Diana Ghiracl.a VI-a A

O r a s e I t a l i e n e i n E v u l M e d i u

Spre deosebire de Franta si Anglia, unde puterea suveranului a cunoscut o crestere constanta, Germania si Italia au fost incapabilesa-si realizeze unitatea de stat in Evul Mediu. Teritoriul celui mai puternic stat al Antichitatii este disputat de papa si de imparatul german. Cu incepere din secolul al XIII-lea, cand suveranii pontifi, multumiti cu statul papal, abandoneaza restul Italiei, iar imparatii germani nu mai au forta sa se implice militar in peninsula, este randul oraselor sa se dezvolte. Sudul Italiei va fi dominat de Regatul Siciliei si al Neapolelui, iar in nord cele mai insemnate orase vor fi Venetia, Genova, Florenta si Milano, republici orasenesti care vor domina teritoriile rurale din jur.

Europa in Evul Mediu

2

Venetia Venetia, supranumita « orasul lagunelor », stapanea regiunea rasariteana a Italiei de nord, o parte din coasta Dalmatiei ( pe malul opus al Marii Adriatice), insulele Cipru si Creta. In centrul Venetiei,in Piata San Marco aveau loc evenimente politice si religioase de cea mai mare importanta. Piata era dominata de Catedrala San Marco, construita in anul 828 in timpul dogelui Giustiniano Participazio in stil bizantin, avand rolul de a adaposti ramasitele Sf Evanghelist Marcu.

Tot in Piata San Marco se afla si Palatul Dogilor, construit ca resedinta a dogilor. Palatul, ca si catedrala, au fost distruse in anul 976 de un puternic incendiu si reconstruite in 1340. Aici se luau cele mai importante decizii legislative, executive si judiciare. Pana in a doua jumatate a sec. XVI inchisorile se aflau in Palatul Dogilor. Dupa acest an s-au construit noi inchisori langa palat, de cealalta parte a canalului, fiind legate de palat prin Puntea Suspinelor.Condamnatii, trecand pe aceasta punte spre celulele din inchisori, petreceau ultimele lor clipe de libertate.

In fruntea statului era un doge, ales pe viata, dar un rol important in activitatea politica si economica a orasului il avea Senatul si Consiliul celor zece, ai caror membrii proveneau din familiile de vaza ale orasului. Marea majoritate a populatiei a fost astfel exclusa din viata politica de catre aristocratie.

Venetia avea o flota puternica si domina comertul pe Marea Mediterana. Venetia s-a imbogatit foarte mult datorita pozitiei sale strategice pe rutele comerciale spre estul Mediteranei, prin Marea Adriatica si spre nordul Europei prin trecatorile din Muntii Alpi.

Dogele venetian Enrico Dandolo a reusit sa supuna Constantinopolul in 1204, in cadrul celei de-a patra cruciade .Venetia a primit majoritatea prazilor de razboi si a dobandit de asemenea teritorii vaste pe coastele marilor Adriatica si Egee .Cand Venetia a invins Genova in lupta pentru suprematia in Marea Mediterana in Razboiul Chioggia(1378-1381),a devenit cea mai mare putere comerciala din Europa, recunoscuta pretutindeni pentru flota si pentru forta sa maritime.

Venetia a fost patria lui Marco Polo un negustor care a calatorit in China si Mongolia si care prin amintirile ne-a lasat date importante despre aceste regiuni ale lumii.

Republica a intrat in declin in secolele XV-XVI, odata cu inaintarea spre vest a otomanilor si cu deplasarea rutelor comerciale din Marea Mediterana in Oceanul Atlantic .

Palatul Dogilor Puntea Suspinelor

3

Catedrala San Marco

Genova Genova, supranumita datorita frumoaselor sale constructii cu etaj « cea superba » , era tot o republica aristocratica, in care puterea apartinea nobilimii feudale si negustorilor bogati . Era o concurenta de temut pentru Venetia. Cele doua republici orasenesti se luptau intre ele pentru capararea comertului pe Marea Mediterana, Marea Neagra si Marea Egee. Genovezii si venetienii au avut legaturi comeciale si cu Tarile Romane.

Genova si Pisa au obtinut primele profituri transportand trupele cruciate pe corabiile lor. Au infiintat porturi comerciale care vor deveni baze puternice in statele participante la cruciade: in Imperiul Bizantin, in jurur Marii Egee si al Marii Negre.

Prin cele doua orase se aduceau din Orient in Europa marfuri cautate precum matase, brocart, piper, tamaie, portelan, perle si parfum, prin intermediari arabi. Tot de la arabi au imprumutat si un sistem de contabilizare eficient, precum si cifrele arabe.

Pe langa comert, tranzactiile si creditele bancare au luat si ele avant. Prin campanii maritime indreptate impotriva arabilor, Pisa si Genova au reusit in secolul

XI sa-si stabileasca suprematia in Asia Mica, in zona stramtorilor care separa Marea Mediterana de Marea Neagra si la gurile Dunarii.

