Embed Size (px)
Citation preview
A NALELE A. R.--TOM. XXX1X.MEM. SECT. ISTORICE.
tr.s-
CC
No.etAEW.L.7-...11to.--.1111.711917.11MIZEINEISICM122111-
ACADEMIA ROMANA
UN REPREZENTANT AL ELENISMULUI IN MOLDOVA
SUB VECHIUL BEGIN:
-CITIl\TTTit I\C6 NOTE ASUPRA R41LIE1 HUDIUZAKI
DE
N. IORGAMENDED AL ACADEMIEI ROMANI:.
E
EXTRAS DIN: iAN ALEL.E ACADEMIEI ROMAN 1;-:
Soria II. Toro. XXXIX. 1
MEMORIILE SECTIUNII iSTORICE1P
I
-BUCUR11
LIBRARIILE SOCE( & Co., C. SFETE,.- PAVEL SURU
n'elui. 20 bani.
4180
B
rallemENUMEMMIN12aa _____MEZIL11133111731PLINC=XIMINIW2.
i
3
-(917. r
ft
-:-
LI
6
F9
I 5
I
1
Ana tele Societlitii Academice Rorniine. Seria I:Tom. IXI. Sesiunile anilor 1867-1878.
Ana tele Academiei Romane. Seria II:Tom. 1-x. Desbaterile $i memoriile Academiei in 1879-1888.Indice alfabetic al vohlinelor din Ana le pentru 1878-1888 2.-Tom. XIXX. Desbaterile $i memoriile Academiei in 1888-1898.Indice alfabetic al volumelor din Ana le pentru 1888-1898 . . . . .
Tom. XXIXXX.DesbaWile si Mernoriile Acaderniei in 1898-1908.Indlee alfabetie al volumelor din Ana le pentru 1898-1908Tom. XXXI. Dcisbaterile Acadeiniei in 1908-9 5.
. XXXLMernoriite Sectiunii Istorice . . . . ...... 10., XXXII. Desbaterile Academiei in 1909-1910, XXXII. Memortile Sectiunii Istorice. XXXHLDesbaterile Academiei in 1910-1911 4.. XXX ..,emOriYe Sectiunii Istorice 12.. XXXI rDesbaterile Academiei in 1911--1912 I, XXXIV.Memoriile Sectiunii Istorice 20,., XXX-rDesbaterile Academiei in 1912--1913 -, XXXV.Memoriile Sectiunii Istorice 8.
Plangerea lui .16an Sandu Sturza Voda Impotriva suditilor strainiin Moldova, de N. Iorga --,20
Din tinuturile pierdute. Boieri $i razesi. in Bucovina si Basa-rabia iii cele dintiii dec,mii dupã anexare, de N. Iorga . . . . 1.
Chteva $tiri noua privitoare la Istoria Romfinilor, de N. lorga . ,30Notele unui istoric cu privire la evenimentele din Balcani, de N.
lorga ,50Dona plangeri ale' episcopului de Ramnic Galaction, de N. Iorga. ,20Versuri noua ale lui Ienächita Vachrescu, de N. Io-ga ,20Barbu Stirbei ca educator, de N. lorga ,20Insemndtatea lucrarilor Comisiunii europene dela gurile Dunarei,
1856 la 1912, de Dimitrie A. Sturdza. I, II, III. 1856 la 1912 . . 1,80Patrahirul lui A lexandru cel Bun : Cel dintaiu chip de Domn ro-
man, de N. Iorga ,30Ucraina moldoveneasch, de N. Iorga ,30Monete inedite din orasele noastre pontice, de M. C. Sutzu . . . ,50Condi-tiunile de politica' generala in cari s'au intemeiat bisericile
romanesti in veacurile XIVXV, de N. lorga ,30Dona traditii istorice in BalCani : a Italiei si a Romanilor, de
N. Iorga ,20Batäliile dela Gwozdziee $i Obertyn (1531), de I. Ursu ,50Descoperiri nouri in Scythia minor, de V. Pdrvan 2.Ideile de legi $i de prevedere, de A. D. Xenopol ,20Principele ardelean Acatin Barcsai $i Mitriopolitul Sava Brancovici,
de Dr. loan Lupas.
in,30
XXXVI.Desbaterile Academiei 1913-1914 5.. XXXVI.Memoriile Sectiunii Istorice. 20.
Arinenii $1. Romanii : 0 paralela istoried, de N. Iorga . . . . ,40Stiri noua din DaCia Malvensis, de Vasile Peirvan . . . . . 1.Privilegiul lui Mohammed al II-lea pentru Pera (1-iu Italie 1453),
de N. Iorga .,50Castrul dela Poiana si drumul roman prin Moldova de jos, de
Vasile Pdrvan 1.Ost* dela Prut cu un nou act dela Alexandru cel Bun. Razesi
romaacani, de N. Iorga ,10Ceva despre Episcopul mararnura$an Iosif Stoica.Cateva frag-
mente de vechi Cazanii romOnesti, de N. lorga ,50Istoria Evreilor in terile noastre, de N. Iorga ,40Vasile Lupu ca urmiltor al Impdratilor de rdsdrit in tutelarea pa-
triarhiei de Constantinopole si a Bisericii ortodoxe, de N. lorga. ,40Clopotul daruit de Caragheorghe, intemeietorul Serbiei, bisericii
satului Topola (1811), de N. Iorga . ,20Cetatea Ulmetum, II 1. Descoperirile campaniei a doua si a treia de
sApaturi din anii 1912 $i 1913, de Vasile Peirvan 3.Cetatea Ulmetum, II 2. Descoperirile campaniei a doua $i a treia de
sapaturi din anii 1912 si 1913, de Vasile Pdrvan 2--Dela Cetatea Tropaeum-Adamclisi : Basilica-cisternA. Studiu arheo-
logic, de G. Murnu
L. B-
. 2.2.
5.--'
.. .....
14.
'
-
. .
....... . . . . .
. .. - .
_ ,
.. . . . ,
a .
A
..... . . . . .. . ...
._
...
.
.1
UN REPREZENTANT AL ELENISMULUI IN MOLDOVA -SUET VECHIUL REGIM:
CONSTANTIN EVNOMIECU NOTE ASUPRA FAMILIEI HURMUZARI
DE
N. IORGAMembrn al Academiei Romane
qedinta dela 24 lunie (7 Iulie) 1916.
Dupà incetarea invatarnantului in limba greceasch, aceast& limb&n'a fost parasita, cum nici nu pute& sä fie fata de toate amintirilesi traditiile trecutului i fat& de perpetuarea modei de a se yorbisi scrie in aceasta limba, de membri ai clasei dominante. Covarsith,bine inteles, de limba franceza, «elenica» a fost predata acum, nuca baz& i mijloc al tuturor invataturilor, ci ca obiect, ca materie.
In ce imprejurari si de eine s'a Mout aceasta, nu e indiferentpentru istoria scoalelor noastre si a instructiei in de obste. PentruMoldova o i putem sti prin pastrarea in arhiva bisericii Talpala-rilor din Iasi a unei parti insemnate a hartiilor profesorului Con-stantin Eustatie.
Aici ne vom multumi a cercetà pe cele in limbi straine, cari nepot da totus note folositoare.
Constantin Eustatie, näscut la 1798 (1), pare s& fi ramas saracde parinti. Epitropi cad avea, oarecare avere i-au fost rudele:un I. D. Petrowitz, von Petrowitz o Maria von Petrowitz-Armis,carei imprumutá bani, Ii era matusa (Tante) (2) si mai alesApostol Petrin6.
Acest Petrin6 («loan Petrin6»), pe care-I vedem in legatura, la1816, cu negustorul grec Teodori Mustiat5, si care («I. Apostolo Pe-trine)) cerea nobleta la 9 Noemvrie 1820 (3), e o personalitateimportant& in istoria Bucovinei. Cad el, coboritorul emigrantilordela Capelevo, langa Ianina, proprietarul dela Vascauti, este tatallui Alexandru, insemnat barbat politic, al lui Nicolae i lui Otto,can i ei au jucat un rol in vieata politica si social& a provinciei,
(1) Un act de liberii petrecere din Viena, 20 Noemvrie 1823, ii dii varsta de 26 de ani.(2) La 1817 aflau i pe un chir Matei Petrowitzp.(3) Studii i documente, V, pp. 426-7.
