ACORD DE MEDIU

  • Upload
    ana-bug

  • View
    224

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

ACORD DE MEDIU (Proiect) Nr.1 din 17.06.2010 Ca urmare a cererii adresate de MAL PETRU, cu sediul in loclitatea Barateaz, str. Unirii nr.1, inregistrata la APM Timis cu nr. 4777RP/22.09.2009, in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, a Hotararii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa caz, se emite: ACORD DE MEDIU pentru proiectul Amenajare pescarie, imprejmuire din localitatea Barateaz extravilan neproduvtiv , judetul Timis, in scopul stabilirii conditiilor si a masurilor pentru protectia mediului care trebuie respectate pentru realizarea proiectului care prevede: I. Descrierea proiectului, lucrarile prevazute de proiect, inclusiv instalatiile si echipamentele: Proiectul presupune: - construirea unei pescarii extensive pentru uz familial, suprafata de teren cca. 5000 m2, din care 2150 m2 luciu de apa, in imediata vecinatate a unui brat mort al paraului Slatina; - imprejmuirea se realizeaza din plasa de sarma pe stalpi de beton fixati direct in sol si poarta de acces cu rame de otel si impletitura de srma: o poart mare pentru utilaje cu deschiderea de 3.0 m i o poart mic pentru accesul oamenilor cu deschiderea de 1 m ; - pentru a asigura condiii optime de via i dezvoltare a populaiei piscicole este necesar asigurarea unui debit permanent de primenire cu ap proaspata a blii de 0,25 l/s; - pentru a opri temporar fluxul de apa dinspre bratul mort al paraului, pe perioada de excavare se face un stavilar temporar din impletitura de crengi de

-

-

-

-

salcie si pamant batatorit in asa fel ca in cateva saptamani zona mlastinoasa in prezent sa se zvante si sa permita escavarea pentru amenajarea fundului baltii; pamantul inlaturat amestecat cu resturile vegetale de pe amplasament (max. 2000 2500 m3) se depoziteaza si imprastie pe terenurile agricole proprii, fiind un sol fertil de buna calitate, restul fiind folosit pentru suprainaltarea si consolidarea malurilor care ajuta la protectia impotriva inghetarii in profunzime a apei din balta, in anotimpul friguros; adancimea este de 1,3 m in amonte, in apropierea gurii de alimentare cu apa si de peste 1,5 m ( pana la 2,3 m ) in aval, la gura de evacuare a apei din bazin; malurile sunt cat mai abrupte pentru a impiedica inghetul sa afecteze prea mult din volumul de apa; speciile cu care se populeaza pescaria imediat dupa amenajare sunt : caras si caracuda; speciile cu care se face popularea sunt similare cu speciile care se regasesc si in zonele umede din apropiere pentru a nu influenta echilibrul ecologic, prin eventuala introducere a unor specii concurente care sa ajunga prin gura de evacuare spre mlastinile de la Satchinez; dupa prima primavara de la introducerea acestor specii, se populeaza cu specia principala, si anume crapul; fiind o pescarie extensiva, cantitatea maxima de pete cu care se poate popula (capacitatea portanta) raportata la marimea luciului de apa si adancime, este cuprinsa intre 100 800 buc. pete /ha ( in medie 200 kg/ha); fiind o crestere extensiva, pestele nu se furajeaza, acesta hranindu-se strict cu productivitatea naturala; conform programului de populare, populatia piscicola atinge maximul de 500 kg in cca. 3 ani si se mentine la aceasta valoare prin autoreglare si prin extragerea periodica a unor mici cantitati de peste; popularea baltii se face initial cu 40 kg de caras de peste 250 g si 50 kg de caracuda de peste 150 grame/ bucata in primul an de amenajare, apoi, in al doilea an se recomand introducerea a 100 kg de crap de 2 veri cu masa corporal medie de 300-500 grame; popularile ulterioare se fac doar in urma unor pescuiri de control si dupa stabilirea efectivului piscicol din balta. Zona in care urmeaza sa se realizeze imprejmuirea si amenajarea baltii pentru

pescuit se afla la aprox. 2,5 km de perimetrul ariei naturale protejate Mlastinile de la Satchinez in amonte , cu statut de interes comunitar -situl ROSCI0115, respectiv a

ariei Natura 2000 i n apropierea ariei de protecie special avifaunistic- situl ROSPA0078. II. Motivele si considerentele care au stat la baza emiterii acordului, printre altele si in legatura cu calitatea si concluziile/recomandarile raportului privind impactul asupra mediului si ale participarii publicului: -terenul aferent investiiei se afla in proprietatea privat a statului, n administrarea Consiliului Local Satchinez, CF nr.5159, CF nr. 20014, CF nr. 1401; suprafaa concesionata pe o perioad de 20 de ani este de 5000 m2 ( perimetrul zonei care urmeaza sa fie imprejmuita este de 330 m) din care suprafata luciului de apa 2150 m2; -in urma analizarii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului se constata ca au fost abordate aspectele relevante privind impactul proiectului asupra biodiversitatii; -raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru componenta Biodiversitate concluzioneaza : prin uniformitatea biocenozelor, prin lipsa arborilor i arbutilor, prin lipsa apei de suprafa, sau prin inundarea brusc a terenului, prin numrul redus de insecte, impactul amenajrii piscicole va fi nesemnificativ asupra avifaunei, din punctul de vedere al cuibritului; in faza de organizare de santier este un factor de deranj minimal, ceea ce nu perturba biodiversitatea; in faza de umplere cu apa a incintei amenajate, pericolul impactului iminent apare mult diminuat. Avantajele implementarii proiectului Realizarea pescriei creaza o mbuntire a aspectului, posibilitii i calitii vecinatatilor zonei umede a rezervaiei Mlatinile Satchinez, prin: -crearea unei suprafee deschise de ap, ntr-o zon semiarid, de unde lipsete apa cu desvrire, sau care este inundat ocazional; -oferirea unei posibiliti suplimentare de staionare, eventual hrnire, a psrilor acvatice protejate n rezervaie; -amenajarea unei baze de agrement, necesare zonei, pentru dirijarea i controlarea pescuitului ntr-un loc amenajat i prin oferirea unei posibiliti generoase de petrecere a timpului liber; combaterea braconajului piscicol;

-crearea unui model local, prin management adecvat, prin bunvoin i toleran fa de fauna slbatic, totodat reevaluarea concepiei populaiei locale fa de valorile patrimoniului natural i necesitatea protejrii acestora . respectarea cerintelor comunitare transpuse in legislatia nationala : - OUG nr. 164/2008 pentru modificarea si completarea OUG nr. 195/2005 aprobata prin Legea nr. 265/2006 privind Protectia Mediului, cu modificarile si completarile ulterioare; - titularul are obligatia respectarii art. 71(1) din OUG nr. 195/2005 aprobata cu modificari prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, si anume: schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism, reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este interzisa, indiferent de regimul juridic al acestora; -STAS 10009/1988 privind Acustica in constructii. Acustica urbana limitele admisibile ale nivelului de zgomot; -OUG nr. 243/2000 privind protectia atmosferei aprobata prin Legea nr. 655/2001; -HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase; -OUG. nr. 78/2000 privind regimul deseurilor aprobata prin Legea nr. 426/2001, modificata prin Ord. 61/2006 aprobata prin Legea nr 27/2007; -Legea nr. 465/2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile; -Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OG nr. 236/2001 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale a florei si faunei salbatice -STAS 12574/1997 privind conditiile de calitate a aerului in zonele protejate; -OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale a florei si a faunei salbatice. cum raspunde/respecta obiectivele de protectia mediului din zona, pe aer, apa, sol: Utilitati:

-alimentarea cu apa se face din bratul mort al paraului Slatina; umplerea cu apa se face la debit mic, in aproximativ 6 luni, apoi se lasa inca 5-6 luni pentru inceperea dezvoltarii plantelor acvatice de substrat, dupa care incepe procesul de populare; dupa realizarea amenajarii se asigura un debit de primenire permanent al baltii de 0,25 l /h. -pescaria nu este generatoare de ape uzate; exploatarea baltii este in sistem extensiv, identic cu fenomenele din baltile naturale neamenajate; datorita faptului ca s-a renuntat la alternativele cu hranire si fertilizare artificiala, nu exista pericolul cresterii incarcarii apei la deversare ; preluarea apei care strabate balta este tot in bratul mort al paraului Slatina. III. Masuri pentru prevenirea, reducerea si, unde este posibil, compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului: a)masuri in timpul realizarii proiectului (se vor preciza pentru: apa, aer, sol, subsol, biodiversitate/arii naturale, zgomot, vibratii, radiatii, deseuri, risc pentru sanatate, peisaj, patrimoniu cultural si istoric, resurse naturale etc.) si efectul implementarii acestora: -sursele generatoare de zgomote , respectiv utilajele tehnologice ( excavator, autobasculanta )trebuie oprite si nu lasate la ralanti cand nu sunt in actiune, pentru a limita cat mai mult posibil zgomotele si vibratiile; -materialele de construcii pulverulente se vor manipula n aa fel nct s se reduc la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curenii atmosferici; -evitarea disiprii de pmnt i materiale de construcii pe carosabilul drumurilor de acces; -umectarea drumurilor de acces pentru limitarea antrenrii prafului; -se interzice depozitarea de pmnt excavat sau materiale de construcii n afara amplasamentului obiectivelor i n locuri neautorizate; -solul vegetal zvantat si uscat care rezulta din amenajarea cuvetei baltii (max. 3000 m3), este ndeprtat cu ajutorul escavatorului, dup care partial este folosit la suprainaltarea, taluzarea si consolidarea malurilor, restul (aprox. 2000 - 2500 m3) se ncarc ntr-o autobasculanta, se transport i se utilizeaza ca sol fertil pe terenurile agricole ale beneficiarului proiectului; -imprastirea namolurilor provenite de la amenajarea baltii se face pe terenul beneficiarului investitiei; -deseurile vegetale uscate (apreciate la aprox. 1500 kg) se folosesc la incalzire de beneficiar;

