Alegeri primare la PD LazioLista "A sinistra con Gasbarra" propune ecologie și drepturi

Alina Harja

EDITORIAL

ANUL 1 | NUMĂRUL 7 | 18 FEBRUARIE - 2 MARTIE 2012 | GRATUIT

ZOOM INEDIT

» PAGINA 3

Politic | Economic | Social | Cultural | il ROtaliano | Spiritual | Monden | Sport | Anunțuri | Divertisment

Bilanţ tragic: 79 demorţi, 140 de locali-

tăţi izolate, 84 de dru-muri judeţene blocate,23 de judeţe afectate dezăpadă. Ninsorile din ul-timele săptămâni aupus România în ge-nunchi.

PRIM-PLAN

România sub nămeţi !

Un alt mod de a vedeapolitica: protestul inedital senatorului Sorin Bota

» POLITIC | PAGINA 4

Suflet de artist român:interviu cu plasticianaCălina Lefter

» MONDEN | PAGINA 20

SITE: www.actualitatea.it | FACEBOOK: www.facebook.com/actualitatea

» PAGINA 2

RELIGIE

ECONOMIC

SPORT

Adunarea Eparhială a Episco-piei Ortodoxe Române a Italiei

» PAGINA 15

Lucrări la Roma

Aveţi idei de afaceri îndomeniu pentru 2012 ?

» PAGINA 6

Credite pentruagricultură

Suporterii stelişti nu l-auuitat pe Mihai Neşu

» PAGINA 21

Meciul Steaua-Twente: 0-1

Semnaţi doar propriiledeclaraţii...

» PAGINA 8

Atenţie lamodulul CID !

CONSULTANT

COMUNITATE

Violonistul Corneliu Babiravrea să rămână în istorie !

» PAGINA 16

Poveste deviaţă

După multă zarvă, maimult în presă decât pestrăzi, după cePreședintele a încercat săne păcălească schimbândministrul de externe,până la urmă Emil Boc și-a dat demisia și a fost în-locuit cu Mihai RăzvanUngureanu.

Trecând peste trecutulsau prezentul lui Ungu-reanu la conducerea SIE(Serviciul de InformațiiExterne), întrebarea pecare ne-o punem cu toțiieste: o fi bun de premier?

După mine, NU... din celpuțin 20 de motive prin-tre care faptul că nu arecompetența necesarăpentru a scoate Româniadin criză, nefiind un eco-nomist. Eu asta mi-aș fidorit!

continuă la pag. 2

Baby-guvernullui Ungureanu

GRATIS!

IL ROTALIANONotizie, commentie opinionil’inserto in italiano» PAG. 11 - 14

Ninsorile din ultimelesăptămâni au pus Ro-mânia în genunchi

23 de județe sunt afec-tate de cãderile masivede zãpadã și trei dintreele au probleme cu ener-gia electricã. Mai multelocalități au rămas pe în-tuneric. 4 drumuri națio-nale și 136 județene aufost închise iar pe alte 16circulația esteîngreunatã. 152 de per-soane au fost salvate deambulanțe iar 79 de per-soane au murit din cauzagerului sau strivite subacoperișurile propriilorlocuințe care s-au dărâ-mat peste ei.

Și căile ferate au fostafectate: peste 197 detrenuri au fost anulatepotrivit unui comunicat alMinisterului Transportu-rilor și Infrastructurii.

În mai multe sate oameniiau rămas fără curentelectric, fără căi de comu-nicații, fără informație.Școlile din județul Vran-cea au fost închise dar șialte unități de învățământdin alte județe continuăsă fie afectate.

Utilajele de dezăpezirenu fac față ninsorilorabundente și mai multeambulanțe au rămas blo-cate în timp ce se depla-sau către miile de oamenicare au apelat la serviciulde urgență.

Potrivit antena3.ro, înjudețul Buzău, în mijloculmunților de zăpadă și alviscolului, o ambulanțaîngropată parcă în nămeți

s-a luptat să ajungă la ogravidă. Medicii au ple-cat de marți după-amiază, însă i-a prinsnoaptea pe drum. Utila-jele de deszăpezire carear fi trebuit să le des-chidă drumul parcă nicin-ar exista. În cele dinurmă, au chemat echipa-jele de intevenție, cu ma-șini de teren. După alteore de chin, au răzbit prinnămeți și au reușit să-șiducă misiunea la sfârșit.Peste 4.600 de polițiști,polițiști de frontieră, jan-darmi și pompieri cu1.350 de vehicule au fostpuși să ajute la dezăpe-zire. Ca și cum nu ar fifost suficient, mai multeavalanșe au acoperitstrăzi întregi și case.

Românii sunt leneși

Privită de sus Româniaarată ca Polul Nord. Abiade se zăresc acoperișurilecaselor. Nici orașele nuarată mai bine. În ciudaamenzilor primăriilor ro-mânii nu au deszăpezit înfața propriilor locuințe și,până de curând și sediulGuvernului devenise

aproape inaccesibil dincauza munților de zăpadădin fața clădirii.

Premierul s-a declaratmulțumit de cum acțio-nează autoritățile pentrudeszăpezire, însă a acu-zat de lene pe oamenii ră-mași între nămeți care arfi trebuit să-și dezăpe-zească singuri casele șicurțile.Aceasta cu toate că mulțiau rămas practicîngropați în propriilelocuințe.

Ajutoare pentru sinistraţi

Sinistrații din județeleBrăila, Buzău, Călărași șiVrancea vor primi aju-toare de la stat a anunțatministrul de Interne, Ga-briel Berca. Acesta a de-clarat că Guvernul aadoptat o hotărâre princare a alocat 244.000 delei pentru cele patru ju-dețe, care sunt, totodată,cele mai afectate de vis-colul din această pe-rioadă.

”Propunem acordareaunui ajutor pentru ju-deţele Brăila - 70.000

lei, Buzău - 35.500 lei,Călăraşi - 52.000 lei şiVrancea - 86.500 lei.Sunt judeţe afectatede căderile de zăpadăşi acest ajutor constăîn motorină, pate deficat, conserve decarne de porc şi apăminerală”, a declaratministrul Administrațieiși Internelor, GabrielBerca, după ședința deGuvern.

După viscol și nămeţi,pericol de inundaţii

Deși temperaturile nu aucrescut semnificativ, hi-drologii avertizează că în

următoarea perioadăexistă riscul produceriide inundații din cauza to-pirii zăpezilor. Dacă tem-peratura va crește brusc,cantitățile de apă deri-vate din topirea zăpezilorar putea face ca râurilesă iasă din matcă.

Premierul Mihai Ungu-reanu însă a afirmat cănu există un pericol ime-diat în acest sens întrucâtmeteorologii nu auanunțat mărirea bruscă atemperaturii în următoa-rea perioadă.

de Alina Harja

Actualitateamagazin

18 februarie - 2 martie 2012ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATEPAGINA

2EDITORIAL

România sub nămeţi ! (continuare din pagina 1)

Un economist care săpoată să pună pe pi-cioare economia. De-sigur, se poateînconjura de consilieripricepuți în ale econo-miei dar nu este sufi-cient. Negocierile șiacordurile monetare lanivel internațional potfi, după părerea mea,făcute cel mai bine deun economist. Asta casă nu mai vorbim că șila conducerea SIE totBăsescu l-a numit șideci am mari dubii asu-pra autonomiei aces-tuia.

Dincolo de ideile melepersonale, Ungureanuși-a făcut Guvernulcare a și trecut de votulParlamentului cu tot cubinecuvântarea luiPonta care ne-a ținut40 de minute în fața te-levizorului ca să nespună de 50 de mii deori că îl susține (doarde asta e „opoziție”).

Partea simpatică suntnoii miniștri, toți foartetineri și pluri-licențiațidar, și „băieți ai luitata”.

Nu că premierul ar fimai copt la minte decâtceilalți. Dar, veți spune,măcar sunt tineri șinepătați. Bine ar fi!Numai că, mulți dintreei sunt foști consilieri aifoștilor miniștri. Bun,adică ei vor sta în fațăși tot Udrea și prieteniine vor conduce.

Singurul lucru pe careeu îl doresc Românieieste ca acești„bebeluși” în ale guver-nării să aibă totuși ozvâcnire de amor pro-priu și de dorință deafirmare încât chiar să-și facă treaba bine.

Așa să ne ajute Dumne-zeu!

Bilanț tragic: 79 de morți, 140 de localități izolate, 84 de drumuri județene blocate, 23 dejudețe afectate de zăpadă

De curând a apărut, la Editura Aisara, “Sono una vec-chia comunista!”, traducerea cunoscutului roman al luiDan Lungu “Sînt o babă comunistă!”Ne aflăm, probabil, în fața cărții românești cu cel mai maresucces din ultimii douăzeci de ani: nu doar fiindcă este unbestseller al editurii Polirom, dar: a fost tradusă în zece limbi,în Olanda s-a montat o piesă de teatru pornind de la ea, StereGulea face un film după carte (cu Luminița Gheorghiu în rolulprincipal), Teatrul Național din Târgu Mureș va avea în mar-tie premiera spectacolului realizat după acest roman, în regiaGeaninei Cărbunariu, iar versiunea franceză a cărții a fostdublu nominalizată la Premiile Europene Jean Monnet(Franța, 2008). E un palmares impresionant.Ne aflăm la aproape zece ani de la căderea dictaturii ceaușiste, cu puțin timp în-aintea alegerilor electorale. Emilia Apostoae, pensionară, care și-a trăit cea maimare parte a vieții sub regimul „puterii populare”, primește un telefon de la Alice,fiica sa, emigrată în Canada, prin care este îndemnată „să nu voteze cu foștii co-muniști”. Acest telefon, urmat de alte discuții în contradictoriu, o aruncă pe Emi-lia într-o adevarată criză identitară, din care încearcă să se salveze rememorândtrecutul și căutându-și justificări, în ochii ei și ai fiicei, pentru propriile nostalgiidupă comunism. Însoțiți mereu de umor și (auto)ironie, ne întoarcem spre copi-lăria și adolescența Emiliei, la țară, intrăm in miezul nostalgiei paradoxale dupădictatură."Dan Lungu dramatizează dezbaterea cu cea mai mare acoperire națională: a fostsau n-a fost bun comunismul? Nu e o dezbatere intelectuală, e adevărat, nu eplină de trimiteri bibliografice și de nuanțări infinite, dar e un prilej de nostalgie

sau contre dure între generații, în fiecare cotlon al României. Avem de-a face cuun roman extraordinar, unul dintre puținele pe care pot să le recomand liniștitpentru export. Pentru că e incredibil de simplu de citit. Pentru că e scris cu o le-jeritate uimitoare, pentru că nu are pretenții de frescă a epocii Ceaușescu sau aanilor ’90. Este o abordare, umană și rece în același timp, a unei stări sufleteștitipic central-europene.” (Costi Rogozanu, Suplimentul de Cultură)

"Sînt o babă comunistă!, romanul excelentului Dan Lungu, scris sub forma con-fesiunii Emiliei Apostoae, fostă muncitoare într-un atelier de confecții mecanice,este, probabil, cel mai bun roman despre nostalgia după viața din comunism; unroman realist-minimalist de o simplitate uluitoare, adevărat în toate situațiile șiîn fiecare replică, o carte plină de umor, dar, mai ales, de amărăciune, derizoriu,absurd…” (Marius Chivu, Dilema)"Dan Lungu are marele talent de a utiliza cu măiestrie stilul oral pentru a pre-zenta situațiile cu mult umor subversiv. El se situează în tradiția marelui umoristceh Jaroslav Hašek, creatorul bravului soldat Šveik. Este un autor de mare va-loare al României post-socialiste, continuând timpurile de aur ale literaturii in-terbelice.” (Berliner Zeitung)"Satirist savuros, Dan Lungu nu încetează să exploreze nevrozele țării sale. Re-prezentând noua generație românească de scriitori, autorul ne-a cucerit deja curomanul Raiul găinilor. Dulce-amar și adesea provocând râsul, romanul Sînt obabă comunista! folosește umorul pentru a surprinde cu acuitate transformărilesocietății românești.” (Livres Hebdo)

Despre Dan Lungu puteți afla mai multe pe siteul acestuia: www.danlungu.eu.

de Viorel Irimia

O bătrână regretă comunismul. De ce?

Papa face un cardinal român

Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major al Bisericii Ro-mâne Unite cu Roma, Greco-Catolică şi preşedinteal Conferinţei Episcopilor Catolici din România, estenumit sâmbătă cardinal de către Papa Benedict alXVI-lea într-o ceremonie ce are loc la Vatican.

Ceremonia a avut loc pe 18 februarie la Vatican. Laînceputul lunii ianuarie, Papa Benedict al XVI-lea aanunţat lista celor 22 de cardinali care vor faceparte din Consistoriul de la Vatican. Lucian Mure-şan devine al treilea cardinal român, după IuliuHossu şi Alexandru Todea, toţi trei aparţinând Bise-ricii Greco-Catolice. Prelatul român locuieşte la Blajşi slujeşte în Catedrala „Sfânta Treime" din locali-tate.

Lucian Mureşan s-a născut la 23 mai 1931 la Fer-neziu, lângă Baia Mare, într-o familie cu 12 copii.„Din pruncie am simţit puternica chemare spre slu-jirea lui Dumnezeu şi a semenilor, în preoţie", de-clara Lucian Mureşan într-un interviu publicat înrevista „Actualitatea Creştină" citat de “Adevărul”.

La ceremonie a participat şi senatorul PSD, SorinBota, preşedinte al Grupului Interparlamentar Ro-mânia-Italia.

de Alina Harja

ROMA | Marco Pac-ciotti, coordonatorulnaţional al ForumuluiImigrării al PD, primulcandidat în ordineaopţiunilor de pe lista“A Sinistra con Gas-barra”, s-a întâlnit, lasediul istoric al PD dinVia dei Giubbonari cureprezentanţii comu-nităţilor străine dinItalia pentru o con-fruntare constructivăasupra programului,cu rezultate intere-sante pentru partid.Lista cuprinde candi-daţi exponenţi ai dife-ritelor comunităţi - dela Albania și Româniapână la Peru.

Interviul realizat cuMarco Pacciotti:

- Marco, din discuțiilepurtate rezultă faptul căanumiți membri ai PD nuacceptă participarea laalegerile primare a per-soanelor care nu sunt în-scrise în partid, care estepărerea dvs?

- Este și părerea mea, cumențiunea că trebuie mo-

dificat statutul Partiduluicare deocamdată pre-vede: “înscrișii șisimpatizanții pot vota laalegerile primare”.

- Putem observa că pelista în fruntea căreia tesituezi sunt mulțicandidați stăini. Consi-deri că acest lucru poateda un nou impuls Partidu-lui?

- Partidul are nevoie deidei noi, de persoanecare, cu toate că se simtdeja italieni, sunt consi-derate ca fiind străine decătre stat; iar cu ajutorullor, lista mea va avea maimultă forță în interiorulpartidului, tocmai dato-rită acestei lupte derecunoaștere acetățeniei.

- Între cele 14 puncte aleprogramului putemvedea: pace și retragereatrupelor din Afganistan,venitul minim alcetățeanului, un noumodel de dezvoltare, for-mare profesională, cerce-tare, laicism și drepturipentru toți, lupta împo-triva criminalității, apăra-rea teritoriului etc.Credeți că aportul listeidvs va reprezenta un in-strument fundamentalpentru relansarea PD înLazio?

- Acceptarea programuluiacestei liste electorale decătre Gasbarra repre-zintă motivul pentru cares-a decis sprijinirea aces-tuia în funcția de Secre-tar al Regiunii Lazio.

- Marco, pe data de 17 fe-bruarie la orele 17 vaavea loc o întâlnire întreGasbarra și o serie depersonaje din lumea poli-tică și culturală a Italiei,această listă dovedindu-

se nu doar politică ci șiculturală.

- Personalitățile care vorlua parte la această întâl-nire politico-culturală auacceptat invitația după ceau luat la cunoștință pro-gramul, tocmai în ideeade a crea un grup de con-ducere nou, care să iasădin sfera lobby-urilor, cu-rentelor și intereselorpersonale.

de Nicola Panetta

ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATEPAGINA

3Actualitateamagazin

18 februarie - 2 martie 2012

CRONICA PE SCURT

Alegeri primare la PD LazioLa stânga cu Gasbarra: ecologie și drepturi

“A Sinistra con Gasbarra” (La stânga cu Gasbarra) este una dintre celepatru liste ce susțin candidatura lui Enrico Gasbarra pentru funcția deSecretar al Partidului Democratic din Regiunea Lazio.

O veche zicală românească zice că "schimbarea stăpînilor, bucuria proștilor"iar o alta, "pleacă ai noștri, vin ai noștri"...

