9 Curs Pt Studenti Obligatiile Anul III 2013

7/23/2019 9 Curs Pt Studenti Obligatiile Anul III 2013

http://slidepdf.com/reader/full/9-curs-pt-studenti-obligatiile-anul-iii-2013 1/6

Cursul nr. 9

4. Darea în plată

4.1. Reglementare. Art. 1492, din capitolul care reglementează plata obligaţiilor, deşi are ca titlumarginal „darea în plată”, nu defineşte aceată operaţiune !uridică, dar conţinutul ei poate fi dedu dininterpretarea te"tului de lege. #ai înt$i, art.1492 alin 1 conacră regula că debitorul nu e poate libera plătindcreditorului o altă pretaţie dec$t cea datorată1. %otuşi, pre&ede te"tul de lege, prin acordul de &oinţă al părţilor e poate modifica raportul !uridic iniţial, în enul c'imbării pretaţiei pe care debitorul trebuie ă oe"ecute( aceată nouă înţelegere a părţilor ete con&enţia de dare în plată.

4.2. Noţiune. )octrina defineşte darea în plată ca fiind con&enţia prin care părţile unui raport deobligaţie con&in ca debitorul ă e"ecute o altă pretaţie dec$t cea tabilită iniţial2.

4.3. Condiţii de valabilitate. *ondiţiile de fond ale operaţiunii de dare în plată unt cele cerute de

lege pentru &alabilitatea oricărui contract +art. 119-. )e aemenea, conider$ndue că darea în plată ete o&arietate a plăţii, în doctrină a afirmat că împrumută unele condiţii de &aliditate de la regimul !uridic al plăţii propriuzie, cum ar fi e"itenţa unei datorii reale şi &alide, e"itenţa unei datorii &alabile +adică ă nufie nulă au anulabilă-, iar părţile ă aibă capacitatea de a face o plată &alabilă, repecti& de a primi o plată&alabilă/. )e aemenea, c$nd în locul unei ume de bani debitorul tranmite creditorului dreptul de proprietate aupra unui bun indi&idual determinat, darea în plată ete upuă şi regulilor aplicabile &$nzări+atfel, debitorul trebuie ă fie proprietarul bunului, ă aibă capacitatea de a înc'eia acte de dipoziţie, areobligaţia de garanţie contra e&icţiunii şi pentru &iciile acune ale bunului, creditorii lui pot ataca darea în plată cu acţiunea re&ocatorie dacă unt îndeplinite condiţiile legale în acet en, dacă bunul dat în plată nuete predat imediat creditorului ricurile e uportă conform regulilor aplicabile &$nzării etc.- 4.

0n ce pri&eşte forma, contractul de dare în plata ete conenual, prin urmare pentru înc'eierea a

&alabilă ete uficient implul acord de &oinţă al părţilor( mai mult, conimţăm$ntul creditorului poate fi nudoar e"pre, ci c'iar tacit +ca de e"emplu, în ituaţia în care în locul unei ume de bani datorate, debitorul predă creditorului un bun mobil, de aceeaşi &aloare, iar aceta acceptă ă primeacă bunul-( totuşi, atuncc$nd darea în plată preupune tranmiterea dreptului de proprietate aupra unui bun imobil, trebuieîndeplinite condiţiile de formă pecifice unui aemenea act !uridic, mai preci, ete neceară forma autentică

3entru a fi în prezenţa unei operaţiuni !uridice de dare în plată trebuie ca acordul părţilor pri&indînlocuirea pretaţiei iniţiale cu altă pretaţie ă fie concomitent cu plata. *a ă fie poibilă îndeplinireaacetei condiţii şi în ituaţia în care noua pretaţie contă în tranmiterea dreptului de proprietate au al unui

1 3rincipiul plăţii conforme ete reiterat de art. 11 alin 1, conform căruia „creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, e"actă

şi la timp a obligaţiei”.2 .3op( 3. 5ailecu./ . 3op.4 . 3op. . 3op. *onform art. 66, pentru dob$ndirea şi tingerea drepturilor reale aupra bunurilor imobile ete neceară încrierea lor în carteafunciară, pe baza actului au faptului care a !utificat încrierea, iar potri&it art. 1244, con&enţiile care trămută au contituiedrepturi reale care urmează a fi încrie în cartea funciară, trebuie ă fie înc'eiate prin încri autentic, ub ancţiunea nulităţiiabolute. )acă acordul părţilor are loc înainte de momentul e"ecutării noii pretaţii untem în prezenţa unei no&aţii prin c'imbare deobiect( no&aţia e deoebeşte de darea în plată şi pentru că ete un mod de tranformare a obligaţiei, pe c$nd darea în plată ete unmod de tingere a obligaţiei +*. 7îran-.