Mete A. R. Tom. XXXIX. Memoriile Sect. !storks. 1
.
A
hues 86
bunicul poetului Dimitrie Petrin6 (1). Se vede dintr'o scrisoarecâ Eustatie era ruda, si a acelui Hristodulo Petrin6 («ChristoduloPetrinon), care se afla in Iasi la 27 Maiu 1817 (2).
De acesti protectori e trimes la Viena, dar nu cu gandul de ascoate din el un profesor, ci cu acela, mai modest, de a-I face ajutorIn pravalia bucuresteana a zisului Petrowitz. Inca din Iunie 1813 IIvedem cucerindu-si un atestat dela Hauptschule din Bauernmarkt,condusa. de Joan Baptist Drack. Trecii la a Gimnaziul Academic», dis-tingandu-se foarte mult, Inca din 1815.
Atunci epitropii se hotarira, a-I rasa sa-si urmeze studiile.urmeze medicina, scrie Petri* singura cale pentru un tanar dinnatia noastra, mai ales aici In Moldova, ba chiar si la Bucuresti,la Constantinopol i aiurea, pentru face mai usor cariera (sich.leichter fortzuhelfen). Numai cat pentru aceasta trebue sa poatavorbi curent limba greach savant& (die gelehrte griechische Sprache)
deci sa nu zaboveasca de loc a o Invata. Fara acest mijloCexterior de recomandatie, un tanar Grec ar putea numai cu greusa se impuie Moldovenilor nostri i Grecilor ca un Invatat, cad,din nenorocire, natia noastra e foarte mult orbitä prin stralucireadin afar& leider, unsere Nation sehr viel durch den aussernGlanz geblendet wird»). Cat priveste limba franceza, nu cred ca ede nevoie sa, aminteasca mai intaiu ca o cunoaste i pe aceasta.»
Aici, Inteo numeroasa societate greceasca, doamna Petrowitz,fratii «von Oeconomus» a., a petrecut deci «Costachi» Inca multiani: optsprezece de toti. «Am invatat», spune el, «toate acele cu-nostinte cari se cer pentru studiul unei stiinte: ori a teologiei,ori a dreptului, ori a medicinei. Inarmat cu aceste 1nvataturi, vreamacum, cu ajutorul lui Dumnezeu, sa incep medicina, care, arhonta,precum bine stii, singura nu si-a pierdut Inca trecerea la neamulnostru si se cinsteste astazi mai presus de orice alta tiinça.x Ob-serva Irish ca nu-si poate Inchina tot timpul greului studiu ce si-aralege, ca unul ce dá teeth acasa prin locuri foarte departate, lascolari rai, cari-1 umplu de amar. Acest gaud 1-a facut sapsi piardasociabilitatea i veselia. Un mic shcrificiu din partea epitropilor,el ar ajunge iaras fericit prin constiinta GA poate fi de vreun folospe lume (3). La 12 Noemvrie 1815 i se dadea deci un ajutor de
(1) Sbiera, in Enciclopedia Romanä, III, p. 577.(2) Soacra lui Petrin6 pare a fl fost rude mai de aproape cu copilul. Acesta avea
surori mai marl decal el.(3) Concept de scrisoare greceasca nedatatrt.
'OP
St,ae
a-si
si
s.
ci
(a weil,
si
"2
31 dORSTANTIR EVNOMit
50 de florini pe luna pana la sosirea aceluia care-i purta grija.Nu mai e acum IIristodulo Petri* ci ruda, poate fratele lui,
Apostol, adevaratul binefacator al tanárului student, care, in avantulrecunostintei fata de acest «respectabil facator de bine», de acestupArinte», ii zice «Herr von Apostol».
Invatand greceste si urmand pentru religie la preotul grec dinViena, acel «Gregorius Kalagunnis, parochus in ecclesia graeca»dela care si capita un atestat in latineste, Eustatie continua studiilosale la gimnaziu, in timpul cand la Universitate se puteau vedeaGheorghe Asachi i Gheorge Lazar. In momentul cand Eteria provochmiscarea de liberare a neamului sau, i se dadeau atestate de foartebune studii acestui «Moldovean, Iesean», din partea Universitatii dinViena, unde era «auditor de filozofie in anul intaiu». Ascultaistoria naturalä i universala, autorii greci, filozofia dreptului, fizica,metafizica. De pe drumul la lupte cu cinste, la biruinta sau lamoarte ii nria in zadar cutare frate, poato i colegi de studii (1).El isi pregatia in liniste cariera.
Inca dela 12 Iunie 1823, din mosia sa dela Vascauti, in Buco-vina, Apostol Petrin6 scrie acelui care-1 «recunostea ca binefacatOral sail», aratandu-i ca «astazi neamul nostru n'are atata nevoie demedici, cat, mai mult, de celelalte stiinte, de cari e lipsit». «Medicina»,urmeaza el, « e cu adevarat folositoare pentru omenire, dar mediciis'au imprastiat pretutirideni, i unii au avut noroc bun, iar altii,neinvrednicindu-se de el, se poarta pe pietele oraselor, fara sä fieintru catva folositori omenirii i neamului nostru; iar celelalte stiintevor fi in vieata de acum mai de folos, mai de obste si mai potrivitecu locul (Toro)tpsksatiput) decat medicina...; daca urmeaza studiullor cu staruinta i grabire neobosita, poate si in trecere de treiani sa le ispraveasca, precum m'am instiintat. Cu toate ca in Ile nadasi in alte parti ale Greciei va fi multime de medici europeni, carinu cunosc de loc limba elenica, deocamdata ei pot sa foloseascabolnavilor de acolo prin talmaci, pan& vor deprinde limba (2).
(11 Scrisoare din 28 Octomvrie, a unuia care plecase prin Ancona si Livorno spre Pe-lopones: '0 ivti000caop.bc xal 4 &Teeny) vhc nawiSo; p.i Icapcocoosi Iva oovarcohorfo p.aCttok ecaskpok, p.' Roy Snoo oi 1.8eu rpaoco: 8ev eontiobv unde Skov rb Tivoc iTeo einoptaia-iiivo; etpat: 4j Tizv Ici Tdiv, int 8sc va iteptcpipop.sy EvOsv xaxsiBey iccakroy gloat vec istca.MvcovtE1-1.04) xai r)Xt ãrwç. Iscalitura e rupta; se desluseste Lotus: Eboraioo. Adresa: Tc;) ivt-
pcurcciTT xopitp Esau!) XaTC.77 Koancecvni icaystvcopk. Acueiyuo, napalcaL1), el; xenon tq abTaSkyli)pot KW/TM/Tilly KboTaeiy, sic Bteyvav.
(2) M' ROY 8,cc iwrpbc et; Ttl/ CE)Adtaa xoci et; (1),Aa p&ps rç rpaodac Oast Tpitec rcXylOkEoctpcily ebptonedow, trOOXo); TvoipVincoy ai Ttv ikX7peri1v Sta4xsoy, throreg Tcpbc mcipby Ulnas*,1,0& xplacp.etioco7c Tcpb; Tok ixtiST OCASYTIC &at 8:spp.rivicov, p.ixptc iStoo GovstElicwoc Ttv ScciAtxtov.
.
.
)J.i
rt
a
qi
ij
8i,
i
IORGA 38
In sfarsit, clack fereascá Dumnezeu, neamul nostru nu va cap-at&nadajduita libertate, totus prin stiinta sa poate trai cineva cinstitti folosi omenirii Inca, mai mult, precum i aici, in Bucovina, unde-tiaflu eu fel si loc sä traesti cinstit i cu castig» (1). Il sfatuià decisa invete pe socoteala lui acele stiinte, luandu-si i un preparatorpractic pentru drept, prin ingrijirile adumisale grofului signor Pe-trowitz de Armis» "Ap1it4).
Eustatie treceh Inca in August examenul de a elocventà practica»,dar in toamnál vedem Inscris adorn. Constantinus Eustachius(nu Eustathius), Moldavus, Iassyensis», ca student la drept. La24 Ianuarie 1824, epitropul, «binevoitorul», 11 indemnà din nou sanu se mai gandeasca la altceva i sa caute a «iesl advocat» (soyatvesic Ci6olccov).
