34
Referat la obiectul: Dreptul Concurenţei Tema referatului: Abuzul de poziţie dominantă

Abuzul de Pozitie Dominanta

  • Upload
    cmada

  • View
    1.055

  • Download
    5

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Abuzul de Pozitie Dominanta

Referat la obiectul: Dreptul Concurenţei

Tema referatului: Abuzul de poziţie dominantă

Student:

Page 2: Abuzul de Pozitie Dominanta

CUPRINS

CAPITOLUL I : Coordonatele juridice ale dominaţiei

I.1. Prezentarea dispoziţiilor legale

I.2. Condiţia premisă – delimitarea pieţei relevante

I.3. Dominaţia – stare de fapt

CAPITOLUL II : Formele abuzului de poziţie dominantă

CAPITOLUL III : Definiţia şi criteriile generale ale abuzului

CAPITOLUL IV : Regimul sancţionator în domeniul abuzului de poziţie

dominantă

CAPITOLUL V : Studiu de caz. Acţiuni întreprinse de Comisia Europeană

şi Consiliul Concurenţei privind abuzul de poziţie

dominantă

2

Page 3: Abuzul de Pozitie Dominanta

I. COORDONATELE JURIDICE ALE DOMINAŢIEI

I.1. Prezentarea dispoziţiilor legale

Normele de drept intern referitoare la abuzul de poziţie dominantă

sunt de dublă inspiraţie – comunitară şi franceză. Sancţionarea

comportamentelor abuzuve constituie una din cheile de reglare atât a

mecanismelor economice ale pieţei, cât şi a acţiunii universale a principiilor

echităţii şi bunei-credinţe. Aceasta, deoarece obiectivului de ordin

concurenţial, vizând protecţia pieţei libere, i se adaugă încă unul: controlul

echilibrului comercial, prin protecţia părtii mai slabe, chiar dacă, astfel, ar fi

pusă în discuţie securitatea juridică civilă bazată pe respectul datorat

contractului.

Deşi într-o manieră imperfectă, reglementarea romană vizează

sancţionarea utilizării abuzive a avantajului rezultat din inegalitatea

raportului de forţe, în ambele sale forme de manifestare: abuzul de poziţie

dominantă şi abuzul de dependenţă economică1.

Articolul 6 din L. 21/1996, interzice folosirea abuzivă a unei poziţii

dominante, deţinută de unul sau mai mulţi agenţi economici pe piaţa

romanească sau pe o parte substanţială a acesteia, prin recurgerea la fapte

anticoncurenţiale, care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea activităţii

economice ori prejudicierea consumatorilor.

Textul reproduce, uşor adaptat, conţinutul art. 86 al tratatului de la

Roma (devenit art. 82 prin Tratatul de la Amsterdam), prin care se declară

incompatibilitatea cu piaţa comună şi interzisă, în măsura în care comerţul

intracomunitar este susceptibil de a fi afectat, fapta uneia sau al mai multor 1 Mihai Emilia – Dreptul concurentei, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004, pg.139

3

Page 4: Abuzul de Pozitie Dominanta

întreprinderi de a exploata în maniera abuzivă o poziţie dominantă pe piaţa

comună sau pe o parte substanţială a acesteia2.

I.2.Condiţia premisă – delimitarea pieţei relevante

.Definirea pieţei relevante este un instrument de identificare şi de

stabilire a limitelor în care se exercită concurenţa dintre întreprinderi,

fiind fundamentală pentru toate domeniile acoperite de legislaţia în

domeniul concurenţei. Scopul definirii pieţei relevante este de a

identifica produsele şi concurenţii existenţi ai întreprinderilor în cauză,

concurenţi care sunt capabili să constrângă comportamentul respectivelor

întreprinderi şi să le împiedice să acţioneze independent de presiunile

unei concurenţe efective. Îndeosebi în cazurile de posibil abuz de

poziţie dominantă, este necesar ca piaţa relevantă să fie riguros şi precis

definită, aceasta fiind o precondiţie pentru orice analiză a unui presupus

comportament anticoncurenţial, deoarece, înaintea constatării unui abuz de

poziţie dominantă este necesar să se stabilească existenţa unei poziţii

dominante pe o piaţă dată, ceea ce presupune că o asemenea piaţă a fost

deja definită. Conform instrucţiunilor privind definirea pieţei relevante,

piaţa relevantă reprezintă piaţa pe care se desfăşoară concurenţa.

