22
SINDROMUL CEREBELOS SINDROMUL CEREBELOS Coordonarea mişcărilor presupune Coordonarea mişcărilor presupune intrarea în acţiune a tuturor intrarea în acţiune a tuturor etajelor sistemului nervos. În etajelor sistemului nervos. În practică tulburările de practică tulburările de coordonare (ataxiile) mai coordonare (ataxiile) mai frecvent întâlnite se datoresc: frecvent întâlnite se datoresc: leziunilor cerebelului şi căilor leziunilor cerebelului şi căilor cerebeloase (ataxia cerebeloase (ataxia cerebeloasă), leziunilor căilor cerebeloasă), leziunilor căilor

93525396 Sindromul Cerebelos Si Vestibular

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: 93525396 Sindromul Cerebelos Si Vestibular

SINDROMUL CEREBELOSSINDROMUL CEREBELOS

Coordonarea mişcărilor presupune intrarea în Coordonarea mişcărilor presupune intrarea în acţiune a tuturor etajelor sistemului nervos. În acţiune a tuturor etajelor sistemului nervos. În practică tulburările de coordonare (ataxiile) mai practică tulburările de coordonare (ataxiile) mai frecvent întâlnite se datoresc: leziunilor frecvent întâlnite se datoresc: leziunilor cerebelului şi căilor cerebeloase (ataxia cerebelului şi căilor cerebeloase (ataxia cerebeloasă), leziunilor căilor sensibilităţii cerebeloasă), leziunilor căilor sensibilităţii profunde (ataxia tabetică), leziunilor corticale profunde (ataxia tabetică), leziunilor corticale (ataxia frontală, ataxia temporală), etc. (ataxia frontală, ataxia temporală), etc.

Page 2: 93525396 Sindromul Cerebelos Si Vestibular

STRUCTURA SI FUNCTIESTRUCTURA SI FUNCTIE

Cerebelul se afla in fosa posterioara, acoperit de tentoriu (cortul cerebelului), Cerebelul se afla in fosa posterioara, acoperit de tentoriu (cortul cerebelului), care il separa de fata inferioara a lobilor occipitali. Este situat posterior fata care il separa de fata inferioara a lobilor occipitali. Este situat posterior fata de trunchiul cerebral, fiind despartit de acesta prin ventriculul IV. Anatomic de trunchiul cerebral, fiind despartit de acesta prin ventriculul IV. Anatomic este format din vermis (porţiunea mediană) şi două porţiuni laterale este format din vermis (porţiunea mediană) şi două porţiuni laterale (emisferele cerebeloase). Anatomo-funcţional cerebelul este împărţit în 3 (emisferele cerebeloase). Anatomo-funcţional cerebelul este împărţit în 3 segmente delimitate de 2 şanţuri: cel antero-superior sau primar şi fisura segmente delimitate de 2 şanţuri: cel antero-superior sau primar şi fisura posterioară, aflat pe faţa inferioară; cele 3 segmente sunt:posterioară, aflat pe faţa inferioară; cele 3 segmente sunt:

lobul anterior- paleocerebelul, lobul anterior- paleocerebelul, lobul posterior- neocerebelul şi lobul posterior- neocerebelul şi lobul floculo-nodular- arhicerebelul. lobul floculo-nodular- arhicerebelul. În structura cerebelului se găseşte substanţă albă şi substanţă cenuşie. În structura cerebelului se găseşte substanţă albă şi substanţă cenuşie.

Substanţa cenuşie formează scoarţa cerebelului cu cele 3 straturi: molecular, Substanţa cenuşie formează scoarţa cerebelului cu cele 3 straturi: molecular, celulele mari Purkinje şi granular intern, şi 4 perechi de nuclei situaţi celulele mari Purkinje şi granular intern, şi 4 perechi de nuclei situaţi simetrici în substanţa albă: nucleii dinţaţi sau olivele cerebeloase, nucleii simetrici în substanţa albă: nucleii dinţaţi sau olivele cerebeloase, nucleii acoperişului sau fastigii, nucleii globoşi şi cei emboliformi. Substanţa albă acoperişului sau fastigii, nucleii globoşi şi cei emboliformi. Substanţa albă este alcătuită din conexiunile cerebelului: aferenţe, eferenţe şi conexiuni este alcătuită din conexiunile cerebelului: aferenţe, eferenţe şi conexiuni intercerebeloase: intercerebeloase:

Page 3: 93525396 Sindromul Cerebelos Si Vestibular

1.1. arhicerebelul (cerebelul vestibular, lobul floculo-nodular), partea cea mai veche arhicerebelul (cerebelul vestibular, lobul floculo-nodular), partea cea mai veche a cerebelului, primeste aferente de la nucleii vestibulari, de la corpii geniculati a cerebelului, primeste aferente de la nucleii vestibulari, de la corpii geniculati laterali si de la coliculii superiori cvadrigeminali (calea vizuala). Trimite laterali si de la coliculii superiori cvadrigeminali (calea vizuala). Trimite eferente prin nucleul fastigial inapoi la nucleii vestibulari si catre substanta eferente prin nucleul fastigial inapoi la nucleii vestibulari si catre substanta reticulata, care este conectata cu neuronii motori periferici prin tractul reticulo-reticulata, care este conectata cu neuronii motori periferici prin tractul reticulo-spinal. Coordoneaza echilibrul corpului si miscarile capului si globilor oculari spinal. Coordoneaza echilibrul corpului si miscarile capului si globilor oculari la modificarea pozitiei, in raport cu aceste aferente;la modificarea pozitiei, in raport cu aceste aferente;

2.2. paleocerebelul (cerebelul spinal – aici se proiectează tracturile spino-paleocerebelul (cerebelul spinal – aici se proiectează tracturile spino-cerebeloase directe si incrucisate, de la nivelul proprioceptorilor periferici cerebeloase directe si incrucisate, de la nivelul proprioceptorilor periferici sensibili la pozitia articulatiilor si tonusului muscular iar eferentele se fac prin sensibili la pozitia articulatiilor si tonusului muscular iar eferentele se fac prin nucleii globosi si emboliformi la nucleul rosu (si apoi prin fascicolul rubro-nucleii globosi si emboliformi la nucleul rosu (si apoi prin fascicolul rubro-spinal) si la formatia reticulata (fascicolul reticulo-spinal); are rol in controlul spinal) si la formatia reticulata (fascicolul reticulo-spinal); are rol in controlul tonusului muscular si in sinergia activitatii musculare in ortostatism si mers.tonusului muscular si in sinergia activitatii musculare in ortostatism si mers.

