov. ing.Stelian P ă t r u ţ e s c u -in realizarea unei p r o d u c ţ i i globale de 18 milioane lei, cu un beneficiu de1,200 milioane de lei anual.

Am pornit de la acest aspect vrînd subli

niem avem de-a face de fapt cu elevul-muncitor, cu elevul care Î n c ă din anii de ş c o a l ă esteÎn m ă s u r ă participe efectiv la realizarea unor

produse, î n d e p l i n e a s c ă sarcini de plan, fieca electronist În receptoare radio aparate TV,cu calificare in m e c a n i c ă e l e c t r o t e h n i c ă , sauca m a ş i n i s t m a ş i n i - u n e l t e de prelucrare

a ş ( : 11H:l:re. EI are se formezeatare În 5 ateliere de electron i c ă , res-

e!ectroteh11 i c ă , alte 5 ate!iere de me-ceie 2 ata!iere de m a ş i n i - u n e l t e .

fluxul uzinei,b ă n c i l e

dusului finit. Ş i , tatca În intreprindere, un con

trolor tehnic de calitatev e r i f i c ă

calitatea produsului.Activitatea de atelier cu frumoase rezultate,

e f e c t u a t ă de c ă t r e elevii ş c o l i i , este c o n s e c i n ţ a f i r e a s c ă a î n s ă ş i programei de î n v ă ţ ă m î n t , astfela l c ă t u i t ă incit asigure viitori or muncitori op r e g ă t i r e e b r e s p u n z ă t o a r e e x i g e n ţ e l o r sporite,impuse de actualul cincinal. Orele de specialitate t e h n i c ă se d e s f ă ş o a r ă obligatoriu În tabora:-toarele bine utilate, unde g ă s e ş t i , a l ă t u r i deaparatura t r i m i s ă spre dotarea lor de c ă t r e fabricile p r o d u c ă t o a r e , dispozitive createde Î n ş i ş i elevii liceului. Astfel, p o ţ i vedea diverseaparate de m ă s u r ă , ceas electronic, canar electronic etc., un televizor la care elevii pot vedea«pe viu» d e f e c ţ i u n i l e remedierea lor, un calculator electronic, cu nimic mai prejos f a ţ ă decalculatoarele din dotarea ş c o l i i . l e c ţ i i l e pre

date in cadrul laboratorului de radio televizoare, unul din cele 4 laboratoare cîte n u m ă r ă catedra de e l e c t r o n i c ă , unde se î n v a ţ ă reparareadefectelor provocate la aparatele de radio TV,c r e e a z ă p o s i b i l i t ă ţ i elevilor din anii mai marirealizeze, În atelierul specializat al ş c o l i i , l u c r ă r i de depanare radio televi!Oare pentru diferitei n s t i t u ţ i i ş c o l a r e din ţ a r ă . la fel cum l e c ţ i i l e predate În laboratorul de m ă s u r ă r i electrice electronice, unde se Î n v a ţ ă tehnica m ă s u r ă r i i electronice, se f i n a l i z e a z ă in e x e c u ţ i a de c ă t r e elevi,tot pentru i n s t i t u ţ i i ş c o l a r e , a l u c r ă r i l o r de intreţ i n e r e r e p a r a ţ i i pentru a p a r a t u r ă e l e c t r o n i c ă . Sînt d o u ă «capitole» care î m p r e u n ă a l c ă t u i e s c compartimentul a ş a - n u m i t SERVICE, constituind una din cele trei d i r e c ţ i i prin care l iceul

«Electronica» a realizat p r o d u c ţ i a g l o b a l ă amint i t ă anterior.

Page 3: 7607 tehnium

8/4/2019 7607 tehnium

http://slidepdf.com/reader/full/7607-tehnium 3/24

Care sint celelalte d o u ă d i r e c ţ i i ? Amintimuna dintre ele, a r ă t î n d Liceul de electrot e h n i c ă

nr. 3 «Electronica» dinB u c u r e ş t i

apreluat de la Intreprinderea «Electronica» -creÎnd astfel acesteia una din p o s i b i l i t ă ţ i l e de

1. - in laboratorul de df:panare radioTV. Ia o o r ă de curs practic.

2. - Elevii anului i i i e x e c u t ă . in cabinetul de e l e c t r o n i c ă al ş c o l i i . lucrarea«Circuite basculante».

3. - Aspect din atel ierul de electrot e h n i c ă . Se l u c r e a z ă la realizarea unuiadin produsele ce vo r fi l ivrate Întreprinderi i «Electronica».

Electrocutarea se d e f i n e ş t e prin totalitatea leziunilor determinate de c, rentul electric. Leziunile dinelectrocutare depind, pe de o parte, de curentulelectric, iar pe de a l t ă parte, de r e z i s t e n ţ a e l e c t r i c ă a pielii ţ e s u t u r i l o r , de traiectul urmat de curentprin organism, de starea vaselor a cordului, destarea p s i h i c ă . Astfel, trebuie ş t i u t o piele u s c a t ă o f e r ă o r e z i s t e n ţ ă de 500 000 ohmi, pielea u m e d ă doar 1 000 ohmi. La 5000 ohmi r e z i s t e n ţ ă , o tensiunede 100 V produce doar o s e n z a ţ i e d u r e r o a s ă , f ă r ă leziuni. A c e e a ş i tensiune, s t r ă b ă t i n d o r e z i s t e n ţ ă de 500-1 000 ohmi, produce moartea. La tensiuniegale, curentul alternativ este mai periculos deCÎtcel continuu.

Efectele eledrocutir i i

Efecte asupra musculaturiiCurentul electric produce o hiperexcitabUitate

n e u r o m u s c u l a r ă , p î n ă la spasm geiner'ali;!!.atse produce pe t o ţ i m u ş c h i i , pe m u ş c h i i vaselor.Efecte asupra sistemului nervos

Se d e r e g l ă r i metabolice

rezolvare i m e d i a t ă a sarcinilor ce-i revin În acestc incina l - executarea tuturor surselor de ali·mentare (alimentatoare A T 1, A T 3, AT 5, ATI

etc., redresoare, adaptoare pentru TV), al c ă r O I control tehnic de calitate - aici r e ţ i n e ţ i seriozitatea l u c r ă r i l o r ! - este e fectuat de c ă t r e un specialist al intreprinderii respective. ActivItatea elevilor În acest domeniu a creat Întreprinderii amintite o p r o d u c ţ i e i n d u s t r i a l ă în valoarede 13,5 milioane de lei.

A treia d i r e c ţ i e o constituie preocupareapentru o b ţ i n e r e a de produse proprii, concepute,

realizate vîndute prin ş c o a l ă sau prin magazinul scolar al sectorului 2 din str. Masina deP j Î n ~ . E n u m e r ă m doar cîteva dintre ele: i ~ t e r f o n cu 5 posturi, ciocan electric de lipit, picup stereofonic, cleme etc., etc., gama de jocuri electronice, iar in p r e m i e r ă «jocul electronic ABC»,jocuri cu circuite basculante, cu circuite logiceetc. M e r i t ă s u b l i n i a t ă inalta responsabilitate decare au dat d o v a d ă elevii În e x e c u ţ i a l u c r ă r i l o r .

Munca de p r e g ă t i r e a viitorului muncitor nuexclude posibilitatea ca el s ă - ş i manifestefructifice p o t e n ţ e l e in domeniul c e r c e t ă r i i ş t i i n tifice. În cadrulliceuiui se l u c r e a z ă În fiecare ania finalizarea a cel p u ţ i n 2-3 teme cu specificde cercetare, a ş a cum, de exemplu, anul acestaelevii din clasele mai mari au lucrat la aparaturade testare p s i h o l o g i c ă c o n d u c ă t o r i i auto

la aparatul de testare a r e a c ţ i i l o r , executate

in totalitate cu componente r o m â n e ş t i . Conducerea liceului, colectivul de cadre de

specialitate al ş c o l i i , organele o r g a n i z a ţ i i l e U.T.C. sînt h o t ă r î t e s ă a c ţ i o n e z e pentru a formala t o ţ i tinerii d o r i n ţ a de a fi in p e r m a n e n ţ ă Înpas cu tehnica a c t u a l ă . D u p ă felul cum sînto r i e n t a ţ i in ş c o a l ă , d u p ă deprinderile bunec ă p ă t a t e de ei, aici, sîntem c o n v i n ş i viitoriimuncitori nu se vor m u l ţ u m i doar cu acel pragde c u n o ş t i n ţ e atins in anii de ş c o a l ă , ei vormanifesta o c o n t i n u ă preocupare pentru perf e c ţ i o n a r e a lo r p r o f e s i o n a l ă , c o n d i ţ i e indispens a b i l ă azi unui cadru de n ă d e j d e Într-o Întreprindere.

M A R I A p A U N

c o l o r a ţ i a p a l i d ă - c e n u ş i e sau c i a n o t i c ă a buzelor.multe ori este asociat cu stop respirator.

In caz de stop cardiac nu trebuie c ă u t a t e toatesemnele, deoarece prin aceasta se pierd secundep r e ţ i o a s e in aplicarea tratamentului. In asemeneas i t u a ţ i e , CÎnd nu sintem Într-o unitate s p e c i a l i z a t ă

nu avem nici un personal medical În Împrejurimi,trebuie d ă m noi primul ajutor, care c o n s t ă Înmasajul cardiac extern r e s p i r a ţ i e a r t i f i c i a l ă simult a n ă .

Masajul cardiac extem c o n s t ă În aplicarea ritm i c ă a unei presiuni manuale pe partea i n f e r i o a r ă asternului, c o m b i n a t ă cu r e s p i r a ţ i e · a r t i f i c i a l ă simult a n ă . Electrocutatul este a ş e z a t pe un plan dur, cumembrele inferioare mai ridicate decît corpul cu30-40 de grade. Se a p a s ă cu cele d o u ă palme supra-

perpendicular pe j u m ă t a t e a i n f e r i o a r ă a sternuastfel ÎnCÎt se realizeze o deplasare p o s t e r i o a r ă

a sternului cu cm. Ritmu! cu care se e x e c u t ă a c e a s t ă m a n e v r ă este de 60-80jmin.Se a l t e r n e a z ă cu rnj.;:, ...." ' ! " i lc res,oi,oatiei

sternale

GHEORGHE PROCO P I E

Page 4: 7607 tehnium

8/4/2019 7607 tehnium

http://slidepdf.com/reader/full/7607-tehnium 4/24

Intrucit tiristorul conduce numai intr-un singur sens, s-a Încercat dezvoltarea unui tiristor cu c o n d u c ţ i e Înambele sensuri. Un astfel de tiristor

e x i s t ă în momentul de f a ţ ă este cunoscut sub numele de triac.

Triacul este un dispozitiv de comutatie avînd ş a p t e straturi p n cu oc a r a c t e r i s t i c ă b i l a t e r a l ă , putind conduce În ambele sensuri.

Cu ajutorul triacului putem controlacurenti intre 0,8-600 A tensiuniintre 25 V -3 500 V, cu viteze de c r e ş tere de 100 A/}J-s În curent 100 VfrsÎn tensiune.

Prezentarea g r a f i c ă a triacului cu op o a r t ă de c o m a n d ă este a r ă t a t ă in fig.1 a, iar cu d o u ă p o r ţ i de c o m a n d ă infig. 1 b.

Intrarea În c o n d u c ţ i e a triacului seface la citeva microsecunde d u p ă aplicarea semnalului de c o m a n d ă pe poart ă . I e ş i r e a din c o n d u c ţ i e se produceÎn momentul a n u l ă r i i naturale a curentului din circuitul principal, iar În cazulsarcinilor rezistive se produce cindcurentul alternativ trece prin zero.

Comanda triacului se poate face cuambele p o l a r i t ă ţ i ale tensiunii semnalului aplicat Între p o a r t ă catod(terminalul T1) pentru ambele polarit ă ţ i ale tensiunii dintre anod catod(intre terminalele T1 T2). Corespunz ă t o r celor patru c o m b i n a ţ i i posibileale p o l a r i t ă ţ i l o r tensiunii anodice dep o a r t ă , triacul p r e z i n t ă s e n s i b i l i t ă ţ i di

ferite de c o m a n d ă . Sensibilitatea comenzii este m a x i m ă cind ambele tensiuni sînt pozitive, mai m i c ă atuncicind .sÎnt negative, iar sensibilitateacea mai m i c ă atunci. cind tensiuneade p o a r t ă este p o z i t i v ă , iar tensiuneaa n o d i c ă n e g a t i v ă .

Ca tiristorul, triacul a m o r s e a z ă lad e p ă ş i r e a unei anumite tensiuni anodice, dar pentru ambele p o l a r i t ă ţ i aleacesteia. A c e a s t ă proprietate Îi asig u r ă o a u t o p r o t e c ţ i e i n t e r n ă f a ţ ă detensiunile tranzitorii care pot a p ă r e a În circuitul În care se g ă s e ş t e : la apariţ i a supratensiunilor triacul a m o r s e a z ă de la sine, În loc se s t r ă p u n g ă .

D a c ă a c e a s t ă amorsare este necont r o l a t ă , atunci ea poate fi n e d o r i t ă pentru s a r c i n ă trebuie luate m ă s u r i pentru eliminarea supratensiunilor petriac, care pot produce amorsarea lui.

Se dau mai jos m o d a l i t ă ţ i l e de efectuare a comenzilor triacului la realizarea unui contactor static.

In fig. 2 a este a r ă t a t un contactorstatic cu triac cu f u n c ţ i o n a r e de tip

Închis-deschis, la care comanda seface de la o s u r s ă de c.c.

Pentru a avea o sensibilitate de co

m a n d ă mai b u n ă , tensiunea a p l i c a t ă p o r ţ i i trebuie fie n e g a t i v ă .

In fig. 2 b este a r ă t a t un contactorde tip inchis-deschis, la care comanda

Ing. M . I STR ATE

se face de la r e ţ e a u a de alimentare.Contactorul de c o m a n d ă k este puspe secundarul transformatorului, decieste izolat galvanic de transformatorulTr. Contactul k fiind deschis, imped a n ţ a v ă z u t ă la bornele primarului estei m p e d a n ţ a de mers În gol. Cind seÎnchide k, se pune in scurtcircuit i n f ă ş u r a r e a s e c u n d a r ă pe R apare o

tensiune mare, care va comanda triacul.Triacul se poate comanda cutensiuni de f r e c v e n ţ e mari, p î n ă la100 kHz; la a c e a s t ă b a n d ă de f r e c v e n ţ e apare o s e c ţ i u n e a miezului transformatorului mult mai m i c ă decit la 50 Hz.

In fig. 3 a, b sînt date scheme derealizare a contactoarelor statice cutriac cu auto m e n ţ i n e r e . Dealtfel, seo b s e r v ă c . ă pe p o a r t ă ele au cite uncircuit de defazare capacitiv ş i , r e s p e c tiv, inductiv.

PriI) aplicarea unui impuls de com a n d ă pe poarta triacului, acesta conduce Rs se a l i m e n t e a z ă . " Contactorul se r e a l i z e a z ă cu triac CH43H,C::;::1ff', R=470 n. .

In fig. 4 este d a t ă schema unUi contactor static de tip Închis-deschis cua u t o m e n ţ i n e r e cu circuit oscilant LC.

In cazul in care avem nevoie de uncontactor cu timp foarte mic de comutare, se pune un circuit oscilant, care,În lipsa semnalului pe p o a r t ă , amors e a z ă , triacul avînd o o s c i l a ţ i e amortiz a t ă , dar care nu are timp s ă - i s c a d ă mult amplitudinea, deoarece i se a p l i c ă din- nou impuls circuitului oscilant.Din acest motiv se n u m e ş t e circuit dea u t o m e n ţ i n e r e se poate realiza cuun triac 2 M 38811 H, R=470 n, L=100 mH.

