Embed Size (px)
Citation preview
1
Intrumator: Student:
2
CAPITOLUL 1. PREGATIREA ORGANIZATIEI PENTRU
IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU
(SMM)
1.1. Descrierea organizatiei
SC MacroCarm SRL, infiintata in 2007, cu un capital social de 50.000 RON, are
urmatoarele obiecte de activitate (extrase din Codul CAEN):
1011 - Producţia şi conservarea cărnii;
4632 - Comerţ cu ridicata al cărnii şi produselor din carne;
151 - Producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne.
Firma este situata la 2 km distanta de orasul Iasi (pe Drumul National E85), pe o
suprafata de 150.000 mp, impreuna cu abatorul, care are o capacitate de taiere de 100 de
capere/ora, asigurand 4% din totalul carcaselor sacrificate in Romania.
Anul acesta firma a ajuns la un numar de 50 de angajati , avand o cifra de afaceri de
200.000 RON.
Abatorul este format dintr-o linie de sacrificare cu o capacitate de 100 capete/ora, o linie
de transare, avand o capacitate de 50 capete/ora si o linie de ambalare, cu o capacitate de 50 de
capete/ora.
Echipa de conducere:
1. Mihai Ionescu, CEO;
2. Andreea Marinescu, Manager de Mediu;
3. Maricel Gavrilescu, Manager de Productie;
4. Dana Aiordachioaie, Manager Financiar;
5. Tiberiu Afrasinei, Manager Achizitii;
6. Anda Adam, Manager Resurse Umane;
7. Dorel Ionescu, Manager Departament Tehnic;
3
Structura orgaizationala:
CEO
Manager de Mediu
Manager productie
Coordonator productie
Sef Segment S (sacrificare)
Sef Echipa
Operatori
Sef Segment T (Transare)
Sef Echipa
Operatori
Sef Segment A (ambalare)
Sef Echipa
Operatori
Manager financiar
Manager achizitii
Manager res. umane
Manager dep. tehnic
Maistru intretinere
Lucratori
4
1.2 Prinicpalii factori poluatori ai firmei
Principalii factori poluatori ai firmei sunt:
Factori
poluanti
Cauze
Apa provenita din spalarea de dupa
operatia de sacrifirace, respectiv
transare (aceasta contine sange si
altesubstante si impuritati)
Resturi
animale
resturi animale provenite din
segmental de transare;
Poluare fonica provenita de pe liniile de
sacrificare, transare, respective
ambalare
Mirosul mirosul provenit in urma
depozitarii resturilor in
containerele de colectare;
Ambalaje ambalajele care rezulta din
procesul de ambalare al carnii;
1.3 Motivele pentru care organizatia ia hotararea
implementarii SMM (Sistem de Management de Mediu)
Motivul principal pentru care organizatia a hotarat implementarea unui SMM este aceea
ca firma nu mai poate face fata costurilor si a amenzilor primite. In plus au existat multiple
plangeri din partea vecinilor. Prin implementarea unui SMM, se vor reduce costurile de mediu si
organizatia va avea un control mai bun asupra costurilor si interventiilor asupra mediului.
Costurile de mediu sunt cele rezultate în urma aplicării de către companie a unor acţiuni
privind prevenirea, reducerea, controlul pericolelor pentru mediu cât şi lucrări de reabilitare şi
curăţare.
5
Costurile de mediu pot fi :
- costuri cu descărcarea/depozitarea deşeurilor, emisiilor şi tratarea acestora incluzând
materialele şi munca pentru întreţinere.
- intrucat nu exista o statie proprie de procesare a materiilor de origine animala
necomestibile, firma trebuie sa faca eforturi pentru a putea gestiona aceste deseuri (contract de
parteneriat cu o sectie aflata in alta regiune, transportul acestora, aruncarea deseurilor sau
vinderea acestora unor terti);
- costuri legate de asigurări de sănătate, de proprietate sau generate de obligaţii de
mediu.
Ca urmare a reducerii cantităţii de deseuri şi emisii cât şi tratarea acestora, nu se
realizează numai protejarea mediului cât şi reducerea numărului de amenzi.
1.4 Cauze care determina conducerea sa aprobe introducerea
unui SMM
Cea mai importanta cauza pentru implementarea unui SMM este cea economica,
deoarece s-ar reduce costurile prin economisirea materiilor prime, a energiei, cât şi reducerea
eventualelor amenzi. O alta cauza este aceea ca in acest moment nu se valorifica toate materiile
prime rezultate in ulrma transarii (resturile animale necomestibile), care pot fi transformate in
ingrasaminte sau grasime animala ce pot fi vandute.
1.5 Importanta pentru organizatie a introducerii unui SMM
Avand in vedere faptul ca numarul consumatorilor eco este in continua crestere, este
importanta aprobartea unui SMM. Pe langa aceasta, colaboarrea cu autoritatile va fi mai facila.
Odata cu implementarea SMM-ului, firma va veni cu noi produse pe piata, rezultand profituri.
Un alt avataj ar fi asigurarea unei mai bune calitati a produselor si serviciilor.
6
Nu in ultimul rand, acest lucru va facilita obtinerea unor servicii bancare si asigurari
mai convenabile.
Introducerea unui SMM este importantă pentru conducere deoarece prezintă anumite
avantaje: conformite cu legislaţia în vigoare din domeniu, se pot preveni accidentele de mediu,
oferă transparenţă managementului şi proceselor de producţie, se pot economisi atât enegie cât şi
resurse.
1.6 Obiectivele SMM
Obiectivele SMM sunt următoarele:
- reducerea cantităţii de deşeuri şi a utilizării resurselor;
- reducerea sau eliminarea descărcarilor poluante în mediu;
- limitarea oricărui impact negativ important asupra mediului, a noilor activităţi;
- producerea cu minim de impact asupra mediului;
- promovarea conştientizării angajaţilor cu privire la problemele de mediu.