Aceasta este utilizată pentru identificarea produselor şi a agenţilor

economici ce se află în concurenţă directă în afaceri.

I.3. Dominaţia – stare de fapt

2 Vasile Iancu, Cristian Sabin Iancu,- Dreptul Concurentei, Ed. Sitech, Craiova, 2009,.pg. 139

4

Page 5: Abuzul de Pozitie Dominanta

Definiţia poziţiei dominante este o creaţie a jurisprudenţei

comunitare3, preluată şi asimilată de legea romană4, având ca reper central

dominaţia ca stare de fapt. Întelegem asadar prin poziţie dominantă acea

situaţie de fortă economică detinută de o întreprindere, care îi conferă

posibilitatea unor componente independente faţă de concurenţii săi ( inclusiv

cei potentiali), fată de clienţi şi faţă de consumatori, implicit, putinţa de a

denatura concurenţa efectivă pe piaţa în cauză.

Poziţia dominantă poate aparţine unui singur operator economic sau

mai multora. Distingem asadar între o dominaţie exclusivă (individuală) şi

una colectivă.

Dominaţia exclusivă apartine unui singur operator economic, aflat de

regulă, în situaţia de monopol, această situaţie fiind cel mai des intalnită.

Poziţia dominantă colectivă presupune ca operatorii vizaţi să

constituie o entitate colectivă în raport cu competitorii lor. Aceasta poate fi

dedusă din similaritatea structurii costurilor agenţilor economici dominanţi,

transparenţa pieţei, preţuri fixe, bariere înalte la intrare, putere redusă de

negociere din partea consumatorilor.

I.4. Criterii de apreciere a dominaţiei

Studiul practicii probează ca nu există un criteriu absolut pentru

determinarea poziţiei dominante, dupa cum nu exista nici macar o lista

concretă cu asemenea criterii. Dominaţia este o stare de fapt, a cărei

aprecieri se face contextual.

3 Hotararea Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene, din 14.02.1978, United Brands , cauza 27/76, Culegere de jurisprudenţă 1978, pg. 2074 Art. 2 alin. (3) al Regulamentului din 16 aprilie 2004 pentru aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din Legea concurentei nr. 21/1996

5

Page 6: Abuzul de Pozitie Dominanta

Dintre criteriile determinării stării de dominaţie, mai simplu şi de cele

mai multe ori, este criteriul statistic, al părtilor de piaţă. Este însă posibil

însă ca acest criteriu sa nu fie decisiv. O intreprindere poate sa fie “leader”

pe piaţă fără să “zdrobească” procentual5. Se presupune asadar o analiza mai

subtilă, care să releve rolul proeminent al unei întreprinderi dincolo de

cifrele de afaceri realizate. De pildă, Consiliul Concurenţei a considerat că

un agent economic deţinea poziţie dominantă, chiar daca acesta avea o cotă

de numai 18% pe piaţa relevantă. Pentru a ajunge la această concluzie,

organul de poliţie a pieţei a întreprins o analiza structurală a pieţei de

referintă, având în vedere efectele posibile ale practicii imputate agentului

economic respectiv6.

Prin urmare, se pot lua în considerare şi combina şi alţi factori, pe care

putem să îi clasificăm după urmatoarele criterii:

Criterii interne privind întreprinderea – capacitatea de

producţie, rentabilitatea şi avansul tehnologic, puterea

financiară sau comercială, deţinerea unor infrastructuri,

instalatii sau sisteme de distribuţie care îi conferă supremaţie

Criterii externe privind structura pieţei – concurenta potentială,

în funcţie de gradul de deschidre a pieţei;

II. FORMELE ABUZULUI DE POZIŢIE DOMINANTĂ

5 Emilia Mihai. – Dreptul Concurentei, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004, pg 1426 Cons. Conc., dec. nr. 20 din 7.11.1997, nepublicata, mentinuta prin dec. CSJ, s. cont. adm., nr. 955/1998, af. S.C. Trafo S.A., in Curierul judiciar, nr. 1/2002, pg. 113-114

6

Page 7: Abuzul de Pozitie Dominanta

Utilizând aceeaşi metodă ca aceea urmată de redactorii Tratatului de

la Roma în art. 81 si 82, Legea nr. 21/1996, republicată, evocă în cea de-a

doua parte a art. 6, câteva fapte anticoncurenţiale care pot constitui tot atatea

forme de exploatare abuzivă a poziţiei dominante, lista acestora neavând

caracter limitativ, ci doar exemplificativ. Pe baza acestora se poate defini

abuzul de poziţie dominantă şi se pot determina criteriile generale de

identificare a abuzului de poziţie dominantă.