COMANDA TRIACULUI

CU TRANZISTOARE

SI DIACComanda triacului se poate face

cu tranzistoare sau diacuri. De asemenea, comanda se poate face În curent sau tensiune.

In fig. 5 a comanda triacului se facecu un tranzistor, iar comanda tranzistorului se face prin curent.

In poarta triacului se i n j e c t e a z ă uncurent negativ, ceea ce a s i g u r ă o sensibilitate de c o m a n d ă m ă r i t ă .

ÂPn - - e - - e - - '

U R

In fig. 5 b triacul este comandat cuun tranzistor amplificator de tensiune.La ambele montaje modul de f u n c ţ i o nare al contactorului depinde de felulsemnalului aplicat pe baze, respectivpolaritatea semnalului.

In fig. 6 este a r ă t a t ă comanda unuitriac cu diac cu control de f a z ă . Diaculeste o d i o d ă ce conduce in ambele

sensuri, respectiv dispozitiv de comut a ţ i e cu o c a r a c t e r i s t i c ă n e l i n i a r ă bilat e r a l ă de tip S.

In cazul sarcinilor rezistive, contactorul este simplu are o c o m a n d ă s i m p l ă , iar În cazul sarcinilor inductivesau capacitive se mai a d a u g ă grupulRC pentru a u t o p r o t e c ţ i e , figurat punc-

"tat. Se poate realiza cu C=0,1 JAF,R=470.n, diac de tip GEST1, triac deorice tip.

Cu ajutorul triacurilor se pot realizacircuite, respectiv contactoare de tip

Închis-deschis cu putere r e g l a b i l ă . Cel mai simplu asemenea contactor

este a r ă t a t in fig. 7, realizat foarte sim

plu cu o d i o d ă un circuit direct pecomanda p o r ţ i i . In p o z i ţ i a 1 a comutatorului k, circuitul de p o a r t ă al triaculuinu este alimentat. Tn p o z i ţ i a 2 estem o n t a t ă

od i o d ă

O, iar circuitul dep o a r t ă este alimentat numai cu semia l t e r n a n ţ a p o z i t i v ă ; puterea d e z v o l t a t ă

Zs Zs

o - t ~ ___ -,a

este aproape j u m ă t a t e . De fapt, se r e a l i z e a z ă o redresare

m o n o a l t e r n a n t ă , iar curentul este:

Id = \!2UlTRs

Comutatorul poate fie un microcomutator, deoarece curentul de com a n d ă a p o r ţ i i este destul de mic.

in fig. 8 este r e p r e z e n t a t ă schema

unui comutator static cu c o m a n d ă cufototiristor. Acest comutator este comandat optiC se f o l o s e ş t e la transmiterea i n f o r m a ţ i i l o r in cod la transmiterea comenzilor de la d i s t a n ţ ă lai n s t a l a ţ i a de IT, unde e x i s t ă pericolula p a r i ţ i e i potel'\tialelor periculoase. Sepoate realiza cu R = 1 kQ, C = 0,1 J,f.F,

R . = 450 n, RT = 1,5 D..

ln fig. 9 este' r e p r e z e n t a t ă schemaunui contactor static cu un triaccucontrol de f a z ă , adecvat pentru sarcini cu i n d u c t a n ţ e foarte mari. Comanda triacului se face cu un impulscuprins Între 180 0

- ce .Tranzistorul unei j o n c ţ i u n i f u n c ţ i o

n e a z ă intr-un oscilator de relaxaresincronizat.

Unghiul de c o m a n d ă al triacului estedeterminat de amorsarea tiristorului,care la rîndul s ă u este controlat detranzistorul Ti.

.1'"']......__---. ---,

R10

,1·

T .J..

clTI

c

Page 5: 7607 tehnium

8/4/2019 7607 tehnium

http://slidepdf.com/reader/full/7607-tehnium 5/24

Grupul R C are rolul de a reducevaloarea v i t ~ z e ' de c r e ş t e r e a tensiuniila bornele triacului În momentul anul ă r i i curentului prin triac, sau a p a r i ţ i a unui ş o c de tensiune din r e ţ e a u a dealimentare. Schema se u t i l i z e a z ă maimult În scopuri industriale.

Tn fig. 10 este p r e z e n t a t ă schemaunui releu pilpîitor cu triac, pentrutensiunea de 220 V C.C., ceea ce p î n ă acum se f ă c e a cu relee electromagnetice care produc un zgomot destui de mare.

Releul se compune dintr-un redresor de alimentare, un circuit astabilun etaj de amplificare.

Tranzistoarele T1, T2 pot fi EFT 322,iar T3 de tipul AC 180 K; triacul sealege În f u n c ţ i e de tensiune curentulcomandat. Oiodele 01-4 pot fi F 057,

C1 = 1 000 ;.tF/25 V, R1 = 300 n,R2 = R3 = 10 kQ/1 W, R4 = 800 n,R5 = 150 Q, C2 = C3 = 50 yF . Cuacest montaj se pot realiza c o m u t ă r i la intervale de 500 j iS.

TRIACUL lOGIC

DE PUTERE·

Un progres deosebit de mare Întehnologia tirlstoarelor l-a constituitintroducerea triacului logic pentru pu

teri mari. Acest element de circuit aa p ă r u t de circa trei-patru ani constituie azi un produs care î ş i g ă s e ş t e a p l i c a ţ i i in multe scheme de curentalternativ.

P r o p r i e t ă ţ i l e comportarea în com u t a ţ i e a triacului logic pentru puterimari d i f e r ă de cele ale tiristorului.Acest articol se o c u p ă de principaleled i f e r e n ţ e intre tiristor triac, de funcţ i o n a r e a utilizarea triacului de putere.D a c ă se s t u d i a z ă c o n s t r u c ţ i a tria

cului logic de putere se po.ate trageconcluzia triacul logic, pe" l î n g ă oc o m a n d ă p u ţ i n m o d i f i c a t ă , corespunde la d o u ă tiristoare in montaj antiparalel cu o t a b l e t ă de Si c o m u n ă . A c e a s t ă c o r e s p o n d e n ţ ă este a r ă t a t ă În fig. 1 a b, unde sînt reprezentateschematic d o u ă tiristoare În montaj

antiparalel, respectiv triacul logic.Printr-o rearanjare a comenzii la tiristorul din partea d r e a p t ă , conform fig.1 c, s-ar putea ajunge la o corespond e n ţ ă c o m p l e t ă .

Comanda la triacul logic este difer i t ă de cea a d o u ă tiristoare În montajantiparalel. La tiristoare, semnalul dec o m a n d ă este aplicat intre borna dec o m a n d ă 1 borna p r i n c i p a l ă 1, Încaz c ă a c e a s t ă b o r n ă p r i n c i p a l ă esten e g a t i v ă ; d a c ă î n s ă borna p r i n c i p a l ă 2 este n e g a t i v ă , semnalul de c o m a n d ă este aplicat Între borna de c o m a n d ă 2

borna p r i n c i p a l ă 2. Pentru a o b ţ i n e acest lucru sînt necesare d o u ă circuitede c o m a n d ă separate.

La triacul l ogic bornele de c o m a n d ă 1 2 sînt legate intre ele; de aceea estenecesar doar un singur circuit de com a n d ă , care va fi conectat între bornade c o m a n d ă c o m u n ă borna princip a l ă 1.D a c ă triacul logic este folosit ca

element de reglare de curent alternativ, aprinderea se produce cel maisimplu prin aplicarea unui semnal

pozitiv la borna de c o m a n d ă c o m u n ă , d a c ă borna p r i n c i p a l ă 1 este n e g a t i v ă a unui semnal negativ În timpul

ambelor semiperioade.Triacul se poate folosi În calitate

de comutator, intrucît cu un semnalde c o m a n d ă pozitiv se o b ţ i n e o funcţ i o n a r e · s i m i l a r ă tiristorului. Pentru ao b ţ i n e acest lucru, triacul logic a fostastfel proiectat incit o aprindere printr-un semnal de c o m a n d ă pozitiv nueste p o s i b i l ă , d a c ă borna p r i n c i p a l ă 1este p o z i t i v ă . D a c ă borna p r i n c i p a l ă 1 este nega

t i v ă , aprinderea are loc <;a la tiristor. Otensiune p O Z i t i v ă pe borna de coman

duce la formarea unui c'urent deelectroni care c i r c u l ă de la acest catod spre zona p, conform fig. 2. Omare parte din a c e ş t i electroni ajung

la j o n c ţ i u n e a J2, care este În stareb l o c a t ă . Ia nastere un curent de colector d a t o r i t ă c ă r u i a j o n c ţ i u n e a J3 ajungein starea de c o n d u c ţ i e , astfel in cîttrec goluri În zona n mijlocie. O partedin aceste goluri se r e c o m b i n ă cuelectroni, dar celelalte sint colectatede j o n c ţ i u n e a J2 b l o c a t ă . Golurile circ u l ă printr-o s e c ţ i u n e a j o n c ţ i u n i i J3,care este mai mare decît s e c ţ i u n e a din j o n c ţ i u n e a J1 prin. care c i r c u l ă curentul i n i ţ i a l de electroni. Raportulcelor d o u ă s e c ţ i u n i depinde de cit dedeparte d i f u z e a z ă electronii În zonap s u p e r i o a r ă cit de mare este rezist e n ţ a s p e c i f i c ă a zonei n mijlocii.

Colectarea goluri or p r o v o a c ă o inj e c ţ i e s u p l i m e n t a r ă de electroni dinJ1, care se face Într-o s e c ţ i u n e careeste mai mare decit s e c ţ i u n e a cu

rentului de goluri. A c e a s t ă i n j e c ţ i e d u r e a z ă p î n ă cînd întreaga s e c ţ i u n e acatodului n superior devine conductoare tensiunea de blocare pe joncţ i u n e a J2 dispare. Fenomenul a fostdescris pas cu pas, deoarece el seproduce În timp, Î n s ă s e c ţ i u n e a conductoare se m ă r e ş t e continuu neintrerupt.a parte a curentului de c o m a n d ă

este p r e l u a t ă de borna p r i n c i p a l ă 1,Întrucit a c e a s t ă b o r n ă este l e g a t ă la zona p s u p e r i o a r ă . Borna de com a n d ă 1 poate fi î n s ă astfel p l a s a t ă În cit curentul deviat s c a d ă la o

Fig. 1 - Triacul legic preia f u n c ţ i a a d e u ă tiristeare in montaj an.liparalel: 1 - berna p r i n c i p a l ă 1; 2 - berna p r i n c i p a l ă 2; 3 - berna

de c o m a n d ă 1; 4 - borna de c o m a n d ă 2. (2]

Fig. 2 - Curentul deelectroni c i r c u l ă de lacatod spre zena p: 1 -borna p r i n c i p a l ă 1; 2 -berna p r i n c i p a l ă 2; 3 -borna de c e m a n d ă 1;" - borna de c o m a n d ă 2.

J 2 I - ~ ~ - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - : I

Fig.3 - I n j e c ţ i a de electroni din baza n: 1 -borna p r i n c i p a l ă 1; 2 - J3 1---------------7 '""7-.- . : : --1borna p r i n c i p a l ă 2; 3 -borna de c e m a n d ă 1;4 - borna de c e m a n d ă 2.

3), io '. (Î

l

Fig. 4 - fenemenul de J 2c e m u t a ţ i e i n v e r s ă : 1 -berml p r i n c i p a l ă 1; 2 - J3berna p r i n c i p a l ă 2; 3 -berna de c o m a n d ă 1; -1

~ ; P , v O ; P o... o", "'0 P1

~ d ' " t t ~ n 2 ....

p2r n::!

- borna de c o m a n d ă 2.J4

3Jl 4

Fig. 5 - Starea de cem u t a ţ i e : 1 - berna pri n- J3 1---lL-..lL-.L-..L-..lL....L-L-,-----------:!c i p a l ă 1; 2 - borna prin- P2c i p a l ă 2; 3 - borna dec e m a n d ă 1; " - bornade c o m a n d ă 2. '-------v-----..... v

valoare m i n i m ă . D a c ă borna p r i n c i p a l ă 1 este pozi

t I v ă si pe borna de c o m a n d ă 2 esteaplicata o tensiune n e g a t i v ă (fig. 3),baza n i n j e c t e a z ă electroni.

Majoritatea acestor electroni se rec o m b i n ă cu goluri acest curentpoate fi privit ca un curent de d i o d ă parazit intre borna de c o m a n d ă 2borna p r i n c i p a l ă 1. Unii din electroniii n j e c t a ţ i sint Î n s ă c o l e c t a ţ i de J2 Înimprejurimea bornei de c o m a n d ă 2aduc j o n c ţ i u n e a în stare de c o n d u c ţ i e . Întrucît borna p r i n c i p a l ă 1 este pozit i v ă f a ţ ă de borna de c o m a n d ă 2, J2În punctul (1) este p o l a r i z a t ă mai multin sensul de c o n d u c ţ i e decît in punctul(2). De aceea se i n j e c t e a z ă goluri Înzona n mijlocie, mai ales În punctul(1). Unele dintre aceste goluri sîntcolectate de j o n c ţ i u n e a J3, care esteacum b l o c a t ă . Acest fapt produce oi n j e c ţ i e de electroni din j o n c ţ i u n e a J4În zona p i n f e r i o a r ă . La rindul lor,a c e ş t i electroni sînt c o l e c t a ţ i de joncţ i u n e a J3 are loc o i n j e c ţ i e r e c i p r o c ă p î n ă cînd t o a t ă s u p r a f a ţ a catodului ninferior a fost a d u s ă in stare de conductie.

A'cest proces se a m p l i f i c ă reciproc,se m e n ţ i n e triacul r ă m î n e În starede c o n d u c ţ i e cît timp curentul triaculuinu scade sub o a n u m i t ă valoare -valoarea de m e n ţ i n e r e .

În ceea ce p r i v e ş t e timpul de comutare i n v e r s ă , triacul are o comportares i m e t r i c ă . Fenomenul de comutare inv e r s ă este indiferent de sensul conductiei anterioare. Acest lucru va fiexplicat cu ajutorul figurii Bornap r i n C i p a l ă 1 este n e g a t i v ă f a ţ ă de bornap r i n c i p a l ă 2, atunci cînd conduce par-

tea s t i n g ă a triacului. Zonele p1 n2de pe partea s t i n g ă sint inundate cup u r t ă t o r i minoritari. P u r t ă t o r i i major.itari nu sînt f i g u r a ţ i .

La inversarea p o l a r i t ă ţ i i aplicate tri acului, unii dintre a c e ş t i p u r t ă t o r i minoritari se r e c o m b i n ă cu p u r t ă t o r i majoritari, dar majoritatea p u r t ă t o r i l o r minoritari sînt c o l e c t a ţ ! de j o n c ţ i u n i l e J1J3. Acumularea acestor p u r t ă t o r i minoritari duce la a p a r i ţ i a curentului invers.Prin acest curent sînt i n j e c t a ţ i p u r t ă torii minoritari suplimentari din joncţ i u n e a J2, anume electroni În zona p1

goluri În zona n2. Fenomenul celmai important este i n j e c ţ i a de goluriÎn zona n2. A c e a s t ă i n j e c ţ i e suplim e n t a r ă intîrzie blocarea, dar numaio m i c ă f r a c ţ i u n e din aceste goluriajunge la J3, Întrucît factorul de amplificare in curent n al p o r ţ i u n i i p1-n2--p2 la aceste valori ale d e n s i t ă ţ i i decurent este foarte mic.