1.7 Identificarea suportului necesar la nivelul organizatiei
Angajarea conducerii şi anagajamentul permanent al acesteia în exercitarea
manaementului de mediu sunt esenţiale pentru reuşita implementării unui SMM. Pentru fiecare
etapă a dezvoltării sau îmbunătăţirii unui SMM este necesară implicarea conducerii la vârf a
organizaţiei. Se recomandă ca resursele corespunzătoare, cele umane, materiale, cât şi financiare,
care sunt esenţiale pentru implementare unui SMM să fie stabilite şi puse la dispoziţie.
Pentru implementarea unui SMM este necesar anganjamentul permanent al conducerii,
atat din sectiile direct implicate cat si conducerea executive si de varf a intreprinderii. Resuresle
umane sunt esentiale, pe langa cele financiare si materiale. Acestea trebuie sa fie stabilite concis
si sa aiba un aport semnificativ in implementarea unui SMM.
7
1.8. Stabilirea sectoarelor de activitate unde sa se
implementeze SMM
In urma analizei efectuate, sunt luate in vizor sectiile: Alimentare banda cu carcase
si Depozitare deseuri necomestibile. SMM-ul se va axa pe rezolvarea problemelor din aceste doua sectii,
ca apoi, cu resursele ramase, sa se analizeze si celelalte deficiente aflate in cadrul organizatiei, alocandu-
se banii necesari rezolvarii lor.
In cazurile celor doua sectii mentionate mai sus, se va aplica un sistem de
mananagement integrat de mediu total. Se vrea rezolvarea totala a problemelor aparute din aceste
sectii.
1.9. Estimarea gradului de constientizare a personalului
firmei cu privire la implementarea SMM
Implicarea angajatilor este importanta in parcurgerea tuturor pasilor presupusi de
organizatie, in indeplinirea SMM-ului. Astfel s-au impartit chetionare acestora, pentru a vedea
gradul de implicare al angajatilor.
8
Chestionar pentru angajatii SC ComTex SRL:
Nr.
Crt. Intrebare
1. De cat timp sunteti angajat al firmei?
2. Cum vi se pare curatenia la locul de munca? Motivati raspunsul.
a) Curat;
b) Foarte curat;
c) Murdar;
3. Credeti ca firma noastra se implica destul in problemele de mediu?
Motivati raspunsul.
a) Da;
b) Nu;
4. Ati observat probleme legate de protectia mediului in firma
(deversari/poluare, etc)? Motivati raspunsul cu exemple.
a) Da;
b) Nu;
5. Cum sustineti dumneavoastra, ca angajat, proiectele de mediu
efectuate de organizatie?
6. Stiati ca organizatia polueaza mai mult decat limitele admise?
a) Da;
b) Nu;
7. In ce sectie/departament credeti ca ar trebuie actionat pentru ca
firma sa nu mai polueze la fel de mult ca in momentul de fata?
8. Veti respecta noile schimbari in organizarea firmei, cat si regulile
interne de protectie a mediului?
In urma chestionarii angajatillor, raspunsurile acestora sunt in proportie de 80%
apreciate ca fiind favorabile sustinerii SMM-ului propus de catre conducerea firmei. Angajatii
constientizeaza problemele de mediu aflate in activitatile firmei si vor participa activ la
implementarea sistemului integrat de mediu.
9
CAPITOLUL 2. SISTEMUL DE MANAGEMENT DE
MEDIU A ORGANIZATIEI
2.1.POLITICA DE MEDIU A ORGANIZATIEI
Politica de mediu a SC ComTex SRL
SC ComTex SRL impune desfasurarea tuturor activitatilor, aband in vedere o
imbunatatire continua a masurilor de protectie a mediului.
Societatea neoastra isi ia angajamentul de a proteja mediul inconjurator, prin masuri de
prevenire a poluarii si de imbunatatire continua a practicilor noastre de mediu.
Principiile de baza a societatii noastre sunt:
Asigurarea si imbunatatirea continua a produselor furnizate de catre organizatia
noastra, prin mentinerea conditiilor de igiena si siguranta alimentara;
Dezvoltarea spiritului de echipa in scopul cresterii increderii in fortele proprii;
Dezvoltarea competentelor profesionale ale angajatilor;
Calitatea si serozitatea in relatiile de parteneriat care au ca scop pastrarea pietei
actuale, precum si extinderea ei;
Obtinerea unei imagini excelente dovedite prin professionalism si operativitate;
Asigurarea unui mediu si echipament de lucru adecvat in vederea obtinerii de
produse de calitate, a reducerii impactului asupra mediului;
Utilizarea eficienta a meteriilor prime, materialelor si utilitatilor in procesele de
fabricatie;
Eliminarea responsabila si in deplina siguranta a deseurilor;
Mentinerea sistemului de management al sanatatii si securitatii ocupationale
integrat cu sistemul de management al calitatii, mediului si sigurantei alimentului.
Diminuarea poluarii fonice create in sectiile de productie ale organizatiei;
Reducerea concentratiilor de poluanti deversati in apa;
Vom stabili, implementa si revizui periodic obiectivele si tintele de mediu.
Sustinem utilizarea rationala a resurselor natural, conservarii energiei si minimalizarii
deseurilor.
10
Conservarea mediului este responsabilitatea tuturor angajatiilor SC ComTex SRL.
Acestia sunt informati cu privire la problemele de mediu si cu faptul ca organizatia noastra se
ocupa in permanetnta in potectia mediului si ca respecta standardele de mediu in vigoare.
Toti partenerii SC ComTex SRL au obligatia de a intelege, promova si contribui la
implementarea prezentei politici.
Sc ComTex SRL garanteaza faptul ca se vor aplica obiectivele prevazute mai sus si va
comunica aceasta politica tuturor persoanelor cu scopul implementarii SMM si o ca pune la
dispozitia publicului.
2.1.1.Evaluarea politicii de mediu a organizatiei
Aprecierea continutului politicii de mediu
DA NU
Politica este adecvata activitatilor, produselor si serviciilor sale?
X x
Politica reflecta corect valorile si principiile fundamentale ale organizatiei?
X
Politica prevede fixarea de obiective si tinte de mediu?
X
Politica este acceptata de conducerea firmei la nivelul cel mai inalt?
X
Politica implica o supraveghere a tehnologiilor utilizate si practicilor de
management de mediu ale organizatiei?