-se interzice alimentarea utilajelor cu combustibil in perimetrul amenajarii pentru a evita orice posibilitate de poluare accidentala a apei sau panzei freatice; -luarea de msuri de reducere a nivelului ncrcrii atmosferice cu pulberi n suspensie /sedimentabile; -in cazuri accidentale, n vederea diminurii i chiar a eliminrii impactului asupra solului, luarea de msuri de precauie n caz de scpri accidentale de combustibil pe sol; se acopera scurgerile de carburani cu material absorbant biodegradabil; b)masuri in timpul exploatarii si efectul implementarii acestora: -introducerea altor specii, in afara celor mentionate in studiul de impact se face numai dupa consultarea unor specialisti in domeniu care sa garanteze ca in aval nu se produc disfunctionalitati in biocenoza raului; c)masuri pentru inchidere/demolare/dezafectare si reabilitarea terenului in vederea utilizarii ulterioare, precum si efectul implementarii acestora. De asemenea, pentru proiectele pentru care s-a luat decizia ca pot avea impact semnificativ asupra integritatii ariilor naturale protejate de interes comunitar, se precizeaza masuri corespunzatoare cel putin uneia dintre urmatoarele situatii ( in functie de stadiul in care s-a finalizat evaluarea adecvata ): -dezafectarea imprejmuirii se poate face in cateva ore prin inlaturarea gardului de sarma si a stalpilor de sustinere; luciul de apa se mentine probabil mentinut si in continuare, deoarece, fiind un loc populat cu peste in conditii naturale serveste ca un ochi de apa suplimentar pentru hrana pasarilor acvatice care cuibaresc in zona mlastinilor de la Satchinez si care, daca zona nu va mai fi frecventata la acea data de oameni si animale domestice, vor fi atrase de locatie; -daca se doreste si incetarea existentei baltii, se stavileste temporar sau definitiv alimentarea ei si se realizeaza inchiderea cu umplutura de pamant din zona adiacenta. masurile de reducere sau eliminare a impactului asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, conditiile si modul/calendarul de implementare a acestora: -realizarea pescriei se face in sistem extensiv, promovand dezvoltarea durabil i se realizeaza ntr-un mod care s nu afecteze speciile rare i habitatele reprezentive;

-introducerea n incinta pescriei amenajate doar a speciilor de peti autohtoni, principala specie s fie crapul si alti pesti din familia ciprinidelor; -s nu se recurg la capcane, mpucare, sperietori i alte mijloace nepermise de lege pentru alungarea psrilor; -popularea cu peti s fie executat n prezena unui specialist in acvacultura si cu anuntarea reprezentantilor de la APM Timi sau a custodelui rezervaiei; -s se permit observarea i monitorizarea psrilor acvatice atrase de ochiul deschis de ap i posibilitile de hran, care va prilejui i o monitorizare numeric a speciilor aviare; -realizarea amenajarii s urmareasca obinerea unui echilibru ct mai firesc cu natura i cu speciile autohtone din zon, cu exploatarea raional a fondului piscicol propriu; -in timpul lucrrilor nu se practica vntoarea fr autorizaie, braconajul, nu se cuta voit speciile de animale, nu se distrug ponte sau puii, nu se omoara erpii ntlnii, nu se deranjeaza, sub nici un fel i nici un pretext, eventualele familii de psri i mamifere ntlnite; in contacte directe cu fenomene biologice curioase, nemaintlnite, inexplicabile se anuna i se cere prerea unui specialist; -dup terminarea lucrrilor, zona se curata, iar habitatele din imediata vecintate a pescriei vor fi reconfortate prin plantarea de zone verzi, copaci .a., cu lucrri de ntreinere periodic. In cursul lucrrilor de renaturare, solul decopertat va fi acoperit cu fn cosit tziu (sfrsit de august la maturitatea pajitilor) din apropierea arealului in care se fac lucrarile. Seminele acestor specii vor ajunge astfel in pmant in compoziia i procentajul interspecific caracterisitc zonei de proveninen a fnului. IV. Conditii care trebuie respectate: 1. In timpul realizarii proiectului: a) conditii de ordin tehnic cerute prin prevederile actelor normative specifice (romanesti sau comunitare), dupa caz (de exemplu, cerintele tehnice legale de construire a unui depozit de deseuri):-

b) conditii de ordin tehnic care reies din raportul privind impactul asupra mediului care integreaza concluziile evaluarii adecvate, dupa caz (de exemplu, grosimea geomembranei de impermeabilizare, nefragmentarea habitatului etc.):c) conditiile necesare a fi indeplinite in timpul organizarii de santier (de exemplu, interzicerea amplasarii organizarii de santier in vecinatatea ariilor naturale protejate etc.): -la amenajarea pescariei, nu se indeparteaza in totalitate straturile vii, productive ale solului; prezenta substantei organice este o garantie arefacerii lanturilor trofice specifice baltilor amenajate, in scopul cresterii pestilor si favorizeaza integrarea acestora in peisajul rezervatiei; -se urmareste si controleaza indeaproape organizarea de santier pentru a preveni orice forma de poluare a mediului; - amplasarea organizarii de santier si a depozitelor, precum si alte activitati conexe, se vor realiza cu respectarea stricta a prevederilor OUG nr. 195/2005 aprobata prin Legea nr. 265/2006 privind Protectia Mediului cu completarile si modificarile ulterioare; d) planul de monitorizare a mediului, cu indicarea componentelor de mediu care urmeaza a fi monitorizate, a periodicitatii, a parametrilor si a amplasamentului ales pentru monitorizarea fiecarui factor: 2. In timpul exploatarii: a) conditiile necesare a fi indeplinite in functie de prevederile actelor normative specifice: -toleranta maxima fata de prezenta pasarilor acvatice, fara gonirea, impuscarea, otravirea, sau orice alta metoda de ingradire a accesului lor la aceasta biocenoza acvatica amenajata; -se va avea grija de toate speciile protejate, in special de cele cu statut de conservare vulnerabil, ca broasca testoasa de lac, tipar, broasca de mlastina; -cresterea speciilor autohtone de pesti, in special crap, iar achizitionarea puietului de peste sa fie din surse inregistrate, sigure; nu se permite introducerea speciilor de flora si fauna straine zonei; -utilizarea baltii se face si in scop de cercetare si eductiv. b) conditii care reies din raportul privind impactul asupra mediului, respectiv din cerintele legislatiei comunitare specifice, dupa caz: c) pentru instalatiile care intra sub incidenta legislatiei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii: nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile aplicabile, pentru poluantii

care pot fi emisi in cantitati semnificative, sau, dupa caz, parametrii ori masuri tehnice echivalente: prevederi pentru limitarea efectelor poluarii la lunga distanta sau transfrontiera, dupa caz: d) respectarea normelor impuse prin legislatia specifica din domeniul calitatii aerului, managementul apei, managementul deseurilor, zgomot, protectia naturii: - OUG nr. 164/2008 pentru modificarea si completarea OUG nr. 195/2005 aprobata prin Legea nr. 265/2006 privind Protectia Mediului, cu modificarile si completarile ulterioare; - titularul are obligatia respectarii art. 71(1) din OUG nr. 195/2005 aprobata cu modificari prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, si anume: schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism, reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este interzisa, indiferent de regimul juridic al acestora; -STAS 10009/1988 privind Acustica in constructii. Acustica urbana limitele admisibile ale nivelului de zgomot; -OUG nr. 243/2000 privind protectia atmosferei aprobata prin Legea nr. 655/2001; -HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase; -OUG. nr. 78/2000 privind regimul deseurilor aprobata prin Legea nr. 426/2001, modificata prin Ord. 61/2006 aprobata prin Legea nr 27/2007; -Legea nr. 465/2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile; -Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OG nr. 236/2001 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale a florei si faunei salbatice -STAS 12574/1997 privind conditiile de calitate a aerului in zonele protejate; -OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale a florei si a faunei salbatice.

e) planul de monitorizare a mediului, cu indicarea componentelor de mediu care urmeaza a fi monitorizate, a periodicitatii, a parametrilor si a amplasamentului ales pentru monitorizarea fiecarui factor: -monitorizarea impactului asupra speciilor de pasari: trimestrial , un specialist verifica acest aspect, urmand ca rapoartele sa ajunga anual la APM Timis; -monitorizarea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate i ncadrarea acestora n limitele admise de HG nr. 188/2002, modificat i completat prin HG nr. 325/2005, respectiv NTPA 001/2005. - toate lucrrile de investiii care vor avea legatur cu apele (reele distribuie ap potabil, reele canalizare, staie epurare,) vor solicita avize de gospodarire ape pe baza unor documentatii tehnice ntocmite conform normativelor n vigoare. 3. In timpul inchiderii, dezafectarii, refacerii mediului si postinchidere: a)conditiile necesare a fi indeplinite la inchidere/dezafectare/demolare: b)conditii pentru refacerea starii initiale/reabilitare in vederea utilizarii ulterioare a terenului:c)planul de monitorizare a mediului, cu indicarea componentelor de mediu care urmeaza a fi monitorizate, a periodicitatii, a parametrilor si a amplasamentului ales pentru monitorizarea fiecarui factor:V. Informatii cu privire la procesul de participare a publicului in procedura derulata: - anunt public privind depunerea solicitarii de obtinere a acordului de mediu : 16.10.2009 ( Primaria Satchinez ) ; 14.10.2009 ( site APM Timis );

- anunt public privind decizia etapei de incadrare a proiectului ( intocmire raport de evaluare a impactului asupra mediului) : 09.11.2009 ( site/fisier APM Timis ); 13.11.2009 ( Primaria Satchinez ); - anunt public privind audierea publica ( 20.05.2010 ) a raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului : 07.04.2010; - anunt public privind emiterea acordului de mediu: 17.06.2010 ( site APM Timis ). Nu au fost depuse observatii din partea publicului, iar la dezbaterea publica nu au fost reprezentati din partea publicului. In cazul in care proiectul sufera modificari, titularul este obligat sa notifice in scris autoritatea publica pentru protectia mediului emitenta asupra acestor modificari. Prezentul acord de mediu este valabil pe toata perioada punerii in aplicare a proiectului. Nerespectarea prevederilor prezentului acord atrage suspendarea si anularea acestuia, dupa caz. Prezentul acord poate fi contestat in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 445/2009 si ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

Investitii productive in acvacultura Se finanteaza investitii pentru construirea, extinderea, echiparea si modernizarea instalatiilor de productie in sectorul de acvacultura: Diversificarea produselor obtinute prin acvacultura catre noi specii (ex: somnul african) si producerea unor specii cu prospecte bune de piata (in particular sturion si calcan) Modernizarea si extinderea fermenlor existente Achizitionarea de echipamente in scopul protejarii fermelor de pradatorii salbatici (cormorani, pelicani) Imbunatatirea conditiilor de munca si a sigurantei muncitorilor din acvacultura