1



alt drept aupra unui bun indi&idual determinat, debitorul trebuie ă fie proprietarul bunului repecti&( deaceea darea în plată nu poate a&ea ca obiect bunuri &iitoare.

4.4. Ee!tele dării în plată. 8iind reglementată de legiuitor ca o pecie a plăţii, darea în plată produceaceleaşi efecte ca plata, adică tinge obligaţia în momentul în care c$nd noua pretaţie ete efectuată +art1492 alin 1-. )acă între pretaţia iniţială şi pretaţia e"ecutată e"ită o diferenţă de &aloare emnificati&ă,una dintre părţi &a trebui ă plăteacă celeilalte o ultă 6. dată cu tingerea &ec'ii obligaţii a debitorului e

ting toate garanţiile şi acceoriile ei.)acă pretaţia oferită în c'imb contă în tranmiterea dreptului de proprietate au a altui drept aupra

unui bun, debitorul ete ţinut de garanţia contra e&icţiunii şi de garanţia contra &iciilor lucrului, potri&itregulilor aplicabile în materia &$nzării9( în cazul în care creditorul ete e&in de un terţ au decoperă &iciiacune ale bunului, are dreptul ă aleagă între aşi &alorifica drepturile pre&ăzute de lege în caz de e&icţiuneau de decoperire a unor &icii acune ale lucrului +conform art. 19 şi urm.- şi a cere pretaţia iniţială+ceea ce îneamnă defiinţarea retroacti&ă a remiterii de datorie- şi repararea pre!udiciului.

)acă remiterea de datorie e defiinţează retroacti&, renaşte &ec'ea pretaţie a debitorului, dar nu şigaranţiile oferite de terţi +art. 1492 alin 2- 3er a contrario, renac garanţiile contituite de debitor. )eaemenea, renac celelalte acceorii ale creanţei.

.

4.". Cesiunea de !reanţă în lo!ul e#e!utării. 0n acelaşi capitol care reglementează plata obligaţiilorlegiuitorul a reglementat o aplicaţie a operaţiunii de dare în plată, denumită „ceiunea de creanţă în locule"ecutării” +art. 149/-, care contă în faptul că în locul pretaţiei iniţiale ete cedată o creanţă a debitorului.

)area în plată ce are ca obiect cedarea unei creanţe, are ca particularitate faptul că obligaţia iniţială etinge, de regulă, în momentul plăţii creanţei cedate +art. 149/-. Aşadar, pre deoebire de operaţiunea dedare în plată obişnuită, în cazul căreia darea în plată +adică realizarea acordului de &oinţă pri&ind darea în plată- şi plata obligaţiei unt imultane +şi din acet moti&, potri&it art. 1492 alin 1, „obligaţia e tinge atuncic$nd noua pretaţie ete efectuată”-, în cazul ceiunii de creanţă dată în locul e"ecutării pretaţiei iniţiale,obligaţia iniţială nu e tinge în momentul ceiunii +adică în momentul realizării acordului de &oinţă pri&indceiunea de creanţă-, ci ulterior, în momentul plăţii creanţei ceionate. %ranferul creanţei de la debitor lacreditorul pretaţiei iniţiale e face potri&it art. 16164, referitoare la ceiunea de creanţă în general.

3rin e"cepţie de la aceată regulă, părţile pot con&eni ca obligaţia iniţială a debitorului ă e tingă dela data efectuării ceiunii de creanţă +art. 149/ alin 2-. 0n aceată ipoteză, de&in aplicabile dipoziţiile art.16, referitoare la răpunderea cedentului pentru e&icţiune( şi în acet caz, ca şi la darea în plată obişnuită,creditorul are dreptul de opţiune între a olicita debitorului ă e"ecute pretaţia iniţială +ceea ce ec'i&aleazăcu renunţarea creditorului la ceiune- şi a in&oca dipoziţiile art. 16, referitoare la garanţia pentru e&icţiune pe care cedentul o datorează ceionarului. )acă în cazul în care are loc o ceiune de creanţă în locule"ecutării creanţei iniţiale e ting toate garanţiile +adică at$t cele reale, c$t şi cele peronale, at$t celecontituite de debitor, c$t şi cele contituite de terţi- şi celelalte acceorii ale obligaţiei iniţiale, renunţareacreditorului la ceiune are ca efect renaşterea garanţiilor şi acceoriilor creanţei iniţiale, cu e"cepţia celorcontituite de terţi1:.

