55
Accidentele și complicațiile anesteziei loco- regionale Asistent universitar, Dabija Ion

Accidentele și complicațiile anesteziei

  • Upload
    ion-b

  • View
    569

  • Download
    1

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Accidentele și complicațiile anesteziei, chirurgie OMF

Citation preview

Page 1: Accidentele și complicațiile anesteziei

Accidentele și complicațiile

anesteziei loco-regionale

Asistent universitar,Dabija Ion

Page 2: Accidentele și complicațiile anesteziei

Anesteziile loco-regionale prezintă un risc minim de inducere a unor accidente sau complica ii, uneori însă, este posibil să apară țunele tulburări ce survin fie în perioada de instalare a anesteziei, fie după practicarea acesteia. De regulă, accidentele sau complicaţiile anesteziei loco-regionale se datoresc acţiunii locale a substanţelor administrate, lezării traumatice a ţesuturilor sau a unor greşeli de tehnică.Accidente imediate (precoce)

Accidente secundare

(complicaţii)Locale i șgenerale

Page 3: Accidentele și complicațiile anesteziei

Accidente imediate localeAccidentele imediate locale apar în timpul

anestezierii, având consecinte asupra esuturilor din țregiunea OMF.

Durerea 1. în eparea trunchiului nervosț 2. în eparea / traumatizarea esuturilorț ț 3. distesia esuturilorț 4. solu iile anesteziceț 5. injec ii în esuturile inflamateț țLeziuni vasculare 1. în eparea vaselorț 2. hematomul obrazului

Pareze Ruperea acului

Page 4: Accidentele și complicațiile anesteziei

Prevenirea lor se realizează prin: Indica ia corectă a metodei de anestezieț Respectarea dozei i concentra iei ș ț

anestezicului Injectarea frac ionată a anesteziculuiț Folosirea unei tehnici exacte

Page 5: Accidentele și complicațiile anesteziei

Durerea La introducerea acului sau în timpul

injectării anestezicului poate să apară o durere intensă produsă de: înţeparea trunchiului nervos sau a tecii acestuia (se produce la anestezierea n. infraorbitar, în canalul infraorbitar; n. palatin în canalul pterigopalatin; n. mentonier i șincisiv, în canalul mentonier, în aceste cazuri nervul se află într-un conduct osos). Bolnavul acuză o durere bruscă locală sau iradiată pe traiectul nervului respectiv, ce dispare odată cu instalarea anesteziei.

Page 6: Accidentele și complicațiile anesteziei

Distensia ţesuturilor Injectarea cu presiune sau introducerea

unor cantităţi anestezice excesive pot produce distensia bruscă a ţesuturilor moi, manifestate clinic prin dureri vii în timpul injectării. Acestea se pot produce de obicei în zone cu ţesuturi inextensibile, aderente de planul osos, cum ar fi fibromucoasa palatină, gingivomucoasa alveolară fixă sau periostul.

Este utilă injectarea lentă a soluţiei anestezice, rata ideală este de 1 ml/min.

Page 7: Accidentele și complicațiile anesteziei

Înţeparea sau traumatizarea ţesuturilorOrice puncţie anestezică produce un

anumit traumatism ţesutului prin care trece. Prin urmare, puncţiile repetate sau folosirea unor ace cu bizoul turtit vor cre te șposibilitatea de dilacerare a fibrelor musculare, aponevrozelor sau ligamentelor, provocând durere în momentul injectării sau retragerii acului.

Page 8: Accidentele și complicațiile anesteziei

Soluţiile anesteziceUnele anestezice pot fi iritante pentru esuturi ț

din punct de vedere fizic sau al compozi iei țchimice, al pH-ului; dacă con in iritan i, ț țurme de alcool sau substan e antiseptice; țdacă sunt alterate chimic, i în aceste cazuri șla contactul cu esuturile sau chiar nervul, țproduc dureri violente bru te, i uneori i ș ș ștulburări tardive

Page 9: Accidentele și complicațiile anesteziei

Injecţii în ţesuturile inflamateInjec ia propriu-zisă este destul de țdureroasă, însă această durere cre te șconsiderabil în cazul când esuturile sunt țdeja distinse din cauza edemului inflamator, astfel i eficien a anesteziei scade.ș țÎn aceste cazuri se impune utilizarea anesteziei prin baraj sau a celei tronculare, la distan ă de procesul inflamator.ț