Triacul ajunge in starea de c o n d u c ţ i e d a c ă pe partea R a j o n c ţ i u n i i J3 (fig. 5)sint colectate suficiente goluri pentrua provoca o i n j e c ţ i e de electroni dinJ4 În partea R a zonei p2. Acest lucruse poate intimpla numai d a c ă ar fid i f u z a t ă o mare cantitate de goluri depe partea L pe partea R a zonei n2,sau d a c ă J2 pe durata timpului deÎntirziere a b l o c ă r i i a p ă r ţ i i L ar fi injectat suficiente goluri În partea R a zonein2. Pentru a m i c ş o r a pe cît posibil acest pericol, triacul este astfel construit ca intre catozii n1 si n3 existeo deplasare l a t e r a l ă cu mai multe lungimi de difuzie pentru p u r t ă t o r i i minoritari.

ICONTINUARE ÎN PAG 7)

Page 6: 7607 tehnium

8/4/2019 7607 tehnium

http://slidepdf.com/reader/full/7607-tehnium 6/24

- V03CO

Radioamatorilor î n c e p ă t o r i cared e ţ i n deja a u t o r i z a ţ i e de emisie lep r e z e n t ă m un e m i ţ ă t o r de m i c ă putere ce l u c r e a z ă În banda de144 MHz.Printre caracteristicile principale

se pot enumera: puterea a b s o r b i t ă 1 JW, gama a c o p e r i t ă 1 4 ~ 4 6 MHz,gabarit redus} consum mic de energie.

Etajul oscilator este stabilizat cuun cristal de c u a r ţ În plus sea l i m e n t e a z ă cu energie e l e c t r i c ă prin intermediul unui stabilizatorelectronic realizat cu tranzistorulBC 108. Cristalul de cuart trebuie

oscileze pe gama de 9 MHz sau

36 MHza i b ă

oa r m o n i c ă

Îngama de 144 MHz.D a c ă se u t i l i z e a z ă un c u a r ţ de

36 MHz, la intrarea etajului u r m ă t o r obtinem 72 MHz, iar la intrareaultimului etaj 144 MHz. Deci, Înacest caz, etajul al doilea l u c r e a z ă ca dublor.

D a c ă c u a r ţ u l l u c r e a z ă pe 9 MHz,la iesirea oscilatorului se selectea

to t 36 MHz etajul u r m ă t o r l u c r e a z ă fie ca dublor, dar În acestcaz etajul final este dublor, sau

6

V 0 3A VE 2.a realiza p e r f o r m a n ţ e În

a l o c a t ă radion e c e s a r ă folosirea

etajul al doilea este cuadripforatunci etajul final l u c r e a z ă ca amplificator.

În locul tranzistorului 2 N 2219din etajul 2 se pot monta În paralel

d o u ă tranzistoare BF 214. Tranzistorul din etajul final poate fi2N 3866.

Bobinele l i ' lz l3 constru

iesc din s î r m ă Cu-Em 0,6 f ă r ă c a r c a s ă , dia metrul bobine; fiind6 mm. Bobinajul se face cu pas

+18V

1.5

BF1BO

K DZ

'iiI 3 1 2 6 P ! f ! . - ~ 5 J F MICROFONl

aferente de acord. Semnalul esteamplificat de tranzistorul cu efectde cîmp T1 de tipul BF 245.este neutrodinat cu induc-t a n ţ e i l3 . D u p ă <:o".." .... h't,r-,,,,ro

nalul este aplicat

-IMITATOR M4

RICIPTORDI TRAFIC

0,5-0,8 mm. Bobina are 8 spire,bobina lz are 6 spire, iar bobinal3 aJe 4 spire. Evident, În timpul

regrajului, fa bobina l 1 Ş i lz distanintre spire poate fi m ă r i t ă sau

m i c ş o r a t ă . Condensatoarele semireglabile

se r e c o m a n d ă . a fi. cu dielectricsorid ( c e r a m i c ă sau calit).

Ş o c u r i l e Or sînt c o n f e c ţ i o n a t e din s î r m ă cu diametrul de 0,15 mm,,,,care se b o b i n e a z ă pe miezuri de

f e r i t ă (de la bobine), cîte 15-eO despire.Amplificatorul audio, respectiv

modulatorul, are ca s a r c i n ă untransformator final de la aparatul

«Milcov» (sau echivalent) la carepriza m e d i a n ă p r i m e ş t e alimentare,o î n f ă ş u r a r e din primar se c u p l e a z ă la modulator, iar c e a l a l t ă la e m i ţ ă tor. Secundarul nu se u t i l i z e a z ă .

P r o t e c ţ i a la s u p r a m o d u l a ţ i e seface cu dioda P l 33Z.

2N2215 ·2N2219 )D-4Dpf

c ă r o r f r e c v e n ţ ă este În limitele38,5+39,5 MHz.

Primul oscilator local (T8) funcţ i o n e a z ă În regim «overtone». Frecv e n ţ a de b a z ă a cristalului folosit

de 3 sau de 5 ori mai m i c ă 1",..o,"'uon1"", de lucru a oscila-

"",.r ;" .......... d a c ă montajulf r e c v e n ţ a de

de

+1BV

selectiv, format din L6, l7 , CV1CV2, d u p ă care ajunge pe bazacelui de al doilea mixer (T3). Totpe baza acestuia se a p l i C ă semnalul de la cel de-al doilea oscilator local cu f r e c v e n t ă v a r i a b i l ă -VFO (T10), care g e n e r e a z ă un semnal a c ă r u i f r e c v e n ţ ă poate fi

În lim,:fek:; MHz si 19.3cu a j u t o r u ~ rru,.,n""nc,-"'tr,,.,

eV3. DacaMHz, trtOl,"\/ot-.l '"",

Page 7: 7607 tehnium

8/4/2019 7607 tehnium

http://slidepdf.com/reader/full/7607-tehnium 7/24

l1 4,25 1 Cu-Ag

L2 3,75"L3 11 0,3 Cu-Em

L4 3,75 1 Cu-Ag

L5 3,75 "L6 6 0,12CL7 6L8 1

"L9 27 0,2 Cu-Em

L10" "

10l11 70 0,1 Cu-Eml12 70l13 701.:14 70L15 70l16 50

0,2 C ~ - E m 17 9

L18 4.75 1 Cu-EmL19 " "l20 10 0,4Em+

m ă t a s e 2 5L21 70 0,1 Cu-Em 15

l22 70l23 30+30

aditiv pe baza celui de-al treileamÎxer (T4). Cea de-a treia trecven

i n t e r m e d i a r ă are valoarea de460 kHz este a m p l i f i c a t ă de tranzistoarele T5 T6. Semnalul detectat de dioda 01 este aplicat concomitent la intrarea amplificatorului de a u d i o ~ r e c v e n ţ ă (T12) amplilicatorului de reglaj automat ala m p l i f i c ă r i i ( s e n s i b i l i t ă t i i ) - RAA.

realizat cu tranzistoru'·T7. În seriecu r e z i s t e n ţ a de colect or a acestuiase a f l ă conectat instrumentul Idicator al valorii semnalului re.cepţ i o n a t (S), care are sensibilitateade ordinul a 400+-600 )l-A. Dincolectorul ultimului etaj AFI (T6),prin intermediul unei c a p a c i t ă ţ i de10 pF, semnalul cu f r e c v e n ţ a de460 kHz se a p l i c ă filtrului l22, caremai departe defazat simetrizatde l23 ajunge la detectorul de produs realizat cu diodele D2 D3care e f e c t u e a z ă detectarea semnalelor telegrafice SS8. Tot aici sea p l i c ă semnalul celui de al doileaoscilator cu f r e c v e n ţ ă variabi

C a r c a s ă Pas O b s e r v a ţ i i mm

US-MAMAIA Ecran 14x14x18mm

MAMA"A-2336 "Ecranul original..

"la peste l7

UUS-MAMAJ Ecran 14x14x18mm

" ..

FI-CORA Ecran original

..

UUS-M'AMAI

l16 peste l15Ecran 14x14x18mm

"I-CORA Ecran original..

L23 peste l2 2

(BFO) realizat cu tranzistorul T15.Frecventa acestui oscilatorfi v a r r a t ă În limitele ain jurul valorii de 460 kHz, curul condensatorului variabilt u r ă CV4.

Semnalul de telegrafie sau SSB,Înainte de a fi aplicat amplificatarului de a u d i o f r e c v e n ţ ă , este preamplificat de tranzistorul T16.

Amplificatorul de j o a s ă frecveneste realizat cu tranzistoarele

T12, T13 T14 are o putere dea u d i o f r e c v e n ţ ă de circa 0,4-0,5W.

Cu ajutorul unui comutator (cutrei contacte) se face trecerea peascultarea semnalelor cu modulaţ i e de amplitudine sau a celorSSB-CW. Cînd se a s c u l 1 ă semnalele SSB sau ON, se c o n e c t e a z ă simultan alimentarea oscilatarului «8FO}},precum un condensator suplimentar de 50 rF in bazatranzistorului T7, care permite o b ţ i nerea unei constante mai mari detimp În circuitul de RAA (de ordinula 2-3 secunde).

U R M A R E D IN P A G . 5

Datele de catalog principale sînt:valoarea eficace maxim a d m i s i b i l ă a

curentului, s u p r a i n c ă r c a r e a la curent,integrala sarcinii l i m i t ă , p r o p r i e t ă ţ i dinamice, tensiunea m a x i m ă de blocare,date termice mecanice.

Caracteristica de c o m a n d ă este anal o g ă cu cea pentru tiristoare, Î n s ă estev a l a b i l ă pentru cazul cel mai defavorabil, a d i c ă atunci cind este aplicat unsemnal de c o m a n d ă negativ, iar borna2 este p o z i t i v ă .

TriacUi logic de putere c o n ţ i n e Într-un element de circuit tiristoare demontaj antiparalel de aceea triaculî n l o c u i e ş t e În scheme de curent alternativ mai multe tiristoare. la comandade curent alternativ triacul are u r m ă toarele avantaje f a ţ ă de o pereche detiristoare:

1 - ş a s e tiristoare ş a s e radiatoare separate pot fi Înlocuite prin trei

triacuri trei radiatoare (În unele cazuri poate fi folosit un singur radiator)

deci se o b ţ i n o economie de s p a ţ i u o s c ă d e r e a costului;

2 -p r in utili.zarea triacului se sim

p l i f i c ă , În general, proiectarea circui

tului de c o m a n d ă ;

3 -tr iacul este mai p u ţ i n sensibil

la supratensiuni decit o. pereche detiristoare cu a c e l e a ş i date de blocare.Domeniul principal de utilizare pen

tru triacullogic de putere este comanda i n s t a l a ţ i i l o r de Î n c ă l z i r e comutaree l e c t r o t e h n i c ă .

D a c ă constanta de timp a corpuluide Î n c ă l z i r e este mare, poate fi folositun timp de a c ţ i o n a r e mare. Un circuit

de c o m a n d ă prin punct de zero contine, În principiu, un oscilator de j o a s ă f r e c v e n ţ ă cu sincronizare de f a z ă un comparator de amplitudine carec o m a n d ă triacul. D a c ă puterea la i e ş i re trebuie m ă r i t ă , se m ă r e ş t e timpul

de deschidere in semiperioade intregiÎn a c e e a ş i m ă s u r ă timpul de blocare

se scade, astfel la putere m a x i m ă triacul este tot timpul in c o n d u c ţ i e . M i c ş o r a r e a puterii se o b ţ i n e prin re

ducerea timpului de c o n d u c ţ i e . Triacurrlogice de putere se folosesc

În mare m ă s u r ă În schemele de co

m a n d ă pentru i n s t a l a ţ i i de s u d u r ă , in s t a l a ţ i i de iluminat pentru comandamotoarelor cu rotoare În colivie. scheme de automatizare În industria grea.

Page 8: 7607 tehnium

8/4/2019 7607 tehnium

http://slidepdf.com/reader/full/7607-tehnium 8/24

p r e z e n t ă m mai jos c o n s t r u c ţ i a unui amplificator de a u d i o f r e c v e n ţ ă echipat cu tuburi electronice, avînd

o putere de 40 W p e r f o r m a n ţ e deosebite. Amplificatorul poate fi

utilizat pentru diverses o n o r i z ă r i ,

posedînd d o u ă i n t r ă r i cu sensibilit ă t i de intrare diferite.

'Schema de principiu este r e d a t ă în fig. l.

Intrarea 1 este f o l o s i t ă pentrusemnale de amplitudine m i c ă . Reglajul de volum pentru a c e a s t ă intrare este În acest fel,

amlplifidirn are loc d u p ă oîn c o n c o r d a n t ă Cli

curbele sensibilitate ale ~ r e c h i i are ca efect unui nivel

de t ă r i e constant cu t r e : c v l ~ n t a . D a c ă nu se de un poten-

tiometru cu se poatetransforma unul Se scoa-te p l ă c u ţ a rezistiv din-

tr-un de1 care u r m e a z ă afi conectat la m a s ă se o b o r n ă

ohmmetru. b o r n ă

seno-

S t u d e n t A N O R I A N N IC O L A E

t e a z ă punctele în care r e z i s t e n ţ a a crescut la 85 la 160 kQ. Cu ob o r m a ş i n ă se dau trei g ă u r i cît mai

aproape de marginea p l ă c u ţ e i (pen

tru a nu bloca cursorul potentioÎn aceste locuri se pre-s e a z ă capse, la care se lipesc trei

unde se c o n e c t e a z ă grupurile Re.

Grupul de condensatoare rez i s t e n ţ e conectate la P1 se m o n t e a z ă

cît mai aproape de acesta see c r a n e a z ă . A c e e a ş i este v a l a b i l ă

Circuitul amplif icatondui

al tonahtriode ale

In rarea 1 se p r e t e a z ă foarte .la redarea discurilor (în special acelor necorectate).

Intrarea I I s e r v e ş t e la amplificarea unor semnale mai mari prove-nite de la surse cu reglaj de ton saual c ă r o r semnal nu trebuie corectat.

Tubul T2 este folosit· ca amplifi-cator de tensiune (prima t r i o d ă ) inversor de f a z ă (a doua t r i o d ă ) .

Tubul T3 l u c r e a z ă euo m i c ă putere pentru atacul etajului final.

Etajul final l u c r e a z ă în clasa B.

Punctul de functionare al tuburilor EL34 se s t a b i l e ş t e cu R37

, iarcu P5 se î n l ă t u r ă eventuala nesime-trie a montajului.

Piesele sînt a ş e z a t e pe d o u ă p l ă c u ţ e de cablaj imprimat; una con-ţ i n e amplificatorul (fig. 2) cea-l a l t ă redresorul (fig. 3).

Condensatorul C19 C2 o au otensiune de lucru m a x i m ă de 385 V,iar C21 C22 , 70 V.

Firele de l e g ă t u r ă Între i n t r ă r i montaj sînt ecranate. Tot cu cabluecranat se e x e c u t ă l e g ă t u r i l e spretuburile finale.