Dar in 1824 II vedem si la filozofie, (land examene de istorieaustriaca si de drept constitutional Staatenkunde i studiindcu bune rezultate si la drept. Era, primit in case foarte bune, labaronul Jean Sina, de pildh, care-i trimetea, yin recornandàcuraj, pentru vreun examen, probabil. Atestatul de absolvire delaFacultatea filozofica i se dedea la 23 Iunie 1827.
Dupa terminarea acestor studii, acela care totus nu se Mouseadvocat trecii In Bucovina. Peste cateva luni numai, in primavaralui 1828, el se hotari apoi a se apex& in Moldova, de unde-i ye-niserä bune oferte.
Un conational, Constantin Levidis, ii face cu acest prilej, la22 Maiu st. v., urmatoarele observatii, pe cari le traducem, fiindca elene arata cum eram priviti la aceasta data de fostii nostri tovarasiin boierii si afaceri, Grecii, dominati acum de un spirit nationalexcluziv:
«Frateste te särut. Din Vascauti, 22 Maiu (3 Iunie) 1828.Poti sa-ti inchipuesti cATO neindemanare i supárare a simtit inima
mea când, plecand din Iasi si ajungand la Inauti, am aflat deladumnealui Serdarul pornirea-ti neasteptata ca sa, **esti pe bine-facatorul tau Apostol i sä treci in Moldova ca sa-ti faci veacul.
(1) TiXo; isavmv v.ai v (6 p.-11 yivotTo) Urcovirg Tiro, vijg amCop.ing aXsoOspia; TOOItCaLli el; OT: pips St& la:wv iTctc;vripAiiv %3UvaTat va intVriaTi META, xa v& xplat.}.1.e6c- ,
EL; Ttv aybpugrOvrica pfiXAov, %With; cd evOicae, ei; 11owcoiiivav, Oran fi cot etSpicw.w TpkovTOrcov To5 Ctv i'vtLp.0`) inotepVii. Scrisoarea e adresatA asà: «Herrn Constantin Eusta-
thius, Akademiker, in der Jägerzeile, No. 614, in Wienn (sic)p.(2) Din acelas an versuri eroice, Eic Ovop.u.ovigna asactaxaou, upentru ziva de nastere a
dascrdului .
N.
(ai
,
rb
tiovkr
%at xat
4-
04
39 CONSTANTIN EVNOMIE
Frate, sa nu te superi clack sprijinindu-ma pe reciproca prieteniedintre noi i frateasca iubire, Ii voiu spune sincer ca ai- facut unlucru de care te vei cal cat mai curand vei aduce aminte caLevidis, nici ca sä faca placere domnului Apostol, nici dus de vreopatima, nici ravnind cumva a face mestesug de Mentor, ti-a datsfatul sIt te Iasi de idea gresita ca vei putea vreodata sa castigiin Moldova panea ta de toate zilele, afara numai daca-ti coboriambitia la treapta de a ravni in acele inprejurari dascalia in caSeleboieresti din Ia0, priinind plata pe an de o mie de lei si findnumarat In randul Tiganilor. Ai fugit Omar din locul pe care-1 socotitara a fagaduintei, neamintindu-ti nici moravurile, nici aplecarea sprenastere a Moldovenilor, si ai crezut ca, deoarece i-ai vazut la Vienatrufindu-se In imbrAcAminte i facand pe printii (7:apaccXosvaolthvoc
iciptyytiromprci.Covwc), vor fi i mareti i liberali (p.sycz1o7cps-17eIc iXeu6aptoc). Ci te vei trezi din visul cel mai InselAtor sivei blastama i ceasul i clipa cand vreun demon rau, cuibarit Incele de subt pAmant ale Iadului, ti-a soptit numele Moldovei. Mi-aispus ca boierii te cunosc, dar ai sa vezi GA nici ei nu te cunoscpe tine, nici tu nu-i cunosti pe ei, ca unii ce sunt cu totul deosebiti deaceia pe cari i-ai socotit. Mi-ai spus ca moravurile i felul de a fial celor de acolo sunt anti-europene. Ai sa vezi acolo ca moravurilenu sunt anti-europene, ci anti-umane, anti-naturale, orientale. Aicite-au pretuit ca pe un om instruit, acolo te vor despretui ca peun dawn (cu litere latine), Mica nenobil, tigan (y6rin-rjv), prost(Xato), netrebnic (cluriato) ori cum vei voi sa tAlmacesti cuvantulacesta iesit din gura moldoveneasca. Si, clack puindu-ti sperantelein domnul Hristodul, ai fugit de acolo, iaras rau te-ai ostenit *:6-vcCe4), cum ti-am i spus-o in petrecerea-ti de aici. Domnul Hristodul,binefacatorul tau, este un suflet bun si cu buna aplecara (tporlEpacc4),foarte politicos si intr'un cuvant un om cu reputatie (CLZEr.-.Ar.tio);dar la ce sa te intrebuinteze? Fetele lui, carora Domnul sa le deavieata i fericire, sunt crescute (aOlivcc) si nu mai au nevoie dedascal; pe Petrachi al lui nu-1 va lash, In Moldova sa-si tarnpeascasufletul, ci-1 va trimete la vreo scoala din Germania, ca, sa fiecandy& folositor patriei lui, care are nevoie de tineri instruiti si cubune moravuri. SIt te recomande consulului, cum credeai? Aceastapoate s'o faca, deoarece are trecere ci legatura (npoczEpactvaxiatv) la domnul Leslie (AeX-iiv), dar vorba e acuma daca Excelenta('Eeozóviic) Sa poate sa te Intrebuinteze, cad ruseste nu Oh de loc((Ace Tp6), si moldoveneste cat si mine, si e yacht c limbile cele
5
v.cd
.4ccE
n
%al
6 N. IORGA 40
mai de nevoie pentru eel ce vrea s petreaca acolo in slujba (EvTroopyttiatc) sunt cele mai sus zise.
Nu te-am sfatuit, sincer, sa ramai aici doi-trei ani, sa economisestiputini bani, sa, te Iasi (ae.pscOt4) cu totul in voia dornnului .Apostol,sa nu hranesti banueli fail rost i sa, te prefaci cat de cat dupaoamenii cu cari ai sá traesti si sa iesi din idea eh, deoarece cei-lalti n'au instructia ta, sunt si nevrednici de societatea ta? Ai vazutpe domnul Apostol cat de liberal s'a purtat &are cei cari-I servesc,pe cari-i privia, ca in cazul tau, drept oaspeti, deoarece tu eraitot privit ca fiu al lui i, de ai fi stat un an, doi langa dansul,purtandu-te cum trebue, de sigur te-ai fi retras cu multamire.in sfarsit, lasand toate la o parte, ai uitat de invataturile filozofilorca «decat toate e mai buna patria»? Sa renegi patria ta, sit aruncideasupra-ti numele elenic, pe care oameni ca Thiersch, ca Krug,ca Einard, s. a., il primesc dela Elinii recunoseatori fata de daneiica dovada de cinste si glorie, sit te amesteci cu oameni dobitoci
cari n'au o cugetare nobila (Tem.cocopovoti(mi), ci numaise tot lauda cu stramosii (yevemop.7rciCoo.-.,-t), sa te depArtezi pentrutotdeauna din societatea celor de un neam cu tine si sa intri inpopasurile (clreAtio64) celor de alt neam, sa schimbi i melodicelesunete ale limbii tale parintesti in balbaielele informe (6.yczp1ipu. q)sWc-p.v.-71.) ale barbarilor, acestea toate, prietene, nu-ti fac cinste; ele pro-faneaza sentimentele pe cari ti le-au insuflat dascalii i te coboaraneaparat (filtoz(1.1".CLG7ChEyOU9 civolr6),VC7Cdv), i chiar la acei de alt neam,caci «cel ce-si reneaga patria e in stare de orice lucru rau». Asculta,prietene, sfatul sincerului tau prieten, care cornpatirneste auzindnenorocirile tale; lash socotintele cari sunt inconciliable cu societateaomeneasca; sa nu crezi ca top oamenii se cade sa fie liberi deorice scadere, luand pilda intaiu dela tine insuti. Fiecare-si arepartea-i slaba, i particularitatea celui ce filozofeaza este sa econo-miseasca pe fiecare aea incat sa nu-si castige duemani, ci prieteni,de cat de mica treapta, i, daca e aea, (c v erycht), aminteste-ti side parimia de obste «ca a trai cu Dumnezeu nu este capat»
es?.).v v& .4-im4 ("y etvric ":6),04). Cugetä (?) bine cate ti-am spusin petrecerea ta aici i Gate le-ai luat asupra-ti atunci, i hotaraste-tein sfarsit odata ce cale ai sa, iei. Nu te clatina zilnic, odata dupaGreci, odata dupa Moldoveni, odata inchinandu-te Rusilor, odatafilozofand, odata facand fats& intelepciune (aotcopthv), ci adu-ti amintede vorba lui Ovidiu: sic stat sententia mea, §i urmeaza invataturilefilozofilor, nu raptele patimilor si ale preventiei. Eu, ca prieten,
(xrriythastc),
cbv
Si,.