O dată cu schimbarea guvernului Boc nu s-au bucurat neapărat proştii, ci şi cei căroraacest ardelean onest şi muncitor le-a stat ca un ghimpe în coastă. S-au bucurat şi ceicare au fost atinşi de măsurile drastice pe care guvernul a trebuit să le ia în încercarea- reuşită, de altfel - de a evita o adîncire a crizei şi a intrării Romaniei în recesiune. Nuputem pretinde nimănui să aplaude nişte măsuri care atentează direct la nivelul săude trai; în definitiv fiecare munceşte pentru el şi pentru familia sa şi abia la urmă se

gîndeşte, dacă o face, la binele colectiv. În ceea ce priveşte a doua zicală, nu s-a prea nimerit nici aceea, pentru că nimeni nu s-a aşteptat la noua echipă gu-vernamentală, necunoscută în mare parte nouă, formată din oameni tineri cărora nu li se poate reproşa încă nimic.Primul ministru, în persoana lui Mihai Răzvan Ungureanu, este absolvent de Oxford şi a condus pînă la învestire Ser-viciul de Informaţii Externe, fapt care a generat desigur nenumărate speculaţii, unele dintre ele curate teorii ale con-spiraţiei. Astfel, MRU a devenit ba spion Mossad, ba unsul Israelului şi ale Statelor Unite, ba „sluga” lui Traian Băsescu. Cum proaspătul ministru a declarat că îi place să muncească de la 6 dimineaţa, unii s-au grăbit să considere spuselesale ca fiind aluzii transparente la legendara poftă de somn a lui Crin Antonescu, despre care gurile rele spun că s-ar lăfăi în lumea viselor pînă pe la prînz.Surprinzător a fost însă discursul lui Victor Ponta din Parlament, de la tribuna căruia lumea obişnuită cu scandalurilepolitice se aştepta să plouă cu invective, cu îndemnuri la luptă, suspendare şi declaraţii belicoase la adresa proas-pătului guvern; discursul s-a dovedit a fi neaşteptat de echilibrat, tonul umil pe alocuri şi s-a conturat şi o declaraţievoalată de sprijin, în anumite condiţii - pe care n-o să le enumăr aici. Reacţia la discursul lui Ponta a fost pe măsură: ziarele şi internetul au luat foc, PNL anunţa declaraţii de presă şitoată lumea dădea drept sigură o destrămare a Alianţei USL. După ce spiritele s-au mai calmat, PNL a amînat o crizăde isterie în direct, Victor Ponta a dres-o cum a putut, pînă ce tovarăşul Iliescu a intervenit cu o declaraţie în stilulsău cu care ne-a obişnuit de 21 de ani, măi dragă şi a zis, citez: „Văd că acum, ăla mai bătrân e mai cârlan. Altfel,ar fi o obrăznicie din partea lui Antonescu dacă încearcă să sugereze că în spatele lui Ponta aş fi eu sau Năstase.”Zvonurile despre o iminentă ruptură a alianţei s-au accentuat odată cu vestea că cei doi lideri nu se mai duc împreunăîn vizita planificată în SUA, iar Mircea Geoană, care a revenit brusc pe scena politică după mazilirea sa în propriulpartid, a declarat: “Ştiu ceva despre o vizită a domnului Ponta. Informaţiile mele spun că acest cuplu, care a mai în-cercat să meargă la Washington, va merge separat. Am auzit despre o intenţie a domnlui Ponta de a vizita Washin-gton-ul în luna februarie. Acest lucru am auzit şi am fost informat.”Lăsînd la o parte politicienii şi politica, vestea schimbării guvernului a scindat din nou societatea românească, cutoate că divergenţele par să fie mult mai moderate ca pînă acum, semn că schimbarea pare să ducă la ceva bun.Ţara este cît de cît stabilă din punct de vedere economic, măsurile drastice au fost luate de Emil Boc şi guvernulsău, iar apariţia “lupilor” tineri nu poate aduce cu sine decît speranţa, cu atît mai mult cu cît Mihai Răzvan Ungureanua declarat că menţinerea DNA şi ANI sunt prioritare în lupta împotriva corupţiei.Neîndoielnic, greul n-a fost încă depăşit şi am certitudinea că va mai dura ceva vreme pînă cînd vom simţi efecteleprecauţiei guvernului Boc sub fragila umbrelă de protecţie pe care ne-a lăsat-o, chiar dacă preţul a fost mare pentrufoarte mulţi dintre noi, tăierile salariale fiind resimţite de o mare parte a populaţiei… Am însă convingerea că aceacelebră dar şi infamă prin repetitivitatea ei “luminiţă de la capătul tunelului” ar putea fi în sfîrşit întrezărită şi nu vorfi farurile unui tren care să dea peste noi, ci lumina speranţei într-un viitor mai bun. Fără patimă, orgolii sau patetisme, să-i acordăm acestui guvern şi celui care e azi în fruntea sa puţin credit, să leurăm spor la treabă şi să fim cu ochii pe ei, să le taxăm greşelile, dar să le şi recunoaştem meritele cînd le vor avea.Să nu ne pierdem speranţa, dar nici vigilenţa şi să sperăm că anul 2012 va marca încetarea profeţiei acelor 20 deani de “stupid people” ai lui Silviu Brucan.

Aceeaşi degringoladă a pro-dus o societate româneascădemoralizată, care până nudemult intrase într-o stare de“silenzio stampa”. Aceastăatitudine pasivă a provenitdintr-o profundă dezamăgirevis-à-vis de situaţia actualădin România şi calitatea pre-cară a politicienilor români.Dar, în ultima vreme, aşa cumam putut observa, pasivitateas-a transformat brusc într-unoarecare simţ civic şi nevoiade a lua atitudine a adus ro-

mânii în stradă. Aceştia audecis să se exprime prin pro-teste în aer liber deoarece cu-ţitul le-a ajuns la os. Ei nu aucriticat doar pe cei de la Pu-tere; românii doresc ca în-treaga clasa politică să-şirevizuiască modul de a facepolitică, cer respect, în ge-nere, cer readucerea valorilorpe masa de discuţie.Românii însă trebuie să înţe-leagă ca nu sunt singuri. Deşieste adevărat că regula în po-litica românească este ca

tabla de şah să fie populatăde politicieni, în cel mai buncaz, sau chiar de politruci, şinu de adevăraţi oameni destat, aşa cum ar trebui, româ-nii trebuie să observe totuşi cămai există şi excepţii.

Senatorul de Maramureş SorinBota poate fi considerat cafiind una dintre aceste excep-ţii. Deşi şi el este dezamăgitde clasa politică în ansamblulei, în cadrul căreia el afirmă ca“banul a devenit mai impor-tant decât valoarea omului”,acesta încearcă să nu abando-neze lupta, şi prin paşi mă-runţi dar siguri, să schimbelucrurile atât cât îi stă lui în pu-tinţă. De exemplu, Sorin Botaa hotărât ca la sfârşitul luniiianuarie să se alăture români-lor care protestau în pieţe şi adecis să protesteze în colegiulsău împotriva actualei guver-nări într-un mod inedit: el a or-ganizat o conferinţă de presăla începutul căreia senatorul aînlocuit cuvintele şi declara-

ţiile de presă cu melodii pre-cum “Cântec batranesc”(Ducu Bertzi), “Vinovaţii fărăvina”(Pasărea Colibri) şi “Pro-test” (Ştefan Bănică Junior). Un alt exemplu, de aceastădată de altă natură - maipuţin simbolic, dar mai prag-matic - poate fi cel al proiec-tului conceput, iniţiat şifinanţat de senatorul SorinBota, un proiect de iniţiere înschi a elevilor din liceele ma-ramureşene. Aceştia au avutşansa de a beneficia în modgratuit de echipament de schişi monitori profesionişti. Pro-iectul poate fi considerat caavând dublu scop: în primulrând, scop educaţional - edu-carea tânărului prin sport, şiîn al doilea rând, scop econo-mic - de a promova domeniileschiabile din Maramureş(Suior şi Cavnic) atât pe planlocal cât şi pe plan naţional,de a încuraja localnicii (printreaceştia şi tinerii pe care îi ini-ţiază acum în schi acest pro-iect) dar şi turiştii să vină şi să

schieze pe pârtiile din zonă.Promovarea turistică de cares-ar bucura astfel Maramure-şul ar putea conduce în finalla dezvoltarea economică ajudeţului. Un proiect relevant, de ase-menea, pe care senatorulSorin Bota l-a organizat dejaîn două ediţii (prima ediţie înanul 2010 iar a doua, în inter-valul mai-iunie 2011) este celcare a fost denumit “VoceaMaramureşului”. Proiectul, alcărui format a fost unul deconcurs, a urmărit selectareaunor tineri cu aptitudini de-osebite, reprezentativi pentruacest judeţ. Concursul a foststructurat pe cinci secţiuni:(1) discurs public pe teme po-litice în limbi străine (engleză,franceză, germană), (2)mediu şi protecţia mediului,(3) creaţie literară (poezie,proză, eseu), (4) exprimareartistică (artă plastică, mu-zică, fotografie), (5) IT (crea-rea unei pagini web deprezentare a Maramureşului

în context european). La final,după jurizarea efectuată deprofesori specializaţi pe fie-care domeniu în parte, au fostdesemnaţi treisprezece câşti-gători de premiul I, cărora le-a fost oferită o excursie prinEuropa, având ca destinaţieParlamentul European, excur-sie care a fost sponsorizată desenatorul Bota. Aceasta este maniera în caresenatorul de Maramureş SorinBota înţelege să facă politica.Prin activităţi concrete, cumsunt proiectele şi programeledin varii domenii, dar şi prinacţiuni de semnalare a nere-gulilor observate în diverse in-stituţii publice sau a greşelilorcomise de cei de la guver-nare. Senatorul Sorin Botaoferă de multe ori şi propunericlare de măsuri care ar puteafi luate pentru a îmbunătăţineajunsurile aspectelor sem-nalate.

Un mod diferit de a-i percepepe români, cărora li se vor-beşte de la egal la egal. Unmod de a încerca să găseascăsoluţii la problemele lor şi laproblemele cu care ne con-fruntăm cu toţii. Un mod nou,un mod mai bun de a face po-litică în România!

Ana -Maria Moldovan

ACTUALITATEA POLITICĂPAGINA

4

Un alt mod de a vedea politicaSe poate spune că românii asistă în ultimii ani nu doar la deteriorarea ni-velului lor de trai dar, mai grav decât atât, și la degradarea valorilor mo-rale, care în trecut jucau totuși un rol mai important în societatearomânească și ghidau oarecum și clasa politică ce conducea ţara. Degrin-golada care caracterizează în prezent ceea ce se întâmplă pe scena poli-tică românească a contribuit deja la emigrarea multor tineri care au decissă își construiască viitorul în ţări ce au mai multe de oferit cetăţenilor lor.

Senatorul Sorin Bota, președintele grupuluiinterparlamentar de prietenie România-Italia

Habemus Guvern nou !◼ de Angela Tocilă

OPINII

Joi, 9 februarie, a avut loc la Ambasada Republicii Mol-dova o întrevedere a noului ambasador Aurel Băieşucu reprezentanţii asociaţiilor culturale moldoveneştide pe teritoriul Italiei. Întâlnirea s-a desfăşurat în modneoficial şi a avut drept scop prezentarea şi cunoaş-terea reciprocă. Conform protocolului italian, abiadupă ce îşi va prezenta copiile scrisorilor de acreditarela ministerul de externe italian, acesta va putea aveaîntrevederi cu alţi oficiali sau reprezentanţi ale misiu-nilor diplomatice străine, va putea participa la eveni-mentele la care este invitat corpul diplomatic.Ambasadorul Aurel Băieşu a ascultat cu atenţie dis-cursul fiecărui preşedinte de asociaţie, expunerea pro-blemelor migranţilor din Moldova şi a propunerilorpentru soluţionarea lor, luând act de activităţile aso-ciaţiilor, de utilitatea lor în comunicarea cu cetăţenii,ele reprezentând un punct de legătură între autorităţişi persoanele stabilite la muncă sau la studiu aici.Cu această ocazie Liliana Verlan, Primul Secretar alAmbasadei Republicii Moldova, a prezentat planul ac-ţiunilor ambasadei noastre pentru anul 2012. Printreacţiunile prioritare se află promovarea intereselor ce-tăţenilor noştri şi a legăturii lor cu ţara natală. Estefoarte importantă informarea populaţiei cu privire laoportunităţile de reintegrare social-economică în Re-publica Moldova, pentru a stimula reîntoarcerea mi-granţilor la baştină. Un alt obiectiv este de a facilitaparticiparea cetăţenilor la activităţile asociaţiilor socio-culturale moldoveneşti. În acest sens se vrea deschi-derea unui centru cultural - un spaţiu dedicatorganizării evenimentelor socio-culturale, şedinţelororganizate cu preşedinţii asociaţiilor, schimbului deexperienţă şi opinii. Planul acţiunilor diasporei estefoarte bogat şi va culmina în curând cu luna culturalăa Moldovei care se va desfăşura la Muzeul CivilizaţieiRomane, unde vor fi reprezentate valorile unei ţărimici dar cu o bogată cultură şi tradiţie. Ambasadorul Aurel Băieşu a exprimat disponibilitateaşi sprijinul total al Ambasadei Republicii Moldova pen-tru realizarea acestor proiecte.

Raisa Ambros

ROMA

Bine aţi venit în Italia,domnule ambasador!

Actualitateamagazin

18 februarie - 2 martie 2012

ACTUALITATEA ECONOMICĂPAGINA

6

Creditul agricol pentrufinanţarea capitalului delucru în sectorul vegetal

Segmentul țintă al aces-tei facilități îl constituiefirmele cu profil agricolce operează în sectorulvegetal și care îndepli-nesc mai multe condiții:- sunt organizate ca so-cietăți agricole sau socie-tăți comerciale;- dețin în exploatare o su-prafață de teren cultivatăcuprinsă între 100 și2500 ha în sectorul vege-tal, înregistrată la APIAjudețeană;- experiența administra-torului societății trebuiesă fie de minim 3 ani îndomeniul agricol sauangajații sa aibă calificărispecifice agriculturii(ingi-ner agronom, tehnicianagronom etc.);- dispun de un plan deculturi multianuale carepot fi acceptate în asigu-rare;- dețin fișe tehnologice

avizate de Direcțiile Agri-cole Județene;- dispun de adeverințăAPIA din care să rezultesuprafața pe care o au înfolosință sau pentru carebeneficiază de subvenții;- sunt stabile financiar;- au minim 2 ani de acti-vitate în domeniul agri-col.

Pentru ce se pot utilizabanii primiţi din credit?

Cheltuielile care pot fi fi-nanțate sunt legate de în-ființarea, întreținerea șirecoltarea culturilor agri-cole, precum și de întreți-nerea și recoltareaplantațiilor:- aratul și pregătirea solu-lui pentru însămânțare;- semințele și înființareaculturilor;- stocuri de îngrășămintechimice pentru suprafe-țele cultivate;- tratarea culturilor împo-triva buruienilor, bolilorși dăunătorilor;

- irigațiile;- recoltarea;- motorina pentru lucră-rile agricole;- transportul până lapunctul de colectare șivânzare;- stocarea;- prima de asigurare aculturilor;- manopera legată de lu-crările agricole finanțate;- alte servici prestate deterți aferente culturilor fi-nanțate.

Garantarea creditului sepoate face cu ajutorulFondul de Garantare aCreditului Rural pentru osumă de până la 80% dinvaloarea creditului, cualte garanții imobiliare șicu producția obținutăcare se va asigura. Agen-ția de Plăți și Intervențiepentru Agricultură a înce-put campania de infor-mare cu privire laprimirea cererilor pentrusubvențiile suprafață.Orice fermier bine infor-

mat își poate derula latimp și corect întregulproces de absorbție a fon-durilor europene alocatepentru sectorul agricoldin România.

Campania de primire acererilor de sprijin pe su-prafață în anul 2012 se vaderula în perioada 1 mar-tie - 15 mai 2012, cu po-sibilitatea prelungiriipână la 11 iunie. Între 15mai si 11 iunie se perceppenalizări de 1% pentrufiecare zi de întârziere.Măsurile de sprijin pe su-prafață pentru anul 2012

sunt : 1. schema de plată unicăpe suprafață;2. plăți naționale directecomplementare: culturiîn teren arabil, in pentrufibră, cânepă pentrufibră, tutun, hamei, sfeclăde zahăr;3. schema pentru zahăr;4. plăți compensatoriipentru măsurile de dez-voltare rurală:- Măsura 211 Plăți com-pensatorii pentru zonelemontane defavorizate;- Măsura 212 Plăți com-pensatorii pentru zonelespecific și semnificativ

defavorizate din punct devedere natural;- Măsura 214 Plăți deAgro-mediu- Pachetul 1 – pajiști cu în-altă valoare naturală;- Pachetul 2 – practiciagricole naționale;- Pachetul 3 – pajiști im-portante pentru păsări;- Pachetul 4 – culturiverzi;- Pachetul 5 – agriculturaecologică; - Pachetul 6 – pajiști im-portante pentru fluturi;- Pachetul 6 –terenuriarabile importante cazone de hrănire pentrugâsca cu gât roșu.

Dacă lucrezi pământul șidepui cerere la APIA întermenele stabilite pri-mești fonduri europene șinaționale. Dacă nu dispuide fonduri proprii până laobținerea subvențiilor, tepoti ajuta de creditulagricol.

de Adania M.

Finalitatea activitățiloreconomice realizată deființele umane este satis-facerea necesităților pro-prii. De aceea, în relațiaeconomie - dezvoltareesențial rămâne factoruluman. Populația este unsubiect activ și pasiv alactivității economice,presupunând un studiuaprofundat. Înțelegereaacestui fenomen duce lastudierea variabilelor de-mografice, cum se deter-mină numărul populației

și de ce diferă între țări.Putem spune că, nicicândîn istoria României mo-derne, populația nu a scă-zut atât de simțitor în 10ani, așa cum arată pri-mele rezultate ale recen-sământului din 2011. Am”pierdut” circa 2,6 mi-lioane de persoane.Cum foarte bine știm, pelângă reducereanatalității, motivul princi-pal a fost migrația, în spe-cial în vestul Europei. Edrept, prezența celor

plecați s-a făcut simțită întot acest timp prin su-mele uriașe de bani tri-mise acasă. Cu aceștibani, milioane de românirămași în țară au ieșitdintr-o cruntă sărăcie și oîntreagă generație decopii a putut merge lașcoală în condiții de-cente. În multe dintre sa-tele noastre au apărutprimele toalete cu apă cu-rentă, după 2000 de ani,ceea ce reprezintă un salturiaș. S-a diminuat numă-

rul locuitorilor și a cres-cut numărul vilelor șiapartamentelor… goale.Recunoaștem că toți baniitrimiși (au fost ani în careau intrat chiar și 7 mi-liarde de euro) au contri-buit decisiv lamenținerea stabilității fi-nanciare a țării. Pentrucomparație, România îșipropune să atragă anulacesta 6 miliarde de eurodin fondurile europene,iar atingerea obiectivuluiar reprezenta o mareperformanță. Lăsând la oparte micul procent alcelor care au plecat ca săîncalce legile sau pentrua trăi la marginilesocietății, aflăm că res-tul, adică majoritateacovârșitoare, au răzbit

prin muncă și pricepere.Au demonstrat că se potadapta cerințelor uneisocietăți mai evoluate, căse pot încadra în sistememai bine organizate decâtal nostru. Au arătat căpot să lucreze foarte bineatunci când primesc înschimb o plată corectă șicând sunt respectați.Despre câștigurileemigrației (cu atâtea sa-crificii psihice și fizice) s-a vorbit mult în acestdeceniu, câștiguri care audus la schimbarea în binea milioane de destine in-dividuale.Acum se poate vedea cuadevărat și dimensiuneapierderii la scarănațională. De fapt, în ulti-mul deceniu, România a

pierdut o parte însem-nată a elitelor ei profesio-nale - și aici e valabil dela agricultori și construc-tori până la ingineri șimedici. Dacă acești oa-meni ar fi fost puși lalucru în mod inteligent demanageri competenți, Ro-mânia, astăzi, ar fi ajunsdeparte. Să nu ne facemiluzii că vom reuși să-ireaducem pe foarte mulțidintre cei plecați, pentrua reporni cumva motoa-rele economice. Destinullor este acum acolo și înbalanță nu mai atârnădoar salariul, școala co-piilor, spitalul, vacanțeleși toate celelalte lucruricare umplu o viață.Poate că cel mai bunlucru pe care putem să-lfacem este să înțelegemcât am pierdut în aceștiani și să pornim proiec-tele noastre de la aceastărealitate. Realitatea că,acum, România nu maieste locul în care merităsă trăiești. Dar poate me-rită să fie!

de Corina F. Vatavu

Credite pentru agricultură

Unde ”au dispărut” milioane de persoane?