Page 10: Accidentele și complicațiile anesteziei

Leziuni vasculare Înţeparea vaselor

În eparea vaselor superficiale nu prezin ă nici o ț țgravitate. În cazul unor vase superficiale, sângerarea se poate opri prin compresie timp de 1-2 minute.Injectarea intravasculară a anestezicului prezintă riscul accidentelor generale i lipsa instalării șanesteziei locale. De aceea se va face obligatoriu aspirare, înaintea injectării anestezicului. Dacă în seringă apare sânge, trebuie schimbată direc ia țacului i se poate efectua anestezia (după o nouă șaspirare). În cazul în care în seringă s-a aspirat o cantitate mare de sânge, anestezicul trebuie schimbat, pentru că hemoglobina îi inactivează activitatea.

Page 11: Accidentele și complicațiile anesteziei

HematomulÎn eparea vaselor profunde (în special a ț

plexurilor vasculare de la nivelul tuberozită ii țmaxilarului) provoacă hemoragii intratisulare cu apari ia de echimoze mucoase, cutanate sau țhematoame.

Dacă hematomul se produce la subiec i cu țbilan ul hemostazei normal, resorb ia sa se produce ț țrepede; dacă există o perturbare a bilan ului țhematologic, hematomul poate deveni o sursă de compresiune pe căile respiratorii sau de infec ie. Se țrecomandă compresia imediată a obrazului cu palma sau osul malar, urmată de aplicarea unui pansament compresiv endo- i exobucal i tratament antiflogistic ș șcu gheată locală i antibioterapie.ș

Page 12: Accidentele și complicațiile anesteziei

Pareza facială tranzitorieSe produce în timpul anesteziei

la spina Spix, când injectarea se face prea profund, astfel încât substanţa anestezică pătrunde în glanda parotidă şi infiltrează ramurile terminale ale nervului facial, anesteziindu-le. Semnele clincie caracteristice ale acestui accident sunt: lagoftalmia cu blefaroptoză, coborârea comisurii bucale şi dispariţia mişcărilor mimicii de partea afectată, cu asimetrie facială. Pareza va dura cîteva ore fiind dependentă de anestezicul utilizat, volumul de substanţă injectată şi de vecinătatea nervului facial. Pareza regresează treptat, dispărând spontan şi complet. Incidentul poate fi prevenit prin respectarea tehnicilor de anestezie la spina Spix, menţinând permanent acul în contact cu planul osos.

Pareze

Page 13: Accidentele și complicațiile anesteziei

Pareza nervului auriculo-temporal

Nervul auriculo-temporal poate fi infiltrat accidental în cursul anesteziei la spina Spix, când se introduce acul mult mai sus. În acest caz are loc o anestezie a regiunii temporale şi a pavilionului urechii.

Pareza nervului coarda timpanului

Se poate produce după anestezia nervului lingual.

Se manifestă prin analgezia gustativă a limbii i scăderea șsecre iei salivare.ț

Page 14: Accidentele și complicațiile anesteziei

Tulburări oculareAnestezia nervului infraorbital poate duce uneori la producerea

unor accidente prin difuzarea anestezicului în orbită sau chiar infiltraţia anestezică a nervului optic. Pacientul va prezenta un edem palpebral cu oftalmoplegie, exoftalmie, diplopie şi chiar pierderea temporară a vederii. Tulburările descrise sunt de scurtă durată, remisia având loc în 1-1,5 ore, fără tratament. În anestezia nervului infraorbital, atunci când acul pătrunde accidental în orbită pot fi iar tulburările constau în hemoragii sau hematoame intraorbitare sau intraoculare, echimoze palpebrale şi conjunctivo- bulbare, tulburări persistente de vedere. Pentru evitarea acestor accidente se va respecta tehnica corectă de anestezie la orificiul infraorbital, protejând globul ocular cu degetele mâinii stângi în timpul pătrunderii acului şi de asemenea pătrunzând În canal maximum 0,5- 0,8 mm.

Page 15: Accidentele și complicațiile anesteziei

Datorită folosirii acelor de unică utilizare, ruperea acului a devenit extrem de rară. Ruperea acului poate apărea în cazul penetrării profunde a ţesuturilor moi aşa cum se întâmplă în cazul anesteziilor tronculare periferice la spina Spix şi tuberozitate. Principala cauză a ruperii acului este o mişcare bruscă, imprevizibilă a pacientului în timp ce acul străbate muşchiul sau în contact cu periostul.