41 CONSTANTIN EVNOMIE 7
tovara§ de studii (auci.0-q*) conational al tau, mi-am facutdatoria §i ti-am spus chin m'a sfatuit mica mea cuno§tinta, §i, oricarear fi soarta ta, con§tiinta mea va fi lini§tità, caci din vreme te-amsfatuit cu privire la lucrurile pe cari le-am crezut mai bune, caunul ce le-am vazut cu chiar ochii mei. Ma voiu bucura la culmedaca voiu auzi de schimbarea soartei tale in mai bine, ceeace Insàmi se pare cu neputintá in locul unde te afli acuma, qi am bunanadejde Ca né te vei supara ca, in chip sincer §i ca prieten altau, ti-am spus cele ce se cuveniau. Iar intr'aceasta raman adeva-ratul tau prieten, ca un frate:
Constantin Levidis.
Se pare ca Eustatie a dat lectii intaiu in casa unuia din Ghicu-le§ti, caci II vedem la 1833 in corespondenta cu un tanar dinaceasta familie care se afla la Munchen impreuna cu un Cananau0 se gatia a merge la Paris. Junele Mouse glume pe socoteala casatorieirecente a dascalului», §i acesta-1 calificase de a homrne orgueilleux,vain, fier, polisson et fainéant au milieu d'une ville littéraire (1)». Inschimb, i se spunea ca a ajuns a en puissance de femme» 0 i sedoriau copii afilozofici» ca dansul. Acela§ insa, priming prin filozof»vestea marelui foc din Iasi, se trudia sa-§i insemne impresiile infrantuze§te, arat'andu§i parerea de rau ct Dumnezeu apare adeseaca un aDumnezeu de ruine 0 de mormintea, care vrea gemeteca imnuri i ca templu o lume de§earta §i pustiita», pentru a in-cheia cu vechea constatare ca tot omul e de Vina. Aceste scrisoricuprind citatii felurite din Salustiu, din Horatiu, din Humboldt §i dinSchiller, ba chiar §i din Matissen (2). Dar intr'o scrisoare fail dataEustatie se plange de receala fata de dansul a unei doamneimaricareia-i instruise el fetele: in adresa o nume§te insa numai coeoanaMariorita».
La 1835, Eustatie, careli zicea acum «Eunorniosn, era a ve-chil al mo§lei Proselnici, pe care o tine& impreuna cu unul dincumnati, Atanasie Asimakopulo (3). i in 1839 11 vedem, asociat cuPerini, alt cumnat, vanzand porumbul la Evrei din Hu§i.
(1) E vorba ei de un Rklueanu, care ar fi calomniat pe bunii studenti din Munchen.(2) Inteo scrisoare acelas, acum Insurati area ea prefer& pe Homer orickui spectacul
tragic.(3) Sotia lui se plangeà øä fratele ei lei duce cumnatul la jocurile Madame Carolinei In
Ceralalt cumnat Nicolae Chiriacopulo, medic ei arendae, moare la Ocna In 1842,o vaduvii! Mkioars care descrie axest oral In 1840 ((And vorbeste de moartea
si
.
Wand
D
Iasi.
-
8 N. IORGA 42
Dar Invatatul, aloghiotatuln de stil apusean din Viena, nu inte-lesese a ramânea cu aceste ocupatii, hranite, probabil, din zestreanevestei. Dadea, la o data pe care n'o putem fixa mai de aproape,lectii la scoala de fete a contesei E. de Grandpré, care, printr'unbilet ce ni s'a pastrat, ii anunth ct va lipsi zece zile, rughndu-1 ashsuspende bunele lui lectii, bunele lui ingrijiri pentru micele luieleve in acest timpn. i, la 10 August 1836, KcovataviEvo,; E6v6p.to4raspAndea, aceastä «Instiintaren (sta-tlac4):
a Cel mai jos ischlit, strabathnd (acavôcc(4) fericit, duph multi ani sineobosite silinte, pentru instructie, Intreg stadiul stiintelor la Univer-sitatea din Viena, doreste sa se consacre numai cresterii tinerimii.Pentru aceea va deschide In aceasth Capita la a Moldovei o scoala,unde petrecand copiii subt nemijlocita lui Ingrijire c1 priveghere,vor aye& fara plata (sic) bran& si spalat si vor invata intaiu dog-mele sfintei ct imaculatei noastre credinte, apoi, impreuna cu limbagreach, limba franceza i germana, si, pe Lang& ele geografia, istoria,aritmetica si orice alta contribue la Impodobirea si buna lor crestere(mapiotva wx zpcctotestuv).
a Fiecare scolar plateste pe an pentru Invatatura (aEacottpov) cinci-zeci de galbeni, din cari jumatate dà celui mai jos iscalit cu anti-cipatie pentru inthiul semestru, iar ceilalti la inceperea semestruluial doilea, aducand de acasä chrtile de nevoie pentru invatatura sialtele cari nu mai putin ii sunt de folos: precum: haine, asternut, s. a.
aChti deci dintre parinti voesc a incredintà cresterea fiilor lorcelui mai jos iscalit, sunt Indemnati prin cea de fath a se adreshchtre mine insumi.»
I se oferi insä ocazia de a-si arIth in conditii superioare destoi-nicia. Jupaneasa chreia-i pregatià copiii Steen o recornandatie, re-dactata de Evnomie el Maul, chtre Mitropolitul Veniamin, aratand
acest «tanär impodobit cu un roiu (p.6v!) de bune moravuristiutor de multe limbi i stiinten, duph un studiu de cinsprezeceani la Viena, ar fi potrivit, si duph socoteala celorlalti doi epitropi
unei Buhus) ca un i'OpeonaCapc'tvg. 0 petitie &ameba a Mariei arath ch, sotul ei a fostoptsprezece ani in serviciul terii: savoir, 5 ans a l'hOpital de Roman, plus de deux ans,en temps de peste, a l'hOpital des troupes de S. M. l'Empereur de Russie; neuf ans dansle district de Kowourloui, oü ii exerga ses fonctions en qualité de médecin du districtpendant le choléra-morbus, d'abord h la quarantaine de Galatz, ensuite dans cette mérnevine..., enfin a la Kamara d'Okna, oü, apres deux ans de service, il plut a Dieu de ledélivrer de ses peinesa. La 16 Septemvrie 1836, ea seri& cumnatei Luxandra cá a lostla Galati Domnul i Curtea i eh s'a dat «un bal foarte frumosp.
Il
ca si
.
43 CONSTANTIN EVNOMIE
ai colilor, Logoratul Nicolae Cantacuzino i Gheorghe Asachi care-iincredinta la 12 Maiu 1838 traduceri din greceste (1) pentru ca-tedra de limba i filologia greceasca la Academie. Veniamin era rugatca «prieten cunoscut al bunei cresteri i calduros rAvnitor i sprijini-tor al muzelor divine si nemuritoareD, sa-1 binecuvinteze intru aceasta.
Numirea se si fácü, Evnomie urmand celor dintal profesori degreceste ai inaltei scoale: P6harnioul Nicolae Cuculi (Kotyx,OWEustatie Carinu (Kupfvou). Aveà inthiu trei clase, apoi, dela 1838,si cele doua ce se adaugirA. Dar se plangea ca prirneste numai otreime din leafa wedecesorilor sai. Si, deci, i pentru aceasta, intr'opetitie catre Domn, datatá Decemvrie 1840, el cereà sa fie asezatsi in rândul boierilor.
Era, i profesorul Domnitei Hariclia Vogoridi, sora Doamnei luiMihai Vodh Sturdza, si ni s'au pästrat cateva urari redactate de el infrumoash greceasca de mod& daniel, pentru zilele mari ale Domnului (2).Deci cererea-i fu primitä, i fostul student din Viena, menit a fi ad-vocat la Cernauti, intrA in arhondologia Moldovei, in rang de Chminar.