Este bine ca transformatorul dei e ş i r e ş i

cel der e ţ e a s ă

se ecraneze,p r e v ă z î n d u - s e g ă u r i de r ă c i r e , iarmontarea lor se f a c ă cu axeleperpendiculare.D a c ă tuburile finale se m o n t e a z ă

orizontal (ca în s c h i ţ a de amplasa.. ment p r e z e n t a t ă în fig. 4), î n ă l ţ i m e a

va depinde numai de gabaritul trans-

Page 9: 7607 tehnium

8/4/2019 7607 tehnium

http://slidepdf.com/reader/full/7607-tehnium 9/24

4 5

Circuitul redresorului 2 X 350VI'V

S c h i ţ a de amplasament

82 16.0.

formatoarelor.În f i g u r ă se poate vedea a ş e z a r e a

blocurilor pe ş a s i u . Acesta se exe-c u t ă din t a b l ă de aluminiu de 2,5 mm.sau de fier de 1,0 mm. P l ă c i l e cu

circuitul imprimat se m o n t e a z ă cud i s t a n ţ i e r e dedesubt, punîndu-se unstrat de p r e ş p a n pentru î n l ă t u r a r e a o r i c ă r u i pericol de scurtcircuit.

Transformatorul de i e ş i r e se conf e c ţ i o n e a z ă pe un pachet de toleavînd sectiunea miezului de 18 cmz.Î n f ă ş u r a r ~ a p r i m a r ă are 2 x 1 150de spire cu conductor Cu-Emcf> = 0,3 mm, iar cea s e c u n d a r ă are2 x 70 de spire cu conductorCu-Em cf> = 1,2 mm. Î n f ă ş u r a r e a p r i m a r ă p r e z i n t ă o p r i z ă m e d i a n ă î n c ă d o u ă prîze la spira 700 de

la fiecare c a p ă t (fig. 5).

D a c ă se la acesteintermediare, tuburilorse pot conecta la prin intermediul unor rezistente de 200 Q.

Ordinea de bobinare este u r m ă toarea: se b o b i n e a z ă întîi o sectiune din primar cu o p r i z ă i n t e r ~ e d i a r ă pentru Gz; se pune un stratde p r e ş p a n , peste care se b o b i n e a z ă apoi secundarul. Se pune din nouun strat izolator, d u p ă care se bob i n e a z ă c e a l a l t ă s e c ţ i u n e a primarului, cu priza i n t e r m e d i a r ă coresp u n z ă t o a r e .

Transformatorul de r e ţ e a se rea-

CONTROLUL

VARIABIL

l i z e a z ă pe un pachet de tole cu secţ i u n e a miezului de 20 cmz. Primarul (220 V) c o n ţ i n e 550 de spire cuconductor Cu-Em cf> = 0,5 mm.Î n f ă ş u r ă r i l e secundare au u r m ă t o a rele numere de 2 x 875 de

cp = 0,3 mm pentrutensiunea de 2 x 350 V; 18 spireCu-Em cp = 1 mm pentru tensiuneade 6,3 V ( î n c ă l z i r e ECC); 18 spireCu-Em cp = 1,2 mm pentru tensiunea de 6,3 V ( î n c ă l z i r e EL 34) ;100 de spire Cu-Em cp = 0,15 mmpentru tensiunea de 40 V (negativare El 34).

AL A M P L I F I C Ă R I I troducerea unor distorsiuni semnificative în semnalul de i e ş i r e .

Atunci cînd dorim c o n t r o l ă m c î ş t i g u l unuiamplificator audio tranzistorizat cu ajutorul uneitensiuni continue de c o m a n d ă , a p e l ă m , de r e g u l ă , la metoda t r a d i ţ i o n a l ă de modificare a p o l a r i z ă r i i bazei unuia dintre tranzistoarele amplificatoare.Acest procedeu c o m p o r t ă t o t u ş i unele dezavantaje, concretizate în special în distorsiunile apreciabile care se introduc în semnalul amplificat.

Circuitul cu d o u ă tranzistoare din figura a l ă t u r a t ă o s o l u ţ i o n a r e mai c o n v e n a b i l ă a problemei e n u n ţ a t e : el o f e r ă un domeniudestul de larg de reglaj al a m p l i f i c ă r i i , distorsiunile introduse în semnalul de amplificat fiindneglijabile.F u n c ţ i o n a r e a montajului este u ş o r de u r m ă r i t

d u p ă s c h e m ă . Tranzistorul TI a p a r ţ i n e amplificatorului de a u d i o f r e c v e n ţ ă al c ă r u i c î ş t i g dorims ă - I c o n t r o l ă m

(avînd rolul de amplificator AF).Semnalul audio este aplicat pe baza lui TI princondensatorul de cuplaj Cl> iar semnalul de'i e ş i r e este preluat din colectorul acestui tranzistor prin condensatorul Cz. Emitorul lui este

MARK ANDRES

legat la masa montajului (plus) prin intermediulrezistentei colector-emitor a tranzistorului sup l i m e n t ~ r Tz. Atunci cînd pe baza tranzistorului T2 se a p l i c ă o tensiune s c ă z u t ă de c o m a n d ă sau cînd nu se a p l i c ă deloc tensiune, r e z i s t e n ţ a colector-emitor este foarte m i c ă ş i , de asemenea,distorsiunile introduse în etajul amplificator (TI)sînt neglijabile. Pe m ă s u r ă ce c r e ş t e m tensiuneade c o m a n d ă ( p o z i t i v ă ) a p l i c a t ă bazei lui T2'

rezistenta colector-emitor a acestui tranzistorc r e ş t e , ducînd la s c ă d e r e a a m p l i f i c ă r i i etajuluiaudio. .

Tensiunea c o n t i n u ă de c o m a n d ă a p l i c a t ă bazeilui T2 poate fi a s i g u r a t ă de la o baterie a u x i l i a r ă de 1,5 V, în serie cu un p o t e n ţ i o m e t r u de 100 kQ.

A tunci cînd pe baza lui T z nu se nici otensiune de c o m a n d ă , amplificarea exem-

plificat înf i g u r ă ,

pent ru un sinusoidalde 10 mV la 1 kHz, este de cea 20; prinvarea c r e s c î n d ă a bazei lui Tzsiune c o n t i n u ă m e n ţ i o n a t ă , arrlpl1lhcan!aaudio poate fi r e d u s ă la mai

Acest montaj simplu foarte eficient poate fiadaptat cu u ş u r i n ţ ă pentru a fi folosit în alte

scopuri înrudite, ca de exemplu controlul de lad i s t a n ţ ă al volumului la amplificatoarele de audiof r e c v e n ţ ă .

+Ucc

CONTROL

1-o-I-4I '" '- - f l1-6 VALÎM. AMPLÎF.

+

..........- - - - +

Page 10: 7607 tehnium

8/4/2019 7607 tehnium

http://slidepdf.com/reader/full/7607-tehnium 10/24

FOTO

Din punctul de vedere al comenziiunui aparat de filmat, a ş a cum se a r ă t a

În articolul referitor la aparatelefotografice, este caracteristic faptul

armarea este p e r m a n e n t ă . (In limitatimpului de lucru asigurat la oî n c ă r c a r e a arcului. pentru aparatelede filmat cu a c ţ i o n a r e m e c a n i c ă . ) Ina c e a s t ă s i t u a ţ i e , d e c l a n ş a r e a aparatului trebuie f ă c u t ă cu un dispozitivcare, la rîndul s ă u . nu n e c e s i t ă operatiade armare. S o l u ţ i a c o n s t r u c t i v ă ceamai u ş o r r e a l i z a b i l ă c o n s t ă in utilizareaunui electromagnet a c ă r u i f o r ţ ă

fie s u f i c i e n t ă scopului propus. Pentru a permite utilizarea dispozitivuluielectromagnetic in orice loc, alimentarea se va tace de la baterii. Desigur.d a c ă avem În apropiere r e ţ e a u a detensiune o b i ş n u i t ă , cu ajutorul unuitransformator al unui redresor (Înpunte) putem asigura f u n c ţ i o n a r e a dispozitivului.

Electromagnetul propus, de curentcontinuu, este cu plonjor. Dimensionarea s-a f ă c u t pentru d o u ă tensiuni dealimentare 9 12 V, cea de a douatensiune fiind u ş o r la Îndemîna autom o b i l i ş t i l o r . Pentru o utilizare de du

r a t ă relativ m i c ă (zeci de minute),sursa de alimentare c o n s t ă in d o u ă baterii plate de 4,5 V, inseriate. Pentruo utilizare de d u r a t ă relativ l u n g ă (ore) este necesar se inserieze 6baterii rotunde R 20. Bateriile se vor

COMANDA LA DISTANT

A APARATULUI

DE FILMAT

introduceintr-o c a s e t ă de dimensiuniadecvate, pentru a se evita intreruperileaccidentale si oentru a se realIza op r o t e c ţ i e a c c e p t a D i l ă f a ţ ă de intemperii. Cablurile de l e g ă t u r ă se recom a n d ă a fi cit mai flexibile. D a c ă comanda se face prin fir (un simplucomutator care inchide circuitul dealimentare al electromagnetului), e dedorit ca acesta nu a i b ă s e c ţ i u n e a prea m i c ă , ceea ce ar avea drept cons e c i n ţ ă pierderi de energie.

Electromagnetul poate comanda,printr-un cablu flexibil fotografic, aparatul de filmat montat pe un suportadecvat. De notat dispozitivul trebuie fie solidarizat cu suportul,pentru ca orice m i ş c a r e .p a r a z i t ă nu anuleze efectul dorit (prin recul,de exemplu). Avînd in vedere formac i l i n d r i c ă a c o n s t r u c ţ i e i , cea maiu ş o a r ă prindere se r e a l i z e a z ă cu uncolier din t a b l ă .

Figura 2 p r e z i n t ă , În s e c ţ i u n e , dispozitivul pentru a c ţ i o n a r e a aparatuluide filmat. Datele caracteristice: f o r ţ ă m i n i m ă 2,5 kgf pentru o c u r s ă demaximum 5 mm.

Plonjorul «4» se a f l ă in p o z i ţ i a dindesen atîta vreme cit bobina «2» nunu e a l i m e n t a t ă . Revenirea m e n ţ i n e rea În a c e a s t ă p o z i ţ i e se fac g r a ţ i e arcului «12». In momentul a l i m e n t ă r i i bobinei, plonjorul este atras efect u e a z ă cursa «h»; prin intermediu

ş t i f t u l u i «6» se a c ţ i o n e a z ă cablul flexibil {{9». Elementele reglabile ale cons t r u c ţ i e i constau in cursa plonjorului

În alegerea cursei de lucru activea cablului.

Cursa plonjorului se r e g l e a z ă cu

REPER S

REPER 3JooE----- h t 4 ----!IJoj

' \\\ \ \ \

\ SlAnE DE TElECOMANIl4

(EMiSiE)

BLOC DE ALiMENTARE

ş t i f t u l filetat «13», ş t i f t ce se b l o c h e a z ă cu p i u l i ţ a «14». Ce s e - n ţ e l e g e princursa de lucru a c t i v ă a cablului? Ca-blul poate transmite o deplasare maimare de 10 mm În mod uzual din careÎ n s ă erectiv n e c e s a r ă a n c l a n ş ă r i i este

Page 11: 7607 tehnium

8/4/2019 7607 tehnium

http://slidepdf.com/reader/full/7607-tehnium 11/24

FULIIR

4UZILIARFotografiile realizate cu o s i n g u r ă

l a m p ă (blitz) au, de multe ori,contururi dure. contrast violent,denaturind iluminarea r e l a t i v ă ascenei fotografiate.

Utilizarea unei l ă m p i secunde,d e c l a n ş a t ă in a c e l a ş i timp cu lampap r i n c i p a l ă , permite o b ţ i n e r e a unorfotografii cu contrast mai echilibrat,

mult mai apropia.te de realitate.Lampa a u x i l i a r ă este in acest cazu t i l i z a t ă pentru crearea de impresiiluminoase de fond.

Fulgerul suplimentar se instaleaintr-un loc adecvat, la care se

a t a ş e a z ă dispozitivul din fig. 1.Cînd se d e c l a n ş e a z ă fulgeru I

[J

REPER?

UII111111111111j jWJM10xl

REPERB

G Ă U R i DELA

90°1 ~ 2 / 8 I

REPER '11_8+4

Ing. 1. MIHA Iprincipal de la aparatul fotografic,fluxul luminos e x c i t ă fototranzistorul T

"care se deschide, prin

intermediul condensatorului de100 nF a p l i c ă un impuls electricpe poarta tiristorului. In acest caz,tiristorul se deschide si declanş e a z ă fulgerul auxiliar. Tensiuneap o z i t i v ă , a p l i c a t ă pe anoda tiris

torului, În mod normal ar trebuiţ i n ă tiristorul În p e r m a n e n ţ ă deschis, dar CÎnd lampa cu c u a r ţ seaprinde, tensiunea scade la zero

tiristorul se inchide. Aceastapermite o n o u ă Î n c ă r c a r e cu energie a condensatorului de 600 ~ F . deci p r e g ă t i r e a pentru o n o u ă foto-

·33KQ

8 Om 3 nf = G ' ~ P, unde

G = 8 . 1<Y kgfjmm2

P = 0,150 kaff =- 7-9 mm.

Se alege numarul de spire (n =6 ..10) se d e t e r m i n ă diametrui sir·mei «d» sau, invers. se alege «d»Cd 0,8 mm) se d e t e r m i n ă «n».Ş t i f t u l «7» este din a l a m ă , el se mon"

t e a z ă prin presare În plonjorul «4».Firele de alimentare ies printr-un orificiu inclinat, protejate de un tub decauciuc sau PVC. Asigurarea contrasmulgerii se face cu un mic colier«16», care p r e s e a z ă tubul de corpulelectromagnetului. Colierul g ă u r i l e filetate necesare În corpul «1» se real i z e a z ă constructiv.

Piesele 6, 8, 9 11 se fac din a l a m ă se c r o m e a z ă , de p r e f e r i n ţ ă , mat.

Piesele 5, 1 4 se b r u n e a z ă . Citeva i n d i c a ţ i i necesare În exploa

tare. Temperatura m a x i m ă a d m i s ă def u n c ţ i o n a r e a electromaanetului estede 70°C. Cunoscind acest lucru,putem utilIza dispozitivul nostru latensiuni mai mari decit cele indicatepentru a realiza o f o r ţ ă mai mare.Trebuie determinat experimentaltimpul maxim de supratensiune pentru fiecare caz. Timpul de utilizare vafi inferior celui determinat. Desigur,in cazul u t i l i z ă r i i pe durate scurte, cupauze suficient de mari, supratensiunea poate fi a p r e c i a b i l ă .

grafie.in fig. 2 este p r e z e n t a t ă o s c h e m ă

o r i e n t a t i v ă de montare a dispozitivului de d e c l a n ş a r e la un fulgerelectronic. Evident, tiristorul poatefi de orice tip, de m i c ă sau mareputere.

Montajul se r e a l i z e a z ă pe circuitimprimat În faza f i n a l ă totul seintroduce Într-o cutie de materialplastic.in dreptul fototranzistorului se va

practica un orificiu, prin carep ă t r u n d ă fluxul luminos de la aparatul principal..e r e c o m a n d ă un tiristor din

productia I.P . R . S . - B ă n e a s a , de ţ i p TO,8N400 ori TO.8N500 sau Ori-

care alt tip pe care ÎI are la Îndem î n ă constructorul.

Fototranzistorul T1 poate fi de tipBPX38--8PX43 sau oricare altul.

Alimentarea fofotranzistorului se

face de la o baterie de 9 V. Consumul de energie este destul de micsi i n s t a l a ţ i a poate fi a l i m e n t a t ă untimp mai indelungat.

