ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI C. S. U. D. …doctorat.ase.ro/Media/Default/sustineri teze doctorat/documente... · Raportul de forțe între blocurile economice și efectele

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI

C. S. U. D.

ȘCOALA DOCTORALĂ ADMINISTRAREA AFACERILOR

TEZĂ DE DOCTORAT

REZUMAT

Dinamica sistemelor comerciale în condiții de criză

Coordonator ștințiific:

Prof.Univ.Dr.Bob Constantin

Autor:

Ionescu M. Alexandru Cosmin

București,

2016

2

CUPRINS REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT

I.CUPRINS TEZĂ DOCTORAT .....................................................................................3

II.CUVINTE CHEIE ……………………………………………..………………..…….5

III.REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT…………………………………….……..5

IV.SINTEZĂ………………………………………………………………………………7

CAPITOLUL I - SISTEMUL COMERCIAL ÎN CONDIŢII DE CRIZĂ....................7

CAPITOLUL II - EFECTELE CRIZEI ECONOMICO - FINANCIARE ȘI

IMPACTUL EI ASUPRA SISTEMELOR COMERCIALE………………………….8

CAPITOLUL III POLITICILE COMERCIALE IN CONFIGURAŢIA

ECONOMICĂ ACTUALĂ………………………………………………………………8

CAPITOLUL IV RAPORTURILE COMERCIALE ÎN BLOCURILE

ECONOMICE.....................................................................................................................9

CAPITOLUL V SCHIMBĂRI ŞI TENDINŢE ÎN SISTEMUL COMERCIAL…….10

CAPITOLUL VI CONFIGURĂRI ŞI RECONFIGURĂRI DE POLITICĂ

COMERCIALĂ PE PIAŢA PETROLULUI…………………………………………..10

BIBLIGRAFIE…………………………………………………………………………...12

3

I. CUPRINS

INTRODUCERE

Motivația alegerii temei de cercetare

CAPITOLUL I - SISTEMUL COMERCIAL ÎN CONDIŢII DE CRIZĂ

1.1. Rolul schimburilor comerciale în complexul efort de depășire a crizei

1.2. Stimularea schimburilor comerciale, ca măsură- soluţie de ieşire din criză

1.3. Politici de creştere a competitivităţii în condiţii de criză. Măsuri şi reglementări de

stimulare a exporturilor

1.3.1. Măsuri şi reglementări de stimulare a exporturilor

CAPITOLUL II - EFECTELE CRIZEI ECONOMICO - FINANCIARE ȘI IMPACTUL

EI ASUPRA SISTEMELOR COMERCIALE

2.1. Criza economico - financiară, cauze, particularității, propagare și efecte

2.2. Repercursiunile crizei economico-financiare reflectate la nivelul indicatorilor

comerciali

2.3. Costurile crizei si reacții ale lumii științifice

CAPITOLUL III POLITICILE COMERCIALE IN CONFIGURAŢIA ECONOMICĂ

ACTUALĂ

3.1. Politica comercială – noi coordonate

3.2. Schimbări în obiective

3.3. Lanțurile de aprovizionare și teoriile comerțului

CAPITOLUL IV RAPORTURILE COMERCIALE ÎN BLOCURILE ECONOMICE

4.1. Dimensiunile politicii comerciale europene

4.2. Raportul de forțe între blocurile economice și efectele globalizării asupra acestora

CAPITOLUL V SCHIMBĂRI ŞI TENDINŢE ÎN SISTEMUL COMERCIAL

5.1. Protecţionismul actual, o nouă faţă a politicii comerciale

5.2. Evoluţia protecţionismului comercial asociat crizei

5.3. Mutațiile comerțului exterior românesc cu efect asupra agenților economici

5.3.1. Metodologia de elaborare a studiului

5.3.2. Analiza comerțului exterior românesc în perioada 1995-2014

5.3.3. Statistica descriptivă și testarea normalității indicatorilor

5.3.4. Evoluția importurilor și exporturilor de bunuri și servicii

5.3.5. Dinamica a exporturilor și importurilor de bunuri și servicii

4

5.3.6. Ponderea de bunuri și servicii în total exporturi și importuri

5.3.7. Indicii valorici ai PIB și ai comercializării externe

5.3.8. Indicatorii raportului de schimb

5.3.9. Coeficientul de elasticitate al exportului și importului României

5.3.10. Analiza interdependenței indicatorilor - metoda matricelor de corelație

CAPITOLUL VI CONFIGURĂRI ŞI RECONFIGURĂRI DE POLITICĂ

COMERCIALĂ PE PIAŢA PETROLULUI

6.1. Structura pieței petrolului. Caracteristicile OPEC

6.2. Consumul și producția globală de petrol pe regiuni în perioada 2004-2010

6.3. Analiza pieței petrolului la nivelul anului 2014

6.4. Principalele configurări actuale pe piețele petrolului

6.5. Controverse privind preţul petrolului ca element definitoriu al politicii comerciale

actuale

6.5.1. Piețele de comercializare a petrolului – factor de influență a prețului petrolului

6.5.2. Factorii care contribuie la volatilitatea prețurilor globale ale petrolului

6.5.3. Comerțul de arbitraj

6.5.4. Asimetria de transfer a prețurilor

6.6. Principalii actori definitori ai pieței petroliere românești

6.6.1.Petrom

6.6.2. Rompetrol

6.6.3.Lukoil

6.7. Comportamentul dinamic al prețului carburantului

6.7.1.Evoluţia preţurilor cu amănuntul ale benzinei şi motorinei în România

6.8. Modele de estimare a produsului intern brut în raport cu exportul și importul de

combustibili, axate pe elasticitatea și determinația ritmurilor asociate direct și indirect

6.8.1. De la elasticitate la coeficientul de elasticitate

6.8.2.Elasticitatea PIB-ului economiei României în raport cu exportul / importul în

ansamblu și concretizat în combustibili

6.8.3. Modele econometrice axate pe ritmuri și elasticități ale economiei românești

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ABREVIAR

LISTĂ TABELE

LISTĂ FIGURI

ANEXE

5

II. CUVINTE CHEIE:

CRIZĂ; SISTEM COMERCIAL; POLITICI COMERCIALE; BLOCURI ECONOMICE;

PIAȚA PETROLULUI; DINAMICĂ; STRUCTURĂ

III. REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Politica comercială a cunoscut transformări profunde, ca urmare a amplorii crizei

financiare globale, cu manifestări la nivel microeconomic și macroeconomic. Criza

economică a indus o fluctuație a prețurilor materiilor prime, a unor bunuri economice

finale cu impact decisiv asupra stabilității unei economii și implicit a puterii de cumpărare

a populației.

Principalele studii în legătură cu actuala criză fac referire la fenomene complexe și

la factorii declanșatori ai cizei - simbioza de factori de natură instituțională, socială,

economică – care subliniază pragmatismul empiric specific neoclasicismului și activismul

etatist. Demersul științific a vizat schițarea tabloului crizei prin referire la literatura de

specialitate. Astfel se consideră că actuala criză este un efect al eșecului piețelor financiare

în îndeplinirea funcțiilor lor esențiale pentru societate și aduce o schimbare de paradigmă

care influențează comportamentul prețurilor, intensitatea crizei putând fi determinată prin

raportare la piețele financiare.

Lucrarea valorifică și conceptul de globalizare în analiza sistemelor comerciale, ca

principal factor care susține și influențează structural politica comercială. Fondul Monetar

Internațional (FMI), din perspectivă exclusiv cantitativă, abordează globalizarea ca un

proces de „creștere a interdependențelor economice a țărilor din întreaga lume”, de

diversificare a „tranzacțiilor de bunuri și servicii”, „liberalizare a fluxurilor de capital

internațional”, acces mai larg la produsele tehnologiei, cu efect de antrenare la nivelul

politicii comerciale. Complementar, Banca Mondială accentuează caracterul calitativ al

creșterii economice, definind globalizarea ca procesul prin care se facilitează capacitatea

6

inițierii de către rezidenți din diferite țări de tranzacții economice voluntare, relații care au

la bază libertăți, capacități și capabilități.

Lucrarea abordează gradual conceptul de comerț și politică comercială. Inițial se

face apel la specializare ca determinant al dezvoltării schimburilor comerciale

internaţionale.

Conform teoriilor moderne ale comerţului internațional, schimburile internaţionale

sunt vizualizate ca o „cerere de diversităţi”, accentul fiind pe eterogenitate și adaptabilitate

la nevoile și specificul consumatorului iar diferenţele între ţări cu privire la costurile de

producţie; ritmul inovaţiilor tehnice; natura produselor comercializate; modalitatea de

acumulare a capitalului au rolul de a diversifica oferta de bunuri economice.

Demersul științific a vizat dezvoltarea cercetării fundamentale în domeniul politicii

comerciale. Obiectivele specifice se rezumă la: analiza impactului crizei economico -

financiare asupra sistemelor economice, cu identificarea efectelor crizei, a sferei de

cuprindere, precum și a principalelor costuri ale crizei, îndeosebi a repercusiunilor în

planul politicii comerciale. Un alt obiectiv specific l-a reprezentat analiza politicilor

comerciale în contextul actualului sistem comercial, identificarea noilor tendințe ale

sistemului comercial și ajustarea în consecință a politicii comerciale actuale.

Originalitatea analizei prin coeficienți de elasticitate a macroagregatelor economiei

României (PIB, CF, FBCF etc.) pornind de la exportul și importul de combustibili

generează modele relative performante dar cu probleme de validare pentru perioade mai

calme de evoluție economică. Specificul acestei cercetări axate pe principiul caeteris

paribus aplicat și factorilor dar și înregistrărilor în bazele de date relativizează

credibilitatea pe termen mediu a modelelor econometrice așa cum se pare că sunt privite ca

mult prea ușor perimabile și chiar contestabile o bună parte din modelele econometrice

contemporane.

Cercetarea științifică adoptată poate fi vizualizată ca o strategie cantitativ -

deductivă. Totuși teoriile care rezistă procesului critic la care sunt supuse ca urmare a

cercetării deductive sunt provizoriu acceptate și devin subiectul unei evaluări critice

perpetue. (Blaikie, 2000). Abordarea deductivă a fost atașată unei cercetări cantitative, care

conform lui Punch (2005) vizează mai degrabă testarea deductivă a ipotezelor și teoriilor

față de cercetarea calitativă care dorește explorarea temei de cercetat și generează ipoteze

de o manieră inductivă. Datele utilizate și prezentate în cadrul lucrării sunt cele mai

recente și provin din rapoarte statistice oficiale, astfel că permit realizarea de analize

7

comparative dar prezintă impedimentul că nu facilitează efectuarea unei analize pe un

orizont de timp semnificativ, cuprinzător pentru problema supusă cercetării.

IV.Sinteză

Primul capitol, ”Sistemul comercial în condiţii de criză” realizează anatomia

crizei comerciale și prezintă importanța procesului de globalizare în dezvoltarea

schimburilor la nivel global, ca reacție la cererea de bunuri economice, efect al

competitivității bunurilor economice, pe de o parte, și al promovării, pe de altă parte.