6 )area în plată e poate efectua şi fără e&aluarea pretaţiilor celor două părţi, c$nd, de pildă, o obligaţie de a face ete tină prin plata unui lucru +; 3opa-.9 *u pri&ire la deoebirile dintre darea în plată şi &$nzare, a e &edea ; 3opa.1: 0n acelaşi en, a e &edea ; 3opa.

2



". Remiterea de datorie.

".1. Deiniţie. <emiterea de datorie +numită de doctrină şi „iertare de datorie”- ete o con&enţie princare creditorul, cu acordul debitorului, îl liberează pe aceta de obligaţia a, cu titlu gratuit +art. 129-.

".2. $elurile remiterii de datorie. <emiterea de datorie poate fi făcută prin act !uridic între &ii

+contract- au pentru cauză de moarte +tetament-.<emiterea de datorie făcută prin act !uridic între &ii nu ete un act !uridic unilateral, ci un contract

care preupune şi conimţăm$ntul debitorului( creditorul poate ă renunţe la dreptul de creanţă pe carel arefaţă de debitor, dar aceată renunţare nu ete opozabilă debitorului, deci debitorul poate ă plăteacă datoria,c'iar pete &oinţa creditorului( pe data realizării acordului de &oinţă între creditor şi debitor cu pri&ire laremiterea de datorie e tinge raportul !uridic de obligaţie11.

<emiterea de datorie făcută printrun tetament contituie un legat cu titlu particular prin caretetatorul îl iartă de datorie pe legatarul debitor( debitorul poate ă accepte au nu legatul intituit de creditorîn fa&oarea a12( dacă legatul îşi produce efectele, datoria legatarului +care nu face parte din datoriilemoştenirii- e tinge din momentul dec'iderii ucceiunii, adică din momentul deceului tetatorului.

<emiterea de datorie ete, în principiu, o liberalitate( legea pre&ede că ea poate fi cu titlu onero 1

+c$nd în c'imbul remiterii de datorie creditorul primeşte o altă pretaţie- au cu titlu gratuit, potri&it naturiiactului prin care e realizează +art. 1/: alin 2-.

)e aemenea, remiterea de datorie poate fi e"preă au tacită14 +art. 1/: alin 1-.0n f$rşit, remiterea de datorie poate fi totală au parţială. egea prezumă că remiterea de datorie ete

totală, dacă nu e tipulează contrariul +art. 129 alin 2-.

".3. Condiţiile remiterii de datorie. <emiterea de datorie care e face prin acte între &ii contituie odonaţie indirectă1 şi pentru &aliditatea a trebuie ă îndeplineacă condiţiile de fond ale aceteia( în ce pri&eşte condiţiile de formă, remiterea de datorie nu trebuie ă îmbrace forma autentică +precum donaţia-, ci poate fi realizată în orice formă +criă au &erbală-1.

<emiterea de datorie care e face prin tetament +adică prin legat- trebuie ă îndeplineacă condiţiile

de fond şi de formă ale tetamentului.11 * 7îran( ca şi donaţia, remiterea de datorie preupune acceptarea ofertei de către detinatarul aceteia( p$nă la acceptarea oferteide remitere de datorie creditorul poate ă o retragă +8r )ea=-.12 * 7îran.1/ 3entru ipoteza remiterii de datorie cu titlu onero +de e"emplu, în ituaţia în care creditorul face o remitere de datorie parţială,renunţ$nd la o parte din ceea ce îi datorează debitorul pentru a e aigura atfel că i e &a plăti cealaltă parte( în acet caz remitereade datorie poate fi &ăzută ca un element al unei con&enţii mai comple"e, ce poate fi calificată ca fiind o tranzacţie, o no&aţie, odelegaţie, o dare în plată au, după caz, o con&enţie nenumită-, a e &edea 3op. >n alt autor conideră că remiterea de datorie cutitlu onero „nu are indi&idualitate !uridică, ci e confundă cu alte figuri !uridice, cum ar fi darea în plată +debitorul ete „iertat” dedatorie deoarece debitorul e"ecută o altă pretaţie de îndată ce creditorul acceptă oferta unei alte e"ecutări- au no&aţia princ'imbare de obiect +debitorul e obligă ă e"ecute o altă pretaţie întrun anumit termen, cu conecinţa tingerii imediate a &ec'iidatorii- au, după caz, o tranzacţie +;.8. 3opa-.14