1. Corp

2. B o b i n ă

3. Corpul bobinei

4. Plonjor

5. Contraplonjor

6. Ş t i f t

7. Inel de blocare

8. B u c ş ă 9. Cablu d e c l a n ş a t o r

flexibil

O. Ş u r u b u r i cu capcilindric crestat

1. Capac

2. Arc

3. Ş t i f t limitator

4. P i u l i 1 ă h e x a g o n a l ă

h 82,5 40,5 F.F.R.

51 33

,sB 19 13,5

nr. de

spire;diam.sirmei;rezist e n ţ a

1230 2100

0,85 0,3524 (n.>

h te xtol t, poJisti-----+---+-----+poate face din

q:; A ansamblu, c----+---+----Hlintr-un tub· d

<P B 49 31 rondele cositorite.i z o l e a z ă bobinap r e ş p a n s u b ţ i r e .

"A 16 12 F.F.R.

"B 24 19

93 54

,s A 51 33 F.F.R.

"B 16 12

o 13,5 9

48 44 a l a m ă sepresat in reperul

a l a m ă a l a m ă

din lungime mai marec o m e r ţ

M2,5x12 o ţ e l

,s A 59 41

-----t------Ir----+ a l a m ă ,s B 26 22

Om 20 16 s î r m ă arc ,s 0,8

M3x15 o ţ e l

M3 o ţ e l sau a l a m ă

cu

Page 12: 7607 tehnium

8/4/2019 7607 tehnium

http://slidepdf.com/reader/full/7607-tehnium 12/24

M" PENTRU CE

FED R

ARIPA .1/11~

TIVE DE TINERET

LI S M

o

L- -__ P P ~ F : : t i ) J

AMPENALJ ORfZONTA

m.m.m.m.d.m2

O kg.

Page 13: 7607 tehnium

8/4/2019 7607 tehnium

http://slidepdf.com/reader/full/7607-tehnium 13/24

] l2

VARIANTA

10 50 100 150

Page 14: 7607 tehnium

8/4/2019 7607 tehnium

http://slidepdf.com/reader/full/7607-tehnium 14/24

PREGATIREAEXCURSIILOR

CU MOTORETASosirea anotimpului c ă l d u r o s , apro

pierea v a c a n ţ e lor a concediilor readuc in actualitate mereu cu a c e e a ş i intensitate a t r a c ţ i a excursiilor pe d o u ă

vreme f r u m o a s ă , confortul cevamai mic al c ă l ă t o r i i l o r pe motociclete

motorete volumul limitat de bagaje sint compensate de costul mult mairedus al excursiilor (combustibill u b r i f i a n ţ i etc.) de incomparabilausurlntâ de ({strecurare» lntr-un traficaglomerat, comparativ cu automobilele.P r e g ă t i r e a unei c ă l ă t o r i i i m p l i c ă o

varietate de aspecte ce cuprind stabilirea itinerarului a i m b r ă c ă m i n ţ i i adecvate, alegerea p r e g ă t i r e a bagajelor, revizia t e h n i c ă a motocicletei,stabilirea sculelor, pieselor materialelor necesare eventualelor d e f e c ţ i u n i etc., probleme Î n s ă care mai d e g r a b ă atrag decit plictisesc.

Nu vom insista asupra primelor d o u ă categorii de preparative, acestea depinzind evident de i n t e n ţ i i l e f i e c ă r u i «echipaj», de m ă r i m e a s p a ţ i u l u i afectat bagajelor (motociclete mari saumici, cu a t a ş sau f ă r ă ) , de timpul avutla d i s p o z i ţ i e de î n c ă multe alte cond i ţ i i mai p u ţ i n tehnice.

General valabile r ă m î n revizia tehn i c ă , ce, obligatoriu, trebuie pre-

14

Ing. 1. NEMETE

c e a d ă excursia, arta de a include intrusa de { ( i n t e r v e n ţ i i tehnice» cit maimulte materiale utile in a c e l a ş i volum

rezonabil.De seriozitatea cu care privim acesteaspecte tehnice ale c ă l ă t o r i e i depindeÎn mare m ă s u r ă r e u ş i t a ei.

Inaintea unei c ă l ă t o r i i lungi, trebuieefectuat un control a m ă n u n ţ i t al rigi

d i t ă ţ i i cadrului s t ă r i i suspensieifurcii f a ţ ă .

S I ă b i r e a r i g i d i t ă ţ i i cadrulUi sau deformarea lui p r o v o a c ă În timpul rulajului cu viteze mari fenomenul de i n r ă u t ă ţ i r e b r u s c ă a s t a b i l i t ă ţ i i , cunoscut

sub denumirea de unduire. Deoarecea p a r i ţ i a acestui fenomen, a ş a cum s-aa r ă t a t , nu este p r o g r e s i v ă , ea depinzind

de comportarea suspensiei la diferi

tele d e f o r m a ţ i i ale ş o s e l e i , poate decl a n ş a r e a c ţ i i necontrolate ale condu

c ă t o r u l u i , generatoare de accidentegrave.

La motocicletele moderne e x i s t ă posibilitatea de a regla rigiditatea sus

pensiei spate În f u n c ţ i e de î n c ă r c ă t u r a , amortizoarele hidraulice ale r o ţ i i dinspate avind d o u ă p o z i ţ i i de reglare(fig. 1). Alegerea acestor p o z i ţ i i trebuie

c o r e s p u n d ă s i t u a ţ i e i de î n c ă r c a r e a motocicletei: p o z i ţ i a I - o s i n g u r ă p e r s o a n ă , pozitia fi - 2 persoane.Plasarea minerelor de reglare într-op o z i ţ i e n e c o r e l a t ă cu Î n c ă r c ă t u r a sauÎn p o z i ţ i i diferite pentru cele d o u ă amortizoare m i c ş o r e a z ă stabilitateadurabilitatea unora dintre subansambluri piese.

Se v e r i f i c ă f u n c ţ i o n a r e a suspensieif a ţ ă spate prin a p ă s ă r i repetate cut o a t ă greutatea corpului pe furca din

f a ţ ă ş a u a i n s o ţ i t o r u l u i . Se v e r i f i c ă se c o m p l e t e a z ă nivelul lichidului

din amortizoare.Se v e r i f i c ă cu mare a t e n ţ i e jocurile

din mecanismul de rotire al furcii,aceasta trebuind se r o t e a s c ă u ş o r , iar mecanismul de amortizare al furcii

prezinte o sensibilitate a c c e p t a b i l ă . O a t e n ţ i e s p e c i a l ă trebuie a c o r d a t ă

s t ă r i i rotilor a pneurilor. M a ~ i o r i t a t e a

DTD

statisticilar efectuate În diferite ţ ă r i au dus la concluzia peste 60% din

n u m ă r u l accidentelor la motocicletese d a t o r e a z ă d e f e c ţ i u n i i pneurilor.Aderenta anvelopelor scade rapid

cu diminuarea adincimi i profilul ui,acest lucru favorjzind aparitia derapajului. De aceea p l e d ă m si cu a c e a s t ă ocazie pentru inlocuirea. Ia timp apneurilor uzate (vezi Of. 5/1976), dar

mai ales pentru respectarea r i t m i c i t ă ţ i i i n t e r s c h i m b ă r i i pneuri!or f a ţ ă spate, În vederea u n i f o r m i z ă r i i uzurilor,o p e r a ţ i e de obicei n e g l i j a t ă sau u i t a t ă cu d e s ă v î r ş i r e . La motoreta «Mobra»periodicitatea de schimb a pneuriloreste de 2 ooo--a 000 km.

Se v e r i f i c ă starea ventilelor camerelor presiunea În pneuri. S p i ţ e l e r o ţ i lor trebuie fie complete uniformstrînse.

in cazurile În care nu se a c o r d ă moto

cicletei o i n t r e ţ i n e r e r i t m i c ă , sau d a c ă de la ultima revizie a trecut un n u m ă r . apreciabil de kilometri, se impuneexaminarea principalelor mecanismeale ei: motor, ambreiaj,echipament

electric, transmisie, În cadrul atelierelo r specializate.

Se v e r i f i c ă intinderea l a n ţ u l u i detransmisie stringerea tuturor ş u r u buri/or ce f i x e a z ă motorul de cadru,toba de e ş a p a m e n t , pedalele etc.

in fine, se v e r i f i c ă plin urile - com

bustibil ulei În cutia de viteze sauambreiaj. Rezervorul de combustibilnu trebuie umplut p î n ă la refuz, pentrua evita pierderile prin orificiile de aerisire. Este de preferat ca prima al imentare cu combustibil sfi fie f ă c u t ă «dea c a s ă » , caz 'in care m e r i t ă f i l t r a ţ i benzina prin pieje de c ă p r i o a r ă pentru

î n d e p ă r t a r e a i m p u r i t ă ţ i l o r in speciala apei.

In prezent, toate motocicletele sint

p r e v ă z u t e cu truse de scule relativcomplete, care permit efectuarea oper a ţ i i l o r de demontare reglare a prin

cipalelor mecanisme. Pentru completarea trusei, d a c ă este cazul in limitas p a ţ i u l u i disponib il, ar mai trebui a d ă u gate: 2 leviere p ~ n t r u demontat anveIope, ciocan 0,250 kg, aparat de aplicatpetice calde, cutie cu petice calde,manometru pentru controlat presiunea pneurilor, ş u r u b e l n i ţ e M3, M6, M8,c l e ş t e patent, cheie f r a n c e z ă , d a l t ă , p i l ă s e m i r o t u n d ă d r e p t u n g h i u l a r ă .

Printre piesele de schimb de s t r i c t ă necesitate r e c o m a n d ă m : b o b i n ă dei n d u c ţ i e , condensator, contacte ruptor, bujie de r e z e r v ă , set becuri pentrui n s t a l a ţ i a e l e c t r i c ă , c a m e r ă de aer pentru pneuri, cablu ambreiaj f r î n ă , l a n ţ transmisie. ventile si c ă p ă c e l e v a l v ă . "De asemenea, În ' f u n c ţ i e de s p a ţ i u l disponibil pentru bagaje de volumulocupat de «echipamentul netehnic»,

r e c o m a n d ă m u r m ă t o a r e l e materiale., În ordinea î m p o r t a n ţ e i lor:

- f o l i ~ rle material plastic pentrup r o t e c ţ i a impotriva ploii;

-cut iedin material plastic transparent cu diverse ş u r u b u r i , p i u l i ţ e ,

ş a i b e , s p l i n ţ u r i etc.;-cut ie din material plastic transpa

rent cu v a s e l i n ă ; -1 m s î r m ă i z o l a t ă pf 1--1,5 mm;

.. -1---2 m s î r m ă moale de o ţ e l saucupru f6 2-3 mm;

-cut ie de chibrituri;-b idon cu a p ă p o t a b i l ă c u r a t ă

1---2 kg;-ochelari de soare;- l a n t e r n ă ; - b a n d ă izolatoare;-leucoplast;-hir t ie de ş l e f u i t ( a b r a z i v ă ) ; - s t i c l u ţ ă cu a p ă d i s t i i a t ă (pentru

motocicletele p r e v ă z u t e cu baterie);

-3-6 m s f o a r ă ; -1 ,5 m tub cauciuc moale;-1---2 pungi plastic;-1 tub p a s t ă Lavoderm;-1 b u c a t ă s ă p u n ; -1 prosop mic;-1 pereche m ă n u ş i vechi.Sintem siguri la nevoie veti intui

repede la ce folosesc materialele enu-merate. dorim Î n s ă s ă nu a v e ţ i nevoie de acest mic efort de i m a g i n a ţ i e

c ă l ă t o r i a s ă d e c u r g ă sub cele maibune auspicii.

Page 15: 7607 tehnium

8/4/2019 7607 tehnium

http://slidepdf.com/reader/full/7607-tehnium 15/24

U PIElONIC o l o n e l V IC T O R B E C A

E x i s t ă c o n c e p ţ i a c ă doar c o n d u c ă t o r i i datoria c u n o a s c ă tehnica circulatiei

semafoarelor electrice.n o a s t r ă , de i m p e t u ( ) a s , ă

electronica e l e ! c t r o t E ~ h n j c a mai mult utilizate pentru op1timiza,rea

sporirea gradu,luiCÎnd ne referim la traf icul avem În

no,., . ,,.,'tr,,,;;\ atit deplasarea vehiculelor cit alor.« l e c ţ i a » n o a s t r ă despre dirijarea c i r c u l a ţ i e i pie

toniere cu ajutorul semafoarelor electrice este normal s ă î n c e a p ă cu prezentarea dispozitivelor respective. Spre deosebire de semafoarele pentrum a ş i n i cu trei culori ( r o ş u , galben verde) alec ă r o r lentile sînt rotunde, cele destinate pietonilorau doar d o u ă culori: r o ş u verde, iar forma lor ep ă t r a t ă . Pietonii se pot angaja În traversarea artereirutiere atunci cind culoarea semaforului este verde.Trecerea s t r ă z i i este cu d e s ă v i r ş i r e i n t e r z i s ă atuncicînd semaforul a r a t ă r o ş u . I n s i s t ă m din nou asupraacestui « a m ă n u n b > , f i i n d c ă m u l ţ i , foarte m u l ţ i pietonin c a l c ă aceste elementare norme de c i r c u l a ţ i e civi

l i z a t ă . Semafoarele moderne pentru pietoni deja intilnite

de tinerii n o ş t r i în Întreaga ţ a r ă se deosebesc multde «arhaicele» dispozitive de acest gen utilizatep i n ă nu demult in c i r c u l a ţ i e . Ele se c a r a c t e r i z e a z ă printr-o b u n ă vizibilitate printr-o p u t e r n i c ă intensi

urile de interzicere de permisiune a t r a v e r s ă r i i au suferit ele m o d i f i c ă r i s u b s t a n ţ i a l e . Pietonilor le este interzis traversezetunci cind o b s e r v ă pe fondul p ă t r a t de culoaren e a g r ă a semaforului o s i l u e t ă de culoare r o ş i e ntens l u m i n a t ă in p o z i ţ i a de a ş t e p t a r e . Ei pot sengajeze În traversare atunci cind in partea i n f e r i o a r ă

o b s e r v ă silueta de culoareîn mers.

Cînd pietonii a n g a j a ţ i În traversare pe culoareaerde a semaforului slnt s u r p r i n ş i de semnalul lumios r o ş u , iar artera r u t i e r ă este p r e v ă z u t ă cu refugii

pentru pietoni, a c e ş t i a se vor opri vor a ş t e p t a e refugiu a p a r i ţ i a luminii verzi. În lipsa unor astfela m e n a j ă r i , pietonii vor trebui s ă g r ă b e a s c ă tra

Pentru a nu fi s u r p r i n ş i de lumina r o ş i e a conla fluidizarea traficului, pietonii au datoria de

r u t i e r ă . In s i t u a ţ i a cind au inceput traversarea in ultimele

au fost s u r p r i n ş i de luminao ş i e , pietonii nu trebuie intre in p a n i c ă . Atunci

sint Înguste, ei au posibilitatea, m ă r i n d termine traversarea In cazul unor s t r ă z i

a ş a cum a r ă t a m , pe refua m e n a j ă r i nu e x i s t ă .

stiati ..., ,Pentru

caz, e x i s t ă un dispozitiv deatelier care se m o n t e a z ă În l o c a ş u l pentrum ă s u r a r e a oistonului, regla-rea acestUi dispozitiv, m ă s u -rarea p o z i ţ i e i de reglarea avansuluise poate face cu un ş u b l e r de adîncimela motoarele care au bujia in «capul» chiulaseL Un dom etalona! d u p ă o r i g l ă g r a d a t ă În milimetri la d i s t a n ţ a n e c e s a r ă , Îl1sem-

nindu-i cu o sau o p î n z ă de bomfaer,face a c e l a ş i serviciu cu o t o l e r a n ţ ă de ccamm (a !':e vedea 111".3/1916 al revistei),

• Amortizoarele hidraulice sîntcu un lichid special care se n u m e ş t e pentru amol1izoare.Cei care doresc repare singuri amortizoa-

În dreptul liniei imediate duble n e m ţ r e r u p t e , continuind trecerea atunci cînd o b s e r v ă r e a p a r i ţ i a siluetei verzi a pietonului in mers.

