8tabloul Clinic in Insuficienta Cardiaca

8/14/2019 8tabloul Clinic in Insuficienta Cardiaca

1/35

TABLOUL CLINIC INTABLOUL CLINIC IN

INSUFICIENTA CARDIACAINSUFICIENTA CARDIACA

Dr. Nechita AlexandruDr. Nechita Alexandru


2/35

PREVALENTA SI INCIDENTA ICCPREVALENTA SI INCIDENTA ICC

PESTE 10% LA >75 ANI

Numar total de cazuri in Romania: aproximativ 600.000(MSF 2005)Numar total de cazuri in Romania: aproximativ 600.000(MSF 2005)

BARBATI

FEMEI


3/35

DEFINITIEDEFINITIE

Stare fiziopatologica caracterizata prinStare fiziopatologica caracterizata prinincapacitatea inimii de a pompa sange laincapacitatea inimii de a pompa sange la

nivelul cererii tesuturilor active metabolic, saunivelul cererii tesuturilor active metabolic, sau

de a satisface cererea acestora, cu pretulde a satisface cererea acestora, cu pretul

cresterii presiunii de umplere .cresterii presiunii de umplere .

Sindrom clinic complex care rezulta din oriceSindrom clinic complex care rezulta din oriceafectiune cardiaca structurala sau functionala ceafectiune cardiaca structurala sau functionala ce

afecteaza capacitatea inimii de a se umple sauafecteaza capacitatea inimii de a se umple sau

propulsa sangele.propulsa sangele.


4/35

Clasificarea Insuficientei Cardiace

Dupa tabloul clinic:

- insuficienta cardiaca stanga.

- insuficienta cardiaca dreapta.

- insuficienta cardiaca globala.Dupa mecanismul de producere:

- insuficienta cardiaca sistolica

- insuficienta cardiaca diastolica.

Dupa modul de aparitie si evolutie:

- insuficienta cardiaca cronica.

- insuficienta cardiaca acuta.


5/35

CLASIFICAREA INSUFICIENTEICLASIFICAREA INSUFICIENTEI

CARDIACE ACUTECARDIACE ACUTE

1) Insuficienta cardiaca decompensata.

2) IC acuta in criza hipertensiva.

3) I C acuta cu edem pulmonar.

4a)Sindrom de debit cardiac scazut

4b)Soc cardiogen5) Insuficienta cardiaca cu debit mare.

6) Insuficienta cardiaca dreapta.

Nieminen S et al, European HJ, 2005


6/35

Cauze de insuficienta cardiaca.

Disfunctia de ventricul stang:

- cardiopatia ischemica, IMA.

- miocardita acuta.

- cardiomiopatia dilatativa idiopatica.Disfunctia primara de ventricul drept:

- IMA de VD, cardiomiopatii.

Valvulopatii.Hipertensiunea pulmonara(primitiva, secundara)

Tamponada cardiaca, pericardita constrictiva.

Tahiaritmii - cardiopatia disritmica.


7/35

Cauze precipitante de ICCauze precipitante de IC

Scaderea intensitatii regimului terapeutic..

Nerespectarea regimului igieno-dietetic.Nerespectarea regimului igieno-dietetic. Ischemia miocardica si IMA(Imi ischemica).Ischemia miocardica si IMA(Imi ischemica).

Aritmiile cardiace.Aritmiile cardiace.

Infectiile intercurente( in special pulmonare).).

Stress-ul fizic, emotional si de mediu.Stress-ul fizic, emotional si de mediu. Cardiotoxice(alcool, cocaina).Cardiotoxice(alcool, cocaina).

Embolia pulmonara.Embolia pulmonara.

Infectiile cardiace siInfectiile cardiace siinflamatia(mioc.+edndocardite)inflamatia(mioc.+edndocardite)

Afectiuni sistemice intercurente(ex.IRC).Afectiuni sistemice intercurente(ex.IRC).

Admnistrarea de medicamente cardiodeprimanteAdmnistrarea de medicamente cardiodeprimantesi care retin sare.si care retin sare.

Situatii ce cresc debitul cardiac (sarcina, anemie).Situatii ce cresc debitul cardiac (sarcina, anemie).


8/35

Sindromul de insuficienta

cardiaca stanga -simptomeDispneea(crestere PCPB, scadere complianta

pulmonara:

- dispneea de efort.- ortopneea, trepopneea.

- dispneea paroxistica nocturna.

- astmul cardiac.

Edemul pulmonar acut cardiogen(hemodinamic).


9/35

Dispneea de efort si de repaus -Dispneea de efort si de repaus -

clasificarea NYHAclasificarea NYHA

Clasa I -Clasa I - Fara limitareFara limitare a capacitatii dea capacitatii de

efort in conditii obisnuiteefort in conditii obisnuite

Clasa II-Clasa II-Usoara limitareUsoara limitare a activitatiia activitatii

fizice. Dispnee la eforturi obisnuite fizice. Dispnee la eforturi obisnuite

mers rapid pe teren plan peste 200m,mers rapid pe teren plan peste 200m,

urcat 2 etaje.urcat 2 etaje.