X
Politica include angajamente privind imbunatatirea continua, prevederea
poluarii, respectarea reglementarilor, luarea in considerare a asteptarilor
partilor interesate?
X
A fost desemnata o persoana pentru supravegherea si implementarea acestei
politici? Daca da, a fost aceasta persoana investita cu autoritatea necesara?
X
11
2.1.1.2. Aprecierea posibilitatilor de implementare a politicii
de mediu
Aprecierea programelor
Implementarea politicii de mediu se face prin intermediul programelor elaborate de
catre conducere si responabilul de mediu. Programele sunt realizate punctual, fara
caracter general, eliminand astfel ambiguitatile si ilustrand astfel interesul general
pentru alinierea firmei la standardele de mediu.
Aprecierea resurselor
necesare punerii in practica
a politicii de mediu
Resursele alocate sunt in suma totala de 300.000 euro. Conducerea organizatiei
considera suma ca fiind suficienta pentru ameliorarea conditiilor ce afecteaza
mediul, respectiv pentru cumpararea si instalarea unei stati de procesare a resturilor
animale necomestibile.
Aprecierea realismului
politicii de mediu analizand
posibilitatile de
implementare
Politica de mediu exprima realitatea din firma, iar implementarea ei este posibila in
proportie de 100%.
Analiza angajarii
organizatiei
Firma se angajeaza sa implementeze, sa controleze si sa imbunatateasca in mod
continuu masurile legate de protectia mediului, fiind antrenate in acest sens resurse
financiare pentru obtinerea resurselor logistice si intreaga resursa umana disponibila.
Analiza comunicarii si
intelegerea politicii de
mediu la toate nivelurile
organizatiei
Diseminarea politicii de mediu catre toate nivelurile organizatiei se va face de catre
responsabilul de mediu, Andreea Marinescu. Data fiind disponibilitatea conducerii
pentru implementarea SMM, analiza, comunicarea si intelegerea tuturor aspectelor
se va face in cel mai eficient mod posibil.
Analiza procedurilor pentru
realizarea politicii de mediu
Procedurile pentru implementarea politicii de mediu, cat si obiectivele propuse,
obliga fiecare membru al firmei la respectarea si punerea in practica a tuturor
masurilor legate de protectia mediului si de prevenirea poluarii.
Analiza comunicarii politicii
de mediu catre partile
interesate
Partile interesate au acces liber la documentatia legata de SMM, firma actionand in
sensul asta prin publicarea pe Internet si in presa locala a politicii de mediu, precum
si afisarea la Consiliul Local a acesteia. Pentru o mai buna transparenta, firma isi
arata disponibilitatea pentru raspunsul la eventualele intrebari din partea publicului.
12
2.2. PLANIFICAREA
2.2.1 Analiza Initiala de Mediu (AIM)
METODA AMDEC
In metoda de cotare a impacturilor asociate aspectelor mediu identificate se consideră
următoarele criterii:
1. gravitatea/importanta impactului (G)
2. frecvenţa impactului (F)
3. magnitudinea impactului (M)
4. reglementări care să stabilească nivelul maxim admis de poluant în receptorul natural
(R)
5. opinia publică/transparenţă (O).
Pentru aceste criterii se stabileşte o scară, fiecare criteriu luînd valori pozitive şi avînd un
anumit coeficient de pondere, funcţie de importanţa lui în procesul de cuantificare.
13
Tabel nr.14 Grilă de notare a impacturilor de mediu
Criteriu Coeficient
pondere
10 puncte 5 puncte 1 punct
F 3 Zilnică Medie Ocazională
G 5 Risc pentru om şi
mediu
Risc pentru mediu Nu există risc pentru
mediu
M 4 Semnificativă Medie Minora
R 4 Neconformitate
(depăşiri de
CMA)
Conformitate (valori
cuprinse între prag de
alertă şi prag de
intervenţie)
Conformitate (valori
ale poluantilor sub
pragurile de alerta)
O 2 Plîngeri şi critici
sistematice
Plîngeri şi critici
sporadice
Nu există plîngeri sau
critici
Se acorda fiecărui criteriu valori în funcţie de fiecare impact de mediu asociat aspectelor
de mediu şi se obţine în final un scor de mediu calculat după următoarea formulă:
24453 ORMGFScor
Prin calcularea scorului final de mediu, valoarea maximă care poate fi obţinută este de
180 de puncte (impact major), iar valoarea minimă este de 18 puncte, atunci cînd toate criteriile
sînt cotate cu 1 p (impact minor, nesemnificativ). Cu cît valoarea scorului de mediu obţinut este
mai mare, cu atît impactul indus asupra componentelor de mediu este mai grav. Se propune,
astfel, o scală a impacturilor obţinute:
P = 18 – impact nesemnificativ
18 < P < 38 – impact mediu semnificativ
P ≥ 38 – impact semnificativ
14
Pentru analiza de mediu se vor reţine numai acele impacturi semnificative, care au
valori mai mari de 38 de puncte.
În cele ce urmează se va cuantifica impactul asociat fiecărui aspect de mediu, generat în
fiecare proces ce se desfăşoară în cadrul societăţii, avînd în vedere cele două situaţii: funcţionare
normală şi funcţionare anormală.
15
A. Indentificarea aspectelor si impacturilor de mediu in conditii
de functionare normala
Nr.
Crt.
Activitate Aspect mediu Impact mediu
1 Sacrificare Cosum curent electric,
generare zgomot
Poluare cu zgomot,
poluare apa, poluare
sol
2 Alimentare
banda cu
carcase
Transport carcase pe banda Zgomot, energie
3 Transoort
carcase
Transport banda Zgomot, energie
4 Transare
carcasa
Consum curent electric, apa.
Generare zgomot, deseuri
necomestibile
Poluare cu zgomot si
desuri, poluare apa
5 Transport carne Transport banda Zgomot, energie
6 Ambalare Consum curent electric.
Generare zgomot, deseuri de
plastic, hartie,
Poluare cu zgomot,
deseuri plastic si
hartie
7 Transport carne
ambalata
Transport banda Zgomot, energie
8 Depozitare Depozitare carne ambalata Zgomot, energie,
spatiu
9 Depozitare
deseuri
necomestibile
Depozitare deseuri
necomestibile in spatiul
amenajat.
