Upload
rcuptccput
View
260
Download
1
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Â
Citation preview
NOTE CURS 09
09 TESUTURI SI DOMENII
SURSA PRINCIPALA:
CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage
Ed. Verlag W Kohlhammer
Traducere, adnotari RADOSLAV R
ŢESUTURI ŞI DOMENII
Oraşele sunt exprimări spaţiale ale organizaţiilor sociale.
Ele sunt un ţesut al proceselor şi relaţiilor sociale.
Structura organizatorică a spaţiului este formată din funcţiuni_utilităţi,
care au:
o anumită dispunere în spaţiu,
o anumită densitate şi
o anumită calitate a elementelor de contact.
Alte caracteristici ale spaţiului sunt:
elasticitatea, rezerva, strîmtoarea, calitatea închiderii, şi geometria dispunerii.
Domeniile şi ţesuturile sunt sisteme bipolare ale
organizării spaţiale
Ţesutul
este privit ca o anume opţiune,
un anumit tip de organizare spaţială
ce permite accesul la suprafeţe
Domeniul
este rezultatul legăturilor minuscule din interiorul
spaţiilor definite de ţesut.
ţesut_domeniu -Lincolm SUA
ACCESIBILITATEA
la funcţiuni este determinată de:
de geometria ţesutului,
de tehnica transportului,
de orientarea în spaţiu,
de capacitatea de absorţie a ţesuturilor şi
a nodurilor.
Geometria ţesuturilor este greu de schimbat
aşadar distanţele rămîn constante,
ceea ce face ca doar schimbarea vitezei să fie
posibilă şi aceasta datorită inovaţiilor din tehnica
transportului
În interiorul ţesuturilor schimbările de capacitate
sunt posibile în anumite limite,
prin metode organizatorice sau constructive.
Orientarea
este capacitatea de memorare a sintaxei
urbane, ca atare a formei geometrice a
organizării spaţiale.
ŢESUTUL
DEFINIŢIE
Ţesuturile sunt formate din fire liniare (străzi)
care sunt legate între ele.
Ţesuturile sunt sisteme de legătură şi de separare bidimensionale care închid domenii.
Dacă luăm în considerare ţesutul stofelor,
acestea au firele materializate şi
spaţiile dintre ele sunt imateriale.
Dacă luăm în considerare ţesutul urban
străzile sunt imateriale şi
spaţiile ce rezultă între ele sunt sau pot fi umplute
cu clădiri sau utilităţi.
În acest caz ţesutul este format din
canale de comunicare.
ŢESUTUL URBAN
La ţesutul urban contează distanţele între fire (străzi) şi dimensiunile lor
nu contează dacă firele sunt drepte sau curbe.
De aici rezultă că:
- o dispunere mai densă conduce la ţesuturi şi spaţii intermediare compacte,
care sunt stabile şi greu de completat;
- o dispunere lejeră conduce la ţesuturi şi spaţii intermediare mai puţin compacte,
care se pot completa mai uşor ulterior
Mumbay
tesut dens
Calcutta
cca1840
tesut dens
SURSA: Branch M.C.(1972)- An Atlas of Rare City Maps –Comparative Urban Design 1830-1842, ed Princeton Architectursl
Press- New York
TEORIA ŢESUTURILOR
STRUCTURILE URBANE CA
SISTEME DE SCHIMB INTERDEPENDENTE
- Amplasamentele localizate în spaţiul urban şi regional comunică între ele prin schimburi
de informaţii, de persoane şi de materiale.
-Relaţiile de schimb au avut loc pînă la apariţia ţesuturilor electronice doar pe arterele de circulaţie,
adică pe străzi.
-Sistemul de străzi şi drumuri prin care se accesează la aceste amplasamente,
formează structura organizatorică spaţială
a acestor relaţii.
-Amplasamente fără legături sunt imposibile.
STRUCTURILE URBANE CA SISTEME DE
SCHIMB INTERDEPENDENTEChiar şi amplasamentele izolate sau fără importanţă au
nevoie de un număr minim de punţi de legătură cu sistemul de comunicare al oraşului sau al regiunii.
Dacă analizăm sistemul capilar al organismului uman putem constata analogii.
Ca şi în corpul uman, în corpul urban este vorba de un sistem liniar la care este conectat întreaga structură a
utilităţilor organismului urban.
Dacă analizăm atent funcţia acestui sistem liniar putem face analize pe mai multe nivele şi anume:
_în organizarea lineară
_în organizarea ţesutului
_în geometria ţesutului
_în ierarhia ţesutului
ORGANIZAREA LINIARĂ
Dimensiunea liniară este coordonată de puncte,
parcele şi cvartale printr-o linie de legătură.
Printr-o deplasare pe o singură direcţie pe această
linie toate elementele ei pot fi accesate.
Organizarea liniară este în fapt un sistem raţional de
adiţie a funcţiunilor şi a acceselor la el.
Adiţia poate fi continuă sau discontinuă şi
nu depinde de faptul că liniile sunt drepte sau curbe
Berlin propunere 1939
ORGANIZAREA LINIARĂ
Principiul adiţiei liniare de utilităţi funcţiuni
Bucureşti dupa 1980 executat
ORGANIZAREA LINIARĂ
SURSA:Concurs internatioanl de Urbanism BUCURESTI 2000, ed SIMETRIA, Bucuresti 1998 ISBN 97-397-9723-7
Principiul adiţiei liniare de utilităţi-funcţiuni
Liniile fac parte deobicei din linii mai mari.