Conform Autoritatii de Management a Programului Operational pentru Pescuit (AM POP) si consultantilor din finantari europene, afacerile din pescuit si acvacultura se pot finanta din fonduri europene prin opt masuri si trei actiuni. Cinci masuri, dintre care una cuprinde trei actiuni, sunt in cadrul Axei 1 Masuri de adaptare a flotei de pescuit comunitare: - Masura 1.1 Ajutor public pentru incetarea permanenta a activitatilor de pescuit - Masura 1.2 Ajutor public pentru incetarea temporara a activitatilor de pescuit - Masura 1.3 Investitii la bordul navelor de pescuit si selectivitatea - Masura 1.4 Pescuitul de coasta la scara redusa (Actiunea 1 - Proiecte colective, Actiunea 2 - Sprijin pentru pensionare anticipate si Actiunea 3 Investitii la bordul ambarcatiunilor de pescuit si selectivitate) - Masura 1.5 Compensatii socio-economice pentru gestionarea flotei de pescuit Alte trei masuri, dintre care una are trei actiuni, sunt in cadrul in cadrul Axei 2: - Masura 2.1 Investitii productive in acvacultura (numai pentru IMM-uri) - Masura 2.5 Pescuitul in apele interioare (Actiunea investitii privind facilitatile de pescuit in apele interioare, Actiunea investitii la bordul ambarcatiunilor si selectivitate si Actiunea schimbarea destinatiei ambarcatiunilor catre alte activitati in afara pescuitului) - Masura 2.6. Investitii in procesare si marketing. Programul Operational pentru Pescuit (POP) este finantat prin Fondul European pentru Pescuit (FEP) si gestionat de catre Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) prin Directia Generala Pescuit (DGP) ce are rolul de Autoritate de Management pentru POP, spune pentru startups.ro Andra Brebeanu, Senior Consultant la Eurogrant. In prezent, sunt deschise apelurile de primire proiecte pentru toate cele opt masuri disponibile. Ozana Giusca, director la Bridge Europe Consulting (BEC), spune pentru startups.ro ca pentru masurile 1.1, 1.2, 1.3, 1.4 si 1.5 termenul limita de depunere a solicitarilor este 30 septembrie, anul acesta, iar pentru 2.1 si 2.6 este de 31 decembrie, 2010. Marisanda Piriianu, Director General Adjunct al DGP - AM POP, spune pentru startups.ro ca pana la sfarsitul acestui an se vor deschide si masurile de pe Axa 3 si Axa 4. De mentionat ca doar in Axa 3 exista masuri de finantare destinate companiilor.

ondul European pentru Pescuit va implementa Politica Comuna de Pescuit care se refera la asigurarea pe termen lung a activitatilor de pescuit printr-o exploatare eficienta a resurselor acvatice, la dimensionarea flotelor de pescuit, precum si dezvoltarea si imbunatatirea vietii marine, a lacurilor si zonelor de coasta afectate de activitatile intensive de pescuit si acvacultura. Sprijinul acordat prin FEP poate fi directionat pe cinci prioritati, dintre care mentionam reabilitarea flotei de pescuit, Acvacultura, dar si dezvoltarea sustenabila a zonelor de pescuit costalier. Fondul European pentru Pescuit (FEP) ajut a la realiz a rea durabilitatii economice, sociale si de mediu prin reducer ea efortului de pescuit si protejarea mediului marin. Obiectivele care trebuie atinse prin derularea acestor fonduri in Romania sunt facilitarea implementarii Politicii Comune de Pescuit, diversificarea activitatilor in comunitatile pescaresti. Gradul de sustinere financiara prin FEP este de maxim 40% din valoarea proiectului pentru cresterea capacitatilor sau infiintarea unitatilor de productie. Pentru acele proiecte care vizeaza investitii pentru interes colectiv, instruiri, actiuni de promovare dar si pentru proiecte pilot, gradul de sustinere este intre 80 - 100%. Fondul European pentru Pescuit este structurat pe cinci axe prioritare: Adaptarea flotei de pescuit a Comunitatii Acvacultura, pescuitul intern, procesare si marketing Masuri de interes comun Dezvoltarea durabila a zonelor de pescuit Asistenta tehnica

2. Intocmirea documentatiei care va cuprinde urmatoarele : 2.1 Cerere tip conform HG 1557 / 2002; 2.2 Documente pentru indeplinirea conditiilor de eligibilitate pentru agentul economic : - statutul societatii; - certificatul de inregistrare la registrul comertului; - ultimul bilant contabil anual; - certificatul fiscal privind impozitele si taxele locale - certificatul de atestare fiscala de la directia finantelor publice; - declaratia pe propria raspundere privind corectitudinea datelor; - declaratia pe propria raspundere privind existenta resurselor financiare pentru cofinantare; - declaratia pe propria raspundere privind faptul ca suma solicitata de la buget, impreuna cu celelalte sume primite de la buget ca sprijin in ultimii trei ani nu depasesc valoarea de 400.000 lei RON; - organigrama societatii - decizia de numire a comisiei pentru intocmirea si implementarea proiectului; - licente de fabricatie conform OG 42 / 1995, privind productia de produse alimentare destinate comercializarii. 2.3 Proiectul va cuprinde urmatoarele parti : - denumirea cu precizarea tipului de proiect; -situatia existenta a societatii si apoi a laboratorului; -justificarea propunerii din proiect; -oportunitati de export; -specificatia tehnica a echipamentelor sau masurilor propuse; -deviz estimativ si grafic de esalonare a platilor; -elemente care fundamenteaza rezultatele estimate; -elemente care asigura sustenabilitatea rezultatelor estimate ( proiectii ale principalilor indicatori financiari pe urmatorii trei ani). Un agent economic poate beneficia de un singur proiect in cursul unui an. Solicitantii vor depune documentatiile la registratura Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, din Bd. Carol I, nr.24, Sector 3 Bucuresti si vor tine legatura cu secretariatul Comisiei , la telefoanele : 021 / 3078678 si 021 / 3072482. Precizari stabilite in sedinta din 27.10.2006 de catre Comisia de examinare a documentatiilor: 1) Proiectele depuse dupa 01.11.2006 vor avea documentatia in ordinea stricta a documentelor solicitate in Ghid. 2) In documentatie se va numerota, semna si stampila fiecare pagina.

O sa incepem cu citeva definitii : Programul Special de Pre-Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (SAPARD) este programul care furnizeaza o contributie financiara a Comunitatii Europene, pentru masurile de preaderare n domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale n tarile candidate din centrul si estul Europei n perioada de preaderare. Agentia SAPARD este o institutie publica cu personalitate juridica, n subordinea Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului , care raspunde de implementarea tehnica si financiara a Programului Special de Pre-Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. Sediul central al Agentiei este n Municipiul Bucuresti. Cheltuieli eligibile sunt acele cheltuieli care pot fi co-finantate prin Programul SAPARD. Spatiul rural reprezinta spatiul administrativ teritorial al comunelor din Rom nia, redefinit conform ordinului 173/3 martie 2004 Criteri de eligibilitate - conditii obligatorii care trebuie sa fie ndeplinite de catre potentialul beneficiar si la intocmirea proiectului pentru a putea fi selectat n vederea acordarii fondurilor nerambursabile SAPARD. Criteriile de eligibilitate generale ale masurii si cele specifice submasurilor sunt mentionate la punctul 5 din Anexa 3 la Ghidul solicitantului (Fisa tehnica a masurii 1.1). Cheltuieli eligibile - cheltuieli care pot fi co-finantate prin Programul SAPARD. Pentru a fi considerate eligibile n contextul proiectului, cheltuielile trebuie sa fie necesare pentru desfasurarea proiectului, sa fie prevazute n cadrul contractului de finantare sa fie efectiv realizate pe perioada executiei proiectului, sa figureze n registrele contabile ale beneficiarului, sa fie identificabile si verificabile si sa fie sustinute de originalele actelor de plata justificative. Beneficiar - persoana juridica/persoana fizica autorizata care a incheiat contract de finantare pentru accesarea fondurilor SAPARD; Potential beneficiar - persoana juridica/persoana fizica autorizata care este eligibil pentru accesarea Programului SAPARD dar care nu a incheiat contract de finantare; Contributie publica - fonduri nerambursabile alocate proiectelor SAPARD in baza contractului de finantare doar dupa realizarea primelor investitii prevazute in proiectele respective; este asigurata prin contributia Uniunii Europene (75%) si a Guvernului SAPARD (25%) si acopera 50% din valoarea totala eligibila a proiectului ? cu exceptia cazului in care investitiile sunt realizate in sectoarele zahar si seminte oleaginoase, contributia publica fiind de 30%; Contributia privata - contributia obligatorie a beneficiarului pentru accesarea fondurilor SAPARD; dovada existentei contributiei private trebuie facute inainte de contractarea proiectului; Masura 3.4 - DEZVOLTAREA SI DIVERSIFICAREA ACTIVITATILOR ECONOMICE CARE SA GENEREZE ACTIVITATI MULTIPLE SI VENITURI ALTERNATIVE Raspunsuri la intrebari curente Ce se poate finanta in aceste domenii (pisciculturii si turismului piscicol)? Alte tipuri de activitati de turism in spatiul rural (turism montan, turism pentru pescuit, turism ecvestru, cicloturism), care prevede: Constructia si modernizarea de cabane turistice, pentru vanatoare si pescuit, cantoane forestiere, sararii, sate de vacanta, spatii de campare infiintate in gospodarii, spatii pentru turism piscicol, anexe specifice statiunilor turistice: platforme, spatii de parcare, toalete, adaposturi, pontoane Achizitia sau modernizarea (inlocuirea motoarelor si a sistemelor de aer conditionat) a barcilor fluviale si pontoanelor echipate si licentiate pentru transportul si cazarea turistilor (2sau 3 stele); Construirea si modernizarea de infrastructura specifica proiectului (poteci turistice, aductiuni de apa, generatoare de energie si caldura, pichete de incendiu, observatoare, marcatoare, panouri de ghidare etc.) Constructia sau modernizarea de ferme de crestere a vanatului in semi-libertate, inclusiv achizitionarea de animale salbatice in vederea repopularii parcurilor de vanatoare Constructia de adaposturi, sararii, imprejmuiri, adapatoare si spatii de hranire etc.pentru parcurile de vanatoare Acvacultura Constructia sau modernizarea fermelor, spatiilor si utilitatilor pentru conditionarea produselor de acvacultura, prima procesare si marketingul pestelui si a altor vietuitoare acvatice produse in cadrul fermei

Achizitionarea de ehipamente si unelte de pescuit pentru fermele piscicole, a mijloacelor de transport (echipate cu bazine, spatii de refrigerare, echipamente de oxigenare etc;) Achizitionarea de mici barci in folosul fermei sau modernizarea lor (inlocuirea motoarelor) si de pontoane plutitoare Achizitionarea de material biologic pentru prima populare;

Cine poate sa beneficieze de un program SAPARD ? Orice persoana juridica rom na cu capital integral privat; capitalul/actionariatul solicitantului eligibil poate fi at t integral din Rom nia c t si mixt sau integral strain. Detaliat categoriile de beneficiari sunt : Producatori agricoli individuali - persoane fizice autorizate Proprietar individual de padure - persoane fizice autorizate Persoane fizice autorizate Asociatii familiale Societati agricole Societati comerciale cu capital integral privat (SNC,SCS,SA,SCA,SRL) Societati comerciale cu capital integral privat Asociatii fara scop patrimonial (non-profit) - numai pentru infiintarea si dotarea cercurilor de masini agricole Cooperative mestesugaresti Cooperative de consum

Ce tipuri de proiecte sprijina programul SAPARD pe aceasta masura ? Servicii Agricole Turism rural Alte tipuri de activitati turistice Activitati mestesugaresti Acvacultura Alte activitati: sericicultura, apicultura, cultivarea si procesarea ciupercilor, procesarea fructelor de padure si de arbusti fructiferi, si a plantelor medicinale si aromatice, melci si broaste

Care este valoarea totala a proiectelor sprijinite prin programul SAPARD ? Valoarea totala eligibila a proiectului trebuie sa se incadreze intre palfonul minim de 5.000 si cel maxim de 200.000 Euro, alcatuita astfel: 50% contributie privata (a beneficiarului) si 50% contributie publica SAPARD (a Uniunii Europene si a Guvernului Romaniei)

Pe cit timp se poate derula un program SAPARD ? Investitiile facute prin proiect trebuie sa se deruleze n maxim doi ani de la data semnarii contractelor de finantare.