Miros urat emenat,
spatiu utilizat,
cheltuieli excesive
cu transportul,
poluare sol
16
B. Indentificarea aspectelor si impacturilor de mediu in conditii
de functionare anormala
Nr.
Crt.
Activitate Aspect mediu Impact mediu
1 Sacrificare Cosum curent electric,
generare zgomot
Poluare excesiva cu
zgomot, poluare apa,
poluare sol
2 Alimentare
banda cu
carcase
Transport carcase pe banda Zgomot excesiv,
consum mare de
energie
3 Transoort
carcase
Transport banda Zgomot excesiv,
consum mare de
energie
4 Transare
carcasa
Consum curent electric, apa.
Generare zgomot, deseuri
necomestibile
Poluare mare cu
zgomot si desuri,
poluare excesiva apa
5 Transport carne Transport banda Zgomot excesiv,
consum mare de
energie
6 Ambalare Consum curent electric.
Generare zgomot, deseuri de
plastic, hartie,
Poluare cu zgomot
insuportabil, deseuri
plastic si hartie in
exces
7 Transport carne
ambalata
Transport banda Zgomot excesiv,
consum mare de
energie
8 Depozitare Depozitare carne ambalata Zgomot excesiv,
consum mare de
energie, spatiu mult
ocupat
9 Depozitare
deseuri
necomestibile
Depozitare deseuri
necomestibile in spatiul
amenajat.
Miros urat emenat,
spatiu utilizat,
cheltuieli excesive
cu transportul,
poluare sol
17
Tabel 1. Gravitatea impactului generat de activitatile din sectiile de productie ale organizatiei, in cazul unei functionari normale.
Nr.
Crt. Activitate Aspect mediu Impact mediu
F
(frecventa)
G
(gravitate)
M
(magnitudine)
R
(reglementari)
O
(opinie
publica)
Scor
de
mediu
Medie
scor de
mediu
1 Sacrificare
Sacrificare porci – cosum
curent electric, generare
zgomot, consum apa
Zgomot,
apa,
sol
3
15
3
5
25
5
4
4
4
4
4
20
10
10
10
26
58
42
42
2
Alimentare
banda cu
carcase
Transport carcase pe
banda
Zgomot,
energie 15
3
5
5
4
4
4
20
10
2
38
34
36
3 Transoort
carcase Transport banda
Zgomot,
energie 15
15
5
5
4
4
4
20
2
2
30
31 30,5
4 Transare
carcasa
Consum curent electric,
apa. Generare zgomot,
deseuri necomestibile
Zgomot,
deseuri,
apa
15
15
15
5
25
5
4
4
4
4
4
20
2
2
10
30
50
54
44,6
5 Transport
carne Transport banda
Zgomot,
energie 15
15
5
5
4
4
4
20
2
2
30
31 30,5
6 Ambalare
Consum curent electric.
Generare zgomot,
deseuri de plastic,
hartie,
Zgomot,
deseuri plastic,
deseuri hartie
3
15
15
5
5
5
4
4
4
4
4
4
2
2
2
18
30
30
26
7
Transport
carne
ambalata
Transport banda Zgomot,
energie 15
15
5
5
4
4
4
20
2
2
30
31
30,5
8 Depozitare Depozitare carne ambalata
Zgomot,
energie,
spatiu
3
3
15
5
5
5
4
4
4
4
4
4
2
2
2
18
18
30
22
9
Depozitare
deseuri
necomestibile
Depozitare deseuri
necomestibile in spatiul
amenajat.
Miros urat emenat,
spatiu utilizat,
cheltuieli excesive
cu transportul,
poluare sol
15
3
3
15
50
5
5
50
20
4
4
4
40
4
4
40
2
2
2
20
127
18
18
129
73
18
Tabel 2. Gravitatea impactului generat de activitatile din sectiile de productie ale organizatiei, in cazul unei functionari normale.
Nr.
Crt. Activitate Aspect mediu Impact mediu
F
(frecventa)
G
(gravitate)
M
(magnitudine)
R
(reglementari)
O
(opinie
publica)
Scor
de
mediu
Medie
scor de
mediu
1 Sacrificare
Sacrificare porci – cosum
curent electric, generare
zgomot, consum apa
Zgomot,
apa,
sol
15
15
3
5
25
25
4
4
4
20
20
20
10
10
10
54
74
62
63,33
2
Alimentare
banda cu
carcase
Transport carcase pe
banda
Zgomot,
energie 15
15
5
5
40
40
20
20
10
2
90
82
86
3 Transoort
carcase Transport banda
Zgomot,
energie 15
15
5
5
4
4
4
20
2
2
30
31 30,5
4 Transare
carcasa
Consum curent electric,
apa. Generare zgomot,
deseuri necomestibile
Zgomot,
deseuri,
apa
15
15
15
5
5
25
4
40
4
4
4
4
20
2
10
48
96
58
67,33
5 Transport
carne Transport banda
Zgomot,
energie 15
15
5
5
4
4
4
20
2
2
30
31 30,5
6 Ambalare
Consum curent electric.
Generare zgomot,
deseuri de plastic,
hartie,
Zgomot,
deseuri plastic,
deseuri hartie
3
15
15
5
25
5
4
40
4
4
20
4
2
2
2
18
102
30
50
7
Transport
carne
ambalata
Transport banda Zgomot,
energie 15
15
5
5
4
4
4
20
2
2
30
31
30,5
8 Depozitare Depozitare carne ambalata
Zgomot,
energie,
spatiu
3
3
15
5
5
5
4
4
4
4
4
4
2
2
2
18
18
30
22
9
Depozitare
deseuri
necomestibile
Depozitare deseuri
necomestibile in spatiul
amenajat.
Miros urat emenat,
spatiu utilizat,
cheltuieli excesive
cu transportul,
poluare sol
30
15
30
30
50
5
5
50
40
4
4
40
20
4
20
40
20
2
2
20
160
30
61
180
107,5
19
Nr.