Dela el ca profesor avem bilete de examen d. ex.: «care literecaracteristece (sic) vor aye in futurul II verburile care In prezentvor ave pre a literá caracteristica,?», foi de catalog i pentru«sholerii de clasul al IV coleghial (3)». Mai avem, in sfarsit, imnuri
(1) a Domnule profesor. Binevoeste alaturata anafora in limba greceasca a o prescrie(sic) pe hartia care o triimat inpreunä cu ia si cat sa poate mai degrab 6. a mi-o triimiteprin aducatorul, ramaind al dumitale indatorit sluga: Gh. Asachi; 838, Mai 12. Dom-,nului Evnomie, profesor la Academie., Este si o scrisoare franceza a Elenei Asachicare trimete trandafiri.
(2) Ca stil de terna franceza, abia indreptata de profesor, cetim: aLe culte religieux estdigne de soumission de notre a Dieu. Est le culte religieux interne et externe. Et lainterne culte religieux consiste dans le Dieu amour, dans la crainte de Dieu, etc.» Evnomiescrie ravasul grecesc al Hariclei catre parintele sau, aratand ce bucuroasa e la Iasi sice bine petrece in Koala Qconteseio (de Grandpré, adica), unde se da cea mai mare luareaminte religiei i moralei (16 August 1838).
(3) Avem pe: Cozadin Grigorie, Chinezu Nicolai, IIrisochefal Gheorghie, HotineanuCostaohi, Balaban Gheorghie, Dragos Dimitrie, Ghitescu Ilie, Criste Lefter, Radu Gheor-ghie, Soroceanu Dimitrie si Joan. Notele, dela 2 la 4.
Iar la 1847-8, IV: Apostoleanu Gheorghe, Cananau Constantin, Diamant Lascar, CiolacStefan (sters), Mortun Constantin, Veisa Teodor; III: Luca Dimitrie i Gheorghe, AngheliDumitru, Rafail Toma, Cobolschi Grigore, Trissonymos Achile si Gheorghe, HrisochefalConstantin, Gregoriadi Grigore, Gheorghiadi, Eraclidi, Porfiriu; II: Ciolac Carol, Mavrichi,Filipeanu (fters) Orazecke (sters), Voinov, Negura, Craiescu Neculai si Petru (stersiambit), Hrisochefal Nicolai, Gheorghiu, Popovici (stersi ambii), Carp, Neculcea, o MariaNeculce era prietena familiei Evnomie , Abraham, Bucicov (a Butzikoo) (fterfi ambii),Voicovioi, Garabet, Casian, Chiriac (fters), Ciolac Stefan.
9
si
10 N. lORGA 44
de ocazie, pe cari le schita si in marginea cataloagelor, i chiarincerari, foarte ingrijite, de dictionar in mai multe limbi.
La 1842 sora lui din Ocna intreba, dad, fratele mai este laAcademie si dad,. are lectii i afara». Adresa scrisorii, romaneste:
dumisale domnului Costantinil Evnomio, profesorti limbiielinesti la Academia Mihailana dial Esti, cu fratasca dragoste, laEsti». Ea nu venia sa-si vadä fratele de frica hotilor cari ocupaupa,durile (1). Cealalta sorb., Anastasia lui Eustatie Asimakopulo,plange bolile ei i copiii pe jumatate goi». Profesorul iesean segAndia, Inca prin 1845 la ce pära'sise: aprea-glprioasa Elada, detop venerata vaträ a luminilor i salas frumos ckykof.6p.oppo(3triETV.1.0. al tuturor nemuritorilor». Pentru 6.000 de lei pe anel ins& urma s'A invete «cu pierderea sanatätii sale tinerimea dealt neam» (ii).k6cpukov) limba recunoscutä a fi cea mai grea», elenica,«limba superioara tuturora prin frumuseta», «limba zeilor», precumstie Voda insus, crescut i distins in acest studiu, eavitxt atcorpi-mow. icu.tas4. La 1845, bolnav de o veche fistula, Se gandia amerge la Mile minerale de curand descoperite in «Vlahia», -- laBalta-Albh, credem. i dintr'o scrisoare a lui, datat5, 24 Ianuarie1848, se vede oh el tine& i coala lui deosebia, luand ca adidactru»20 de florini 'de Olanda pe patru luni (2). Un C. Mano-1 intitulaatunci «Grand-Caminar de Moldavie, ci-devant (sic!) membre del'Académie Michel».
Un cumnat prin sOra lui? al lui Evnomie era vátaful deaprozi Mihail Perinos Mihail Marinovici sin Perini , care, in 1825,aducea, adeveriri ale calitatii sale dela Leontie Mitropolitul de Bel-grad Mvpoicor,Erri.; Y.speEcg As6vttw , dela Mitropolitul Grigoriede Ierapole; dela Dimitrie Moruzi, dela Iacovachi Rizu, dela medicul«bizantin» Antonie Fotinô, dela «prince Démetre de Ghica», dela«prince Constantin Caratza», dela I. Schinas, dela cneazul Carrta-cuzino, dela consilierul de Stat rus Negri, dela Costachi Manudela Costachi Plaghinô.
(1) Tinea, ca v6.duva, spiteria, si nu i se p1604, de ispravnic, care, a dup cat se vede,asteapt4 meet*. Intrebh si de ,ticocoana Mariorita a lui Waducanachi!.
(2) Evnomie face& petitii grecesti, atre Domn i Doamn6, ca aceea prin care un Greccare.voia meargi), la bails din Brusa oferiit acesteia go jurnatate de deget 1 .Sf. 1-14-
ralamb, o parte din capul Sf. Later si alte 040,1,
ucinstitil
iv-
' . .
sá
-
si
45 CONSTANTIN EVNOMIE 11
LegAturile dintre familia Petrin6 si familia Hurmuzaki fac InsAa se 'Astra, intre aceste hArtii i atAtea cari privesc pe frateleasezat In Moldova al vestitului oaspete al RomAnimii dela Cernauca,pe Alexandru, i pe sopa lui, Zoita.
Am tipArit aiurea (1) plAngerea, luatA din aceeas eolectie, princare mama lui Doxachi, Luxandra, näscutA Halepoglu (2), se plAnge,la 19 Fevruarie 1804, ca acesta a luat taxa drept o parte dinmostenirea flulor ei mai mici (3).
Academia Demand pAstreazA actul, din 29 Noeinvrie, ce a re-zultat din aceastA plAngere. Mitropolitul Veniamin, Impreun cu altidoi boieri, dada Serdarului Constantin jumAtate din CernaucaTiganii, rAmAind In grija mamei Horodistea, partea fiulni celui maimic, a lui Alecu, CArjoaia i Zbierenii. La aceastA vreme Doxachise Mouse cAlugar, land numele de Dosofteiu (4). Apoi, la 12 Ianuarie1805, Constantin e acel care capita cele douA inesii din urmA (5).
Luxandra Medelnicereasa nu trAl mutt& vreme dupA aceasta. Ease stAnge In Moldova, lAsAnd, pe lAnga moii, juvaere asiguratela Agenpe, depozite la mAnAstirile iesene Galata, BarnovschiSf. Sava, precum si la o neasteptatá «doctoreasA» poate vaduvAde medic -- Catinca Clucereasa (6). La 3 Octomvrie 1818, din Cerdaub, Doxachi Hurmuzachi, asezat la mosie Inca de pe la 1805 si
(1) Revista istoricd, II, pp. 163-4.(2) Sever de Zotta, in Arhiva genealogicd, I, la p. 152. Mama ei er5, Elena,, flea lui
Hagi Sabini, din ConstantinopolD; ibid., p. 153. Pentru dansa d-1 Zotta citeazii i un actde impArtealii din Bibl. Ac. Rom., LXXVI/70. La 18 August 1796 hick ea cedeaz5 fiuluimai mare, Constantin Sulgerul, Cernauca, acesta avand acum 24 de ani (ibid.).
