Colegilor mei, în semn de preţuire

„Uşor nu e nici cântecul. Zi şi noapte – nimic nu-i uşor pe pământ: căci roua e sudoarea privighetorilor ce s-au ostenit toată noaptea cântând.”

(Lucian Blaga)

Mulţumiri tuturor colegilor profesori (Mihaela Diaconescu, Octavian Butuza, Cornelia Cucu,

Maria Mătrescu ş.a.) care au făcut posibilă realizarea acestui material,

regăsindu-şi efortul în boabele de rouă ce dau farmec vieţii, prospeţimea,

plăcerea şi bucuria de a trăi şi de a fi util altora.

Cabinetul de Asistenţă Psihopedagogică

prof. Mircea Baltac

Consumul de droguri, poveste fără happy-end !

Lectorat cu părinţii

Invitaţi: Adina Tatu, prof. psiholog, reprezentant OSC Bucureşti un grup de voluntari, Organizaţia Salvaţi Copiii

Participanţi, şi parteneri:

- părinţii elevilor claselor a IX-a A, B, C, E, G; - d-na dirigintă a clasei a IX-a A, prof. Nicoleta Cîţu

- d-na dirigintă a clasei a IX-a B, prof. Geanina Cotropai

O ţigară poate fi asemănată cu o “seringă”.

Ea are următoarele componente:

Nicotina

Inhalată odată cu fumul de ţigară, pătrunde în învelişul celular al arborelui respirator şi ajunge rapid în creier şi în sânge. Duce la dependenţă fizică sau psihică.

FUMATUL

UCIDE

!

FUMATUL

UCIDE

!

Gudronul Este o substanţă lipicioasă, asemănătoare catranului de pe stradă. Gudronul din ţigări se fixează în plămâni, determinând sclerozaepiteliului alveolelor. Tot el îngălbeneşte dinţii şi degetele.

Monoxidul de carbon

Un gaz incolor şi toxic. Se combină cu hemoglobina din sânge, formând un produs relativ stabil, numit carboxihemoglobină.

Astfel, hemoglobina nu mai este disponibilă pentru combinaţia cu oxigenul (esenţial vieţii), putând produce moartea prin asfixiere.

Efecte negative de scurtă durată

- accelerarearitmului inimii;- creşterea tensiunii arteriale;- pătrunderea monoxidului de

carbon în sânge;- pătrunderea substanţelor

cancerigene în plămâni;- iritarea ochilor;- scăderea temperaturii pielii.- poluarea aerului;

Efectele fumatului pe termen scurt

Alte efecte negative de scurtă durată:

- alterarea mucoaselor buzelor, limbii, cerului gurii, laringelui;

- tusea, respiraţia urât-mirositoare, infecţii ale gurii;

- alterarea mirosului;- ridurile faciale;- petele galbene pe dinţi;- reducerea rezistenţei la

infecţii;- sensibilitate la boli.

Efecte negative de lungă durată:

- cancerul pulmonar, al cavităţii bucale, al esofagului, laringelui, pancreasului şi vezicii urinare;

- bolile de inimă;- ulcerele digestive;- afecţiunile circulatorii şi

palpitaţii;- emfizemul pulmonar;- bronşita cronică.

Efecte ale fumatului pasiv:

• iritaţii ale nasului, gâtului şi pieptului;• dificultăţi în respiraţie;• tuse (răceli);• strănut;• iritaţia ochilor • rinoree;• dureri de cap, ameţeli;• greaţă;• tulburări de concentrare.

Durata vieţii, dar mai ales calitatea ei, depind doar de dv. !

- există aproximativ 1.2 miliarde fumători în lume;- fumatul este responsabil pentru aproximativ 4

milioane de decese în fiecare an, aproximativ 1.000 în fiecare zi;

- fumarea unei singure ţigări scurtează viaţa cu 7 minute;

- rata mortalităţii în rândul fumătorilor este de 2-3 ori mai mare decât la nefumători la toate grupele de vârstă;

- aproximativ jumătate din decesele legate de fumat se produc între 35-69 de ani, ceea ce face din fumat cea mai importantă cauză de moarte prematură în ţările civilizate;

- fumătorii trecuţi de 30 de ani suferă de 5 ori mai multe infarcte miocardice decât nefumătorii;

- fumatul cauzează circa 30% din decesele prin cancer;

- datorită fumatului, se înregistrează circa 90% din decesele prin cancer pulmonar la bărbaţi şi 70-75% la femei.