Crt. Activitate Aspect mediu Impact mediu
Medie
scor de
mediu
Activitate Aspect mediu Impact
mediu
Medie
scor de
mediu
1
Fu
nct
ion
are
norm
ala
Sacrificare
Sacrificare porci –
cosum curent
electric, generare
zgomot, consum apa
Zgomot,
apa,
sol
42
Fu
nct
ion
are
anorm
ala
Sacrificare
Sacrificare porci –
cosum curent electric,
generare zgomot,
consum apa
Zgomot,
apa,
sol
63,33
2
Alimentare
banda cu
carcase
Transport carcase pe
banda
Zgomot,
energie 36
Alimentare
banda cu
carcase
Transport carcase pe
banda
Zgomot,
energie 86
3 Transoort
carcase Transport banda
Zgomot,
energie 30,5
Transoort
carcase Transport banda
Zgomot,
energie 30,5
4 Transare
carcasa
Consum curent
electric, apa.
Generare zgomot,
deseuri
necomestibile
Zgomot,
deseuri,
apa
44,6 Transare
carcasa
Consum curent
electric, apa. Generare
zgomot, deseuri
necomestibile
Zgomot,
deseuri,
apa
67.3
5 Transport
carne Transport banda
Zgomot,
energie 30,5
Transport
carne Transport banda
Zgomot,
energie 30,5
6 Ambalare
Consum curent
electric. Generare
zgomot, deseuri de
plastic, hartie,
Zgomot,
deseuri plastic,
deseuri hartie
26 Ambalare
Consum curent
electric. Generare
zgomot, deseuri de
plastic, hartie,
Zgomot,
deseuri
plastic,
deseuri hartie
50
7
Transport
carne
ambalata
Transport banda Zgomot,
energie 30,5
Transport
carne
ambalata
Transport banda Zgomot,
energie 30,5
8 Depozitare Depozitare carne
ambalata
Zgomot,
energie,
spatiu
22 Depozitare Depozitare carne
ambalata
Zgomot,
energie,
spatiu
22
9
Depozitare
deseuri
necomestibile
Depozitare deseuri
necomestibile in
spatiul amenajat.
Miros urat emenat,
spatiu utilizat,
cheltuieli excesive
cu transportul,
poluare sol
73
Depozitare
deseuri
necomestibile
Depozitare deseuri
necomestibile in
spatiul amenajat.
Miros urat
emenat,
spatiu
utilizat,
cheltuieli
excesive cu
transportul,
poluare sol
107,5
Tabel centralizator cu activitatile din sectiile de productie ale organizatiei
20
CONCLUZII PARTIALE
Se observa din graficul de mai sus, care sunt cele mai afectate activitati, in cazul unei functionari
anormale. Dintre cele mai afectate activitati, enumeram alimentare banda cu carcase si depozitate
deseuri necomestibile. Aceste doua activitati au cea mai mare pondere din analiza facuta.
Alimentarea benzii cu carcase are un zgomot si un consum de energie marite, ceea ce face ca si
pretul produselor sa creasca, in vreme ce muncitorii sunt deranjati si stresati.
Depozitarea deseurilor necomestibile este, dupa analiza facuta cea mai mare problema intampinata,
deoarece aceasta nu se incadreaza in totalitate in limitele reglementarilor legale. In plus riscul pentru om si
mediu este foarte crescut. La cele mentionate se mai adauga si cheltuielile cu transportul si plangerile facute
la administratia firmei, de catre oamenii din vecinatate.
63.33
86
30.5
67.3
30.5
50
30.5 22
107.5
Medie scor de mediu (functionare anormala)
Medie scor de mediu
21
In cazul unei functionari normale, scorul de mediu este situat intre 22 si 73, ceea ce inseamna ca se
asigura, in mare parte, o buna functionare a activitatilor practicate in unitate, exceptie facand activitatea
„Sacrificare”, „Transare carcasa” si „Depozitare deseuri necomestibile”, care chair si intr-o functionare
normala depasesc limita de 38 de puncte.
Acestea sunt considerate ca fiind activitatile care afecteaza cel mai mult mediul.
42 36
30.5
44.6
30.5 26
30.5 22
73
Medie scor de mediu (functionare normala)
Medie scor de mediu
22
2.2.1.1.Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor
asociate, asupra mediului
Analiza initiala de mediu trebuie sa acopere 4 domenii principale:
1. Indentificarea aspectelor de mediu semnificative;
2. Prevederile legale şi reglementările;
3. Examinarea tuturor procedurilor şi practicilor de management de mediu existente;
4. Evaluarea acţiunilor interprinse în urma investigaţiei incidentelor anterioare.
Vezi ANEXA 1
2.2.1.2.Prevederile legale si reglementarile
Pentru o functionare optima, organizatia tine cont de urmatoarele reglementari si prevederi legale:
Legea protectiei mediului nr. 137/1995 , republicata;
Legea Apelor nr. 107/1996;
Legea privind constituirea şi functionarea Consiliului National pentru Mediu si Dezvoltare
Durabil a, nr.158/22.10.1999 ;
Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind
regimul deseurilor;
Legea nr. 458 din 08 iulie 2002 privind calitatea apei potabile;
Legea nr. 645/2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2002 privind
prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii ;
Ordinul Ministrului nr. 377/10.04.2001 pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de
referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata ;
Ordinul Ministrului nr. 706/27.07.2001 privind ap robarea Regulamentului privind
organizarea activitatii de certificare a unitatilor specializate in elaborarea de studii, proiecte, in
23
executie, consultanta in domeniul gospodaririi apelor si docu mentatii tehnice pentru obtinerea
avizelor si a autorizatiilor de gospodarire a apelor ;
Ordin comun nr. 272/65 din 2 aprilie 2002 al MAPM si al MSF, privind elaborarea si
reactualizarea planurilor locale de actiune pentru sanatate în relatie cu mediul;
ORDIN nr. 246 din 22 martie 2002 pentru aprobarea unor acorduri de mediu;
ORDIN nr. 279 din 3 aprilie 2002 privind înfiin ţ area Secretariatului tehnic pentru gestiunea
si controlul compusilor desemnati, în cadrul Directiei de gestiune a deşeurilor şi substantelor
chimice periculoase;
REGULAMENT elaborat de Consiliul Concurentei din 10 mai 2002 cu privire la ajutorul de
stat pentru protectia mediului ;
ORDIN nr. 745 din 30 august 2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea
aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România;
ORDIN nr. 867/2002 privind definirea criteriilor care trebuie indeplinite de deseuri pentru a
se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa
de deseuri ;
ORDIN nr. 1010/2002 privind aprobarea componentei nominale a Comisiei pentru Acordarea
Etichetei Ecologice;
Ordonanţa de urgenţă privind de ş eurile neferoase reciclabile, nr. 11/2001;
Ordonanţa de urgenţă privind gestionarea de şeurilor industriale reciclabile, nr. 16/2001;
Ordonanţa nr.87/30.08.2001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor;
Ordonanta de Urgenta nr.19/2002 pentru ratificarea Acordului pentru asistenta financiara
nerambursabila dinte Romania si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare,
actionand in calitate de Agentie de Implemen tare a Facilitatii Globale de Mediu, pentru
finantarea Proiectului “Controlul Poluarii in Ag ricultura”, semnat la Bu curesti la 16.01.2002;
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 34 din 21 martie 2002 privind prevenirea, reducerea şi
controlul integrat al poluării ;
HG nr. 625/2001 privind aprobarea procedurii de autorizare a functionarii comerciantilor din
punct de vedere al protectiei mediului;
HG nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate;
HG nr. 162/2002 privind depozitarea deseurilor;
HG nr. 189/2002 privind stabilirea procedurii de acordare a etichetelor ecologice;
24
HG nr. 188 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de
descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;
HG nr. 441 din 30 aprilie 2002 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.
662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate;
STAS 6156/1986 - Protecţia împotriva zgomotului în constructii civile şi social - culturale –
limite admisibile şi parametri de izolare acustică;
Normativul privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale
localităţilor şi direct în statiile de epurare (NTPA 002/2002), aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr.188/2002;
Normativul privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi
orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali (NTPA 001/2002), aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr.188/2002 ;
ISO 14001 – Sistem de management de mediu (in curs de aplicare);
ISO 14004 - Sistem de management de mediu (in curs de aplicare);
Pentru a se urmari orice schimbari in legislatie , organizatia este abonata la Monitorul Oficial. De
asemeni juristul din cadrul firmei va anunta eventualitatea schimbarii unor legi sau aparitia altora, pentru ca
firma sa fie in conformitate.
In cazul in care intervin schimbari in modul de organizare al firmei, care pot modifica inclusiv
fisa postului, sau orice are legatura cu postul de munca, organizatia va comunica schimbarea facuta,
personalului calificat.
Dupa caz, se vor face instruiri, sau se vor explica atat schimbarile aduse, cat si beneficiile aduse
de implementare, pentru constientizarea de catre personal a acestor efecte.
25
2.2.1.3.Examinarea tuturor procedurilor si practicilor de
management de mediu existente
De la infiintarea legala a organizatiei, pana in prezent, nu s-au inregistrat
implementari/proceduri/practici de mediu de tip SMM.
2.2.1.4.Analiza punctelor slabe si a punctelor forte
In urma implementarii SMM-ului in activitatile alese, se deosebesc urmatoarele puncte tari si
puncte slabe:
Puncte tari Puncte slabe de mediu
Folosirea unei tehnologii
moderne, in corcodanta cu
prevederile legale.
SMM nu va fi
implementat in toate
sectiile.
Personal calificat. Nivel de zgomot ridicat.
Colaborare mai buna intre
sectiile organizatiei.
Emisii de noxe.
Firma cotata mai bine pe piata
de desfacere a carnii.
Cheltuieli ridicate de
implementare a SMM.
26
2.2.2.Construirea si implementarea Sistemului de Management de
Mediu
2.2.2.1.Stabilirea obiectivelor generale si specifice (tinte) de mediu ale
organizatiei
Poluare Obiective Tinte
Zgomot, energie
Reducerea poluarii cu zgomot in sectia "Alimentare banda
cu carcase". Posibilitate de
blocare sa fie zero.
Reducerea poluarii cu zgomot cu 50 %, fata de anul precedent.
Poluare sol
Prevenirea poluarii solului cu deseuri
necomestibile.
Reducerea poluarii cu deseuri necomestibile
cu 80%.
Poluare apa
Prevenirea poluarii apei.
Ajungerea la capacitatea de a
reutiliza apa folosita.
27
2.2.2.2.Programul/programe de management de mediu ale organizatiei
Politica de mediu
Puncte slabe Obiective Tinte Actiuni Responsabili Costuri Resurse Umane
Data inceperii/finalizarii
"Diminuarea
poluarii fonice
create in
sectiile de
productie ale
organizatiei"
Zgomotul excesiv apare in momentul cand
banda transportatoare se blocheaza. Utilajul fiind invechit, are un consum de energie
marit.
Reducerea poluarii cu zgomot in sectia "Alimentare banda
cu carcase". Posibilitate de
blocare sa fie zero.
Reducerea poluarii cu
zgomot cu 50 %, fata de anul
precedent.
Utilajul fiind invechit, se va schimba cu unul nou. Astfel
se va impiedica blocarea acestuia. Utilajul nou va
produce zgomot mult mai redus fata de cel vechi,
atingandu-se orbiectivele propuse.
Conducerea societatii;
compartimentul protectie a mediului;
departamentul financiar;
departament achizitii
50,000 EUR Reponsabili si terti
06.2011/ 08.2011
"Eliminarea
responsabila si
in deplina
siguranta a
deseurilor"
Poluarea solului depaseste limitele admise deoarece
unitate are un sistem deficitar de depozitare.
Prevenirea poluarii solului cu deseuri
necomestibile.
Reducerea poluarii cu
deseuri necomestibile
cu 80%.
Se va construi o statie de procesare a sub-produselor
de origine animala, necomestibile, care erau
inainte aruncate. Din acestea se vor produce faina
proteica de Categoria II pentru ingrasamant, energie
si grasime animala de Categoria II si III.