3.3. neocerebelul (cerebelul cerebral) are conexiuni cu scoarta cerebrala prin fibre neocerebelul (cerebelul cerebral) are conexiuni cu scoarta cerebrala prin fibre aferente cortico-ponto-cerebeloase si eferente prin (via nucleul dintat) caile aferente cortico-ponto-cerebeloase si eferente prin (via nucleul dintat) caile cerebelo-rubro-talamo-corticale. Intervine in coordonarea miscarilor cerebelo-rubro-talamo-corticale. Intervine in coordonarea miscarilor membrelor, in primul rand al miscarilor fine si precise ale membrelor membrelor, in primul rand al miscarilor fine si precise ale membrelor superioare (miini si degete) si al aparatului motor al vorbirii.superioare (miini si degete) si al aparatului motor al vorbirii.

Conexiunile cerebelului sunt cuprinse in interiorul celor 3 pedunculi cerebelosi: cei Conexiunile cerebelului sunt cuprinse in interiorul celor 3 pedunculi cerebelosi: cei superiori unesc cerebelul cu mezencefalul, cei mijlocii cu puntea si cei inferiori superiori unesc cerebelul cu mezencefalul, cei mijlocii cu puntea si cei inferiori cu bulbul rahidian.cu bulbul rahidian.

Page 4: 93525396 Sindromul Cerebelos Si Vestibular

SEMIOLOGIA SINDROMULUI CEREBELOSSEMIOLOGIA SINDROMULUI CEREBELOS Ataxia cerebeloasă se caracterizează prin dismetrie cu hipermetrie, Ataxia cerebeloasă se caracterizează prin dismetrie cu hipermetrie,

asinergie, adiadocokinezie, tremurătură cerebeloasă şi tulburări ale asinergie, adiadocokinezie, tremurătură cerebeloasă şi tulburări ale tonusului muscular.tonusului muscular.

HipermetriaHipermetria constă într-o amplitudine crescută a mişcării, datorită constă într-o amplitudine crescută a mişcării, datorită lipsei de contracţie la timp a antagoniştilor. Aceasta se evidenţiază lipsei de contracţie la timp a antagoniştilor. Aceasta se evidenţiază prin proba indice-nas pentru membrele superioare şi călcâi-genunchi prin proba indice-nas pentru membrele superioare şi călcâi-genunchi pentru membrele inferioare. Bolnavul nu poate atinge cu vârful pentru membrele inferioare. Bolnavul nu poate atinge cu vârful indexului vârful nasului, depăşind ţinta şi ajungând cu vârful indicelui indexului vârful nasului, depăşind ţinta şi ajungând cu vârful indicelui pe obrazul din partea opusa, iar la membrele inferioare mişcarea duce pe obrazul din partea opusa, iar la membrele inferioare mişcarea duce călcâiul deasupra genunchiului, pe coapsă. călcâiul deasupra genunchiului, pe coapsă.

La “proba sticlei” bolnavul nu poate să introducă indexul în gâtul La “proba sticlei” bolnavul nu poate să introducă indexul în gâtul sticlei din cauza hipermetriei.sticlei din cauza hipermetriei.

Proba asimetriei tonice-dinamice constă în a cere bolnavului să ridice Proba asimetriei tonice-dinamice constă în a cere bolnavului să ridice in acelasi timp membrele superioare extinse înainte, oprindu-le brusc in acelasi timp membrele superioare extinse înainte, oprindu-le brusc când au ajuns la orizontală. Membrul superior de partea sindromului când au ajuns la orizontală. Membrul superior de partea sindromului cerebelos se va ridica mai mult, depăşind planul orizontal, datorita cerebelos se va ridica mai mult, depăşind planul orizontal, datorita intrarii tardive in actiune a antagonistilor.intrarii tardive in actiune a antagonistilor.

Page 5: 93525396 Sindromul Cerebelos Si Vestibular

SEMIOLOGIA SINDROMULUI CEREBELOSSEMIOLOGIA SINDROMULUI CEREBELOS

AdiadocokineziaAdiadocokinezia este alterarea executării mişcărilor rapide succesive şi se este alterarea executării mişcărilor rapide succesive şi se evidentiaza prin diferite probe:evidentiaza prin diferite probe:

proba marionetelor constă în a cere bolnavului să facă mişcări de pronaţie-supinaţie proba marionetelor constă în a cere bolnavului să facă mişcări de pronaţie-supinaţie ale mâinilor;ale mâinilor;

proba “moriştii” constă în mişcări de învârtire rapidă a degetelor arătătoare unul în proba “moriştii” constă în mişcări de învârtire rapidă a degetelor arătătoare unul în jurul celuilalt;jurul celuilalt;

proba “bătutului măsurii” cu piciorul constă în mişcări succesive alternative de proba “bătutului măsurii” cu piciorul constă în mişcări succesive alternative de flexie –extensie a ambelor picioare;flexie –extensie a ambelor picioare;

In toate aceste probe, în caz de adiadocokinezie, mişcarea este incompletă, In toate aceste probe, în caz de adiadocokinezie, mişcarea este incompletă, foarte lentă, neregulată şi anarhică.foarte lentă, neregulată şi anarhică.

AsinergiaAsinergia este lipsa de coordonare a mişcărilor simultane care participă la este lipsa de coordonare a mişcărilor simultane care participă la executarea unei mişcări mai mari. Se poate evidenţia prin cele trei probe descrise de executarea unei mişcări mai mari. Se poate evidenţia prin cele trei probe descrise de Babinski la bolnavi în ortostatiune, în timpul mersului şi în poziţie de decubit Babinski la bolnavi în ortostatiune, în timpul mersului şi în poziţie de decubit dorsal.dorsal.

În ortostatism se efectuează proba aplecării pe spate. La cerebelos lipseste În ortostatism se efectuează proba aplecării pe spate. La cerebelos lipseste flexia sinergică a genunchilor şi aplecarea pe spate tulbură echilibrul iar bolnavul flexia sinergică a genunchilor şi aplecarea pe spate tulbură echilibrul iar bolnavul cade pe spate.cade pe spate.

In mers exista o lipsă de sinergie între trunchi şi membrele inferioare. In mers exista o lipsă de sinergie între trunchi şi membrele inferioare. Trunchiul rămâne în urmă şi nu urmează paşii.Trunchiul rămâne în urmă şi nu urmează paşii.

..