Clasa III.-Clasa III.-Limitare marcata a activitatiiLimitare marcata a activitatii

fizicefizice.Dispnee la eforturi minime .Dispnee la eforturi minime

toaleta matinala, imbracat.toaleta matinala, imbracat.

Clasa IV.-Clasa IV.- Incapacitatea deIncapacitatea dea desfasura orice activitatea desfasura orice activitate

fizica fara discomfortfizica fara discomfort..

Simptomele (Simptomele (dispneeadispneea) de) de

ICC suntICC sunt prezente inprezente in

repausrepaus. Orice activitate. Orice activitatefizica produce discomfort.fizica produce discomfort.

DISPNEE DE EFORTDISPNEE DE EFORTDISPNEE DE REPAUSDISPNEE DE REPAUS

Swedberg et alGuidelines for the diagnosis and treatment of CHF(update 2005),EHJ 2005.


10/35

Sindromul de insuficienta cardiaca stangaSindromul de insuficienta cardiaca stanga

-simptome-simptome

ORTOPNEEAORTOPNEEA Apare dupa asezarea pacientului in decubit dorsal si este

inlaturata de ridicarea capului si a trunchiului pe un numar

progresiv crescand de perne(agravare simptomatogie!)

In formele severe de boala pacientii stau in ortopnee lamarginea patului semnul pernei sau pe scaun - adorm

in pozitia respectiva semnul rugaciunii mahomedane

Trepopneea forma particulara de ortopnee:Trepopneea forma particulara de ortopnee:

ameliorarea dispneei in decubit lateral drept atribuitaameliorarea dispneei in decubit lateral drept atribuitamodificarii pozitiei vaselor mari sau unor revarsatemodificarii pozitiei vaselor mari sau unor revarsate

pleurale ipsilaterale.pleurale ipsilaterale.


11/35

Sindromul de IC stanga -SimptomeSindromul de IC stanga -Simptome

DISPNEEA PAROXISTICA NOCTURNA -DISPNEEA PAROXISTICA NOCTURNA -Trezeste brusc bolnavul din somn in a II-a parte aTrezeste brusc bolnavul din somn in a II-a parte a

noptii, se insoteste de anxietate, sete de aer, tusenoptii, se insoteste de anxietate, sete de aer, tuse

seaca, spre deosebire de ortopnee nu se remiteseaca, spre deosebire de ortopnee nu se remite

imediat dupa asumarea ortostatismului, dispareimediat dupa asumarea ortostatismului, disparein circa 30 minute, uneori necesita medicatie.in circa 30 minute, uneori necesita medicatie.

TUSEATUSEA - apare dupa efort sau in decubit dorsal si- apare dupa efort sau in decubit dorsal si

se remite la administrarea tratamentuluise remite la administrarea tratamentuluispecific.Daca nu dispare dupa tratament sespecific.Daca nu dispare dupa tratament se

atribuie unei afectiuni pulmonare sau trat. cuatribuie unei afectiuni pulmonare sau trat. cu

ACEI.ACEI.


12/35


Astmul cardiac:

- polipnee, cu respiratii superficiale.- expir prelungit, wheezing.

Auscultator:- raluri sibilante coexista cu

subcrepitante.


13/35


FATIGABILITATEA :Senzatie de obosealaFATIGABILITATEA :Senzatie de obosealaprecoce predominant musculara, conscinta aprecoce predominant musculara, conscinta a

hipoperfuziei tisulare, hemodilutiei, poate fihipoperfuziei tisulare, hemodilutiei, poate fi

agravata de tratamentul diuretic si betaagravata de tratamentul diuretic si betablocant.blocant.

NICTURIA: Diureza si mictiuni predominantNICTURIA: Diureza si mictiuni predominant

nocturne, datorate redistributiei diurne anocturne, datorate redistributiei diurne afluxului renal.fluxului renal.

OLIGURIAOLIGURIA: apare in stadii avansate de boala

fiind expresia debitului cardiac scazut.


14/35


Respiratia Cheyne-StokesRespiratia Cheyne-Stokes - cointeresare a- cointeresare acirculatiei cerebrale accentuata de I.C. (maicirculatiei cerebrale accentuata de I.C. (mai

ales daca debitul cardiac este scazut).ales daca debitul cardiac este scazut).

Simptome cerebrale: confuzie, anxietate, pierderide memorie, cefalee, insomnie, cosmaruri, rarerori

fenomene psihotice apar mai ales la pacientii

varstnici ce asociaza ateroscleroza cerebrala.