Spune un categoric “Nu” viciului care ucide încet, dar sigur !

Drogurile, poveste fără happy-end !

Câteva motive pentru care elevii şi tinerii ajung să se drogheze (1)

* din curiozitate, s-a ivit ocazia, iar tânărul n-a făcut altceva decât să încerce. Aceştia folosesc de regulă "celebra" şi înşelătoarea propoziţie: "asta va fi prima şi ultima dată...", fără să realizeze că poarta pe care au intrat duce către infern; * ca ceva incitant, ca o dovadă de curaj, în ciuda faptului că părinţii tratează problema drogurilor ca pe un mare pericol; * din mândrie. Pe unii mândria îi duce la pieire. Aceştia spun de obicei: “dependenţa este o prostie. Mă droghez că vreau...". Când îşi dau seama că nu ar vrea să se drogheze şi totuşi o fac, descoperă că sunt dependenţi, dar e deja prea târziu; * unii copii şi tineri utilizează drogurile sau solvenţii organici în încercarea de a uita de problemele cu care sunt confruntaţi sau de a atenua supărarea ivită în urma unui eveniment neplăcut petrecut în familie; * o reacţie faţă de unele frustrări sau abuzuri, pentru că nu li se acordă atenţie acasă, la şcoală sau în anturaj.

Câteva motive pentru care elevii şi tinerii ajung să se drogheze (2)

* un mod de a reacţiona în faţa singurătăţii, senzaţiei de inutilitate, a lipsei de respect de sine şi de încredere în propria persoană; * din deznădejde, nemulţumiţi de ceea ce le oferă lumea aceasta, vor să evadeze. Şi atunci aleg această cale extremă găsind în ea un refugiu cu final sinistru. Un cerc vicios din care nimeni nu mai poate ieşi uşor, sau nu mai poate ieşi niciodată. * din dorinţa de a experimenta ceva nou. Aceştia sunt de regulă "copiii de bani-gata".

Tentaţia este mare pentru cei cu situaţie materială foarte bună. Aceştia văd în consumul de droguri ceva care este "la modă“. O modă distrugătoare ! Îngrijorător este faptul că, indiferent pe ce cale, o dată ajunşi la consumul de droguri, nu prea există drum de întoarcere. Chiar medicii care lucrează în centrele de toxicologie recunosc :“Noi îi salvăm pe moment, dar ajunşi în libertate, marea majoritate o iau de la capăt. Implicarea bisericii în aceste situaţii ne-ar fi de un real folos...".

1. Situaţia materială foarte scăzută, dacă este asociată

şi cu alţi factori de risc. 2. Schimbarea frecventă a

locuinţei şi a şcolii, dacă este asociată cu imposibilitatea persoanei de a-şi face

noi prieteni şi de a se integra în noua comunitate. 3. Accesibilitatea procurării drogurilor. 4. Asocierea unei persoane neconsumatoare cu cei care

consumă droguri (este cu atât mai riscantă, cu cât numărul persoanelor apropiate care

consumă droguri este mai mare. 5. Situaţia materială deosebit de bună a familiei,dacă familia satisface toate dorinţele copilului în mod necondiţionat. 6. Existenţa într-o familie a unui părinte alcoolic, dependent de tutun sau medicamente, ştiut fiind faptul că multe comportamente se învaţă prin imitare de la părinţi.

Factori de risc în consumul de droguri (1)

Factori de risc în consumul de droguri (2)

7. Stilul de educaţie al părinţilor şi consumul de droguri la copii, dacă părintele i-a permis şi i-a dăruit copilului totul fără a-i cere nimic în schimb, dacă educaţia s-a caracterizat prin oscilaţii constante între indulgenţă şi severitate excesivă (copilul a fost pedepsit drastic pentru orice greşeală, indiferent de gravitatea acesteia) şi, dacă educaţia s-a caracterizat printr-o toleranţă exagerată sau printr-un grad înalt de toleranţă.8. Comunicarea deficitară, ineficientă dintre părinţi şi copii.9. Dificultăţile şcolare, problemele sociale apărute ca urmare a unei deficienţe fizice, mentale sau a unei tulburări de personalitate.10. Existenţa unui singur părinte ca urmare a divorţului sau a decesului unuia dintre ei, mai ales, dacă se asociază şi cu alţi factori de risc.