Unde se pot amplasa proiectele SAPARD ? In mediul rural asa cum este definit prin ordinul MAPDR 173/03 martie 2004. Acest lucru inseamna nu numai spatiul administrativ teritorial al comunelor din Romania, ci si toate zonele in care majoritatea terenurilor sunt utilizate pentru: activitati economice de productie si valorificare a productiei agricole, silvice, piscicole si de acvacultura activitati economice neagricole ? mestesugaresti si de mica industrie,prelucrarea si valorificarea materiilor prime preponderent locale, artizanat,servicii si alte asemenea activitati economice de agrement si turism populatia locala este sub nivelul de 5000 locuitori

Unde se pot depune proiectele SAPARD ? n functie de regiunea de dezvoltare unde este localizat proiectul, Cererea de finantare trebuie depusa direct,

personal de catre beneficiarul proiectului, la una dintre adresele Birourilor Regionale de Implementare a Programului SAPARD (BRIPS) ? Compartimentul Implementare. Acestea sunt: Iasi - Regiunea 1 Nord-Est. Adresa: Str. Stefan cel Mare, 47-49, Iasi, judetul IASI. Constanta - Regiunea 2 Sud-Est.Adresa: Str. Revolutiei din 22 dec, nr. 17, Constanta, judetul CONSTANTA. Targoviste - Regiunea 3 Sud.Adresa: Bdul. Mircea cel Batr n, nr. 12, T rgoviste, judetul D mbovita. Craiova - Regiunea 4 Sud-Vest. Adresa: Str. Unirii, nr. 19, Craiova, judetul DOLJ. Timisoara - Regiunea 5 Vest.Adresa: P-ta Libertatii, nr. 1, Timisoara, judetul TIMIS. Satu Mare - Regiunea 6 Nord-Vest.Adresa: Str. 1 Decembrie 1918, nr. 13, Satu-Mare, judetul SATU MARE. Alba Iulia - Regiunea 7 Centru. Adresa: Str. Iuliu Maniu, nr 13, Alba-Iulia, judetul ALBA. Bucuresti - Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov Adresa: Str. P-ta Rosetti, nr. 4, sect. 3, BUCURESTI.

Cind pot fi depuse cereri de finantare ? Cererile de finantare pot fi depuse in fiecare luna, intre prima si ultima zi lucratoare a lunii, in limita fondurilor disponibile pentru tipul de investitie dorit. Fondurile disponibile prin Programul SAPARD sunt publicate la inceputul fiecarei luni pe site-ul oficial al Agentiei SAPARD, www.sapard.ro, precum si in trei publicatii cu acoperire nationala. Cum si cind se efectueaza platile SAPARD ? Programul SAPARD nu acorda plati n avans, doar ramburseaza cheltuielile deja facute. Executia proiectului se efectueaza din surse financiare proprii ale beneficiarului, p na c nd este acordata finantarea SAPARD. Rambursarea se face n Lei pe baza unei cereri de plata, la care se anexeaza documentele justificative (facturi, contracte, ordine de plata etc.). Solicitantii pot sa aleaga p na la 3 transe de rambursare, care acopera ntreaga cheltuiala eligibila a proiectului. Rambursarile sunt facute n termen de maxim 90 de zile de la data nregistrarii cererii de plata conforme la Biroul Regional. Si acum detaliat - cum sa intocmiti si sa depuneti un dosar de finantare SAPARD : Va puteti intocmi dosarul Cererii de Finantare singur sau sa apelati la serviciile unei firme de consultanta in domeniu, pe care singur o alegeti. Atentie ! De calitatea muncii depuse de dumneavoastra sau de firma de consultanta depinde intr-o mare masura succesul proiectului. Toate datele solicitate de catre Agentia SAPARD trebuie sa fie absolut reale si lamuritoare si sa poata fi probate cu documente doveditoare . Primul pas ar fi din partea dumneavoastra sa vedeti daca va incadrati intr-una din categoriile de solicitanti care pot sa aplice. Daca nu, trebuie sa faceti demersurile necesare pentru a deveni persoana juridica incadrata intr-una din categoriile de solicitanti considerati eligibili pentru proiect .Dupa asta, trebuie sa vedeti daca investitia pe care o doriti a realiza se incadreaza in definitia spatiului rural (spatiul administrativ teritorial al comunelor din Romania si cel definit prin ordinul MAPDR 173/03 martie 2004 ). Desigur ca aveti cat de cat o estimare a VALORII TOTALE a investitiei pe care doriti a o realiza . Daca din aceasta scadeti in primul rind TVA-ul, taxele si accizele in cazul importurilor veti obtine estimativ vorbind VALOAREA ELIGIBILA a proiectului dumneavoastra. Trebuie sa stiti insa ca nu toate cheltuielile efectuate de dumneavoastra sunt recunoscute de SAPARD ca fiind eligibile. Lista cheltuielilor eligibile prin SAPARD o gasiti in Ghidul Solicitantului M3.4 la pagina 9-12. Pentru amenajarea de bazine piscicole pentru pescuit sportiv le gasiti la pozitia "Turism rural si alte tipuri de activitati turistice n spatiul rural". Nu uitati ca trebuie sa dovediti la data depunerii proiectului ca aveti jumatate din valoarea eligibila a proiectului . Acest lucru se face prin scrisoare de confort, linie de credit valida sau extras de cont. Prima optiune - scrisoarea de confort, practic arata disponibilitatea bancii de a va credita dupa semnarea contractului. Nu trebuie sa va faceti probleme daca aveti deja o activitate rentabila la aceasta data. Problema garantiilor se poate rezolva luind legatura cu Fondul de Garantare a Creditului Agricol. Intrebati inspectorul de la banca - va va ajuta sa luati legatura cu ei. De acum inainte va apucati serios de treaba !

Este foarte important sa identificati corect tipul investitiei: noua sau modernizare. In cazul in care obiectivul respectiv nu a functionat anterior niciodata cu destinatia pe care doriti sa o dati prin proiect, atunci este vorba de o investitie noua (indiferent daca este vorba de modernizarea sau reabilitarea unor constructii existente - care insa nu au functionat pe ceea ce doriti dumneavoastra sa faceti). Pentru lucrari de constructii si instalatii - investitii noi, modernizari, reabilitari, luati legatura cu un proiectant. Acesta trebuie sa va elaboreze documentatia necesara pentru eliberarea Certificatului de Urbanism. De asemenea acesta trebuie sa va elaboreze Studiul de Fezabilitate, document atasat obligatoriu la dosarul Cererii de Finantare . Atentie! Cheltuielile legate de studiile de fezabilitate, proiectului tehnic si studiile conexe - cheltuieli care pot fi efectuate si nainte de semnarea contractului - nu trebuie sa depaseasca limita procentajului aprobat n masura (max 12% din valoarea totala eligibila a proiectului, except nd cazurile c nd nu sunt prevazute constructii, c nd acesta nu va depasi 5%). In rest nici o cheltuiala nu poate fi facuta pentru proiect nainte de data semnarii contractului cu Agentia SAPARD. Daca proiectul dumneavoastra nu prevede lucrari de constructii si instalatii , inseamna ca faceti numai achizitii directe. In acest caz, dumneavoastra sau proiectantul va intocmi un Memoriu justificativ. Structura cadru a Studiului de Fezabilitate sau Memoriului justificativ o obtineti tot din Ghidul Solicitantului M3.4 anexa 4 sau 5 ( la sfirsitul ghidului). Este foarte important sa aveti un Studiu de fezabilitate (SF) sau Memoriu Justificativ (MJ) bine intocmit. In baza SF sau MJ veti obtine o serie de acorduri, avize sau autorizatii solicitate de Agentia SAPARD. Nu va speriati! Este vorba de documente care oricum trebuiesc luate in cadrul desfasuraii unei activitati economice in conditii de totala legalitate. Daca valoarea eligibila a proiectului dumneavoastra este mai mare de 50 000 euro, trebuie sa intocmiti si un Plan de Afaceri. Structura pe care trebuie sa o respectati se afla in Ghidul Solicitantului pentru Masura 3.4, anexa 6 . In rest documentele pentru piscicultura, turism rural si alte activitati de pescuit sportiv (cu mici comentarii) sunt :

6.3 Strategie de marketing pentru turism - formularul il gasiti in ghid M3.4 6.4 Copie dupa actul de proprietate al terenului si a luciului de apa, Tabel centralizator emis de Primarie semnat de persoanele autorizate conform legii continand sumarul contractelor de arendare cu suprafetele luate in arenda pe categorii de folosinta si perioada de arendare, contractul de concesiune sau orice alt document care sa certifice dreptul de folosinta al terenului pe o perioada de minim 10 ani (pentru investitii care prevad lucrari de constructii), sau de minim 5 ani (pentru investitii care nu prevad lucrari de constructii) ;si dupa caz, actul de proprietate pentru celelalte bunuri imobiliare conform legislatiei in vigoare;- obligatoriu pentru toate tipurile de investitii 6.5 Certificatul de urbanism, pentru proiectele care prevad constructii si/sau modernizari de constructii ; 6.6 1. Pentru proiectele care necesita certificat de urbanism:a) Fisa tehnica (anexa la certificatul de urbanism) privind conditiile de protectia mediului necesare pentru obtinerea acordului unic pe care s-a aplicat stampila tip A (Se supune CAU. Nu face obiectul procedurii de mediu), pentru activitati cu impact nesemnificativ asupra mediului si clasarea cererii de notificare.sau,b) Fisa tehnica (anexa la certificatul de urbanism) privind conditiile de protectia mediului necesare pentru obtinerea acordului unic pe care s-a aplicat stampila tip B(Se supune CAU. Face obiectul procedurii de mediu fara acord de mediu) avizata de autoritatile competente pentru protectia mediului , pentru activitatile cu impact redus asupra mediului. Face obiectul unei proceduri simplificate.sau, c) Fisa tehnica (anexa la certificatul de urbanism) privind conditiile de protectia mediului necesare pentru obtinerea acordului unic pe care s-a aplicat stampila tip B (Se supune CAU. Face obiectul procedurii de mediu cu acord de mediu), avizata de catre autoritatile competente pentru protectia mediului, care contine in anexa acordul de mediu emis de autoritatile competente pentru protectia mediului, pentru activitatile cu impact semnificativ asupra mediului, astfel definite in HG nr.918/2002 cu