Page 6: 93525396 Sindromul Cerebelos Si Vestibular

SEMIOLOGIA SINDROMULUI CEREBELOSSEMIOLOGIA SINDROMULUI CEREBELOS

Bonavul fiind în pozitia de decubit dorsal i se cere să se ridice în şezut cu Bonavul fiind în pozitia de decubit dorsal i se cere să se ridice în şezut cu braţele încrucişate. El ridică membrele inferioare în loc să se ajute cu ele braţele încrucişate. El ridică membrele inferioare în loc să se ajute cu ele flectându-le pe planul patului. În leziunile cerebeloase unilaterale membrul flectându-le pe planul patului. În leziunile cerebeloase unilaterale membrul inferior de partea bolnavă este aruncat în sus iar cel sănătos se sprijină în inferior de partea bolnavă este aruncat în sus iar cel sănătos se sprijină în călcâi pe patcălcâi pe pat

In proba Holmes si Stewart, bolnavul flecteaza antebratul cu putere, miscare In proba Holmes si Stewart, bolnavul flecteaza antebratul cu putere, miscare la care se opune examinatorul tinind pumnul bolnavului; examinatorul da la care se opune examinatorul tinind pumnul bolnavului; examinatorul da drumul brusc pumnului, bolnavul nu poate frina la timp miscarea (prin drumul brusc pumnului, bolnavul nu poate frina la timp miscarea (prin intrarea tardiva in actiune a tricepsului) si pumnul sau izbeste umarul sau intrarea tardiva in actiune a tricepsului) si pumnul sau izbeste umarul sau toracele.toracele.

Tremurătura cerebeloasăTremurătura cerebeloasă alterează continuitatea mişcărilor. alterează continuitatea mişcărilor. Mişcarea nu mai este lentă, continuă şi devine întreruptă, sacadată, paralizată Mişcarea nu mai este lentă, continuă şi devine întreruptă, sacadată, paralizată de tremuratura cerebeloasă. Proba indice-nas evidenţiază bine tremuratura de tremuratura cerebeloasă. Proba indice-nas evidenţiază bine tremuratura cerebeloasă. La începutul mişcării tremuratura este abia vizibilă. Pe masură ce cerebeloasă. La începutul mişcării tremuratura este abia vizibilă. Pe masură ce indicele se apropie de nas, trmurătura creşte în amplitudine. Tremuratura se indicele se apropie de nas, trmurătura creşte în amplitudine. Tremuratura se observă bine şi când bolnavul duce paharul plin cu apă la gură.observă bine şi când bolnavul duce paharul plin cu apă la gură.

Page 7: 93525396 Sindromul Cerebelos Si Vestibular

SEMIOLOGIA SINDROMULUI CEREBELOSSEMIOLOGIA SINDROMULUI CEREBELOS

Acest tremor parazitează scrisul, vorbitul, mersul, etc. Acest tremor parazitează scrisul, vorbitul, mersul, etc. Tulburările tonusului muscularTulburările tonusului muscular se traduc prin se traduc prin hipotonie hipotonie

muscularămusculară pusă în evidenţă prin amplitudinea crescută a pusă în evidenţă prin amplitudinea crescută a mişcărilor pasive şi prin prezenţa reflexelor rotuliene pendulare mişcărilor pasive şi prin prezenţa reflexelor rotuliene pendulare (dupa extensia provocata prin percutia tendonului rotulian, (dupa extensia provocata prin percutia tendonului rotulian, gamba nu revine imediat in pozitie de repaos, ci descrie citeva gamba nu revine imediat in pozitie de repaos, ci descrie citeva oscilatii).oscilatii).

Toate aceste tulburări de coordonare se regăsesc în Toate aceste tulburări de coordonare se regăsesc în echilibrul ortostatic (se face cu baza de susţinere lărgită), în echilibrul ortostatic (se face cu baza de susţinere lărgită), în mersul bolnavului (mersul este nesigur, ebrios, în zigzag), în mersul bolnavului (mersul este nesigur, ebrios, în zigzag), în vorbirea (disartria cerebelosului este caracterizată prin vorbire vorbirea (disartria cerebelosului este caracterizată prin vorbire lentă, scandată, cu pauze intre silabe, uneori exploziva) şi în lentă, scandată, cu pauze intre silabe, uneori exploziva) şi în scrisul lui (care este tremurat, cu litere inegale şi de amplitudine scrisul lui (care este tremurat, cu litere inegale şi de amplitudine mare, deseori cu pete de cernealămare, deseori cu pete de cerneală).).

Page 8: 93525396 Sindromul Cerebelos Si Vestibular

SEMIOLOGIA SINDROMULUI CEREBELOSSEMIOLOGIA SINDROMULUI CEREBELOS Sindroamele cerebeloase:Sindroamele cerebeloase: - 1) sindromul vermisului rostral - 1) sindromul vermisului rostral sindromul paleocerebelossindromul paleocerebelos: se manifesta prin : se manifesta prin

tulburari de staţiune şi mers explicate prin incoordonarea trunchiului si tulburari de staţiune şi mers explicate prin incoordonarea trunchiului si membrelor inferioare. membrelor inferioare. Mersul este ebrios cu baza de sustinere largita, cu Mersul este ebrios cu baza de sustinere largita, cu tendinta de a cadea pe spate (exceptional inainte).tendinta de a cadea pe spate (exceptional inainte).

Cauze: alcoolism, leziuni vasculare, malformatii congenitale (Dandy-Walker).Cauze: alcoolism, leziuni vasculare, malformatii congenitale (Dandy-Walker). Malformaţia Dandy-Walker constă în fosă posterioară lărgită, hipogenezie sau Malformaţia Dandy-Walker constă în fosă posterioară lărgită, hipogenezie sau

agenezie de vermis cerebelos, dilataţia chistică a ventriculului IV, hidrocefalie, agenezie de vermis cerebelos, dilataţia chistică a ventriculului IV, hidrocefalie, agenezie de corp calos, encefalocel occipital, anomalii faciale, oculare, agenezie de corp calos, encefalocel occipital, anomalii faciale, oculare, cardiovasculare.cardiovasculare.

- 2) sindromul vermisului caudal (- 2) sindromul vermisului caudal (sindromul arhicerebelossindromul arhicerebelos): se caracterizeaza ): se caracterizeaza prin tulburari de echilibru, mers cu baza de sustinere largita, oscilatii in sens prin tulburari de echilibru, mers cu baza de sustinere largita, oscilatii in sens antero-posterior si nistagmus.antero-posterior si nistagmus.