Generalităţi despre droguri

Consumul ilicit de droguri (fără prescripţie medicală) determină fenomene de dependenţă şi toleranţă.

Drogurile sunt substanţe chimice solide, lichide sau gazoase care, introduse în corp, produc modificări ale stării de sănătate şi ale comportamentului consumatorului şi care afectează direct funcţionarea sistemului nervos, schimbând dispoziţia, percepţia şi/sau starea de conştiinţă.

Accepţiuni conceptuale

Dependenţa este o formă negativă de comportament învăţat şi constă într-o serie de tulburări neplăcute la nivelul corpului, minţii şi comportamentului care apar ca urmare a consumului de droguri. Dependentul nu trebuie considerat o victimă a naturii sale biologice, ci el este persoana direct răspunzătoare de propriul comportament.

Abstinenţa înseamnă întreruperea consumului de drog.

Supradoza presupune introducerea în corp a unei cantităţi de drog mai mare decât poate suporta acesta.

Sevrajul reprezintă răspunsul organismului la absenţa drogului cu care este obişnuit. Natura simptomelor şi intensitatea acestora depinde de drogul consumat (tremurături, dureri musculare, articulare, simptome specifice gripei etc.).

Dezintoxicarea constă în tratamentul medical si psihologic într-un centru specializat, pe o perioadă de maxim 30 de zile.

Clasificarea drogurilor d.p.d.v. al legalităţii

A. Droguri legale:

tutun, cafea, alcool, ceai negru, Coca-Cola, Pepsi-Cola, absint, unele produse şi plante etnobotanice etc.

“Moartea legală”

“Moartea albă”

B. Droguri ilegale: cocaina, heroina, marijuana, haşiş, ecstasy, LSD, kratom, ketamină, Salvia Divinorum, unele produse şi plante etnobotanice etc.

A. Stimulante:

1. Cocaina; 2. Cofeina; 3. Tutunul; 4. Amfetamine (Ecstasy); 5. Anorexigene; 6. Hormoni, Steroizi Anabolizanti; 7. Sarea de baie; 8. Unele produse şi plante etnobotanice.

Clasificarea drogurilor după acţiunea lor asupra sistemului

nervos

B. Deprimante:

1. Alcoolul;2. Benzodiazepine: Vallium

(Diazepam);3. Barbiturice;4. Solventii şi Gazele inhalante

(Aurolac);5. Opiu;6. Kratom;

7. Unele produse şi plante

etnobotanice.

C. Halucinante:

1. LSD;

2. Ciuperci Halucinogene;

3. Cannabis (Marihuana), Haşiş;

4. Mescalina;

5. Salvia Divinorum;

6. Ketamina;

7. Unele produse şi plante

etnobotanice.

Mescalina

Marijuana Marijuana

* este o plantă care creşte în munţii din regiunea Oaxaca, Mexic; * face parte din familia mentei; * dacă sunt condiţii favorabile, poate creşte câţiva metri în înălţime; * frunzele sunt destul de mari (până la 23 cm), sunt acoperite cu perişori fini, care dau aspect de catifea.

Utilizare: se mestecă, se fumează, se bea sub formă de infuzie sau se inhalează vaporii calzi.

Substanţa activă din Salvia divinorum este Salvinorin A, o substanţă chimică a cărei moleculă conţine carbon, hidrogen şi oxigen.

Salvia divinorum

* o stare de beţie mult diferită de a alcoolului. * efectele intervin foarte rapid între 20-60 secunde după fumat, uneori la maxim 1-2 minute. Primele efecte durează 5-15 minute. * la doze mari consumatorii au simţit o distorsionare dramatică a timpului, halucinaţii, călătorii în alte locuri, planete, timpuri, detaşarea sufletului de corp, comunicări cu lumea spiritelor, reîncarnări în alte persoane, schimbări de identitate. * cei mai mulţi indivizi rămân nemişcaţi în timpul experienţei, dar unii pot să se plimbe în stare de inconştienţă (de somnambul). Mulţi consumatori consideră această experienţă mai mult înfricoşătoare decât distractivă. * fumatul acestei plante produce iritări ale gâtului, dureri de cap şi iritabilitate nervoasă.