O particularitate deloc l i p s i t ă de i m p o r t a n ţ ă ac i r c u l a ţ i e i moderne de care trebuie n e a p ă r a t s ă ţ i n ă seama pietonii este aceea «verdele» pentru m a ş i n i nu este intotdeauna valabil pentru pietoni, aceastapentru simplul motiv automatele complexe alesemafoarelor moderne r e a l i z e a z ă , În majoritateacazurilor, o diri jare s e p a r a t ă a c i r c u l a ţ i e i vehiculelorde cea a pietonilor. A c e a s t ă dirijare d i f e r e n ţ i a t ă atraficului are o i n s e m n ă t a t e d e o s e b i t ă pentru circul a ţ i e , care devine mult mai s i g u r ă , deplasarea vehiculelor ne mai interferindu-se cu cea a pietonilor.

A te ghida inain te de a incepe traversarea d u p ă culoarea 'semaforului desti nat m a ş i n i l o r este o greş e a l ă . Ochii pietonilor trebuie fie i n d r e p t a ţ i decispre semafoarele cu lentile p ă t r a t e numai spre ele.Semafoarele moderne sint de a ş a natura construiteincit traversarea pietonilor nu fie s t i n j e n i t ă dedeplasarea m a ş i n ilor. In timp ce t r e c ă t o r i i t r a v e r s e a z ă , autovehiculele care i n t e n ţ i o n e a z ă vireze la stinga

la dreapta a ş t e a p t ă . U r m ă r i n d u - s e a c e l a ş i scop,la rindul lor pietonii trebuie a ş t e p t e «pe r o ş u » atunci cînd autovehiculele v i r e a z ă la stinga sau ladreapta pe culoarea verde.

Tn i n t e r s e c ţ i i l e unde e x i s t ă l n c ă semafoare de tipvechi, «verdele» pentru pietoni coinc ide cu «verdele»pentru vehicule. VirÎnd la dreapta sau la stinga,ş o f e r i i au i n s ă o b l i g a ţ i a acorde prioritate pietonilor nu s t i n j e n e a s c ă deplasarea lor. la rindullor, traversind în pas vioi, În interesul f l u i d i z ă r i i c i r c u l a ţ i e i , pietonii au datoria c e t ă ţ e n e a s c ă faciliteze {(scurgerea» mai r a p i d ă prin i n t e r s e c ţ i e a vehiculelor. Doar ei peste o o r ă , d o u ă sau miine vor c ă l ă tori cu autobuzele troleibuzele vor dori a j u n g ă la timp la serviciu.

În final, o noutate; A inceput instalarea in locurileunde se i n r e g i s t r e a z ă mari fluxuri de traversare depietoni, pe p o r ţ i u n i l e dintre i n t e r s e c ţ i i , a semafoarelor comandate de pietoni. In asemenea cazuri ser e c o m a n d ă punerea in f u n c ţ i u n e a dispozitivului

rele hidraulice (demontaoile) nu au la Îndem î n ă acest lichid este bine ş t i e viscozitatea si c a l i t ă t i l e lubrifiante ale uleiului de transformatoare .electrice sînt foarte apropiate deale l ichidului amortizoare,

• La motorului do innlSllllIPsre s e c { ! : : ; a t ă > ) . cu În

a cuiul poan-benzinei 'in camera de

nivel a carburatorului. A c e a s t ă t i c ă conduce la uzura r a p i d ă a cuiull..licare «face}} un nI circular pe conul oe inchidere.

Pentru a conserva cît mai mult stareaCOlreSpUiriZaito.:lrea cuiului , " ,V"UU.VII,

butonul nlllltitt1-l"i111l1

continuu cubenzina prin

plin a capacului de nivei consital1lt,• la furtun urile de cauciuc ale

instalatlei de sau ale caloriferului sîntmodelaîe de f a b r i c ă În f o r m ă de «S» sau «l»,potrivit cond udelor pe care le racor-d e a z ă . un astfel de furtun se inlocuieste

cu unul drept( c u m p ă r a t

la metraj) se potproduce gifuiri ia coturi. Gituirile se e v i t ~ î n f ă ş u r î n d furtunu! cu un colier de t a b l ă maila t În zona unde la montare se va forma un co tA c e e a ş i recomandare este v a l a b i l ă laconductele de plastic pentru b e n z i n ă saupentru i n s t a l a ţ i a de s p ă l a t parbrizul.

prin a p ă s a r e pe buton numai d u p ă ce, in vedereat r a v e r s ă r i i s t r ă z i i , pietonii s ~ a u grupat. Aceastai n d i c a ţ i e nu are in vedere orele tirzii de noaptec i r c u l a ţ i a pietonilor e foarte r e d u s ă . Trebuier e ţ i n ă lumina verde pentru pietoni nu aparediat d u p ă a p ă s a r e pe buton, ci d u p ă scurgerea10-20 de secunde, necesare pentru avertizareaoprirea fluxului vehiculelor.

Aceste semafoare sporesc considerabil si!;IUrantapietoni/or în traversarea arterelor rutiere.

• D a c ă uzura cuiului poanton se c o n s t a t ă Cll ; J r i l e . ţ u l unei revizii a carburatoruluiatelier specializat, se î n l o c u i e ş t e cu unulC o m p l i c a ţ i i l e apar Î n s ă cînd a c e a s t ă defec

tiune survine «Ia drum», eventual. d a t o r i t ă excesului

a c e a s t ă s i t u a ţ i e nel:llai:::uta,Se Încerce remediereamodul u r m ă t o r : Se d e m o n t e a z ă

cuiul Apoi se<>.rn"nnAI intre ele pentru a se

care se a m e s t e c ă pe virful "'''.· . h' ' ' n 'tpi

orificiul b u ş o n u ! u i ) de ulei (Ia motoarele

lipsa ş m i r g h e l u i u i , poate o b ţ i n e pisind unde p i a t r ă etc. g ă s i t pe drum

Partea de sfefuit fiind astfei nu>n::lw';:!f::i

mai r ă m î n e de'cît fie a p l i c a t ă pepoanton, care apoi se introduce(scaun) se f r e a c ă prin m i ş c a r e dep î n ă dispare rizul de pe con. se

bine cu b e n z i n ă atit cuiul poanton l o c a ş u ! , d u p ă care se m o n t e a z ă totul laDin p ă c a t e , e x i s t ă unele carburatoare ia

cuiul poanton î m p r e u n ă Cu scaunul s ă u m e a z ă un ansamblu nedemontabil. La acestecarburatoare singura remediere este numaÎinlocuirea ansamblului respectiv.

Page 16: 7607 tehnium

8/4/2019 7607 tehnium

http://slidepdf.com/reader/full/7607-tehnium 16/24

nele radioreceptoare tranzistorizate sau casetofoane sînt alimentate din acumulatoare (înseriate) decîte 1,25 V, cu o capacitate ce poateajunge p î n ă la 0,5 A.h. î n c ă r c a r e a acestor acumulatoare se r e a l i z e a z ă cu ajutorul unor redresoare de m i c ă putere,-capabile furnizeze tensiunea r e s p e c t i v ă (6, 7,5, 9 sau 12 V),cu un curent de p î n ă la 50 mA.Date fiind valorile relativ reduse decurent tensiune, aceste redresoareu t i l i z e a z ă în locul transformatoarelor coborîtoare de tensiune un condensator cu o i z o l a ţ i e b u n ă , capabil

suporte o tensiune a l t e r n a t i v ă de250 V.

Este cunoscut faptul un condensator are o r e a c t a n ţ ă c a p a c i t i v ă d a t ă de formula:

1Xc = 2 IT fC [O ]

în care capacitatea C este d a t ă înfarazi, iar f r e c v e n ţ a în hertzi. Dina c e a s t ă f o r m u l ă se c o n s t a t ă c ă laa c e e a ş i f r e c v e n ţ ă (50 Hz, în cazulalimentatoarelor dela r e ţ e a ) , rez i s t e n ţ a scade cu c r e ş t e r e a capacit ă t i i . Pe baza acestor considerente af o ~ t i m a g i n a t ă schema din fig. 1.

Curentul, d u p ă traversarea capacit ă ţ i i C, este redresat cu diodele F087

stabilizat cu ajutorul diodei Ze-

ner, ale c ă r e i caracteristici sînt înfunctie de tensiunea u t i l i z a t ă . Ori-

. în tabel sînt indicate valo

r e z i s t e n ţ e i R in

.LV . l l 'UH' I .UJ ' " ' ' poate executa f ă r ă d i o d ă in care caz seu t i l i z e a z ă din 2.

Din e X l ) e r l m j ~ n t ă n l e f ă c u t e se re-ca tensiunea

fie permanent m ă s u r a t ă cu un voltmetru de curent continuu cu rezist e n ţ ă i n t e r n ă mai mare de 2000 O/V,p î n ă se s t a b i l e ş t e valoarea lui C.Se r e c o m a n d ă , de asemenea, ca

montajul fie executat pe o p l ă c u ţ ă cu circuit imprimat (fig. 3)apoi încasetat într-o cutie confecţ i o n a t ă din t a b l ă de aluminiu groa

de 1 mm. Din cutie vor i e ş i uncordon de alimentare un cordonp r e v ă z u t cu borne de cuplare ca labateria de 9 V, montate corespunz ă t o r .

. ' O a p l i c a ţ i e des î n t î l n i t ă a circuitelor basculante o constituie ge-neratoarele sau sirenele multiton cu

DECONECTOR

AUTOMAT TVA p ă s a r e a unui buton pentru oprirea

aparatului de televiziune este un actsimplu, dar a c e a s ţ ă o p e r a ţ i u n e se poateface automat. In a f a r ă de consumulinutil de curent, tubul cinescop î m b ă t r î n e ş t e prematur d a c ă este exploatatintensiv.

În materialul de f a ţ ă vom descrie undispozitiv care la inchiderea emisiuniio p r e ş t e automat alimentarea aparatuluide televiziune.

Analizind schema din figura a l ă t u r a t ă , se poate vedea se culeg semnalelede sincronizare de la separatorul deimpulsuri. Pe prima g r i l ă a dublei triodeajung semnale de c o m a n d ă de 15,625 Hz,avînd o f o r m ă aproape s i n u s o i d a l ă .

Circuitul l-C 2 este acordat pe aceasf r e c v e n ţ ă (oscilator linii). Este indicat

ca bobina l fie chiar pentru oscilator

de linii cu condensatorul c o r e s p u n z ă t o r (1-!.2 nF). Semna lul care apare pe anodaprimei triode, d u p ă redresare filtrare,ajunge pe grila triodei a doua. Catodatriodei a doua este p o z i t i v a t ă cu ajutorulunei diode Zener la aproximativ 8 V.F ă r ă semnal pe g r i l ă , curentul anodiceste extrem de mic. la r e c e p ţ i o n a r e a unui program de emisie, semnalul desincronizare linii, redresat filtrat, pozi-

16

N . T U R T U R E A N U

t i v e a z ă grila, tubul conduce apare uncurent anodic, care a c ţ i o n e a z ă releulRl . Se va procura un releu care anclanş e a z ă singur la 5 mA, are i z o l a ţ i a coresp u n z ă t o a r e tensiunii comandate unn u m ă r de contacte de lucru suficiente,c o r e s p u n z ă t o r n u m ă r u l u i de contacte

care sînt dotate modelele reduse.Circuitul basculant astabil CBA l(fig. 4) face ca tranzistoarele T7T8 t r e a c ă alternativ dintr-o starede c o n d u c ţ i e Într-o stare de blocare

u.le!!ire

Cf

fi 0,2

7,5 0,25

9 0,3

12 0,33

00

de la comutatorul manual. la uneleaparate (de exemplu, «Cosmos») stingerea stopului se face tot de la uncontact al comutatorului. Se va legaacest contact la releu, pentru a evitaarderea p u o e t i f o r m ă a stratului sensibilal cinescopului. Contactele releului trebuie suporte curentul de consum altelevizorului ele se l e a g ă În paralel pecontactele manuale.

la întreruperi de s c u r t ă d u r a t ă aleemisiunii

sau lac o m u t ă r i

de canal,aparatul nu se o p r e ş t e , d a t o r i t ă tempor i z ă r i i (constantei de timp) asigurate deelementele RC din circuitul de g r i l ă dela trioda a doua.

Valoarea r e z i s t e n ţ e i Rl a condensatorului CI de la intrare se d e t e r m i n ă experimental, În a ş a fel ca dispozitivul

nu i n f l u e n ţ e z e buna f u n c ţ i o n a r e aseparatorului de impulsuri.

Ing. SERGIU F ......rll_,

(fig. 5), pozitivînd pe rîndtranzistoarelor T5 T6'

tranzistoarele T T •sîntla pozitivarea bazelor acestezistoare vor intra în stare ded u c ţ i e , alimentînd concomitentd o u ă circuite basculante

6 0,25 50

7,5 0,33 100

9 0,47 150

0,6 200

Dispozitivul este alimentat chiar din'televizor, atît cu tensiunea a n o d i c ă cit

cu cea de filament. F i l a m e n t e l e c ~ J o f ' " d o u ă triode se l e a g ă în paralel pentru afi alimentate cu 6,3 V/O,3 A. A c e a s t ă tensiune se o b ţ i n e fie prin legare'tn'serie a filamentului cu celelalte filamentedin aparat, fie - Ia aparatele cu transformator - pe una d in i n f ă ş u r ă r i l e cutensiune c o r e s p u n z ă t o a r e ale transformatorului de r e ţ e a .

folosirea dispozitivului- Butonul manual de pornire se puneÎn p o z i ţ i a «pornit».

- Se a ş t e a p t ă p î n ă la a p a r i ţ i a imaginii.

-' Butonul manual se pune În p o z i ţ i a «oprit».

Aparatul va f u n c ţ i o n a În continuarese va opri automat la inchiderea emisiunii.

Page 17: 7607 tehnium

8/4/2019 7607 tehnium

http://slidepdf.com/reader/full/7607-tehnium 17/24

CBA2 CBA3 •

Cele d o u ă circuite basculanteastabile g e n e r e a z ă d o u ă semnale deunde dreptunghiulare cu f r e c v e n ţ e audibile, care prin condensatoarelede 0,1 ţ l F sînt aplicate unuificator de a u d i o f r e c v e n t ă care areca s a r c i n ă un difuzor 0,5 Q.

În cazul în care se d o r e ş t e o amplificare mai mare, se poate a t a ş a un etaj final în contratimp (fig. 6)de 1 W, amplificator care se alim e n t e a z ă de la d o u ă baterii de 4,5 V.