Prin apartenenţa la o organizaţie mai mare
se poate mări numărul de funcţiuni
la care se poate accesa deodată.
Astfel se măreşte şi importanţa fragmentului iniţial, pentru că el devine parte dintr-o
organizaţie spaţială mai mare.
Informaţiile despre funcţiuni ne sunt relevate doar dacă ele ies în evidenţă prin diferite caracteristici exterioare
sau prin oferte de informaţii.
Paris, vedere aeriana a Champs Elysees boulevard.
Sursa: France, Europe. © Shutterstock.com
ORGANIZAREA LINIARĂ
ORGANIZAREA ŢESUTULUI Ca în multe alte procese de mişcare care se pot realiza fără o
limitare a direcţiei (mersul pe jos, înotul, mersul cu maşina)
in ţesutul urban se realizează canale
în care se desfăşoară aceste procese de mişcare.
Legătura dintre canale se realizează doar cînd în
NODUL DE INTERSECTIE dintre două direcţii se pot prelua legături pe cel puţin o altă direcţie.
Dacă aceste intersecţii nu au legături nu avem de a face cu un ţesut ci cu o suprapunere.
Poziţia, forma şi capacitatea
nodurilor
alături de capacitatea liniilor stabilesc proprietăţileţesutului.
Din aceste caracteristici pot rezulta zone speciale, cu noduri şi suprafeţe care au poziţii speciale prin poziţia lor centrală sau
periferică.
NODUL DE INTERSECTIE
Shibuya Crossing Tokyo, Japan.
Toate vehiculele se opresc pentru pietoni.
Sursa:© Shutterstock
Manhattan in New York City. USA.
Manhattan, cu cea mai densa retea de tip grid are si cea mai inalta proportie de
teren alocata strazilor (36%).
Planul din 1811 a avut prioritatea alocarii terenului pentru strazi,
Strazi sub 15,24m latime au fost interzise
NODUL DE INTERSECTIE
SURSA: © Luciano Mortula/Shutterstock
MELBOURN
propunere strada fara automobile
NODUL DE INTERSECTIE
Sursa: © HWT Image Library
NODUL DE INTERSECTIE
Ciclisti
Copenhagen, Denmark.
SURSA: © Jaroslav Moravcik/ Shutterstock
IERARHII
Cînd ţesuturile depăşesc o anumită mărime,
legăturile liniare primesc şi ele proprietăţi ierarhice.
Aceste elemente care prin poziţia lor în geometria ţesutului,
leagă alte elemente liniare între ele,
sunt legături pentru domenii importante ale structurii spaţiale urbane sau regionale.
La nivel urban aceste elemente sunt:
1. străzile de tranzit,
2. străzile principale,
3. străzile radiale care conduc spre exterior şi
4. străzile de legătură din interiorul unui domeniu.
La nivel extraurban sunt
centurile,
autostrăzile,
etc
Abuja road, Nigeria Metropolitan NIGERIA.
© http://autoportal.co.ke/gallery/spectacular-roads-of-theworld# sthash.X5w7l0CH.dpuf
MASTER PLAN
2012
SE
PRECONIZEAZA
INTRODUCEREA
UNEI
MAGISTRALE
RUTIERE (MARO)
CE TAIE ORASUL
IN DOUA
ACEASTA
PRESUPUNE
COSTURI IMENSE
DE INGROPARE
PARTIALA SAU
TOTALA
PENTRU A
RASPUNDE
CONDITIILOR
IMPUSE IN 2015
CONF
EXEMPLELE
URMATOARE
Sursa:EXTRAS
MASTERPLAN
TIMISOARA
2012
DIRECTII
STRATEGICE DE
DEZVOLTARE
ARTERE DE CATEGORIA I-II
DUPA 1970 NU PATRUND IN INTERIRUL ZONEI CENTRALE (INELUL II)
PROPUNERE 2014
BULEVARD RUTIER
TRANZIT
INGROPAT
OLANDA
MAASTRICHT
sursa:
http://www.west8.nl/projects/all/groene_loper_
a2_maastricht/
ARTERE DE CATEGORIA I-II
PROPUNERE 2014
BULEVARD RUTIER
TRANZIT
PARTIAL INGROPAT
SUA
DENVERsursa:
http://www.i-70east.com/
AUTOSTRADA SUBTERANA
CARE PATRUNDE IN ORAS
(DAR CARE ESTE
INTERCONECTAT PRINTR-UN
PARC)
IERARHII
Astfel se crează în timp o ierarhie a sistemelor liniare datorită legăturilor de cartier, urbane sau regionale.
Ierarhia caracterizează gradul de diferenţiere şi gradul de maturare a ţesuturilor urbane sau regionale.
Aşadar ierarhiile privitoare la ţesuturi se stabilesc prin poziţia, direcţia, lăţimea şi lungimea străzilor.