15/35


DurereaDurerea in Insuficienta Cardiaca stanga:

- junghi atrial Vaquez-stenoza mitrala.

- criza anginoasa declansata de hipoxie,suprasolicitare ventriculara.

PalpitatiilePalpitatiile - asociate cu activitatea ectopica

atriala sau ventriculara, fibrilatia atriala cu ritmnecontrolat.

SincopaSincopa - tahiaritmii paroxistice rapide

supraventriculare si ventriculare.


16/35


CianozaCianoza -nu e pronuntata,

-periferica sau mixta. PaloareaPaloarea -vasoconstrictie periferica,

anemia IC.

Edemul:Edemul: discret, apare inaintea cresteriiPVC, nu e caracteristic IC stangi.


17/35

Sindromul de IC stanga-examenSindromul de IC stanga-examen

obiectivobiectivExamenul aparatului respiratorExamenul aparatului respirator:

- revarsat pleural predominant drept:serocitrin

sau serohemoragic TEP(infarct pulmonar).

- auscultatie: raluri subcrepitante si crepitante,

uneori raluri bronsice.


18/35


obiectivobiectiv

Examenul corduluiExamenul cordului:

Inspectie: pulsatie sistolica parasternala

stanga, soc apexian vizibil.

Palpare: soc apexian deplasat in jos,

pulsatie sistolica parasternala, galop

presistolic/ protodiastolic palpabile,

freamat in valvulopatii.

Percutia: matitate cardiaca deplasata in jos

si la stanga.


19/35


obiectivobiectiv

Examenul corduluiExamenul cordului - auscultatia:

- tahicardie, zgomote aritmice.

-zgomot II accentuat in focarul pulmonar.-galop presistolic(Z4), protodiastolic(Z3), cu maxim la

varf, se accentueaza in expir.

- suflu sistolic de ins. Mitrala functionala.- semnele bolii de baza - valvulopatii.

Examenul arterelor perifericeExamenul arterelor periferice: puls alternant, variatia

amplitudinii pulsului - disf. miocardica severa.


20/35

Sindromul de IC stangaSindromul de IC stangaEDEMUL PULMONAR ACUT CARDIOGENEDEMUL PULMONAR ACUT CARDIOGEN

-Crestere extrema a presiunii in capilarul pulmonar, >-Crestere extrema a presiunii in capilarul pulmonar, >30mmHg30mmHg

-Asociat cu cardiopatii stangi.-Asociat cu cardiopatii stangi.

-Debut brutal noaptea sau dupa efort fizic(St. Mi).-Debut brutal noaptea sau dupa efort fizic(St. Mi).- Anxietate extrema, transpiratii reci, cianoza.- Anxietate extrema, transpiratii reci, cianoza.

-Polipnee, folosirea musculaturii respiratorii accesorii,-Polipnee, folosirea musculaturii respiratorii accesorii,

balans toracoabdominal, epuizarea mm. respiratorii.balans toracoabdominal, epuizarea mm. respiratorii.

-Sputa caracteristica: spumoasa alba sau rozata, rar-Sputa caracteristica: spumoasa alba sau rozata, rar

hemoptoica.hemoptoica.

Obiectiv: matitate la baza hemitoracelor, raluriObiectiv: matitate la baza hemitoracelor, raluri

subcrepitante si crepitante care urca si coboara.subcrepitante si crepitante care urca si coboara.


21/35

Sindromul de Insuficienta cardiacaSindromul de Insuficienta cardiaca

dreapta -simptomedreapta -simptome

DispneeaDispneea:

- nu e caracteristica.- poate fi prezenta in cadrul BPOC (cord

pulmonar)/ staza in venele bronsice tributare

VCI.Astenia si fatigabilitatea.


22/35


dreapta -simptomedreapta -simptomeCianozaCianoza:

- mai importanta decat in IC stanga.

- cuprinde fata si extremitatile.

- in general e de tip periferic.

-mixta atunci cand asociaza o boala pulmonara.-anemia diminua cianoza, hiperglobulia o

accentueaza.


23/35


dreapta -simptomedreapta -simptome

Hepatalgia de efort;Hepatalgia de efort;

- dureri la eforturi fizice in epigastru si

hipocondrul drept.- iradiaza in 2/3 inferioara a sternului.

- confuzie cu durerea coronariana sau

colecistita acuta.-poate fi permanenta - staza severa.

Simptome determinate de staza splahnica:

-satietate precoce, meteorism .


24/35


dreapta-examen obiectivdreapta-examen obiectiv

Edemul cardiac periferic:

-subclinic -curba ponderala.

-initial decliv: retromaleolar, pretibial.

-se accentueaza in ortostatism.

-in evolutie cuprinde: regiunea lombara, OGE,

peretele abdominal.- edemul recent e moale, cel vechi e ferm, apare

ingrosarea pielii, coloratie brun-rosietica,

-edemul nu e proportional cu staza.