Astfel, formele pe care le poate îmbraca abuzul de poziţie dominantă

exemplificate de legiuitor sunt:

a) impunerea în mod direct sau indirect a preturilor de vânzare sau de

cumparare, a tarifelor si refuzul de a trata cu anumiti furnizori sau

beneficiari;

b) limitarea productiei, distributiei sau dezvoltarii tehnologice în

dezavantajul consumatorilor;

c) aplicarea, în privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale

la prestatii echivalente, provocând în acest fel unora dintre ei un dezavantaj;

d) conditionarea încheierii unor contracte de acceptarea, de catre

parteneri, a unor clauze stipulând prestatii suplimentare care, nici prin natura

lor si nici conform uzantelor comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor

contracte;

e) realizarea de importuri fara competitie de oferte si tratative tehnico-

comerciale uzuale, în cazul produselor sau serviciilor care determina nivelul

general al preturilor si tarifelor în economie;

f) practicarea unor preturi excesive sau practicarea unor preturi de

ruinare, sub costuri, în scopul înlaturarii concurentilor sau vânzarea la export

sub costul de productie, cu acoperirea diferentelor prin impunerea unor

preturi majorate consumatorilor interni7.

7 Florescu Eugenia – Dreptul Concurentei, Ed. Alma Mater, Sibiu, 2005, pg 99

7

Page 8: Abuzul de Pozitie Dominanta

III. DEFINIŢIA ŞI CRITERIILE GENERALE ALE

ABUZULUI

III.1. Definiţia noţiunii de abuz de poziţie dominantă

Având în vedere dispoziţiile legii române, dar şi elementele de referinţă din

jurisprudenta comunitară8, putem defini abuzul de poziţie dominantă ca fiind

acea noţiune care desemnează conduita unei întreprinderi aflate în poziţie

dominantă, indiferent de atitudinea subiectivă a acesteia, de natură să

prejudicieze interesele consumatorilor şi/sau să obstrucţioneze competiţia

normală pe piaţa relevantă, în condiţiile în care concurenţa este deja slabilită

ca urmare a prezenţei inseşi a întreprinderii în cauză9.

În consecinţă, noţiunea de abuz de poziţie dominantă implică

urmatoarele elemente:

a) Caracterul “obiectiv” al abuzului – pentru a fi reţinut, abuzul de

poziţie dominantă nu necesită proba unei anumite atitudini subiective:

intenţie sau culpă, deşi evident, poate fi săvârşit cu vinovăţie

b) Denaturarea concurenţei – abuzul trebuie să falsifice concurenţa şi

prin aceasta, să afecteze activitatea economică.

c) Afectarea intereselor consumatorilor – textul art. 6 din legea

concurenţei precizează că practicile abuzive ale operatorului aflat în

poziţie dominantă au ca obiect sau pot avea ca efect, totodată cu

afectarea comerţului şi prejudicierea consumatorilor.

d) Obligaţie specială de diligenţă în ceea ce priveşte structura

concurenţei – agentul economic aflat în poziţie dominantă, leader pe

8 CJCE 13 februarie, 1979, Hoffman-Laroche, af.85-76, Rec. 4619 Mihai Emilia – Dreptul Concurentei, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004, pg. 152

8

Page 9: Abuzul de Pozitie Dominanta

piaţă, are o responsabilitate particulară, pe măsura puterii sale: aceea

de a nu aduce atingere concurenţei efective pe piaţa de referinţă. Din

moment ce structura concurenţială este deja slabită prin însuşi faptul

prezenţei sale, orice restricţionare suplimentară a acestei structuri este

susceptibilă să constituie o exploatare abuzivă a poziţiei dominante10.