3oate fi e"primată în mod tacit &oinţa ambelor părţi au doar &oinţa uneia dintre ele( atfel, &oinţa creditorului de a face oremitere de datorie ete tacită atunci c$nd remite &oluntar debitorului titlul contatator al creanţei ale, remitere care creează prezumţia de liberare a debitorului au atunci c$nd ditruge &oluntar titlul contatator al creanţei ale( &oinţa debitorului de aaccepta o remitere de datorie ete tacită atunci c$nd aceta a cunocut oferta creditorului de al libera de datorie şi nu a făcut nici oopoziţie +.3op-.1 )onaţiile indirecte unt acte !uridice înc'eiate cu intenţia de a gratifica, dar care unt înfăptuite pe calea unui act !uridic ditinctde contractul de donaţie( forma autentică, în principiu, nu ete neceară deoarece nu e înc'eie un contract de donaţie, ci un alt act

!uridic( actul prin care e realizează donaţia indirectă trebuie ă fie făcut cu repectarea condiţiilor de formă şi de fond pecificeacelui act, dar trebuie îndeplinite şi condiţiile de fond pecifice donaţiei( donaţiile indirecte e realizează prin intermediulrenunţării la un drept, remiterii de datorie şi tipulaţiei în fa&oarea unui terţ +8. )ea=, %ratat de drept ci&il-.1 0n ce pri&eşte forma cerută pentru remiterea de datorie, a e &edea *.?.@., .ci&., dec nr 141199:, în )reptul nr. 61991, pag12.

/



<emiterea de datorie cu titlu gratuit ete upuă tuturor regulilor pecifice liberalităţilor +donaţie şitetament-, precum raportul, reducţiunea.

".4. Ee!tele remiterii de datorie. egea pre&ede că efectele remiterii de datorie unt următoareleBa- remiterea de datorie tinge obligaţia debitorului +art. 129-, împreună cu garanţiile şi celelalte acceorii aledatoriei( b- remiterea de datorie făcută debitorului principal liberează pe fideiuor, ca şi pe oricare alte peroane ţinute

pentru el, precum debitorii ipotecari +art. 1// alin 1-(c- remiterea de datorie conimţită în fa&oarea fideiuorului nu liberează pe debitorul principal şi nu are efectnici aupra celorlalte garanţii ale creanţei, ci e conideră că creditorul a renunţat la una din garanţiilecreanţei ale +art. 1// alin 2-(d- în cazul în care e"ită mai mulţi fideiuori, a&em următoarele ipotezeB d1- dacă remiterea de datorie etecon&enită cu unul dintre fideiuori, ceilalţi răm$n obligaţi ă garanteze pentru tot, deci şi pentru parteagarantată de fideiuorul liberat, numai dacă au conimţit e"pre la e"onerarea lui +art. 1// alin /-( d2- per acontrario, dacă remiterea de datorie ete con&enită cu unul dintre fideiuori, ceilalţi nu răpund pentru parteagarantată de fideiuorul liberat, dacă nu au conimţit e"pre la e"onerarea lui1(e- în cazul în care creditorul a primit de la unul dintre fideiuori o pretaţie pentru al e"onera de obligaţia degaranţie, aceată pretaţie e impută aupra datoriei, profit$nd, în proporţia &alorii acelei pretaţii, at$t