Se pot realiza ierarhii prin accentuarea direcţiei
ca în figurile următoare :
tipuri de bază şi tipuri extreme de forme ale
ţesuturilor urbane
a)legaturi paralele b)Tesut minimal c)Tesuturi minimale
SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer
tipuri de bază şi
tipuri extreme de forme ale ţesuturilor urbane
d)Tesut minimal e)Forma de tesut: f)Forma de tesut:
complet rectangular nerectangular
SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer
Mexico city
nerectangular
tipuri de bază şi
tipuri extreme de forme ale ţesuturilor urbane
g)Forma de tesut: h)Forma de tesut;: I)Forma de tesut:
bifurcatie cruciform camp central
SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer
Cracovia / Nova Huta - tesut bifurcatie
tipuri de bază şi
tipuri extreme de forme ale ţesuturilor urbane
j)Forma de tesut: k)Forma de tesut: l)Forma de tesut:
dublu ramificat camp central radiale
SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer
BARCELONA pe ORASUL ROMAN
tesut radial
Sursa: Museu d’Historia de la Ciutat, Barcelona.
Street Network ending in broad
boulevards in Barcelona,
Spain.
SURSA: © http://www.airpano.com/Photogallery-Photo. php?author=11&photo=494
Ţesuturi rectangulare complete
Se pot realiza ierarhii prin lăţimea străzii sau prin
dublare de străzi b, c, d -a) Rastel patrat neutru b)rastel patrat cu axe cruciforme
SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer
Mogadishu, capitala Somaliei in 1993.
tesut ierarhizat prin dublare de strazi Source: Sharma, 2011
Brasilia legaturi paralele
tesut ierarhizat prin dublare de strazi
Brasilia
legaturi paralele
tesut ierarhizat
prin dublare de
strazi
Ţesuturi rectangulare complete
Se pot realiza ierarhii prin lăţimea străzii sau prin
dublare de străzi b, c, d -c)Rastel patrat cu strazi principale d)Rastel patrat cu zona centrala
SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer
Ţesuturi rectangulare complete
Se pot realiza ierarhii prin lăţimea străzii sau prin
dublare de străzi b, c, d -e)Rastel dreptunghiular f) Rastel dreptunghiular cu zona centrala
SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer
Plan for the City of Athens designed by Kleanthis and Schaubert in 1833.
Source: http://www.eie.gr/archaeologia/En/chapter_more_9.aspx
A view of Athens from Lycabettus hill.
© Alena Stalmashonak/Shutterstock
STABILITATEA ŢESUTURILOR
Odată ce s-au format şi
s-au realizat funcţiuni la marginile lor şi
pe suprafeţele ce le definesc
ţesuturile sunt foarte stabile.
Este foarte greu să schimbi caracteristicile principale ale ţesutului şi aceasta numai cu cheltuiele imense financiare
şi organizatorice.
Acestă stabilitate hotăreşte efectele schimbărilor ţesutului în sine şi a funcţiunilor aferente.
Bucureşti 1988 adaptarea oraşului la noi nevoi prin bruscare cheltuieli imense
schimbarea tesutului vechi stabil cu unul nou
SURSA:Concurs internatioanl de Urbanism BUCURESTI 2000, ed SIMETRIA, Bucuresti 1998 ISBN 97-397-9723-7
Balrampur India proiect de renovare urbană Petrick Geddes
demolări minore pentru igienă şi trafic şi viaţă publică tradiţională cheltuieli minimale
sursa:KOSTOF S, (1991) THE CITY SHAPED ed A BULFINCH PRESS BOOK
STABILITATEA ŢESUTURILOR
La ţesuturile regulate schimbările sunt aşadar limitate de logica ţesutului şi de scara lui.
Cu toate acestea sunt momente cînd apare nevoia de schimbare care este de cele mai multe ori din cauza
strîmtorilor care se formează în noduri.
Schimbarea unui nod influenţează caracterul şi configuraţia structurii.
Deobicei cîştigurile de capacitate provoacă daune
de configuraţie.
Din aceste motive corectura ţesutului se face foarte rar.
FACTORII DE OCOLIRE ÎN ŢESUTURI
-Caracteristica cea mai importantă în ţesut este
legătura dintre funcţiuni prin care se economiseşte timp.
-Dacă studiem evoluţia ţesutului urban sau regional,
putem constata că apar modificări în ţesut care
reduc distanţele prin noi legături şi care evită strîmtorile
(autostrăzile şi trenurile rapide).
-Există o proporţie optimă între distanţele din ţesut şi
viteza de deplasare pentru
a ajunge în cel mai scurt timp la o destinaţie.
Prin geometria ţesutului se stabilesc
distanţele între intersecţii.
FACTORII DE OCOLIRE ÎN ŢESUTURI
Ţesuturile ortogonale au un coeficient de ocolire de 1,4.
Într-un ţesut ortogonal prin introducerea diagonalelor se economiseşte cca 40% din centru la marginea urbană.
Aşadar ţesutul triunghiular sunt favorabile deplasărilor directe, dar au problema configuraţie parcelelor greu de mobilat.
Sunt numeroase ţesuturi urbane celebre care au diagonale (Washington, Paris-Arcul de Triumf)
Ţesuturile din altă scară precum sunt căile ferate sau cele aeriene sunt formate uzual din diagonale.
SAIGON
TESUT CU
DIAGONALE
PARIS
TESUT CU
DIAGONALE
Influentele bulevardelor franceze la Dakar.
TESUT CU DIAGONALE Source: Image © 2013 DigitalGlobe
TIPURILE DE ŢESUTURI
Ţesuturile pot fi complete sau incomplete.