III.2. Criteriile generale de identificare a abuzului de poziţie

dominantă

Pe baza exemplelor legale analizate şi a definiţei noţiunii de abuz de

poziţie dominantă, se poate determina numitorul comun al tuturor practicilor

anticoncurenţiale de acest tip. Considerăm asadar că ne aflăm în prezenţa

unui exerciţiu abuziv al poziţiei dominante, când se întalnesc urmatoarele

elemente:

a) conduita întreprinderii dominante vizează eliminarea unuia sau

unora dintre concurenţi, sau a întregii concurenţe, ori poate avea un

asemenea efect;

b) prin aceasta conduita, întreprinderea profită de poziţia sa

dominantă pentru a-şi procura, în detrimentul altor concurenţi

si/sau al consumatorilor, un avantaj nefiresc, pe care jocul normal

al concurenţei nu i-ar fi permis să-l obţină. Avantajul este anormal

dacă riscurile suportate de agentul economic sunt disproporţionat

de mici faţă de beneficiile dobândite.

10 Iancu Vasile, Cristian Sabin Iancu – Dreptul concurentei, Ed. Sitech, Craiova, 2009, pg 149

9

Page 10: Abuzul de Pozitie Dominanta

IV. REGIMUL SANCŢIONATOR ÎN DOMENIUL

ABUZULUI DE POZIŢIE DOMINANTĂ

Consiliul Concurenţei va putea, după epuizarea procedurilor

prevăzute, să decidă încetarea practicilor anticoncurenţiale constatate, să

impună parţilor condiţii speciale şi alte obligaţii, să aplice agenţilor

economici amenzi (art. 50 si 51 din Legea 21/1996 şi art. 12 din

Regulamentul din 9 iunie 1997).

Potrivit art. 47 alin 2 din Legea concurenţei, măsurile de suspendare

sau de interdicţie a practicilor anticoncurenţiale constatate, precum şi

dispoziţiile obligatorii date agenţilor economici de a reveni la situaţia

anterioară vor fi dispuse de Consiliul Concurenţei, numai la constatarea unor

fapte manifest ilicite, constitutive de practici anticoncurenţiale prohibite

expres de lege şi care trebuie eliminate fără întârziere pentru a preveni sau

opri producerea unui prejudiciu grav şi cert.

Individualizarea sancţiunii se face, potrivit art. 52 din lege, în funcţie

de gravitatea, durata faptei şi a consecinţelor sale asupra concurenţei, cu

luarea în considerare a cifrei de afaceri şi a cotei de piaţă a

contravenientului.

Atunci cînd la săvârşirea contravenţiei participă mai mulţi agenţi

economici, la sancţionarea fiecaruia se respectă principiul proporţionalităţii,

consacrat prin art. 2 alin. 2 din legea nr 21/1996.

Prin decizie, Consiliul Concurenţei, poate obliga agenţii economici,

similar cu prevederile dreptului comunitar, la plata unor amenzi cominatorii

pentru fiecare zi de întarziere, pentru a-i determina să furnizeze corect şi

complet informaţiile şi documentele ce le-au fost cerute şi să respecte

10

Page 11: Abuzul de Pozitie Dominanta

dispoziţiile art. 6 din lege, altfel spus, să înceteze exercitarea practicilor

abuzive.

Corolar al regimului sancţionator în materie de abuz de poziţie

dominantă, dar şi sursa de confuzii, art. 7 din lege prevede că dacă, prin

măsurile luate şi prin sancţiunile aplicate de Consiliul Concurenţei unui

agent economic care a abuzat de poziţia sa dominantă, nu se obtine

nominalizarea raporturilor competiţionale şi prevenirea repetării abuzului,

Consiliul Concurenţei poate cere în justiţie ordonarea unor măsuri, mergând

pană la lichidarea poziţiei dominante pe piaţă a agentului economic

respectiv.

Este de remarcat că severitatea legii nu este decât aparentă deoarece

intervenţia justiţiei este conditionată de probarea de către Consiliul

Concurenţei a gravei afectări a unui interes public major, definit de alin. 4 al

art. 7 prin termeni mult prea generici ca să poată constitui un mijloc obiectiv

de lucru: securitatea publică, pluralitatea de agenţi economici independenţi,

bunăstarea consumatorilor şi regulile prudenţiale11. În absenţa unor criterii

certe de determinare a conţinutului acestor sintagme, la adapostul oricareia

dintre ele se poate adopta orice soluţie şi se poate manifesta orice arbitrariu

V. STUDIU DE CAZ. ACŢIUNI ÎNTREPRINSE DE COMISIA EUROPEANĂ ŞI CONSILIUL CONCURENŢEI

PRIVIND ABUZUL DE POZIŢIE DOMINANTĂ

11 Iancu Vasile, Cristian Sabin Iancu – Dreptul Concurentei, Ed.Sitech, Craiova, 2009, pg.155

11

Page 12: Abuzul de Pozitie Dominanta

Cazul: British Airways plc. c. Comisia Europeană, 17 decembrie 2003,

decizie a Tribunalului de Primă Instanţă)