debitorului principal, c$t şi celorlalţi fideiuori +art. 1// alin 4-(f- remiterea de datorie conimţită unuia dintre debitorii olidari nu îi liberează pe ceilalţi codebitori, cue"cepţia cazului în care creditorul declară aceata în mod e"pre au remite de bună&oie debitoruluioriginalul încriului ub emnătură pri&ată contatator al creanţei16. )acă remiterea de datorie a făcutnumai în fa&oarea unuia dintre codebitorii olidari, ceilalţi răm$n ţinuţi olidar faţă de creditor, dar cucăderea părţii din datorie pentru care a operat remiterea( prin e"cepţie, ei continuă ă răpundă pentru totatunci c$nd, la data remiterii de datorie, creditorul şia rezer&at în mod e"pre aceată poibilitate( în acetcaz ceilalţi codebitori îşi pătrează dreptul de regre împotri&a debitorului beneficiar al remiterii de datorie+art. 141 alin 1 şi 2-(g- în cazul unei obligaţii indi&izibile pai&, remiterea de datorie +aemenea no&aţiei, compenaţiei oriconfuziunii- care operează în pri&inţa unui debitor tinge obligaţia indi&izibilă şi îi liberează pe ceilalţi

debitori, aceştia răm$n$nd înă ţinuţi ă plăteacă celui dint$i ec'i&alentul părţilor lor +art. 14/2 alin 1-('- renunţarea e"preă la o garanţie +pri&ilegiu au ipotecă- făcută de creditor nu generează prezumţiaremiterii de datorie în pri&inţa creanţei garantate +art. 1/2-.

".". %roba remiterii de datorie. 3otri&it art. 1/1 „)o&ada remiterii de datorie e face în condiţiileart. 1499” + referitor la mi!loacele de do&adă a plăţii-, adică do&ada remiterii de datorie e poate face cu oricemi!loc de probă.

3entru proba remiterii de datorie trebuie a&ute în &edere şi prezumţiile de liberare a debitoruluiintituite de art. 1:/19, conform căroraBa- dacă creditorul remite &oluntar debitorului încriul original contatator al creanţei, iar aceta ete unîncri ub emnătură pri&ată, e naşte prezumţia abolută a tingerii prin plată a obligaţiei debitorului( proba

contrară re&ine celui intereat ă do&edeacă tingerea obligaţiei pe altă cale, adică prin remitere de datoriecu titlu gratuit +art. 1:/ alin 1-(1 0n cazul unui garant ipotecar au unui garant ga!it, în lipa unei e"cepţii pre&ăzute e"pre de lege, precum cea tipulată de art.1// alin /, doctrina a concluzionat că remiterea de datorie făcută în fa&oarea unui garant ipotecar au unui garant ga!it are caefect menţinerea celorlalte garanţii reale pecializate pentru întreaga creanţă, indiferent dacă ceilalţi garanţi, ipotecari au ga!işti,au conimţit au nu la remiterea unuia dintre ei +;.8. 3opa-.16 3otri&it art 141 alin 1 teza finală, dacă încriul contatator al creanţei ete autentic şi ete remi de creditor unui codebitor,creditorul poate do&edi că nu a conimţit remiterea de datorie dec$t în pri&inţa acelui debitor.19 * 7îran 2::6( a e"primat şi opinia că toate dipoziţiile legale referitoare la do&ada plăţii +art. 14991:-, care e referă laemiterea c'itanţei liberatorii, e"ecutarea pretaţiilor acceorii şi periodice, remiterea &oluntară a titlului creanţei şi liberareagaranţiilor trebuie aplicate şi în cazul remiterii de datorie +;.8. 3opa-.

4



b- dacă creditorul remite &oluntar debitorului încriul original contatator al creanţei, iar aceta ete unîncri întocmit în formă autentică, prezumţia de liberare a debitorului ete relati&ă şi, prin urmare, creditorulare dreptul ă probeze că remiterea a făcut pentru un alt moti& dec$t tingerea obligaţiei +art. 1:/ alin 2-.

&. 'mposibilitatea ortuită de e#e!utare.

&.1. Deiniţie. ;mpoibilitatea fortuită de e"ecutare ete o modalitate de tingere a obligaţiei c$ndaceata nu mai poate fi e"ecutată din cauza unei forţe ma!ore, a unui caz fortuit ori a unor alte e&enimenteaimilate acetora +art. 1/4 alin1-.