Din prima categorie fac parte
aşezările proiectate
Din cea ce a doua categorie fac parte
aşezările care au crescut organic,
precum sunt cele ramificate.
Beijing 2008
TIPURI DE ADAPTARE A ORASELOR LA NOI CONDITII
SCARA MARE
1
DISTRUGEREA
FORMEI
VECHI
SI CONSTRUIREA
UNEIA NOI -
TIMISOARA
1716
1734
BANAT
TESUTURI COMPLETE
TESUTURI COMPLETE ROMANIA OLTENITA cca 1852SURSA: Toader Popescu “Proiectul feroviar romanesc (1842-1916)”, Ed Simetria, Bucuresti 2014 ISBN 978-973-1872-34-6
TESUTURI COMPLETE ROMANIA CALARASI cca 1875SURSA: Toader Popescu “Proiectul feroviar romanesc (1842-1916)”, Ed Simetria, Bucuresti 2014 ISBN 978-973-1872-34-6
TESUTURI COMPLETE ROMANIA CALAFAT cca 1900SURSA: Toader Popescu “Proiectul feroviar romanesc (1842-1916)”, Ed Simetria, Bucuresti 2014 ISBN 978-973-1872-34-6
Sources:
jewishencyclopedia.com
ALEXANDRIA
EGIPT
TESUTURI
COMPLETE
retea grid
TIPURILE DE ŢESUTURIŢESUTURI COMPLETE
Ţesuturile complete îşi împart spaţiul pe care
şi-l organizează fără a păstra
suprafeţe nefolosibile, incomplete sau
neaccesibile.
Ţesuturile complete formează parcele
asemănătoare sau identice care se combină
uşor şi nu rămîn suprafeţe nefolosite.
TIPURILE DE ŢESUTURI
TESUTURI INCOMPLETE
.
Din aceasta categorie fac parte aşezările care
au crescut organic,
precum sunt cele ramificate.
TESUTURI INCOMPLETE ORGANICE ROMANIA BOTOSANI 1895
SURSA: Toader Popescu “Proiectul feroviar romanesc (1842-1916)”, Ed Simetria, Bucuresti 2014 ISBN 978-973-1872-34-6
TESUTURI INCOMPLETE ORGANICE ROMANIA GIURGIU cca 1900SURSA: Toader Popescu “Proiectul feroviar romanesc (1842-1916)”, Ed Simetria, Bucuresti 2014 ISBN 978-973-1872-34-6
TESUTURI INCOMPLETE ORGANICE ROMANIA BUZAU cca 1900
SURSA: Toader Popescu “Proiectul feroviar romanesc (1842-1916)”, Ed Simetria, Bucuresti 2014 ISBN 978-973-1872-34-6
TESUTURI INCOMPLETE ORGANICE ROMANIA BIRLAD 1909SURSA: Toader Popescu “Proiectul feroviar romanesc (1842-1916)”, Ed Simetria, Bucuresti 2014 ISBN 978-973-1872-34-6
TESUTURI INCOMPLETE ORGANICE ROMANIA BACAU 1896SURSA: Toader Popescu “Proiectul feroviar romanesc (1842-1916)”, Ed Simetria, Bucuresti 2014 ISBN 978-973-1872-34-6
TESUTURI INCOMPLETE ORGANICE ROMANIA PLOIESTI cca 1900SURSA: Toader Popescu “Proiectul feroviar romanesc (1842-1916)”, Ed Simetria, Bucuresti 2014 ISBN 978-973-1872-34-6
TESUTURI
INCOMPLETE
ORGANICE
ROMANIA
BUCURESTI 1872SURSA: Toader Popescu “Proiectul
feroviar romanesc (1842-1916)”, Ed
Simetria, Bucuresti 2014 ISBN 978-973-
1872-34-6
Sources:
https://sahcommunities.groupsit
e.com/post/tahrir-square-
fromcolonialism-
TESUTURI
INCOMPLETE
ORGANICE
to-post-
postcolonialism-
khaled-adham
CAIRO EGIPT
paternuri strazi
organice
TESUTURI COMPLETE
Prin continuitatea străzilor, liniilor, toate suprafeţele sunt
legate între ele.
Aşadar se combină organizarea liniară cu legarea
funcţiunilor.
Datorită accesibilităţii sistemului în întregitatea lui la
toate străzile, este posibilă o circulaţie continuă,
existînd astfel mai multe posibilităţi de acces la aceiaşi
parcelă.
Ţesuturile fără diagonală nu au un centru determinat
geometric.
Ele sunt capabile să se dispună funţiunile liber.
1811
inaintea de crearea masterplanului din 1811, Consiliul Local a aprobat construirea strazilor
din Manhattan pe un grid ad hoc.
Odata cu cresterea populatiei un masterplan formal similar cu cel cel ad hoc a fost aprobat
in acelasi an. S-a bazat pe un sistem de tip grid complet de strazi si avenue largi la 90 grade,
diferit de Washington sau alte capitale europene.