Situaţia de fapt

British Airways (BA), cea mai mare companie aeriană din Marea

Britanie, a încheiat acorduri cu agenţiile de voiaj acreditate în Marea

Britanie de către Asociaţia Internaţională de Transport Aerian în vederea

vânzării de bilete de avion. În baza acestor acorduri, agenţii primesc un

comision de bază pentru biletele BA vândute şi beneficiază de alte facilităţi

financiare complementare cum este de exemplu prima de rezultat calculată

în funcţie de creşterea vânzărilor de bilete.

Virgin Atlantic Airways, o companie concurentă a depus o plângere

împotriva acestor acorduri la Comisia Europeană. În urma unei anchete

conduse de către Comisie, BA a adoptat un nou sistem de prime de rezultat

aplicabil din 1998. Astfel, în afara comisionului, fiecare agent putea obţine

şi alte comisioane suplimentare (unele aplicabile nu numai câştigurilor

suplimentare realizate, ci şi vânzărilor totale de bilete BA pentru perioada de

referinţă) Compania Virgin Atlantic Airways a depus o nouă plângere la

Comisie împotriva acestui nou sistem de recompense financiare.

prin decizia din 14 iulie 1999, Comisia a considerat acordurile şi sistemele

de recompensă financiară iniţiate de BA ca fiind un abuz de poziţie

dominantă pe piaţa britanică a serviciilor agenţiilor de voiaj aeriene şi a

dispus amendarea acestei companii cu 6,8 mil Euro. În opinia Comisiei

sistemul primelor de rezultat are ca efect incitarea agenţilor de a menţine sau

a creşte vânzările de bilete BA, în dauna companiilor concurente. BA a

introdus recurs împotriva acestei decizii în faţa TPI.

12

Page 13: Abuzul de Pozitie Dominanta

Dreptul aplicabil

Art. 82 TCE (privind abuzul de poziţie dominantă)

Soluţia şi principiile degajate de CJCE

BA a contestat în primul rând competenţa Comisiei de a lua decizia

din 14 iulie 1999, pe motivul demisiei colective a membrilor săi (intervenite

la 16 martie 1999, numirea noilor comisari făcându-se abia la 15 septembrie

1999) Tribunalul a constatat că cei care au demisionat au rămas în funcţie în

această perioadă şi că au conservat (până la înlocuirea lor) plenitudinea

competenţelor.

Împotriva argumentului conform căruia BA ar fi suferit o

discriminare, fiind singura companie aeriană împotriva căreia s-au declanşat

cercetări, în timp ce alţi transportatori aerieni au continuat să aplice acelaşi

sistem de recompense financiare, Tribunalul a răspuns că faptul că aceşti

transportatori nu au făcut obiectul unei anchete din partea Comisiei nu este

de natură a înlătura infracţiunile reţinute în sarcina companiei BA. Atunci

când este sesizată în privinţa unor nereguli înfăptuite de mai multe

întreprinderi mari Comisia poate să-şi concentreze eforturile asupra

uneia dintre aceste întreprinderi.

În cazul în care BA consideră că alţi transportatori aerieni practică

astfel de sisteme de recompense financiare, poate oricând să conteste

decizia Comisiei de a nu da curs plângerilor BA împotriva concurenţilor

săi.

Tribunalul consideră că pentru a stabili dacă BA are sau nu o poziţie

dominantă, Comisia a reţinut corect piaţa britanică a serviciilor de distribuţie

a biletelor de avion, servicii prestate de agenţiile de voiaj. Agenţiile de voiaj

constituie într-adevăr un canal de distribuţie indispensabil pentru

companiile aeriene şi constituie astfel o piaţă distinctă (piaţă sectorială)

13

Page 14: Abuzul de Pozitie Dominanta

Deci BA deţine poziţia dominantă pe această piaţă în calitatea sa de

beneficiar al serviciilor de distribuţie a biletelor sale de către agenţiile

de voiaj. Criteriile în funcţie de care Tribunalul a apreciat că BA deţine o

poziţie dominantă sunt: numărul locurilor oferite, numărul zborurilor sale,

numărule de bilete vândute de agenţii britanici şi numărul pasagerilor

transportaţi.