Astfel, urmare a intensificării proceselor de globalizare şi integrare regională, liberalizării

regimurilor comerciale şi investiţionale, se remarcă o ascensiune a fluxurilor comerciale

internaţionale, cu repercusiuni pozitive asupra creşterii PIB, ocupării forţei de muncă,

avansului cercetării ştiinţifice şi tehnologiilor de vârf, politicilor sociale, ajustărilor de

natură structurală la nivel de politică economică, specifice fazei de creştere a ciclului

economic.

Al doilea subcapitol, Stimularea schimburilor comerciale, ca măsură sau soluție de

ieșire din criză, prezintă principalele avantaje ale specializării în vederea intensificării

schimburilor comerciale și principalele teorii cu repercusiuni pozitive asupra dinamicii

schimburilor comerciale . Un element subliniat în acest subcapitol este rolul pe care

politica comercială a unui stat îl exercită asupra mărimii şi modului de distribuire a

câştigurilor din comerţul internaţional. Astfel, în timp, ţările lumii au alternat între a aplica

politici comerciale protecţioniste şi a promova liberul schimb, în funcţie de interesele de

moment şi de contextul politic, economic şi social. Pe măsură ce interdependenţele dintre

ţări au devenit tot mai accentuate, comerțul exterior face ca elementele de competitivitate,

de eficacitate a politicilor economică să devină primordiale fie ca urmare a creșterii

ponderii comerțului exterior în PIB, fie ca urmare a universalității bunurilor economice în

rândul consumatorilor. Astfel, participarea statelor lumii la comerţul internaţional este

direct proporţională cu potenţialul economic, nivelul de dezvoltare economică,

competitivitatea internaţională a produselor realizate de firmele autohtone, strategiile de

afaceri ale acestora. În contextul actual, prefacerea politicii comerciale, ca măsură de

susținere a reluării creșterii economice, va accentua caracterul creativ, inovator al

produselor economice, dublat de caracterul sustenabil, durabil, economic. Al treilea

subcapitol, Politici de creștere a competitivității în condiții de criză. Măsuri și

reglementări de stimulare a exporturilor, pune accentul asupra stimulării competitivităţii

8

economiei în ansamblul său, prin adoptarea de măsuri de stimulare a antreprenoriatului, de

creştere a rolului serviciilor în structura comerţului, de concentrare pe capitalul uman, pe

creativitate şi inovaţie. Astfel, sunt identificate o serie de măsuri şi reglementări de

stimulare a exporturilor: subvenții pentru export, sistemul zonelor industriale de export,

finanțarea comerțului, eliminarea barierelor comerciale, organizațiile de promovare a

comerțului, îmbunătățirea climatului investițional, politicile de atragere a investițiilor

străine directe etc.

Capitolul II ”Efectele crizei economico - financiare și impactul ei asupra

sistemelor comerciale” este alcătuit din trei subcapitole și prezintă principalele

confruntări de idei cu privire la actuala criză. Astfel, se evidențiază că actuala criză este

cauzată de existenţa unor forme economice disfuncţionale – este cazul instituțiilor

financiare internaționale care nu au utilizat sisteme de alertă la adresa riscurilor de natură

sistemică asociate ingineriilor financiare - cu manifestări ample, atât în planul economiei

reale, cu efect de bumerang la nivelul pieţelor, cât şi în planul economiei nominale, cu

efect asupra politicii guvernamentale. Efectele crizei financiare și economice asupra

comerțului și politicii comerciale sunt vizualizate sub aspectul modificărilor survenite în

volumul și structura comerțului prin apelul la indicatori precum balanța de cont curent,

balanța de cont financiar, exporturi, importuri. În vederea reducerii efectelor crizei, și în

consecință a costurilor este necesară creșterea coerenței și congruenței politicilor

guvernamentale, reformarea instituțională, din perspectiva politicilor economice și a

fundamentelor teoretice.

Cel de al treilea capitol, ”Politicile comerciale în configuraţia economică

actuală” analizează modul în care măsurile de politică comercială se fac resimţite în

domeniul relaţiilor comerciale şi de cooperare, atât la nivel microeconomic, prin crearea

unui anumit climat de desfăşurare a activităţii economice, cât și la nivel macroeconomic,

prin asigurarea unui cadru de extindere a schimburilor comerciale. Pentru susținătorii

”teoriei bicicletei” a liberalizării comerțului, criza a indus o stagnare a progresului asociat

liberalizării comerțului.

Lanțurile de aprovizionare au remodelat comerțul internațional, dispersia rețelelor

de producție a condus la investiții semnificative în transport și infrastructură pentru a face

față tranzitului de bunuri destinate procesării. Off-shoring-ul și outsourcingul au afectat

panorama socială atât la nivel pozitiv ca urmare a beneficiilor aduse bunăstării – crearea de

locuri de muncă în țările emergente dar și la nivel negativ - majorarea decalajelor salariale

dintre țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare. Așadar, lanțurile de aprovizionare

9

globale introduc dimensiuni noi microeconomice care vin să suplimenteze mecanismele

macroeconomice ale transmiterii șocurilor explicând efectul major al crizei asupra

comerțului internațional.

Procesul comercial global este supus unei reexaminări pentru a proiecta un sistem

viabil care să răspundă principalelor provocări actuale care constau în promovarea unui

comerţ echitabil între ţări, evitarea practicilor protecţioniste, altfel spus facilitarea

dezvoltării comerţului exterior şi apariția de noi debuşee pentru bunurile economice

produse în condiții de competitivitate și pe principii de sustenabilitate economică.

În capitolul IV, ”Raporturile comerciale în blocurile economice”, se reliefează

faptul că politica comercială practicată de către UE este o politică care se bazează pe reguli

stricte și uniforme, ce militează pentru îndepărtarera barierelor comerciale, liberalizarea

comerțului la scară globală, asigurarea creșterii bunăstării UE. Totodată, în acest capitol se

prezintă la nivel teoretic caracteristicile regionalismului și multilateralismului și lipsa unui

consens privind dezirabilitatea unui anumit regim.

În ceea ce privește UE în contextul comerțului internațional deși aceasta deține cea

mai mare cotă de piață (participarea la nivelul producției internaționale majorându-se în

perioada 1995-2005), poziția sa s-a deteriorat odată cu criza într-o proporție mai mare

decât SUA la fel și avantajul comparativ la nivelul bunurilor bazate pe utilizarea intensivă

a cunoştinţelor.

Dezvoltările impuse de piață și cele la nivel instituțional din ultima perioadă au

modificat structura sistemului comercial internațional în perioada post - criză. Din

perspectivă instituțională, progresul redus al negocierilor comerciale multilaterale ale

Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și dificultățile în a ajunge la un consens

privind Agenda de Dezvoltare Doha au promovat proliferarea negocierilor comerciale

regionale și bilaterale. UE a negociat acorduri de liber schimb cu SUA (Comerț

transpacific și parteneriat de investiții), Canada și Japonia.

Dezvoltările induse de piață au fost datorate economiilor emergente chiar dacă

dinamica creșterii acestora nu a mai revenit la nivelul pre - criză de 7-8%, acestea au

înregistrat o creștere a PIB-ului superioară creșterii înregistrate de economiile avansate. În

perioada 2000-2012 proporția acestor economii în comerțul global s-a majorat de la 33% la

48% (WTO, 2014). La nivelul economiilor emergente eterogenitatea este mare, China

fiind în top 3 puteri comerciale din lume iar alte piețe de frontiere și-au făcut resimțită

prezența la nivelul comerțului internațional: economiile din Asia, Mexic, Turcia.

10

Capitolul V, ”Schimbări şi tendinţe în sistemul comercial” debutează cu o

analiză aprofundată a protecționismului comercial în forma actuală și subliniază scăderea

vizibilă a protecţionismului tarifar şi paratarifar, și prezintă formele moderne de

protecționism care incumbă tehnologia, cercetarea și inovarea, educația și capitalul uman

etc. În ciuda argumentelor economice în favoarea liberului schimb și intensificării

schimburilor comerciale, protecționismul este încă larg practicat de către țările dezvoltate,

emergente sau în dezvoltare, pentru factori precum: forța de muncă respectiv capital uman.

În esență, forma de protecționism actuală se identifică în mare parte cu activitatea

de lobby politic, de utilizare subtilă a unui angrenaj de manipulare sau negociere, efuziune

a unor piețe în favoarea unuor grupări sau grupuri de interese. Motivele protecționismul

rezidă în dorința protejării industriilor infantile, prevenirii șomajului, menținerii balanței

de plăți și a obiectivelor de politică fiscală.

Partea aplicativă a constat în analiza datelor privind evoluția comerțului exterior

românesc în perioada 1995-2014, fiind identificate interdependențele dintre indicatorii

supuși studiului ca în final să fie propuse căi de perfecționare ale instrumentelor de politică

comercială.

Capitolul VI ”Configurări și reconfigurări de politică comercială pe piața

petrolului”, are un puternic caracter aplicativ, ca urmare a analizei structurale și în

dinamică a pieței petrolului. Cercetarea empirică asupra pieței petrolului are la bază mai

multe modele econometrice axate pe ritmuri și elasticități pentru a estima PIB-ul în raport

cu exportul și importul de combustibili la nivelul României.

Subcapitolele precursoare analizei empirice, examinează importanța petrolului la

nivelul pieței energiei, petrolul fiind considerată cea mai controversată sursă de energie

neregenerabilă, atât ca urmare a oscilației prețului, cât și pentru valoarea sa intrinsecă.

Fluctuația perpetuă a prețului petrolului este efectul unei noi dimensiuni a pieței

petrolului, și nu al unei crize a petrolului, ci mai degrabă al unei conexiuni între piața

petrolului și piața financiară, între politic și economic, între strategic și geopolitic.

Piața de comercializare a petrolului este puternic dezvoltată, transparentă și

prezintă un grad ridicat de sofisticare. Anumite tipuri de petrol sunt comercializate pe piețe

la vedere și sunt utilizate ca etalon, alte tipuri de petrol fiind evaluate având ca bază

prețurile etalon (diferențe care au în vedere locația de livrare și calitatea petrolului).

Rafinăriile pot influența diferențele de preț dintre diferite tipuri de petrol ca urmare a

comportamentului de achiziție.

11

Privită la nivel global și în dinamică, evoluția prețului petrolului este determinată

exclusiv de nevoile de dezvoltare ale economiei, de posibilitățile de câștig ale jucătorilor

pe piața bursieră la termen respectiv de evoluția prețului acțiunilor generat de gradul de

încredere al investitorilor, pe de o parte, de capacitatea de producție, valoarea exporturilor

și a importurilor la nivel global, pe de altă parte. În acest sens, în subcapitolul Controverse

privind preţul petrolului ca element definitoriu al politicii comerciale actuale este

examinată conexiunea dintre piața la termen și prețurile la vedere pentru barilii de țiței.,

având în vedere cadrul instituțional în care se formează prețul.