&.2. Condiţiile imposibilităţii ortuite de e#e!utare2:. 3entru tingerea obligaţiei debitorului datorităimpoibilităţii fortuite de e"ecutare trebuie ă fie îndeplinite următoarele condiţiiBa- îndeplinirea obligaţiei ă nu fie poibilă din cauza unei forţe ma!ore, a unui caz fortuit +art. 1/1- ori aunor alte e&enimente aimilate acetora, precum fapta terţului au fapta &ictimei +art 1/2- care întruneccaracteriticile forţei ma!ore +art. 1/4 alin 1-( b- impoibilitatea ă fie definiti&ă( dipoziţiile legale referitoare la impoibilitatea fortuită de e"ecutare nu pre&ăd că aceata trebuie ă fie şi totală, dar aceată condiţie ete ubînţeleaă, pentru că dacă impoibilitatea

de e"ecutare pri&eşte doar o parte din obligaţie, efectele ei e produc doar pentru acea parte(c- debitorul ă nu fi fot pu în înt$rziere înainte de a ur&eni e&enimentul care face impoibilă e"ecutareaobligaţiei +art. 1/4 alin 1-( punerea în înt$rziere a debitorului pentru aşi e"ecuta obligaţia creează prezumţia de culpă a acetuia( deci, dacă ete pu în înt$rziere debitorul trebuie ă uporte ricul nee"ecutăriiobligaţiei din moti& de caz fortuit +art. 12-( prin e"cepţie, ricul nee"ecutării fortuite a obligaţiei nu &a fiuportat de debitor, c'iar dacă a fot pu în înt$rziere, dacă aceta do&edeşte că creditorul nu ar fi putut,oricum, ă beneficieze de e"ecutarea obligaţiei din cauza forţei ma!ore +art. 1/4 alin 2-( de pildă, debitoruldo&edeşte că bunul ar fi pierit şi la creditor dacă iar fot predat la timp21(d- debitorul ă nu fi luat aupra a ricul nee"ecutării obligaţiei din cauza producerii forţei ma!ore +art. 1/4alin 2-(e- debitorul nu poate in&oca impoibilitatea fortuită de e"ecutare, dacă obligaţia are ca obiect bunuri de gen,

pentru că acetea unt bunuri fungibile şi pot fi înlocuite unele cu altele +art. 1/4 alin -(f- debitorul ă facă do&ada impoibilităţii fortuite de e"ecutare +art. 1/4 alin 4-( forţa ma!oră fiind o problemă de fapt poate fi do&edită cu orice mi!loc de probă.

)ebitorul are obligaţia ă notifice creditorului e"itenţa e&enimentului care pro&oacă impoibilitateade e"ecutare a obligaţiilor ale( dacă notificarea nu ete făcută au nu a!unge la creditor întrun termenrezonabil din momentul în care debitorul a cunocut au trebuia ă cunoacă impoibilitatea de e"ecutare,debitorul nu pierde dreptul de a in&oca tingerea obligaţiei din moti& de forţă ma!oră, dar &a răpunde pentru pre!udiciul cauzat creditorului prin necomunicarea producerii e&enimentului de forţă ma!oră +art. 1/4alin-( de e"emplu, în cazul cunoaşterii producerii acetuia, creditorul ar fi putut lua măuri care ă aibă carezultat diminuarea pre!udiciului.

&.3. Ee!tele imposibilităţii ortuite de e#e!utare. Cfectele impoibilităţii fortuite de e"ecutare unturmătoarele22B

2: 3entru impoibilitatea de e"ecutare a obligaţiilor contractuale, a e &edea art. 1, iar pentru uportarea ricului în contracteletranlati&e de proprietate, a e &edea art. 124( pentru analiza doctrinară a ricurilor contractuale, a e &edea 3op-.21 * Damangiu, &ol.;;.22 <eamintim că în cazul impoibilităţii fortuite de e"ecutare a obligaţiilor contractuale, unt reglementate două ipotezeB c1- dacăimpoibilitatea de e"ecutare ete totală şi definitivă şi pri&eşte o obligaţie contractuală importantă +atribut dedu din naturacontractului au din e"primarea &oinţei părţilor-, contractul ete defiinţat de plin drept şi fără &reo notificare, c'iar din momentul

producerii e&enimentului fortuit +art. 1 alin 1-( pentru rezol&area problemelor referitoare la uportarea ricurilor contractuluilegiuitorul face trimitere la art. 124 alin 2( c2- dacă impoibilitatea de e"ecutare a obligaţiei ete temporară, creditorul poate fie