Si fi i iSi d l d I fi i di


25/35


dreapta examen obiectivdreapta examen obiectiv

Examenul clinic al ficatuluiExamenul clinic al ficatului:- marit de volum

-consistenta crescuta, dureros la palpare,

-reflux hepatojugular,-puls sistolic hepatic - IT severa functionala.

-hepatomegalie voluminoasa, consistenta

crescuta, cu sensibilitate scazuta si ascita, fara afi influentata de tratament -remaniere fibrotica -

ciroza cardiaca

-splenomegalie.


26/35


dreapta-examen obiectivdreapta-examen obiectivAscitaAscita:

- apare in cadrul sindromului hidropiogen.

- mai pronuntata la cei cu valvulopatii

tricuspidiene, pericardita constrictiva,

ciroza cardiaca.

- lichidul are caracter de transudat.


27/35



Aparat urinar:- nicturie, oligurie(debit scazut).

-la examenul obiectiv neremarcabil.

- proteinurie subnefrotica.


28/35


dreapta-examen obiectivdreapta-examen obiectivAparat respiratorAparat respirator:

- cord pulmonar cronic: semnele afectiunii

pulmonare de baza.- hipertensiune in mica circulatie, valvulopatii

mitrale.

- hidrotorax - retentie hidrosalina.Uneorirevarsatul e exudat - alterare permeabilitate

capilara.

- revarsat hemoragic -TEP periferic.


29/35



Alte semne clinice:

- Turgescenta jugulara: crestere PVC, estimare.- Puls sistolic jugular: IT functionala prin dilatatie

de VD.

- Casexia cardiaca - faze finale de IC dreapta.


30/35


dreapta-examen obiectivdreapta-examen obiectivExamenul clinic al corduluiExamenul clinic al cordului:

- palpare: soc apexian in afara/jos.

-semnul Harzer - pulsatia sistolica

VD sub apendicele xifoid.

-pulsatii parasternale

stangi(spIII,IV)

-percutia:marirea ariei matitatii cardiace.

Dficil de obtinut:emfizem pulmonar.


31/35


dreapta-examen obiectivdreapta-examen obiectivExamenul clinic al corduluiExamenul clinic al cordului:

Auscultatie:- tahicardie, tulburari de ritm ,

supraventriculare.

- galop presistolic/protodiastolic drept -

maxim la apendicele xifoid, creste in inspir.

-suflu de insuficienta tricuspidiana

functionala.

-semne carcteristice: valvulopatii mitrale,

sunturi intracardiace.

Si d l d I fi i di


32/35


globala.globala.

- Asociaza semne de insuficienta cardiaca stanga si

dreapta.

- Din punct de vedere temporal pot aparea succesivsau simultan, cel mai frecvent Ic stg, apoi IC

dreapta.

- Cand un pacient cu IC stanga dezvolta si IC

dreapta dispneea diminua in prima etapa.

- Asociaza semne si simptome determinate de:

staza pulmonara si staza venoasa sistemica.


33/35

Insuficienta cardiaca -socul

cardiogenComplicatie majora si frecvent

fatala a unor afectiuni acute sau

cronice ce conduc la incapacitatea

primara a inimii de a mentine un

debit cardiac adecvat , cu dovezi dehipoperfuzie de organ.


34/35

Criterii clinice de soc cardiogenCriterii clinice de soc cardiogen

Tensiunea arteriala sisolica < 90mmHg,

minim 30 minute sau necesitatea unor

masuri suportive minim 30 minute pentru amentine Tas >90mmHg, hipoperfuzie de

organ(extrmitati reci,alterare

neurosenzoriala sau un debit urinar


35/35

IN INSUFICIENTA CARDIACA, IN FUNCTIEIN INSUFICIENTA CARDIACA, IN FUNCTIE

DE CARDIOPATIA SPECIFICA ETIOLOGICADE CARDIOPATIA SPECIFICA ETIOLOGICASI DE STADIUL EVOLUTIV AL AFECTIUNIISI DE STADIUL EVOLUTIV AL AFECTIUNII

CAUZALE, UNELE SEMNE SI SIMPTOMECAUZALE, UNELE SEMNE SI SIMPTOME

VOR DOMINA TABLOUL CLINIC.VOR DOMINA TABLOUL CLINIC.

INDIFERENT DE ETIOLOGIE, PACIENTULINDIFERENT DE ETIOLOGIE, PACIENTUL

POATE FI INCADRAT IN UNA DINTREPOATE FI INCADRAT IN UNA DINTRE

FORMELE CLINICE DE INSUFICIENTAFORMELE CLINICE DE INSUFICIENTACARDIACA DESCRISE.CARDIACA DESCRISE.

Documents

8tabloul Clinic in Insuficienta Cardiaca