În ceea ce priveşte abuzul de poziţie dominantă, Tribunalul

consideră că aplicarea unor condiţii inegale faţă de partenerii săi

comerciali, pentru prestarea unor servicii echivalente poate fi numită

exploatare abuzivă a unei poziţii dominante. Astfel, în cazul sistemului

primelor de rezultat, Tribunalul consideră că agenţii britanici ar putea aplica

comisioane diferite pentru aceeaşi sumă, volumul vânzărilor de bilete fiind

diferit de la o agenţie la alta (iar comisionul aplicându-se la volumul de

vânzări) Pe de altă parte tribunalul relevă faptul că acest sistem de prime de

rezultat are ca efect restrângerea libertăţii agenţiilor britanice de a furniza

servicii companiilor aeriene concurente BA. În consecinţă concluzia

Comisiei este corectă, BA abuzând de poziţia dominantă pe care o deţine pe

piaţa britanică a serviciilor prestate de agenţiile de voiaj.

Evaluare

Speţa aduce precizări în primul rând asupra metodelor de

investigaţie ale Comisiei Europene. Astfel, Comisia are posibilitatea să-şi

concentreze analiza asupra unei anumite întreprinderi, chiar dacă a primit

sesizări în legătură cu nereguli înfăptuite de mai multe societăţi. O

întreprindere împotriva căreia Comisia a dat o decizie, are dreptul de a

contesta hotărârea Comisiei de a nu da curs celorlalte plângeri, dar nu poate

invoca acest fapt pentru a împiedica executarea deciziei dată în cazul ei.

14

Page 15: Abuzul de Pozitie Dominanta

Legea privind concurenţa 21/1996 a fost modificată prin OUG

121/2003 astfel încât să corespundă cerinţelor dreptului comunitar. Art. 6

privind abuzul de poziţie dominantă reproduce dispoziţiile art. 82 TCE

privind abuzul de poziţie dominantă.

DECIZIA nr. 55 /22.12.2010 privind posibilul abuz de poziţie

dominantă al SC COST SA TÂRGOVIŞTE, prin încălcarea art. 6 din

legea concurenţei nr. 21/1996, republicata cu modificările şi

completările ulterioare

15

Page 16: Abuzul de Pozitie Dominanta

Faptele susţinute în plângere

La data de 12 februarie 2004, SC PCC STEROM SA Câmpina (în

continuare STEROM) a depus o plângere - înregistrată la Consiliul

Concurenţei cu nr.RS-28/12.02.2004 - împotriva SC COST SA

Târgovişte (în continuare COST), privind un posibil abuz de poziţie

dominantă prin încălcarea art. 6 lit. a), d) şi f) din Legea concurenţei

nr.21/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

În fapt, STEROM cumpără de la COST produse din oţel de tipul

bare laminate şi bare laminate trase, pe care le foloseşte la fabricarea de

prăjini de pompare utilizate la sondele de extracţie a petrolului.

În plângerea înaintată Consiliului Concurenţei, STEROM

semnalează următoarele fapte:

- COST impune preţurile de vânzare, refuzând

negocierea (art. 6 lit. a);

- în contractul propus de COST, clauzele privind penalităţile de

întârziere şi daunele- interese în îndeplinirea obligaţiilor

contractuale sunt impuse numai în sarcina cumpărătorului,

respectiv STEROM (art. 6 lit. a);

- COST impune o clauză prin care STEROM este obligată să

livreze vânzătorului „toate deşeurile feroase rezultate în procesul

tehnologic, în proporţie de minim (...) din produsele cumpărate”

(art. 6 lit. d);

- COST exploatează starea de dependenţă a STEROM, fiind

singurul furnizor de bare din oţel aliat obţinute prin tragere la

rece, folosite la fabricarea prăjinilor de pompare (art. 6 lit. f).