(3) Se deleaga pentru cercetare Logofatul de Tara-de-jos si Vornicul LupuPentru Matei Hurmuzachi, sotul Victoriei, flea lui Nicolae II Costin, i socrul, prin
flea Anastasia, al cronicarului Ioni Canta, v. Studii doc., V, p. 421. In acel studiupublicat in Archiva genealogicd, I, p. 131 si urm., d. Sever de Zotta izbuteste a dovedic4 intre acesti Hurmuzáchesti, coboritori din Carstea Pitarul, (poate anepot de vara pri-mare a Dead Vodàh, ispravnic la Mira, delimitator cunoscut, Vornic pentru Turci laIasi, in 1711, Inca In vie* pe la 1730, rand 11 aflám calugarit ca Hrisant), prin fiul acestuia,(frati: Lupu, Catrina), Logofátul si Vornic de Botosani Hurmuzachi (nume de botezl,asatorit cu Ilinca, flica lui Stefan Luca, si Manolachi Hurmuzachi, boierul lui NicolaeMavrocordat, nu e nici o legAtura si 05, deci cei dintai nu. sunt Greci de .obarsie.Matei Hurmuzachi a fost mostenit de fratele Constantin.
(4) Bibl. Ac. Rom., doe. LXXI/70. Cf. Zotta, I. c., p. 157.(5) Ibid., Cresterea Colectiitor, 1909, I, p. 48.(6) In Iasi Iocuia la 1805 si Aral Iordachi (Studii doc., XI, p. 66).
1
. .
Bals.
i
si
ii
fti
12 N. IORGA 46
cásAtorit pe la 1810 cu Ileana Murgulet, neam care e inrudit cuVasile Lupu (1), precum i sotul Anastasiei, surorii sale, Vasile Vasilco,care, c'and seri& româneste, subt numele sau: «In numele sotului mieu
Nastasala Hurmuzachi», nu se g'andià ce renegat catre Ruteni varása,ri din neamul sau si al HurmuzAchestilor, dau plenipotenta,pentru chutarea acelei averi fratelui asezat in Moldova, Alexandrusau Alecu (2).
(1) Zotta, 1. c., p. 158. D-sa citeaza o alta isc'alitura cu litere latine, la 1818 (p. 159)(p. 160) cea cu litere cirilice.
(2) (Vollmacht, kraft welcher, wir, Endegefertigte, dem H. Alexander de Hormuzaki, ihmBruder, und respective Schwager, von Seite des Unterzeichneten Wasil v. Wasylko, alsgesetzlichem Vertretter seiner Frau Gemahlin Nastasia, gebohrene v. Hormuzaki, dieMacht und das Hecht ertheilen, in unsern Nahmen die in der k. k. öst. Agentie zu Jassyin der Moldau von unserer verstorbenen Frau Mutter in Praetiosen und Gold erliegendenDeposita zu erheben ; nicht minder wird dem H. Bevollmachtigten ferner das Rechteingeraumt die in den Klöstern in der Moldau, als Gallatha, Barnowski und St. Sawa,gleichfalls von unserer Frau Mutter Ruxanda v. Hurmuzakoja Medelniczerasa erliegendenDeposita ohne Ausnahme abzunehmen; endlich kann der H. Bevollmachtigte auch dasvon der besagten Frau Mutter bei einer Doctorin, Namens Katinka Kluczerassa, erliegendeDepositum in unserm Nahmen erheben, die Erhebung von alien den besachten De-positen gegen Einlag einer vidimirten Abschrift dieser Vollmacht recepissieren undfiberhaupt alles veranlassen was derselbe mit Bezug auf diese Deposite fur nothwendigund ntitzlich finden sollte. Wir verbinden uns zugleich für alles den betreffendenPartheyen verantwortlich zu seyn, was der H. Bevollmachtigter in der bestimmtenHinsicht in unsern Nahmen abthun wird; indem wir zugleich uns durch die Abquitti-rung des H. Bevollmachtigten in diesen bestim[m]ten Geschäft[en] im Voraus zufriedenstellen.
Urkund dessen unsere und der H. Zeugen eigenhandige Fertigung.
Czernowitz, den 3-ten September 1818.Doxaki de Hormuzaki.
Basyli Wasylko,in numele sotului mien Nastasãia Hurmuzachi
(intariri oficiale).
ai dit
y_y_
94,d, 0
47 CONSTANTN EViTOMIE 18
Aceasta era acum o afacere veche la 10 Iu lie 1822, thud o anurneDespina (Assiseitoe0) eerie, din Constantinopol, Caminarului Celebi A lecuHurmuzachi, cumnatul su, aratandu-si supararile, venite, dupa catse pare, din boala i amintind 6, a trimes, pentru el si nepoti, «opttestemeluri i doua perechi de prosoape (xpocio(1)coc.), inainte de aurma relele i neoranduelile acestea pe lume (1)». Ea corespundeprin calara0i Moldovei i capuchehaiele (2) §i se ofera a gasi cum-natului sau ce-i va trebul dela «metohul din Constantinopol» (.6.1r%)p.sTozt 7C6),soi4) (3).
un alt act din ale noastre vine sa lamureasca rosturi inchnecunoscute ale familiei:
La 5 Iunie 1830 Alecu Hurmuzachi arata, printr'un memoriugrecesc, ea parintele sau, Constantin, lasase la trei frap (deci el,Doxachi i un al treilea Constantin) 0 o sora (Nastasia): Cernauca, juma-tate din Carjoaia si din Zbiereni i jumatate din Horodiste, in TinutulHarlan lid, aceste trei, mostenire dela stramosul Craste Vornicul(4),«tot Intr'un hotar».
«In zilele lui Constantin Moruzi Voevod, deci, find eu copil de 12 ani(dela 1777 la 1782), s'au impartit, facand Cernauca in trei parti: oparte a mamei noastre, cat va trai, a doua a fratelui meu de mijloc,Cdminarul Doxachi (TOO imam) riaeXpo0 Kutitvcipt Aoicixt.), si a treiasurorii noastre, iar celui mai mare frate, Comisul Hurmuzachi"
acela de care, si nu de Doxachi, cum am crezut, se plangea ba-trana, numit de fapt, (5) Constantin, i s'a dat mosia Carjoaia tijumatate din Zbiereni, pe langa care a luat i jumatate din Horodiste,subt cuvant GA i s'a dat danie de catre unchiul nostru, Alexandru
(1) flpiv vet 'axaca.)64icouv [Ted xux& %al ai EtitaTMOTa6Eue abut% tc Tbv x6op.ov.(2) Ta ypcIp.pecra oac v& ca c)c p. Tab; arz),apexcnas4, Reu et; 'coin xam.xexaTtearc(3) Ea se adreseaza catre un Serdar i catre ginere: Tv &pedalo vrig, apwv Eepacipyl
iTepO01ce p.oL Tap.Opk, fiSekcpcx(Bc p.vraciraCopin Tcpwx.twd:). Zo4ei ii zice: Iteinn60-ritOy
!tot apaap.eav aUtctakApv :Jou, x.ozzava ZcarCa, pe care o doresc toate & tpr.Xevaeg. Seaduc si salutari dela nepoti (aystpc&).
De Pasti Inainte de eanomalieD era sa-1 trimeata pe uSpiruo. La urma insa, numai:t ç Ebievelag vrig 6Vti & Tag Samara, ciç abraaarl Lleonotvor).
(4) Zotta, 1. c., p. 143.(5) I. Sbiera, in Enciclopedia &mulled, III, p. 736. Dar un Iordachi, cum afirma d-sa, nu
apare. Cf. Zotta, in Archiva genealogicd, 1. c., care da numai pe Constantin, Doxachi, Alecu siAnastasia. Iordachi e (pp. 156-7) fiul lui Stefan, frate ca i Alexandru, adaugitorulletopisetului Moldovei, i lenachi, cel furat de un Tigan, in copilarie, la 15 ani, i dus laCetatea-Alba, unde ca un nemernic au petrecut 43 ani-(*) , al lui Constantin.
(*) Zotta, in Arhiva genealogicd, I, p. 80 §i urm. Era, §i o aorta.
ci1-114
. i
Y.Cit yip-4q1
'M:
c
14 k.