Efectele consumului de salvie

Kratom Capsule Praf

Denumiri: K, Super K, vitamina K

Ketamina

Utilizare: ingestie, fumare, injectare

- sentiment de detaşare şi introspecţie , un sentiment de a fi “în afara corpului”;

- efectele durează până la 3 ore; - pe plan psihic se înregistrează

halucinaţii, vomă, limbaj neclar, amorţeală şi coordonare musculară deficitară;

- cantităţile mari pot provoca anestezie sau spasme musculare;

- sub influenţa ei, consumatorii sunt mai puţin sensibili la durere. Pe lângă aceasta, mulţi dintre ei nu-şi dau seama că au halucinaţii (pentru că ei cred că tot ceea ce se întâmplă e real), aşa că se expun accidentelor şi rănirilor grave.

Efectele consumului de ketamină

Special Gold Bath Salt Powder

Denumire: sare de baie.

Utilizare: infuzie, sau se prizează

- provoacă o stare asemănătoare cu cea produsă de prizarea cocainei.

- poate cauza decesul celor care au probleme cu inima.

- după aproape un minut (la o doză de 160 mg), auzi un bâzâit neplăcut în urechi şi începe să-ţi bată inima foarte puternic.

- după alte câteva minute, starea de panică se înteţeşte şi simţi nevoia să scrâşneşti din dinţi, să-şi muşti buzele, iar inima îţi bate foarte tare;

- are efecte halucinogene. În combinaţie cu alte săruri, efectul poate fi devastator.

Efectele consumului de sare de baie

Tipuri de produse etnobotanice:

Spice Gold Genie Spice Diamond Wild Opium Mix Mojo Shunk Chill

Semne fizice ale consumului de droguri:

* pierderea/creşterea poftei de mâncare, scăderea sau creşterea inexplicabilă în greutate, schimbarea obiceiurilor alimentare;

* schimbarea ritmului de mers, încetinirea sau înţepenirea mersului;* slaba coordonare a mişcărilor; * insomnie, trezirea la ore neobişnuite, lenea neobişnuită;* ochii roşii şi înlăcrimaţi, pupile mai mari sau mai mici decât de obicei;* consumatorii au palmele umede şi reci, tremurături ale mâinilor,

picioarelor sau capului;* faţa lor este roşie sau palidă;* prezintă secreţii nazale ca la răceală, urme vizibile de înţepături pe

antebraţe sau picioare; * extremităţile lor sunt reci;* vomită frecvent, transpiră excesiv, au pulsul neregulat; * emit un miros de substanţe la expiraţie, din corp sau din haine;* manifestă hiperactivitate şi sunt excesiv de vorbăreţi.

Semne comportamentale ale consumului de droguri:

* schimbare de atitudine, de comportament sau de personalitate;* schimbarea prietenilor, evitarea celor vechi, lipsa informaţiilor

despre cei noi; * schimbarea activităţilor cotidiene, a hobby-urilor sau intereselor;* scăderea performanţelor şcolare, întârzieri şi absenţe nemotivate,

abandon şc.; * schimbarea comportamentului acasă, pierderea interesului pentru

familie; * dificultăţi de concentrare, consumatorul este distrat, uituc;* lipsa de motivaţie, pierderea energiei, a stimei de sine, atitudine de

nepăsare;* este frecvent hipersensibil, îşi pierde repede cumpătul sau are

resentimente;* prezintă stări de iritabilitate sau mânie, dezorientare, secretomanie;* poate avea deseori accidente de maşină; * manifestă necinste cronică;* are nevoie inexplicabilă de bani, fură bani sau obiecte.

Alte semne comportamentale ale consumului de droguri:

- halucinaţii, somnolenţă; - tras la faţă, privirea animalică;- dezinteresul pentru viaţa sexuală- neglijarea ţinutei, grosolănia în limbaj;

- plafonarea intelectuală, micşorarea capacităţii de gândire;- atitudini de prostuţ, cu râs fără motiv;- uită foarte repede, indiferenţă şi detaşare faţă de cei din jur;

- comportament agresiv;- fantezie prodigioasă în crearea minciunilor cu scopul de a obţine bani;- acte antisociale (furt, tâlhării);

- dorinţa incipientă de sinucidere, refuzul internării în spital;- când acceptă internarea, caută modalităţi de procurare a drogurilor.