Cu toate acestea orasele erau mereu in stare de rivalitate si in razboi. La inceput Pisa s-a ridicat peste celalalte orase si din bogatiile ei s-au construit multe edificii impozante. La mijlocul secolului XIII insa, Genova a preluat suprematia. Imparatul Mihail VIII Paleologul i-a acordat Genovei numeroase concesii comerciale, drept multumire pentru ajutorul acordat pentru recuperarea tronului Bizantului in anul 1261. In anul 1284 flota genoveza a infrant-o pe cea a Pisei in batalia maritima de la Meloria. In anul 1406 Pisa a fost detronata de Florenta care a devenit noua putere in Toscana. Genova a ramas independenta, dar a intrat curand sub dominatia orasului Milano, apoi a francezilor, si incepand din anul 1528 a Habsburgilor.

Cristofor Columb, fiul unui tesator din Genova, a fost primul European care,tinand cont ca Pamantul este rotund, a vrut sa ajunga in India calatorind spre vest dar a debarcat pe coasta de est a Americii. Din pacate nu si-a dat seama de aceasta descoperiresi a murit sarac si uitat detoata lumea. La putin timp dupa acesta tot un italian, Amerigo Vespucci a inteles ca teritoriile descoperite de Cristofor Columb erau de fapt un nou continent numit in cinstea lui America.

4

Cristofor Columb

FlorentaFlorenta, « orasul infloritor », cea mai importanta asezare urbana a Italiei, intruchipeaza

prin numeroasele sale activitati progresele realizate in peninsula. Industria textila, comertul infloritor si activitatea financiara (de altfel inca in 1252 in oras

era batuta moneda de aur –« florinul »,care a circulat in intreaga Europa) au sustinut la cel maiinalt nivel o multime de mari artisti care vor face din Florenta cel mai important centru al Renasterii.

Norocul schimbator a adus la carma Florentei tot felul de conducatori, pana cand familia Medici a preluat intreaga putere (reprezentant de seama Lorenzo Magnificul). Ca negustori, bancheri si mecenati, Medici au reprezentat nu numai forta economica a orasului, ci au inaugurat si o inegabila perioada de inflorire culturala. Sub patronajul lor, in secolele al XV-lea si al XVI-lea, au fost ridicate cele mai importante cladiri din capitala toscana si s-a deschis prima biblioteca publica din Europa, care era centrul dezvoltarii stiintelor si unde se conturau primele colectii de arta. Spiritele mari ale vremii au gasit un teren fertil la Florenta : arhitectul Brunelleschi (cupola Catedralei din Florenta), pictorul si sculptorul Michelangelo (a pictat plafonul Catedralei Sixtine) si geniul Renasterii, Leonardo da Vinci (« Gioconda », « Cina cea de Taina »).

Leonardo da Vinci Cina cea de Taina Gioconda

5

Plafonul Catedralei Sixtine Un florin

MilanoMilano, asezat in campia de nord (Lombardia), la intretaierea drumurilor de uscat spre

sudul Italiei, spre Franta si Germania , dominat incepand cu sec.XII de familiile Visconti si apoi Sforza, s-a dezvoltat foarte mult devenind capitala regiunii Lombardia.

Se remarca prin productia manufacturiera – textile si arme indeosebi . Datorita dezvoltarii mestesugurilor (tesatoriile de lana, atelierele de postav, armuraria) si comertului, Milano a ajuns un oras infloritor, fiind cea mai mare putere din nordul Italiei, rivalizand cu Genova si Venetia .

Orasul ne impresioneaza si azi prin cladiri medievale impoatante. Domul din Milano este una dintre cele mai mari cladiri gotice din lume. A fost construit de Gian Galeazo Visconti in 1386. O frumoasa constructie este si Castelul Sforza, construit in 1450 la dorinta ducelui Francesco Sforza

Dupa 1535, timp de 300 ani, Milano se va afla sub stapanire straina, iar din 1861 va deveni parte a Italiei unificate.

Domul din Milano

6Bibliografie

1.Liviu Burlec,. Liviu Lazar, Bogdan Teodorescu, Istorie-Manual pentru clasa a VI-a, « Ministerul Educatiei si Cercetarii », pag. 44, 75 ; 2. Georgian Lucia, Neagu Vasilica, Nutu Constantin, Istoria Evului Mediu-Manual pentru clasa aVI-a, « Ministerul Educatiei si Invatamantului »,Editura Didactica si Pedagogica-Bucuresti, 1988, pag. 97, 98 ; 3.*** Marea istorie ilustrata a lumii in 7 volume-vol. al III-lea(Evul Mediu), colectia « Financiarul », 2008, pag. 42-43(196-197) ; 4.*** «100 de minuni ale lumi », Bucuresti 2009, editura « All SRL », pag. 120 ; 5.www.directbooking.ro/obictiv-puntea-suspinelor-749.aspx 6.www.destinatiieuropene.ro/_img/poze/basilica-san-marco-venetia