28
S.C. Dacica - mândria de a fi român Interviu cu Silviu Ciubotaru, preşedintele clubului S.C. Dacica Alina Harja EDITORIAL ANUL 1 | NUMĂRUL 8 | 3 - 16 MARTIE 2012 | GRATUIT ZOOM INEDIT » PAGINA 2 Politic | Economic | Social | Cultural | il ROtaliano | Spiritual | Monden | Sport | Anunțuri | Divertisment ROMA | Pe 8 martie la orele 10.30 un grup de femei imigrate, împreună cu depu- tata Livia Turco, vor depune un buchet de flori pe Altarul Patriei de la Roma. După- amiază, dezbateri şi manifestări culturale PRIM-PLAN Un 8 Martie altfel Programul MEDIT: Mun- citorii români sunt invi- tați să se întoarcă acasă » POLITIC | PAGINA 3 Igor Sava și-a urmat vi- sul de a picta împotriva tuturor greutăților » COMUNITATE | PAGINA 18 SITE: www.actualitatea.it | FACEBOOK: actualitatea magazin » PAGINA 2 RELIGIE ECONOMIC SPORT Învăţăturile Sf. Ioan Gură de Aur » PAGINA 17 La ce ne folo- seşte postul? Creşte forţa de muncă străină » PAGINA 6 Italia: în plină criză, dar... Suporterii roş-albaştrilor sunt fericiţi » PAGINA 25 Steaua înapoi în Ghencea Un caz incredibil cu trei români şi un italian » PAGINA 8 Cum să te auto- exploatezi CONSULTANT CULTURĂ Asuni Film Festival: Româ- nia, invitată de onoare » PAGINA 12 Filmul româ- nesc în Sardinia Spre deosebire de seco- lele trecute când femeile aveau un rol neînsemnat în viața politică și socială a unui stat, astăzi lucru- rile par a se fi schimbat. Spun „par” pentru că fe- meia astăzi are posibilita- tea de a deveni chiar numărul unu într-un stat, poate fi președinte, așa cum este cazul Dilmei Rousseff în Brazilia, sau poate fi cancelier, cum este cazul Angelei Mer- kel. Poate obține și poate ocupa orice funcție, se poate afirma în orice do- meniu. Însă un lucru nu s- a schimbat: violența împotriva femeilor. Citim, vedem la televizor aproape un caz în fiecare zi de femei omorâte, bă- tute, violate, maltratate, abuzate fizic și psihic. continuă la pag. 2 De 8 martie un gând pentru fe- meile maltratate GRATIS! Notizie, commenti e opinioni l’inserto in italiano » PAG. 13 - 16

Actualitatea Magazin nr. 8

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Ziarul romanilor din Italia. Stiri cu si despre romani.

Citation preview

Page 1: Actualitatea Magazin nr. 8

S.C. Dacica - mândria de a fi românInterviu cu Silviu Ciubotaru, preşedintele clubului S.C. Dacica

Alina Harja

EDITORIAL

ANUL 1 | NUMĂRUL 8 | 3 - 16 MARTIE 2012 | GRATUIT

ZOOM INEDIT

» PAGINA 2

Politic | Economic | Social | Cultural | il ROtaliano | Spiritual | Monden | Sport | Anunțuri | Divertisment

ROMA | Pe 8 martie laorele 10.30 un grupde femei imigrate,împreună cu depu-tata Livia Turco, vordepune un buchet deflori pe Altarul Patrieide la Roma. După-amiază, dezbateri şimanifestări culturale

PRIM-PLAN

Un 8 Martie altfel

Programul MEDIT: Mun-citorii români sunt invi-tați să se întoarcă acasă

» POLITIC | PAGINA 3

Igor Sava și-a urmat vi-sul de a picta împotrivatuturor greutăților

» COMUNITATE | PAGINA 18

SITE: www.actualitatea.it | FACEBOOK: actualitatea magazin

» PAGINA 2

RELIGIE

ECONOMIC

SPORT

Învăţăturile Sf. Ioan Gurăde Aur

» PAGINA 17

La ce ne folo-seşte postul?

Creşte forţa de muncăstrăină

» PAGINA 6

Italia: în plinăcriză, dar...

Suporterii roş-albaştrilorsunt fericiţi

» PAGINA 25

Steaua înapoiîn Ghencea

Un caz incredibil cu treiromâni şi un italian

» PAGINA 8

Cum să te auto-exploatezi

CONSULTANT

CULTURĂ

Asuni Film Festival: Româ-nia, invitată de onoare

» PAGINA 12

Filmul româ-nesc în Sardinia

Spre deosebire de seco-lele trecute când femeileaveau un rol neînsemnatîn viața politică și socialăa unui stat, astăzi lucru-rile par a se fi schimbat.Spun „par” pentru că fe-meia astăzi are posibilita-tea de a deveni chiarnumărul unu într-un stat,poate fi președinte, așacum este cazul DilmeiRousseff în Brazilia, saupoate fi cancelier, cumeste cazul Angelei Mer-kel.Poate obține și poateocupa orice funcție, sepoate afirma în orice do-meniu. Însă un lucru nu s-a schimbat: violențaîmpotriva femeilor. Citim,vedem la televizoraproape un caz în fiecarezi de femei omorâte, bă-tute, violate, maltratate,abuzate fizic și psihic.

continuă la pag. 2

De 8 martie ungând pentru fe-meile maltratate

GRATIS!