Ruperea acului

Page 16: Accidentele și complicațiile anesteziei

Pentru a preveni acest accident se recomandă: Folosirea acelor de bună calitate Introducerea acului fără for ă căci există ț

riscul ruperii lui în izbirea bruscă de planul osos

Schimbarea direc iei acului prin manopere țlente

Acul nu trebuie să fie introdus în totalitate, ci să rămână extratisular 1-1,5 cm.

Page 17: Accidentele și complicațiile anesteziei

Complicații locale Descuamarea epitelială şi ulceraţii ale

mucoasei. Necroza mucoasei. Infecţiile postanestezice. Trismusul persistent. Paresteziile persistente. Alveolita postextracţională.

Page 18: Accidentele și complicațiile anesteziei

Descuamarea epitelială şiulceraţii ale mucoasei

Descuamarea epitelială se produce prin iritarea prelungită a ţesuturilor moi orale din cauza • aplicării anestezicului topic pe mucoasa orală un timp mai îndelungat;• susceptibilităţii ţesuturilor la anestezicul topic (sensibilitate crescută).

Leziunea apare într-o zonă în care s-a aplicat anestezicul topic şi subiectiv pacientul acuză dureri la câteva zile de la realizarea anesteziei. Pentru a evita această complicaţie se recomandă ca anestezicul topic să fie în contact cu mucoasa numai 1-2 minute. Fenomenele de descuamare epitelială se remit în câteva zile. Alteori, pacienţii acuză că la două zile de la anestezie au observat apariţia unor ulceraţii de obicei la locul de puncţie anestezică. Principalul simptom este durerea intensă.

Page 19: Accidentele și complicațiile anesteziei

În etiologia ulceraţiei mucoasei postanestezic (cu sensibilitate crescută) sunt incriminaţi:•stomatita aftoasă recidivantă (cel mai frecvent);• herpesul simplex;•traumatismele tisulare.

Page 20: Accidentele și complicațiile anesteziei

NecrozeleApar de obicei pe fondul unei ischemii prelungite sau decolări

brutale a mucoperiostului. Apar după anesteziile în mucoasa fixă a bolţii palatine şi mai rar vestibular (mucoasa este mai extensibilă). Necroza prin tulburările trofice locale poate interesa mucoasa, periostul şi chiar osul. Zona de necroză are iniţial o coloraţie violacee, apoi devine brun-cenuşie cu formarea de flictene (be ici) care se șdeschid spontan. Zona ulcerativă are margini neregulate, fundul murdar şi este dureroasă spontan şi la atingere. Leziunea se suprainfectează rar, situaţie în care procesul de vindecare se prelungeşte şi mai mult. Evoluţia leziunii este de 7-10 zile, iar atitudinea terapeutică constă în:• detaşarea zonelor necrozate;

• meşe iodoformate cu rol antispetic • administrarea de analgetice şi antiinflamatoare nesteroidiene.

Page 21: Accidentele și complicațiile anesteziei

InfecțiileSunt produse de puncţiile septice din cauza:

• contaminării înainte de injectarea anestezicului (ac care s-a atins înainte de puncţie de dinţii vecini, obraz etc.);• asepsiei incorecte a ţesuturilor acoperitoare înaintede puncţia anestezică.

Simptomatologia este în raport cu localizarea şi este reprezentată în principal de:• tumefacţie;• trismus;• disfagie;• dureri nevralgiforme iradiate şi care nu cedeazăla antialgicele obişnuite.

Tratament specializat chirurgical.

Page 22: Accidentele și complicațiile anesteziei

Trismusul Trismusul este definit ca limitarea deschiderii

arcadelor dentare, consecinţă a spasmului musculaturii masticatorii. Postanestezic, este mai frecvent întâlnit după anestezia la spina Spix, în raport cu celelalte tipuri de anestezie tronculară periferică. În etiologia trismusului persistent postanestezic sunt incriminaţi următorii factori: Puncţia anestezicăHemoragiaCantităţi mari de anestezic localPuncţie septicăIschemia prelungită