completarile ulterioare, privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri. Face obiectul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. 2. Pentru proiectele care nu necesita certificat de urbanism, Inspectoratele de Protectia Mediului vor analiza fiecare propunere in parte si vor decide asupra tipului actului de reglementare care urmeaza a se emite. 6.7 Avizul sanitar-veterinar pentru solicitantul care depoziteaza, transporta si valorifica produse de origine animala, eliberat de institutiile abilitate care sa ateste ca investitia este in concordanta cu standardele nationale (pentru investitiile care nu cuprind procesare) sau Avizul sanitar-veterinar pentru solicitantul care prelucreaza,depoziteaza, transporta si valorifica produse de origine animala, eliberat de institutiile abilitate care sa ateste ca investitia este in concordanta cu standardele UE (pentru investitiile referitoarea la procesare) ;- documentul este obligatoriu pentru turism rural si piscicultura . Pentru cei care pentru pescuitul sportiv construiesc spatii de alimentatie este de asemenea obligatoriu. 6.8 Aviz de specialitate eliberat de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului pentru modernizare sau constructie, dupa caz.- Numai pentru turism rural si alte forme de turism- investitii noi . 6.9 Certificatul de inregistrare (inclusiv anexele) eliberat de Oficiul Registrului Comertului, conform OUG nr. 76/2001 republicata, cu completarile si modificarile ulterioare. 6.10 Ultimul bilant precedent anului depunerii proiectului insotit de contul de profit si pierdere avizate de administratia financiara;sauDocument justificativ care sa ateste ca solicitantul nu a desfasurat nici o activitate anterioara depunerii proiectului, avizat de administratia financiara cu cel mult o luna inaintea depunerii proiectului;sauSituatia privind capacitatea financiara certificata de catre Directia Generala a Finantelor Publice pentru persoanele fizice autorizate sau asociatiile familiale. 6.11 Pentru persoane juridice:Certificate care sa ateste lipsa datoriilor fiscale si sociale (vezi Anexa 8 a Ghidului solicitantului) si Cazierul fiscal eliberat de Directiile generale ale finantelor publice (O.G. nr. 75/30 august 2001), cu modificarile si completarile ulterioare si Declaratie pe propria raspundere prin care se confirma ca nu are obligatii catre banci sau Documente care sa certifice ca graficul de rambursare al mprumutului n derulare este respectat ;Pentru persoanele fizice autorizate si asociatiile familiale:Certificate care sa ateste lipsa datoriilor fiscale si sociale (vezi Anexa 8 a Ghidului solicitantului) si Cazierul fiscal eliberat de Directia Generala a Finantelor Publice, eliberat in conformitate cu OG nr. 75/2001 cu modificarile si completarile ulterioare, aprobata prin Legea nr. 410/2002 si Declaratia pe propria raspundere prin care se confirma ca solicitantul nu are obligatii catre banci sau Documente care sa certifice ca graficul de rambursare al imprumutului este respectat. 6.12 Documente de la solicitant care sa dovedeasca capacitatea si sursele de cofinantare ale proiectului (unul sau mai multe dintre ele emise de banca si/sau alte institutii financiare autorizate) :a) Extras de cont bancar vizat si datat de banca cu cel mult cinci zile lucratoare nainte de data depunerii cererii de finantare, n cazul cofinantarii prin surse proprii (autofinantare) sau prin certificate de depozit nominative si dematerializate, cu o scadenta mai mica sau egala cu trei luni fata de data depunerii cererii de finantare;b) Extras de cont bancar vizat si datat de banca cu cel mult cinci zile lucratoare nainte de data depunerii cererii de finantare n cazul existentei unor surse de cofinantare de tipul:granturi, sponsorizari, donatii, nsotit de un document care sa ateste sursa respectiva, emis de organizatia care a acordat-o;c) Extras de cont bancar si Formularul de achizitie titluri de stat, emise si vizate de banca, n cazul cofinantarii prin titluri de stat cu o scadenta mai mica sau egala de trei luni fata de data depunerii cererii de finantared) Extrasul liniei de credit datat cu cel mult cinci zile lucratoare fata de data depunerii cererii de finantare si Contractul de credit vizat de banca, n cazul cofinantarii prin linie de credit cu o valabilitate de un an fata de data lansarii licitatiei de proiecte, deschis la o bancae) Scrisoare de confort (certificat de confirmare de fonduri) cu o valabilitate de 120 zile. 6.13 Cazier judiciar onest al responsabilului/responsabililor de proiect 6.14 Actele de identitate pentru persoanele responsabile de proiect

6.15 CV-urile persoanelor responsabile de proiect 6.16 Copie dupa diploma de studii care sa dovedeasca pregatirea profesionala in domeniul proiectului a solicitantului (persoana fizica si /sau responsabil tehnic al proiectului)sauCopie dupa certificatul de formare care sa dovedeasca pregatirea profesionala in domeniul proiectului a solicitantului (persoana fizica si /sau responsabil tehnic al proiectului)sauDeclaratie pe propria raspundere care sa mentioneze ca beneficiarul proiectului si/sau responsabilul tehnic de proiect va/vor urma un curs de pregatire profesionala care sa fie recunoscut de institutiile autorizate in domeniu (ex: Ministerul Educatiei si Invatamantului)., pana la finalizarea proiectului, inaintea ultimei plati a ajutorului. 6.18 Autorizatie de acvacultura 6.19 Certificat de clasificare eliberat de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului pentru pensiunea respectiva- daca este vorba despre o structura turistica care a functionat si este deja clasificata.- Numai pentru modernizari 6.20 Pre/Contract de achizitie material biologic pentru prima populare ?pentru piscicultura si parcuri de vinatoare 6.21 Statutul de functionare ( pentru Asociatiile fara scop patrimonial) 6.22 Certificat de producator pentru producatorii agricoli individuali, eliberat conform H.G. 661/2001. 6.23 Copie dupa Cererea privind inscrierea in Registrul Exploatatiilor Agricole, conform Ord. 567/2003 al MAPAM si MAI. 6.24 Autorizatie eliberata conform Legii nr.507/2002 6.25 Incheierea de inscriere eliberata de judecatorie- pentru societatile agricole infiintate conform Legii 36/1991 6.26 Certificat de inscriere in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor 6.27 Actul constitutiv ( durata de functionare a asociatiei trebuie sa fie pe termen nedeterminat sau pe minim 8 ani de la data depunerii cererii de finantare) pentru Asociatiile fara scop patrimonial. 6.28 Certificat eliberat de Oficiul Registrului Comertului care sa specifice ca solicitantul are capital social 100% privat si ca nu este in proces de lichidare, fuziune, dizolvare, divizare, conform Legii nr.31/1990 republicata,cu completarile si modificarile ulterioare, reorganizare judiciara sau faliment conform Legii nr.64/1995 republicate, cu completarile si modificarile ulterioare, pentru solicitant persoana juridica. 6.29 (I.2) Angajamentul pe propria raspundere a solicitantului ca va introduce obiectivul in circuitul turistic in cadrul unei agentii de turism licentiate de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului. 6.30 Avizul sanitar pentru solicitantul care prelucreaza, depoziteaza, transporta si valorifica produse alimentare, eliberat de institutiile abilitate care sa ateste ca investitia este in concordanta cu standardele UE ( pentru investitiile referitoare la procesare). 6.31 (I.1) Declaratie pe propria raspundere care sa mentioneze ca solicitantul nu beneficiaza si nu va beneficia de finantari nerambursabile din alte programe pentru proiectul care face obiectul asistentei financiare SAPARD,si Declaratie pe propria raspundere referitoare la clauza de origine Europeana 6.32 (I.3) Declaratie pe propria raspundere ca solicitantul va achizitiona material biologic certificat. 6.33 Acorduri si autorizatii specifice necesare implementarii proiectului (altele decat cele furnizate in Studiul de fezabilitate sau cerute si atasate separat daca este cazul).

6.34 Raport asupra participarii la programe de finantare nerambursabila (rezumat) inclusiv un document eliberat de gestionarul fondurilor de care beneficiaza solicitantul din care sa rezulte titlul poiectului finantat, descrierea lui, devizul si stadiul de realizare, inclusiv pentru cele finantate prin Programul SAPARD. 6.35 Hotarare judecatoreasca definitiva pronuntata pe baza actului de constituire si a statutului propriu. 6.36 Statutul Adunarii Generale adoptat (pentru cooperativele mestesugaresti). 6.37 Actul de recunoastere a infiintarii cooperativelor mestesugaresti de catre Consiliul organizatiei cooperatiste mestesugaresti ierarhic superioare. 6.38 Document eliberat de autoritatile administratiei publice care sa certifice ca: terenul situat in intravilanul si/sau extravilanul localitatilor urbane este utilizat in conformitate cu prevederile art.2, lit.a), b), c) si d) din legea Fondului funciar nr. 18/1991 cu modificarile si completarile ulterioare; sau ca populatia locala este sub nivelul de 5000 de locuitori.

La sugestia unui cititor al revistei noastre, n acest articol voi face cteva recomandri pentru conceperea i construirea unei pstrvrii, ale crei cheltuieli s fie mai mici dect n cazul soluiei propuse de mine n numerele anterioare ale revistei. Dei am prezentat o variant de construcie la o capacitate care s aduc profit, lucrurile nu par a fi totui simple, n condiiile n care bncile au nsprit condiiile de creditare. Variante mai ieftine exist, desigur. ns, n acest caz vorbim despre o cretere semiintensiv, poate chiar extensiv, a pstrvului, iar activitatea trebuie diversificat, ca de altfel i produsele din pstrv oferite clienilor.

Materiale ieftine i la ndemn La construcia pstrvriei se pot folosi materiale aflate la ndemn, precum piatra din ru sau lemnul. Dac solul nu are o permeabilitate prea mare, pot fi folosite i bazine din pmnt. Chiar i aduciunea apei poate fi fcut pe un canal din pmnt. Atenie, ns, n aceast situaie viteza apei pe canal nu are voie s fie prea mare ca s nu erodeze malurile. Pereii laterali ai canalului pot fi ntrii cu bile sau cu dulapi din lemn. n zonele cu ierni aspre, unde exist pericol de nghe, canalul trebuie acoperit. Admisia i evacuarea (clugrul) pot fi, de asemenea, confecionate din lemn. Pentru a ridica nivelul apei, n vederea captrii acesteia pentru alimentarea pstrvriei, se poate construi o cascad podit sau un baraj din lemn cu umplutur din piatr. Aceste lucrri, dac sunt fcute bine, vor fi durabile i vor avea, n acelai timp, un aspect rustic care se ncadreaz n peisajul specific zonei pstrvului.