Ne întrebăm foarte des în ultima perioadă care este sectorul care va funcţiona pe viitor în România. Oareagricultura să fie viitorul în România? Aveţi idei de afaceri în agricultură pentru 2012 ? Tocmai în acest con-text prezentăm o alternativă pentru cei care vor să întreprindă ceva în acest domeniu.

Economia de azi încearcă să rezolve problemele satisfacerii necesităţilor umane cu surse puţine și care sepot folosi alternativ, în același timp.

ROMÂNIA

Actualitateamagazin

18 februarie - 2 martie 2012

În cadrul proiectului „R.E.T.E” a fost inaugurat primul ghișeu legal, dedi-cat în totalitate imigranţilor și în special fiilor lor.

Ghișeul este doar on-line și poate fi accesat de toți cei care vor să denunțe cazuride discriminare suferite de ei înșiși sau de către alți membri ai familie sau prie-teni.

Sistemul este foarte simplu: pe site-ul www.secondegenerazioni.it veți găsi secțiaghișeului (“sportello legale”) unde vă este explicat cum puteți face reclamațiasau denunțul către avocații puși la dispoziția voastră. Ulterior veți primi răspunsprin e-mail la adresa scrisă în momentul înregistrării pe site-ul mai sus menționat.În același timp, pentru alte detalii există și adresa de e-mail sportellolegale@se-condegenerazioni.it.

Această facilitate este pusă la dispoziția imigranților de către organizațianațională de copii de imigrați “Rete G2 - Seconde generazioni” care, în colaborarecu organizațiile „Save the Children” și „ASGI”, a gândit și a pus în practică pro-iectul R.E.T.E, finațat de Departamentul Șanselor Egale - Oficiul Național anti-discriminări Rasiale UNAR.

Toți tinerii imigrați implicați în acest proiect și care s-au născut sau doar au cres-cut în Italia și-au propus ca atât instituțiile, cât și întreaga societate, să ajungă

să cunoască îndeaproape actele discriminatorii împotriva fiilor imigraților din Pe-ninsulă, pentru a răspândi astfel o cultură a unui trai civilizat în societatea ita-liană.Pentru ca scopul să fie atins este nevoie de colaborarea noastră, a tuturor. Nutrebuie să ezităm să scoatem la lumină discriminarea rasială și xenofobia careîncă mai există printre noi.

de Anca Manolea

ACTUALITATEA SOCIALĂPAGINA

7

Denunţă actele discriminatorii!Acum este posibil și on-line

CRONICĂ

În Anagni, orăşel din Provincia Frosinone, în care se înregistrează o mareprezenţă a comunităţii romaneşti, numărând peste 1500 de persoane, decâtva timp se simte o oarecare tensiune în aer datorită anumitor comporta-mente ciudate din partea câtorva membri ai ordinii publice locale. Ultimul caz de acest gen a fost înregistrat în cursul acestei săptămâni: un omde afaceri român, proprietar al unui magazin în Anagni, a prezentat plângereîn faţa Autorităţii Judiciare împotriva unui mareşal de carabinieri, deoareceacesta s-ar fi prezentat în magazinul lui, însoţit de o persoană de naţionalitateromână, cu care proprietarul magazinului a avut anumite probleme în trecut şicare, profitând de prezenţa şi de complicitatea mareşalului ar fi ridicat marfadin magazin fără să plătească iar acesta din urmă nu a luat nicio poziţie înfaţa celor întâmplate, neîntocmind niciun raport sau măcar o listă cu produ-sele ridicate.Atât mareşalul cât şi persoana care îl însoţea au fost denunţaţi pentru violenţăprivată.Sperăm să se clarifice cât mai repede această situaţie şi contăm pe disponibi-litatea şi implicarea comandamentului de carabinieri din Anagni, spre a se sta-bili motivele şi relaţiile care au condus la un asemenea comportament dinpartea unui mareşal în faţa unor chestiuni care nu intrau în propria arie decompetenţă.

de G.Marion

Anagni: un român depune plângere împotrivaunui mareșal de carabinieri pentru abuz deputere

Continui și în acestnumăr cu un rezumat aunei opere de referință

din literatura italiană. Voi vorbi despre “Il fu MattiaPascal”- unul din romanele de mare succes ale lau-reatului Nobel pentru literatură, Luigi Pirandello. Oistorie de o fină ironie socială a unui caz “straniu șidivers”, așa cum îl definește însuși autorul, plin deînvățăminte la nivel individual, o istorie care sepotrivește multora dintre noi, românii veniți în Italia.

Istoria personajului nostru, Mattia Pascal, bibliotecarîntr-o localitate provincială, începe cu supărarea pro-fundă a acestuia, cauzată de neînțelegerile pe carele avea cu soacra și soția, care-l determină în celedin urmă să fugă de acasă. Personajul nostru ajunge,fără prea multe peripeții, la Monte Carlo, unde câș-tigă la ruletă o sumă importantă. În noua situațiecreată în urma acestui câștig, Mattia decide în celedin urmă să se întoarcă acasă. Făcând cale întoarsă,îi cade în mână un ziar unde se vorbea de moarteasa sigură confirmată de apropiații săi care au recu-noscut în cadavrul unui sinucigaș, găsit în apropierealocalității unde Mattia trăise până mai ieri, cadavrulpersonajului nostru care-și luase lumea în cap. Dinconfuzia creată Mattia încearcă să tragă foloase, înideea de a-și construi o nouă viață pornind de la zero.Își schimbă numele, luându-și unul de fantezie, și sestabilește la Roma, unde va locui cu chirie. Ulteriorse va îndrăgosti și va dori să se căsătorească . În acel

moment însă, în mod tragic, realizează că fără recu-noașterea efectivă a identității sale nu va putea ducela bun sfârșit niciunul din proiecte. Atunci pune înscenă o sinucidere și se întoarce în localitatea undeodinioară locuise. Din nefericire pentru Mattia, loculsău fusese substituit; soția i se recăsătorise, iar con-sătenii săi erau mai mult decât indiferenți la sufe-rința sa, la aceste întâmplări ciudate legate dedispariția și apariția personajului. Atunci decide a selimita să trăiască în biblioteca comunală pe care o lă-sase cu ceva timp în urmă, de unde va contemplaatent viața altora și își va scrie incredibila istorie per-sonală. Din când în când va face câte o vizită la pro-priul mormânt. În mod ironic, povestea se încheie pefondul trist al resemnării, atunci când în mod cazualpersonajul nostru este întrebat de curioși cine este.Răspunsul acestuia este mai mult decât elocvent :<< Eh, caro mio... Io sono il fu Mattia Pascal >>.

Desigur, astfel de istorioare tragico-ironice ne duc cugândul la ce i s-ar putea întâmpla și unuia dintre noi,plecat să-și schimbe viața în situația în care, dintr-un banal parcurs al vieții, ar trebui să se întoarcăacasă. Câți dintre cunoscuții și apropiații noștri ră-mași acasă ar fi atenți la nenorocirea noastră, ladrama noastră interioară, la decăderea sau ascensiu-nea noastră, la dispariția și reapariția noastră. Ni-meni sau aproape nimeni. Timpul astupă mai tottimpul golul lăsat de plecarea noastră. Lumea con-temporană, asemeni lumii lui Pirandello, este într-o

transformare radicală. Locurile noastre, bune saurele, odată lăsate goale au fost luate de alții, virusulschimbării ne atinge ADN-ul primordial, ne confun-dăm interesele și trăirea, ne suprapunem unii altoraîntr-o învălmășeală egoistă teribilă ... și totuși, spe-ranța moare ultima.

Am obosit să mai cred că va veni ziua în care româniivor conștientiza că istoria lor personală din aventuraasta a schimbării de la zero contează foarte puțin înochii și sufletele altora, în lipsa unei unități măcarconvențională a celor cu origini și obiceiuri comune.Istorii efemere de trăiri mai mult sau mai puțin in-tense, istorii de muncă, de dragoste, de frustrareprofundă, istorii de reușite dar și istorii de eșecuriteribile. Pe cine ar interesa într-adevăr văpaia saugerul din sufletul unuia dintre noi, dacă nu pe celpățit, pe cel de o seamă și de o trăire comună nouă?Acesta este motivul pentru care încerc să mai scriucâte ceva, din când în când, la gazetă, ceva diferit deștirea cotidiană, diferit de ce ar vrea să însemne jur-nalismul ăsta teribil, mereu în priză la 380 volți, di-ferit de opinionismul vulgar și mercantil carealimentează doar foamea de devenire, în lipsa uneisubstanțe miraculoase care să lege sufletele, să leadune la nemurirea unui numitor comun, chemat peromânește: dragoste.

Cu stimă din Torino, al dumneavoastră,C.I. Adjudeanu

COMENTARII

Timpul acoperă mereu golullăsat de plecarea noastră

Istorii efemere de trăiri mai mult sau mai puţin intense

Actualitateamagazin

18 februarie - 2 martie 2012

În această săptămânăvreau să semnalez uncaz incredibil; cred cănu este singurul deacest gen și tocmai deaceea doresc să-i previnpe cetăţenii români asu-pra acestuia.Vasile V., cetăţean român,la volanul autovehicululuipersonal, implicat într-unaccident într-o intersecţiefoarte aglomerată de pestrada Prenestina, a fostlovit în partea anterioară a

maşinii de către un alt autovehicul, condus de un ita-lian, în timp ce Vasile trecea prin intersecţie, la culoa-rea galbenă a semaforului. Vasile a suferit leziuni fiziceiar în timp ce aştepta sosirea ambulanţei, italianul s-aoferit să completeze modulul CID, prezentândcircumstanţele accidentului şi urmând ca Vasile să îlsemneze. Vasile, care nu înţelegea foarte bine limbaitaliană, a avut încredere în italianul cel disponibil şi asemnat modulul completat de acesta. Imediat după cesemnează modulul, ajung poliţiştii de la circulaţie că-rora Vasile le dă o declaraţie prin care descria cauzeleaccidentului şi faptul ca a fost lovit de o altă maşină,în timp ce el trecea prin intersecţie, la culoarea gal-benă a semaforului. După care, pentru câteva luni, Va-sile s-a ocupat de îngrijirile necesare în urma leziunilorfizice, pentru ca apoi să facă cererea de despăgubireadresată casei de asigurări. În momentul în care Vasilea început demersurile pentru cererea de despăgubire,casa de asigurări i-a comunicat că a fost deja integraldespăgubit cetăţeanul italian, deoarece pe modululCID, pe care Vasile îl semnase, era scris cu litere mici„am trecut pe roşu, am greşit”. Vasile a rămas extremde uimit în faţa acestei situaţii şi a apelat la ajutorulunui avocat care a pregătit imediat o plângere penalăpentru fraudă şi fals împotriva conducătorului auto ita-lian, în baza faptului că descrierea accidentului, pecare Vasile a dat-o poliţiei rutiere, era exact contrariulcelor declarate de conducătorul auto italian în modululCID, pe care, prin înşelăciune a reuşit să îl strecoaresub nasul lui Vasile spre a obţine semnătura, profitândde cunoaşterea doar aproximativă a limbii italiene decătre acesta. Instanţa urmează să investigheze şi săstabilească daca într-adevăr Vasile a fost înşelat decătre conducătorul auto italian, integral despăgubit decasa de asigurare. Va fi foarte greu pentru Vasile săacopere daunele de pe urma accidentului iar dacă totulmerge bine, vor trece circa 2-3 ani până lasoluţionarea în instanţă şi doar apoi se va putea redes-chide cazul cu casa de asigurări, pentru a obţine des-păgubirile în urma accidentului.

Această întâmplare nefericită mă pune în situaţia dea-i sfătui pe cetăţenii români, care ar putea întâmpinaprobleme de acest fel, să fie foarte atenţi la absolut totceea ce semnează şi sa citească foarte bine tot ceeace este scris pe un modul CID şi totodată să semnezedoar propriile declaraţii.

În cazul în care, din diverse motive, nu puteţi redactapersonal modulul CID sau în cazul în care nu înţelegetibine tot ceea ce s-a scris pe acest modul, va sfătuiescsă nu semnaţi nimic, deoarece riscaţi, ca şi în cazulprezentat aici, să treceţi de la partea vătămată la par-tea vinovată şi din cauza timpilor lungi pe care justiţiaitaliană, din păcate, îi practică, nu vă este deloc renta-bil să ajungeţi în asemenea situaţii.

Acesta este unul din cazurile în care este de preferatsă fii neîncrezător şi să nu semnezi nimic dacă nu aiînţeles bine sensul cuvintelor, deoarece unele sensuriascunse ale acestora, fiind străin, nu le poţi sur-prinde…dar cel mai greu lucru este să explici apoicasei de asigurări că s-a produs o neînţelegere.

ACTUALITATEA SOCIALĂPAGINA

8

de av. Giancarlo GermaniPatrocinante in Cassazione

Fix 06 71542056, Mobil 329 3121699

CONSULTANT

JuridicAtenție la modulul CID !

12.377 minori romi, cu sau fără cetăţenia italiană, care s-auînscris în şcolile din Peninsulă în anul şcolar 2010-2011, repre-zintă o cifră cu 2,4% mai mare faţă de anul precedent. 54,6%fac parte din ciclul primar, 27,5% din cel gimnazial, 16,6% suntpreşcolari şi numai 1,3% liceeni. Datele au fost făcute publicede Fundaţia Ismu, care precizează şi care sunt provinciile cunumărul cel mai ridicat de înscrişi: Roma (2.228), Milano (935),Torino (808) şi Napoli (628).Zilele trecute, ministrul Muncii şi a Politicilor Sociale, Elsa For-nero, a fost la Settimo Torinese, în provincia oraşului Torino, învizită la familiile de romi din proiectul Dado. Cu această ocaziea anunţat că, într-un timp relativ scurt, vor fi alocate 5 milioanede euro proiectelor naţionale cu scopul de a depăşi tot ceeace acum se numeşte “urgenţa rom”, în particular câmpurilede romi abuzive. “Şcolarizarea va fi punctul central prin carese va putea atinge o mai bună integrare”, a declarat ministrul,“şi fiecare iniţiativă trebuie să pornească bazându-se pe acestprincipiu”.Dado este un proiect unic, care s-a născut acum patru ani,mulţumită colaborării dintre Primăria oraşului şi asociaţia Terradel Fuoco, cu scopul de a favoriza integrarea socială a noma-zilor. Este vorba despre un experiment de autoconstruire: pri-măria a pus la dispoziţie un imobil, persoanele de etnie romă,sub îndrumarea asociaţiei Terra del Fuoco, l-au restructurat,iar acum pot locui în micile apartamente acele familii care sedecid să parcurgă drumul integrării bazat pe şcolarizare pentrucei mici şi muncă pentru adulţi, dar şi pe reguli stricte deconvieţuire şi respectare a legilor. Atunci când familia este gatasă-şi ia în mâini propriul destin, este înlocuită de o alta la felde dornică de a se integra.Dado se mândreşte cu un procent de 99,9% de şcolarizare acopiilor împotriva a 80% a celor din câmpurile de romi legale.

Modelul “Leonardo da Vinci”

Şcoala Leonardo da Vinci din Torino se laudă cu 92 de elevi deetnie romă, cel mai mare număr din Piemonte. Responsabilaproiectului “Neitalofoni şi romi”, Francesca de Bellis, ne-a des-cris mai detaliat situaţia acestor copii.

“Sunt în această şcoală de 10 ani. Pe atunci erau doar 25 deelevi romi, dintre care şase în clasa mea. Îmi aduc aminte căerau toţi rude între ei. O dată cu deschiderea graniţelor, a avutloc atât un boom al imigrărilor, cât şi a înscrierilor. În anul 2008elevii de această etnie erau 45; astăzi numărul este mult mairidicat, 92 de înscrişi, dar poate să crească sau să scadă înorice moment. 50% dintre ei provin din familii statornice, deorigine bosniacă, în timp ce restul trăiesc în câmpurile de romi,autorizate sau nu, şi sunt sârbi, macedoneni şi români.” Sur-prinzător şi admirabil faptul că în această şcoală străinii suntnumiţi “neitalofoni”. “M-am ocupat, iniţial, de străini în general şi mi-am dat seamacă cei de etnie romă au dificultăţi particulare şi de aceea amdat viaţă proiectului ‘neitalofoni şi romi’. Vreau să subliniez cănu este vorba despre excluderea lor, ci despre o mai mareatenţie acordată lor. În afara problemelor cauzate de slaba al-fabetizare sau lipsa totală a ei, au mari probleme de disconfortsocial şi cultura lor antropologică de bază nu ne ajută deloc.De multe ori copiii sunt înscrişi la şcoală doar pentru a obţineatestatul de frecvenţă necesar pentru permisul de şedere,după care tind să fie mai mult absenţi decât prezenţi. Dinaceastă cauză eliberăm atestatele doar lunar şi ne vedemconstrânşi, de multe ori, să mergem în câmpurile de romi săvizităm familiile şi să căutăm elevii. Încercăm să avem o con-tinuă comunicare între şcoală şi familii. Mulţi dintre copii arvrea să studieze, dar părinţii le dau alte misiuni, precumcerşetoria.”Pentru a reuşi în ceea ce şi-a propus, şcoala colaborează cudouă asociaţii locale: cu Idea Rom în cadrul proiectului “DiklemTu”, pentru copiii din gimnaziu şi cu Asociaţia ASAI, la proiectul“Micii romi merg la şcoală”, dedicat elevilor din ciclul primar.

Pentru cei care nu merg la școală, școala merge la ei

“Şcoala bine făcută” este numele dat de către romi şcolii dealfabetizare organizată de asociaţia locală AIZO în câmpul no-mazilor Lungo Stura Lazio din Torino. În cadrul acestui proiect,câteva voluntare, împreună cu un mediator de etnie romă, ţinîn fiecare sâmbătă ore de limbă şi constituţie italiană, într-obaracă construită tocmai în acest scop de către mai multe fa-milii de romi. Cu mic, cu mare, fiecare se vede astfel partici-pant şi “complice” la procesul de integrare prin intermediulalfabetizării.Cultura romilor se bazează pe un patrimoniu de cunoştinţetransmis pe cale orală şi educaţia copiilor este încă departede a fi concepută a se face de alte persoane, din afara familieisau a comunităţii. De aceea procesul de şcolarizare este dificil,dar nu imposibil, şi cele de mai sus sunt doar câteva exemplereale din societatea noastră.

de Anca Manolea

Tot mai mulți romi merg la școalăPROIECTE

După statistica realizată în cele 27 ţări membreale Uniunii Europene de către European Trans-port Safety Council - Annual Pin report, Year2011 în Italia, în anul 2010, au murit 4.090 depersoane, în Franţa 3.992, în Polonia 3.907, înGermania 3.651, în Spania 2.470 și în România2.377. Dintre cele 4.090 persoane decese în ac-cidente auto, 3.249 erau de gen masculin(79,4%) și 841 de gen feminin (20,56%).