Cauze: meduloblastomul.Cauze: meduloblastomul. - 3) sindromul de emisferic cerebelos- 3) sindromul de emisferic cerebelos sindromul neocerebelos sindromul neocerebelos: predomina : predomina

tulburările de coordonare de precizie ipsilaterale leziunii cerebeloase a tulburările de coordonare de precizie ipsilaterale leziunii cerebeloase a membrelor superioare. membrelor superioare. Exista dismetrie, asinergie, adiadocochinezie, hipotonie Exista dismetrie, asinergie, adiadocochinezie, hipotonie si tremor intentional. si tremor intentional.

Cauze: infarcte, neoplasme, abcese.Cauze: infarcte, neoplasme, abcese.

Page 9: 93525396 Sindromul Cerebelos Si Vestibular

Patologia cerebeluluiPatologia cerebelului Tumorile cerebeluluiTumorile cerebelului; La copii predomina ; La copii predomina meduloblastomulmeduloblastomul care se dezvolta care se dezvolta

in vermis, apare la virsta de 5-10 ani, cu cefalee, varsaturi, staza papilara, in vermis, apare la virsta de 5-10 ani, cu cefalee, varsaturi, staza papilara, ataxie. Atacurile numite cerebellar fitts survin odata cu cresterea presiunii ataxie. Atacurile numite cerebellar fitts survin odata cu cresterea presiunii intracraniene si constau din hiperextesia brusca a capului si membrelor, intracraniene si constau din hiperextesia brusca a capului si membrelor, devierea globilor oculari in sus, stertor si bradicardie. Crizele tradeaza devierea globilor oculari in sus, stertor si bradicardie. Crizele tradeaza angajarea amigdalelor cerebeloase si apar in stadii tardive ale bolii. Tumora angajarea amigdalelor cerebeloase si apar in stadii tardive ale bolii. Tumora este radiosensibila. este radiosensibila.

Hemangioblastomul Hemangioblastomul cerebelului si al retinei (boala Von Hippel Lindau) este o cerebelului si al retinei (boala Von Hippel Lindau) este o tumora vasculara, se manifesta prin ameteli, ataxie, HIC (hipertensiune tumora vasculara, se manifesta prin ameteli, ataxie, HIC (hipertensiune intracraniana), si se asociaza uneori cu un angiom al retinei, chiste hepatice si intracraniana), si se asociaza uneori cu un angiom al retinei, chiste hepatice si pancreatice. Se asociaza uneori cu un carcinom renal. Ereditatea este pancreatice. Se asociaza uneori cu un carcinom renal. Ereditatea este dominanta. Copiii ai caror parinti au hemangioblastom cerebelos trebuie dominanta. Copiii ai caror parinti au hemangioblastom cerebelos trebuie examinati periodic pentru depistarea leziunilor oculare sau renale.examinati periodic pentru depistarea leziunilor oculare sau renale.

Degenerarea carcinomatoasa cerebeloasa paraneoplazicaDegenerarea carcinomatoasa cerebeloasa paraneoplazica apare in cancerul apare in cancerul pulmonar, ovarian, uterin, de intestin, boala Hodgkin, etc. pulmonar, ovarian, uterin, de intestin, boala Hodgkin, etc. Evolutia sindromului Evolutia sindromului cerebelos este lent progresiva (saptamini, luni). cerebelos este lent progresiva (saptamini, luni). Uneori precede clinic Uneori precede clinic diagnosticul tumorii primare. diagnosticul tumorii primare.

Examinarile CT si IRM sunt strict necesare. Tratamentul este chirurgical.Examinarile CT si IRM sunt strict necesare. Tratamentul este chirurgical.

Page 10: 93525396 Sindromul Cerebelos Si Vestibular

Patologia cerebeluluiPatologia cerebelului

Atrofiile cerebeloaseAtrofiile cerebeloase pot fi pot fi primitiveprimitive si secundare (infectii, toxice, si secundare (infectii, toxice, traumatisme, cauze vasculare). traumatisme, cauze vasculare).

Atrofiile cerebeloase primitiveAtrofiile cerebeloase primitive Atrofiile cerebeloase congenitaleAtrofiile cerebeloase congenitale se manifesta clinic in primele luni de dupa se manifesta clinic in primele luni de dupa

nastere.nastere. Atrofiile cerebeloase eredo-familiale mai frecvent intilnite sunt:Atrofiile cerebeloase eredo-familiale mai frecvent intilnite sunt: atrofia cerebelo olivara tip Holmes: semnele clinice apar in decada a IV-a, si atrofia cerebelo olivara tip Holmes: semnele clinice apar in decada a IV-a, si

consta intr-un sindrom cerebelos lent progresiv.consta intr-un sindrom cerebelos lent progresiv. disinergia cerebeloasa mioclonica Ramsay Hunt: crize convulsive, sindrom disinergia cerebeloasa mioclonica Ramsay Hunt: crize convulsive, sindrom

cerebelos, mioclonii faciale si la nivelul membrului superior si deteriorare cerebelos, mioclonii faciale si la nivelul membrului superior si deteriorare intelectuala progresiva. intelectuala progresiva.

atrofia olivo-ponto-cerebeloasa tipul Menzel este ereditara si in afara atrofia olivo-ponto-cerebeloasa tipul Menzel este ereditara si in afara sindromului cerebelos asociaza leziuni ale maduvei, mezencefalului si nucleilor sindromului cerebelos asociaza leziuni ale maduvei, mezencefalului si nucleilor bazali; debutul este la 20-30 de ani si evolueaza timp de 15-20 de anibazali; debutul este la 20-30 de ani si evolueaza timp de 15-20 de ani

Page 11: 93525396 Sindromul Cerebelos Si Vestibular

Patologia cerebeluluiPatologia cerebelului

Intoxicatiile cerebelului pot apare in tratamentul cu fenobarbital, fenitoin, Intoxicatiile cerebelului pot apare in tratamentul cu fenobarbital, fenitoin, primidon, diazepam,etc. Mercurul si thaliul pot induce ataxia cerebeloasa. primidon, diazepam,etc. Mercurul si thaliul pot induce ataxia cerebeloasa. Alcoolismul cronic poate duce la o degenerare cerebeloasa. Alcoolismul cronic poate duce la o degenerare cerebeloasa.

Infectiile cerebeloase apar in rujeola, scarlatina, gripa, pneumonie, febra Infectiile cerebeloase apar in rujeola, scarlatina, gripa, pneumonie, febra tifoida, etc. tifoida, etc.