Page 23: Accidentele și complicațiile anesteziei

Parestezii persistenteUneori pacientul poate acuza parestezii la

mai multe ore sau zile de la efectuarea unei anestezii. Traumatizarea cu acul a trunchiurilor nervoase poate conduce la anestezie persistentă. Apare un edem care va duce la creşterea presiunii în zona nervului, determinând apariţia paresteziei. Aceasta poate persista luni sau ani de zile. În timpul injectării, acul poate traumatiza teaca nervului, pacientul acuzând o senzaţie de fulgeraţie în teritoriul de distribuţie al nervului respectiv. O altă cauză poate fi hemoragia în jurul tecii nervoase. În aceste cazuri nu exista un tratament specific, se poate administra vit. B12

Page 24: Accidentele și complicațiile anesteziei

Alveolita postextracționalăÎn etiopatogenia alveolitelor postextracţionale

este incriminat în primul rând vasoconstrictorul din substanţă anestezică ce produce o vasoconstricţie bruscă şi, uneori prelungită. Acesta împiedică sângerarea normală şi deci formarea unui cheag alveolar bine organizat. Pe de altă parte, ischemia ţesuturilor locale şi îndeosebi a osului alveolar, favorizează necroza. Există o frecvenţă mai mare a alveolitelor postextracţionale, îndeosebi după anestezia intraligamentară, unde injectarea se face sub presiune, iar antisepsia câmpului este deficitară.

Page 25: Accidentele și complicațiile anesteziei

Accidente și complicații generaleAccidentele i complica iile generale sunt ș ț

determinate de substan a anestezică sau de țvasoconstrictorul din solu ia anestezică.ț

Cel mai adesea apar manifestări minore, dar excep ional pot surveni i accidente grave, cu sfâr it ț ș șletal.

Prevenirea lor se realizează prin:Examenul complet i corect al pacientului;șPregătire preanestezică corespunzătoare;Tehnică perfectă de anestezie;Evitarea dozelor mari i a substan elor concentrateș țCunoa terea farmacologiei substan elor anestezice ș ț

utilizate.

Page 26: Accidentele și complicațiile anesteziei

Psihogene

Toxice

Alergice

Complica ii determinate de factorul „teren”ț

Clasificare

Page 27: Accidentele și complicațiile anesteziei

Psihogene Pentru foarte mul i pacien i o vizită la stomatolog ț ț

constituie un „stres mental” ce poate produce simptome ca: transpira ii reci, palpita ii, anxietate, ț țnelini te, emo ie sau le in înainte de efectuarea ș ț șanesteziei, la simplul contact cu cabinetul dentar, la a ezarea pe fotoliu sau la perceperea mirosului șspecific de medicamente. Astfel de reac ii, sunt țadesea gre it interpretate drept „simptome toxice” șele fiind de obicei psihogene de origine vasomotorie.

În asemenea cazuri e necesară o pregătire preanestezică

Page 28: Accidentele și complicațiile anesteziei

Toxice Aceste accidente sunt de obicei u oare i ș ș

tranzitorii, insă pot avea i un caracter deosebit șde grav. Manifestările toxice sunt produse de:

Trecerea prea rapidă a anestezicului în circula ia generalăț

De supradozareGravitatea lor este dependentă de calea de

administrare, concentra ia i cantitatea ț șsubstan ei, vasculariza ia zonei injectate, starea ț țgenerală i sensibilitatea organismului.ș

Toxicitatea se manifestă la nivel de SNC, sistemului cardio-vascular i celui respirator, șavând 2 faze: de stimulare i de depresiuneș

Page 29: Accidentele și complicațiile anesteziei

Lipotimia (sincopa vaso-vagală) Reprezintă cel mai frecvent accident care constă în

pierderea conştienţei de scurtă durată (în medie 1-2 minute) şi se manifestă printr-o slăbiciune generală musculară, cu pierderea tonusului postural şi incapacitatea pacientului de a se menţine în ortostatism Lipotimia se manifestă prin scăderea forţei musculare, însoţită de ameţeli, paloare şi transira ii. ț Atacul de criză vaso-vagală este precedat de stare de rău general, ameţeli, alterări ale percepţiei vizuale, parestezii ale extremităţilor, paloare, transpiraţii, greţuri.

Anamneza privind acest accident general este obligatorie, întrucât şi în cazul sincopei vaso-vagale se pot ascunde alte afecţiuni severe, cum ar fi diabetul zaharat (criza hipoglicemică), tulburări de ritm cardiac (bradicardie, aritmii diverse), sincopa de durere (angor pectoris, infarctul miocardic), ateroscleroză, epilepsie.