HurMuzachi, care era fratele tatalui nostru, iar mie, ca maimic din frafi, mi-a dat cealaltä jumAtate din Horodiste, parinteasca,,despre partea Cotnarilor, cu moart pe apa Bahluiului, cu 25 depogoane de vie si cu toatt pArinteasca (17:g.Tips, cum arata fidulaimpartelii dela 1805, lanUarie 12, pe care o am, inttritt de velitiiboieri ai Divanului de Mare le Logofat Dimitrie Sturza Si de prea-sfirilitul Mitropolit Veniarnin, pe care am stapanit-o cu pace pantla 1820. Iar la 1821, sofia ráposatului Comis Hurmuzachi, fiicaBanului Teodor Carp (1), prin petitia ce a dat-o lui Sutu Voevoda cerut sà, i s'e dea jumatate din mosia mea Horodiste. La 4 Aprilie1821, Divanul se pronuntase pentru el. «Anomalia» silt i pedansul a fugi in Bucovina, unde sta pant la 1823: in lipsa, cuinnataii iea mosia, partea ei find impresurata de vecini. Mai tarziu erast se fact o hotarnicie de Spatarul Mihalachi Canta, dar cumnatapretinde cit mosiile-i sunt peste Prut. 0 hotArnicie e executatt deSpatarul Constantin Negre la 1823, dar vaduva isi maritt o falldupt Teodor Asian Spatarul, nepot al lui Voda Sturza, dandu-izestrea in acest pamant. Atunci Incep prigonirile: atac al jitarilor
incercare de omot din partea unui Turc beat, joc de girid alTiganilor ei la Curtea lui, luare in silt de t;saptesprezece stoguri de fan,rapirea unui nepot i legarea cu manile la spate a propriei lui sotii,label hotarnicie a Banului Constantin Holban, «ftcand Horodistea afi Carjoaie», izgonire a lui cu ciomegile, furtul pestelui din baltaCotnari, pe care-I «trimete cu carele la targuri vinde», pradareain 1827 a pivnitei, de insus Aslan, cu o seta. de ttrani, strigandbietei juptnese: «fugi scroaft» (01cpayfu), caci rn'am hottrit sa fa0un lucru cum nu s'a mai auzit pe lume, i acus te pun jos si tebat». 0 plangere din 1828 mai. arata cit Aslan a venit la el, inHorodiste, cu Serdarul Costachi Mortun, reprezentant al lui VasileBraiescu Aga, cu «ttrani» i Tigani, cand era bolnav, ca st-i fact«mascaralacul» de a darama casa asupra lui. In zadar s'a plansla Voda, la Minciaky: Logofttul Constantin Catargi a spus in Divan,scurt, et «n'are dreptate». Dar nici dela generalul rus «nu veniraspuns», spune oficialitatea moldoveneasca (2).
In afar& de aceasta el avea greutatea unor imprumuturi fAcute,«in nenorocitele intamplari a vArstei sale cei copilaresti», prin «doiJadovi telali», la un .tefan Casu si la tovartsul sau Stolnicul loan.
(1) D-l' Zotta (1. c.) admitea cA zisul Constantin a murit inainte de 1827.(2) Ni s'a plant si lista pretentiilor celeilalte pri, dare obadea Alexandrup.
spate
.0
7--
4A
sal,
0-1
40 CONSTANIN EATNoMik
Fusese convins a primi, in loc de bani, 1.500 de galbeni (.22.500 lei);«marfa dupa pretulil negutatoresc5, ci ei cu deradicata dela Lipsca,iar nu duph cumil o vinde durimealor5 la dughiana», afara de 900de lei aIn nahtu». Telalii ieau apoi dughiana i \rand 600 de ocade zahar; restul 11 \rand ash el find «InChis5 pentru o napaste»,incat aceiasi negustori reieau cu 250 de lei Marfa de 600. c.ci marfaci durnnealoril o vinde la Curte -gospod5, adica niste rochll, catecincisprazaci lel miia, mi-ail dat-o mu cont5 drept5 o suta lei, si nuaü vrut5 sa o priimiasca. Ea dar, aflandu-män, urmeaza el, ela oosanda ca aceia, vändutil toata ace marfa, den5 care nu amilloutS mal multü decat5 noa mil lei, mu cuprindire si a celor noasute lei ci in nahtu am priimit. In vreme de zaci luni i giumatatede zale ci §adem la osandire temnital, iara0 trebuindu-ml banl; caperemil de foarne, am5 triimesti pe numital telall, Iosabula dumnealui Stefanil CaulS sa ma agiute cu putani banl, carili
Asir ca, daca eii i vol da sanet de trel sute galbini, ma vascoate i dear temnita pana. Sambata va da ci ash sute leipentru cheltuiala, iar, de nu, apoi tot5 santil prapadit. La care cu-vinte ale sale, socotindu-le de adivarate si frica fiindu-mi mai multi'la o pedeapsa ca ao'asta, amü dat5 sanet5 dupa cerere sa». I semai cere harta mosiei amanetate, hotarnica, actele, si le da. I serapeste apoi i contul de marfuri, tot acolo, in temnita. «Iaracilpiste putani zile aü venit la mini unii Grigoriia calf& a lui dedughiaria sa, aü cerutti unü sanet de cincizaci galbini, zacandil ca015 are putere de a ma §i scapa si de a ma i perde, i, de nu-Ivoi da ace soma pren5 sanet, tot5 voi fi prapadit; si acela prinügrozaviile sale luat acel5 sanet de cincizaci galbini»: aveitrude la Curte, 0 de aceea era crezut. Totti intru aceiacil vremetriimeVandil la mine dumnealui Vela Arrna0 pe dumnealui SardarilGheorghiia Condicarial5, cerut unit sanet5 de casa mil' lel,pe care dandu-lil ell, nu 1-ati priimit, i mi-a5 luat alt sanet de omiia de galbini, care este ctiutil i de Preasfiontaia Sa arhipastoriulnaIi Moldavviel salnica rapire acelui sanet». Acum, in 1823 ho-tarirea Logofatului e dela 10 Aprilie , el cerea sa se strice acestesineturi smulse a cu salniciia si InfricoOri de moarte..., ca unultice de frica li-am dat, fiindu la ace pediapsa», iar pentru al Evreilorsa i se caute vrasta apren5 dominionti satului Cernaucal, in Buco-vina, la mitrica, unde sant5 nascutil».
Dupa cercetärile d-lui Sever de Zotta, numirea lui Alecu In
i Moisai,
Mi-a5
I I t
qi-mi
mi-ail
16
li-a5
16'
Cámin'arie trebue sá se fi Mout dupá 1819, ramânând titular Incade prin Maiu 1824 (1).
In acelas an, Alecu Hurmuzachi denuntá pe locuitorii «zurbagii»Sofronie GaIi i Silioan Rujan, cari-1 prada si nu-i fac boieresc,aol umblá totil inu zurbale, bánthluindil tota satu, dinu a cArorapricina i pradare me in vreme rázmeritil aü fostil», Rujanaracându-sá Vornic in Cotnari, fiindu megiiaslitä cu moshia me»:el cere «sa, fie scosi de pe moshia me i dati cu a lor bir ingsatulü CotnariulU, ci este totg unit sat cu a meti, numal petrilehotarâ dispArtAndu . amandor acestiia sá tragu i sá raceme inCotnariti» (2).
Si dupe moartea lui Alecu urmará asemenea necazuri. In 1836,Zoita, vkluva lui, se plângeb, de o nävälire a unui anume Clo-potel (3). Testamentul si-1 facea numai in vremea holerei, la 13 Iunie1848, In prezenta lui Constantin Eraclide si a altor trei marturi,lásAnd ca legatar universal pe nepotul ei, Dimitrie Mitarachi Pru-salis, autorul unui imn grecesc catre Grigore Vodá Ghica, in1850, -- fixand doar 500 de galbeni pentru biserici i saraciaceas sumä pentru rudele, nestiute ei, cari s'pr puteh. prezenta.
Ca e vkluva acestuia, si nu a lui Constantin Hurmuzachi, carepurta acelas nume de botez (4), o aratä declaratia ei formalà intr'unmemoriu privitor la afacerea-i cu un «Capitan Stavro grafü Lev-cosiias», care petrecea pe atunci In Principate: «la anulti 1825,
viiata find barbatulil mieti Camr. Alecu Hurmuzachi» vinde «gra-fului » patru Wage de Tigani intre cari si o Potopa). In testament isi zice :Kup.uvapica &riga Xoupp.ouCciwri. La 7 August 1849, când se facecopia, ea nu se mai aflà in vieath. Era de sigur Greack i iscAliturao aratá putin
(1) P. 160. D-sa intrebuirAeazá actele semnalate intAiu in (Creterea Colectiilorn, 1907,Septemvrie-Decemvrie, p. 228.