Al treilea subcapitol, Principalii agenți economici/actori definitorii ai pieței

românești, face o incursiune pe piața petrolului din România, analizând principalii

competitori, evoluția acestora pe piața petrolului și a produselor energetice și posibilitățile

de dezvoltare în consens cu provocările actuale în ceea ce privește viitorul politicii

energetice. Un alt element investigat îl reprezintă prețul carburanților pe piața românească,

considerat unul dintre cele mai mici din Europa. În realitate, exprimat prin prisma puterii

de cumpărare, prețul carburanților din România este mult mai mare, variind în funcţie de

cursul de schimb al dolarului, de politica fiscală a statului (accize şi taxe), dar şi de

diversele politici de preţuri ale companiilor care activează pe această piaţă. Dar în

România, se întâmplă frecvent ca preţurile la pompă ale carburanţilor să fie majorate doar

ca urmare a creşterii cotaţiei internaţionale a ţiţeiului, ceea ce reprezintă o înţelegere între

producători, în cadrul pieţei de oligopol sau un abuz de poziţie dominantă colectivă.

Astfel, situaţia descrisă nu este o înţelegere de tip cartel, ci mai degrabă se încadrează în

categoria „abuz de poziţie dominantă colectivă”.

12

VI.BIBLIOGRAFIE

1. Agnese, P., Ricart, J. E. (2009). Offshoring: Facts and Numbers at the Country

Level. Working paper, IESE Business School - Universidad de Navarra.

2. Aguiar, M. (2005). Investment, devaluation, and foreign currency exposure: The

case of Mexico. Journal of Development Economics, 78 (1), 95–113.

3. Aitken B., Hanson, G.H., Harrison, A.E. (1997). Spillovers, Foreign Investment,

and Export Behavior. Journal of International Economics, 43, 103- 132.

4. Albu C., Ghibuţiu A., Oehler-Şincai I., Lianu C., Giurgiu A. (2013). Perspective şi

provocări ale exporturilor româneşti în perioada 2010-2014, prin prisma relaţiilor

comerciale bilaterale şi regionale ale Uniunii Europene, București.

5. Albu, C. (2011). Politica comercială comunitar, în studiul: Tendinţe în evoluţia

protecţionismului comercial în plan global, IEM.

6. Albu, C., Ghibuţiu, A., Oehler Şincai, I., Lianu, C., Giurgiu, A. (2013). Perspective

şi provocări ale exporturilor româneşti în perioada 2010-2014, prin prisma relaţiilor

comerciale bilaterale şi regionale ale Uniunii Europene, Studii de Strategie şi Politici

(SPOS), Studiul nr. 4, București.

7. Altomonte, C., Ottaviano, G. (2009). The Great Trade Collapse: Causes,

Consequences and Prospects, VOX, 27 November, disponibil online la adresa:

www.voxeu.org

8. Alvarez, R. (2004). Sources of Export Success in Small and Medium-Sized

Enterprises: The Impact of Public Programs. International Business Review, 13(3), 383-

400.

9. Alvarez, R., Lopez, R. (2006). Is Exporting a Source of Productivity Spillovers?.

CAEPR Working Papers 2006-012, Center for Applied Economics and Policy Research,

Economics Department, Indiana University Bloomington.

10. Ambroziak, A.A., Kawecka-Wyrzykowska, E. (2004). Traktatowe stosunki

handlowe Wspólnoty Europejskiej z państwami trzecimi. In: E. Kawecka-Wyrzykowska,

E. Synowiec (eds.), Unia Europejska, vol. 1. Warszawa: IKCHZ, 208–209.

11. Amiti, M., Weinstein, D. (2009). Exports and Financial Shocks. mimeo, Columbia

University and FRB New York.

12. Anderton, R., Tewolde, T. (2011). The global financial crisis trying to understand

the global trade downturn and recovery. Working paper series, no 1370.

13. Andrei, T., Stancu, S., Iacob, A.I., Tușa, E. (2008). Introducere în econometrie

utilizând Eviews, Ed. Economică, București.

14. Antràs, P., Helpman, E. (2004). Global Sourcing. Journal of Political Economy,

112(3), 552– 580.

15. Ardelean, V. (2003). Multiplicatorul exportului. Eseu asupra unui model keynesian

cu aplicaţii la economia românească. Oeconomica, 1, anul XII, 91-98

16. Armington, P. (1969). A Theory of Demand for Products Distinguished by Place of

Production. Staff Papers, International Monetary Fund, 159-178.

17. Assous, M., Bruno, O., Legrand, M. D. (2014). The Law of Diminishing Elasticity

of Demand in Harrod's Trade Cycle/La loi de l'élasticité de la demande décroissante dans

le trade cycle (1936) de Harrod. Cahiers d'Économie Politique, 67, 159-173. disponibil

online la adresa: http://search.proquest.com/doc view/1659797742?accountid=15533

18. Auboin, M. (2009). Boosting the availability of trade finance in the current crisis:

Background analysis for a substantial G20 package. CEPR Policy Insight No. 35.

19. Bacchetta, M. (2007). Releasing Export Constraints: the Role of Governments.

draft Framework Paper for the AERC Collaborative Research Project on Export Supply

Constraints in Africa, Nairobi.

13

20. Bachmeier, L.J., Griffin, J.M. (2003). New Evidence on Asymmetric Gasoline

Price Responses. Review of Economics and Statistics, 85 (3), 772-776.

21. Bala, V., Goyal, S. (2000). A Noncooperative Model of Network Formation.

Econometrica, 68(5), 1181-1229.

22. Balassa, B. (1965). Trade Liberalization and Revealed Comparative Advantage.

Manchester School of Economic and Social Studies, 33, 99–123.

23. Baldwin, R. (2006). Multilateralising Regionalism: Spaghetti Bowls as Building

Blocs on the Path to Global Free Trade. The World Economy, 29(11), 1451-1518.

24. Baldwin, R. (2009). The Great Trade Collapse: Causes, Consequences and

Prospects. Vox EU Ebook No. 27.

25. Baldwin, R. E. (1995). A Domino Theory of Regionalism in R. Baldwin, P.

Haarparanta, J. Kianden eds. Expanding Membership of European Union. CUP,

Cambrdige

26. Baldwin, R., Seghezza, E. (2007). Are trade blocs building or stumbling blocks?

New evidence, CEPR Discussion Paper no.DP6599

27. Baldwin, R., Krugman, P. (1989). Persistent Trade Effects of Large Exchange

Rate Shocks. Quarterly Journal of Economics, 419, 635–654.

28. Ballard-Rosa, C., Carnegie, A.S., Gaikwad, N. (2012). Economic Crisis and

Sectoral Variation in Trade Policy. disponibil online la adresa:

http://www.nikhargaikwad.com/Papers_files/Ballard-

Rosa_Carnegie_Gaikwad_2016_Online%20Appendix.pdf

29. Ballard-Rosa, C., Carnegie,A., Gaikwad, N. (2015). Economic Crises și Trade

Policy Competition. British Journal of Political Science, disponibil online la adresa:

http://www.nikhargaikwad.com/Papers_files/Ballard-Rosa_Carnegie_Gaikwad_2016.pdf

30. Bari, I. (2003). Probleme globale contemporane. Ed. Economică, Bucureşti.

31. Begu, S. (1999). Statistică internaţională, Editura AII Beck, Bucureşti.

32. Behrens, K., Corcos, G., Mion, G. (2010). Trade crisis? What trade crisis? Mimeo,

disponibil online la adresa:

http://www.ecb.europa.eu/home/pdf/research/compnet/Behrens_Corcos_Mion_2011_long.

pdf

33. Bekiros, S.D., Diks, C.G.H. (2008). The Relationship between crude oil spot and

futures prices: Cointegration, linear and nonlinear causality. Energy Economics, 30, 2673-

2685.

34. Bems, R., Johnson, R.C., Yi, K.M. (2013). The Great Trade Collapse. Annual

Review of Economics,5(1), 375-400.

35. Bénassy-Quéré, A., Decreux, Y., Fontagné, L., Khoudour-Casteras D. (2009).

Economic Crisis and Global Supply Chains. Document de Travail 2009-15, Centre

d‟Etudes Prospectives et d‟Informations Internationales (CEPII).

36. Bergsten, C. F. (1996). Competitive Liberalization and Global Free Trade: A

Vision for the Early 21st Century. Asia Pacific Working Paper Series No. 96-15.

Washington: Institute for International Economics

37. Bernard, A. B., Jensen, J. B., Redding, S. J., Schott, P. K. (2010). Multiple-

Product Firms and Product Switching. American Economic Review, 100, 70–97.

38. Bernard, A.B., Jensen, J.B. (2004). Why Some Firms Export. The Review

of Economics and Statistics, 86 (2), 561-569.

39. Bernard, A.B., Jensen, J.B., Redding, S., Schott, P.K. (2009). The Margins of US

Trade.CEP Discussion Papers dp0906, Centre for Economic Performance, LSE.

40. Bhagwati, J. (1978). Anatomy and consequences of exchange control regimes.

Cambridge, MA: Ballinger.

14

41. Bhagwati, J. (1993). Regionalism and Multilateralism: An Overview. in Melo,

Panagariya eds. New Dimensions in Regional Integration, Cambridge University Press,

Cambridge.

42. Bhagwati, J. (2008). Termites in the Trading System: How Preferential Agreements

Undermine Free Trade. Oxford University Press.

43. Bhagwati, J. N. (1990). Export-promoting Trade Strategy: Issues and Evidence, in

Export Promoting Strategies, Theory and Evidence from Developing Countries edited by

Chris Milner (New York: New York University Press), 11-39.

44. Bhagwati, J., Panagariya, A. (1996). The Economics of Preferential Trade

Agreements, Washington, D.C. AEI Press.

45. Bigsten, A., Söderbom, M. (2006). What Have We Learned from a Decade of

Manufacturing Enterprise Surveys in Africa? World Bank Research Observer, World Bank

Group, 21(2), 241-265.

46. Bineau, Y., Montalbano, P. (2011). Selected developmental aspects of

international trade and trade policies, Project No. 2011/265311 – Final Version.

47. BIS. (2011). Trade and Investment for Growth, London.

48. Black, G., LaFrance, J.T. (1998). Is Hotelling‟s Rule Relevant to Domestic Oil

Production?. Journal of Environmental Economic and Management, 36 (2), 149-169.

49. Blaikie, N. W. H. (2000). Designing social research. Cambridge, Polity Press.

50. Blonigen, B.A., Bown, C.P. (2007). Antidumping and retaliation threats. The

WTO, Economic Interdependence, and Conflict, Edward Elgar Publishing .

51. Bombardini, M. (2008). Firm heterogeneity and lobby participation. Journal of

International Economics, 75(2), 329-348.

52. Borchert, I., Mattoo, A. (2009). The crisis-resilience of services trade. Policy

Research Working Paper Series 4917, The World Bank.