Amplificatorul poate fi utilizatla picup uri în vederea r e d ă r i i cu

Pentru acordarea radioreceptoarelor s u p e r h e t e r o d i n ă uneori acelor cu amplificare d i r e c t ă se folosescgeneratoare de semnal denumite heterodine modulate. Semnalul o b ţ i n u t dela aceste aparate cu f r e c v e n ţ a pentrucare dorim a c o r d ă m circuitul esteinjectat la bornele circuitului În c a u z ă . În rîndurile ce u r m e a z ă p r e z e n t ă m oc o n s t r u c ţ i e s i m p l ă care permite acordarea circuitelor rezonante de radiof r e c v e n ţ ă c o r e s p u n z ă t o a r e f r e c v e n ţ e i de r e z o n a n ţ ă a unuia din aceste circuite. C o n s t r u c ţ i a , care poate fi u ş o r r e a l i z a t ă , o f e r ă s a t i s f a c ţ i a pentruacordarea circuitelor nu este n e c e s a r ă c u n o a ş t e r e a f r e c v e n ţ e i de r e z o n a n ţ ă a acestora.

ln fig. 1 este prezentat schematicprincipiul de f u n c ţ i o n a r e al dispozitivului. Aparatul este compus dintr-un

amplificator Înc a s c a d ă

transformat Îngenerator cu montaj in contratimp.Etajele, montate pe laturile opuse

ale unei p u n ţ i , sint realizate astfelÎnCÎt tubul T2 este montat cu grila lam a s ă , iar tubul Ti este montat cu ano-dul ia m a s ă . catodic realizatprin capacitatea a s i g u r ă c o n d i ţ i a de

o î n a l t ă fidelitate, alimentarea amrealizÎndu-se fie din

baterii de 4,5 V fie

de la un redresor confectionattr-un transformator de 'sonerie, opunte redresoare un condensatorelectrolitic de 4 700 V.

o s c i l a ţ i e pe f r e c v e n ţ a de r e z o n a n ţ ă acircuitului La-Ca. Tuburile avînd caracteristici identice puntea avîndb r a ţ e l e opuse egale, o s c i l a ţ i a esles t a b i l ă practic i n d e p e n d e n t ă de tensiunea de alimentare. Astfel, circu iteleacordate ale acestui generator sîntî n s e ş i circuitele de r a d i o f r e c v e n ţ ă alereceptorului care se a c o r d e a z ă . Pentru realizarea dispozitivului (fig. 2)se poate utiliza si a l t ă d u b l ă t r i o d ă , cum ar fi ECC82, 6H1 n, 6H2TI, 6H8Cetc. sau chiar d o u ă triode independente ca EC92, 6CI n etc.

De asemenea, dispozitivul poate fialimentat chiar din receptorul care sea c o r d e a z ă , prin filtrul anodic compusdin Ca R4!' Transformatorul Tr1 seva realiza pe un miez din tole de ferosiliciu tip EJO x 28 mm grosimeapachetului. I n f ă ş u r ă r i l e c o n ţ i n con

ductor de cupru emailatd u p ă

cumu r m e a z ă : la-1 000 de spire cu diametrulde 0,22 mm, Ib-160 de spire cu diametru! de 0,15 mm, IH 120 de spire cudiametru! de 0,12 mm 111-51 de spire,cu diametrul de 0,51 mm. Tensiuneaa n o d i c ă va fi de 120 V la un curent de15 mA. Circuitul de filament c o n s u m ă

CIIffCTI IIITI-VA, .,

Pentru autoturismele care au roatade r e z e r v ă fi x a t ă vertical În portbagaj(<<Dacia»-1 300, «Trabanb>-601altele), se poate c o n f e c ţ i o n a o t r u s ă pentru scule foarte p r a c t i c ă , dintr-oh u s ă c r o i t ă pe r o a t ă , pe care se a p l i c ă b u z u n ă r a ş e l e de fixare a sculelor.

Husa trebuie c r o i t ă dintr-o p î n z ă r e z i s t e n t ă ca nu fie d e f o r m a t ă degreutatea sculelor. Este bine ca pinza

fie d a t ă la a p ă inainte de croire.Pentru anvelope 155 SR 13, 165 SR13, 5,20 x 13 sau 5,60 x 13, husa sepoate croi d u p ă tiparele figurate Îndesenul a l ă t u r a t . Î n ă l ţ i m e a «h» de pef a ţ a husei depinde de s p a ţ i u l disponibil dintre centrul r o ţ i i de r e z e r v ă podeaua «Trabanb>-601,h = 180 mm). a inlesni scoate-rea husei de r o a t ă (in caz de p a n ă de ei pe roata

este practic se

sub o tensiune de 6,3 V.receptorului se

c o n e c t e a z ă borna c a l d ă a dispozitivului la anodul tubului modulator

receptor masa dispozitivu-la masa receptorului. D u p ă i n d i c a ţ i a

m a x i m ă a unui voltmetru electronicmontat la i e ş i r e a circuitului de d e t e c ţ i e se a c o r d e a z ă celelalte transformatoare de f r e c v e n ţ ă i n t e r m e d i a r ă . Apoise m u t ă dispozitivul la circuitul deintrare se a c o r d e a z ă circuitul

c o n f e c ţ i o n e z e d o u ă toarte ( g ă i c i ) dina c e l a ş i material cu husa. La r o ţ i l e der e z e r v ă , fixate de caroserie cu o curear a d i a l ă (<<Trabant»-601), trebuie seefectueze cite o deschidere dreptu n g h i u l a r ă pentru trecerea curelei, atitÎn f a ţ a cit in dosul husei.

B u z u n ă r a ş e l e pentru scule secroiesc d u p ă forma m ă r i m e a sculelor care trebuie aranjate În t r u s ă . Secos b u z u n ă r a ş e l e pe f a ţ a husei; setivesc p ă r ţ i l e inferioare ale f e ţ e i dosului, precum capetele coamei,d u p ă care se a s a m b l e a z ă , cu tighelc u s ă t u r ă d u b l ă , f a ţ a dosul cu coama,prinzînd t o t o d a t ă toartele in tighel.Pentru la scoaterea husei cu sculede pe r o a t ă partea de jos a f e ţ e i tinde

se adune, nu s t r i c ă se i n t r o d u c ă o s î r m ă sau un cablu de otel În tivulde jos al f e ţ e i . .

Ing . RAD

osciiatorului local, u r m ă r i n d indicaţ i i l e a c e l u i a ş i voltmetru.

Tot a ş a se a c o r d e a z ă receptoarelecu d o u ă circuite acordate. Tensiuneade o s c i l a ţ i e fiind cam mare (de c i ţ i v a v o l ţ i ) , se va reduce temporar, in timpula c o r d ă r i i cu p o t e n ţ i o m e t r u l P, montatprovizoriu. D u p ă deconectarea dispozitivului se va reface u ş o r acordulfin al circuitelor, d a t o r i t ă c a p a c i t ă ţ i i proprii a dispozitivului.

Ing . I ANCU ZAHAR IA

Ca

IIIIIIII

La ill'I'

Page 18: 7607 tehnium

8/4/2019 7607 tehnium

http://slidepdf.com/reader/full/7607-tehnium 18/24

RADIO - U.R.S.S., DAS ELEKTRONAUSTRIA, WIRELESSWORLD-ANG

POPULAR ELECTRONICS - S.U.A., R ~ D I O FERNSEHEN ELEJ(TRONIC - R.D.G.,MODELIST KONSTRUCTOR - U.R.S.S.,

TEHNICKE- NOVINE - IUGOSLAVIA,

ELECTRONIQUE POUR VOUS - FRANTA.

+9V

RECEPTOF Ă R Ă BOB INE

Receptorul prezentat poate lucra in

gama -de frecvente c u p r i n s ă . intre 170650 kHz (corespunde undelor lungimedii). în principiu, receptorul -z i n t ă

un generator RC ac ă r u i t r e ~ e J l l t ă

se s i n c r o n i z e a z ă cu frecventa senmaJuJlw

r e c e p ţ i o n a t . Generatorul este executatcu 3 tranzistoare T ]). Primeled o u ă etaje sint din eler e a l i z e a z ă o defazare a semnalului cu

90°. Al treilea real:i.zeaz1 o defazarea semnalului la . Cu a c e a s t ă defa-zare semnalul de la i e ş i r e se a p l i c ă laintrarea primului etaj. Astfel se o b ţ i n c o n d i ţ i i de autooscilare. Pentru a realiza sincronizarea semnalului generatomIm cu semnalul r e c e p ţ i o n a t , cu ajuto-

r e z i s t e n ţ e i R1S se s t a b i l e ş t e o va-loare m i c ă a semnalului.oscilatorului. de î n a l t ă frec-

din a n t e n ă prin circuitul (Cl> Rb

pe emitorul tranzistof r e c v e n ţ a o s c i l a ţ i i l o r pro

gooeratorulm RC este a p r o p i a t ă f r e c v e n ţ a semnalului r e c e p ţ i o n a t , se

produc sincronizarea modularea frec-VeJlltei Detectia semnalu-lui . se face cu d i o d ~ l e D1 D2 •

Tensiunea la detectorului estede 10 mV. detectat se a p l i c ă apoi unui amplificator de j o a s ă frecv o o ţ ă .

(nAS ELEKTRON - Austria)

COMUTATORO d a t ă cu constructia comutatomlili

regimurilor de lucru ~ n t r u amplificatorul stereofomc se r e c o m a n d ă se asigure toate p o s i b i l i t ă ţ i l e de lucru ale

acestuia, folosindu-se un n u m ă r minimde elemente de conectare. în f i g u r ă estereprezentat un dispozitiv de comutare

format din trei comutatoare buton, carea s i g u r ă 8 variante diferite de comutare.

(WlRELESS WORLD - Anglia)

B2a I E Ş l I ? E

CANALDREAPTA

V IBRATO

18

Dispozitivul r e p r e z i n t ă un amplificator de

j o a s ă f r e c v e n ţ ă cu r e a c ţ i e n e g a t i v ă între

puntea T, la care este a t a ş a t un tranzistorpentru m o d u l a ţ i e T3' Semnalul se a p l i c ă acestui tranzistor de la generatorul VIBRATO, executat de T4 Ts d u p ă o s c h e m ă cu .circuite de defazare. Felul m o d u l a ţ i e i seapropie de m o d u l a ţ i a a m p l i t u d i n e - f a z ă . Semnalul la i e ş i r e v a r i a z ă periodic cu f r e c v e n ţ a generatorului VIBRATO. Puntea Tes te

c o n e c t a t ă în circuitul r e a c ţ i e i negative din-tre Rs (emitorul tranzistorului Tz) baza

amplificatorului liniar Rl ' Astfel, prin schimbarea perioadei tensiunii pe baza tranzistorului modulat T3' c o r e s p u n z ă t o r se s c h i m b ă

r e z i s t e n ţ a sa dintre emitor-colector. A

ceasta conduce la un dezacord al p u n ţ i i T.

Profunzimea m o d u l a ţ i e i se r e g l e a z ă cu rez i s t e n ţ a r e g l a b i l ă

R2o •F r e c v e n ţ a

VIBRATOpoate fi v a r i a t ă în mici limite (4-8 Hz), cu

r e z i s t e n ţ a v a r i a b i l ă Rl s. Dispozitivul se introduce în regimul VIBRATO prin condensatorul C4 • în. toate cazurile, acest dispozitivtrebuie montat într-o cutie e c r a n a t ă .

(RADIO - V.R .S. S. )

deconectat

. Btb If$lRE

CANALSTÎN6A

Comutatoare

mono (camdstînga) +mono (canal dreapta)mono {ambele amaie) +stereostereo (numai canal meapta) +stereo (numai ·canaI stinga)stereo (canale i m : m c i ş a t e ) +o b s e r v a ţ i e : eoaectat; -

Page 19: 7607 tehnium

8/4/2019 7607 tehnium

http://slidepdf.com/reader/full/7607-tehnium 19/24

Pentru comanda diodelor din blocul UUS este nevoie, de r e g u l ă , de o s u r s ă detensiune de 2 -4 ori mai mare cea f o l o s i t ă in radioreceptoarele cu tranzistoare.

în ultimul modd al Stern-Automatic ( p r o d u c ţ i e R.D.G.), pentru o b ţ i n e r e a unei asemenea in unui generator t r a d i ţ i o n a l cu transformator r i d i c ă t o r estefolosit un transformator. El se compune dintr-un generator de impulsuricu tranzis toare structuri diferite cu de tensiune. Dispozitivul c o n v e r t e ş t e tensiunea bateriei de 9 V in tensiunea 21 V, care este f o l o s i t ă la comanda diodeivaricap din blocul UUS. D1 - D4i. sint de tip EFD 108.

(RADIO FERNSEHEN ELEKTRONIC - R.D.G.)

LA BLOC

UUS

VERIFICATORVerificarea cristalelor de c u a r ţ utilizate in oscilatoare se poate efectua

. cu dispozitivul a c ă r u i s c h e m ă este prezentatJ a l ă f u r a t . Primul etaj este

în fond oscilatorul ce poatefi

construit cu un -tranzistor DF 214.

AmpIificatorul poate fi folosit pentruc ă ş t i stereo sau în j u c ă r i i vorbitoare.Amplificatorul se compune dintr-un repetor pe emitor realizat cu d o u ă tran

zistoare a c ă r o r s a r c i n ă este un difuzorDt . Pentru un difuzor cu i m p e d a n ţ a de

5 O la o tensiune de alimentare de 6 V.amplificatoml d e z v o l t ă o putere de

200 mW. Pentru o b ţ i n e r e a unei impe-dante mari de intrare mare de

300 tO), tranzistoarele T2 trebuiea i b ă un factor de amplificare P cit

mai mare.

(POPULAR EI..ECrR.ONICS-S.U.A.)

AVERTIZORAvertizarea .Ia intrarea într-un loc

periculos, prevenirea accidentelor sauchiar în scopuri d i s t r a c : t i r \ " e ~ alP'rililde:realuminii sau porni rea a})<lFamlllDcînd o p e r s o a n ă i n t J r ă fi obtinute cu un

Primul tranzistorun oscilator ceventa de 90 kHz.

al etajului estec u p l a t ă

oa n t e n ă f o r m a t ă

dintr-o î m p l e t i t m ă de s î r m ă An-

tena are f o r m ă cu laturaSemnalul kHz este detectat de

dioda OA 70 aplica.t tranzi storului T :

126), care are montat in circuitulemitor un releu.D a c ă cineva se apropie de a n t e n ă ,

circuitul se d e z a c o r d ă , o s c i l a ţ i i l e dispartranzistorul T2 se b l o c h e a z ă , eliberind

a r m ă t u r a releului care, prin contactelesale, pune in f u n c ţ i u n e un avertÎzor opticsau sonor.

Bobinele 4 L 2 se construiesc pe oc a r c a s ă

cu miez def e r i t ă

avind 2000 despire cu diametrul de 0,15 mm.

(fEHNICKE NOVINEIugoslavia)

Grupul de diode Dt D 2 (EFD 108) r e d r e s e a z ă semnalul de radiof r e c v e n ţ ă componenta c o n t i n u ă o a p l i c ă bazei tranzistorului T2, de

tip De 107. Aprinderea becului ( ş i instrumentul) din colectorul tranzistorului T2 ne i n d i c ă buna f u n c ţ i o n a r e a cristalului de c u a r ţ .

(MODInST KONSTRUcrOR - UaR.S.S.)

o s c h e m ă s i m p l ă , cu multiple de laboraltorficarea unor frecvente.

Pentru m ă s u r a r ~ unei Ja o intrare se mtlroouce setlrm2liui\ l e n ţ a n e c u n o s c u t ă , iar .Ia c e a l a l t ă se introduce seIDilD1alul.

rator etalon.La i e ş i r e a de AF se c o n e c t e a z ă instrumentc ă ş t i se u r m ă r e ş t e e x t i n c ţ i a .