Page 30: Accidentele și complicațiile anesteziei

Examenul clinic presupune recunoașterea a două stadii:presincopal: paloare facială diaforeza greaţă căscat hiperventilaţie tahicardie urmată de

hipotensiune arterială şi bradicardie

sincopal: pierderea bruscă şi

tranzitorie a stării de conştienţă

ventilaţie neregulată, diminuată sau absentă

secuse musculare cu aspect de spasme clonice

hipotensiune arterială şi bradicardie.

Page 31: Accidentele și complicațiile anesteziei

În acest caz se începe un tratament patogenic care va avea ca obiectiv îmbunătă irea irigării i oxigenării ț șcreierului prin:

Întreruperea injectării anesteziculuiA ezarea pacientului în pozi ie ș ț

orizontală cu capul mai jos decât corpul cu 15-200 (pozi ia Tredelenburg) pentru ța se favoriza circula ia cerebralăț

Controlul i favorizarea ventila iei ș țpulmonare prin:

•Controlul libertă ii căilor respiratoriiț•Activarea respira iei (comprese reci, ț

inhalarea amoniacului)

Page 32: Accidentele și complicațiile anesteziei

Dacă nu există tendin a de revenire, se ținstituie un tratament simptomatic medicamentos cu:

Efedrină 1 fiolă de 1 ml 5%-i.m. sau i.v. în amestec cu ser fiziologic

Clorură de calciu 1 fiolă de 10 ml10% strict i.v. foarte încet

Hemisuccinat de hidrocortizon 100-200 mg i.v.

Vazoxin 10-20 mg i.v.

Page 33: Accidentele și complicațiile anesteziei

Sincopa cardio-respiratorieLipotimia tratată incorect se poate agrava

prin anoxia cerebrală i paralizia brutală a șcircula iei i respira iei. Uneori însă poate ț ș țapărea i brusc. Însă în ambele cazuri șsimptomele sunt acelea i:ș

Pacientul este complet incon tient, inert, șpalid (sincopa albă) sau cianotic (sincopa albastră), cu reflexe dispărute, puls filiform, TA prăbu ită, respira ie absentă, transpira ii ș ț țreci, midriază pupilară.

Page 34: Accidentele și complicațiile anesteziei

Se instituie de urgen ă măsuri de tratament țetiopatogenic, cu scopul asigurării oxigenării organelor vitale prin:

Eliberarea căilor aerieneResuscitarea cardio-respiratorieSe administrează i tratament medicamentos:șFenilefrină subcutanat 2-5 mgVazoxină i.v. 5 mgEfedrină 5% i.m. sau i.v. lent 2 fiole.Dacă lipsa irigării cerebrale depă e te 4 minute, ș ș

apar leziuni corticale ireversibile traduse prin midriază bilaterală areactivă.

Page 35: Accidentele și complicațiile anesteziei

Stopul cardio-respiratorSincopa se poate complica trecând în stop

cardio-respirator. Dar el poate apărea i în urma șunei crize convulsive sau a unui accident alergic. Patogenetic poate si interpretat fie ca o reac ie țvagală, fie ac ionând toxic asupra inimii, țproducând vasodilata ie cu scăderea debitului țcardiac i prăbu irea TA.ș ș

Clinic, se constată absen a pulsului, TA, a țbătăilor cardice, mi cărilor respiratorii. Este șprezentă midriaza bilaterală areactivă i oprirea șsângerării din plagă.

Page 36: Accidentele și complicațiile anesteziei

Tratamentul de urgen ă constă în măsuri de țresuscitare cardio-respiratorie aplicate cât mai precoce, anterior instalării leziunilor organice i în ordinea logică a importan ei de ș țmoment. Astfel, SAFAR propune o schemă de tratament, unanim acceptată în specialitate, i șcare cuprinde 3 etape:

A (airway)B (breathing)C (circulation)

Page 37: Accidentele și complicațiile anesteziei

A. Asigurarea libertăţii căilor aeriene:A ezarea bolnavului în decubit lateral, cu ș

capul în extensie i mandibula în subluxa ie ș țanterioară.

Tripla manevră Safar de eliberare a căilor aeriene superioare.