53. Borenstein, S., Cameron, A.C., Gilbert, R.J. (1997). Do Gasoline Prices Respond

Asymmetrically to Crude Oil Price Changes?. The Quarterly Journal of Economics,

112(1), 305-339.

54. Boston Consulting Group. (2004). Export Development and Promotion Lessons

From Four Benchmark Countries (Boston: Boston Consulting Group).

55. Bown, C. P. (2010). Antidumping, Safeguards, and Protectionism during the Crisis:

Two New Insights from 4th Quarter 2009, VoxEU.org, 18 February.

56. Bradford de Long, J., Shleifer, A., Summers, L.H., Waldmann, R.J. (1990).

Positive Feedback Investment Strategies and Destabilizing Rational Speculation. The

Journal of Finance, 45(2), 379-395.

57. Brander, J. A., Spencer, B. J. (1984). Trade warfare: Tariffs and cartels. Journal of

International Economics, 16(3-4), 227-242.

58. Bremond, V., Hache, E., Mignon, V. (2012). Does OPEC Still Exist as a Cartel?

An Empirical Investigation. Energy Economics, 34, 125-131.

59. Brett, R. G., Goldfarb, A., Li, Y. (2013). Does price elasticity vary with economic

growth? A cross-category analysis. Journal of Marketing Research, 50(1), 4-23.

60. Bricongne, J.C., Fontagne, L., Gaulier, G., Taglioni, D., Vicard, V. (2010). Firms

and the global crisis: French exports in the turmoil. mimeo, Banque de France and the

EuropeanCentral Bank.

61. Brooks, S.M., Kurtz, M.J. (2007). Capital, Trade, and the Political Economies of

Reform. American Journal of Political Science, 51(4), 703-720.

62. Brown, S., Yucel, M. (2000). Gasoline and Crude Oil Prices: Why the

Asymmetry?. Economic and Financial Review, Third Quarter, 23-29.

15

63. Burdette, M., Zyren, J. (2003). Gasoline Price Pass-through, disponibil la adresa:

http://www.eia.doe.gov/pub/oil_gas/petroleum/feature_articles/2003/gasolinepass/gasoline

pass.htm.

64. Burnete, S. (2009). Comerț internațional : teorii, modele, politici, Ed. Economică,

București.

65. Buyuksahin, B., Haigh, M.S., Harris, J.H., Overdahl, J.A., Robe, M.A. (2008).

Fundamentals, Trader Activity and Derivative Pricing, disponibil la adresa:

http://www.cftc.gov/ucm/groups/public/@newsroom/documents/file/marketreportenergyfu

tures.pdf.

66. Cali, M., Te Velde, D. W. (2008). The Effectiveness of Aid for Trade: Some

Empirical Evidence. Trade Hot Topics, 50.

67. Case, K.E., Fair, R. C. (1999). Principles of Economics, (5th

ed.). Prentice-Hall

International, London.

68. Castellani, D., Serti, F., Tommasi, C. (2010). Firms in International Trade.

Importers and Exporters Heterogeneity in the Italian Manufacturing Industry. The World

Economy, 33(3), 424-457.

69. Chaney, T. (2005). Liquidity Constrained Exporters. Mimeo, University of

Chicago.

70. Chen, Y., Ishikawa, J., Yu, Z. (2004). Trade liberalization and strategic

outsourcing. Journal of International Economics, 63(2), 419–436.

71. Cheng, L. K., Ma, Z. (2003). The effects of financial crises on international trade,

NBER working paper series, Working Paper 10172.

72. Cheptea, A., Fontagne E., Zignago, S. (2012). European Export Performance,

CEPII Working Paper 2010-12.

73. Cheung, C., Guichard, S. (2009). Understanding the world trade collapse. OECD

Economics Dept. Working Papers no. 729.

74. Ciurcanu, R. (2004). Economia mondială între regionalizare și globalizare .

Analele științifice ale Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, Tomul L/LI, 85-90.

75. Claque, C. (1992). Introduction: The Journey to a Market Economy, in The

emergence of market economies in Eastern Europe, Christopher Claque & Gordon C.

Rausser eds.

76. Cooley, T., F., Hansen, G. (1995). Money and the Business Cycle? Chapter 7, in

Thomas F. Cooley (eds.), Frontiers of Business Cycle Research, New Jersey, Princeton

University Press.

77. Copeland, B.R. (2008). Is There a Case for Trade and Investment Promotion

Policy?. in Trade Policy Research 2007, Dan Ciuriak (Ottawa: Foreign Affairs and

International Trade Canada), 1-64.

78. Corrales, J. (1997). Do economic crises contribute to economic reform? Argentina

and Venezuela in the 1990s. Political Science Quarterly, 112(4), 617-644.

79. Coulibaly, B., Sapriza, H., Zlate, A. (2011). Trade Credit and International Trade

during the 2008- 09 Global Financial Crisis, International Finance Discussion Papers, No

1020.

80. Crawford, J., Fiorentino, R. (2005). The Changing Landscape of Regional Trade

Agreements. Discussion Paper 8, World Trade Organization, Geneva.

81. Das, S., Roberts, M.J., Tybout, J.R. (2008).Market Entry Costs, Producer

Heterogeneity, and Export Dynamics. Econometrica, 75 (3), 837-873.

82. de Wulf, L. (2001). Why have trade promotion organizations failed, and how they

can be revitalized?. PREM notes #56, The World Bank.

83. Deloitte LLP. (2015). Crude awakening: The impact of plummeting crude oil

prices on company finances. January 2015, disponibil la adresa:

16

http://www2.deloitte.com/uk/en/pages/ energy-and-resources/articles/crude-

awakening.html

84. Deltas, G. (2008). Retail Gasoline Price Dynamics and Local Market Power.The

Journal of Industrial Economics, 56(3), 613-628.

85. Demetrescu, M.C. (1967). Elasticitatea cererii populației cu privire la bunurile de

consum și servicii, Ed. Academiei, București.

86. Demirer, R., Kutan, A.L. (2010). The Behavior of Crude Oil Spot andFutures

Prices around OPEC and SPR Announcements: An Event Study Perspective. Energy

Economics, 32, 1467-1476.

87. Derycke, P.H. (1964). Elasticité et analyse économique, Editions Cujas, Paris.

88. Diamond, D. W., Dybvig, P.H. (1983). Bank Runs, Deposit Insurance, and

Liquidity. Journal of Political Economy, 91, 401-419.

89. Dibooglu, S., AlGudhea, S. N. (2007). All time cheaters versus cheaters in distress:

An examination of cheating and oil prices in OPEC. Economic Systems, 31(3), 292-310.

90. Diego, C., Gertler, M. (2006). Medium - Term Business Cycles. American

Economic Review, 96 (3), 523-551.

91. Drazen, A., Easterly, W. (2001). Do Crises Induce Reform? Simple Empirical

Tests of Conventional Wisdom. Economics and Politics, 13(2).

92. Drazen, A.., Grilli, V. (1990). The benefits of crises for economic reforms.

Technical report National Bureau of Economic Research.

93. Du, J., Lu, Y., Tao, Z. (2009). Bi-sourcing in the global economy. Journal of

International Economics, 77(2), 215–222.

94. Du, X., Yu, C.D., Hayes, D.J. (2011). Speculation and Volatility Spillover in the

Crude Oil and Agricultural Commodity Markets: A Bayesian Analysis. Energy

Economics, 33(3), 497-503.

95. Dumitrescu, S., Bal, A. (1999). Economie mondială. Ed. Economică, București.

96. Dunning, J. (2006). Space, location and distance in international business activities.

European Academy of International Business, Fribourg, Switzerland.

97. E s c a i t h , H., Gonguet, F. (2009). International Trade and Real Transmission

Channels of Financial Shocks in Globalized Production Networks,WTO Staff Working

Paper.

98. Eaton, J., Kortum, S., Neiman, B., Romalis, J. (2010). Trade and the Global

Recession. NBER Working Paper No. 16666.

99. Eberstadt, N. (2004). Power and population in Asia. Policy review, 9-10.

100. ECLAC. (2004). Social Panorama of Latin America 2002-2003

101. Edelstein, P., Killian, L. (2009). How Sensitive are Consumers to Retail Energy

Prices?. Journal of monetary economics, 56(6), 766-779.

102. Edwards, S. (1993). Openness, Trade Liberalization, and Growth in Developing

Countries. Journal of Economic Literature, 31, 3.

103. EFIGE. (2011). The global operations of European firms. The second EFIGE

policy report. Bruegel Blueprint 12, July 2011

104. EIA. (2010). International Energy Statistics, Annual Petroleum Production,

Production of Crude Oil Including Lease Condensate, 2005 to 2010, disponibil la adresa:

http://www.eia.gov/cfapps/ipdbproject/iedindex3.cfm?tid=5&pid=57&aid=1&cid=all,&syi

d=2005&eyid=2010&unit=TBPD

105. Eichengreen, B., Bordo, M.D. (2002). Crises Now and Then: What Lessons From

the Lase Era of Financial Globalization? NBER Working Paper No. 8716.

106. Eichengreen, B., Irwin, D. A. (2010). The Slide to Protectionism in the Great

Depression: Who Succumbed and Why? The Journal of Economic History, 70(04), 871-

897.

17

107. Eichengreen, B., Rose, A. (1999). Contagious Currency Crises: Channels of

Conveyance. In Changes in Exchange Rates in Rapidly Developing Countries: Theory,

Practice, and Policy Issues. Chicago: University of Chicago Press. 29-50.

108. Eichengreen, B., O'Rourke, C.H. (2009). A Tale of Two Depressions. Economic

Forum Online. Advisor Perspectives.

109. English, P., de Wulf, L. (2002). Export Development Policies and Institutions, in

Development, Trade, and the WTO edited by Bernard Hoekman, Aaditya Mattoo and

Philip English (Washington, DC: World Bank), 160-170.

110. Escaith, H, Lindenberg, N., Miroudot, S. (2010). International Supply Chains and

Trade Elasticity in Times of Global Crisis, Working paper ERDS-2010-08, Economic

Research and Statistics Division, World Trade Organization.

111. Escaith, H., Gonguet, F. (2009). International Trade and Real Transmission

Channels of Financial Shocks in Globalized Production Networks, WTO Working Papers

ERSD-2009-06.

112. EU. (2013). EU External Competitiveness: recent developments

113. Evenett, S. (2010). Managed Exports și the Recovery of World Trade: The 7th

GTA Report. disponibil la adresa: www.globaltradealert.org.

114. Evenett, S. J. (2009°). What Can be Learned from Crisis-Era Protectionism? An

Initial Assessment , CEPR Working Paper No. 7494.

115. Evenett, S. J. (2009b). Broken Promises: A G-20 Summit Report, Global Trade

Alert. Centren for Economic Policy Research: London.

116. Evenett, S., Fritz, J., Gerasimenko, D., Nowakowska, M., Wermelinger, M.

(2011). The resort to protectionism during the great recession: which factors mattered?

CEPR‟s ERWIT conference, Nottingham.

