Recomandări practice privind dieta în diabetul zaharat

Dr Mirela Culman

Recomandările alimentare pentru populația generală sunt valabile și la

pacientul cu diabet

Activitatea fizică

Moderația Personalizarea Proporționalitatea Varietatea

Ameliorarea progresivă My Pyramid

Mese principale bazate pe alimente conținând glucide compexe

Legume și fructe din belșug cel puțin 5 porții variate pe zi

Cantități moderate de lapte și produse lactate – de preferat preparatele sărace în grăsimi

Cantități moderate de alimente care sunt surse de proteine (carne, pește, ouă, mazăre și fasole)

Cantități scăzute de alimente cu conținut bogat în grăsime și /sau zahăr

Caracteristicile dietei la

pacientul cu diabet

•Mese regulate cu alimente conținând glucide complexe •Conținut scăzut de grăsimi, în special cele animale•Consum crescut de fructe și legume cât mai puțin prelucrate•Reducerea zahărului si produselor îndulcite cu zahăr

Restricția totală nu este necesară. •Conținut scăzut în sare Se pot utiliza condimente aromate•Limitarea cosumului de alcool •Scădere în greutate la supraponderali, cu 0,5-1 kg/săptămână

Se vor evita dietele severe•Produsele pentru diabet nu sunt indispensabile unei diete

sănătoase.

Prescrierea unei diete rigide este depășită!

Recomandările nutriționale trebuie să țină cont de preferințele pacientului, de stilul de viață și contextul cultural . 

Accentul se pune pe autoîngrijire, scopuri realiste, independență, flexibilitate, prin adaptarea tratamentului la conținutul în CH al meselor -„Dieta liberalizată”.

Fiecare persoană este diferită, fiecare întâmpină dificultăţi unice şi fiecare

procedează în felul său personal pentru a obţine o bună îngrijire

Managementul centrat pe pacient

Instruirea terapeutica (centrată pe pacient)

Pacientul va deveni apt:

să identifice și să estimeze singur porțiile de carbohidrați, proteine și grăsimi din alimente

să asigure la masă cantitatea de HC din alimente cât mai variate

să anticipeze, să prevină şi să rezolve problemele atunci când apar

Prima etapăEvaluarea pacientului

Obiceiuri alimentare, Tării Slăbiciuni Stereotipii mentale negative Situaţii din viaţa de zi cu zi care

influenţează aderenţa la dietă

Instrumente:interviul, ancheta alimentară, sau chestionare structurate

Probleme de aderenţă  (I)

Emoţii negative Există situaţii care vă provoacă foarte mult stres? Mâncaţi altfel când sunteţi supărat,deprimat sau stresat?

Rezistența la tentaţiiCe mâncare şi ce situaţii vă aduc în situaţia de a mînca lacom şi fără control? În ce situaţii măncaţi excesiv?

Sentimente de frustrare Cât de des vi se întâmplă să simţiţi că abandonaţi dieta pentru că vă împiedică să mâncţi ceea ce vă place mai mult?Ce mâncare vă face să abandonaţi dieta?

Presiunea timpului Ce fel de constrîngeri profesionale, sociale şi familiale vă împiedică să găsiţi timpul necesar pentru o masă corectă?

 

Probleme de aderenţă (II)

Tentaţia de a abandona dietaCât de des vi se întâmplă să vă simţiţi atât de descurajat

în păstrarea regimului încât să doriţi să-l abandonaţi?Cum vi se pare regimul, rigid sau flexibil?

Stabilirea de priorităţiCât de greu vi se pare să refuzaţi atunci când cineva vă

oferă mâncare?Descrieţi modul în care familia / prietenii ar trebui să

sprijine eforturile dvs în respectarea dietei. Evenimente sociale

Modul în care mâncaţi la petreceri sau evenimente sociale diferă de modul în care mâncaţi acasă?

Gândire de tip ,,totul sau nimic’’ Cum reacţionaţi când nu puteţi să respecaţi planul propus?