Sindromul cerebelos in scleroza multipla este frecvent.Sindromul cerebelos in scleroza multipla este frecvent. Abcesele cerebeloase pot fi cu punct de plecare de la infectiile urechii, Abcesele cerebeloase pot fi cu punct de plecare de la infectiile urechii,

mastoidei, sinusurilor.mastoidei, sinusurilor. Tuberculomul apare mai frecvent la copii. Tuberculomul apare mai frecvent la copii. Afectiunile vasculare sunt facute la acel capitol.Afectiunile vasculare sunt facute la acel capitol. Boala Jacob- Creutzfeldt este o boală prionică, care determină anatomo-Boala Jacob- Creutzfeldt este o boală prionică, care determină anatomo-

patologic leziuni vacuolare spongiforme, proliferare astrocitară şi pierderi ale patologic leziuni vacuolare spongiforme, proliferare astrocitară şi pierderi ale neuronilor. Prionii sunt proteine aberante prezente la mamifere. Bolnavii neuronilor. Prionii sunt proteine aberante prezente la mamifere. Bolnavii prezintă semne cerebeloase, piramidale, extrapiramidale, demenţă şi crize prezintă semne cerebeloase, piramidale, extrapiramidale, demenţă şi crize epileptice mioclonice. Boala este sporadică, infecţioasă şi familială epileptice mioclonice. Boala este sporadică, infecţioasă şi familială

Page 12: 93525396 Sindromul Cerebelos Si Vestibular

SSindromul vestibularindromul vestibular Echilibrul este stabilitatea mecanica optima statica si dinamica in spatiu a Echilibrul este stabilitatea mecanica optima statica si dinamica in spatiu a omului. Este mentinuta prin urmatoarele procese neurale:omului. Este mentinuta prin urmatoarele procese neurale:impulsuri de la aparatul vestibular constind in pozitia, miscarea si acceleratia impulsuri de la aparatul vestibular constind in pozitia, miscarea si acceleratia individului in spatiu:individului in spatiu:impulsuri de la sistemul vizual constind in relatia cu spatiul vizual:impulsuri de la sistemul vizual constind in relatia cu spatiul vizual:impulsuri de la calea exteroceptiva constind in contactul corpului cu suprafata impulsuri de la calea exteroceptiva constind in contactul corpului cu suprafata subjacenta: podea, saltea, etc.subjacenta: podea, saltea, etc.impulsuri de la calea proprioceptiva constind din pozitia articulatiilor si a impulsuri de la calea proprioceptiva constind din pozitia articulatiilor si a relatiilor spatiale intre partile corpului unele cu altele;relatiilor spatiale intre partile corpului unele cu altele;impulsuri de la miscarile executate prin sistemele piramidal, extrapiramidal si impulsuri de la miscarile executate prin sistemele piramidal, extrapiramidal si cerebelos;cerebelos;influente cognitive si emotionale;influente cognitive si emotionale;in final se produce integrarea tuturor acestor semnale la nivelul trunchiului in final se produce integrarea tuturor acestor semnale la nivelul trunchiului cerebral.cerebral.

Page 13: 93525396 Sindromul Cerebelos Si Vestibular

Originea caii vestibulare se află în neuronii bipolari ai ganglionului lui Scarpa, Originea caii vestibulare se află în neuronii bipolari ai ganglionului lui Scarpa, aflat în profunzimea conductului auditiv intern. Dendritele culeg excitaţii aflat în profunzimea conductului auditiv intern. Dendritele culeg excitaţii specifice de la canalele semicirculare (legate de echilibrul dinamic) şi de la specifice de la canalele semicirculare (legate de echilibrul dinamic) şi de la utriculă şi saculă (echilibrul static). Canalele semicirculare, utricula si sacula utriculă şi saculă (echilibrul static). Canalele semicirculare, utricula si sacula contin endolimfa. Receptorii vestibulari se afla in crestele ampulare si macule. contin endolimfa. Receptorii vestibulari se afla in crestele ampulare si macule. Pentru fiecare canal semicircular exista cite o creasta. Pentru fiecare canal semicircular exista cite o creasta.

Axonii formează nervul vestibular care are acelaşi traiect cu nervul acustic. Axonii formează nervul vestibular care are acelaşi traiect cu nervul acustic. AAxonii nervului vestibular xonii nervului vestibular fac sinapsă cu nucleii vestibulari bulbo-pontini fac sinapsă cu nucleii vestibulari bulbo-pontini (sunt 4 de fiecare parte: superior, inferior, medial si lateral). (sunt 4 de fiecare parte: superior, inferior, medial si lateral).

Aferentele nucleilor vestibulari, in afara nervului vestibular, vin de la cerebel, Aferentele nucleilor vestibulari, in afara nervului vestibular, vin de la cerebel, de la măduva spinării (aducind informatii proprioceptive) si de la nucleii de la măduva spinării (aducind informatii proprioceptive) si de la nucleii oculomotori (prin intermediul bandeletei longitudinale posterioare). Eferentele oculomotori (prin intermediul bandeletei longitudinale posterioare). Eferentele nucleilor vestibulari merg spre arhicerebel, spre neuronii motori periferici din nucleilor vestibulari merg spre arhicerebel, spre neuronii motori periferici din cornul anterior medular si catre nervul vag si spinal accesor, spre nucleii cornul anterior medular si catre nervul vag si spinal accesor, spre nucleii oculomotorilor, catre substanta reticulata a trunchiului cerebral. Nucleii oculomotorilor, catre substanta reticulata a trunchiului cerebral. Nucleii vestibulari superiori fac sinapsa cu talamusul controlateral si apoi in lobul vestibulari superiori fac sinapsa cu talamusul controlateral si apoi in lobul parietal. Cortexul vestibular integreaza informatiile vestibulare, vizuale si parietal. Cortexul vestibular integreaza informatiile vestibulare, vizuale si somatosenzitive (in special proprioceptive).somatosenzitive (in special proprioceptive).

Sistemul vestibular are 3 functii importante: reglarea miscarilor globilor Sistemul vestibular are 3 functii importante: reglarea miscarilor globilor oculari, asigurarea posturii si stabilitatii mersului si orientarea spatiala.oculari, asigurarea posturii si stabilitatii mersului si orientarea spatiala.