Cauzele cele mai frecvente care au determinat acci-dentele au fost:

- comportamentul incorect al conducătorilor auto saual pietonilor 96,3%;

- nerespectarea regulilor de prioritate sau a semafo-rului 17,1%;

- condusul nedecis sau folosind telefonul mobil17,0%;

- excesul de viteză 11,6%;

- circulația fără a menține distanța regulamentarădintre autovehicule 10,3%.

Să salvăm tinerii !

Sunt tinerii cei care riscă cel mai mult pe străzi; dincauza lipsei de experiență la condus, din cauza exce-sului de încredere în propriile capacități sau dincauza abuzului de alcool și droguri. Vârfurile de mor-talitate se înregistrează între 20 – 24 de ani.

Atenție în week-end

Zilele săptămânii considerate “negre”, adică cu celmai mare număr de accidente auto - dar și cu celemai multe persoane rănite - sunt joia (aprox. 31.927)și vinerea (aprox. 33.570). În schimb sâmbăta se în-registrează cele mai multe accidente cu decese.

În ultimii ani s-au făcut multe progrese pentru a evitacât mai mult posibil accidentele; au fost adoptate re-guli severe pentru tineri și șoferi profesioniști, cursuride educație stradală în cât mai multe școli iar, dupăcum a spus și Enrico Gelpi - Președintele AutomobilClub Italia - ”condusul în mod conștient si prudenteste un obiectiv care poate fi realizat”.

de Gabriela Lavinia Ninoiu

Accidentele auto:o provocare posibilăTinerii sunt cei care riscă cel mai mult pe străzi din cauza lipsei deexperiență la condus, din cauza excesului de încredere în propriilecapacități sau din cauza abuzului de alcool și droguri.

Actualitateamagazin

18 februarie - 2 martie 2012

Volumul “Nǎscut ȋnURSS” (Nato in URSS)a fost publicat de edi-tura Hacca - Italia, ȋntraducerea lui Anita N.Bernacchia

Vasile Ernu s-a născut înURSS în 1971. Este absol-vent al Facultății de Filo-zofie (UniversitateaAl.I.Cuza, Iași, 1996) și almasterului de Filozofie(Universitatea Babeș-Bo-lyai, Cluj, 1997). A fost re-

dactor fondator al revistei Philosophye Stuff șiredactor asociat al revistei Idea artă-societate. A ac-tivat în cadrul Fundației Idea și Tranzit și al editurilorIdea și Polirom. În ultimii ani a scris rubrici de opinieîn România Liberă și HotNews, precum și rubrici per-manente la revistele Noua Literatură, Suplimentul deCultură și Observator Cultural.A debutat cu volumul “Născut în URSS” (Polirom2006, ediția a II-a în 2007, ediția III-a în 2010), cartecare este tradusǎ în rusă, bulgară, italiană, spaniolă,maghiară și georgiană.Volumul a fost distins cu Premiul pentru debut al Ro-mâniei literare și cu Premiul pentru debut al UniuniiScriitorilor din România.

Ȋn România, cartea lui Vasile Ernu a fost primitǎ cusentimente confuze și a stârnit diverse reacții în rân-dul lumii literare.“Născut ȋn URSS” cuprinde 53 de capitole care seaseamǎnǎ cu piesele unui puzzle care, odată reasam-blat, ne oferă o imagine atotcuprinzătoare asuprauniversului sovietic. Este o carte alcătuită din maimulte fragmente, unde evenimentele nu apar în or-dine cronologică și unde ȋntregul nu poate fi vǎzutdecât punând toate piesele puzzle-ului împreună.Ȋn carte se redau aspectele cele mai intime ale unei

ere acum dispǎrute, o eră pe care toți se strǎduiescs-o uite și s-o ȋngroape cât mai adânc. Ea oferǎ o des-criere a ceea ce a fost comunismul ȋn URSS, a viețiide zi cu zi ȋn vremea lui Brejnev și a perestroikăi luiGorbaciov. O perioadǎ de timp pe care cei ce nu auȋmpartǎșit-o nu o pot ȋnțelege.Aceastǎ carte nu e nici nostalgică, nici acuzatoare.Autorul nu întreprinde o analiză critică, fățișă a pe-rioadei trăite, nu-și propune o judecată morală , ci o„arheologie a vieții de zi cu zi în URSS”. Vasile Ernuspune în introducere că: “lucrurile scrise aici sunt po-vestite dintr-o dublă experiență, care nu e neapăratsingulară. E vorba, pe de o parte, de o experiență di-rectă, a cetățeanului care a locuit în spațiul sovietic,iar de cealaltă, de o experiență livrescă, mediată cul-tural.”Autorul ȋncearcǎ o reconstituire a unei epoci și a uneivârste, povestește despre copilǎria sa și despre viațade zi cu zi așa cum a fost ea - cu bucurii, dar și cu ne-cazuri. Experiențele sale de viațǎ sunt transcrise peun ton ironic și ușor melancolic; sunt povești învǎluiteîn aerul dulce al nostalgiei. Autorul își amintește cudrag de copilăria lui unde o gumă de mestecat, oCoca-Cola și o pereche de blugi puteau sǎ te facăfoarte fericit dar ȋși amintește și de cozile nesfârșite,de imnurile înflăcărate, de frigul din case și din oase.Totul e povestit cu autoironie, pentru cǎ ȋn comunismoamenii au știut să facă haz de necaz ca sǎ mai uitede problemele lor. Autorul ȋși retrǎiește amintiriledulci-amare, ȋși priveste trecutul cu o oarecare deta-șare dar știind prea bine, în același timp, cǎ urmelelui sunt ȋncă vii pentru el. Cu alte cuvinte, țara în carene-am născut sau trecutul din care venim ne influen-țează foarte mult viața.Ȋn carte sunt reflecții profunde pornite de la realită-țile sociale și politice ale unei epoci cu care autoruls-a confruntat: “Rezistența față de sistem și putere,lupta împotriva lor, sunt poate cele mai autentice acteumane”.Cartea lui Vasile Ernu e o carte simplă și complicatăîn același timp, o carte care-ți va sădi în suflet un sin-

gur regret: faptul că se termină prea repede.Prețul unui volum este de 14 euro.

de Alina Breje

ACTUALITATEA CULTURALĂPAGINA

10

"Nǎscut în URSS" de Vasile Ernu

Premieră: România la CarnavalulInternaţional al Copiilor de la Veneţia

La invitaţia organizatorilor Bienalei de la Veneţia,România participǎ, pentru prima dată, la „Carna-valul Internaţional al Copiilor”. Evenimentul esteorganizat de Institutul Român de Cultură şi Cer-cetare Umanistică de la Veneţia, în Pavilionulcentral al Bienalei, care va fi deschis publiculuizilnic, între orele 10.00-18.00, în perioada 11-21februarie.Pornind de la tema generală „Poveşti şi gânduri”propusă de organizatori, proiectul României se in-titulează “Povestea animalelor” şi se adreseazǎpublicului tânăr. Pentru realizarea acestuia, Insti-tutul Român de Cultură şi Cercetare Umanisticăde la Veneţia colaborează cu Anaid Art Gallery şiGlobal Mindscape (Bucureşti), precum şi cu Aus-tralians Studying Abroad (Melbourne).

***

Cinematografia românească a “Noului Val”-în cadrul celei de-a VII-a ediţii a Asuni FilmFestival din Sardinia

„Asuni Film festival” este organizat în perioada 1-4 martie şi are un program divers, care cuprindeproducţii ale cinematografiei din toatǎ lumea.Festivalul a fost ȋnfiinţat ȋn anul 2005 şi este or-ganizat de Primǎria din Asuni cu cooperarea Aso-ciaţiilor culturale „Su Disterru” e “Su Nenniri”. Înacest an invitat de onoare la Asuni Film Festivalva fi România, cǎreia îi va fi dedicatǎ cea maimare parte a proiecţiilor de film, precum şi oserie de evenimente colaterale: o prezentare acinematografiei din Sardinia, laboratoare de film,mese rotunde, prezentǎri de carte, dezbateri lafinalul sesiunilor de proiecţii de film.

Filmele românesti selectate pentru festival suntproducţii premiate în repetate rânduri la nivel na-ţional şi internaţional:1. Aurora (Cristi Puiu, 2010)2. California dreamin’. Endless (Cristian Ne-mescu, 2007)3. Concertul (Radu Mihăileanu, 2010)4. Marţi dupa Crǎciun (Radu Muntean, 2011)5. Mar Nero / Marea Neagrǎ (Federico Bondi,2009)6. Din dragoste, cu cele mai bune intenţii (AdrianSitaru, 2011)7. Crulic - drumul spre dincolo (Anca Damian,2011)8. Draft 7 (Luiza Pârvu, 2011) + Sinucide-mǎ(Jamil Hendi, 2011)9. Story love.

Filmele vor fi proiectate în varianta originală, cusubtitrare în limba italianǎ.

Evenimente

RECENZIE

COMUNICAT

După marele succes al primelor ediții în Lombardia și Marche a “Premiilor DIGI”,marca DIGI Italy, societatea de servicii de telefonie mobilă DIGI Mobil în Italia,lansăm concursul:“Tinere talente! DIGI Mobil este alături de tine și te premiază” în regiuneaLazio. Competiția se adresează artiștilor români care au emigrat pe teritoriul Ita-liei. Obiectivul general este acela de a susține și a promova talentele românești.Toți românii talentați interesați să participe la concurs sunt invitați să ne trans-

mită un Curriculum însoțit de o fotografie și un material artistic pe adresa:irina.tirdea@digimobil.it pâna la data de 29 februarie 2012.

Pentru orice informație ne puteți contacta la numărul de telefon: 02/48490114.Va așteptăm cât mai talentați !

Irina Tirdea

Premiile DIGI în Lazio

Actualitateamagazin

18 februarie - 2 martie 2012

L'INSERTO IN ITALIANOPAGINA

11

Neve a Roma, i cittadiniinfuocati contro Alemanno

La comunità romena in italiano

Pagina 2 - Romaniasotto le neve. Il bilanciocatastrofico delle abbon-danti nevicate in Roma-nia;“Sono una vecchia comu-nista”, il romanzo di DanLungu.

Pagina 3 - Gli immigrantidel PD stanno con Gas-barra. “A sinistra con Gas-barra”, la lista di MarcoPaciotti per le primarie delLazio del 19 febbraio;Nuovo cardinale romeno.Lucian Mureşan il terzocardinale romeno.

Pagina 4 – Un nuovomodo di vedere la poli-tica. Sorin Bota, senatoredi Maramures: “c’è bi-sogno di azioni concrete”;Habemus nuovo Governo.Il sostegno del PSDporterà ad una rotturaall’interno dell’alleanza diopposizione?

Repubblica Moldavia haun nuovo ambasciatore.

Pagina 6 – Crediti peragricoltura in Romania.Nuove possibilità per fareimpresa.Dove sono “sparite”milioni di persone? Il cen-simento attesta l’emigra-zione romena a 2,3milioni di persone.

Pagina 7 - Il tempocopre il vuoto lasciatodopo la nostra partenza.Storie passeggere di vis-suti più o meno intensi.Adesso è possibile denun-ciare anche online le dis-criminazioni.Anagni: un romeno de-nuncia un maresciallo deicarabinieri per abusod’ufficio.

Pagina 8 – Consulenzagiuridica. I tranelli del CID.Sempre più bimbi rom a

scuola. 12.377 di alluni is-critti nell’anno 2010-2011.Incidenti auto: sempre piùgiovani muoiono sullestrade. Come prevenire.

Pagina 10 - “Nato inURSS”, un libro di VasileErnu in italiano.29 febbraio, i premi DIGInel Lazio.

Pagina 16 - Storia di vitasu note di violino. Inter-vista con il giovane violi-nista moldavo, CorneliuBabira.Pagina 20: Cuore di ar-tista romeno. Intervistacon la pittrice Cristina Lef-ter

Pagina 21 - Steaua-Twente: 0-1. Per mante-nere la “tradizione” anchela squadra di Bucarestperde su National Arena.

A Roma una neve così non si è maivista. L’ultima volta che si ebbe unospettacolo stile Vacanze di Natale con ilmitico Christian De Sica fu nel lontano1985 quando nevicò sia a febbraio chea marzo, ma senza la portata attuale.Ciò che ha mandato i tilt i romani è statala mancanza di coordinamento in meritoal superamento delle tante emergenzescoppiate in 24 ore e dalla crescentediatriba tra il Sindaco Alemanno e la pro-tezione civile, quest’ultima inflessibile edeterminata nel ribadire che il Comune

fosse al corrente dell’arrivo della precipitazione nevosa ma che non le abbia datoil giusto peso.Così Roma si è trovata all’improvviso a dover far fronte ad una miriade di situa-zioni che di ora in ora si sono accavallate sempre di più, prima fra tutte quella re-lativa al traffico automobilistico, caratteristica principale della città eterna.Sappiamo tutti che a Roma basta un po’ di pioggia per creare il panico soprattuttonelle zone del centro e delle strade consolari, passando poi per il mitico MuroTorto a ridosso di piazzale Flaminio, un budello di strada che non si sa per qualemisterioso motivo debba intasarsi fino all’inverosimile...solo per una pioggia!E la regola non è stata infranta con l’arrivo del manto nevoso copioso e fitto.Anzi. Si è centuplicato il caos, mezzi di trasporto ridotti, taxi inesistenti e code diautomobili in ogni strada della capitale. In più l’ordinanza del Sindaco che impo-neva le catene per il ghiaccio, la mancata organizzazione per la ripulitura dellestrade e dei viali d’accesso alle abitazioni hanno reso infuocati ( e in questo casovisto il freddo da record non c’è termine più azzeccato) gli animi dei romani.La goccia che ha fatto traboccare il vaso è stata, a dirla di alcuni, l’impossibilitàdi trovare pale e sale per pulire gli spiazzi innevati davanti agli ingressi dei pa-lazzi.Ognuno ha fatto come poteva, persino chi ha usato un semplice scopettone perpulire i pavimenti di casa trasformato in strumento per scansare i cumuli di neve.E questo accadeva nel IX municipio di Roma, zona Appio Tuscolano.“ I ferramenta hanno chiuso subito come la maggior parte dei negozi all’arrivodella neve, quindi dove potevamo trovare qualcosa che potesse aiutarci?” diceMaurizio Soffiatti, mentre armato di un bastone lavapavimenti cerca di accanto-nare la neve davanti al civico dove abita.” Bastava essere più presenti nel terri-torio cosa che non è accaduta da parte dei consiglieri e della presidenza del nostromunicipio”. Nel XX municipio ( Zona nord di Roma) invece nessun problema: lepale venivano fornite ai cittadini. Mi chiedo: pagare l’ICI serve se poi i cittadinidevono fare da soli?In Romania, in Ucraina situazione terribile con oltre 30 gradi sottozero, eppurel’organizzazione non ha fatto una piega. Solo qua nella città di Giulio Cesare si èarrivati al paradosso....speriamo che per quest’anno la neve abbia fatto le valigie,l’ospite dopo tre giorni puzza e qui si sente odore di bruciato che proviene dallarabbia del popolo romano.

OPINIONI

Per i nostri lettori italiani, un breve sommario delcontenuto delle pagine in romeno

Ricorderò per sempre il tuo sorriso,la tua dolcezza e la tua eleganza;ricorderò per sempre le nostrechiacchieratein attesa delle lezioni di danza;ricorderò con gioia gli innumerevoliincontri dentro la scuola, i tuoi saggi consigli, i tuoi racconti e le tue bellissime collane…che bei tempi, spensierati…

Ti confesso che non ero ancora pronta a questo tuo “abbandono”

ma i tuoi raggi di luce già illuminanola mia mente e mi portano a sognareun momento in cui, sedute sugli scogli,avvolte dal profumo del marein compagnia del vento,ricordando i vecchi tempi,conteremo insieme le stelle cadenti.

29 gennaio 2012

A Giovanna Malerba

di Gabriela Lavinia Ninoiu

di Lorella Lattavo

ARS POETICA

2012: Anno della Cultura Romena in ItaliaLa Consulta Scientifica Pro Loco di Castrovillari (Provincia di Cosenza, Regione Calabria) inau-gura dal 11 al 20 febbraio 2012 la 54-a Edizione del Carnevale di Castrovillari, organizzata e di-retta dalla professoressa Filomena Minella Bloise, con la collaborazione del direttore artisticoGerardo Bonifati e dedica sei giorni interi alla Romania e alla cultura romena in Italia. .Ospiti d’onore a rappresentare la Romania saranno la giornalista e scrittrice romena Alina Harjache presenterà il libro scritto insieme all’Onorevole professore Guido Melis “Romeni. La mino-ranza decisiva per l’Italia di domani”, pubblicato dalla Casa Editrice Rubbettino, 2010, insiemealla poetessa Tatiana Ciobanu, che presenterà il libro di poesie bilingue italiano-romeno “Poesiein valigia/Poezii în valiză” di Gabriela Lavinia Ninoiu, pubblicato dalla Casa Editrice Kessel,2010. Si alterneranno nella lettura di alcune poesie dal volume di “Poesie in valigia/ Poezii învaliză” della poetessa Gabriela Lavinia Ninoiu studenti del Liceo Scientifico “Enrico Mattei” edel Liceo Classico “Giuseppe Garibaldi” coordinati dalla professoressa Angela Lo Passo all’in-terno del Teatro Sybaris del Prontoconvento Francescano di Castrovillari del Pollino.Il Carnevale di Castrovillari del Pollino, tra i dieci Carnevali più importanti d’Italia, le cui originisi perdono nella notte dei tempi, è nato ufficialmente nel 1959 ed è la capitale dei carnevali ca-labresi. Per ogni castrovillarese il Carnevale rappresenta una piccola parte di storia ricca diemozioni ed esperienze, un evento di spettacolo che riunisce il festival del folklore, tradizionipopolari, allegria di canti eseguiti lungo le vie cittadine, contornati da “pacchiane” e “cuzzi”, unrichiamo alle origini, a quella civiltà contadina e popolare che ha ispirato la farsa dialettale diCesare Quintana, Organtino (la maschera del Pollino), messa in scena nel 1635.Mostre fotografiche, cineforum, concorsi, concerti, folklore, enogastronomia, ma anche incontricon autori e scrittori e seminari di studi renderanno il Carnevale di Castrovillari ricco di eventie manifestazioni, unico nel suo genere. E’ questo il Carnevale di Castrovillari: uno spettacolonello spettacolo.A fare gli onori di casa ci saranno il Presidente della Pro Loco, Giovanni Amato, ed il direttoreartistico, Gerardo Bonifati, il Sindaco di Castrovillari, Franco Blaiotta, l’Assessore all’Energia eFonti Rinnovabili della Provincia di Cosenza, Biagio Diana, il Presidente del Parco Nazionaledel Pollino, Domenico Pappaterra e l’Assessore alla Cultura della Regione Calabria, Mario Ca-ligiuri.