Utilitatea diversificat a pstrvriei Pescuit sportiv. Dac suprafaa de teren i relieful permit, putei construi canalul de evacuare a apei n aa fel nct s-l populai cu pstrv pentru a practica pescuitul sportiv. Acesta trebuie situat n afara incintei pstrvriei. Atracie pentru turiti. Pentru c tot vorbim de o cretere extensiv, este util s instalai deasupra bazinelor corpuri de iluminat care vor atrage pe timp de noapte insectele, pe care pstrvii le vor prinde n salturi, oferind un spectacol nocturn foarte atractiv pentru vizitatori. Surs de energie. Dac la evacuare apa din pstrvrie va avea un debit i o vitez suficient de mari, se poate instala o turbin pentru producerea energiei electrice, ceea ce ar contribui la reducerea cheltuielilor.

Cheltuieli mici, profit mare

Afacerea de familie. O pstrvrie cu o producie anual de pn la zece tone de pete trebuie s fie obligatoriu o afacere de familie pentru a aduce profit. Dac nu avei suficient de muli bani, putei ncepe cu un bazin, urmnd ca pe parcurs s mrii capacitatea de producie prin extinderea n aval. Reducerea cheltuielilor. Investiia n casa de incubaie poate fi eliminat, dac vei ncepe afacerea cu puiet n greutate minim 5 grame. Dei este bine s-l avei, oxigenometrul poate fi tiat de pe lista de cheltuieli, deoarece putei urmri cu atenie comportamentul petilor n bazin. Dac acetia stau grupai i fac micri circulare, nseamn c starea lor este bun i aportul de oxigen este suficient. Dac se grupeaz la admisia apei n bazin, nseamn c oxigenul este insuficient. Nu la fel se procedeaz cu termometrul. De acesta avei nevoie obligatoriu, fiindc hrnirea petilor se face n funcie de temperatura apei. Dac n ceea ce privete construirea unei pstrvrii am gsit posibilitile de reducere a cheltuielilor, atunci cnd ne referim la hran, nu putem vorbi de o mncare mai ieftin n detrimentul calitii ei. V recomand s o luai pe cea mai scump, cu condiia ca aceasta s asigure cel mai mic indice de conversie i cea mai mare rat de cretere, avnd n vedere c, n final, costul de producie va fi mai mic.

Ofert tradiional variat: model francez Iat, spre exemplu, care este oferta fermei piscicole Villet din Frana, nfiinat n anul 1896: Venii s descoperii produsele noastre tradiionale: somon afumat, pstrv afumat, piftie de pstrv afumat, un iaz pentru pescuit pstrv, peti pentru ornament i muzeul ecologic din moara de ap ce dateaz din secolul al XVI-lea. Este vorba de creterea artizanal a pstrvului care se valorific direct n magazinul pstrvriei: viu, proaspt sau afumat la foc cu lemne, precum i petele pescuit din iazul fermei sau vndut pentru repopularea rurilor sau a iazurilor din regiune. Pstrvul afumat, despre care angajaii fermei spun c provine din propria pstrvrie, este pregtit, srat i apoi afumat, ca i n trecut, la focul cu lemne. Experiena de peste 60 de ani i producia limitat le permit s ating o calitate rar ntlnit. Muzeul ecologic, cu intrare gratuit, prezint istoricul unei mori vechi de ap i pe cel al pstrvriei, fiind expuse diferite accesorii de epoc. n magazinul propriu se vnd produse din pstrv, i nu numai, precum i o gam variat de vinuri care se asorteaz cu produsele proprii.

PROPUNERE

Pstrvrii profitabile, care s valorifice tradiia noastr romneasc, sunt multe. Putem da ca exemplu morile de ap de la Rudria din judeul Cara-Severin. Este adevrat c acolo nu este nici o pstrvrie care s dateze din anul 1800, dar avem multe alte tradiii care s atrag vizitatori, precum sunt portul popular, graiul bnean, jocul i cntul specifice locului. i dac pe lng toate acestea ranul agricultor ar pregti vizitatorului i o porie de pstrv cu colea din fin mcinat la morile de pe vale i cu rchie din cea bun, i s-ar duce vestea, i ar putea tri mult i bine din activitatea aceasta. Apoi, i romnul are tradiie n afumatul pstrvului, precum i un mod foarte rustic de prezentare - n cetin de brad. Putem spune un produs tradiional. M ntreb, ns, dac mai putem valorifica pstrv afumat tradiional, sau trebuie s-l ambalm n pungi vidate, cu sau fr cetin, acum c ne-am integrat n UE. Oare cei de la ferma Villet mai pot produce n mod tradiional sau toat ferma a devenit un muzeu?

CERCETAREA I DEZVOLTAREA UNEI TEHNOLOGII PENTRU CRETEREA SUPERINTENSIV A PETILOR NTR-UN SISTEM RECIRCULANT CU OPTIMIZAREA PARAMETRILOR TEHNOLOGICI I ASIGURAREA PROTECIEI SANITAR-VETERINARE Programul: PARTENERIATE IN DOMENIILE PRIORITARE Domeniul: Agricultura, siguranta si securitate alimentara Contract nr. 51-054/14.09.2007 Perioada de derulare:2007 - 2010 PARTENERI: CO Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Maini i Instalaii Destinate Agriculturii i Industriei Alimentare Bucureti, cu sediul n Bucureti, Sectorul 1, B-dul Ion Ionescu de la Brad nr. 6, cod potal 013813, OP-CP 18, telefon 021/2693269, fax 021/2693273, e-mail: [email protected], http:www.inma.ro, nregistrat la Registrul Comerului sub nr. 1997/J40/190, cod fiscal RO 2795310, Trezoreria sector 1, cod IBAN: RO88TREZ7015069XXX002593, BCR sector 1, cod IBAN: RO78RNCB0072026604710001, reprezentat prin Director General dr.ing. Gngu Vergil, Director Economic ec. Mircea Rusu i director proiect ing. David Petru tel. 0256/ 490528, Fax: 0256/490528, email: [email protected] P1 Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului Timioara, cu sediul n Timioara, Calea Aradului, nr.119, judeul Timi, codul potal 300645, OP 1-136 , telefon 0256/494023, fax 0256/200296, nregistrat la Registrul Comerului sub nr. -, cod fiscal RO 3487181, cod IBAN :RO17TREZ6215003XXX000200, Trezeroria Timioara, reprezentat prin Rector prof.dr.ing. Alexandru Moisuc, Contabil ef ec. Victoria Prva i responsabil tiinific proiect conf.dr.ing.biol. Grozea Adrian tel.0256/277114, Fax: 0256/277110, email: [email protected] P2 Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie Acvatic Pescuit i Acvacultur Galai, cu sediul n Galai, str. Portului, nr.54, judeul Galai, Cod 800211, tel: 0236/416914, fax: 0236/414270, e-mail: [email protected], http: www.icdeapa.ro, nregistrat la Registrul Comerului nr -., cod fiscal RO 1640830, cont IBAN: RO22TREZ3065069XXX001596, Trezoreria Galai, reprezentat prin Director prof.univ. dr.ing. Patriche Neculai, Contabil ef ec. Ciupitu Victoria i responsabil tiinific proiect prof. univ. dr.ing. Patriche Neculai, tel. 0236/416914, Fax: 0236/414270, email: [email protected] P3 Societatea Comercial GROUP MET-CAR SRL Timioara, cu sediul n Timioara, str. E. Baader, nr. 11, judeul Timi, Cod 300072, tel: 0256/434431, fax: 0256/433127, e-mail: [email protected], nregistrat la Registrul Comerului nr. J35/219/02.03.1998, cod fiscal RO 10295197, cont IBAN: RO94RNCB0249049294820001, BCR Timioara, reprezentat prin Director Executiv ec. Georgic Cornu, Contabil ef ec. Safciuc Liliana i responsabil tiinific proiect ing. Mitoiu Adriana, tel. 0256/434431, Fax: 0256/433127, email: [email protected]. OBIECTIVE GENERALE: - crearea i consolidarea unui parteneriat ntre cercetare, nvmnt i agricultur pentru dezvoltarea de activiti de cercetare industrial i precompetitiv i a unui grup de specialiti n proiectarea i exploatarea sistemelor acvacole recirculante, de cretere superintensiv a petilor; - obinerea de noi cunotine tiinifice n domeniul tehnologiilor i sistemelor acvacole recirculante, de cretere superintensiv a petilor, care vor putea fi fructificate la nivelul

instituiilor de cercetare-dezvoltare i a instituiilor de nvmnt superior, n contextul integrrii cercetrii romneti n Aria European a Cercetrii. OBIECTIVE SPECIFICE: - fundamentarea capacitii portante i a debitelor de ap necesare pentru asigurarea unor condiii mediale optime n ceea ce privete, n principal, coninutul n oxigen i compui ai azotului; - optimizarea managementului privind controlul particulelor solide din cadrul sistemului, n corelaie cu intensivitatea produciei, respectiv cu cantitatea de hran administrat; - optimizarea instalaiei de nclzire/rcire a apei din bazine; - realizarea unor sisteme adecvate de nutrificare biologic pentru meninerea concentraiei compuilor azotului n domeniul optim impus de cerina tehnologic; - proiectarea sistemelor de oxigenare (aerare) a apei n funcie de particularitile ecofiziologice i tehnologice ale speciei de cultur; - fundamentarea sistemelor de monitoring i control al dioxidului de carbon i al alcanilitii apei n sistemul de cultur; - controlul microsuspensiilor i substanei organice dizolvate; - optimizarea managementului tehnologic, n sensul integrrii diferitelor secvene ale tehnologiei de cretere cu cele de condiionare a calitii apei. ETAPELE DE DERULARE ALE PROIECTULUI Etapa 1/Activitatea 1.1: Studiu documentar privind tehnologiile de cretere superintensiv a petilor ntr-un sistem recirculant (cercetare industrial): - crearea unui parteneriat cercetare, nvmnt, producie, pentru dezvoltarea de activiti de cercetare industrial (CO, P1, P2, P3); - stabilirea tehnologiei optime de cretere superintensiv a petilor ntr-un sistem recirculant (CO, P1, P2); - stabilirea componenei i a caracteristicilor tehnice ale echipamentelor tehnologice ale sistemului (CO, P1, P2). Etapa 2/Activitatea 2.1: . Proiectarea sistemului de cretere superintensiv a petilor n sistem recirculant (cercetare industrial): - elaborarea documentaiei tehnice de execuie pentru instalaiile componente i pentru ntregul sistem (CO, P1, P2); - stabilirea caracteristicilor tehnice ale echipamentelor tehnice pentru fundamentarea achiziiilor (CO, P1, P2). Etapa 3/Activitatea 3.1: Realizare sistem de cretere superintensiv a petilor n sistem recirculant (cercetare industrial): - realizarea construciei halei de cretere superintensiva a petilor ( P3); - achiziionarea echipamentelor tehnice (CO, P3); - execuia i montajul echipamentelor i instalaiilor (CO, P3). Etapa 4/Activitatea 4.1: Experimentarea tehnologiei i a sistemului de cretere superintensiv a petilor n sistem recirculant (cercetare industrial): - ntocmirea metodicii de ncercri, stabilirea condiiilor i a aparaturii necesare experimentrilor (CO, P2). Etapa 5/Activitatea 5.1: Experimentarea tehnologiei i a sistemului de cretere superintensiv a petilor n sistem recirculant (cercetare industrial): - asigurarea utilitilor i condiiilor necesare efecturii ncercrilor(CO).