Conducerea societatii;
compartimentul protectie a mediului;
departamentul financiar;
departament achizitii
200,000 EUR
Responsabili si terti
06.2011/ 09.2011
"Reducerea
concentratiilor
de poluanti
deversati in
apa"
Lipsa unui sistem de filtrare a apei
determina poluare acesteia.
Prevenirea poluarii apei.
Ajungerea la capacitatea de a reutiliza apa
folosita.
Prin adaugarea de filtre speciale pentru curatirea
apei, si aducerea unei micro-statii de epurare, se va putea
ajunge la reutilizarea acesteia, poluarea scazant
toal.
Conducerea societatii;
compartimentul protectie a mediului;
departamentul financiar;
departament achizitii
50.000 EUR Responsabili si terti
07.2011/ 09/2011
28
2.2.2.3.Implementarea si functionarea sistemului de
management de mediu
2.2.2.3.1.Documentatia sistemului de management de mediu
2.2.2.3.1.1.Manualul de mediu al organizatiei
MANUALUL DE MEDIU
Cuprinsul manualului de mediu
Cuprins
Organizatia
Obiectul manualului
Modificarea/difuzarea manualului
Defrinitii
Politica de mediu
Politica grupului
Angajamentul de imbunatatire continua
Politica de mediu a organizatiei SC MacroCarm SRL
Angajamentul conducerii
Planificarea
Alegerea si supravegherea factorilor de impact
Cerinte legale si alte cerinte
Obiective si tinte
Programe de management de mediu
Implementarea si functionare
Structuri si responsabilitati
Formare, sensibilizare si competenta
29
Comunicare
Documentarea sistemului de mediu
Controlul documentatie
Controlul operational
Prevenirea situatiilor de urgenta si capacitatea de raspuns
Control si actiuni coreective
Supraveghere si masurare
Neconformitati, actiuni corective si actiuni de prevenire
Inregistrari
Auditul sistemului
Controlul efectuat de conducere
ANEXE
Difuzarea si revizuirea manualului
Proceduri ale sistemuului de management de mediu
Bibliografie
2.2.2.3.1.2. Procedurile sistemului de management de mediu
Procedura
Asigurarea comunicarii interne
1. Scop
Aceasta procedura stabileste modul in care se face comunicarea interna in organizatie.
2. Domeniu de aplicare
Procedura se aplica angajatilor din SC MacroCarm SRL si este valabila doar in incinta
firmei.
30
3. Definitii si abrevieri
3.1 Comunicare = transmitere de semnificatii intre doi sau mai multi receptori/transmitatori;
4. Documente de referinta
4.1 Procedura de comunicare.
5. Procedura
5.1 Generalitati
Pentru eficienţa sistemelor de management, responsabilităţile şi autorităţile trebuie bine definite
şi comunicate în cadrul organizaţiei.
Conducerea trebuie să stabilească procese adecvate de comunicare între diferite funcţii şi
niveluri ale organizaţiei, respectiv între organizaţie şi exterior. În cadrul SMM subiectul comunicării
externe sunt aspectele semnificative de mediu, iar comunicarea externă se poate desfăşura cu mai multe
părţi interesate (autorităţi, vecini, clienţi, furnizori, organizaţii civile, mass-media etc.).
În cadrul comunicării interne, existenţa comunicării în ambele direcţii este foarte importantă,
de la conducere spre angajaţi şi invers de la angajaţi spre conducere.
Comunicarea internă este asigurată prin:
- Organizarea de întâlniri în grupuri constituite în funcţie de subiect/tematică,
rezultatul analizelor fiind transmis tuturor factorilor implicaţi/interesaţi;
- Şedinţe operative;
- Poşta electronică;
- Afişări;
- Analize efectuate de management.
Comunicarea externă se realizează cu:
- alte instituţii sau persoane juridice naţionale şi/sau internaţionale;
- ONG-urile;
- mass-media;
- alte administraţii locale/judeţene/centrale.
31
6. Responsabilitati
Resurse umane - sprijinirea obiectivelor asociate resurselor umane: motivarea personalului,
consolidarea coeziunii grupurilor, stimularea cretivităţii angajaţilor, susţinerea politicilor de personal,
promovarea dialogului social etc ;
Marketing intern - transformarea fiecărui angajat într-un agent de marketing;
Relaţii publice - transformarea fiecărui angajat într-un multiplicator de imagine pozitivă.
7. Metoda de comunicare interna
Comunicare directa:
- Comunicarea individuală (discuţia interpersonală);
- Comunicarea de grup;
- Evenimente interne.
Comunicare scrisa:
- Note informative;
- Servicii de informare rapida;
- Afisajul ;
- Presa de intreprindere;
- Rapoarte anuale;
- Urna de sugestii.
Comunicare electronica:
- E-mail;
- Internet;
- Radio si TV cu circuit inchis.
32
CAPITOLUL 3. CONCLUZII PRIVIND SISTEMUL DE
MANAGEMENT DE MEDIU A ORGANIZATIEI
SC MacroCarm SRL, infiintata in 2007, cu un capital social de 50.000 RON, are urmatoarele
obiecte de activitate (extrase din Codul CAEN):
1011 - Producţia şi conservarea cărnii;
4632 - Comerţ cu ridicata al cărnii şi produselor din carne;
151 - Producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne.
In urma chestionarii angajatillor, raspunsurile acestora sunt in proportie de 80% apreciate ca
fiind favorabile sustinerii SMM-ului propus de catre conducerea firmei. Angajatii constientizeaza
problemele de mediu aflate in activitatile firmei si vor participa activ la implementarea sistemului integrat
de mediu.
Avand in vedere proportia mare ai angajatilor care constientizeaza necesitatea unui SMM,
conducerea organizatiei poate aplica cu usurinta SMM-ul dorit in incinta intreprinderii.
In cazul in care procentajul angajatilor receptivi la dorintele superiorilor de a implementa un
SMM in intreprinderea existenta, este scazut (20 – 30%), conducerea intreprinderii va trebui sa gaseasca
metode prin care sa ii determine pe angajati sa fie mai receptivi la propunerile conducerii si sa incerce sa
stabileasca o mai buna comunicare cu acestia. Chiar daca acest lucru nu este posibil, iar implementarea unui
SMM este impetuos necesara, se poate incerca acest lucru, insa sansele de reusita sunt mai mici, intrucat
trebuie trecuta bariera psihologica a angajatului.