Page 14: 93525396 Sindromul Cerebelos Si Vestibular

Clinic,Clinic, tulburările vestibulare se traduc prin:tulburările vestibulare se traduc prin: 1) Vertij,1) Vertij, care este subiectiv şi este perceput ca o falsă senzaţie de deplasare care este subiectiv şi este perceput ca o falsă senzaţie de deplasare

rotatorie sau de scufundare a individului în raport cu elementele mediului rotatorie sau de scufundare a individului în raport cu elementele mediului înconjurător sau a acestora faţă de subiect. Vertijul este însoţit de simptome înconjurător sau a acestora faţă de subiect. Vertijul este însoţit de simptome psihice (anxietate, apatie, depresie, tulburare de concentrare si atentie), de psihice (anxietate, apatie, depresie, tulburare de concentrare si atentie), de fenomene vegetative (greaţă, vărsături, sialoree, tahicardie, paloare, fenomene vegetative (greaţă, vărsături, sialoree, tahicardie, paloare, transpiratie, hipotensiune, amplificarea respiratiei), vizuale (oscilopsia- transpiratie, hipotensiune, amplificarea respiratiei), vizuale (oscilopsia- senzatia ca obiectele in repaos se misca) si de tulburarea de echilibru. senzatia ca obiectele in repaos se misca) si de tulburarea de echilibru. Bolnavul este nevoit să stea în pat din cauza acestor simptome sau se poate Bolnavul este nevoit să stea în pat din cauza acestor simptome sau se poate deplasa cu dificultate şi sprijin. deplasa cu dificultate şi sprijin.

2) Tulburarile de echilibru static si dinamic2) Tulburarile de echilibru static si dinamic sunt datorate deviatiilor tonice sunt datorate deviatiilor tonice ale membrelor si trunchiului. Echilibrul static se examinează prin proba ale membrelor si trunchiului. Echilibrul static se examinează prin proba Romberg Romberg si proba bratelor intinse. In proba Romberg bolnavul stă în poziţie si proba bratelor intinse. In proba Romberg bolnavul stă în poziţie verticală, cu picioarele lipite cel putin 20 secunde. Dacă menţine această verticală, cu picioarele lipite cel putin 20 secunde. Dacă menţine această poziţie cu ochii deschişi i se cere pacientului să închidă ochii. Dacă există poziţie cu ochii deschişi i se cere pacientului să închidă ochii. Dacă există leziuni vestibulare sau ale sensibilităţii profunde, bolnavul nu poate menţine leziuni vestibulare sau ale sensibilităţii profunde, bolnavul nu poate menţine această poziţie cu ochii închişi (proba Romberg este pozitivă). În Rombergul această poziţie cu ochii închişi (proba Romberg este pozitivă). În Rombergul vestibular bolnavul tinde să cadă brusc de partea leziunii. Modificarea poziţiei vestibular bolnavul tinde să cadă brusc de partea leziunii. Modificarea poziţiei capului duce la modificarea sensului căderii (în sindromul vestibular stâng capului duce la modificarea sensului căderii (în sindromul vestibular stâng căderea se produce spre stânga când bolnavul priveşte înainte; dacă roteşte căderea se produce spre stânga când bolnavul priveşte înainte; dacă roteşte capul cu 90 de grade spre stânga bolnavul cade spre spate şi apare senzaţia de capul cu 90 de grade spre stânga bolnavul cade spre spate şi apare senzaţia de vertij şi greaţă).vertij şi greaţă).

Page 15: 93525396 Sindromul Cerebelos Si Vestibular

În leziunile căilor sensibilităţii profunde (tabes) închiderea ochilor determină În leziunile căilor sensibilităţii profunde (tabes) închiderea ochilor determină căderea bruscă a bolnavului. Direcţia căderii nu este influenţată de modificările căderea bruscă a bolnavului. Direcţia căderii nu este influenţată de modificările de poziţie ale capului. de poziţie ale capului.

Proba braţelor întinse constă în a aşeza bolnavul pe un scaun şi a-i cere să Proba braţelor întinse constă în a aşeza bolnavul pe un scaun şi a-i cere să întindă braţele în faţă, în direcţie orizontală, paralele între ele, în dreptul întindă braţele în faţă, în direcţie orizontală, paralele între ele, în dreptul braţelor examinatorului de asemenea întinse. braţelor examinatorului de asemenea întinse. Bolnavul trebuie să menţină Bolnavul trebuie să menţină această poziţie cu ochii închişi. În cazul unei leziuni vestibulare braţele vor această poziţie cu ochii închişi. În cazul unei leziuni vestibulare braţele vor devia de partea labirintului lezat. devia de partea labirintului lezat.

Echilibrul dinamic se examineaza Echilibrul dinamic se examineaza prin proba mersului în stea (merge înainte şi prin proba mersului în stea (merge înainte şi înapoi câte cinci paşi, cu ochii închişi, repetând manevra de 5 ori; lezarea unui înapoi câte cinci paşi, cu ochii închişi, repetând manevra de 5 ori; lezarea unui labirint imprimă deplasării un aspect de stea). Tulburările vestibulare de labirint imprimă deplasării un aspect de stea). Tulburările vestibulare de echilibru static şi dinamic sunt parţial compensate prin intermediul analizorului echilibru static şi dinamic sunt parţial compensate prin intermediul analizorului vizual şi se accentuează la închiderea ochilor.vizual şi se accentuează la închiderea ochilor.

Page 16: 93525396 Sindromul Cerebelos Si Vestibular

Nistagmusul Nistagmusul este o mişcare ritmică, sincronă, involuntară a globilor oculari, este o mişcare ritmică, sincronă, involuntară a globilor oculari, realizată de două componente: secusa lentă, tonică, de origine vestibulară, realizată de două componente: secusa lentă, tonică, de origine vestibulară, cu direcţia spre labirintul lezat şi secusa rapidă, clonică, cu direcţie inversă, cu direcţia spre labirintul lezat şi secusa rapidă, clonică, cu direcţie inversă, de redresare, de cauză posibil corticală; este cea care se observă foarte uşor, de redresare, de cauză posibil corticală; este cea care se observă foarte uşor, deci sensul nistagmusului este atribuit după direcţia acestei secuse rapide. deci sensul nistagmusului este atribuit după direcţia acestei secuse rapide. Nistagmusul poate fi orizontal, vertical sau rotator. Nistagmusul spontan Nistagmusul poate fi orizontal, vertical sau rotator. Nistagmusul spontan care apare la privirea înainte este cel mai frecvent un nistagmus congenital, care apare la privirea înainte este cel mai frecvent un nistagmus congenital, pendular. Nistagmusul orizontal bilateral indică o leziune în punte, cel pendular. Nistagmusul orizontal bilateral indică o leziune în punte, cel vertical indică o leziune pedunculară iar nistagmusul rotator o leziune vertical indică o leziune pedunculară iar nistagmusul rotator o leziune bulbară (are un sens antiorar când rezultă din lezarea hemibulbului drept şi bulbară (are un sens antiorar când rezultă din lezarea hemibulbului drept şi un sens orar prin lezarea hemibulbului stâng). Nistagmusul vertical este un sens orar prin lezarea hemibulbului stâng). Nistagmusul vertical este generat de o leziune in sistemul nervos central, cel orizontal sau orizonto-generat de o leziune in sistemul nervos central, cel orizontal sau orizonto-girator apare in leziuni centrale sau periferice.girator apare in leziuni centrale sau periferice.