Etapa 6/Activitatea 6.1: Experimentarea tehnologiei i a sistemului de cretere superintensiv a petilor n sistem recirculant (cercetare industrial) - experimentarea sistemului i a tehnologiei de crestere superintensiva a pestilor in sistem recirculant (CO, P2); - prelucrarea datelor obinute i ntocmirea raportului de experimentare (CO, P2). Etapa 6/Activitatea 6.2: Comunicarea i publicarea naional sau internaional a rezultatelor (cercetare industrial), (CO, P2). REZUMATUL PROIECTULUI Acvacultura este domeniul care a nregistrat cea mai rapid evoluie pe plan mondial, dintre toate ramurile agriculturii. n prezent, acest sector de activitate furnizeaz aproximativ 20% din produsele acvatice consumabile. Dintre organismele acvatice, petii dein cea mai mare pondere, peste 65% din producia acvacol mondial. n prezent, se desfoar cercetri intense n direcia stabilirii celor mai adecvate sisteme i tehnologii intensive de cretere pentru speciile cu valoare mare economic, urmrindu-se atingerea unui nivel ridicat de competitivitate pe piaa mondial i realizarea unei protecii reale a stocurilor naturale. n Romnia, piscicultura este nc tributar sistemului extensiv de cretere, utiliznd suprafee i volume mari de ap pentru realizarea unei uniti de mas pete. Analizele SWOT efectuate de Agenia National pentru Pescuit i Acvacultur din Romnia au scos n eviden oportunitatea introducerii sistemelor i tehnologiilor de cretere intensiv i superintensiv ce pot asigura producii mari pe unitatea de suprafa sau volum, precum i lrgirea gamei de specii valoroase ce pot face obiectul culturii n Romnia. Deoarece implementarea acestui sistem de cretere este la nceput de drum, proiectul propus urmrete dezvoltarea unei tehnologii i a unui sistem de cretere superintensiv cu ap recirculat, a speciilor valoroase de peti. Proiectul i propune realizarea unui studiu de fundamentare a tehnologiei de cretere a petilor n sistem superintensiv cu ap recirculat, proiectarea i realizarea sistemului de alimentare, nclzire, rcire, filtrare i evacuare a apei din sistem, proiectarea sistemului de control al calitii apei din bazinele de cretere, realizarea modelului experimental al sistemului i determinarea parametrilor de cretere a petilor, precum i diseminarea rezultatelor cercetrii prin publicarea rezultatelor, acordarea de consultan i de asisten tehnic potenialilor utilizatori. O importan deosebit se va acorda dimensionrii corecte a tuturor componentelor sistemului. n cazul n care echipamentul este supradimensionat, funcionarea sistemului este costisitoare, pe cnd dac sistemul este subdimensionat, acesta nu va fi capabil s menin un mediu propice dezvoltrii populailor de peti. Totodat, pentru nclzirea i rcirea apei i a spaiilor de lucru, se vor avea n vedere soluii tehnice moderne, inovative, prin folosirea pompelor de cldur. Aceste echipamente extrag cldura mediului ambiant coninut n apa freatic, sol sau chiar din aer, n funcie de posibilitile de amplasare ale utilizatorului i o transfer apei din sistemul acvacol recirculant, precum i apei din circuitul de nclzire a halei. n cazul proiectului propus se recomand utilizarea pompelor termice de tip ap ap, deoarece factorul de eficien COP (coeficientul de performan) al pompei este maxim n acest caz. Ca urmare se vor reduce considerabil consumurile energetice ale sistemului, (energia consumat pentru nclzirea i rcirea apei va fi de 6 ori mai mic dect n cazul utilizrii directe a energiei electrice). REZULTATE OBTINUTE Pn n prezent s-au obinut urmtoarele rezultate: 1. Studiu prospectiv privind tehnologiile de cretere superintensiv a petilor ntr-un sistem recirculant (SAR). Studiu prospectiv privind tehnologiile de cretere superintensiv a petilor ntr-un sistem recirculant este structurat pe capitole i trateaz tehnologia de cretere a petilor, tehnologia sistemelor acvacole recirculante, bazinele de cretere, sistemele de hrnire,

metodele de filtrare, oxigenare, dezinfecie i nclzire/rcire a apei, precum i stadiul actual al dezvoltrii SAR de cretere superintensiv a petilor, pe plan mondial i n ar. n finalul lucrrii se stabilesc soluiile constructive i principalele caracteristici tehnologice ale sistemului care se va realiza. Plecnd de la stadiul actual al sistemelor tehnologice superintensive utilizate n acvacultur i a rezultatelor obinute de unitile de cercetare n acest domeniu s-au evideniat o multitudine de oportuniti de utilizare a acestora i includ: - controlul factorilor de mediu; - tratarea efluentului; - eficientizarea energetic a sistemelor, managementul operrii tehnologiei de cretere funcie de particularitile eco-fiziologice a speciilor de cultur; - meninerea strii de sntate i a condiiilor de bio-securitate pe ntreaga durata a ciclului de producie. 2. Proiectarea sistemului de cretere superintensiv a petilor n sistem recirculant. Proiectarea sistemului de cretere superintensiv a petilor n sistem recirculant este a doua faz a proiectului. n cadrul proiectului s-a optat pentru realizarea unui sistem recirculant de cretere superintensiv a petilor structurat pe mai multe module independente deoarece prezint o serie de avantaje fa de un sistem cu un singur circuit comun. Singurul dezavantaj este costul ceva mai ridicat al investiiei iniiale, datorat faptului c mai multe filtre mecanice i pompe de capacitate mic sunt mai scumpe dect un filtru mecanic i un grup de pompare cu capacitate mare. n acelai timp ns, prin construcia modular a sistemului, se elimin bazinul tampon de dimensiuni mari, necesar colectrii apei recirculate de la toate bazinele de cretere. La celelalte echipamente care compun cele dou tipuri de sisteme nu sunt diferene de pre, deoarece acestea oricum sunt modulare. Pe de alt parte acest sistem modular prezint mai multe avantaje importante. Se asigur protecia sanitar veterinar a materialului biologic mpotriva unor eventuale mbolnviri. Circuitele fiind separate ntre ele, eventualii germeni patogeni care ar putea aprea ntr-un bazin aparinnd unui modul, nu se pot rspndii n volumul total de ap al ntregului sistem. Funcionarea sistemului este mult mai sigur, deoarece eventualele defeciuni care pot aprea, n special la funcionarea pompelor i a filtrelor mecanice, nu afecteaz toate bazinele. Diferitele module pot fi utilizate pentru creterea de specii diferite de peti, deoarece parametrii apei pot fi optimizai la fiecare modul separat, n funcie de necesitile fiecrei specii. Costurile de operare ale sistemului sunt mai reduse comparativ cu un sistem cu un singur circuit de ap comun. Cantitatea de energie consumat pentru pomparea apei este mai mic n cazul sistemului modular, deoarece se vehiculeaz acelai volum de ap, dar la o nlime de pompare mai mic. Sistemul se compune din bazine cu diametrul de 3 m i 5 m, care sunt grupate n 6 module cu circuite complet separate. Modulele sunt astfel alctuite nct volumele de ap coninute sunt cantitativ apropiate. Fiecare modul are n componen un grup de pompare, o instalaie de filtrare format dintr-un filtru mecanic tip tob i trei filtre biologice, un grup de dezinfectare cu lmpi UV, un schimbtor de cldur i un sistem de aerare.

Pentru a se verifica n practic viabilitatea soluiilor tehnice alese se va realiza un modul mai mic, cu toate componentele sale, aa cum au fost ele descrise anterior, format numai din 6 bazine. Acest modul va fi amenajat ntr-o hal de dimensiuni mai reduse, cu o suprafa util de cca. 161 mp, amplasat n imediata vecintate a halei propriu-zise. Modulul se va compune din: bazine cu diametrul de 3 m, bazine cu diametrul de1,5 m, grup de pompare, instalaie de filtrare a apei compus dintr-un filtru mecanic, tip tob i filtru biologic, instalaie UV pentru dezinfectarea apei, instalaie de aerare i de oxigenare, dispozitive de furajare. 3. Realizarea sistem de cretere superintensiv a petilor n sistem recirculant. Sistemul de cretere superintensiv al petilor n sistem recirculant este alctuit din 6 bazine circulare de cretere, dou cu diametrul 3 m, nlimea 1,2 m, nlime util 0,8 m i volum util 5,65 mc. Celelalte patru sunt bazine circulare cu diametrul 1 m, nlimea 1 m, nlime util 0,6 m i volum util 0,5 mc. Volumul total al sistemului este: 13,3 mc Suprafaa total a sistemului (a celor 6 bazine de cretere) este: 17,3 mp ntregul sistem a fost amplasat ntr-o cldire cu o suprafa total de 161 mp, compus din hala de cretere propriuzis, o ncpere tehnic, birou i dou grupuri sanitare, realizat de partenerul P3, prin cofinanare.

Aspecte din timpul construciei halei

Hala de cretere superintensiv a petilor n afar de bazine, sistemul se compune din: Instalaia de alimentare cu ap a bazinelor Instalaia de alimentare cu ap are rolul de a asigura alimentarea continu a bazinelor cu ap tehnologic. Din instalaia de filtrare, apa curat de impuritile grosiere i condiionat chimic (neutralizarea amoniului, a nitriilor i nitrailor) este introdus n instalaia de alimentare al bazinelor. Aceasta este format dintr-o conduct de PVC cu diametrul de 160mm prin intermediul c_reia apa este distribuit_ ntr-o recea circular_ de conducte din PVC cu diametrul de 110mm. Din aceast_ recea apa tehnologic_ este dirijat_ la bazine prin intermediul unor

robineci 50mm. Reglarea debitului de ap_ recirculat_ se face cu ajutorul acestor robineci, la fiecare bazin n parte. Instalaia de evacuare a apei din bazine Instalaia de evacuare a apei din bazine are ca scop transportarea prin conducte a apei uzate spre grupul de filtrare. Apa uzat din bazinul de cretere este colectat i evacuat printr-o sit, ntr-o eav orizontal situat sub bazin, spre dispozitivul de meninere al nivelului apei. Dispozitivul de meninere al nivelului este constituit din dou tuburi concentrice telescopice. Prin ridicarea sau coborrea tubului central se asigur ridicarea, coborrea nivelului i evacuarea apei din bazinul de cretere. Din acest dispozitiv apa ajunge n conducta principal de evacuare i condus la grupul de filtrare. Instalaia de filtrare mecanic a apei Instalaia de filtrare mecanic a apei are rolul de a asigura calitatea corespunztoare a apei de alimentare a bazinelor de cretere. Acest lucru se realizeaz cu ajutorul unui filtru rotativ tip tob. Sita rotativa este un filtru de mare capacitate cu dimensiuni mult mai mici dect ale altor site utilizate in separarea solid-lichid. Proporia de filtrare este de cinci ori mai mare n cazul acestui tip, comparativ cu sitele statice, fiind practic nul posibilitatea de blocare a acestuia cu reziduuri deoarece au prevzute un sistem de autocuraare. Fluxul de ap cu particule solide n suspensie ptrunde axial n tambur i iese filtrat pe o direcie radial, prin reeaua de ochiuri a sitei. Capacitatea de filtrare maxim a acestei site este de 50 mc/or.