Montajul poate servi in

Într-un e m i t ă t o r sau ca

lmlpedlan' a de intrare este de apl,OJftHru:ltWeste pe o " " " ~ i l r l c i i 1 r . r l : l l i t tic i n f l u e n ţ a t ă .

geoe-

de

Page 20: 7607 tehnium

8/4/2019 7607 tehnium

http://slidepdf.com/reader/full/7607-tehnium 20/24

DIAMANT'

VENUS H2-50

SPORT

VENUS

VENUS,

SPORT

PORTABIL

31 cm 287047 cm 287050 cm 3050

CO IMENTOP 59

3

431 lei 105 lei

431 lei 105 lei

lei 1.10 lei

lei1,25

lei

125 lei

126 lei

5 140 lei

Page 21: 7607 tehnium

8/4/2019 7607 tehnium

http://slidepdf.com/reader/full/7607-tehnium 21/24

RADIORECEPTO DIVERSE,

CARACTERIZAT E O CALITATEE S E N T I A L Ă COMU 

Magazinele raioanele specializate

ale COMERTULUI DE STATi n v i t ă a l e g e ţ i aparatul dorit,

p r e z e n t i n d u - v ă u r m ă t o a r e l e tipuri de radioreceptoare:

PORTABILE L.U. PRETOORA 1 345-365 lei

ZEFIR 2 450 lei

PEsoARUS 2 450 lei

ALFA 2 500 lei

COSMOS 3 645 lei

ALBATROS 3 750 lei

GLORIA 4 1450 lei

PREDEAL-AUTO 2-3 1220 lei

STATIONARE L.U. PRET

MILOOV

MANGALIA

SELEOT

PAOIFIOOU PIOUP

2 500 lei

3 965 lei

4 1190 lei

4 1900 lei

I

Page 22: 7607 tehnium

8/4/2019 7607 tehnium

http://slidepdf.com/reader/full/7607-tehnium 22/24

S-A DEFECfAT TELEVIZO

FA-l eURlE

DE C O l O ~ RM AUT CA-I INGINER \l

o

ATI eULE ,GHICI SUBCrlRE M O V l l l T Ă SEA F L Ă APARÂTULT Ă U DE Of\

FOTOGRRFI R Ţ cP

POFTiM,V-AM ADUSCASETOfONUL PE

...

CARE NI L-AT\ 'M. MUTAT IERl

DORMI DE 5 ORE.

S C O R L ţ ) - TE NAE

AICI NU E Ş T I Lr:\ SERVIC\U V

o

Page 23: 7607 tehnium

8/4/2019 7607 tehnium

http://slidepdf.com/reader/full/7607-tehnium 23/24

• «În satul Ormindea, În Zarand, a t r ă i t acestIon Stoica, despre care i-a mers În vremea aceea,

pr.in p ă r ţ i l e acelea, l e g e n d ă f ă c î n d o p a s ă r e ar fi zburat cu ea, a c ă z u t , da r nu s-a lov i t r ă u , ia r Aurel Vlaicu auzind de el, se duse s ă - i v a d ă a c e a s t ă m a ş i n ă de zbor. legenda asta are ung r ă u n t e de a d e v ă r , chiar d a c ă nu a venit Vlaicus ă - I v a d ă . Cu a d e v ă r a t , Stoica a p l ă s m u i t unaparat de zbor În m ă r i m e r e d u s ă , care a zburat,da r nu a avut mijloace s ă - . c o n s t r u i a s c ă ca pentru zborul omului».A c e a s t ă i n f o r m a ţ i e a p a r ţ i n e doctorului 1. Rusu

(<<Album Vlaicu», 1920) are meritul de a aduce oc o n t r i b u ţ i e de s e a m ă la punerea În l u m i n ă a Î n c e r c ă rilor r o m â n e ş t i in c o n s t r u c ţ i a aparatelor de zbor maigrele decît aerul.

PrÎma m a ş i n ă de zbor c r e a t ă de Ion Stoica, in anul1884, ce «imita zborul p ă s ă r i l o r mari» a fost e x p u s ă

IOAN MAR iNE SCU

În cadrul e x p o z i ţ i e i c { A s o c i a ţ i u n e i pentru literaturacultura poporului român» la Sibiu.

Ion Stoica a mai conceput un elicopter,de dimensiuni care l-a experimentat cusucces. Dr. 1. Rusu astfel relatarea sadespre constructorul Stoica: «Cite talente dinpoporul nostru nu s-au pierdut di n l ipsa mijloacelor spre paguba. i r e p a r a b i l ă . a artelor ş t i i n ţ e lor»•• in domeniul c o n s t r u c ţ i e i motoarelor pentru aparatele de zbor, românii ş i - a u adus o contribuţ i e d e o s e b i t ă . Între anii. 1875..---1889, la Paris a fostrealizat experimentat de c ă t r e Alexandru Ciurcu,În colaborare cu francezul Just Buisson, un motor cur e a c ţ i e . Construit dintr-o butelie de a r a m ă , in careardea un amestec de gaze azvirlite sub forma unuije t spre inapoi. d ă d e a n a ş t e r e f o r ţ e i de propulsie.Vestitului pionier al a e r o s t a ţ i e i , Gaston T i s s a n d i e ~ is-a oferit acest proiect pentru a. fi utilizat la propulsia

ORIZONTA.L

dirijabilului pe care ii construia. Oferta este r e s p i n s ă . Construcîorii motorului cu r e a c ţ i e r e u ş e s c perf e c ţ i o n e z e motorul ş i , într-o n o u ă v a r i a n t ă , s ă - I experimenteze pe o b a r c ă cu «motor cu r e a c ţ i e » . Succesul acestei d e m o n s t r a ţ i i a convins, oficialit ă ţ i l e franceze s-au a r ă t a t dispuse a c h i z i ţ i o n e z e motorul. Cei do i inventatori au pus la punct o n o u ă v a r i a n t ă , care, În cursul e x p e r i m e n t ă r i i ce a avut locpe 16 decembrie 1886, d a t o r i t ă n e a t e n ţ i e i cu care afost verificat, a produs o explozie În care francezulBuisson ş i - a pierdut v i a ţ a . Alexandru Ciurcu ş i - a continuat munca, a r e f ă c u t aparatul, aduCÎndu-iî m b u n ă t ă ţ i r i , pun'indu-I la d i s p o z i ţ i a a u t o r i t ă ţ i l o r franceze. Inventia a fost b r e v e t a t ă Între 1886--1896 În

ş a s e ţ ă r i : F r a n ţ a , Belgia, Germania, Anglia, ItaliaS.U.A. • Primul hidroplan din lume a p a r ţ i n e inginerului român Radu A. Stoika,eare a efectuat la 15august 1925 un zbor cu acest aparat cu elice. •Un alt român, Anastasie Dragomir, a realizat, primulin lume. cabina c a t a p u l t a b i l ă , a s t ă z i singura L10:C·

bilitate de salvare a p i l o ţ i l o r echipaj ului de peavioanele supersonice moderne.• România a fostprima ţ a r ă din lume care a construit avioane În serie.Pe un aerodrom improvizat l î n g ă Chitila, unde seaflau cinci hangare si ateliere de constructie sir e p a r a ţ i i de avioane, s-au construit in serie primeieavioane r o m â n e ş t i .

CUVINTE Î N C R U C I Ş A T E

1) Întemeietorul fizicii elementare dinMoldova - Glasuri . 2) «Sf ios» - Celmai de s e a m ă electrochimist român,inventatorul pilei «k». 3) Cunoscut bioţ h i m i s t sovietic - «Baza» furnalului. 4)In. f ier! - Fluviu spaniol - P r o i e c t e a z ă in anul 1889 Uzina e l e c t r i c ă de la G r o z ă v e ş t i . 5) Pionier al tehnicii reactive ro m â n e ş t i - S e m n e a z ă volumul «Reflexe

pulsate de d o u ă elice - I n v e n t e a z ă Înanul 1905 un sistem de telefonie s i m p l ă prin c u r e n ţ i p u r t ă t o r i . 2) Savant româncu o mare contributie 1n domeniu! lubrif i c a ţ i e i - N a v ă - ş c o a l ă . 3) Z ă u a ş a (interj .) - Un s t r ă l u c i t c e r c e t ă . t o r al istoriei c ă i l o r ferate - Întreprinderea dematerial didactic! 4) Se poate exprimaprintr-un singur semn - O r a ş din Ar deal. 5) Se m ă s o a r ă doar pe v e r t i c a l ă -Scop. 6) Alexandru Ciurcu, prin inventiile sale, este socotit p ă r i n t e l e acestuisport cu motor - Vas folosit la fermentatie in industria spirtuluÎ. 7) Ion Kovaci- l ţ ~ - Chimist român, adeptul folosirii e l e c î r i c i t ă t i i . 8) A ve1 Constructorromân care concepe hidroaeroplanuL

D a c ă a ţ i fost p u ş i v r e o d a t ă in s i t u a ţ i a de a bobina un n u m ă r mare de spire peun miez toroidal procedat ( a ş a cum fac mai t o ţ i î n c e p ă -tori) prin trecerea r e p e t a t ă a firului lungde bobinare orificiul t o ru iu i

sub-

din alte obiecte adecvate}. Se taie maiÎntÎÎ cele trei b u c ă t i constituente, seîndoaie la formele din capetele

apoi se cositoresc cele «V})-urÎla capetele tijei drepte. In final, suveicava fi bine ş l e f u i t ă cu ş m i r g h e l fin pentruel nu deteriora (prin a g ă ţ a r e sauriere) i z o l a ţ i a conductorului de

nat; eventual, ea poate fiDispozitivul descris

bobinarea b l f i l a r ă (cutan).

Constructorul amator care semai des cu o p e r a ţ i a de h " , \ ~ , , " " ' r . c ,

pe î ş i poate a l c ă t u i un set de astfelde suveici de diferite dimensiuni.

i n t e r f e r e n ţ e » . 6) N o t ă m u z i c a l ă -de f a t ă - M ă s u r ă a g r a r ă (pl.).

7) Bogdan Marin - Celebru istoric român - Eu. 8) Unul din primii n o ş t r i

- M a ş i n ă de lucru f o l o s i t ă ÎnPosez i - Cale! - Iobag ro

vremii cafort"l «Doctori}) Un oachet de hîr t ie-

În cosmos!' 10) A trata canales p e c i a l i ş t i i care a

in,·"..,,,rt . ,nt,,, pentru hi-11) Mici

12) Un vîrfnn"",,.,,,...·t,,,y român, cola-

IOAN COSTACHE

23

·

Page 24: 7607 tehnium

8/4/2019 7607 tehnium

http://slidepdf.com/reader/full/7607-tehnium 24/24

POSTA REDACTIEI

PARAIPAN Ce - B a c ă u Solicitarea dv. este o p r o b l e m ă ce se poate

rezolva de o c o o p e r a t i v ă de c o n s t r u c ţ i i din localitatea unde l o c u i ţ i . MORUT MMiAI - OradeaV ă r e c o m a n d ă m c o n s t r u i ţ i o s c h e m ă

c a t ă În r e v j s t a " T e h n i u m ~ ' Schema ee oeste e r o n a t ă .

CONSTANTIN - C o n s t a n ţ a n,"""n',,,']",,. experimentarea sau utilizarea ori

de radioemisie - deci indiferentde unde face

baza unei autorizatii de Di-Radio din M.T.Te. .

O. _ R.:.rl""iIl!t;

Desenele ce apar la dv. (pesteimagine) sînt cauzate de un alt televizor din apropiere care emite parazit unde electromagnetice.Cînd apar aceste desene, i n c e r c a ţ i d e p i s t a ţ i care -televizor de la vecini este defect, oprind perînd cu acordul vecinilor.

D. - COl1stclmtaSchema este p u b l i c a t ă În cartea «Scheme derad ioreceptoare».BONDAR T. - Arad

Nu putem da r e l a ţ i i despre articolele a p ă r u t e În alte p u b l i c a ţ i i . BOGDAN PETCUlESCU - B u c u r e ş t i F u n c ţ i o n e a z ă cu 2 A 400 V.

PUDU CONSTANTDN - lasiDiode recuperatoare se pot utiliza numai cele

special construite in acest P u t e ţ i utilizaavometrul pe scala 100)J-Â. date sed a t o r e a z ă oscilatorului unuia dintre radioreceptoare.

Utilizarea oscilatorului ca h e t e r o d i n ă impuneceea ce nu este recomandaacord se În circui-

r e z i s t e n ţ ă adiitionaia,montat in

dar

Numai o c o o p e r a t i v ă poate reme-dia defectul.

DORIN - P i t e ş t i dificila construi un osciloscop cu un tub

catodic mare, fiind necesare tensiuni foarteînalte. doar

ION - B a ş i Vom publica.

GROPAN - Corn.

Jud. B O T O Ş A N I C o n s t r u i ţ i o s t a ţ i e de t e l e c o m a n d ă d u p ă os c h e m ă deja p u b l i c a t ă În «Tehnium».

DEDEA TRAIAN - N ă s ă u d ...

Cel mai comod este s ă v ă C O n S I J i t c l ţ l de la de

GHEORGHE - B u c u r e ş t i C o n s t r u i ţ i transformatorul publicat în «Teh

nium» nr. 6/1976.

f e l i c i t ă m dv.

Vom publica cele solicitate. Nu putem î n f i i n ţ a o r u b r i c ă de m i c ă din l i p s ă de s p a ţ i u . MAATAR N. jud. Vilcea

Schemele trimise r e d a c ţ i e c o n ţ i n multedeci nu pot fi publicate. A ş t e p t ă m alte

ANGHEL - jud. Teleorman- _ . ~ . , . , . . , , , .., din cele ce am publicat.

SlABO - A.radVom publica mai multe tipuri de antene.

r e c o m a n d ă m antena HB9CV.

sau cu 6 V din baterii. Acest casetofon d e z v o l t ă o putere ae mCiXimum500 mW la i e ş i r e , Într-o b a n d ă de f r e c v e n ţ e c u p r i n s ă intre 250 6000 Hz.

Am prezentat a c e a s t ă s c h e m ă f i i n d c ă multe alte casetofoane dep r o d u c ţ i e j a p o n e z ă au scheme similare.

Valorile pieselor componente fiind notate pe s c h e m ă , este unavantaj in plus În tehnica d e p a n ă r i i .

IORGUlESCU MIRCEA - T i m i ş o a r a Casetofonul CT 2, de p r o d u c ţ i e j a p o n e z ă , are un amplificator

d u p ă o s c h e m ă oarecum c l a s i c ă . La inregistrare nu este folosit unoscilator, ş t e r g e r e a se face cu un cimp magnetic fix, Întrucit capulde ş t e r g e r e este alimentat direct din tensiunea de alimentare. La Înregistrare, nivelul semnalului audio este controlat automat prin intermediul dindei D" de tip OA 90. Alimentarea se poate face de la r e ţ e a

Redactor ş e f : ION CH TU

IN COLEGIUL REDACTIONAl: Student ANDRIAN NICOLAE; ing. VASilE CALINESCU;GEORGE CRAIOVEANU - F.R. 'Modelism; ing. S T E J Ă R E L GRiNEA; ing. iOSif l INGWAYj ing.ILIE M I H Ă E S C U - secretar responsabil de r e d a c ţ i e ; ing. GEORGE PINTILIE; ing. GHEORGHEP L E Ş A .

CITITORII DIN S T R Ă I N Ă T A T E SE POT ABONA

PRIN I LE XI M - SERVICIUL EXPORT-IMPORT

P R E S Ă , CALEA G R I V I Ţ E I NR 64--66, P.O.B. 2001, TELEX 011226, B U C U R E Ş T I .