TESUTURI COMPLETE
Source: http://archrecord.construction.com/news/2011/12/Manhattan-Street-Grid.asp
TESUTURI
COMPLETE Source: New York City Department of Transportation,
2012
sistemul de tip grid vechi de
200 de ani al Manhattanului a
servit populatie New York ului
si continua sa inspire
urbanistii si arhitectii. Cu
nenumate extensii in ultimii ani
, reteaua se asdreseaza
adecvat unei populatii de 1,6
milioane locuitorii; 16 milioane
locuitori locuiesc in comunitati
adiacente navetind zilnic din
New Yorkul Metropolitan la
care se adauga 50 milioane
vizitatori annual .
ACCESIBILITATEALa nivel naţional sau regional se pune accentul pe legături bune între spaţii mari, la care importante sunt
trasarea liniilor avantajoase în urma căreia să se acceseze cît mai multe teritorii şi geometria este pe
planul doi.
În cazul la scară mare este importantă accesibilitatea la anumite puncte de activitate din teritoriu şi nu este
important modul prin care se leagă suprafeţele adiacente sau dacă rămîn suprafeţe adiacente
nefolosibile.
În cazul la scara mică este importantă realizarea legăturilor între toate părţile unui oraş.
Accesibilitate Viena EXISTENT 2005 tren
(studiu italian) legătură spre vest
SURSA:
Accesibilitate Viena PROPUNERE 2025 tren
(studiu italian) Timişoara este punct terminus sud est
SURSA:
ACCESIBILITARE FEROVIARĂ 2007
SITUAŢIE EXISTENTĂ
SURSA: -“Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc DEVA-SIMERIA-HUNEDOARA” contract nr.498 din 03.08.2006
UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” TIMIŞOARA cu Consiliul Judeţean Hunedoara Radu Radoslav şi colectiv – finalizat 2008
•
ACCESIBILITARE
FEROVIARĂ TGV
2025
POSIBILITATE
SURSA: -“Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc DEVA-SIMERIA-HUNEDOARA” contract nr.498 din 03.08.2006
UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” TIMIŞOARA cu Consiliul Judeţean Hunedoara Radu Radoslav şi colectiv – finalizat 2008
•
MOBILITATE EXISTENTĂ 2007
SURSA: -“Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc DEVA-SIMERIA-HUNEDOARA” contract nr.498 din 03.08.2006
UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” TIMIŞOARA cu Consiliul Judeţean Hunedoara Radu Radoslav şi colectiv – finalizat 2008
•
MOBILITATE PROPUSĂ 2015
SURSA: -“Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc DEVA-SIMERIA-HUNEDOARA” contract nr.498 din 03.08.2006
UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” TIMIŞOARA cu Consiliul Judeţean Hunedoara Radu Radoslav şi colectiv – finalizat 2008
•
realizarea legăturilor între toate părţile unui oraş.
Timişoara zona mehala
New
York1840
SURSA: Branch M.C.(1972)- An Atlas of Rare City Maps –Comparative Urban Design
1830-1842, ed Princeton Architectursl Press- New York
Automobilele au cucerit strazile din Moscova.
Primarul capitalei propune reconstructia trenurilor suburbane, construind noi
drumuri ca sa evite congestia rutiera.© Pavel L/Shutterstock
Congestie Traffic in Dhaka, Bangladesh. © www.bdtourplan.com
Congestie trafic in Beijing’s Central Business District, China.© Hung Chung Chih/ Shutterstock
ŢESUTURILE COMPLETE
ŢESUTURI COMPLEMENTARE ORTOGONALE
Rasterurile ortogonale sunt avantajoase
datorită împărţiri teritoriului pe două
direcţii.
Sioux-Dakota
Tesut roman tip de tip ortogonal _plasa
la Imola Italiaţesuturi complet ortogonale folosite la lotizarea terenurilor agricol datorate
uşurimii prelucrării acestora.
sursa:KOSTOF S, (1991) THE CITY SHAPED ed A BULFINCH PRESS BOOK
Tesuturi rectangulare complete În
fig b există străzi principale care conduc la centru (cardo şi decumanos).
• a) Rastel patrat neutru b)rastel patrat cu axe cruciforme
SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer
2 axe paralele
TIMISOARA
1912
ing Szilard
ţesuturi rectangulare regulate
Planul orasului Nara (Japonia), sec. 6-8 I.C
sursa:KOSTOF S, (1991) THE CITY
SHAPED ed A BULFINCH PRESS BOOK
bogota
Tesuturi rectangulare complete
În fig c există străzi principale şi secundare intercalate, ceea ce presupune
amplasamente cu calităţi diferite
•c)Rastel patrat cu strazi principale d)Rastel patrat cu zona centrala
SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer
Tesuturi rectangulare complete În fig e există parcele
prelungite care măresc numărul de intersecţie pe o direcţie, creind cvartale mai
avantajoase. În fig f. există trei tipuri ierarhice de străzi care crează legături de
trei tipuri de grade de acces.• e)Rastel dreptunghiular f) Rastel dreptunghiular cu zona centrala
•
SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer
tesuturi rectangulare regulate
b)Planul propus de John Nolens pentru San Diegoţesături regulate ierarhizate după lărgimea străzilor şi după poziţionarea
amplasamentelor.
SOLIDARITATEA ŢESUTURILOR REGULATE
Ţesutul ortogonal este întîlnit cel mai des la aşezările
proiectate.
Cauza principală este raţionalitatea care este folosită în
împărţirea terenului şi ulterior subîmpărţirea lui fără
pierderi.
Acest tip este folosit încă din Mesopotania, sau Egipt.