117. Farole, T. (2010a). Case Studies of Special Economic Zones: Nigeria. Mimeo,

Washington DC, World Bank.

118. Farole, T. (2010b). Case Studies of Special Economic Zones: Ghana. Mimeo,

Washington DC, World Bank.

119. FIAS. (2008). Special Economic Zones Performance, Lessons Learned, and

Implications for Zone Development. The World Bank Group, Washington, D.C

120. Fischer, S. (1999). The Asian Crisis: The Return of Growth. Speech, International

Monetary Fund.

121. Fontagne, L., Gourdon, J., Jean, S. (2013). Transatlantic trade: Whither partnership,

which economic consequences? CEPII, Policy Brief, 1.

Clemens, M.A., Williamson, J.G. (2001). A Tariff-Growth Paradox? Protection's Impact

the World Around 1875-1997. NBER Working Papers 8459, National Bureau of Economic

Research, Inc.

122. Fota, C. (2007) International trade and international trade policies. Sitech

Publishing House, Craiova.

123. Frankel, J., Stein, E. , Wei, S. (1995). Trading Blocs și the Americas: The Natural,

the Unnatural and the Super-natural. Journal of Development Economics, 47, 61-95.

124. Frankel, J., Wei, S. J. (1997). Regionalization of World Trade și Currencies:

Economic and Politics, The Regionalisation of the World Economy, University of Chicago

Press: Chicago.

125. Freund, C. (2009). The trade response to global downturns: historical evidence.

Policy Research Working Paper Series 5015, The World Bank.

126. Frieden, J. (1988). Classes, sectors, and foreign debt in Latin America.

Comparative Politics, 21(1),1-20.

127. Friedman, M. (1953), Essays in Positive Economics, Chicago.

128. Friedman, M. (1953). The Case for Flexible Exchange Rates, Chicago.

18

129. FTC. (2004). The petroleum industry: mergers, structural change, and antitrust

enforcement [Petroleum Merger Report], disponibil la adresa:

http://www.ftc.gov/os/2004/08/040813mergersinpetrolberpt.pdf.

130. Galar, M. (2012). Competing within global value chains, ECFIN Brief, no 17.

131. Galar, M. (2015). Has the EU's leading position in global trade changed since the

crisis? ECFIN Economic Brief, no. 39.

132. Galiani, S., Levy Yeyati, E., Schargrodsky, E. (2003). Financial dollarization and

debt deflation under a currency board. Emerging Markets Review, 4 (4),340–367.

133. Gandolfo, G. (2006). International Trade: Theory and Policy,Berlin: Springer-

Verlag.

134. Gawande, B.K., Krishna, P., Olarreaga, M. (2012). Lobbying Competition Over

Trade Policy. International Economic Review ,53(1),115-132.

135. Gawande, K., Bandyopadhyay, U. (2000). Is protection for sale? Evidence on the

Grossman- Helpman theory of endogenous protection. Review of Economics and statistics,

82(1),139-152.

136. Gençtürk, E.F., Kotabe, M. (2001). The Effect of Export Assistance Program

Usage on Export Performance: A Contingency Explanation. Journal of International

Marketing,: 9, (2), 51-72.

137. Ghibuțiu, A., Oehler-Sincai I. M. (2010). Comerţul cu servicii al UE sub impactul

globalizării şi al crizei economice, Colecția de studii IER Nr. 25 Working Papers Series.

138. Ghibuţiu, A. (2005). Fluxurile de servicii, competitivitatea şi integrarea în Uniunea

Europeană în: OECONOMICA, Societatea Română de Economie, IRLI, 1, 69-106.

139. Ghibuțiu, A. (2010). Comertul international : declin in 2009, redresare in 2010.

Tribuna Economică, 17, 74-78.

140. Ghosh, J. (2004). Regionalism, Foreign Investment and Control: The New Rules of

the Game outside the WTO. Seminar The Economics of New Imperialism, Jawaharlal

Nehru University.

141. Gil, S., Llorca, R., Serrano, J. A. M. (2008). Measuring the Impact of Regional

Export Promotion: The Spanish Case. Papers in Regional Science, 87(1), 139-147.

142. Gilbert, C.L. (2009) Speculative Influences on Commodity Futures Prices 2006-08

disponibil la adresa:

http://www.nottingham.ac.uk/economics/documents/seminars/senior/christopher-gilbert-

04-11-09.pdf.

143. Giles, C. (2014).Winners and losers of oil price plunge. Financial Times,

December 15, 2014, disponibil la adresa: http://www.ft.com/intl/cms/s/2/3f5e4914-8490-

11e4-ba4f-00144feabdc0.html

144. Gilpin, R. (2001). Global Political Economy: Understanding the International

Economic Order. Princeton University Press

145. Girma, S., Greenaway, A., Kneller, R. (2003). Export market exit and performance

dynamics: a causality analysis of matched firms. Economics Letters ,80 (2), 181-187.

146. Girma, S., Greenaway, A., Kneller, R. (2004). Does exporting increase

productivity? A microeconometric analysis of matched firms. Review of International

Economics ,12 (5), 855-866.

147. Glick, R., Rose, A. (1999). Contagion and trade: Why are currency crisis regional.

Journal of International Money and Finance, 18,603-617.

148. Glubkova, K., Gorodyankin, G. (2008). WRAPUP 2-Azerbaijan, not Russia, Offers

OPEC Oil Cut, Ruters, disponibil la adresa: http://uk.reuters.com/article/2008/12/17/opec-

nonopec-idUKLH50973720081217.

149. Goldberg, P.K., Maggi, G. (1999). Protection for Sale: An Empirical Investigation.

American Economic Review, 1135-1155.

19

150. Gondor, M., Cătană, S. (2004). Comerţ internaţional şi relaţii economice

internaţionale. Universitatea" Petru Maior" Târgu-Mureş.

151. Görg, H., Henry, M., Strobl, E.A. (2008). Grant support and exporting activity.

Review of Economics and Statistics, 90(1), 168–174.

152. Gourevitch, P. (1986). Politics in hard times: comparative responses to

international economic crises. Ithaca: Cornell University Press.

153. Greenaway, D., Kneller, R. (2004). Exporting and productivity in the United

Kingdom, Oxford Review of Economic Policy, 20 (3), 358-371.

154. Greenaway, D., Morgan C.W., Wright, P.W. (2002). Trade Liberalisation and

Growth: New Methods, New Evidence. Journal of Development Economics, 67, 229-44

155. Grossman, G. M., Helpman, E. (2005). Outsourcing in a Global Economy. Review

of Economic Studies, 72(1), 135–159.

156. Grossman, G.M, Helpman, E.(1994). Protection for Sale. American Economic

Review, 84(4), 833-850.

157. Grossman, S.J. (1977).The Existence of Futures Markets, Noisy Rational

Expectations and Informational Externalities. The Review of Economic Studies,44(3), 431-

449.

158. Guillermo, C. A., Reinhart, C.M. (1999). When Capital Inflows Come to a Sudden

Stop: Consequences and Policy Options. Working Paper.

159. Habermas, J. (2000). Crossing globalisation‟s valley of tears. New Perspectives

Quarterly, 17 (4), 51-57.

160. Haggard, S., Kaufman, R.R. (1992). The politics of economic adjustment:

international constraints, distributive conflicts and the State. Princeton University Press.

161. Haggard, S., Kaufman, R.R. (1995). The Political Economy of Democratic

Transition. Princeton: Princeton University Press.

162. Hansen, P.V., Lindholt, L. (2008). The Market Power of OPEC 1973-2001. Applied

Economics, 40, 2939-2959.

163. Harrison, A., Rodríguez-Clare, A. (2009). Trade, Foreign Investment, and

Industrial Policy for Developing Countries. NBER Working Papers 15261, National

Bureau of Economic Research, Inc.

164. Hauser, C. (2009). Barriers to SME Access to Promotion of Foreign Trade and

Investment - Some evidence from Germany, in: Jahrbuch zur Mittelstandsforschung 2008.

165. Hauser, C., Werner, A. (2010). Fostering International Entrepreneurship: Are

SMEs Targeted Adequately by Official Foreign Trade Promotion Schemes? disponibil la

adresa: http://ssrn.com/abstract=1120824 or http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.1120824

166. Hausmann, R., Jason, H., Rodrik, D. (2006). What You Export Matters. CEPR

Discussion Papers 5444, C.E.P.R. Discussion Papers.

167. Head, K., Ries, J. (2001). Overseas Investment and Firm Exports. Review of

International Economics, 9(1), 108-22.

168. Helpman, E., Krugman, P.R. (1985). Market Structure and Foreign Trade.

Increasing Returns, Imperfect Competition, and the International Economy. MIT Press,

Cambridge.

169. Henn, C., McDonald, B. (2011). Protectionist Responses to the Crisis: Damage

Observed in Product-Level Trade, IMF Working Paper, WP/11/139.

170. Hill, H. (2007). Comment on "From Industrial Policy to Innovation Policy: Japan's

Pursuit of Competitive Advantage". Asian Economic Policy Review, Japan Center for

Economic Research, 2(2), 269-270.

171. Hinkle, L., Herrou-Arago, A., Kubota, K. (2003). How Far Did Africa‟s First

Generation Trade Reforms Go? An Intermediate Methodology for Comparative Analysis

of Trade Policies, World Bank Africa Region Working Paper Series, 58a, Vol I.

20

172. Hotelling, H. (1931). The Economics of Exhaustible Resources. The Journal of

Political Economy, 39(2), 137-175.

173. Huang, B.N., Yang, C.W., Hwang, M.J. (2009). The dynamics of a nonlinear

relationship between crude oil spot and futures prices: A multivariate threshold regression

approach. Energy Economics, 31(1), 91-98.

174. Hummels, D., Ishii, J., Yi, K.-M. (2001). The nature and growth of vertical

specialization in world trade. Journal of International Economics, 54(1), 75–96.

175. Hyndman, K. (2008). Disagreement in Bargaining: An Empirical Analysis of

OPEC. International Journal of Industrial Organization, 26 , 811-828.

176. Iacovone, L., Zavacka, V. (2009). Banking crises and exports : lessons from the

past, Policy Research Working Paper Series 5016, The World Bank.

177. Ilie, G. (2013). Comerț internațional, Ed. Universitară, București.

178. IMF. (1997). World Economic Outlook

179. IMF. (2008). The World Economic Outlook, disponibil la adresa:

http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2008/02/.

180. IMF. (2008). World Economic Outlook October 2008 Financial Stress, Downturns,

and Recoveries. disponibil online la adresa:

https://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2008/02/pdf/text.pdf

181. IMF. (2009). Finance and Development, March 2009,

http://www.oecd.org/industry/ind/measuringtradeinvalue-addedanoecd-

wtojointinitiative.htm

182. Institutul European din România. (2013). Studii de strategie şi politici (SPOS) 2012

183. Irwin, D. A. (2011). Trade Policy Disaster, MIT Press Books, The MIT Press,

edition 1, volume 1, number 0262016710.