Page 38: Accidentele și complicațiile anesteziei

Prin aceste manevre se ridică limba din faringe i se deblochează căile respiratorii (se șîndepărtează corpii străini, aspirarea sângelui, salivei, secre iilor gastrice)ț

În cazuri grave se recurge la puncţia traheală

Page 39: Accidentele și complicațiile anesteziei

B – RespiraţiaDupă eliberarea căilor respiratorii, trebuie

să se ob ină o respira ie spontană. Se ț țadministrează în continuare oxigen, inhalare de amoniac, respiruri adânci.

Dacă pacientul nu- i revine, se recurge la șrespira ie gură la gurăț

Page 40: Accidentele și complicațiile anesteziei

C – asigurarea circulaţieiSe ob ine prin refacerea rapidă a activită ii ț țmiocardului i se realizează prin metoda ș„pumnului sternal” (în primul minut).Apoi se trece la pomparea artificială a sângelui prin „masaj cardiac extern”

Page 41: Accidentele și complicațiile anesteziei

ConvulsiileConvulsiile reprezintă întotdeauna expresia clinică a

unei suferinţe cerebrale, determinată de stări patologice cerebrale (epilepsie), sau secundare altor cauze:

• tratamentul incorect al sincopei vaso-vagale. Administrarea de medicamente stimulante ale circulaţiei şi respiraţiei Înaintea îmbunătăţirii circulaţiei şi oxigenării cerebrale, prin mijloacele generale, agravează hipoxia cerebrală.

• supradozarea certă a substanţei anestezice locale. Lidocaina produce convulsii tonico-c1onice la o concentraţie de 7 micrograme/ml. în circulaţia cerebrală.

Page 42: Accidentele și complicațiile anesteziei

Epilepsia - tulburările neurologice din epilepsie pot varia de la crize de "petit renal", manifestate doar prin absenţe episodice ale conştienţei, până la accesul de "grand mal", manifestat prin contracţii tonico-clonice ale musculaturii trunchiului şi membrelor, care se se pot repeta şi prelungi în forma complicată de "status epilepticus". Convulsiile se pot asocia cu pierderea cunoştinţei, vărsături, obstrucţie mecanică a căilor respiratorii, relaxare sfincteriană.

Page 43: Accidentele și complicațiile anesteziei

Tratamentul general de urgenţăTratamentul a fost descris la tratamentul

formelor severe ale accidentelor generale de supradozare. După criza de convulsii, dacă pacientul devine conştient, se va supraveghea timp de o oră, după care poate părăsi unitatea numai asistat. În cazul în care pacientul rămâne inconştient, crizele se repetă ca în "status epilepticus", se stabileşte o linie venoasă, se montează o perfuzie, se administrează diazepam sau midazolam şi se transferă la o unitate de tratament specializat.

Page 44: Accidentele și complicațiile anesteziei

Accidente alergiceReacţiile alergice sunt reacţii imunologice celulare

sau umorale la un antigen mediate de IgE cu formă de manifestare locală sau sistemică, de gravitate diferită.

Simptomele variază, de la urticarie la anafilaxia fatală. Manifestările clinice ale alergiei sunt:

• prurit• eritem• angioedem• dispnee • tahicardie• hipotensiune arterială• colaps

Page 45: Accidentele și complicațiile anesteziei

După severitatea manifestărilor clinice se descriu forme uşoare, în care reacţia tegumentară (eritem, erupţii cutanate însoţite de prurit sau angio-edem) este singura formă clinică de manifestare, care se poate remite fără urmări, sau reprezintă doar faza iniţială a altor reacţii mai severe.

Page 46: Accidentele și complicațiile anesteziei

Formele medii cu hipotensiune şi edem de mucoasă, localizată îndeosebi la nivelul tractului respirator, care poate produce grade diferite de obstrucţie respiratorie, de la o simplă dispnee, la obstrucţie respiratorie severă superioară (edem glotic cu respiraţie şuierătoare) sau inferioară (bronhospasm, crize de astm bronşic), cu insuficienţă respiratorie acută gravă, cu potenţial letal.

Page 47: Accidentele și complicațiile anesteziei

În formele grave, care apar de la început la câteva secunde sau minute de la injectarea substanţelor anestezice locale, cu următoarele manifestări:

• cutanate: prurit intens, conjunctivită, rinită, piloerecţie

• gastro-intestinale şi genito-urinare:diaree, greaţă şi vărsături, incontinenţă urinară

• respiratorii: dispnee, cianoză.• cardiace: palpitaţii, tahicardie, hipotensiune

arterială, aritmii cardiace, stop cardiac.