Gabriela Lavinia Ninoiu

Il Carnevale di Castrovillaridedicato alla Romania

Notizie, commentie opinioni

l’inserto in italiano» PAG. 11 - 14

Senza pale, ci si arrangia come si può...anche con una scopa!

Actualitateamagazin

18 februarie - 2 martie 2012

Ion Luca Caragiale (Haimanale-Prahova 1852 - Ber-lino 1912) è stato un poeta, scrittore, regista teatralee giornalista rumeno. E’stato anche autore di diversipamphlet, saggi, satire e abbozzi brevi. Oggi il vil-laggio dove à nato ha preso il nome del dramma-turgo.

Ion luca Caragiale è considerato il più importanterappresentante del realismo nella letteratura ro-mena, il più grande drammaturgo romeno che hadato alla novellistica dei veri capolavori di lettera-tura.La commedia di costume “Una notte burrascosa”,scritta nel 1878 gli aprì le porte della società lette-raria “Junimea”; in seguito scrisse la commedia cherappresenta il suo capolavoro e che è una satira deicostumi politici dell’epoca, intitolata: “Una letterasmarrita”, la farsa “Sor Leonida di fronte alla rea-zione e “Carnevalesca”, e il dramma psicologico “ Lamalasorte”. Ha scritto anche dei brevi abbozzi tra

cui : “Un cero pasquale”, “Alla locanda di M.”, “Il ca-vallo del diavolo” .Nel 1888 divenne direttore del Teatro Nazionale diBucarest.A causa delle sue opere che prendono come bersa-glio la borghesia e la società politica demagogica ecorrotta, Caragiale entrò in conflitto con alcune dellefigure più influenti nell’ambito politico e letterario;questo ebbe effetti negativi sulla sua carriera. Respinto dall’Accademia sotto l’accusa di immoralitàe plagio, fu processato e, assolto, si dedicò conscarso successo al commercio.Trasferitosi nel 1904 a Berlino, rifiutò nel 1906 ditornare in patria per ricevere onoranze ufficiali. Nel 1912, con l’occasione dei 60 anni è di nuovochiamato in patria ma il 9 giugno muore in modo im-provviso a Berlino.Con Caragiale la commedia rumena acquista valore,vitalità e maturità artistica e si avvicina a ciò che si-gnifica realmente la commedia moderna.Caragiale ha ricostruito un quadro ampio della so-cietà contemporanea mettendo in luce i tanti vizi, igrandi difetti e le debolezze dei suoi contemporanei.La sua opera presenta allusioni alla realtà della vitaborghese e contiene caricature del mondo della po-litica e della società ed è per questo che è ancoraoggi tanto apprezzata.

Nel suo teatro comico e tragico, Caragiale criticaogni forma di ipocrisia ed è in grado di addentrarenei meandri della psiche umana. Il suo è un atteg-giamento risolutamente critico nei confronti della so-cietà e delle istituzioni dello stato.Le sue opere sono basate su un’attenta osservazionedella realtà quotidiana e dei dettagli della vita eanche della complessità dei fenomeni politici e so-ciali. Caragiale era noto per le sue critiche pungenti enelle sue commedie raggiunge un’ironia e una cru-deltà particolari.

E’ stato un maestro impareggiabile del dialogodrammatico. La sua commedia è un brano di vitaportato sulla scena. Caragiale ha messo in scena vi-

cende umane reali con caratteri, personalità e psi-cologie ben tracciati.I suoi personaggi sono caratterizzati con abilità dalpunto di vista psicologico e ogni personaggio ha unsuo carattere ben definito e una personalità ben ar-ticolata.Ogni opera di Caragiale contiene una sua morale.

“Una goccia di rugiada che cade dall’alto riflettesulle sue pareti tutto il cielo ; quello che è senza li-miti all’esterno penetra dentro di sé, entrando inprofondità. Così è l’animo umano: uno specchio sfe-rico, che ha nella sua profondità una coscienza e, perquesto, la meraviglia senza limiti di fuori ci interessadi meno rispetto al miracolo che è dentro di noi,anche lui senza limiti”.“Le cose più importanti del mondo sono state fatteda persone che hanno continuato a impegnarsianche quando sembrava che non c’era più nessunasperanza.” “Una virtù spinta oltre un certo limite comincia adessere un chiaro difetto”.“La cosa più triste dell’amore è che spesso ti rubal’anima esattamente chi non ha bisogno di lei”.“L’amore non ha bisogno di un significato”.“Famoso è quello che comincia a vivere dopo la suamorte”.“Questa è la condizione dell’essere: la vita, non ladurata della vita”“Gli uomini stupidi muoiono, ma la stupidità è im-mortale.”

Articolo e traduzioni dal romeno: Alina Breje

il ROtalianoPAGINA

12

Nelle feste tradizionali si ritrovano vecchie cre-denze popolari e religiose, riti magici e leg-gende del passato. Nella tradizione romena lafesta degli innamorati viene celebrata da antichitempi il 24 di febbraio e si chiama „Dragobete”.

Il mito di “Dragobete” si festeggia nella spiritualità po-polare nel giorno in cui la Chiesa ortodossa celebra ladata del ritrovamento della testa di San Giovanni Bat-tista. “Dragobete” è nella mitologia rumena il figlio diBaba Dochia, ed è una divinità mitologica simile al Cu-pido (Dio dell’amore nella mitologia romana) e simileall’Eros, degli antichi greci. Per i daci (il popolo romenoantico) lui rappresentava il Dio campestre dell’amoreche fidanzava tutti gli animali della terra all’inizio dellaprimavera.“Dragobete” è anche simbolo della primavera, del ris-veglio della natura e di fertilità, il giorno in cui gli uc-celli cercano i loro nidi. Si racconta che in questogiorno gli uccelli si fidanzano e “Dragobete” voleva ce-lebrare l’unione delle creature del cielo e festeggiare inquesto modo l’amore in tutte le sue forme. L’amorepuro dei giovani veniva associato al canto e al cinguet-tio degli uccelli. Nelle credenze popolari in questogiorno non si sacrificavano animali se no l’incantesimonon funzionava.

La tradizione romena riporta che nella mattina dellafesta le ragazze e le donne più giovani raccoglievanola neve fresca e con l’acqua così ottenuta si lavavanola testa per avere i capelli più belli. Nel giorno del “Dra-gobete”, chi partecipava alla festa era anche protettoda malattie nel corso dell’anno. I giovani del paese,vestiti con il meglio che avevano s’incontravano da-vanti alla chiesa, e se il tempo era bello andavanoverso il bosco cantando e cercando i primi fiori di pri-mavera. Le ragazze raccoglievano i fiori: le violette e ibucaneve. I fiori raccolti si mettevano accanto alleicone dei santi fino nel giorno delle “Sanziene”, che èla festa chiamata .”La Fata dai capelli d’oro” ( che sifesteggia il 24 giugno) , dopo questo giorno i fiori veni-vano gettati nei fiumi. Nel ritorno in paese le ragazzecorrevano per prime e se il ragazzo riusciva a prenderela propria ragazza, gli poteva dare un bacio in pub-blico, gesto che simbolizzava il legame d’amore per unintero anno, ed era visto come un vero fidanzamento.

Da qui la parola: “Dragobete bacia le ragazze”. L’in-tera comunità del paese era curiosa di sapere qualierano i futuri sposi e quali erano quelli che rimanevanofino al prossimo anno non fidanzati.

di Alina Breje

Portateci o spedite via e-mail le vostre radiografie!

tel.: 338 3910754

e-mail: romanianland@libero.it

Portateci o spedite via e-mail le vostre radiografie!

tel.: 338 3910754

e-mail: romanianland@libero.it

Soggiorno a prezzi vantaggiosi..

Accompagnatore e traduttore inclusoPrezzi anche TRE volte inferiori

al mercato italianoPartenza un volta al mese

per gruppo di MINIMO 10 persone.

Massima garanzia e qualitàSoggiorno a prezzi vantaggiosi.

.Accompagnatore e traduttore incluso

Prezzi anche TRE volte inferiorial mercato italiano

Partenza un volta al meseper gruppo di MINIMO 10 persone.

Massima garanzia e qualità

Organizziamo - viaggi soggiorno Odontoiatrici

in ROMANIA

Organizziamo - viaggi soggiorno Odontoiatrici

in ROMANIA

“Dragobete” – La festa degliinnamorati in Romania

2012 - l’anno Caragiale160 anni della nascita di Ion Luca Caragiale

Actualitateamagazin

18 februarie - 2 martie 2012

In vista dell’allarme neve di-ramato per venerdì e sabatoa Roma, il Consigliere del XXMunicipio di Roma del Pdl,Giorgio Mori e l’avv. Gian-carlo Germani, Presidentedel Partito Identità Romena,hanno dato vita ad un pro-getto di volontariato volto avalorizzare l’abitudine deicittadini romeni a condizioniatmosferiche di neve e gelo,con le quali in Romania siconvive per mesi interi.Venerdì 10 febbraio alle 15 èscattata la mobilitazionedella squadra di circa unatrentina di volontari romeniche si sono riuniti presso ilmagazzino di materiali delXX Municipio in via Serran.22 dove sono stati approv-vigionati dal Consigliere Gior-gio Mori di sale, pale, rastrellie giubbetti con la scritta Pro-tezione Civile Volontari.Del gruppo di volontari face-vano parte oltre al Presi-dente del Pir Avv. GiancarloGermani, il Segretario Nazio-nale Mihai Muntean, il Vice

Presidente Adrian Grigor, Mi-haela Giurgea, membro dellaSegreteria Nazionale, ungruppo di simpatizzanti delPartito con il teste la Respon-sabile dei Giovani AlexandraGrigorescu, il Sindacalistadella Feneal Uil IulianManta,un gruppo della Asso-ciazione Piccoli ImprenditoriRomeni con due camioniciniper la distribuzione del ma-teriale con il Presidente Gior-gio Mihoc ed il VicePresidente Costica Noru edun gruppo di giocatori dellasquadra Dacica, prima nelsuo girone di III Categoria aRoma con il Presidente SilviuCiubotariu.I volontari romeni si sono di-visi in 3 squadre, posizio-nando 3 gazebi in zonestrategiche del XX Municipioe dalla 17, ora in cui sono ca-duti i primi fiocchi di neve suRoma hanno iniziato a spar-gere sale ed ad organizzarepunti di distribuzione di pale,vanghe e rastrelli sino alle21.

Gli abitanti del XX Municipiohanno gradito ed apprezzatola presenza dei ragazzi ro-meni nel loro territorio, pren-dendoli come punti diriferimento con i loro gazebie molti si sono detti moltorassicurati dalla loro pre-senza. Dopo le 20 con i primifreddi alcune signore dellazona hanno rifornito con the’caldo i volontari che inizia-vano a sentire i primi morsidel freddo, visto che dalle 19sulla zona cadevano diversicentimetri di neve.Sabato 11 febbraio l’attivitàdei volontari romeni si è in-tensificata sin dalle primeore della mattinata, vista l’in-tensa nevicata notturna edin piccole squadre hannoprovveduto a liberare gli in-croci e le strisce pedonalidalla neve e dal ghiaccio cheiniziava a formarsi.Sono stati gettati decine edecine di sacchi di sale nellerampe di accesso dei garagee sui marciapiedi e si è ini-ziata la distribuzione alla po-

polazione di sale e pale. Alle17 le operazioni dei volontariromeni, spronati e coadiuvatidal Consigliere Giorgio Moriche li riforniva a piu’ ripresedel materiale necessariocessavano, con reciprocasoddisfazione e con un quar-tiere in cui la situazione erapienamente sotto controllo.Nel XX Municipio l’emer-genza neve che la setti-mama precedente avevacausato notevoli disagi e’stata superata senza partico-lari problemi e soprattuttocon la collaborazione degliabitanti stimolati e tranquil-lizzati dalla presenza dei vo-lontari romeni che con i loroGazebi hanno rappresentatoun punto fisso per la genteche sapeva dove andare perchiedere aiuto o materiale esi è sentita molto piu’ pro-tetta dalla loro presenza.

La riuscita di questo progettoe l’atteggiamento positivo ericonoscente della gente delXX Municipio, quando ap-prendeva che si trattava divolontari della comunità ro-mena scesi a spalare perdare una mano e per met-tere al servizio degli abitantila loro pratica in queste si-tuazioni estreme di neve eghiaccio (in questi giorni inRomania ci sono state buferecon oltre 5 metri di neve econ decine di morti a causadel freddo e del gelo) dimos-tra che in Italia l’integrazionedelle comunità straniere e’possibile se si coinvolgonoattivamente nella vita so-ciale, emergenze comprese.

Questo contributo che i vo-lontari romeni hanno volutodare agli abitanti del XX Mu-nicipio di Roma e la ottimaaccoglienza registrata daquesta iniziativa sul territo-rio, dimostra che mettendole persone in diretta rela-zione tra di loro è molto piu’semplice superare ogni osta-colo, barriera o pregiudizioed ottenere una reale inte-grazione dei cittadini stra-nieri che possono essereconsiderati anche una pre-ziosa risorsa come in questocaso se si valorizzano le loropotenzialità umane.

Il Presidente della Associa-zione Piccoli Imprenditori Ro-meni Giorgio Mihoc hadichiarato: ”Ci ha fatto moltopiacere metterci a disposi-zione per due giorni degliabitanti del XX Municipio chehanno potuto constatare dipersona che i romeni pos-sono essere e sono una ri-sorsa per la società italianaquando ci si consente di di-mostrare le nostre qualità,fianco a fianco con gli ita-liani. Aver collaborato in-sieme italiani e romeni, pertenere pulite le strade dallaneve in un quartiere di Romaè stato un esempio civico uti-lissimo per far apprezzareagli uni le qualità degli altri inmaniera semplice e diretta.La gente del quartiere si è di-mostrata felice di vederci edha capito che le differenzetra italiani e romeni non esis-tono, siamo tutti abitanti diRoma e tutti cerchiamo didare il nostro apporto nei

momenti di difficoltà comequesto. E’ stata una bellis-sma esperienza che siamopronti a ripetere.”

Alexandra Grigorescu, Res-ponsabile Giovani del Pir:”Due giorni al freddo e nellaneve sono stati abbastanzaduri ma grande è stata lasoddisfazione di vederecome le persone ci hannoapprezzato e valutato perquello che stavamo facendoper loro, senza alcun tipo dipregiudizio, anzi... credo siaora che la nostra comunitàfaccia vedere agli italiani chisiamo veramente, è ora diinserirci nella società italianasenza timidezze o ritrosie...abbiamo molto da dare edanche con gesti comequesto, di volontariato e dipartecipazione civica e civilesi puo’ far capire che i ro-meni in Italia sono unagrande risorsa non solo lavo-rativa. Siamo qui per lavo-rare ma anche perdimostrare che il nostro po-polo puo’ essere un giaci-mento inestimabile di risorseumane e professionali siaper l’Italia che per l’interaEuropa. Purchè ci si sveglidal letargo sociale e civico incui molti di noi pare stiano vi-vendo la loro esperienza diimmigrati. E’ ora di parteci-pare alla crescita di questasocietà in cui viviamo dandoil nostro contributo in ognicampo, anche nel sociale enel volontariato dove se vo-gliamo non siamo secondi anessuno”.

de G. Miron

il ROtalianoPAGINA

13

Concessionaria Volkswagen Veicoli Commerciali

Roma - Via Ardeatina 940

Vendita - Assistenza - Ricambi: 06.5021238 r.a.

web: www.fcaspa.com e-mail: info@fcaspa.com

APERTO ANCHE IL

SABATOore 8:00 - 13:00

OFFICINA - CARROZZERIA

GOMMISTA

RICAMBI ORIGINALI

Spaliamo la neve insiemeProgetto di integrazione e volontariato

Actualitateamagazin

18 februarie - 2 martie 2012

il ROtalianoPAGINA

14

In tempi come gli attuali dove si assiste impietosamentea crolli di pezzi di monumenti - come il Colosseo, adesempio - dove la polemica sulla manutenzione degliscavi di Ercolano e Pompei non si placa a causa degliscarsi fondi messi a disposizione dai precedenti esecu-tivi, assistiamo al sorgere di nuovi esempi di cultura an-tica, sconosciuta alla massa persino degli studiosi. Comeil caso delle rovine di una città risalente al II secolo d. C.scoperte nella piana adiacente ai Monti Retezat in Tran-silvania. Questa città, considerata la capitale dellaDacia, è conosciuta come Ulpia Traiana Sarmizegetusae comprendeva un vasto territorio di circa 30 ettari econ ben 25 mila abitanti.Le bellezze venute alla luce mostrano bassorilievi moltofini in pietra calcarea e marmo, gli scavi iniziati nel lon-tano 1924 sono stati di recente ripresi con notevole suc-cesso.E' indubbio quindi pensare a come l'archeologia romenasia ricca di fonti storiche importanti che si riallaccianoalle conquiste traianee e che hanno tracciato le lineeguida per un sempre più profondo e proficuo legame trala cultura d'occidente e quella d'Oriente.Ma i nostri ragazzi sono a conoscenza di questa impor-tante scoperta, anche se lontana parecchi chilometridall'Italia? Lo chiediamo ad alcuni alunni della scuola

media “ Albio Tibullo” di Roma, all'uscita dalle lezioni,dopo aver mostrato loro il nostro giornale che sfoglianosenza capire, ma ad una di loro, che scopriamo essereuna ragazza romena proprio perchè interessata agli ar-ticoli, poniamo questa domanda: “ Sapevi di questa cittàantica Ulpia Traiana?” “ Vagamente”, ci risponde “ quia scuola impariamo solo letteratura e lingua inglese e imiei genitori non hanno tanta cultura”.Un altro ragazzo invece chiede dove si trovano questerovine e alla risposta “ In Romania” il suo viso mostraun'espressione a dir poco stupita e incredula. “ In Ro-mania? Sul serio?” Già, come se si parlasse della giunglasconfinata!Incontriamo un'insegnante di storia e geografia e lechiediamo il perchè di queste lacune in campo culturaleper quanto riguarda lo studio di civiltà antiche pretta-mente legate ai territori dell'est europa e la risposta èscontata:” Il ministero non è interessato a questo tipodi studi, anche se è un paradosso, vista la grande mul-tietncità dell'Italia. Però lei mi ha dato un'ottima ideaper affrontare in classe queste tematiche legate adesperienze culturali diverse dalle solite”.A Roma nella primavera scorsa c'è stata la mostra Oriromeni ai mercati di Traiano, vicino piazza Venezia, unamostra dove la cultura e la storia romena si amalgamain modo perfetto con quella della Città Eterna risalenteai tempi delle legioni dell'impero romano. Una mostrache vide tanta affluenza di visitatori, ma che non ha datosufficiente input a chi di dovere per realizzare un sem-pre crescente progetto di integrazione partendo dalleradici comuni e storiche. Ulpia Traiana potrebbe essereil primo passo per creare quell'interesse che manca neinostri giovani... chissà, mai disperare !

di Lorella Lattavo

Ingredienti:

2 cucchiai scalogno tritato2 cucchiai peperone tritato30 gr burro1 pomodoro pelato privato dei semi1 cucchiaio prezzemolo tritatoSale, pepeCefalo1 cipolla tritata1 peperone verde affettato1 bicchiere vino secco1 cucchiaio succo di limone

Tempo al forno: 40 minuti

Preparazione:

Rosolare per 3 minuti 2 cucchiai di scalogno tri-tato e 2 cucchiai di peperone tritato in 30 gr diburro. Unirvi 1 pomodoro pelato e privato deisemi e 1 cucchiaio di prezzemolo tritato. Salare,pepare e con questo composto farcire il pesce pu-lito e sviscerato. Porre il pesce farcito in una te-glia da forno imburrata, porvi accanto 1 cipollatritata e 1 peperone verde affettato, bagnare con1 bicchierino di vino secco e 1 cucchiaio di succodi limone. Cuocere per 40 minuti in forno giàcaldo a 180 gradi.