Anamneza minutioasa, examenul clinic neurologic si ORL, testul caloric Anamneza minutioasa, examenul clinic neurologic si ORL, testul caloric vestibular si neuroimagistica cerebrala pot determina etiologia sindromului vestibular si neuroimagistica cerebrala pot determina etiologia sindromului vestibular.vestibular.

Page 17: 93525396 Sindromul Cerebelos Si Vestibular

Există trei mari sindroame vestibulare:Există trei mari sindroame vestibulare: 11) Sindromul vestibular periferic) Sindromul vestibular periferic este armonic şi este determinat de leziuni ale este armonic şi este determinat de leziuni ale

labirintului sau nervului vestibular şi are următoarele semne clinice:labirintului sau nervului vestibular şi are următoarele semne clinice:

-vertij intens, sub formă de accese paroxistice exacerbate de -vertij intens, sub formă de accese paroxistice exacerbate de modificările poziţiei capului, modificările poziţiei capului,

-nistagmus este orizontal sau rotator şi bate spre urechea sanatoasă,-nistagmus este orizontal sau rotator şi bate spre urechea sanatoasă, -acufene sau/si hipoacuzie,-acufene sau/si hipoacuzie, -tulburări de echilibru static şi dinamic,-tulburări de echilibru static şi dinamic, - senzatii puternice de greata, varsaturi si transpiratie.- senzatii puternice de greata, varsaturi si transpiratie. În leziunile distructive secusa rapidă va fi de partea opusă leziunii. Etiologia În leziunile distructive secusa rapidă va fi de partea opusă leziunii. Etiologia

cuprinde otite medii şi interne, fracturi sau tumori ale stâncii, nevrite cuprinde otite medii şi interne, fracturi sau tumori ale stâncii, nevrite vestibulare toxice (streptomicină, chinină, salicilaţi), infecţioase (meningite), vestibulare toxice (streptomicină, chinină, salicilaţi), infecţioase (meningite),

tumori ale unghiului ponto-cerebelos (neurinom de acustic, meningiom).tumori ale unghiului ponto-cerebelos (neurinom de acustic, meningiom).

Page 18: 93525396 Sindromul Cerebelos Si Vestibular

Boala MeniereBoala Meniere

este cauzata de un hidrops endolimfatic si prezintă crize vertiginoase rotatorii este cauzata de un hidrops endolimfatic si prezintă crize vertiginoase rotatorii cu tulburări de echilibru cu cadere pe partea afectata, nistagmus orizontal, cu tulburări de echilibru cu cadere pe partea afectata, nistagmus orizontal, tulburări vegetative şi fenomene auditive: tinitus, hipoacuzie (progresiva si tulburări vegetative şi fenomene auditive: tinitus, hipoacuzie (progresiva si inrautatita dupa fiecare criza). Tratamentul consta in repaos la pat, inrautatita dupa fiecare criza). Tratamentul consta in repaos la pat, betahistina, Romergan sau scopolamina (administrata transdermal). S-a betahistina, Romergan sau scopolamina (administrata transdermal). S-a folosit mult timp o dieta saraca in sare asociata cu diuretice. La fel de folosit mult timp o dieta saraca in sare asociata cu diuretice. La fel de discutabil este si tratamentul actual cu blocanti de calciu. Pacientilor anxiosi discutabil este si tratamentul actual cu blocanti de calciu. Pacientilor anxiosi li se recomanda sedative moderate. In crizele frecvente si disabilizante se li se recomanda sedative moderate. In crizele frecvente si disabilizante se recurge la tratament chirurgical. La cei cu boala Meniere strict unilaterala si recurge la tratament chirurgical. La cei cu boala Meniere strict unilaterala si cu pierderea completa a auzului se distruge chirurgical labirintul lezat. Suntul cu pierderea completa a auzului se distruge chirurgical labirintul lezat. Suntul endolimfatic-subarahnoidian este de asemenea folosit. Alti chirurgi folosesc endolimfatic-subarahnoidian este de asemenea folosit. Alti chirurgi folosesc distrugerea selectiva a vestibulului criogenic sau prin injectie transtimpanica distrugerea selectiva a vestibulului criogenic sau prin injectie transtimpanica

cu gentamicina.cu gentamicina.

Page 19: 93525396 Sindromul Cerebelos Si Vestibular

Nevrita vestibularaNevrita vestibulara

este pierderea acuta a functiei vestibulare. Cea mai frecventa este pierderea acuta a functiei vestibulare. Cea mai frecventa cauza este infectia virala. In mod brusc bolnavul prezinta greata, cauza este infectia virala. In mod brusc bolnavul prezinta greata, voma, cadere de partea organului vestibular lezat. Orice miscare a voma, cadere de partea organului vestibular lezat. Orice miscare a capului inrautateste vertijul. Examinarea clinica evidentiaza capului inrautateste vertijul. Examinarea clinica evidentiaza nistagmusul orizontal in directia opusa leziunii cu o componenta nistagmusul orizontal in directia opusa leziunii cu o componenta rotatorie. Nistagmusul este mai intens cind pacientul sta culcat pe rotatorie. Nistagmusul este mai intens cind pacientul sta culcat pe partea afectata. Poate fi diminuat prin fixare vizuala. Organul partea afectata. Poate fi diminuat prin fixare vizuala. Organul vestibular afectat raspunde mai putin decit normal la stimularea vestibular afectat raspunde mai putin decit normal la stimularea calorica. In faza acuta se folosesc antihistaminice, Romerganul, calorica. In faza acuta se folosesc antihistaminice, Romerganul, clonazepamul si scopolamina. Metilprednisolonul 100 mg oral clonazepamul si scopolamina. Metilprednisolonul 100 mg oral timp de 3 saptamini este favorabil recuperarii. Exercitiile timp de 3 saptamini este favorabil recuperarii. Exercitiile