Procedura

În urma analizei plângerii formulate de STEROM, prin Ordinul

Preşedintelui Consiliului Concurentei nr. 52/15.03.2004, s-a dispus

declanşarea investigaţiei cu privire la:

16

Page 17: Abuzul de Pozitie Dominanta

a) o posibilă încălcare a art. 6 lit. a) din lege, de către SC COST SA

Târgovişte, prin impunerea preţurilor de vânzare şi a unor clauze

contractuale inechitabile, societăţii PCC Sterom SA Câmpina;

b) o posibilă încălcare a art. 6 lit. d) din lege, de către SC COST SA

Târgovişte, prin condiţionarea încheierii contractului de vânzare-

cumpărare cu PCC Sterom SA Câmpina, de impunerea unor clauze

stipulând prestaţii suplimentare care nu au legătură cu obiectul

contractului;

c) o posibilă încălcare a art. 6 lit. g) din lege, de către SC COST SA

Târgovişte, prin exploatarea stării de dependenţă în care se află PCC

STEROM SA Câmpina.

Având în vedere intensificarea efectelor creşterii preţurilor,

precum şi semnalele alarmante din piaţă, dar în absenţa unei plângeri,

Consiliul Concurenţei s-a autosesizat şi a extins investigaţia la întreaga

piaţă siderurgică. Investigaţia a fost extinsă prin Ordinul nr.

487/29.10.2004, al Preşedintelui Consiliului Concurenţei şi a avut ca

obiect analiza posibilelor încălcari ale art. 6 din lege, de către societăţile

active pe această piaţă.

Ulterior, prin Ordinul nr. 37/03.03.2006 al Preşedintelui

Consiliului Concurenţei, s-a dispus lărgirea obiectului investigaţiei

declanşate pe piaţa siderurgică, cu identificarea unor posibile încălcări, de

către societăţile active pe această piaţă, ale prevederilor art.5 din lege.

În ceea ce priveşte aspectele de procedură, potrivit legii, în cazul

declanşării unei investigaţii din oficiu, în situaţia în care nu se

descoperă o încălcare a legii, această investigaţie poate fi închisă printr-

un ordin al Preşedintelui Consiliului Concurenţei, fără a mai fi necesară

procedura de audiere a părţilor, care este însă obligatorie atunci când

investigaţia a fost declanşată ca urmare a unei plângeri. Din aceste

considerente de ordin procedural, analiza posibilului abuz de poziţie

dominantă din partea SC COST SA Tărgovişte asupra SC PCC STEROM

SA Câmpina a fost delimitată de analiza posibilei existenţe a unor

practici anticoncurenţiale pe piaţa siderurgică în general.

17

Page 18: Abuzul de Pozitie Dominanta

Concluzii privind definirea pieţei relevante

Pentru cazul de faţă, se poate defini piaţa relevantă ca fiind piaţa

barelor din oţel aliat obţinute prin tragere la rece, pe teritoriul României.

Dominanţa

Din informaţiile obţinute în cursul investigaţiei, rezultă că în

regiune există câţiva producători metalurgici de renume, care au

capacitatea de a realiza produse similare sau chiar mai performante celor

ale COST. Importurile sunt libere (UE, CEFTA, AELS, toate ţările cu

care România are încheiate acorduri bilaterale). COST este dominant pe

piaţa otelurilor speciale prin simplul fapt că este singurul producător din

România pentru acest tip de produse.

Trebuie luată în calcul şi posibilitatea intrării pe piaţă de noi

concurenţi. În România, potenţialii concurenţi ai COST nu dispun de

utilajele necesare fabricării barelor din oţel obţinute prin tragere la rece.

Referitor la afirmaţia COST potrivit căreia în România există

capacităţi mari de producţie a barelor din oţel aliat obţinute prin tragere

la rece, în cadrul investigaţiei au fost transmise solicitări de informaţii

către întreprinderile prezente pe piaţa siderurgică, pentru a se stabili dacă

acestea au capacitatea de a produce bare din oţel aliat obţinute prin tragere

la rece. Răspunsul acestor societăţi a fost că nu produc şi nici nu

dispun de utilaje necesare fabricării barelor din oţel aliat obţinute prin

tragere la rece.

Prin urmare, COST este unic producător de bare din oţel aliat

obţinute prin tragere la rece, de pe teritoriul României.