Hippodamus a creat cardo şi decumanos.
Marele avantaj al acestui tip de ţesut este posibilitatea
de evoluţie ulterioară prin adăugiri.
Oraşele coloniale din America de Sud sunt de tip
ortogonal avînd la bază aplicarea “Legilor Indiene”
emise de regele Spaniei din 1573SANTIAGO del Leon (Caracas).
SURSA : Benevolo
Brasilia are un plan ortogonal regulat
Brasilia- piaţa celor trei puteri-catedrala la dreapta
2.3.2.3. PUNCTELE SLABE ALE ŢESUTULUI
REGULAT
Ţesutul ortogonal regulat este fără cusur în organizarea şi planificarea spaţială dacă terenul este plat, deci în
oraşele de cîmpie.
Apare însă monotonia.
Dacă pe teren apare o topologie variată cu rîuri, lacuri aceast ţesut începe să aibă probleme.
În primul exemplu este ocuparea mlaştinii, în celelalte două este vorba de străzi în trepte pe dealuri.
San Francisco
SURSA :
Punînd în balanţă avantajele cu dezavantajele, logica avantajelor lotizării este
covărşitoare, ceea ce face ca să se depăşească orice obstacol.
(Timişoara, San Francisco. Lisabona)
• Cerinţele terenului natural neregulat individualizat sunt acoperite de
regularitatea sistemului economic de evaluare a terenului.
• Din cauză că mediul natural îşi pierde caracteristicile se formează astfel un
spaţiu neutru, o unealtă în lupta pentru concurenţă economiei de piaţă a epocii
industriale
În Timişoara 1720 s-a folosit un rastel peste un teren neregulat mlăştinos,
loturile dreptungiulare au ignorat terenul natural, fără a ţine cont de diferenţele
de nivel, de rîuri, mlaştini, păduri, care le stăteau în cale
Lisabona 2014
ŢESUTURI NEORTOGONALE COMPLETE
Ţesuturile neortogonale regulate
sunt rare deoarece configurează
unghiuri nefavorabile.
Ţesutul c) a fost folosit de Woodword
la Detroit sau în anumite părţi
în jurul lui 1900 a Koln.
Şi la Cambera s-a folosit
Acest tip de ţesut se foloseşte
rar deşi are avantajul că absoarbe
bine denivelarea terenului
dar are greutăţi la
utilizarea parcelelor rezultate
SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer
Canberra –
Australia.
Arh. Griffin
SURSA :
Camberra
2.3.4 ŢESUTURILE ORTOGONALE COMPLETE
CU DIAGONALE
• Dacă ţesuturile ortogonale sau neortogonale nu au ierarhii este dificil a
stabilii centrul.
• Pentru depăşirea acestui impedimen începând cu sec 18-lea s-a început
introducerea de diagonale şi de inele pentru crearea de ierarhi, respectiv de
zone privileagiate.
2.3.4 ŢESUTURILE ORTOGONALE
COMPLETE CU DIAGONALE
Astfel de exemple sunt Karlsruhe, Barcelona, Philadelphia.
• Ex. a) New York-ul prezintă o singură diagonală fără fixarea unui centru, ci doar la o concentrare a circlaţiei
de scurtare.
• Ex. d) este Indianapolis unde se concentrează circulaţia în centru.
• Prin introducerea unui inel în jurul zonei centrale acest impediment dispare (ex Timişoara).
• Ţesutul regulat cu inele este utilizat în Chicago,
• în Milano în 1934, care este un exemplu de suprapunere de ţesuturi organice la bază cu altele din alte filosofii.
• Bucureştiul din 1906 este un alt caz de suprapunere de ţesătură organică cu inele.
Karlsruhe
1876
SURSA :
Introducerea
de diagonale
SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer
New York 1916
Washington
Diagonale-a)Madison b)Yorkship Village
CHICAGO
MILANO
2.3.5 ŢESUTURI COMPLETE NEREGULATE
• Ţesuturie neregulate sunt compatibile cu particularităţile terenului.
• Străzile curbe sunt greu de realizat, dezavantaj ce poate fi surmontat prin faptul că o curbă se
poate diviza într-o formă poligonală.
Ele formează ţesuturi cu mare varietate şi sunt greu de revizuit.
Neregularitatea poate fi totală sau parţială ce rezultă din combinaţia cu ţesuturi regulate
(Milano) sau Bucureşti (ex plan)
Milano
Bucureşti
1906
ŢESUTURI INCOMPLETE
Sistemele cele mai răspîndite astăzi sunt cele care
nu umplu total spaţiu.
Ele se bazează pe principiul ramificării, a străzilor
care întretaie ţesutul, a principiului “dinţilor de
piaptăn”
Aceste ţesuturi cer funcţiuni fără a avea o ordine
geometrică de tipul celor studiate anterior.
Ţesutul încetează să se mai dezvolte dacă
funcţiunile sale sunt satisfăcute.
ţesuturi incomplete
Aceste ţesuturi nu au scopul de a împărţi raţional suprafaţa şi de acorda fiecărei funcţiuni un teritoriu propriu ci de a
lăsa funcţiunile să se dezvolte creîndu-şiamplasamentele, de forme şi mărime diferită după
nevoile fiecărei funcţiuni.