Sfaturi pentru părinţi (1)

Ştiinţa le-a venit în ajutor tuturor părinţilor care doresc să-şi testeze copiii dacă se droghează. În acest scop, s-au creat timbre speciale, impregnate cu anumite substanţe chimice, care depistează consumul de droguri. Metoda nu este complicată şi nici costisitoare. În cazul clasicului test de urină, folosit şi în prezent, drogul poate fi descoperit dacă pacientul l-a consumat cu cel mult şapte zile în urmă. Oamenii de ştiinţă din Japonia au descoperit o metodă mai sigură. Această metodă constă în analiza firului de păr, prin care se pot depista atât consumatorii de stupefiante, cât şi care este drogul consumat. Este însă mai costisitoare. Reuşita analizei depinde de lungimea firului de păr (care trebuie să fie cât mai lung).

Sfaturi pentru părinţi (2)

Părinţii au la îndemână şi mijloace mai simple de depistare:

* decât să facă pe detectivii şi să-şi petreacă timpul spionându-l, ar fi mai bine să poarte o discuţie deschisă cu copilul, deoarece oricare ar fi reacţia sa iniţială, el va înţelege în cele din urmă interesul părinţilor pentru problema lui.

Adevărul este cel mai bun antidrog !

* asiguraţi-vă că daţi copilului o educaţie bună, sănătoasă, până la vârsta de 7 ani. Cei şapte ani de acasă contează foarte mult în a-l feri pe copil de droguri şi,în general, pentru a dezvolta ulterior modalităţi mai eficiente de a depăşi situaţii grele în viaţă, altele decât prin apelarea la drog sau alcool.

Ce puteţi face dacă fiul sau fiica dv. consumă droguri ? Soluţii.

* Păstraţi-vă calmul !* Comunicaţi copilului îngrijorarea cu privire la schimbările pe care le-aţi observat la el !* Fiţi un bun ascultător ! * Încurajaţi copilul să-şi exprime sentimentele !

* Un părinte bun este ascultător, înţelegător şi iertător ! *Citiţi, căutaţi informaţii despre ce înseamnă drogul şi ce reprezintă în viaţa copilului dumneavoastră !

* Explicaţi calm copilului riscurile la care se expune

prin consumul de drog ! * Discutaţi de comun acord cum puteţi rezolva această situaţie !

* Adresaţi-vă unui specialist care vă poate îndruma

în abordarea acestei probleme !* Vizitaţi împreună un psiholog sau un

specialist în dependenţe pentru a discuta

despre problema consumului de droguri !

Fii un bun părinte !

1. Stabiliţi un „timp al vostru, împreună”. Stabiliţi o rutină, un obicei săptămânal regulat de a face ceva special cu copilul, chiar şi ceva foarte simplu, cum ar fi a merge la o îngheţată. 2. Nu vă fie teamă să întrebaţi unde se duce, cu cine se va întâlni şi ce va face. Faceţi cunoştinţă cu prietenii lui şi cu părinţii acestora pentru a le cunoaşte activităţile. 3. Încercaţi să fiţi acasă la sfârşitul orelor, atunci când copilul se întoarce acasă. „Zona periculoasă” pentru consumul de droguri este intervalul de timp 16:00 – 18:00, atunci când nu este nimeni prin preajmă. Dacă reuşişi, aranjaţi-vă un orar flexibil la locul de muncă. În situaţia în care copilul tău va veni cu prietenii, este bine să fie supravegheaţi de un adult. 4. Mâncaţi împreună cât de des puteţi. Mesele sunt o ocazie excelentă de a discuta despre evenimentele de peste zi, de a oferi suport şi a strânge legăturile. Studiile arată că, acei copii ale căror familii mănâncă împreună cel puţin de 5 ori pe săptămână, sunt mai puţin expuşi riscului de consum de alcool sau droguri.

Învăţ să comunic cu copilul meu !