184. Irwin, D.A. (2002). Long-Run Trends in World Trade and Income. World Trade

Review, 1(1), 89-100.

185. Isaic-Maniu, A. (2003). Dicționar de statistică generală, Ed. Economică,

București.

186. Işan, V. (2004). Tranzacţii comerciale internaţionale, vol. I, Sedcom Libris.

187. ITC (International Trade Centre). (1994). Profiles of Trade Promotion

Organisations (Geneva: ITC).

188. Jacks, D.S. (2007). Populists versus theorists: Futures markets and the volatility of

prices, Explorations in Economic History, 44, 342-362.

189. Johnson, R. C., Noguera, G. (2009). Accounting for Intermediates: Production

Sharing and Trade in Value Added. Working paper, mimeo.

190. Jørgensen J. G., Schröder P. J. H. (2006). Tariffs and Firm-Level Heterogeneous

Fixed Export Costs. The B.E. Journal of Economic Analysis & Policy, 5(1), 1-17.

191. Jula, D. (2003). Introducere în econometrie, Ed. Professional Consulting,

București.

192. Kalemli-Ozcan, S., Kamil, H., Villegas-Sanchez, C. (2010). What Hinders

Investment in the Aftermath of Financial Crises: Insolvent Firms or Illiquid Banks?,

NBER Working Papers 16528, National Bureau of Economic Research, Inc.

193. Kalemli-Ozcan, S., Kamil, H., Villegas-Sanchez, C. (2010). What Hinders

Investment in the Aftermath of Financial Crises: Insolvent Firms or Illiquid Banks? NBER

orking Papers 16528.

194. Kang, K. (2011). Overseas network of export promotion agency and export

performance: the Korean case. Contemporary Economic Policy, 29(2), 274–283.

195. Katakey, R. (2014). Crimea Crisis Pushes Russian Energy to China From Europe.

Bloomberg, March 25, 2014, disponibil la adresa: http://www.bloomberg.com/news/

articles/2014-03-25/russian-oil-seen-heading-east-not-west-in-crimea-spat

21

196. Katakey, R. (2014). Crimea Crisis Pushes Russian Energy to China From Europe,

disponibil online la adresa: http://www.bloomberg.com/news/2014-03-25/russian-oil-seen-

heading-east-not-west-in-crimeaspat.html

197. Kate, A., Macario, C., Niels, G. (2000). Mexico: Export Promotion Policies on the

Cutting Edge in Export Growth in Latin America: Policies and Performance, Carla

Macario, (Boulder, CO: Lynne Rienner publishers), 21-48.

198. Kaufmann, R.K., Ullman, B. (2009). Oil Prices, Speculation, and Fundamentals:

Interpreting Causal relations Among Spot and Futures Prices. Energy Economics, 31, 550-

558.

199. Kaufmann, R.K., Bradford, A., Belanger, L.H., Mclaughlin, J.P., Miki, Y. (2008).

Determinants of OPEC Production: Implications for OPEC Behavior. Energy Economics,

30(2), 333-351.

200. Kawai, M., Hahm, H., Iarossi, G. (2003). Corporate Foreign Debt in East Asia: Too

Much or Too Little? WorldBank Working Paper.

201. Kee, H. L., Nicita, A., Olarreaga, M. (2009). Import demand elasticities and trade

distortions. Review of Economics and Statistics ,90 (4), 666-682.

202. Kerschbamer, R., Tournas, Y. (2003). In-house competition, organizational slack,

and the business cycle. European Economic Review, 47(3), 505–520.

203. Klapper, L. (2006), Export Financing for SMEs: The Role of Factoring, Trade Note

26, International Trade Department, World Bank.

204. Klump, R., de La Grandville, O. (2000). Economic growth and the elasticity of

substitution: two theorems and some suggestions. American Economic Review, 90 (1),

282–291.

205. Kneller, R., Morgan, C. W., Kanchanahatakij, S. (2008). Trade Liberalisation and

Economic Growth. World Economy, 31(6), 701-719.

206. Kohler, M., Britton, E., Yates, T. (2000). Trade credit and the monetary

transmission mechanism. Bank of England Working Papers, no. 115.

207. Kojima, M. (2012b). Oil Price Risks and Pump Price Adjustments. Policy

Research Working Paper WPS6227. Washington DC: the World Bank.

208. Kokko, A., Tansini, R. Zejan, M. (2001). Trade Regimes and Effects of FDI:

Evidence from Uruguay. Weltwirtschaftlishers Archiv, 137, 124-149.

209. Kolasa, M., Rubaszek, M., Taglioni, D. (2010). Firms in the great global recession:

The role of foreign ownership and financial dependence. Emerging Markets Review, 11(4),

341-357.

210. Koopman, R., Powers,. W., Wang, Z., Wei, S.J. (2010). Give credit where credit is

due. Tracing value added in global production chains. NBER Working Series, Working

Paper 16426

211. Korka, M., Tușa, E. (2004). International Bussiness Statistics, 2nd Edition, Ed.

ASE, București.

212. Krueger, A. (1978). Foreign Trade Regimes and Economic Development, volume

X: Liberalization Attempts and Consequences. Cambridge, Massachusetts: Ballinger for

the NBER.

213. Krugman, P. (1979). A Model of Balance of Payments Crises. Journal of Money,

Credit and Banking, 11, 311-325.

214. Krugman, P. (1981). Consumption Preferences, Asset Demands, and Distribution

Effects in International Financial Markets, NBER Working Papers 0651, National Bureau

of Economic Research, Inc.

215. Krugman, P. (1987). The Narrow Moving Band, the Dutch Disease, and the

Competitive Consequences of Mrs. Thatcher, Notes on Trade in the Presence of Dynamic

Scale Economies. Journal of Development Economics, 27, 41-55.

22

216. Krugman, P. (1991). Geography and Trade, (Cambridge: MIT Press).

217. Krugman, P. (1993). Regionalism versus Multilateralism: Analytical Notes in New

Dimensions in Regional Integration, eds. J. de Melo, A. Panagariya, CUP, Cambridge.

218. Krugman, P. (2008). Trade and Wages, Reconsidered. Brookings Papers on

Economic Activity, 39(1), 103-154.

219. Krugman, P. (2009). Întoarcerea economiei declinului și criza din 2008, Ed.

Publică, București.

220. Lages, L. F., Montgomery, D. B. (2005). The relationship between export

assistance and performance improvement in Portuguese export ventures. European

Journal of Marketing, 39(7-8), 755-784.

221. Lamy, P. (2009). Trade Finance: Rebooting the Engine, International Trade Forum,

International Trade Centre, Issue 1/2009.

222. Lederman, D., Olarreaga, M., Payton, L. (2008).Export Promotion Agencies:

What Works and What Doesn‟t‟. CEPR Discussion Paper, DP5810.

223. Lee, B. (2014). Venezuela, Ninth-Biggest Oil Producer, Confirms It‟s Importing

Crude. International Business Times, October 21, 2014, disponibil la adresa:

http://www.ibtimes. com/venezuela-ninth-biggest-oil-producer-confirms-its-importing-

crude-1708751

224. Levchenko, A., Lewis, L., Tesar, L. (2009). The collapse of international trade

during the 2008–2009 crisis: in search of the smoking gun. Working Paper 952, Research

Seminar in International Economics. University of Michigan.

225. Lewis, M. (2011). Asymmetric Price Adjustment and Consumer Search: an

Examination of Retail Gasoline Market, Journal of Economics &Management Strategy,

20(2), 409-449.

226. Li, R. (2010). The Role of OPEC in the World Oil Market. International Journal of

Business & Economics, 9(1), 83-85.

227. Li-Hsueh, C., Finney, M., Lai, K.S. (2005). A threshold cointegration analysis of

asymmetric price transmission from crude oil to gasoline prices. Economic Letter, 80,

233-239.

228. Lipsey, R. G. (1957). The Theory of Customs Union: Trade Diversion and Welfare.

Economica, 24, 40-46.

229. Lipsey, R. G., Chrystal, K., A. (1999). Economia pozitivă, Ed. Economică,

București.

230. Litzenberger, R.H., Rabinowitz, N. (1995). Backwardation in Oil Futures Markets:

Theory and Empirical Evidence. The Journal of Finance, 50(5), 1517-1545.

231. Looi, K..J., Nicita, A., Neagu, C. (2011). Is Protectionism on the Rise? Assessing

National Trade Policies during the Crisis of 2008. Bank Policy Research Working Paper

#5274.

232. Looi, K..J., Nicita, A., Olarreaga, M. (2008). Import Demand Elasticities and

Trade Distortions.The Review of Economics and Statistics , 90(4), 666- 682.

233. Looi, K..J., Nicita, A., Olarreaga, M. (2009). Estimating Trade Restrictiveness

Indices.The Economic Journal ,119, 172- 199.

234. López, R.A. (2005). Trade and Growth: Reconciling the Macroeconomic and

Microeconomic Evidence. Journal of Economic Surveys, 19(4), 623-648.

235. Low, P., Piermartini, R., Richtering, J. (2009). Non-Reciprocal Preference Erosion

Arising From MFN Liberalization in Agriculture: What are the Risks?. in B. Hoekman, W.

Martin, C. A. Primo Braga, A., (eds.), Trade Preference Erosion: Measurement and Policy

Response, Washington, D.C.: World Bank; Houndmills, U.K. and New York: Palgrave

Macmillan, 277-355.

23

236. Macdissi, C. M. (2004). Regionalization and Specialization: A Theoretical

Contribution. Journal of American Academy of Business, 4(1/2), 471.

237. Magee, S.P., Brock, W.A., Young, L. (1989). Black hole tariffs and endogenous

policy theory: Political economy in general equilibrium. Cambridge University Press,

Cambridge.

238. Manova, K., Wei, S.J., Zhang, Z. (2009). Firm Exports and Multinational Activity

under Credit Constraints. mimeo, Stanford University.

239. Mantegna, R. N., Stanley, H. E. (1999). An Introduction to Econophysics:

Correlations and Complexity in Finance, Cambridge University Press, Cambridge.

240. Martin, W., Ng F. (2004). A Note on Sources of Tariff Reductions in Developing

Countries 1983-2003. Background Note Prepared for Global Economic Prospects, World

Bank.

241. Masson, P. (1998). Contagion: Monsoonal Effects, Spillovers, and Jumps Between

Multiple Equilibria. International Monetary Fund Working Paper No. WP/98/142.

242. Mayer, T., Ottaviano, G.I.P. (2008). The Happy Few: The Internationalisation of

European Firms: New Facts Based on Firm-Level Evidence. Intereconomics/Review of

European Economic Policy, 43 (3), 135–48.

243. McCulloch, N., Winters, L. A., Cirera, X. (2001). Trade liberalization and

poverty: a handbook. Centre of Economic Policy Research, London.

244. McDaniel, C., Balistreri, E. (2003). A review of Armington trade substitution

elasticities. Economie internationale, 301-313.