Page 48: Accidentele și complicațiile anesteziei

ocul anafilacticȘPoate fi provocat

de orice preparat utilizat în stomatologie.

Reac ia se declan ează ț șmai des după pătrunderea alergenului în organism. Poate evolua în formă : cutanată ( mâncărime, hiperemia tegumentelor, edem Quincke), neurologică (cefalee acută, hiperestezie, vome, parestezii, convulsii); asmatică (asfixie), cardiogenă (semne de infarct miocardic), abdominală (mic iuni involuntare, țpoliurie, dureri abdominale)

Page 49: Accidentele și complicațiile anesteziei

În debutul bolii, bolnavul simte o senza ieț de căldură, privirea este înce o ată, apar ț șvâjâieturi în urechi. Ulterior, apar simptome complexe: edem pulmonar, dispnee, bronhoconstric ie, disfonie, țpalpita ii, TA scăzută, crampe abdominale, vomă, țdiaree, encefalită, urticarie, prurit la nivelul buzelor, palatului, mâinilor, ochilor i picioarelor, șînro irea tegumentelor, lipotimie, anxietate, școlaps.

Page 50: Accidentele și complicațiile anesteziei

ocul anafilactic apare de la câteva Ș minute, până la 2 ore de la expunerea la alergen. Cu cât reac ia este mai țrapidă, cu atât mai gravă este starea pacientului. În conformitate cu acest criteriu, există 3 grade de gravitate a ocului:șGradul I - răspunsul se dezvoltă de la câteva minute la 2 ore, i se caracterizează prin șhipotensiune, tahicardie, prurit, hiperemia tegumentelor, edem facial la nivelul ochilor, rinoree.

Page 51: Accidentele și complicațiile anesteziei

Gradul II - răspunsul apare după câteva minute de la contact. Reac ia țanafilactică este sistemică, adică nu se limitează doar la locul irita iei. Apare țconstric ia căilor aeriene în formă de țcriză de astm sau de edem Quincke. Scade brusc TA, apare tahicardie, puls rapid, slăbiciune, aritmie, dureri de cord, vertije, paloare, confuzie mentală. Uneori survin vome, crampe abdominale, diaree, mic iuni ținvoluntare, anxietate, oboseală extremă (letargie), dereglarea văzului.

Page 52: Accidentele și complicațiile anesteziei

Gradul III – fulminant. Răspunsul apare în primele secunde sau odată cu contactul factorului alergen. Brusc se instalează colapsul (paliditate, cianoză, prăbu irea TA, puls șfiliform), stare agonală (paloare, confuzie mentală i incon tien ă, midriază). Această ș ș țformă în lipsa tratamentului, poate fi letală.

Page 53: Accidentele și complicațiile anesteziei

Tratament:1. Încetarea administrătii alergenului2. Fixarea limbii i înlăturarea corpilor străini din cavitatea ș

bucală3. Introducerea subcutanat în zona focarului a sol. de 0,1%

Adrenalină 0,3-0,5 ml, aceea i doză se administrează șintravenos

4. Introducerea i.v de Prednisolon 75,0-150,0 mg cu Dexametazon 4,0-20,0mg, Hidrocortizon 150,0-300,0 mg

5. Preparate antihistaminice (hiposensibilizante): sol. 2,5% de Prometazonă – 2,0-4,0 ml, subcutanat sau sol. Cloropiramină 2,0-4,0 ml, subcutanat

6. În caz de asfixie – sol. 2,4% de Aminofilină 10,0-20,0 ml, i.v.7. Sol. 0,06% de Corglicon – 1,0 ml, în solu ie izotonică de ț

clorură de sodiu (NaCl)

Page 54: Accidentele și complicațiile anesteziei

Complicații determinate de factorul „teren”

Pacientul în vârstăAcesta trebuie considerat ca „insuficient renal”, chiar dacă analizele sunt în regulă. Totodată se asociază i scăderea func iei respiratorii, ș țcardiace i hepatice. Anestezia la ace ti pacien i ș ș țtrebuie să fie redusă, de la o jumătate, până la o treime.La Gravide complica iile de obicei sunt rare, țînsă trebuie ales anestezicul potrivit, doza minimă, i în trimestrul II de sarcinăș

Page 55: Accidentele și complicațiile anesteziei

Mulțumesc pentru atenție!!!