a- tinge obligaţia debitorului şi aceta ete liberat +art. 1/4-( odată cu obligaţia principală e ting toategaranţiile şi celelalte acceorii ale datoriei( face e"cepţie de la aceată regulă, cazul în care debitorul a luataupra a ricul nee"ecutării obligaţiei din cauza producerii forţei ma!ore +art. 1/4 alin 2-( b- tinge obligaţia debitorului pu în înt$rziere, dacă aceta do&edeşte că creditorul nu ar fi putut, oricum, ă beneficieze de e"ecutarea obligaţiei din cauza forţei ma!ore +art. 1/4 alin 2-( aceata ete o e"cepţie de laregula, menţionată anterior, că debitorul pu în înt$rziere trebuie ă uporte ricul nee"ecutării obligaţiei dinmoti& de caz fortuit +art. 12-(

c- dacă impoibilitatea fortuită de e"ecutare are caracter temporar, e"ecutarea obligaţiei e upendă pentruun termen rezonabil, apreciat în funcţie de durata şi urmările e&enimentului care a pro&ocat impoibilitateade e"ecutare +art. 1/4 alin/-2/( trebuie remarcat faptul că e"ecutarea obligaţiei nu e upendă doar p$nă laîncetarea e&enimentului fortuit, ci pentru „un termen rezonabil”, adică termenul pentru care e upendăe"ecutarea obligaţiei poate fi mai mare dec$t durata e&enimentului de forţă ma!oră( pentru perioadaupendării e"ecutării obligaţiei debitorul nu datorează daune moratorii.

egiuitorul nu pre&ede ce conecinţe produce aupra contractului e&enimentul fortuit care arecaracter temporar în cazul în care termenul de e"ecutare a obligaţiei ete eenţial, dar e ubînţelege că înacet caz contractul încetează, întruc$t odată cu e"pirarea termenului încetează intereul creditorului îne"ecutarea obligaţiei( aşadar, dipoziţiile art 1/4 alin 1 &izează doar obligaţiile a căror e"ecutare nu etelegată de un termen eenţial.

ă upende e"ecutarea propriilor obligaţii, fie ă obţină defiinţarea contractului prin rezoluţiune +art. 1 alin 2-, atunci c$ndnee"ecutarea temporară ete uficient de importantă ca ă !utifice rezoluţiunea. În cazul contractelor translative de proprietatec$t timp bunul nu ete predat, ricul contractului răm$ne în arcina debitorului obligaţiei de predare, c'iar dacă proprietatea a fottranferată dob$nditorului( în cazul pieirii fortuite a bunului, debitorul obligaţiei de predare pierde dreptul la contrapretaţie, iardacă a primito, ete obligat ă o retituie +art. 124 alin 1-( creditorul pu în înt$rziere preia ricul pieirii fortuite a bunului( el nu

e poate libera c'iar dacă ar do&edi că bunul ar fi pierit şi dacă obligaţia de predare ar fi fot e"ecutată la timp +art. 124 alin 2-.2/ )ipoziţiile art. 1/4 alin / unt identice în conţinut cu ale art. .1.. alin 2 din 3rincipiile >E;)<;% +care au fot ură deinpiraţie a legiuitorului rom$n-, în comentariul căruia e ubliniază că copul articolului repecti& ete de a e oferi un termenuplimentar pentru e"ecutare, termen care poate fi mai mare au mai mic dec$t durata întreruperii( de e"emplu, „A înc'eie uncontract prin care e obligă ă tragă o conductă de gaz natural dea lungul ţării F. *ondiţiile climatice unt de aşa natură înc$t eteimpoibil în mod normal ă e lucreze între 1 noiembrie şi /1 martie. *ontractul ete pre&ăzut ă e termine la /1 octombrie, darînceputul lucrărilor ete înt$rziat cu o lună de un război ci&il dintro ţară &ecină care face impoibilă aducerea ţe&ilor la timp. )acă

prin urmare, ete rezonabil ă e împiedice terminarea lucrărilor p$nă la reluarea lor în primă&ara următoare, A poate a&ea dreptulla un termen uplimentar de cinci luni, c'iar dacă înt$rzierea a durat în ine doar o lună” +3rincipiile >E;)<;% aplicabilecontractelor comerciale internaţionale, ediţia 2::4, traducere de #arilena Cne şi aura prea, Cditura #iner&a, 7ucureşti, 2::,

pag. 21, comentariu 2 la art .1.-.

Documents

9 Curs Pt Studenti Obligatiile Anul III 2013