Pentru terenurile pe care se amplasează noile funcţiuni se vor crea legături cînd va fi nevoie.
Este filosofia creşterii organice, pas cu pas, a schimbărilor previzibile născute din nevoile prezentului şi nu dintr-o
planificare spaţială de durată.
Ele s-au format din legarea domeniilor izolate.
ţesuturi
incomplete
Bruges
1552
ţesuturi incomplete
• Ţesuturile rurale ( ex. ) şi cele autodeterminate, cît şi extinderile de astăzi ( ex.... )
• Ţesuturile neregulate şi incomplete sunt favorabile pentru aşezările care se află pe terenuri complicat
topografice, unde principalul scop nu este de împărţire în suprafeţe drepte ci în subordonarea unor teritorii mai
mici, greu accesibile.
• Este vorba de acele aşezări unde principiile geometrice nu ar fi productive, fiincă cerinţele mediului sunt
superioare în alegerea soluţiei ţesutului. Aşezările de pe terenuri mlăştinoase, de pe dealuri, de pe văi, de pe
malul apelor, ( ex..... ) de pe malul mărilor_oraşele port ( ex...), de pe zăcămintele miniere, (Hunedoara, Reşiţa) etc au adoptat astfel de ţesuturi. Oraşele arabe (ex...)
respectă acest tip.
Ţesuturi
incomplete
SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer
SLUMS Kampung, Jakarta, Indonesia
Source: © UN-Habitat, 2012
Zopadpatti, Pune, India
Comunitate Informala, Bissau, Guinea-Bissau
Favela, Rio de Janeiro, Brazil
LIPSA STRAZILOR SI A SPATIILOR PUBLICE IN ZONE PROIECTATE SAU NEPROIECTATE
IN RIO DE JANEIRO
Rocina, sud Rio de Janeiro, Brazil. © Tony Campbell/ Shutterstock
2.4 LEGAREA DIFERITELOR GEOMETRII ŞI
SCĂRI ALE ŢESUTURILOR
• Datorită disipării în teritoriu a diferitelor tipuri de
ţesuturi şi a problemelor născute din problemele
topografice se nasc probleme de conectare a
unor noi domenii la ţesuturile existente.
• Ţesuturile complete nu au această problemă
pentru că în cazul lor este doar o problemă de
extindere după regula deja stabilită, prin o
dezvoltare continuă. Apare totuşi în acest caz
problema monotoniei şi a orientării care se pot
rezolva parţial prin proiectarea de arhitectură.
PATZI DHS 2005
ţesuturile existente
SURSA: -“Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc DEVA-SIMERIA-HUNEDOARA” contract nr.498 din 03.08.2006
UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” TIMIŞOARA cu Consiliul Judeţean Hunedoara Radu Radoslav şi colectiv – finalizat 2008
•
PATZI DHS 2025
conectare a unor noi domenii la ţesuturile
existente
SURSA: -“Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc DEVA-SIMERIA-HUNEDOARA” contract nr.498 din 03.08.2006
UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” TIMIŞOARA cu Consiliul Judeţean Hunedoara Radu Radoslav şi colectiv – finalizat 2008
•
hunedoara
SURSA: -“Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc DEVA-SIMERIA-HUNEDOARA” contract nr.498 din 03.08.2006
UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” TIMIŞOARA cu Consiliul Judeţean Hunedoara Radu Radoslav şi colectiv – finalizat 2008
•
spaţii de articulare
• În cazul oraşelor mari apar domeni şi elemente uşor de reţinut.
• În cazul în care ţesutul nu se întrerupe, trebuie să apară elemente unde diferitele tipuri de ţesuturi se pot conecta.
• Elementele de legătură se pot realiza fie prin continuarea unor străzi fie prin amplasarea unor spaţii
verzi unde conecxiunea să se petreacă.
• Este vorba aşadar de spaţii de articulare, de străzi largi, după cum urmează: a) spaţiu triunghiular ca spaţiu
tampon între diferitele ţesuturi cu orientări şi scări diferite, b) stradă largă ca spaţiu intermediar, c), şi d) prelungirea unui multiplual scării unei părţi din ţesutul existent, f) formarea unei zone tampon în jurul unui
centru vechi (Timişoara)
Solutii ale problemelor de conectare a diferitelor geometrii
ale tesuturilor
• a) Piete si elemente de trecere b) Benzi liniare de distantiere ca
• elemente intermediare
SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer
Solutii ale problemelor de conectare a diferitelor
geometrii ale tesuturilor
• c) Adoptarea unor reguli de d) Adoptarea unor reguli de
• impartire impartire
SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer
Solutii ale problemelor de conectare a diferitelor
geometrii ale tesuturilor
• e) Conectarea unor strazi principale f) Spatiu de distantiere ca intermediar
• al scarii
SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer
TRANSFORMAREA ŢESUTURILOR
Ajustările din interiorul unui tip de ţesut se
pot rezolva prin schimbări de scară sau
de unghiuri,
ceea ce presupune păstrarea
caracteristicilor fundamentale
Transformarea
ţesuturilor
SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer
SUPRAPUNEREA ŢESUTURILOR
• Posibilitţile de închidere spaţială în cazul ţesuturilor regulate sunt multiple.
• Dacă studiem planurile oraşelor vechi putem constata că s-a apelat la acest mod de umplere a spaţiului prin suprapunere datorită faptului că în fiecare epocă s-a
folosit un alt tip de ţesut.