Bazine cu diametrul de 3 m

Vedere de ansamblu al sistemului

Filtru mecanic rotativ Grup de pompare

Instalaie UV i filtru biologic

Apa curat de impuritile grosiere este deversat prin gura de evacuare a filtrului mecanic n rezervorul situat lng acesta. De aici apa este aspirat de o pomp centrifugal i refulat prin filtrul UV n biofiltrul montat n apropiere, la o nlime de 1,7m. Grupul de pompare are rolul de a asigura circulaia apei n sistem. Este alctuit din dou pompe, tip COM 350/07 fabricaie LOWARA, Italia, cu o capacitate de 20 mc/h avnd nlimea de pompare de 6m. Cea de-a doua pomp are numai rol de rezerv. Pompele se pot conecta independent prin utilizarea robineilor de izolare n scopul nlocuirii sau remedierii acestora. Fiecare pomp are n circuit cte un filtru tip Y n vederea reducerii ncrcrii apei cu particule solide. Filtrul Y este montat pe conducta de aspiraie a pompei. Instalaia de filtrare biologic a apei Principalele probleme avute n vedere la stabilirea principiilor de funcionare ale filtrelor nitrificatoare sunt: cinetica procesului de nitrificare, configuraia filtrelor nitrificatoare, parametrii fizico-chimici i biologici ce influeneaz funcionarea acestora. Descompunerea compuilor cu azot are o importan deosebit n acvacultur deoarece o parte din produii de descompunere, n principal amoniacul - NH3 i azotiii - NO2, sunt toxici; ntr-o msur mai mic i azotaii-NO3 sunt toxici atunci cnd, prin acumulare, ating concentraii mari. n sistemele recirculante, substana organic rezidual (hran neconsumat, dejecii) este descompus de ctre bacteriile heterotrofe n compui organici mai simpli, produsul final al acestui proces fiind amoniul, compus instabil ce se transform n amoniac. ntr-o prim faz, amoniul este oxidat de bacteriile autotrofe n nitrii (NO2). n a doua faz, sub aciunea altor tipuri de bacterii autotrofe, nitriii se transform prin oxidare n nitrai (NO3) care devin toxici cnd se acumuleaz ntr-o cantitate prea mare. Instalaie UV pentru dezinfectarea apei Procedeul de dezinfecie cu lumin ultraviolet se bazeaz pe proprietatea radiaiei UV de a penetra i distruge toate formele de bacterii prezente n lichide sau gaze. Un modul format din 2 lmpi cu UV este montat pe conducta de alimentare a instalaiei de filtrare biologic. O lamp FIAP UV Active 130 permite dezinfecia unui debit de ap de 15 mc/h cu o putere consumat de 130W, deci ntregul modul va putea dezinfecta 30 mc ap cu o putere consumat de 260 W. Instalaie de aerare Fiecare bazin este prevzut cu un dispozitiv de insuflare a aerului, sub forma unui cadru din evi din PVC i prevzut cu o serie de orificii prin care se insufl aer. Instalaie de oxigenare Fiecare bazin este prevzut cu cte un dispozitiv special de insuflare a oxigenului care const dintr-un difuzor cu plac ceramic tip FIAP conectat la o butelie cu oxigen printr-un furtun de cauciuc. Dispozitive de furajare Bazinele de 1 m sunt prevzute cu cte un hrnitor automat cu band, cu o capacitate de 5 kg de furaj. Banda dispozitivului este acionat de un mecanism de ceas, reglat pentru o funcionare de 12 ore. Bazinele de 3 m sunt prevzute cu dispozitive de hrnire cu nec. Instalaie de automatizare, comand i control Instalaia de automatizare, comand i control are rolul de a asigura funcionarea sistemului n parametrii prevzui, precum i a avertiza n cazul apariiei unor defeciuni care pot aprea n timpul exploatrii. Sistemul de monitorizare a calitii apei Un sistem complet de monitorizare a parametrilor fizico-chimici ai apei pentru un sistem recirculant de cretere a petilor, trebuie s cuprind pe lng un controler la care se racordeaz 6 sonde i care au posibilitatea de monitorizare a 9 parametrii, urmtoarele: sond

pentru determinarea oxigenului dizolvat i a temperaturii; sond pentru determinarea nitrailor, nitriilor; sond pentru determinarea pH-ului; sond pentru determinarea conductivitii; sond pentru determinarea suspensiilor solide i a turbiditii i sond pentru determinarea amoniului.

Sistem de monitorizare a calitii apei 4. ntocmirea metodicii de ncercri, stabilirea condiiilor i a aparaturii necesare experimentrilor. Metodica de ncercri este structurat n zece capitole care prezint etapele ce trebuie parcurse la ncercarea sistemului, aparatura folosit, condiiile care trebuie respectate, precum i metodologia de determinare a indicilor i a parametrilor tehnico-funcionali, n vederea evalurii performanelor acestuia. ncercrile se vor desfura dup urmtorul plan: - verificri generale i expertiza tehnic iniial; - ncercri n condiii de laborator, n gol i n sarcin; - ncercri n condiii de exploatare; - expertiza tehnic final a modelului experimental; - analiza rezultatelor ncercrilor; - concluzii, recomandri i propuneri. 5. Asigurarea utilitilor i condiiilor necesare efecturii ncercrilor. Pentru ca ncercrile modelului funcional al instalaiei de cretere superintensiv a petilor n sistem recirculant s se poat desfura n condiii optime, trebuie asigurate toate utilitiile necesare. Utilitile necesare experimentrilor sunt: - cldirea halei expeimentale; - instalaia de nclzire/rcire; - alimentarea cu ap; - laborator de analiz a apei; - alimentarea cu energie electric.

ARTICOLE PUBLICATE 1 Utilizarea pompelor de cldur pentru nclzirea/rcirea apei din sistemele recirculante de cretere superintensiv a petilor, Petru DAVID, Augustin POP, "INMATEH 2007-V "/ 2007/Pagina 103-108 /ISSN 1583-119 / simpozionul: PROCESAREA I VALORIFICAREA

EFICIENT A PRODUSELOR AGRICOLE N SCOPUL CRETERII CALITII VIEII N MEDIUL RURAL 2 Heat pumps installation for heatingcooling the water from recirculating aquatic systems, POP Augustin, DAVID Petru, POPOVICI Valentin, LAZU Dorel. Lucrri tiinifice Facultatea de Agricultur; Ed. Agroprint, Timioara 2008, ISSN 1221 5279, pag. 489 496 3 Energetic consumption optimization for an aquatic recirculating aquatic system by using heat pumps, POP Augustin, DAVID Petru, DESPA Gheorghe, POPOVICI Valentin, ACME IASI 2008 A 3-a Conferina internaional, Concepte avansate n ingineria mecanic ISSN 1011 2855, pag. 333 342 5 4 Sisteme acvacole recirculante de crestere superintensiva a pestilor, POP Augustin, DAVID Petru, POPOVICI Valentin, Conferinta Competitivitate versus dezvoltare durabila? organizata de EconomixNews CIT-ENI Romania, Camera de Comert, Industrie si Agricultura din Calarasi, Fundatia pentru Democratie si Libertate din Romania, Centrul pentru Studii Strategice si Internationale din Washington, Iulie 2008 5 Solutii si realizari in domeniul acvaculturii superintensive prin utilizarea sistemelor recirculante de crestere a pestilor, POP Augustin, DAVID Petru, POPOVICI Valentin, Conferinta Dezvoltarea si integrarea biotehnologiilor in procesul de retehnologizare a industriei alimentare romanesti organizata de Economix News CIT ENI Romania in parteneriat cu CSIS, FDCL, Institutul pentru Bioresurse Alimentare (IBA), Institutul National de CercetareDezvoltare pentru Stiinte Biologice (INCDSB), IPA Craiova, care a avut loc n cadrul Expozitiei internationale de produse si echipamente din industria alimentar IndAgra Food 2008 6 Energetic consumption analysis in a recirculating aquatic system (ras) for superintensive fish breeding, GNGU Vergil, DAVID Petru, POP Augustin, POPOVICI Valentin, Revista INMATEH nr 26/2008 - Bucureti , octombrie 2008, ISSN 1583 1019, pag.10 15 7 Considerations upon energetic efficiency of an recirculating aquatic system (ras) for super intensive fish culture, DAVID Petru, POP Augustin, POPOVICI Valentin, Conferina internaional, ACVAPEDIA 2009, Timisoara, 28-29 Aprilie i publicat n Revista AACL Bioflux Vol 2, 2009 ISSN 1844 8143, pag.153 159 8 Experimental aquatic system for super-intensive breeding of fish, DAVID Petru, POP Augustin, DESPA Gheorghe, POPOVICI Valentin, Revista INMATEH nr 29/2009, ISSN 1583 1019, pag.88 96 9 Experimental installation for fish breeding in a recirculating system, DAVID Petru, POP Augustin POPOVICI Valentin a 6-a Conferina internaionala SIPA 2009, 12 14 noiembrie 2009, publicata in Integrated Systems for Agri-food Production Agri-food Production for XXI Century-, ISBN 978-963-9909-40-3, Ed. BESSENYEI GYORGY, Nyiregyhaza, Hungary, 2009, pag.191 194 ARTICOLE ACCEPTATE PENTRU PUBLICARE 1. Experimental farm for sturgeons breeding, Eng. Petru DAVID, Phd.Eng. Augustin POP, Eng. Valentin POPOVICI 34th Scientific Conference on Fisheries & Aquaculture, Szarvas, Hungary, 2010 2. Pilot station for testing the technologies used at intensive breeding of fish in water recirculating systems Petru David, Augustin Pop, Neculai Patriche, Dorel Lazu, Valentin Popovici - INTERNATIONAL CONFERENCE ON FISHERY AND AQUACULTURE - A VIEW POINT UPON THE

SUSTAINABLE MANAGEMENT OF THE WATER RESOURCES IN THE BALKAN AREA Galati, ROMANIA, May 26-28th, 2010 3. Recirculating aquatic system, modular, for intensive breeding of fish Augustin Pop, Petru David, Dorel Lazu, Neculai Patriche, Valentin Popovici, INTERNATIONAL CONFERENCE ON FISHERY AND AQUACULTURE - A VIEW POINT UPON THE SUSTAINABLE MANAGEMENT OF THE WATER RESOURCES IN THE BALKAN AREA Galati, ROMANIA, May 26-28th, 2010