245. McGuire, S.M., Lindeque, J.P. (2010). The Diminishing Returns to Trade Policy in

the European Union. Journal of Common Market Studies ,48(5), 1329–1349.

246. McKeown, T.J. (1991). A liberal trade order? The long-run pattern of imports to

the advanced capitalist states. International Studies Quarterly, 151-171.

247. McKibbin, W.J., Stoeckel, A. (2009c). The Potential Impact of the Global

Financial Crisis on World Trade. Policy Research Working Paper, No 5134, World Bank,

Washington DC.

248. McKibbin, W.J., Stoeckel, A. (2012). Global Fiscal Consolidation. Asian Economic

Papers, MIT Press, 11(1), 124-146.

249. Medlock, K.B., Jaffe, A.M. (2009). Who is in the Oil Futures Market and How

Has it Changed? disponibil la adresa: http://www.bakerinstitute.org/publications/EF-pub-

MedlockJaffeOilFuturesMarket-082609.pdf;

250. Melitz, M. J. (2005). When and how should infant industries be protected?. Journal

of International Economics, 66(1), 177-196.

251. Melitz, M.J. (2003). The Impact of Trade on Intra-Industry Reallocations and

Aggregate Industry Productivity. Econometrica, 71(6), 1695-1725.

252. Melitz, M.J., Ottaviano, G.I.P. (2008). Market Size, Trade and Productivity. Review

of Economics Studies, 75(1), 295-316.

253. Mendoza, E. G. (2001). Credit, Prices, and Crashes: Business Cycles with a Sudden

Stop. NBER Working Paper no. 8338.

254. Mills, C.,Omarova E. (2004). Predicting Currency Crises – a practical application

for risk managers. Business Economics, 47-49.

255. Miroudot, S., Lanz, R. Ragoussis, A. (2009). Trade in intermediate goods and

services. OECD Trade Policy Working Papers, no. 93, OECD.

Park, I., Park, S. (2011). Regional Liberalisation of Trade in Services. World Economy, 34,

725–740.

256. Miroudot, S., Ragoussis, A. (2009). Vertical trade, trade costs and FDI. OECD

Trade Policy Working Paper no. 89.

24

257. Mitra, D. (1999). Endogenous lobby formation and endogenous protection: a long-

run model of trade policy determination. American Economic Review, 1116-1134.

258. Moser, C., Nestmann, T., Wedow, M. (2006). Political risk and export promotion:

evidence from Germany. Discussion Paper Series 1: Economic Studies No36/2006,

Deutsche Bundesbank, Frankfurt.

259. National Bureau of Statistics China. (2015). January 20, 2015. disponibil la adresa:

http://www.stats.gov.cn/english/PressRelease/201501/t20150120_671038.html

260. Navaretti, B.G., Bugamelli, M., Schivardi, F., Altomonte, C., Horgos, D.,

Maggioni, D. (2010). The Global Operations of European Firms, Bruegel Blueprint.

261. Negrițoiu, M. (2010). Competitivitatea – O abordare microeconomică, disponibil

online la adresa: bnr.ro/files/d/Evenimente/R20100415MN.pdf

262. Nenci, S. (2008). The Rise of the Southern Economies: Implications for the WTO-

Multilateral Trading System. WIDER Research Paper 2008/10.

263. Niţă, I., Constantinescu, D., Mihăilescu, M. (2005). Comerţul internaţional

contemporan : Teorii şi politici, analize şi statistici. Ed. Independența economică, Pitești

264. Noel, M. (2009). Do Gasoline Prices Respond Asymmetrically to Cost Shocks?

The Effect of Edgeworth Cycles. Journal of Economics, 40, 582-595.

265. Nomikos, N.K., Pouliasis, P.K. (2011). Forecasting Petroleum Futures Markets

Volatility: The Role of Regimes and Market Conditions, Energy Economics, 33(2), 321-

337.

266. OECD. (2013). Interconnected Economies: Benefiting from Global Value Chains

267. OECD. (2014). Science, Technology and Industry Outlook

268. OPEC (2015) Monthly Oil Market Report. May 12, 2015, disponibil la adresa:

http://www.opec.org/opec_web/static_files_project/media/downloads/publications/MOMR

_May_2015.pdf

269. OPEC. (2014). World Oil Outlook, disponibil la adresa:

https://www.opec.org/opec_web/static_files_project/media/downloads/publications/WOO

_2014.pdf

270. OPEC. (2015). Monthly Oil Market Report, February 9, 2015. disponibil la adresa:

http://www.opec.org/opec_web/static_files_project/media/downloads/publications/MOMR

_

271. OSEA. (2016), APAC to account for 70% of global oil demand by 2020,

September 12, 2014, disponibil la adresa: http://osea-asia.com/apac-to-account-for-70-of-

global-oildemand-

272. Panagariya, A. (1998) Do Transport Costs Justify Regional Preferential Trading

Arrangements? Review of World Economics, 134(2): 280-301.

273. Papageorgiou, D., Michaely, M., Choksi, A., M. (1991) Liberalizing foreign trade

1-7. Oxford: Blackwell. Pub. Co. for NBER.

274. Papatulică, M., Prisecaru, P. (2010). Energie și combustibili în Conjuctura

Economiei Mondiale 2010, Ed. Institutul de Economie Mondială, Bucureşti.

275. Paul, D. L., Wooster, R. B. (2008). An Empirical Analysis of Motives for Offshore

Outsourcing by U.S. Firms. Working paper, mimeo.

276. Pecican, E. (2004). Econometrie ... pentru economiști, Ed. Economică, București.

277. Pelkmans, J. (2003). Better internal market regulation. Intereconomics, 38 (2).

278. Phillips, P.C.B., Yu, J. (2010). Dating the Timeline of Financial Bubbles During

the Subprime Crisis, disponibil la adresa:

http://cowles.econ.yale.edu/P/cd/d17b/d1770.pdf.

279. Pitchford, J.D. (1960). Growth and the elasticity of substitution. Economic Record,

36 (1), 491–504.

280. Plihon, D. (2003). Le nouveau capitalism, Éditions La Découverte, Paris.

25

281. Popescu G.H. (2007). Economie europeană. Ed. Economică, București.

282. Punch, K.F. (2005). Introduction to Social Research–Quantitative & Qualitative

Approaches. London, Sage.

283. Radchenko, S. (2005). Oil price volatility and the asymmetric response of gasoline

prices to oil price increases and decreases. Energy Economics, 27(5), 708-730.

284. Raimondi V., Scoppola M., Olper, A. (2011). Preference erosion and the

developing countries exports to the EU: A dynamic panel gravity approach. Agricultural

and Applied Economics Association Paper 103391, Annual Meeting, Pittsburgh,

Pennsylvania.

285. Rainelli, M. (2002). Le commerce international, Éditions La Découverte, Paris.

286. Ray, J.E. (1986). The OECD „Consensus‟ on Export Credit. The World Economy,

9(3), 295-210.

287. Reuters. (2015). Saudi slashes monthly oil prices to Europe; trims U.S., ups Asia,

January 5, 2015, disponibil la adresa: http://www.reuters.com/article/2015/01/05/us-saudi-

oil-priceidUSKBN0KE1HS20150105

288. Reuven, G., Rose, A. (1999). Contagion and Trade: Why Are Currency Crises

Regional? Journal of International Money and Finance ,18, 603-617.

289. Roberts, M. J., Tybout, J.R. (1997). The Decision to Export in Colombia: an

Empirical Model of Entry with Sunk Costs. American Economic Review, 87(4), 545-564.

290. Rocaru I., Copaciu M., Lapteacru I. (2006). Sisteme de avertizare timpurie a

crizelor valutare, Caiet de studii nr. 16/martie 2006, BNR.

291. Rodrik, D. (2006). Doomed to Choose: Industrial Policy as Predicament. Mimeo,

John F Kennedy School of Government, Harvard University.

292. Rodrik, D. (2010). Diagnostics before Prescription. Journal of Economic

Perspectives, 24(3), 33-44.

293. Rose, A. K. (2007). The foreign service and foreign trade: embassies as export

promotion. World Economy ,30(1), 22–38.

294. Rothbard, M. (2000). America‟s Great Depression. Ludwig von Mises Institute, 3-

55.

295. Roubini, N. (2010). Economia crizelor, Ed. Publică, București.

296. Săvoiu G. (2001). Universul preţurilor şi indicii interpret, Ed. Independenţa

Economicǎ, Piteşti.

297. Săvoiu, G. (2001). Universul preţurilor şi indicii interpret, Ed. Independenţa

Economicǎ, Piteşti.

298. Săvoiu, G. (2009). Could be the International Financial Crisis a Sinonim to a

Profound Recession of Romanian Economy? A Theory of “Weak” Statistical Signals.

Romanian Economic Journal, 12(31), 99-114.

299. Săvoiu, G. (2011). Econometrie, Ed. Universitară, București.

300. Săvoiu, G. (2012). Econophysics: Background and Applications in Economics,

Finance, and Sociophysics, Elsevier Academic Press. London.

301. Săvoiu, G. (2013). Modelarea economico – financiară, Ed. Universitară, București.

302. Săvoiu, G. (2013). Situații statistice financiar-contabile și sisteme de indicatori

statistici derivați. Ed. Universitară, București.

303. Săvoiu, G. (2013a). From the Index Numbers Method to the Method of Coefficient

of Elasticity. Romanian Statistical Review, 61 (7), 74 – 82.

304. Săvoiu, G., Gogu, E., Ionescu, A. (2016). Model estimates of gross domestic

product in relation to export and import of fuels, focused on the elasticity and

determination of directly and indirectly associated rates. Romanian Statistical Review, 1,

21-41.

26

305. Săvoiu, G., Gogu, E., Ionescu, A. (2016). Tendințe în comercializarea externă a

României, după 1995. Revista Română de Statistică – Supliment nr.3, 11-42.

306. Scoppola, M., Raimondi, V., Olper, A. (2011). Preference erosion and the

developing countries exports to the EU: A dynamic panel gravity approach. Agricultural

and Applied Economics Association Paper 103391, Annual Meeting, Pittsburgh,

Pennsylvania.

307. Shadlen, K. (2005). Policy space for development in the WTO and beyond: the

case of intellectual property rights. Global Development and Environment Institute

Working Paper 05-06. Medford, Massachusetts: Tufts University.

308. Singer, T. O, Czinkota, M.R. (1994). Factors Associated with Effective Use of

Export Assistance. Journal of International Marketing, 2(1), 53-71.

309. Siroen, J.M. (2002). Relations économiques internationales. Breal, Rosny CEDEX.

310. Smeets, R., Creusen, H., Lejour, A., Kox, H. (2010). Export Margins and Export

Barriers Uncovering Market Entry Costs of Exporters in the Netherlands, CPB Documents

208, Netherlands Bureau for Economic Policy Analysis.

311. Smith, J.L. (2009). World Oil: Market or Mayhem. Journal of Economic

Perspectives, 23(3), 145-164.