Dificultăți în îngrijire percepute de pacient

Am în preajmă persoane care mănâncă şi beau ceea ce mie îmi este interzis

Mă gândesc la preţul alimentelor recomandate în planul meu de dietă

Sunt extrem de ocupat Mă gândesc la preţul echipamentului necesar

pentru testarea glicemiei Nu sunt acasă şi este timpul să-mi testez glicemia Mă simt trist şi încordat Îmi este încă foame după ce iau masa Îmi spun că nu contează dacă nu fac exerciţii fizice Nu sunt acasă când trebuie să iau medicaţia sau

insulina

Zonele percepute ca problematice de către pacienți sunt:

Cauze: prescripţii rigide, neindividualizate,

nenegociate expuse în grabă insuficienta utilizare de către pacienţi a

regulilor de substituţie pacienții percep efortul fizic ca pe o

componentă inutilă a tratamentului

Dieta Exercițiul fizic

•Activitatea sedentară (25-30 Kcal/Kg corp/zi) - stat la pat, informaticieni•Activități fizice ușoare (31-35 kcal/kg corp/zi) - muncă de birou•Activități fizice medii (36-40 Kcal/kg corp/zi) - muncitori în industrie și

agriculturăcu activități mecanizate

•Activități fizice mari / foarte mari (>41 Kcal/kg corp/zi) - mineri, tăietori de lemne,

-oțelari, turnători, -sportivi de performanță etc.

Categorii de activități profesionale în funcție de necesarul energetic/Kg corp/zi:

•Glucide 45-60% •Proteine 12-15%

din care: 1/2 proteine animale 1/2 proteine

vegetale•Lipide < 35%

din care: 1/3 lipide animale 2/3 lipide vegetale

Distribuția necesarului energetic pe principii nutritive

70% făină 50% pâine 20% cartof, orez, paste, mazăre, fasole,

banane, struguri, pere, prune

10% fructe (mere, piersici, portocale, mandarine,kivi,pomelo,caise, cireșe, vișine) legume (morcov, țelină, sfeclă -

preparate termic*) 5% legume cu frunze verzi, rosii,

ardei , castraveti, ridichi, varză, conopida, vinete,dovlecei, ceapa verde

4% lapte dulce, iaurt, sana, kefir

Conținutul alimentelor în HC

Etapa II Adaptarea conduitei terapeutice

la stilul de viaţă al pacientului

monitorizarea glicemiei cuantificarea aportului alimentar efectuarea ajustărilor la dietă,

medicaţie și efort fizic

modalităţi de confruntare cu dificultăţile

cotidiene

,,Regulile de aur ale dietei’’:

,, Fii statornic’’ Cu cât compoziţia, mărimea şi orarul meselor sunt mai previzibile, cu atât mai mic este efortul de a lua decizii şi de a efectua ajustări. Obiceiurile statornice sunt fundamentul unui plan de succes.

,,Atunci când nu poţi fi statornic fii aproape statornic’’ Atunci când nu pot fi consumate acelaşi tip şi cantitate de aliment, alegerea unui aliment similar

necesită minimum de efort de decizie sau de ajustare din partea pacientului.

,,Când nu poţi fi aproape, practică ajustări’’ În anumite împrejurări se produc devieri de la cantitatea, compoziţia şi orarul meselor. În aceste situaţii este necesară ajustarea care va duce la redresarea glicemiei.

,,Fii pregătit şi planifică din timp’’ Dificultăţile pt fi evitate prin precauţie şi planificare.

Evită gândirea de tip ,,Totul sau nimic’’ în care situaţiile nu pot fi decât succese şi eşecuri. Dificultăţile neprevăzute sau problemele ce necesită rezolvare sau ajustare atunci când survin, vor fi privite cu realism, auto acceptare şi moderaţie.

Index glicemic (IG)

Pâine albă, orez

Băuturi răcoritoare cu zahăr

Mere, pere

Spaghetti, orz, ciocolată

Soia, fasole ,mazăre, alune

Legume

Timp (ore)

Glucoză- aliment standard

IG %1oo

Hidrați „rapizi”

Pătrund rapid in sânge Cresc rapid glicemia Determină un răspuns

insulinic puternic

Hidrați„Rapizi” index glicemic crescut

Răspuns glicemic intens

Zahăr Glucăză Pâine Cartofi Paste Orez Fulgi de porumb Miere Banana,struguri Băuturi răcoritoare etc

Hidrați ,,lenți”index glicemic scăzutRăspuns glicemic moderat Mere Portocale Pere Piersici Fasole, mazăr , bob Fulgi de ovăz Paste integrale