vestibulare sunt de asemenea recomandatevestibulare sunt de asemenea recomandate

Page 20: 93525396 Sindromul Cerebelos Si Vestibular

Vertijul paroxistic pozitional benignVertijul paroxistic pozitional benign

este provocat de schimbarea pozitiei capului: ridicarea rapida din este provocat de schimbarea pozitiei capului: ridicarea rapida din pat, culcarea rapida, intoarcerea in pat, aplecarea rapida in fata. pat, culcarea rapida, intoarcerea in pat, aplecarea rapida in fata. Consta in atacuri severe de scurta durata de 15-40 secunde de Consta in atacuri severe de scurta durata de 15-40 secunde de vertij rotator si greata. Patogenic portiuni mici din membrana vertij rotator si greata. Patogenic portiuni mici din membrana otolitica a saculei si utriculei pot strapunge si pluti in endolimfa, otolitica a saculei si utriculei pot strapunge si pluti in endolimfa, frecvent in canalul posterior circular. Cind se misca capul, aceste frecvent in canalul posterior circular. Cind se misca capul, aceste particole se mobilizeaza cu endolimfa si aluneca pe celulele particole se mobilizeaza cu endolimfa si aluneca pe celulele paroase ale cupulei. Activarea anormala prelungita a celulelor paroase ale cupulei. Activarea anormala prelungita a celulelor paroase induce vertijul rotator acut. Se mai numesc cupulolitiaza paroase induce vertijul rotator acut. Se mai numesc cupulolitiaza sau canalolitiaza. Testul simplu de diagnostic se face prin sau canalolitiaza. Testul simplu de diagnostic se face prin manevra de pozitionare Hallpike: pacientul este culcat rapid din manevra de pozitionare Hallpike: pacientul este culcat rapid din sezut in clinostatism cu capul mai jos cu 30 de grade fata de sezut in clinostatism cu capul mai jos cu 30 de grade fata de suprafata patului, si intors la 60 de grade spre dreapta sau stinga. suprafata patului, si intors la 60 de grade spre dreapta sau stinga. In citeva secunde apare nistagmusul rotator care dispare apoi In citeva secunde apare nistagmusul rotator care dispare apoi dupa 5-30 secunde. Tratamentul consta in anumite manevre de dupa 5-30 secunde. Tratamentul consta in anumite manevre de pozitionare Epley si Semont care mobilizeaza otolitii in afara pozitionare Epley si Semont care mobilizeaza otolitii in afara canalului semicircular afectatcanalului semicircular afectat

Page 21: 93525396 Sindromul Cerebelos Si Vestibular

2) Sindromul vestibular central2) Sindromul vestibular central

presupune leziuni ale nucleilor vestibulari şi căilor centrale presupune leziuni ale nucleilor vestibulari şi căilor centrale vestibulare. Vertijul este de intensitate mai scazută şi de durata vestibulare. Vertijul este de intensitate mai scazută şi de durata mai mare. Nistagmusul este nesistematizat, în sensul că poate mai mare. Nistagmusul este nesistematizat, în sensul că poate fi decelat în ambele priviri laterale. Nu există paralelism între fi decelat în ambele priviri laterale. Nu există paralelism între intensitatea nistagmusului şi vertij. Deviaţiile tonice pot fi intensitatea nistagmusului şi vertij. Deviaţiile tonice pot fi evidenţiate în toate direcţiile. Este un sindrom disarmonic. Se evidenţiate în toate direcţiile. Este un sindrom disarmonic. Se asociaza cu alte semne neurologice: si alte simptome de asociaza cu alte semne neurologice: si alte simptome de trunchi cerebral, semne cerebeloase, paralizii de nervi trunchi cerebral, semne cerebeloase, paralizii de nervi cranieni.cranieni.

Etiologia presupune leziuni ale trunchiului cerebral (accidente Etiologia presupune leziuni ale trunchiului cerebral (accidente vasculare cerebrale, scleroză multiplă, glioame de trunchi, vasculare cerebrale, scleroză multiplă, glioame de trunchi, encefalite, siringobulbie etc).encefalite, siringobulbie etc).

Page 22: 93525396 Sindromul Cerebelos Si Vestibular

3) Vertijul non vestibular3) Vertijul non vestibular este determinat de disfunctia componentelor nonvestibulare ale echilibrului:este determinat de disfunctia componentelor nonvestibulare ale echilibrului: - vertijul indus vizual: raul de mare si raul de inaltime;- vertijul indus vizual: raul de mare si raul de inaltime; - afectarea sensibilitatii proprioceptive: polineuropatie, afectarea cordoanelor - afectarea sensibilitatii proprioceptive: polineuropatie, afectarea cordoanelor

posterioare medulare;posterioare medulare; - vertijul cervical, este discutabil, este determinat de spondiloza cervicala; acest - vertijul cervical, este discutabil, este determinat de spondiloza cervicala; acest

vertij se accentueaza la intuneric;vertij se accentueaza la intuneric; - bolile piramidale, cerebeloase sau extrapiramidale, afectiunile trunchiului cerebral - bolile piramidale, cerebeloase sau extrapiramidale, afectiunile trunchiului cerebral

determina tulburari in adaptarea motorie in cazul schimbarilor de pozitie si tulburari determina tulburari in adaptarea motorie in cazul schimbarilor de pozitie si tulburari oculomotorii si genereaza ameteala;oculomotorii si genereaza ameteala;

- deteriorarea partiala a starii de constienta in presincopa sau anumite forme de - deteriorarea partiala a starii de constienta in presincopa sau anumite forme de epilepsie (epilepsia temporala sau absenta epileptica) este frecvent descrisa de epilepsie (epilepsia temporala sau absenta epileptica) este frecvent descrisa de bolnav ca ``ameteala``;bolnav ca ``ameteala``;

- vertijul psihogenic apare in fobie, depresie, situatii conflictuale si in atacurile de - vertijul psihogenic apare in fobie, depresie, situatii conflictuale si in atacurile de panica;panica;

- hipotensiunea arteriala si afectiunile cardiace care scad temporal presiunea - hipotensiunea arteriala si afectiunile cardiace care scad temporal presiunea sanguina cerebrala si determina ameteala sau vertij;sanguina cerebrala si determina ameteala sau vertij;

- hipoglicemia pe care unii bolnavi o descriu ca ameteala intr-o prima faza de - hipoglicemia pe care unii bolnavi o descriu ca ameteala intr-o prima faza de evolutie.evolutie.