Irina Tirdea

Cucina romenaCefalo farcito Alla luce i resti della

Pompei romena... ma nontutti lo sanno

STORIA

Actualitateamagazin

18 februarie - 2 martie 2012

După mai mulţi ani de filie a Parohiei dinPavia, cu arzătoarea dorinţa a românilorortodocşi din oraşul Voghera şi dinîncredinţarea Prea Sfinţitului PărinteEpiscop Siluan, se înfiinţează Parohia Sf.Eftimie Cel Mare din Voghera la 12 de-cembrie 2010.În decursul acestor 15 luni de slujire, co-munitatea românilor ortodocşi s-a con-turat din ce în ce mai mult, trăind oadecvată viaţa întru Iisus Hristos Dom-nul Nostru.Deşi începutul a fost greu, astăzi ne bu-curam de înfrumuseţarea bisericii încare slujim de către credincioşii, careînţeleg cu adevărat ce înseamnă bunaîmpodobire a casei lui Dumnezeu şi cumEl îi binecuvântează pe dânşii cu harulsău.Ne bucurăm totodată de sprijinul CurieiCatolice dar şi a societăţii vogherese încare trăim prin raporturile de înfrăţire,aşa cum deosebit s-au închegat la Săr-bătoarea Popoarelor pe care parohianoastră a organizat-o în septembrie2011.Punctul culminant l-a reprezentat orga-nizarea Concertului de Crăciun din

Domul Vogherei susţinut de Cvintetulvocal ANATOLY din Braşov în seara zileide 10 decembrie 2011, la care au parti-cipat şi reprezentanţii de frunte aioraşului şi numeroşi fraţi italieni şi ro-mâni.

Bucuria a continuat şi în noul an, 2012,cu sărbătorirea primului nostru hramsub mijlocirea Sf. Eftimie cel Mare (20 ia-nuarie), organizat duminică 22 ianuariecând după săvârşirea Sfintei Liturghii, s-a luat agapa creştinească la restauran-tul “La Scala”, unde au participat peste110 credincioşi şi 6 preoţi.

Nădăjduim în viitorul ce va să vie de omai adâncă slujire şi dăruire în Bisericalui Hristos, mulţumind Domnului pentrutoate darurile revărsate asupra familiilornoastre, Prea Sfinţiei Sale Siluan şi tutu-ror dreptcredincioşilor din Voghera pen-tru truda şi colaborarea lor în activitateaparohială de care dau dovadă.

Dăm Slavă Lui Dumnezeu Pentru Toate!

pr. Cătălin Ștergărel

ACTUALITATEA RELIGIOASĂPAGINA

15

Luni 06 ianuarie şi marţi07 ianuarie  s-au desfăşu-rat la Roma lucrările Con-siliului Eparhial şirespectiv ale AdunăriiEparhiale ale EpiscopieiOrtodoxe Române a Italiei.În cadrul Consiliului Epar-hial au fost prezentateDarea de Seamă aPreasfinţitului PărinteEpiscop Siluan, Rapoar-tele de Activitate ale sec-toarelor, BilanţulFinanciar, pe anul 2011 şiPlanul Financiar pe 2012.Adunarea Eparhială a fostprecedată de slujba de Te-Deum la care a asistatPreasfinţitul Părinte Si-luan, împreună cu mem-brii clerici şi mireni aiEpiscopiei Ortodoxe Ro-mâne a Italiei, reprezen-tând cele 156 de parohii,32 de filii, 5 paraclise, 4mănăstiri şi 2 schituri depe teritoriul celor 17 pro-topopiate (au fost prezenţisau reprezentanţi, înciuda condiţiilor climaticevitrege, 430 din cei 468

de membri). Membrii Adu-nării Eparhiale au luat act,cu mulţumire la Dumne-zeu, de realizările deose-bite înfăptuite în anul2011, la mai puţin depatru ani de la începutu-rile episcopiei şi de la al-cătuirea aparatuluiadministrativ eparhial.

Evenimentul cel mai im-portant din anul 2011 afost recunoaşterea Biseri-cii Ortodoxe Române a Ita-liei de către Statul Italian.

Dintre  evenimentele dinviaţa episcopiei amintim:- s-au săvârşit 10.179 deBotezuri şi 1446 de Cunu-nii- s-au înfiinţat a 22 de pa-rohii şi 3 paraclise;  s-auprimit 17 biserici sauspaţii de cult; s-auprimit  terenuri pentruconstrucţie de biserici la 4dintre parohii; s-au sfinţit6 altare sau iconostase debiserici- s-a tipărit ediţia din 2012a  Calendarului Tuturor

Sfinţilor de peste an, şi lo-curile din Italia unde pot ficinstite moaştele lor, carecuprinde vieţi de sfinţi tă-măduitori, îngrijită deobştea Mănăstirii Adormi-rea Maicii Domnului de laRoma- s-au ţinut conferinţe,simpozioane, întruniri,congrese aniversări cu re-ferire specială la SfinteleTaine a Botezului şi a Cu-nuniei- s-a iniţiat Programul deFormare Pastoral-Misio-nară Continuă pentru Cle-rul Minor şi pentru mireniicare frecventează paro-hiile şi mănăstirile din ca-drul eparhiei.

Din activitatea Social Fi-lantropică a Episcopieiamintim:- s-au înfiinţat următoa-rele diaconii, sub patrona-jul Sectorului Social alEpiscopiei noastre:Diaco-nia „Sfântul Grigorie celMare”  - pentru SĂRACI ŞIPRIBEGI;Diaconia „Sfântul

Mare Mucenic Pantelei-mon”- pentruBOLNAVI; Diaconia „Sfin-tele Muceniţe Praxidia şiPetronela” (ambele bote-zate de Sf Ap Petru, carecercetau pe cei dintemniţe, îngrijindu-i şi în-curajându-i) –  pentru ÎN-CHISORI- s-au trimis ajutoare cătrezone defavorizare din Ro-mânia  (peste  25 detone de haine şi îmbrăcă-minte şi 2,5 de tone de ali-mente organizate în 30 detransporturi)- s-au susţinut, cu  bursălunară, peste 150 decopii din România şi fami-liile lor.Pentru anul 2012 s-a pro-pus continuarea tuturorproiectelor începute înanul 2011, dar şi alte pro-iecte cum ar fi:- organizarea conferinţelorpreoţeşti, protopopiale şiregionale precum şi inten-sificarea catehezelor pen-tru copii, tineri şiadulţi,  conform planului

cadru al Anului Omagial alTainei Sfântului Maslu şi aÎngrijirii Bolnavilor-  intensificarea misiuniiprintre românii ortodocşidin Italia,  printr-o pasto-rală de proximitate, prinreorganizarea protopopia-telor, în număr de 18 (din-tre care 7 misionare),urmând organizarea peregiuni a Italiei, şi prin in-termediul Misiunii „SfântulNicolae”, pentru româniidin Basarabia şi Bucovinade Nord-  intensificarea activităţiisociale pentru venirea însprijinul celor săraci, acelor din închisori şi acelor din spitale şi a întra-jutorării dintre parohii şiprintre credincioşi.

Slavă Lui Dumnezeu pen-tru toate !

DEPARTAMENTUL DEINFORMARE ȘI MASSMEDIA AL EPISCOPIEI

ORTODOXE ROMÂNE AITALIEI

Adunarea Eparhială a EpiscopieiOrtodoxe Române a Italiei

Interviu cu părintele Daniel Mititelu,Preot Paroh al Parohiei OrtodoxeRomâne "Sf. Mc. Epictet și Astion"din Avezzano (AQ)

Prea Cucernice Părinte Paroh, care estesituația din punct de vedere meteorolo-gic în parohia pe care o păstoriți ?

Așadar, ninsorile au început pe data de3 februarie 2012, oprindu-se pentrudoua zile (5 și 6 Februarie). Dezamăgi-tor a fost însă faptul că nu s-a intervenitla timp cu utilaje de deszăpezire, astfelcă peste zăpada depusă (cca. 1,50 m) areînceput să ningă din noaptea de 9-10februarie, prognozele meteo arătând căva ninge încontinuu până duminicăseară (12 februarie). Prin urmare, situația creată este critică, mai ales datorităfaptului că aproape toate magazinele sunt închise, iar cele câteva deschise suntgoale de alimente.

Părinte, vă puteți desfășura activitatea religioasă ?

Vreau să precizez că, în ciuda vitregiilor meteorologice, nu s-a întrerupt în du-minici săvârșirea Sfintei Liturghii. Credincioșii sunt buni și răbdători. Așteptămcu toții să treacă și aceste greutăți peste noi toți, ca întotdeauna, cu încredereași rugăciunea către Bunul Dumnezeu și Sfinților Săi.

Un gând la încheiere, părinte…

Mulțumim Prea Sfințitului Părinte Siluan pentru purtarea de grijă, susținereamorală a Comunității noastre Marsicane și pentru rugăciunile Preasfinției Sale.Dumnezeu, pentru rugăciunile Sfinților Mucenici Epictet și Astion (ale cărorSfinte moaște se cinstesc în parohia noastră din Avezzano), să ne dăruiască maimultă credință, mai multă rugăciune și mai multă răbdare.Doamne ajută.

realizat de Părintele Consilier Ioan Lupășteanu

Parohia Sf. Eftimie cel Mare din Vogherala un an de slujire Vești din Avezzano

Actualitateamagazin

18 februarie - 2 martie 2012

COMUNITATEPAGINA

16

De-a lungul timpului amavut ocazia să întâlnescnumeroase persoane pecare le consider exemplede urmărit în viață. Prin-tre acestea se numără șiCorneliu Babira, un tânărviolonist basarabean -care tocmai luna aceastaa împlinit 23 de ani.În ciuda vârstei fragede,Corneliu a colaborat dejacu numeroase orchestreimportante din Italia, pre-cum Teatrul și Filarmo-nica din Salerno,Orchestra Juniorilor dinDomodossola, Orchestra„Giuseppe Verdi” din Mi-lano. A avut astfel ocaziade a fi dirijat de maeștride renume, cum ar fi Da-niele Oren, Frederic Cha-slin, Janos Acs șiUmberto Michelangeli.În timp ce mi-a povestitdespre experiența sa, aamintit și de asociațiileculturale care l-au ajutatsă se lanseze ca solist încadrul unor concerte lo-

cale. Dar ca să se bucurede toate acestesatisfacții, drumul nu i-afost deloc ușor: multămuncă și puțin timp liber.Orașul său natal esteSoldănești, de unde ladoar cinci ani a plecat laChișinău; iar din 2007locuiește în Milano, îm-preună cu tatăl său. S-anăscut și a crescut cu mu-zica, tatăl său fiind acor-deonist și dirijor inorchestre folclorice, iarsora lui violonistă. La doiani a fredonat primelesale melodii, iar la 4 ani aînceput să studieze pia-nul. “La aceeași vârstăam avut primul meu con-cert vocal, la palatulNațional din Chișinău,unde am cântat două me-lodii populare în compa-nia orchestrei de copiidirijată de tatăl meu șicare făcea parte dinșcoala de muzică unde elpreda.”Dar de unde pasiunea

pentru vioară? „Nici eunu știu exact; îmi amin-tesc, însă, că la admite-rea la liceu am fostîntrebat de comisie la ceinstrument vroiam săcânt. Am ales vioara fărăsă mă gândesc prea multși fără ca cineva să mă fiîndrumat către ea. La 15-16 ani am început să măîndrăgostesc de acest in-strument și să-i înțelegfarmecul, chiar dacă amstudiat-o încă de la 7 anila Liceul Republican deMuzică Ciprian Porum-bescu, din Chișinău.”Am ajuns apoi să vorbimdespre venirea lui în Ita-lia. Avea 17 ani și a sositcu gândul de a încerca săintre la conservator. Ne-cunoscând regulile, aajuns prea târziu pentru aa putea fi admis, dar no-rocul nu l-a abandonat: aavut ocazia să studiezeun an în privat cu elevulcelebrului violonist șicompozitor român Ge-

orge Enescu, Giulio Fran-zetti, cunoscut în în-treaga lume pentrubravura sa. “Anul succe-siv am reușit să intru laconservatorul GiuseppeVerdi din Milano, undeam studiat până astăzi cumarele profesor și violo-nist Manuel Meo, căruianu îmi va ajunge viațapentru a-i mulțumi pen-tru tot ceea ce mi-a trans-mis și tot ceea ce a făcut

pentru mine”, mi-a spusCorneliu, dând astfel do-vadă și de educație și mo-destie.A cântat în diferite țări:Italia, Germania, Polonia,Franța, România, darcontinuă să munceascădin greu pentru a-șiatinge scopul: “Aș vrea canumele meu să rămână înistorie” - acesta este visullui Corneliu.Iată de ce spuneam la în-

ceput că îl consider unmodel, mai ales pentru ti-nerii zilelor noastre. Vi-sele pot fi mari, uneoripot părea imposibil derealizat; dar în viață suntnecesare pentru că dausperanță și forță. Toți artrebui să avem un țel pen-tru care să muncim și săne bucurăm de satisfacțiarealizării lui. Nu uitați săvisați!

de Anca Manolea

Începând cu luna fe-bruarie 2012 este activproiectul “Extra-titoliin Barriera”- care seadresează tuturorcetăţenilor străini cudomiciliul în orașul To-rino și oferă ajutor înrecunoașterea pe teri-toriul Italiei a studiilorși a competenţelorprofesionale dobânditeîn afara Peninsulei.

Scopul proiectului esteacela de a ușura integra-rea în câmpul muncii astrăinilor, dând valoarecalificărilor și experiențeiprofesionale obținute deei în țările de origine,orientându-i și spriji-nindu-i în procedurile ne-cesare recunoașteriidiplomelor lor în societa-tea italiană.

Serviciile oferite pot fi defolos nu doar persoanelorcare și-au încheiat unanumit ciclu de studii înțara natală și au o di-plomă, ci și celor care au

intenția de a-și continuaparcursul școlar, acade-mic sau de formare profe-sională în cadrul unorinstituții de învățământitaliene. Acest lucru esteposibil prinrecunoașterea curricu-lum-ului formativ subformă de credite forma-tive care oferă posibilita-tea continuării studiilor.“Extra-titoli in Barriera”ajută la depășirea obsta-colelor și a dificultățilorcu care se confruntă ade-sea străinii care au o di-plomă sau vor să obținăuna, prin intermediulcontactelor directe cu ofi-ciile consulare șiadministrațiile școlare,ministeriale, locale șistrăine, implicate în pro-iect.

Până acum, mulți imigrațiși-au ținut diplomele însertar și au fost nevoiți sălucreze în domenii totaldiferite față de formarealor profesională, de celemai multe ori sub nivelullor de pregătire și pentrusalarii mizere. Acest pro-iect le dă și celor care nuși-au terminat studiileșansa de a-și relua tra-seul profesional abando-nat în țara de origineodată cu venirea în Italia.

Cei interesați se potadresa ghișeului dinCorso Palermo 122, To-rino, în fiecare miercuriîntre orele 14.00 și 18.00sau vinerea între 9.00 și13.00.

Există și posibilitatea sta-bilirii unei întâlniri cu unconsultant în aceastătemă, la numerele de te-lefon: 334 6705869 sau370 1122901.

de Anca Manolea

Poveste de viață pe sunetede vioară

Diploma străinilor - ovaloare pentru Italia

TORINO

"Aș vrea ca numele meu să rămână în istorie"(Corneliu Babira)

Actualitateamagazin

18 februarie - 2 martie 2012

ROMÂNIAPAGINA

18

În unele poveşti ne eteamă şi stăm pe loc. Înaltele suntem liberi şizburăm unde ne în-deamnă inima…

În seara asta de sâmbătă,mijloc de februarie, inimamă îndeamnă să te duc laun spectacol de operetă.Îmi place repertoriul de laOperetă din ultimii ani. Pelângă spectacolele clasice,se joacă şi câteva mai mo-derne, puse în scenă dupămodelul de succes din altecapitale ale lumii. Dupăspectacol, care se terminăîn jurul orei 22, mergem lacină pentru a ne putea con-tinua apoi seara într-unclub. Aproape de TeatrulNaţional de Operetă, aflatîn Piaţa Universităţii, este şio zonă bogată în restau-rante, baruri şi cluburi detot felul. Aleg un restaurantcu specific italian pentru căaşa cred că amândoi o săne simţim mai ca acasă.După cină, îţi propun sămergem să ascultam o mu-zică bună de tango ce sepretează de minune cu unvin roşu, într-unul din locu-rile în care se organizeazămilonga ( petrecerea încare se dansează tango ar-gentinian). Poate facem şicâtiva paşi de dans cu oca-zia asta. După milonga,dacă mai avem energie,putem încerca şi un club desalsa- un alt gen de danslatino-american pe gustulmeu. Ieşirea în Bucureştiîntr-un astfel de club poateechivala cu participarea laun adevărat spectacol,pentru că aici întâlneştiatât dansatori amatori câtşi profesionişti, care oferăadevărate show-uri pe rin-gul de dans.Aşa încheiem prima zi dinweekend-ul tău înBucureşti.

În unele poveşti abiaaşteptăm să-ncepem unnou capitol din viaţă. Înaltele ne sperie gândulcă nu mai avem mult dincălătoria în lumea asta.