Dezechilibrul este indus de dieta bogată în glucide

Prea multă insulină !! Producţie de eicosanoizi nocivi

stimulează agregarea plachetară promovează vasoconstricţia deprimă sistemul imun stimulează inflamaţia creşte transmiterea durerii Scăderea aportul de oxigen la nivel muscular Scăderea accesului la energia de depozit (inhibiţia lipolizei) Hipoglicemie oboseală musculară scăderea capacităţii de concentrare

Grăsimi (Acizi grași)

Acizii grași saturați Acizii grași polinesaturați

Unt Untură Bacon Smântână Frișcă Ulei de cocos Ulei de palmier

Mononesaturate

măsline, susan semințe de rapiță,

somon Polinesaturate

Peștesemințe de in,șofran,soia,floarea soarelui,nuci

Omega3 /

Omega6

Dieta ideală Omega 3 / omega 6 = 1/1

Dieta modernă

Omega 3 / Omega 6 = 1 / 20

Cauze: Alimente artificiale (margarină)

Procesare termicăMâncare gătită Păstrată timp îndelungat

Alimente conservate

Animale hrănite cu cereale

Cel mai bun mod de a obţine acid omega 3 Consumul unei porţii de somon 3 porţii de ton

de peşte spadă / săptămână

Dieta în diabetul gestațional

Cele mai multe cazuri de diabet gestațional sunt tratate doar cu terapie nutrițională în timp ce altele necesită insulină. În sarcină nutriția este asemănătoare cu cea pentru femeile adulte sănătoase cu câteva suplimentări:

Energie + 200 Kcal zi în trimestrul III Acid folic + 400µg în trimestrul I + 100 µg în trimestrul II și III Proteine + 6g Vitamina C + 10 µg în trimestrul III Vitamina D + 10 µg Vitamina A + 100 µg

Dieta la pacienții cu diabet tip 2 și exces ponderal

Caracteristici Scădere în greutate de 2-3 kg/lună, scădere

compatibilă cu o o stare de bine și activitate profesională obișnuită.

25 Kcal/Kgcorp/zi, calculat la greutatea ideală Prelungirea timpului de absorbție a HC și

dispersarea uniformă a nutrienților absorbiți

Modalități:

Creștera frecvenței meselor (,,a ciuguli’’ vs. ,,a înfuleca’’)

Creșterea conținutului în fibre solubile (guar, pectine, β-glucan etc.)

Evitarea glucidelor rapid absorbabile Alimente cu index glicemic mic ( mazăre, bob, fasole,

linte, soia, năut, orez brun, paste integrale, cereale integrale,etc.)

Inhibiția absorbției prin blocare enzimatică ( inhibitori de lipază, α-glucozidază )

Scăderea aportului caloric se poate obține prin:evitarea alimentelor cu conținut mare în grăsimi în principal a celor cu conținut mare în grăsimi saturate.

Principalele surse de grăsimi saturate sunt: untul, laptele integral, smântâna, brânzeturile grase, carnea de porc, slănina, uleiul de palmier și de cocos

Se preferă carnea slabă de vită, pui fără piele, brânzeturi dietetice, pește de cel puțin 2-3 ori /săpt; untura se va înlocui cu uleiuri vegetale; va fi evitată prepararea prin prăjire în grăsime (se preferă fierberea, coacerea, grătarul)uleiurile vegetale bogate în acizi polinesaturați (soia, floarea soarelui), și acizi

omega-3 (rapiță, pește gras, ulei de pește, nuci, semințe)Vor fi evitate: alimentele cu grăsimi de tip trans (uleiuri hidrogenate-margarine). Toate aceste

măsuri pot contribui la scăderea aportului caloric și deci scăderea în greutate, dar și la ameliorarea calității grăsimilor din dietă și, prin aceasta, la scăderea riscului

cardiovascular.

ALIMENTE VALOROASE PREA PUŢIN UTILIZATE*

Migdalele Seminţe de floarea soarelui (vit E) Seminţe de dovleac (Zinc) Seminţe de susan Nucile braziliene (Seleniu) Boabele de soia

*Pachete concentrate şi sinergice de proteine vegetale

complete ( toţi aminoacizii esenţiali Ca ,Mg,Bor, vit E, Seleniu )

Naturală, organică, proaspătă,crudă,hrană ale cărei proprietăți chimice și valente energetice nu au fost modificate prin intervenția umană

Utilizați hrană bio