• Pentru diferenţierea ţesutului, pentru o continuare a ţesutului existent, pentru a delimita domenii diferite s-a
folosit suprapunerea şi întreprătrunderea diferitelor ţesuturi.
SUPRAPUNEREA
ŢESUTURILOR
SURSA : CURDES G., (1997) Stadtstruktur und Stadtgestaltung , 2. Auflage Ed. Verlag W Kohlhammer
FRAGMENTAREA
• În oraşele care s-au dezvoltat după 1950 ţesuturile omogene sunt schimbate sau întrerupte prin adosarea
altor ţesuturi.
• S-a ajuns la un amalgam de ţesuturi diferite care pot fi mari sau mai mici, de tip insulă, sau doar resturi din ţesuturile anterioare. Apare şi o mare varietate de
construcţii care în fapt sunt rezultatul unei mai mari libertăţi şi flexibilităţi în oraş.
• A strica un ţesut bine stabilit este în principiu destul de greu de realizat şi nu este necesar să-l distrugi prin
construcţii cu alte stiluri (ex Timişoara)
milano
ţesut fragmentat de calea ferată -Buttgen
EVOLUŢIA ŢESUTURILOR
• Extinderea oraşelor este un fenomen care se petrece continuu .
În zilele noastre se adaugă periferiilor noastre cartiere formale. Planificarea spaţială care să prevadă marginile, limitele oraşului nu au apărut în ultimul
secol. (Timişoara AUT) În America
• Prin suburbanizarea continuă forma clară a marginii oraşului nu a putut fi stabilită. De fiecare dată se încearcă pentru fiecare nouă dezvoltare să se
relaţioneze mai bine părţile oraşului.
• Un exemplu este implantul Versailles din sec 17-şi18 lea unde se pot vedea uşor adăugirile izolate care încearcă să se armonizeze în timp. Distanţa
dintre locaţii este atît de mare încît la început ele erau domenii descentralizate care cu timpul vor fi înghiţite de oraş.
• Un alt exemplu este San Francisco care în evoluţia sa a ocupat întreg teritoriu.
Sursa: „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” studiu Radoslav R., & colectiv aprobat prin
HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005;
Scenariu I de dezvoltare spatiala radiala pe penetratii majore a AglomerariiUrbane Timisoara 2025 –etapa I- varianta cu centura sud cuprinzind si
Mosnita, cu albastru extinderi in curs 2005, lunca Timisului culoar ecologic
EVOLUŢIA ŢESUTURILORA
STUDIU DE CAZ TIMISOARA scenariu 2005
Sursa: „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” studiu Radoslav R., & colectiv aprobat prin
HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005;
Scenariu I de dezvoltare spatiala radiala pe penetratii majore in sud pina la culoarul ecologic verde albastru al riului TIMIS a Aglomerarii Urbane Timisoara
2025 –etapa II- varianta cu centura sud cuprinzind si Mosnita
EVOLUŢIA ŢESUTURILOR
STUDIU DE CAZ TIMISOARA scenariu 2005
Sursa: „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea
Urbana Timisoara” studiu Radoslav R., & colectiv aprobat
prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005;
Scenariu I de dezvoltare spatiala radiala prin completare in sud pina la culoarul ecologic verde albastru al riului TIMIS a Aglomerarii Urbane Timisoara 2025 –
etapa III- varianta cu centura sud cuprinzind si Mosnita
EVOLUŢIA ŢESUTURILOR
STUDIU DE CAZ TIMISOARA 2005
Scenariu II de dezvoltarespatiala a
AglomerariiUrbane
Timisoaracentura sud
fara Mosnita –etapa I
extindere pepenetratii
Scenariu II de dezvoltarespatiala a
AglomerariiUrbane
Timisoaracentura sud
fara Mosnita –etapa II
extindere pe
penetratii pinala centura.
Sursa:-“CRESTEREA ORGANICA studii de amenajare a teritoriului, urbanism si design urban” (“ORGANIC GROWTH
studies for territorial development, urbanism and urban design”) – coordonator Radu Radoslav, &Ana Maria Branea,
Stefana Badescu, Marius Stelian Gaman, Tudor Morar, Iasmina Nicolau - Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2010,
ISBN 978-973-638-440-0
EVOLUŢIA ŢESUTURILORSTUDIU DE CAZ TIMISOARA 2005 Scenariu II
Scenariu II de dezvoltarespatiala a
AglomerariiUrbane
Timisoaracentura sud
fara Mosnita –etapa III
extindere pinala centuta apoipe penetratii
Scenariu II de dezvoltarespatiala a
AglomerariiUrbane
Timisoaracentura sud
fara Mosnita –etapa IV
extindere pepenetratii
Sursa:-“CRESTEREA ORGANICA studii de amenajare a teritoriului, urbanism si design urban” (“ORGANIC GROWTH
studies for territorial development, urbanism and urban design”) – coordonator Radu Radoslav, &Ana Maria Branea,
Stefana Badescu, Marius Stelian Gaman, Tudor Morar, Iasmina Nicolau - Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2010,
ISBN 978-973-638-440-0
EVOLUŢIA ŢESUTURILORSTUDIU DE CAZ TIMISOARA 2005 Scenariu II
• MULTUMESC