312. Smith, M. (2010). A Theory of the Origins of Trade Liberalization in Developing

Autocracies. Elizabeth Sperber.

313. Spence, M. M. (2003). Evaluating Export Promotion Programmes: UK Overseas

Trade Missions and Export Performance. Small Business Economics, 20, 83-103.

314. Spircu, L. (2008). Econometrie, Ed.: Pro Universitaria, București.

315. Stevans, L.K., Sessions, D.N. (2010). Speculation, Futures Prices, and the US Real

Price of Crude Oil. American Journal of Social and Management Sciences, 1, 12-23.

316. Stiglitz, J. (2004). Globalization – hops and disillusions. Economica Printing

House Bucharest.

317. Stiglitz, J. (2006). Economic Crisis or Global Malaise in 2006? The Economists'

Voice, De Gruyter, 3(2), 1-3.

318. Stiglitz, J. (2006). Global Public Goods and Global Finance: Does Global

Governance Ensure that the Global Public Interest is Served?, in: Advancing Public

Goods, Edward Elgar Publishing.

319. Stiglitz, J. (2008). Making Globalisation Work – The 2006 Geary Lecture. The

Economic and Social Review, 39(3), 171-190.

320. Stiglitz, J. (2010). În cădere liberă, Ed. Publică, București.

321. Stiglitz, J. (2012). Macroeconomic Fluctuations, Inequality, and Human

Development. Journal of Human Development and Capabilities, 13(1), 31-58.

322. Stiglitz, J., (2006). Economic Crisis or Global Malaise in 2006? The Economists'

Voice, De Gruyter, 3(2), 1-3.

323. Summers, L. (1991). Regionalism and the World Trading System, Policy

Implications of Trade and Currency Zones.Federal Reserve Bank of Kansas City,

Wyoming.

324. Şener, F., Zhao, L. (2009). Globalization, R&D and the iPod Cycle. Journal of

International Economics, 77(1), 101–108.

325. Taimur, B., Goldfajn, I. (1998). Financial Market Contagion in the Asian Crisis.

International Monetary Fund Working Paper No. WP/98/155.

326. Takacs, W.E. (2007). Pressures for protectionism: An empirical analysis. Economic

Inquiry, 19(4), 687-693.

327. Tanaka, K. (2009). Trade collapse and international supply chains: Evidence from

Japan, VoxEU.org.

27

328. Taylor, J. (2012). Getting Off Track (Cum s-a produs

devierea),www.forbes.com/2012

329. The Economist Intelligence Unit. (2014). The business of cheaper oil.

330. The Economist. (2014). In a bind: Will falling oil prices curb America‟s shale

boom? December 6, 2014, disponibil la adresa: http://www.economist.com/news/finance-

andeconomics/21635505-will-falling-oil-prices-curb-americas-shale-boom-bind

331. The Economist. (2014). Oil spill: As the oil price plunges, gloom and ill-will,

oddly, abound, December 15, 2014, disponibil la adresa:

http://www.economist.com/news/business-andfinance/ 21636587

332. The Economist. (2014). The new economics of oil: Sheikhs v shale,” December 6,

2014, disponibil la adresa: http://www.economist.com/news/leaders/21635472-

economics-oil-havechanged- some-businesses-will-go-bust-market-will-be

333. Thomson Reuters . (2015). Mideast E&P spend seen rising 14.5% in 2015,”

January 13, 2015. disponibil la adresa:

https://www.zawya.com/story/Mideast_EP_spend_seen_ rising_145_in_2015-

ZAWYA20150113083323/

334. Tornell, A. (1995). Are economic crises necessary for trade liberalization and fiscal

reform? The Mexican experience. In Reform, recovery, and growth: Latin America și the

Middle East. University of Chicago Press, 53-76.

335. Trading Economics. (2015). Russia Inflation Rate. disponibil la adresa:

http://www.tradingeconomics.com/russia/inflation-cpi

336. Trebici, V. (1985). Mica enciclopedie de statistică, Ed. Științifică și enciclopedică,

București.

337. U.S. Energy Information Administration. (2014). Countries: Saud Arabia, updated

September 10, 2014, disponibil la adresa: http://www.eia.gov/countries/cab.cfm?fips=SA

338. U.S. Energy Information Administration. (2014). International Energy Outlook

2014, September 2014, disponibil la adresa: http://www.eia.gov/forecasts/

ieo/pdf/0484(2014).pdf

339. U.S. Energy Information Administration. (2015). Countries: Japan, updated

January 30, 2015, disponibil la adresa: http://www.eia.gov/countries/cab.cfm?fips=ja

340. UN. (2010). Retooling Global Development. World Economic and Social Survey.

Department of Economic and Social Affairs. United Nations Publishing Section, New

York.

341. UNCTAD. (2004). World Investment Report – 2004, The Shift Towards Services,

United Nations, New York and Geneva.

342. UNCTAD. (2008b). Export Competitiveness and Development in LDCs: Policies,

Issues and Priorities for Least Developed Countries for Action During and Beyond

UNCTAD XII (Geneva: United National Conference on Trade and Development).

343. UNCTAD. (2009). Handbook of Statistics 2009

344. UNCTAD. (2009). World Investment Report 2009. Geneva: United Nations.

345. UNCTAD. (2014). World Investment Report . Geneva: United Nations.

346. UNECE. (2011). The impact of globalisation on National accounts, United Nations

Economic Commission for Europe, New York/Geneva, ECE/CES/14.

347. Urata, S. (2002). Globalization and the Growth in Free Trade Agreements. Asia-

Pacific Review, 9(1), 20-32.

348. Van Beers, C., Strand, J. (2013). Political determinants of fossil fuel pricing, Policy

research working paper no.6470.

349. van Beers, C., Strand, J. (2013). Political determinants of fossil fuel pricing. Policy

Research working paper ; no. WPS 6470. Washington, DC: World Bank.

http://www.forbes.com/2009/02/12/john-taylor-financial-crisis-opinions-columnists_0213_peter_robinson.html

28

350. Verlinda, J. (2008). Do Rockets Rise Faster and Feathers Fall Slower in an

Atmosphere of Local Market Power? Evidence from the Retail Gasoline Market, The

Journal of Industrial Economics, 56 (3), 581-612.

351. Viner, J. (1950). The Customs Union Issu. Carnegie Endowment for International

Peace, New York.

352. Voineagu, V., Țițan., E., Șerban, R., Ghiță, S., Todose, D., Boboc, C., Pele, D.

(2007). Teoria și practica econometrică, Ed. Economică, București.

353. Volpe Martincus, C., Estevadeordal, A., Gallo, A., Luna, J. (2010). Information

Barriers, Export Promotion Institutions, and the Extensive Margin of Trade. Review of

World Economics, 146(1), 91-111.

354. von Neumann, J., Morgenstern, O. (1944). Theory of Games and Economic

Behavior, 2d ed. Princeton: Princeton University Press

355. Weyland, K. (2002). The politics of market reform in fragile democracies:

Argentina, Brazil, Peru, and Venezuela. Princeton University Press.

356. Wilkinson, T.J., Brouthers, L.E. (2006). Trade promotion and SME export

performance. International Business Review ,15(3), 233–252.

357. Winters, A. L. (2004). Trade Liberalisation and Economic Performance: An

Overview. Economic Journal, 114 (493), 4-21.

358. World Bank. (2010). World Development Indicators database. Washington, D.C.

World Bank.

359. World Bank. (2010). Research for Development. A World Bank Perspective on

Future Directions for Research. Policy Research Working Paper 5437, Washington, D.C.

World Bank.

360. World Bank. (2011). Leveraging Trade for Development and Inclusive Growth.

The World Bank Group Trade Strategy, 2011-2021, Washington, D.C. World Bank, June

361. WTO. (2006). World Trade Report. Exploring the Links between Subsidies, Trade

and the WTO (Geneva: World Trade Organization).

362. WTO. (2008). Trade in a Globalizing World. (Geneva: World Trade Organization).

363. WTO. (2011). World Trade Report 2011. The WTO and preferential trade

agreements: From co-existence to coherence.

364. WTO. (2014). World Trade Report (Geneva: World Trade Organization).

365. Yi, K. M. (2009). The collapse of global trade: The role of vertical specialisation,

in: R. Baldwin and S. Evenett (eds.): The collapse of global trade, murky protectionism,

and the crisis: Recommendations for the G20, VoxEU publication.

366. Zissimos, B. (2005). Why Are Trade Blocks Regional? Part I: A Theory based on

Noncooperative Networks, disponibil online la adresa: http://www.econ.hit-

u.ac.jp/~trade/apts/2005/papers/Zissimos05.pdf

367. Zissimos, B. (2011). Why are Trade Agreements Regional? Review of International

Economics, 19(1), 32-45.

368. ***Anuarele statistice ale României, INS, București

369. *** Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-

2020-2030- Guvernul României Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Programul

Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă, București

2008

370. *** http://ec.europa.eu/trade - Trade, Growth and Jobs Commission contribution to

the European Council

371. *** http://ec.europa.eu/trade/policy/eu-position-in-world-trade/

372. *** http://ec.europa.eu/trade/policy/eu-position-in-world-trade/

373. *** http://geopolitics.ro/

29

374. *** http://www.iem.ro/articole-euroinfo - Agnes Ghibuțiu, Semnificaţia conferinţei

ministeriale a OMC de la Bali: un pas important în direcţia finalizării Rundei Doha

375. *** https://www.bp.com/content/dam/bp/pdf/energy-economics/statistical-review-

2015/bp-statistical-review-of-world-energy-2015-full-report.pdf - BP Statistical Review of

World Energy. (2015)

376. ***http://ec.europa.eu

377. ***http://epp.eurostat.ec.europa.eu/

378. ***http://europa.eu/pol/pdf/flipbook/ro/trade_ro.pdf - Comisia Europeană Direcția

Generală Comunicare Informarea cetățenilor, Să înțelegem politicile Uniunii Europene:

Comerț, 2014.

379. ***http://www.bnro.ro/

380. ***http://www.cia.gov/index.html

381. ***http://www.eubusiness.com

382. ***http://www.europarl.europa.eu

383. ***http://www.gfmag.com

384. ***http://www.imf.org

385. ***http://www.insse.ro

386. ***http://www.mckinsey.com/insights/leading_in_the_21st_century/bill_george_o

n_rethinking_capitalism

387. ***http://www.mckinsey.com/insights/leading_in_the_21st_century/bill_george_o

n_rethinking_capitalism

388. ***http://www.oecd.org/

389. ***http://www.omvpetrom.com/portal/01/petromcom/petromcom/OMV_Petrom/A

nnual_Report

390. *** www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/activitate.../alte.../OMC_2.pdf

391. *** www.wiod.org - World Input Output Database (WIOD)

392.***http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/revista_romana_de_s

tatistica_supliment_nr.3_2016.pdf

http://www.wiod.org/

http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/revista_romana_de_statistica_supliment_nr.3_2016.pdf

http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/revista_romana_de_statistica_supliment_nr.3_2016.pdf