În plus, trebuie menţionat că, deşi COST este singurul producător de

bare din oţel aliat obţinute prin tragere la rece, STEROM este singurul

client al lui COST pentru acest produs. Este aşadar un monopol

contracarat de monopson (un singur producător, un singur beneficiar),

18

Page 19: Abuzul de Pozitie Dominanta

ceea ce înseamnă că ambele întreprinderi au posibilitatea de a negocia de

pe poziţii egale.

Evaluarea posibilului abuz de pozitie dominanta

În ceea ce priveşte impunerea, în mod direct sau indirect, a unor

preţuri de vânzare ori de cumpărare, investigaţia a demonstrat că

majorările de preţ propuse de COST către STEROM sunt justificate de

majorarea costului de producţie. Această majorare a fost determinată în

principal de creşterea preţurilor materiilor prime (fier vechi, energie

electrică, gaze naturale). De asemenea, majorările de preţ propuse

de COST se încadrează în tendinţa mondială în anul 2004, de

creştere a preţurilor produselor siderurgice cu minim 50% faţă de anul

anterior.

Contractul propus de COST este un contract cadru valabil pentru

toţi clienţii săi şi se semnează în baza negocierii cu fiecare în parte. Acesta

nu a inclus alte condiţii inechitabile de tranzacţionare şi nici nu se poate

reţine refuzul de a trata cu anumiţi furnizori sau beneficiari prevăzut de

art. 6 lit. a) teza a II-a din lege.

Cu privire la condiţionarea încheierii contractelor de acceptarea de

către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în

conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor

contracte, în contractul cadru pe care COST îl negociază cu

beneficiarii săi există o clauză care prevede livrarea deşeurilor feroase

rezultate în urma procesului tehnologic. Procentul prevăzut în contract se

negociază cu fiecare beneficiar în parte.

Referitor la exploatarea stării de dependenţă semnalată în

plângerea STEROM, situaţia reală este de fapt o interdependenţă în care se

află cele două societăţi, poziţionate pe piaţa oţelului aliat obţinut prin

tragere la rece ca unic producător (monopol), respectiv unic cumpărător

(monopson). În plus, aşa cum s-a observat din analiza celor două

contracte încheiate de STEROM cu COST, acestea au fost negociate de

19

Page 20: Abuzul de Pozitie Dominanta

părţi şi nu conţin clauze inechitabile care să defavorizeze vreuna din părţi.

În cadrul investigaţiei nu s-au identificat elemente care să conducă la

concluzia că S.C. COST TÂRGOVIŞTE S.A. ar fi abuzat de poziţia sa

dominantă pe piaţa barelor trase din oţel aliat prin impunerea preţurilor

de vânzare, a unor prestaţii suplimentare care nu au legătură cu obiectul

contractului sau prin exploatarea stării de dependenţă economică, care să

justifice impunerea de măsuri sau sancţiuni de către Consiliul Concurenţei

Decizia Consiliului Concurenţei

Respinge plângerea S.C. CAMERON ROMÂNIA S.A. (denumită la

data introducerii plângerii S.C. PCC Sterom Câmpina S.A.), cu sediul

social in Campina, Str. B. P. Haşdeu nr. 1, jud Prahova, având numărul de

înregistrare la Registrul Comerţului J40/385/1994 şi codul unic de

înregistrare (CUI) 1323964 se dispune închiderea investigaţiei declanşate

prin Ordinul nr. 52/15.03.2004, întrucât aceasta nu a condus la

descoperirea unor dovezi suficiente privind încălcarea de către S.C.

MECHEL TÂRGOVIŞTE S.A. (denumită la data introducerii plângerii

S.C. COST TÂRGOVIŞTE S.A.), cu sediul social in Târgovişte, Şos.

Găeşti nr. 11, jud. Dâmboviţa, având numărul de înregistrare la

Registrul Comerţului J15/284/1991 şi codul unic de înregistrare (CUI)

913720, a Legii concurenţei nr.21/1996, cu modificările şi completările

ulterioare, care să justifice impunerea de măsuri sau sancţiuni de către

Consiliul Concurenţei.

Bibliografie

Florescu Eugenia – Dreptul concurentei, Ed. Alma Mater, Sibiu, 2005

Mihai Emilia – Dreptul concurentei, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004

20

Page 21: Abuzul de Pozitie Dominanta

Vasile Iancu, Cristian Sabin Iancu – Dreptul concurentei comerciale,

Ed. Sitech, Craiova, 2009

www.consiliulconcurentei.ro

www.europa.eu

21