1. Sunt foarte ferm în a arată copiilor mei că nu doresc ca ei să consume droguri. Niciodată ! Nicăieri ! Nu las loc de interpretări şi îi vorbesc des despre pericolele şi consecinţele negative ale abuzului de alcool şi droguri. Doar o dată sau de două ori pe an nu este suficient ! 2. Sunt un ascultător din ce în ce mai bun. El mă întreabă, eu îi încurajez întrebările. Parafrazez ceea ce copilul îmi spune. Îi cer părerea în deciziile de familie. Îi arăt dorinţa mea de a asculta. Lucrul acesta îl va face să se simtă mult mai confortabil în a se deschide în faţa mea. 3. Îi dau răspunsuri sincere. Nu inventez nimic dacă nu ştiu. Mă ofer să ne interesăm. Atunci când sunt întrebat dacă am consumat vreodată droguri, îi spune singurul lucru importantşi, anume, că nu doresc ca el să consume droguri. 4. Folosesc emisiunile TV, reclamele anti-drog şi discuţiile de la şcoală pentru a putea introduce subiectul într-un mod natural, ne-forţat. 5. Nu reacţionez într-un mod care ar putea tăia şansa oricărei discuţii ulterioare. Dacă afirmaţiile lui mă provoacă sau mă şochează, revin la o discuţie mai calmă despre motivele pentru care oamenii folosesc droguri şi dacă efectul consumului merită riscul. 6. Joc roluri cu copilul meu şi exersez moduri prin care se pot refuza drogurile sau alcoolul în diferite situaţii. Conştientizez cât de grele sunt astfel de situaţii.

Sunt un exemplu pentru copilul meu !

1. Fii un exemplu viu al sistemului tău de valori, zi de zi !Arată compasiunea, onestitatea, generozitatea şi deschiderea pe care doreşti ca şi copilul tău sa o aibă ! 2. Adu-ţi aminte că nu se compară nimic cu „fă cum spun eu, nu cum fac eu” când este vorba de droguri. Dacă iei droguri sau abuzezi repetat de alcool, nu te poţi aştepta ca propriul copil să-ţi urmeze sfaturile. Caută un ajutor profesional ! 3. Analizează-ţi comportamentul. Dacă abuzezi de alcool sau droguri, ia aminte că şi copiii tăi vor încerca să facă acelaşi lucru. Sau, dacă râzi fără probleme la un film în care e vorba de o persoană beată sau drogată, ce mesaj transmiţi copilului tău ?

Servicii oferite de A.N.A.

- ore de prevenire a consumului de droguri în instituţiile de învăţământ;

- prin Centrul Naţional de Formare şi Cercetare în Adicţii: cursuri de formare acreditate cu domnii profesori;

- asigurarea asistenţei medicale a consumatorilor de droguri (inclusiv alcool şi tutun);

- consilierea şi informarea cetăţenilor cu privire la problematica drogurilor;

- evaluarea consumatorilor de droguri.

Legislaţie

Ordonanţa de urgenţă nr. 6 din 10.02.2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi pentru completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope;

Adresele unor centre de Adresele unor centre de asistenţăasistenţă

Centrul de Asistenţă Integrată a Adicţiilor Obregia (CAIA Obregia)

Şoseaua Berceni Nr.10 - 12 (în incinta Spitalului Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Al. Obregia, intrarea dinspre Str. Emil Racoviţă, pe lângă Capela Sf. Teodora) Sector 4, Bucureşti Tel.: 021 - 334 03 02

E-mail: caia.obregia@gmail.com

Program de funcţionare: Luni - Vineri: 08:00 - 16:00Sâmbăta şi Duminica: închis

acordă servicii gratuite de asistenţă medicală, psihologică şi socială pentru consumatorii de droguri în regim ambulatoriu, inclusiv tratament substitutiv

Centrul de Asistenţă Integrată a Adicţiilor Pantelimon (CAIA Pantelimon)Şoseaua Pantelimon Nr.2 55, Bl. 43, Sector 2, Bucureşti

Webografie

http://www.google.ro/fumatul/images http://www.didactic.ro http:// www.nucleusinc.com http:// www.medicas.ro/fumatul-un-viciu-care-ucide-07-04-2008 http://www.google.ro/etnobotanice/efecte http://www.ana.gov.ro http://www.dependenta.ro/despredep.htm http://www.sanatatea.com/baza/category/droguri http://ro.wikipedia.org/wiki/Drog http://www.politiaromana.ro/Drogurile.htm Agenţia naţională antidrog, Pl_etnobotanice http://www.observator.mednet.md/droguri/consum/

Mulţumiri tuturor colegilor pentru materialele postate pe didactic.ro (Mihaela Diaconescu, Octavian Butuza, Cornelia Cucu - Bacău, Maria Mătrescu - Botoşani ş. a.)