Politica de mediu a organizatiei are in vedere impactul pe care il au pentru natura activitatile
acesteia. Aceasta include un angajament de inbunatatire continua si de prevenire a poluarii, ba chiar isi
propune minimizarea poluarii si a riscului pentru natura.
S-a facut un angajament de conformare cu schimbarile legale ce vor surveni in organizarea si
desfasurarea activitatilor intreprinderii.
Politica de mediu a organizatiei va fi mentinuta pe tot parcursul desfasuratii activitatilor sale.
Aceasta este in concordanta cu documentatia tehnica a organizatiei si implementata aferent ei.
Politica de mediu este transparenta. Organizatia pune la dispozitia publicului si oricarui angajat,
posibilitatea de a vedea si studia politica de mediu a firmei.
33
Pentru analiza initiala de mediu s-a folosit metoda AMDEC. Eficienta acestei metode consta in
faptul ca prin notarea anumitor criterii s-a ajuns repede la concluziile care au dus la implementarea SMM-
ului propus.
Se observa, din analiza facuta, faptul ca in cazul unei functionari normale, scorul de mediu este
situat intre 22 si 73, ceea ce inseamna ca se asigura, in mare parte, o buna functionare a activitatilor
practicate in unitate, exceptie facand activitatea „Sacrificare”, „Transare carcasa” si „Depozitare deseuri
necomestibile”, care chair si intr-o functionare normala depasesc limita de 38 de puncte.
In cazul functionarii anormale, se observa care sunt cele mai afectate activitati. Dintre cele mai
afectate activitati, enumeram alimentare banda cu carcase si depozitate deseuri necomestibile. Aceste
doua activitati au cea mai mare pondere din analiza facuta.
Alimentarea benzii cu carcase are un zgomot si un consum de energie marite, ceea ce face ca si
pretul produselor sa creasca, in vreme ce muncitorii sunt deranjati si stresati.
Depozitarea deseurilor necomestibile este, dupa analiza facuta cea mai mare problema intampinata,
deoarece aceasta nu se incadreaza in totalitate in limitele reglementarilor legale. In plus riscul pentru om si
mediu este foarte crescut. La cele mentionate se mai adauga si cheltuielile cu transportul si plangerile facute
la administratia firmei, de catre oamenii din vecinatate.
Se pot observa discrepantele de scor intre folosirea normala si cea anormala. Diferenta mare intre
scoruri este cauzata de fapcutl ca firma are in sectia de transare, aparatura invechita, care consuma multa
energie si produce zgomot mult. In cazul depozitarii deseurilor necomestibile, scorul de mediu atinge cea
mai inalta treapta. Acest lucru este posibil din cauza faptului ca asa zis-ul depozit pentru deseuri
necomestibile este inadecvat. Acest lucru este de departea cea mai mare problema cu care se confrunta
organizatia. De aceea SMM-ul a fost propus in special penstru aceasta problema care trebuie rezolvata.
In ceea ce priveste fluctuatiile mari intre functionarea normala si cea anromala, sectia „alimentare
banda cu carcase” pare a fi cea la care se intalneste aceasta mare discrepanta. Acestu lucru a fost posibil din
cauza ca utilajele sunt depasite. In cazul unei defectari, este afectectata nu numai natura ci si productia,
rezultand profituri mai putine. Aplicandu-se SMM, in acest caz, s-au schimbat utilajele vechi, cu unele noi,
lucru care va schimbat total activitatea din sectie, deoarece productia va fi constanta, cosumul de energie va
fi optim, poluarea se va diminua, reultand si un profit substantial.
Punctele slabe care s-au gasit in organizatie sunt urmatoarele:
SMM nu va fi implementat in toate sectiile – mai sunt sectii care mai au nevoie de implementarea
alturi SMM, insa toate acestea vor fi posibile dupa ce firma isi va reveni din investitia facuta in acest
moment;
Nivel de zgomot ridicat – dat fiind faptul ca SMM-ul nu s-a facut pe intreaga organizatie, sectiile
in care nu s-a intervenit mai provoacapoluare fonica.
34
Inca mai exista emisii de noxe in anumite sectii de productie, dar acestea nu vor fi un risc pentru
intreprindere. Odata cu implementarea unui nou SMM in sectoarele cheie din organizatie (cele care au o
poluare crescuta) vor fi schimbate. Astfel se va miscora mai mult nivelul de emisii de noxe.
Aplicarea SMM-ului in cazul intreprinderii date era necesara, deoarece in cadrul sectiilor de
productie se cheltuiau bani si factorii poluanti erau din ce in ce mai numerosi. De aici apareau plangeri la
garda de mediu facute impotriva firmei, amenzile primite pentru nerespectarea concentratiilor poluante. In
plus, pe langa aceste probleme, cosumul de energie era un factor care facea ca firma sa nu mai dea
randament, urmand ca firma sa intre in criza, daca nu se actiona.
Analiza facuta este obiectiva si sa axat pe cele mai importante probleme gasite in cadrul sectiilor e
productie aflate in organizatie. Aplicatea analizei initiala de mediu, cu metoda AMDEC a facilitat gasirea
rapida a activitatilor din firma care polueaza cel mai mult. Asta a permis ca implementarea SMM sa se faca
exact acolo unde era necesar.
Puncte tari:
- Aducerea intreprinderii la un nivel apropiat de standardele europene;
- Linii de productii ecologice;
- Intrarea pe piata ingrasamintelor platind doar investitia in aparatura, apovizionarea cu
materia prima facanduse din unitatea proprie;
- Un colectiv mai unit in rezolvarea problemelor ce apar in organizatie;
Puncte slabe:
- Riscul ca investitia sa nu se amortizeze;
- SMM-ul nu a fost aplicat in toate sectiile de productie, deci poluare in ca mai exista, dar in
limitele legale;
- Posibilitatea ca firma sa nu poata intra pe piata ingrasamintelor, rezultand o investitie in
procesarea acestor tipuri de produse, ratata;