(2) RezoluVa dela 11 Aprilie.(3) Ea se adreseazil catre un aticas4oca: (Zotta, /. c.),
(4) Aceasta lava o then mAritatil cu polcovnicul Ottenberg, apoi cu C. Pencovici (Zotta,1. c., p. 83).
t36
.
inu.
cultà.
N. IOitGA
si
var:
Anatole Academia Romine.Doud inscriptii noud gasite la Manastirea Bistrita (Neamt), de
N. Iorga . .Muntele Athos in legatura cu ;erne noastre, de N. Iorga . . . . 1.Din influentele politicei europene asupra Istoriei noastre (Moise
Voda, 1529 Martie-1530 Autrust), de I. Ursu -,20Steagul lui Mihnea Voda Radul in muzeul istoric din Belgrad,
de N. Iorga -.50Exploration' austriace pe Dundee la sfarsitul veacului al XVIII-lea,
de N. Docan 2.-Contributii docurnentare la Istoria Olteniei in veacul al XIX-lea,
de N. lorga. . -,20Nifon II, Patriarhul Constantinopolului, de Diaconul Dr. 'Nic. M.
Popescu -,80Renegati in trecutul terilor noastre si al neamnlui romanesc, de
N. Iorga*Actin. a Academiei Romano dela 1 Main 1914, de D. A. Sturdza. -,60Fundatinni religioase ale Domnilor Romani in Orient, de N. lorga. -,20Fundatiuuile Domnilor Romani in Epir, de N. Iorga -,30Un act romanesc privitor la incepdtorul culturii bulgare Dr. Ve-
ron, de N. IorgaO hartd a Terii-Romanesti din c. 1780 si un geograf dobrogean,
de N. forga -,50North documente basarabene, de N. Iorga . -,20Situatinnea internationald a Principatulni Terii-Romanesti in
vremea lui Serban Cantacuzino (1678-1688), de loan Radonid. -,30Corespondenta Donmilor si Boierilor romani cu Metternich si cu
Gentz intre anii 1812-1828, de loan C. Piiiti ..... . -,50Stalpul lui Mihaiu Racovitd Vv, in Bucovina, de Teodor V. Ste-.......... . . ...... . . . . . -,50Venetia in Marea Neagrii, I : Dobrotici, de N. Iorga .
Venetia in Marea Neagra, II : Legatun en Turciisi crt crestiniidin Baleani dela lupta dela Cosovo pand la cea dela Nicopole(1389 -96), de N. Iorga . -,50
Um. XXXVII. -,Desbaterile Academiei in 1914-1915 5.-) XXXVIL Memorille Sectiunii istorice . 15.-
Venetia in Marea Neagrii. III: Originea legdturilor cu Stefan celMare si mediul politic al desvoltdrii lor, de N. lorga -,80
Pilda bunilor Doinni din trecut fata de scoala romaneascd, de N.Iorga . . . . . , ......... . . . . . 1,60
Scrisori inedite ale lui Tudor Vladimirescu, de N. lorga . . . . 1,50Activitatea culturalã a lui Constantin Vodd Brancoveann si sco-
purile Academiei Romfine, de N. Iorga ,20Opera de istoric a Regelui Carol, de N. forge. -,20Neamul Agarici. si vaslueni, de N. Iorga . . -,20Imperialismul austriac si eel rus in desvoltare paraleld, de N.
Iorga ,30Din legAturile noastre en Sarbii, de N. lorga -,20Privilegiile sangdilor dela Targu-Ocna, de N, lorga -,20Cetatea Ulmetum. III. Descoperirile ultimei campanii de sdpdturi
din vara anului 1914, de Vasilg-Pdrvan 2.-Cateva stiri despre comertul nostru in veacurile al XVII-lea si
XVIII-lea, de N. Iorga -,20Dreptul la vieata al statelor mici, de N. Iorga -,20
uitat : Grigore Plesoianu, de N. &Menu 1.Dardanelele. (Amintiri istorice), de N. lorga ...... . . . ,30Zidul cetfitii Tomi, de Vasile Pdrvan 1.-Maya lamuriri north cu privire la istoria Rornanilor, de N. Iorga. ,30Vechimea rumaniei in Tara-Romaneased i legatura lui Mihai
Viteazul, de C. Giurescu ,70Faze sufletesti si carti reprezentative la Romani cu speciald pri-
vire la legaturile «AlexandrieiD cu Viteazul, de N. lorga. 2.-Contributiuni la lstoria Romanilor ardeleni, 1780-1792, cu 84 acte
si documente inedite, culese din arhivele din Viena, Budapesta,Sibiiu si Brasov, de Dr. loan Lupas. 2 -
Emigrarile de peste munti, de I. Nistor -,50Episcopul Vasile Moga i profesorul Gheorghe Lazar, de Dr.
loan Lupas - 80
. L. A.
. ,20
.- . . . .
._
..
,
. , ..... .: . -_. . . . . . .-
.',... - w ',20
, :20
- .
. . . . ,to
.
. , . . .
.,
._
-..-
. , . . . .. .---t:Azeei tALOiieni
..
. . . ,. . . : ,'
Un .dascAl
'
1/4
. . . .
.
. .
. . .
. ..... . . . . ..... .
. . . ...... . . ...... . .
. . . . . .
. . . . . . . ....... .
. . . . . . .
. . . . . .
.
. . . . . . .................... . .
. . . . .
. . .
. . . .. ............ ... : ..
. . .
. . . . . . :
Analelo Andem lei Romano, L. B.
Tom. XXX VIII. Desbaterile Academiei in 19n. 1916 . . . . (Sub presd).. XXXVIII. Menwriile Sectiunii Istoriee 12.
Cateva stiri pond relative la legaturile .noastre _cu bisetica con-stantinopolitanti in a done jumfitate a secolului al XVII-lea, deN. Iorga .._.,90
Impozitele in funeVu!.e economise si politica soeala, de G. N Leon. --,20In legatura cu Biblia dela 1688 si Biblia dela 1667 a lui Nicolae
Milescu, de N. lorga ,20Monete vezihi romiinesti inedite sau putin cunoscute, de 6onst.
filoisil ,50CarpaIii in Inptele dint, Romani si Unguri, de N. lorga . . ,30Barbi, Bulgari si Romani in Peninsula RalcaMca in evul mediu,
de N. In?gva . . . . . . . . . . . . . . . . .. ,30Romania iaVi de capitulatille Turciei, de loan C. Fili.tti . . . ,60Despre rumani, flit Gium?ea . .- ...... . . . ,60Documente privitoare la hpiscopia din Maramurfis, de Preotui Dr.
Alexandru Czip.T.,; 1.20Amfinunte din istoria noastra in veacul al XIX-lea, de N. Iorga. --,70Iordache Olimpiotul, vanzdtorul lui Tudor Vladimiresca, de N.
Iorga ,60Dona contributli la istoria bisericeascil a Romandor, de N. lorga. ,30Cetatea Giurgiu. Originile si trecutul ei, de N. A. ConstaPi4nesen 1.Contributiunca nurnismaticei la istoria antica a Bornaniei trans-_; darn:Irene, de MI C. SulzuHistria, IV. Inscriptii giisite In 1814 1915, de Irasite Pc'rnan 3.Legaturile româniior cu Rosii apuseni si cu teritorint zis suers:-
nian.: de N. lorga . ,60Ceva mai Inuit despre vieata noastra culturald ei literard in seco-
lul al XVIII-lea; de N. lorga ,40CorespondePta consulilor englezi din Principate. 1828-1836, de
loan .C. Filitti .80Originea si sensul directiilor politico In trecutul terilor noastre,
de N. Iorga-. . .
. XXXIX.Desbutsrile Academiei in 2916- -1617 (Sub presd),a YrYTY .Sectiunii Istorice (Sub :,.).-esci).
Alte note despre si viee4a sociala romaneasca subt v:-,chiulregim, de N. lorga ,30
hest de Atte Grafice (CAROL GOBLa 3-sor I. St. Rasideicu.
-
-
. . ......... . . . . . . . . .. . .
.
....
.
.
,
360
.......... . . .; . . .
..
'
. .
. . . ,20
. . . . . . .
. . . . , . .
. . . . ........ . . .
. . . . . . . . . ...... . . .
. . ..... .
. . .
. . ....... . . .
. . .
. . .