Duminică dimineaţă nu negrăbim… Afară ne aşteaptăaceeaşi zăpadă, carestrăluceşte puternic în soa-rele ce-şi arată toti dinţii. Eger, dar sufletele noastreparcă sunt mai calde decâtieri.Şi pentru că e duminică,vreau să te duc la o slujbăla una din bisericile melepreferate din Bucureşti.Este vorba de CatedralaSfântul Iosif, catedrală ro-mano-catolică, devenită şimai cunoscută după scan-dalul legat de clădirea zgâ-rie-nori ce s-a construitlângă ea şi care ameninţăstabilitatea lăcaşului decult. Aici putem merge laslujbă fie dimineaţa, fiedupă-masa, pentru că suntmai multe liturghii pe par-cursul zilei. O altă variantăar fi biserica italiană, maimică dar la fel de dragămie, amplasată pe Bulevar-

dul Magheru, foarteaproape de kilometrul zeroal Capitalei, din PiaţaUniversităţii. Aici putemasista la o slujbă oficiată fieîn limba română, fie în ita-liană.

După slujbă, aproape deambele biserici, care suntîn centrul Capitalei, putemintra într-o librărie, pentrua ne prelungi starea de spi-rit specială. Una din libră-riile mari din Bucureşti afost locul meu preferat înprimii ani după ce m-amstabilit aici. Am descoperitapoi încă un loc în care, pelângă cărţi şi muzică, pu-team găsi şi tot felul de su-

veniruri şi puteam sta chiarla un ceai. Cred că armerge de minune să in-trăm acum, în această du-minică geroasă, în librăriasituată foarte aproape dePiaţa Romană, unde-şi aresediul şi Academia deŞtiinte Economice, cea maiprestigioasă instituţie deînvăţământ economic su-perior şi de administraţiepublică din România.

În unele poveşti avemsenzaţia că am mai trăitasta cândva. În altele,totu-i atât de nou că nesperie.

Aşadar, e duminică după-masă într-o zi de iarnă în

Bucureşti. Ne-am plimbatpe bulevardele din centrulCapitalei, prin câteva par-curi, muzee. Ne-am bucu-rat sufletul la teatru şi înlibrării… Ne-am recules labiserică. Ne-am delectat şisimţurile cu o masă gus-toasă, un vin bun, muzicăşi dans pe alese. Şi toateacestea în mai puţin dedouă zile…

În unele poveşti nemulţumim cu puţin. Înaltele, nu ne e nimic deajuns…

Mai sunt multe obiectiveturistice în Bucureşti caremerită vizitate: MuzeulNaţional de Artă al Româ-niei, Casa Poporului, ParculCişmigiu, Casa Presei Li-bere şi multe alte muzee şicase memoriale, teatre, bi-serici şi mănăstiri cu isto-rie, piaţete şi parcuri dindiferite zone, mai mici saumai mari, fiecare cu farme-cul său.Mai ai, însă, doar câtevaore până ce avionul tău vadecola înapoi spre Roma.Îmi spui că vrei să le petreci

doar cu mine, în linişte. Să-ti fi plăcut, oare, aşa multcu mine prin Bucureşti saute-a vrăjit povestea mea deiarnă?

În unele poveşti credemîn poveşti. În altele, nucredem nici măcar înnoi.

Sună alarma de la telefon.Mă trezesc. Mă uit pegeam. Plouă şi copacii suntînmuguriţi. Ce vis am avutşi ce real mi-a părut. Daroare ce mi-a venit cu iarna?Mie îmi place vara cât maicălduroasă, aşa, ca laRoma…

Doar tu eşti real. Dar eştilângă mine. Nu trebuie săvii de nicăieri. Ai venit cân-dva… într-o zi de iunie,când se culeg cireşele… şiai rămas în viaţa mea pen-tru totdeauna!

În unele poveşti eşti cumine, dar eu încă tecaut şi te aştept…… în povestea mea.

Ioana Grigore

Poveste de iarnă înBucurești (partea a II-a)

Actualitateamagazin

18 februarie - 2 martie 2012

Internetul este considerat a fi unul din-tre cele mai mari invenţii ale secoluluiXX. Începuturile acestuia însă, nu anun-ţau anvergura pe care urma să o capeteacest fenomen, care în zilele noastrecaptează tot globul și leagă chiar celemai depărtate locuri printr-un singurclick.

E ca şi cum un nou născut, firav, bolnăviciosşi care începe să silabisească cuvintele la ovârstă la care alţi copii merg la şcoală, devineun geniu câţiva ani mai târziu şi schimbă per-cepţia lumii cu descoperirile şi calităţile sale. Ceea ce face ca internetul sa aibă amploareaşi impactul uriaş asupra lumii este interacti-vitatea. Un as în mâneca acestui mijloc mass-media, prin care a reuşit să devină unul dincele mai populare mijloace de comunicare înmasă, dacă nu cel mai important. Datoritămasei imense de informaţii, utilizatorul arecea mai largă posibilitate de alegere, princare să îşi personalizeze nevoile de orice fel,nu doar cele de informare. Această multitudine de alegeri şi individuali-zarea nevoilor fiecăruia, într-un mediu greude controlat şi de cenzurat de către autorităţi,a permis ca internetul să fie un mijloc de ex-primare a libertăţii cetăţeneşti. În acelaşitimp, acesta este un mediu prin care se asi-gură o transparenţă a organelor de conducereîntr-un stat, cât şi a intereselor mai mult sau

mai puţin ascunse ale oamenilor importanţisau influenţi. Orice mediu incontrolabil sauasupra căruia se exercită un control limitatpoate deveni un pericol pentru orice activi-tate potenţial ilicită, mai ales că vorbim des-pre cel mai influent mediu, internetul.Acum câţiva ani, în 2004 mai exact, s-au pusbazele ACTA, un proiect de lege controversat,menit sa îi protejeze pe deţinătorii drepturilorde autor de pirateria online şi care să exerciteun anumit control, prin supravegherea tuturorutilizatorilor de internet şi sancţionarea celorcare deţin fişiere, programe sau materialefără licenţă. Proiectul de lege a început săstârnească controverse abia în 2011, când afost semnat de SUA, urmate apoi de ţărileUniunii Europene, singurele mari puteri caren-au semnat legea fiind Rusia şi China. Înaceste zile însă, au început şi protestele, ma-sele de oameni mobilizându-se în proteste demare amploare în ţările europene.

Dacă analizăm puţin acest proiect ACTA, ob-servăm că se pune mare accent pe controlulutilizatorilor şi al conţinutului de pe internet.Controlul înseamnă putere, iar când e vorbade a controla şi filtra fiecare persoană şi in-formaţie de pe internet, aceasta semnifică oschimbare radicală a ceea ce înseamnă me-diul online. O etapă importantă în ratificareaacestei legi şi punerea ei în aplicare o consti-tuie votul din Parlamentul European care vaavea loc în luna mai a acestui an. Valul decontestatari este, însă, în creştere; protesteledin toate ţările UE sunt tot mai dese şi ră-mâne de văzut dacă presiunea la care suntsupuse organele decizionale îşi va face efec-tul şi proiectul nu va intra în aplicare.

Controversele din jurul acestei poveşti suntaprige, asta pentru că miza este una foarteimportantă. Supravegherea şi monitorizareainternetului, înseamnă controlul asupra me-diului cu cel mai mare impact pe planetă. Lafinele acestei dispute, vom afla dacă vomavea noi (acta)nţi ai internetului, o mână deoameni care să controleze şi influenţezeacest mediu, sau actanţii vor rămâne în con-tinuare toţi oamenii care influenţează acestmediu din punct de vedere individual, fiecareîn felul lui, prin trăirile, creaţiile şi nevoile ală-turi de care se identifică.

Marian Popovici

Dragul mamei cititor,

Deși de când nu ți-am maiscris peste tot în jurulnostru, în țară sau în stră-inătate, se întâmplă totfelul de evenimente și fe-nomene îngrijorătoare, eumă încăpățânez să vădpartea bună a lucrurilor.Mai mult, găsesc încă știrireale pozitive și ți le spunacum și ție.

Pun binele înainte

Vremea grea de iarnă - nunumai din România, ci șidin alte țări europene - pelângă partea negativă, depierderi de vieți omenești,are și o parte bună. Nearată că uneori, cu voință,oamenii se pot solidarizași pot trece împreunăpeste orice greutăți. Aufost atâtea exemple și lanoi de salvări de viețiomenești, pe cale terestrăsau aeriană, uneori chiarpe cale fluvială. În zonaDeltei Dunării, de exem-plu, în județul Tulcea, oa-menii rămași izolați dincauza Dunării înghețateau primit în cele din urmăajutoare alimentare șimedicamente. Misiunilereușite din timpul celormai grele zile de iarnă -când sate întregi au fostacoperite de zăpadă iar

oamenii au rămas prinșizile în șir în propriile case- demonstrează că sepoate ieși din momentelede criză cu voință, curaj,speranță, încredere șiforță de a merge până lacapăt.

După iarnă vine primă-vara

O altă perspectivă asupraiernii grele, în afară decea în care situația ninso-rilor și a viscolelor seagravează, este că pânăla urmă orice fenomen șiorice anotimp sunt trecă-toare. După iarnă va venicu siguranță primăvara,la fel cum după ploaie sauninsoare va ieși cândva șisoarele. Sunt regulilevieții. Există suișuri șicoborâșuri și cred că ebine să ne amintim și căatunci când suntem jos vaveni și vremea când o săîncepem să creștem. Darsă nu uităm nici că atuncicând suntem sus, mai de-vreme sau mai târziu, neașteaptă și o coborâre. Șitoate astea sunt spre folo-sul nostru, dragă citito-rule, ca să putem evoluaîn această viață și să nebucurăm pe deplin de ea.Așadar, hai să-ți mai daucâteva vești bune din Ro-mânia.

România - țară gazdăpentru construireacelui mai puterniclaser din lume

Mai sunt două luni și Ro-mânia ar putea da drumulproiectului construiriicelui mai puternic laserdin lume, European LightInfrastructure - NuclearPhysics (ELI-NP). Țaranoastră a depus la Bruxel-les toată documentațiacerută și mai are nevoiedoar de o semnătură a co-misarului european pen-tru dezvoltare regională,Johannes Hahn. ProiectulELI-NP are ca obiect dez-voltarea celui mai puter-nic laser din lume șicrearea unui centru decercetare paneuropeanaîn România, la Măgurele.Acesta va fi primul de ase-menea proporții și com-plexitate din Europa,rezultatele tehnologieidezvoltate putând aveaaplicații în domenii ca me-dicina, fizica nucleară,electronica, tehnologiainformațiilor, produse far-maceutice, tehnologia re-ciclării rezidurilor. Țaranoastră face parte, alăturide Cehia și Ungaria, dințările gazdă care vor con-strui fiecare câte o partedin acest proiect. Maiexact, în cele trei state sevor construi mai multe la-

sere. Este vorba despretrei proiecte complemen-tare, fiecare țară urmândsă realizeze cercetări înceea ce privește luminade mare intensitate, fie-care însă intr-un anumitdomeniu de studiu. LaMăgurele, cercetătoriivor avea ca obiectiv apro-fundarea fizicii nuclearefolosind fascicule lasercuplate cu gamma. Laacest mare proiect euro-pean vor mai colaboraîncă 10 țări de pe conti-nent.Două știri care vin tot dinEuropa, privitoare la noilocuri de muncă, m-ausurprins plăcut.

De muncă pentru ro-mâni, în Marea Brita-nie

Prima pe care am aflat-oeste că angajatorii brita-nici preferă muncitorii ro-mâni în detrimentulșomerilor autohtoni. Șiasta în condițiile în careîn Marea Britanie ratașomajului crește. În Rega-tul Unit sunt în prezent înjur de 2,7 milioane de bri-tanici șomeri, un recordpentru ultimii 17 ani. Înaceste condiții, peste2400 de locuri de muncădisponibile în Marea Bri-tanie sunt alocate munci-torilor din România, prin

intermediul unor agențiide recrutare dinBucurești. Majoritateaofertelor sunt pentru pos-turi de asistente medi-cale, ingineri și bucătari.Specialiștii IT români con-tinuă să fie la mare cău-tareTot în Marea Britanie darși în Franța și Germaniase caută specialiști IT dinRomânia pentru posturide consultanți și trainerila una dintre cele maimari companii din indus-tria aerospațială dinlume. Candidații trebuiesă cunoască foarte bineengleza, plus limba țăriiîn care ar urma să lu-creze, să fie familiarizațicu anumite aplicații sof-tware și să aibă excelenteabilități interpersonale,de comunicare și pedago-gice. Până să ajungi să aplicipentru un nou loc demuncă, dragul meu citi-tor, poate o să vrei să teocupi mai întâi de viațapersonală și atunci ar fibine să știi că…

Spune “Da!” la muzeu

Ai putea alege și un alt locde desfășurare al căsăto-riei, în afară de primărie,dacă te hotărăști să-ți ofi-cializezi relația în Româ-nia. Potrivit unui

amendament la Legea cuprivire la actele de starecivilă, căsătoria se vaputea oficia și într-unparc, într-o grădină bota-nică, într-un muzeu sauîntr-un alt loc pe care îlaleg tinerii ce urmează săapeleze la un ofițer destare civilă, cu condiția caprimarul să aprobe o ce-rere în acest sens, care sămotiveze solicitarea.

Indiferent de calea pecare alegi să mergi acumîn viața ta, dragul meu ci-titor, nu uita să iubești șisă prețuiești iubirea ce țise dă. Poate o să te stimu-leze și sărbătoarea dra-gostei la români,Dragobetele, de lasfârșitul lunii februarie.Urmează apoi luna mar-tie, când ai un motiv înplus să sărbătorești, cuiubire, frumusețea femeiiși a naturii care renaște.

Mama

ROMÂNIAPAGINA

19

Director generalCristiano Acquaroli

Director editorialAlina Harja

Secretar redacţieMarius Lupu

RedacţiaGhighi Puieşteanu, Alina Breje,Anca Manolea, Cristian Ambro-zie, Lorella Lattavo, Luca Bis-tolfi, Arsenio Silupescu, Irina

Ţîrdea, Diana Rusu, Ana Panait

ColaboratoriAngela Tocilă, Gianina IonGhiuţă, Adrian Ioan Grigor,

Giancarlo Germani, Costel Ad-judeanu, Jenica Răchinoiu, Co-

rina F. Vătavu, Adania M.,Nicoleta Sprînceană, Nicola Pa-netta, Ioana Grigore, GabrielaLavinia Ninoiu, Adalbert Gyuris

Art director & DTPMarius Lupu

Editat deNoesis Media SRL

AdministratorIoan Adrian Grigor

Redacţia și administraţiaCluj Napoca, Piata 1 Mai nr. 4

Tel. +40 264.333.507

TipografiaTelestampa Centro Italia srlLocalità Casale Marcangeli

67061 Oricola (AQ)

***Actualitatea Magazin nu îşiasumă responsabilitatea în

ceea ce priveşte conţinutul re-clamelor şi nu garantează veri-dicitatea mesajelor publicitareaferente. Actualitatea Magazineste un ziar editat în Româniaşi se supune legilor româneşti

în materie.

***Publicitate :

tel. (0039) 339 41 42 640

ISSN 2248 – 0803

"Spune-mi, mamă, ce semai întâmplă pe la noi ?"

Noii ACTA-nţi ai internetului "

Știri pozitive din România sau cu români de pretutindeni

Actualitateamagazin

18 februarie - 2 martie 2012

MONDENPAGINA

20

Identikit

Data / locul naşterii:27 aprilie 1976, orașulTelenești, RepublicaMoldovaCetăţenia: românăProfesia: artist plasticStudii: Liceul de Artă"Octav Băncilă" dinIași și Academia deArtă "George Enescu"din IașiHobby: filmele de ci-nematecă, muzicăcontemporană, spor-tul și piesele de anti-cariat – “unde găsesclucruri cu care îmi alinsufletul din când încând”Stilul de pictură:"dripping"- constă în alăsa culoarea să sescurgă de sus în jospe o pânză

1. De când te afli în Ita-lia? De ce? A meritat?În Italia mă aflu din 2002.Am venit aici atrasă debogăția culturală a aces-tei țări și tezaurul artei,începând cu Renașterea,pe care-o studiasem încădin facultate. Merită, des-igur, deoarece m-am hră-nit din toate astea înformarea mea ca artist.2. Cu ce te ocupi în mo-mentul acesta? În momentul acesta îmiexpun lucrările într-oexpoziție importantă înMilano, în Via Tortona 25.Expoziția se numește “Af-fordable” și are loc o datăpe an, într-un spațiuexpozițional cu osuprafață de 4000 mp,unde vin să expună 77 degalerii din toată Europa.(puteți viziona acest in-terviu și pe site-ul expozi-ției: www.artmap.tv). 3. A fost greu să te inte-

grezi în lumea artei ca ro-mâncă, aici în Italia?Ca româncă nu a fostgreu în a mă integra înlumea artei. A fost maigreu ca artist. Asta deoa-rece, inițial, când le pro-puneam lucrările meledeținătorilor de galerii deartă, ei le găseau acade-mice, adică bine reali-zate, pline de calitate, darîn același timp lipsite depersonalitate, stil sau ori-ginalitate, dacă vreți. Și atunci a trebuit să măconcentrez, făcând cerce-tări încontinuu pe diversemateriale, tehnici, supor-turi etc., până când amajuns la acest "dripping",care, de fapt, a fost des-coperit de artistul ameri-can Jackson Pollok.Diferența este că el a fo-losit tehnica într-un modabstract în lucrări, pecând lucrările mele audevenit figurative (pei-

saje, portrete, naturi sta-tice, etc). Le puteți vi-ziona și pe site-ul meu:www.cristinalefter.eu.4. Poți să-ți definești sti-lul?Stilul picturii mele senumește "dripping". Înafara părții tehnice esteinteresantă alchimia culo-rilor. Folosesc culori in-dustriale pe bază dediverși diluanți, ai cărorcomponenți chimici șipigmenți creează efecte

pe care un pictor clasiccu pensula nu ar reuși săle realizeze.5. Povestește-ne despreconcursurile la care aiparticipat. Concursurile la care amparticipat au fost multe,dar cele recente și impor-tante au fost: în 2007, înMilano, un concurs isto-ric "I segretti di bocca" alLibrăriei Bocca, la caream ajuns în finală. Anultrecut la concursul orga-

nizat de societatea DIGIItaly " DIGI premiază ta-lentele românești", undeam luat locul 2. Anulacesta am ajuns în finala"Premiului Ricoh" din Mi-lano.6. Cum definești inițiativasocietății DIGI Italy cuproiectul Premiile DIGI?Inițiativa DIGI Mobil estebenefică și stimulantăpentru românii stabiliți înItalia. Este un punct deîntrunire și confruntare amai multor talente ro-mâne. Datorită inițiativeisocietății DIGI Italy vorieși din anonimat.7. Ai primit un sprijin dinpartea autorităților ro-mâne, a presei aici, în Ita-lia, sau a celor dinRomânia, în cariera ta?Sprijin din parteaautorităților române mi s-a oferit de către Consula-tul Român din Milanopentru expoziția perso-

nală în galeria "GabrieleCappelletti", în stradaBrera din Milano. Au scris despre minediferiți zariști români aici,în Italia, dar și în Româ-nia: Violeta Popescu(“Expoziție de picturăsemnată de Cristina Lef-ter”, “Adevarul”, Milano),Roxana Artene Penciu(“Invazia culorilor în ziuade Florii”, “Viața liberă”,Galați), Negoita Laptoiu(“Forme feminine și refle-xii vibrate”, “Orașul”,Cluj Napoca), MichaelaBocu (“Pictura care fasci-nează și eliberează”, “Fă-clia”, Cluj Napoca),Bogdan Ionescu (“Cris-tina Lefter”, “Orașul”,Cluj Napoca), DianaPavel (“Conosciamo i per-sonaggi romeni”, “ArtObiectiv”, Torino), Corne-liu Stoica (“Personaje ro-mâne în Italia”,“Dominus”, Galați), Cor-neliu Stoica (“Personajeromâne în Italia”, “Porto-Franco”, Galați). Muzeulde Arte Vizuale din Galațimi-a găzduit expozițiapersonală "Fabbricanti dicolori".

8. Care este visul tău?

Unul din visele mele s-arîmplini dacă lumea arreuși să ajungă la spuselemarelui scriitor rus F.Dostoevski: " Frumusețeava salva omenirea, nu în-ainte însă ca frumusețeaînsăși să fie salvată deomenire".

9. Ce planuri de viitor ai?

Aș dori să pot urca câtmai sus, ca să pot vedeacât mai departe - dupăcum spunea marele scul-ptor Constantin Brâncuși.

de Irina Țîrdea

Suflet de artist românLecții de stil | Interviu cu pictorița Cristina Lefter

Actualitateamagazin

18 februarie - 2 martie 2012

Suporterii steliști nul-au uitat pe fostul jucă-tor al roș-albaștrilor,Mihai Neșu. Înainte deînceperea partidei cuTwente, fanii au realizato coregrafie impresio-nantă. Aceștia au con-struit din cartoanechipul fostului fotbalist;imagine impozantă,aproape cît toată peluza(foto). Emoţionat degestul galeriei steliste,Mihai a reacţionat ime-diat pe Facebook: "Vămulţumesc din suflet căv-aţi gîndit la mine!"

Steaua a pierdut joi cu 0-1 (0-0) partida de pe pro-priul teren cu Twente, dinprima manșă a șaispreze-cimilor de finală ale Eu-ropa League. Unicul golal meciului disputat peArena Națională, în pre-zența a aproape 52.000de spectatori și pe un frigcrâncen, a fost marcat deOla John, în minutul 52.În urma acestui rezultat,Steaua mai păstreazădoar șanse teoretice decalificare. Pentru a răs-turna sorții, "roș-albaș-trii" trebuie să câștigereturul de săptămâna vii-toare, joi, 23 februarie,din Olanda. Twente și-aarătat aseară apetitulpentru atac acaparândmingea încă de la început(ce glumă bună făcuseMcClaren cu o zi înainteanunțând că a venit să seapere!). Atacul olandezdesfăcut în evantai, alter-

nând șarjele pe dreaptaale rapidului John cucombinațiile verticale,spre centrul porții lui Tă-tărușanu, au fost întâmpi-nate de steliști cu un jocde așteptare, preocupatpentru închiderea culoa-relor. O vreme albii auavut posesia, construcția,inițiativa. Steliștii auzvâcnit însă periculos, înspecial mulțumită luiRaul Rusescu, atacantulreprofilat mijlocașdreapta.

Ei au meciuri, noi voinţă

La treabă! Ei sînt albi,mingea e roșie, deci sufi-ciente motive pentru bă-ieții lui Ilie Stan sămănînce jar. Steaua în-cepe curajos și o loviturăliberă executată de Bran-dan îl testează pe Mihai-lov încă din minutul 3.Olandezii combină tacti-cos în jumătatea proprie

și, dacă te uiți atent dinînaltul tribunei, vezi căMcClaren joacă un 4-3-2-1, cu De Jong lăsat un-deva între Chiricheș șiGeraldo. Încet, încet po-sesia balansează spreechipa batavă, care aratăexact a ceea ce este: oformație în plin campio-nat, cu meciuri în pi-cioare. Apărarea Steleirăspunde cu rezolvărisimple, dar mijlocul încănu toarce ca un meca-nism uns, fie și din sim-plul motiv că oamenii dincentru, Bicfalvi și Prepe-liță, nu sînt obișnuiți sălucreze împreună. Cum-necum, atunci cîndajunge o minge la Ru-sescu apare și primul șutpericulos (14), pe jos,lîngă stîlpul din dreaptaporții lui Mihailov. OlaJohn marchează (53) cuun lob peste un Tătăru-șanu nici ieșit în întîmpi-nare, nici în poartă,așezat prost, taman acolounde nu trebuie. Ola Johnspeculează greșeala luiPrepeliță și indecizia luiGeraldo.De fapt, Ola John mate-rializează superioritatealui Twente, posesia, joculsimplu, dar mai articulat.E 1-0 pentru olandezi șimai e mult de jucat. IlieStan l-a aruncat în luptăși pe Florin Costea, ocaziiau mai apărut la ambeleporți, dar lovitura fusesedeja dată, iar pentruSteaua, Steve McClaren,antrenorul care a elimi-nat-o și acum șase ani, însemifinalele Cupei UEFA,pare să devină sinonim cunumele unui criminal înserie.

Becali atacă în toatepărţile!

"Prima repriză am jucatmai mult pe dăruire, nu

pe valoare. Am jucat cudoi "închizători" și nu amfăcut combinații. Eu ziccă Ilie a greșit când l-abăgat pe Dănănae pedreapta. Noi nu am avutatac! Trebuia să fie puspe lista UEFA Machadosau Tibi Bălan. Lui Ilie i-afost frică să nu ia golacasă. Îl înțeleg și pe el,dar nu se poate așa. S-amai înviorat jocul în re-priza a doua, dar nu poțijuca fotbal cu un singuratacant pe teren, cu Tatu.Nikolic? Nikolic a fost înplus pe teren. Când maiai și un portar ca Tătăru-șanu, care doarme și ia cegol a luat, ce să mai spui.La 1-0 nu putem spune căne-am pierdut speranțele.Așa a fost mereu Tătăru-șanu. Nu știu care e si-tuația. Nu seconcentrează, nu stă con-centrat în poartă. E o ru-șine să iei gol cu scăriță,când ai 2 m. Are defectulăsta: doarme în poartă. Etreaba lui Ilie Stan ceface. După greșeala asta,eu l-aș băga pe Stanca.Calificarea nu e pierdută.Dăm un gol acolo și dejale anulăm avantajul.

Twente nu e o echipă pecare să nu putem să obatem. Dar nu dacăfacem echipa așa. Cumsă-i batem dacă jucăm cudoi "închizători"?" a de-clarat Gigi Becali pentruSport.ro, imediat dupămeci.

Raul Rusescu e convinscă Steaua poate întoarcerezultatul în retur: "Mer-gem cu capul sus, sîntemîncrezători pentru retur.În seara asta nu am fostîn stare să marcăm. DeJong se demarcă bine,dar dacă nu are mingi nupoate face nimic. Ei auavut maximum 2-3 ocazii.Nu este mare diferențăîntre noi și ei, avem șanseîn retur. Eu zic că amjucat de la egal la egal,diferența a făcut-o acelgol", a spus Raul Rusescula Sport.ro.

Și Prepeliță e convins căSteaua poate realiza su-

priza, peste o săptămînă."Am ratat mult și am pier-dut, dar ne jucăm șansapînă la capăt. Golul avenit după o execuție for-midabilă, îmi pare rău,dar nu avem ce face, mer-gem mai departe. Porta-rul lor trăgea de timp lafiecare degajare. Mergemacolo să le punem pro-bleme și să ne calificăm",a spus Prepeliță la la ace-lași post de televiziune.

Tătărușanu a vorbit dupămeci despre golul înca-sat: "Golul a fost superb,n-am greșit deloc! Execu-ție fantastică, cred că unmeci așa de echilibratputea fi decis numai de oastfel de lovitură deose-bită. Nu, nu-mi reproșezabsolut nimic. Eu am ieșitun pic ca să-i închid un-ghiul, eram chiar bineplasat, însă el a avut oexecuție perfectă."

Cristian Ambrozie

Steaua - Twente 0-1 !

ACTUALITATEA SPORTIVĂPAGINA

21

Steaua a pierdut joi, 16 februarie cu 0-1 (0-0) partida de pe propriul teren cu Twente, din prima manșă a șaisprezecimilor de finală ale Europa League.

FOTBAL Misiune imposibilă pentru roș-albaștri în Arena Naţională

Actualitateamagazin

18 februarie - 2 martie 2012

CALEIDOSCOPPAGINA

22

◼ scenetă satirică de Ghighi Puieșteanu

Prin nămeţi de Sfântul Valentin- A-lo! Hîc... a-lo!- Pronto, pronto! Care mă suni, bă, cu telefonul ascuns ? Că închid imediat !- Hîc! Eu, na-naşă, Ion... hîc! Te pu-pup de zi-ziua noastră, mâ-mânca-ţi-aşbo-botu’ cu ca-care m-ai b-blestemat când am ple-plecat !- Care ziua noastră, târtanule ?- Zi-ziua amore-re-zaţ’lor, puş-puş...- Puşchea pe limba ta, măi !- Puş... toaico !- Băi, tu eşti beat iar ? Zaţ eşti tu, scursură de nechezol ! Şi de când dracu’ aitu glume de genul ăsta cu naş-ta ?- De-de când m-ai nă-năşit, fă ! O dată ve-vede naşa pu-pu... ai uitat ? Saute-a lăsat gla-gla... glagoria ! Hîc! Da, da’ tu ai nă-năşit pe mulţi; n-ai cu-cumsă le ţii minte a-asta la toţi !- Băi boule, tu mă faci să rod antena Motorolei ! Şi de unde naiba mă suni ?- Buu... hîc!- Nici nu ştii unde eşti ?- Bu-Bucale, na-naşă. Am ră-rămas înză... înză...- În ce-ai rămas ? În zăr ?- Înză-pe-zît !- Mă, tu strigi la mîţi sau la mine ?- Nu, fă na-naşă... e pa-pacoste ma-mare, hîc!- Sughiţi, lua-te-ar ambulanţa cu codice roşu, de lingător de cartoane !- Ca car-carton, fă ? Eu a-acu’ ling ţu-ţuică fiartă, de la li-liberali. Da’ acolo ane-nevicat ?- A nevicat... Certo che a ninso. Ale... ale... na, că mă bâlbâi şi eu !- Ale-hap! Ce, fă, te tre... hîc...zeşti la circ?- Ale... mano, primaru’ - a declarat şi pentru azi emergenţa neve...- A-abia acu-ş dă cu sama că-s to-toţi d-drogaţi ?- Ce drogaţi, ghiţălule ? Cum dracu’ am atâta răbdare, nu ştiu !- Hîc! Stai s-să-ţi e-explic. Eu când t-trăgeam pe na-nas, aşa ceream: volio unp-po di ne-neve !- Şi-ţi dădeau sulfamidă chisată, că altfel te-ar fi luat Damaschin de mult ! Tuai fost drogat din covată, de când te-a înţărcat mă-ta, cu molan ! Şi de ce n-ai ajuns acasă ?- Nu ţi-am... hîc... zis că-i t-tot blocat ? S-stau ş-aştept în Ga-gara de Nord...de-abia a-au de-deschis au... au...- Ce au, te-a tăiat careva ? Ar face un bine omenirii !- A-u-to-strada Bu-Bucureşti-Pi... (pii... pii... pii... pii...)- Ai terminat banii, în pi... (pii... pii... pii... pii...)

Teatrul Ignoranţei

de Ghighi PuieșteanuDoamne, Doamne, ceresc Tată,Cel mai Tată între tați,Ceartă-ne și bate-neFiindcă suntem vinovați !

Ceartă-ne și bate-nePentru că zilnic uitămSă suferim, să răbdăm,Mila-Ţi să o căutămNumele să Ţi-l chemăm...

Doar atunci, la începutTu din apă și din lutPentru asta ne-ai făcut !

Eu, să știi, de mai-nainteAm fost un copil cuminte.Ceartă-ne și bate-neDar eu, Doamne, am urmatPunct cu punct ce mi-ai băgatDumneata în ADNFără să mă-ntreb: de ce ?!M-am bucurat, am suferit,Exact atunci când mi-ai ursitŞi-mi voi urma Scrisu-mi DestinNe-ncetând să mă închin.Amin !

Rugăciune

Ingrediente pentru 4 persoane:

350 gr. de linguine (un fel de spaghetti plate), 2 cartofi, 50 g de fasole păstăiPentru pesto (sos special): 25 frunze de busuioc, 2 căţei de usturoi, 25 g peco-rino, 25 g parmigiano, 1/ 2 pahar de ulei de măsline extra-virgine, sare.

Mod de preparare:

Prepararea pesto-ului: spălaţi şi lăsaţi la uscat frunzele de busuioc. Curăţaţiusturoiul. Dacă nu aveţi la dispozitie un mojar cu pistil de lemn, puneţi în mixeruleiul, busuiocul, usturoiul, sare după gust şi acţionaţi mixerul la viteză medie.Adăugaţi branzeturile trecute prin răzător şi acţionaţi din nou mixerul la vitezămedie.Puneţi într-o oală apă şi sare iar împreună cu linguinele se pun le fiert cartofiişi fasolea păstăi, care au fiert în prealabil - deoarece au nevoie de mai multtimp de fierbere decât pastele. Lăsaţi pe foc pastele cu cartofii şi fasolea pentru10-12 minute. Strecuraţi totul cu grijă după fierbere. Adăugati pesto-ul şiamestecaţi bine. Este gata să fie servit.

Vinuri recomandate: Riviera Ligure di Ponente Vermentino DOC, Colli MartaniGrechetto DOC, Sant'Agata Dei Goti Falanghina DOC.

Bucătărie italiană

Colţul poetic al diasporei

Regiunea Liguria: “LINGUINE AL PESTO ALLA GENOVESE”

^ Berbec

Senzualitatea ce o degajațiVine de la aștri. Dar pe experiență,Pe trecut, în muncă, nu vă mai bazați.Ascultați, umili ! Mai multă decență !

_ Taur

Dezechilibrul dintre ale trupului lichidePoate să producă daune serioase:La servici, în pat - reflexe, șarm ucide;Gândiți-vă la clipele frumoase !

` Gemeni

Ca o navă în derivă sunteți,Ca un balon rămas fără de lest;E Venus, somnolentă. Nu mai bețiAlcool ! Răbdare, calm în rest !

a Rac

Luna aspectuoasă te va ajutaȘocante emoții a le controla,Pantele abrupte a le evita...Senzualitatea este arma ta !

b Leu

Luna vă stă-n cale, faceți un popas,Intelectual ați devenit plați.În loc să bociți, să vă căinațiDați Amorului tot ce v-a rămas !

c Fecioară

Vă simțiți în formă, prea-potențiCapabili, plini de forță, optimiști...Cum ? În amor vă credeți corigenți ?Vă înșelați - e bine, nu fiți triști !

d Balanță

În câmpul muncii, mult solicitați -Ați obosit puțin ? Vă antrenați !Numai prin sport puteri recuperați;Alți parteneri de pat nu căutați !

e Scorpion

Mercur, ce nu vă este bun amicVeninul din codițe l-a secat.Nu vă bazați pe nimeni, pe nimic ?Gimnastică, odihnă și-ați scăpat !

f Săgetător

Aveți resurse, sunteți creativiLa lucru, competenți, organizați...Atenție, nu vă epuizați,Că-n dragoste nu prea sunteți activi !

g Capricorn

Sunteți dinamici, nimic nu vă pasă,De asta vă lansați în contradicțiiȘi la serviciu și cu cei de-acasă.Frână ! Că nu e timp de competiții !

h Vărsător

Intelectual -Mult favorizați...Emoțional -Dezorganizați !

i Pești

Inhibiția vă pune frână la succesDeși în formă ar trebui să fiți...La toate cele să aveți acces,Cu culori calde vă reîncălziți !

Horoscopul rimat a' lu' Ghinea

◼ de Lorella Lattavo

Actualitateamagazin

18 februarie - 2 martie 2012

DIVERTISMENTPAGINA

23

Actualitatea Magazin caută în toată Italia cores-pondenţi de presă profesionişti sau amatori. Pen-tru informații suplimentare trimiteți un email la:actualitateamagazin@gmail.com (puteți ataşa şiun CV) sau telefonați la +39 339 4142640.

Rebusistice: INTEGRAMA

Tot o brânză - RO & IT◼ de Ghighi Puieșteanu

◼ Dezlegarea din numărul trecut: CRISTIANCHIVU, CU, BIO, VID, INYAGHI, LA, CIR, ESEURI, GEM, AI, CM, AVU, STAT, DOBORAT, AC, RATEU, RADU, ORACOL, ATA, AMP, CT, STRA, NE, ATELIER, INDIGO

Falsuri de autor Se estimează că circa 15% din operele expuse în muzeele lumiinu au fost create de cu al căror nume sunt semnate.

Turul ONU Indianul Kashi Samaddhar a vizitat, între 2002 şi 2009, toate cele 194de ţări membre ale Organizaşiei Naţiunilor Unite.

Salarii mari, salarii mici În Statele Unite, prin anii '70, raportul dintre salariulunui manager şi cel al unui subaltern era de circa 40 la 1. Astăzi se ajunge, înunele cazuri, ca raportul să atingă şi 300 la 1 !

"Fetele" grăbite Elefanţii africani încep să se împerecheze astfel: masculii la 30de ani, femelele de la numai 15...

Fotbalul e scump Se estimează că stadionul din Qatar, unde se va disputa Cam-pionatul Mondial di 2022, va costa în jur de un miliard şi jumătate de euro.

Oul miliardar Într-una din vitrinele "Victoria and Albert Museum" din Londra esteexpus un ou de aur înalt de 70 de centimetri şi împodobit cu 20 000 de diamante.

Castravetele dopat Un grădinar englez în vârstă de 80 de ani a îngrijit şi, în final,recoltat un castravete cu lungimea de un metru şi 19 centimetri.

Curiozităţi de pe mapamond

Actualitateamagazin

18 februarie - 2 martie 2012