Notizie, commenti e opinionil’inserto in italiano » PAG. 13 - 16

Page 2: Actualitatea Magazin nr. 8

S.C. DACICA sau mândria de a firomân la Roma

În dimineața de 8 mar-tie la orele 10.30, ungrup de femei imigranteîmpreună cu deputataLivia Turco, preşedintaForumului Imigrațilordin Partidul Democratvor depune câte un bu-chet de mimoze pe Alta-rul Patriei. Inițativaaparține fundației„Nilde Iotti”.„Lupta femeilor pentru pro-pria lor demnitate este oluptă a tuturor şi pentrutoate, o luptă care dizolvăbarierele şi graniţele pentrucă o luptă pentru un nou tipde umanitate”, se arată înscrisoarea transmisă deparlamentara italiană fe-meilor ce vor participa lainiţiativă. „Împreună de 8martie la Altarul Patriei,vrem să subliniem încă odată angajamentul nostrude a lupta pentru ca fiecarefemeie şi fiecare bărbat săse simtă cetăţean în adevă-ratul sens al cuvântului,oriunde s-ar afla, oriunde s-ar fi născut, oriunde armunci. Ne dorim ca Italia sădevină o Republică ospita-lieră şi tolerantă întrucâtmulte italience şi mulţi ita-lieni o iubesc, o respectă,chiar dacă au în spate altebagaje culturale, chiar dacăprovin din alte realităţi şi aualte idei, şi o îmbogăţesc”mai subliniază organizato-rii.

Dezbateri, poezii şi mu-zică

Începând cu orele 18.30 laTeatro dei Comici din Romavor avea loc sub titlul: „Fe-meile imigrate şi noile ita-lience... inelul de bază al

convieţuirii” o serie dedezbateri acompaniate deun spectacol muzical şi lite-rar. Evenimentul va fi intro-dus de scriitoareaitalo-somaleză, IgiabaScego şi va fi prezentat dedirectorul Actualităţii Maga-zin, jurnalista şi scriitoareaAlina Harja.

Programul evenimentului:

Ce fel de comunicare estenecesară pentru o socie-tate multiculturalăSara Zuhra Lukanic (scrii-toare croată)Giusy Muzzoppappa (antro-poloagă italiană – LibrăriaGriot)

Program muzical cu lecturi:

Eforturile integrării. Bilanțulunei vieți întregiEsmeralda Tyli (militantă înForumul Imigranţilor din Pd,scriitoare albaneză)Angela Spencer (de la me-najeră la preşedintă aOMCVI – Asociaţia FemeilorCapoverdiene din Italia)

Program muzical cu lecturi:

Dialogul cu a douagenerație… tinere femeiprotagonisteElvira Ricotta Adamo (stu-dentă, executiv Udu. Italo-filipineză) Samia Oursana (studentă,prezentatoare Italia2 -Radio Popolare Roma)

Program muzical cu lecturi:

Artă, cultură și creativitateEsther Elisha (actriţă italo-benineză , va citi o serie depoezii: versuri ale femeilorimigrate în Marea Britanie)Roxana Ene (tânărăcântăreaţă româncă careva interpreta o serie depiese dar va şi vorbi despreexperienţa sa în corul mul-tietnic din sectorul VI al ca-pitalei italiene)acompaniată la acordeonde Valentina Brandazza.

Concluzii:

Roberta Agostini,Conferinţa Femeilor din PDMaria Josè Evora Mendez,socioloagă CapoverdeLivia Turco, ForumulImigranţilor din PD

Redacţia

Actualitateamagazin

3 - 16 martie 2012ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATEPAGINA

2EDITORIAL

Un 8 martie altfel (continuare din pagina 1)

Suntem în 2012 și totuși este încă necesar să aducemacest subiect în discuție și va fi necesar cât timp pe pla-netă vor exista bestii cu chip de oameni care cred că ofemeie este doar un obiect. Bestii care la rândul lor senasc tot din femei dar, deseori, uită acest lucru sau, mairău, au același „respect” și pentru ființa care le-a datviață.Tocmai de 8 martie trebuie să discutăm despre acest su-biect pentru ca treptat să dispară, pentru ca femeia săînvețe să se apere. Orice femeie indiferent de vârstă,cultură, apartenență socială se poate regăsi într-osituație de acest gen. De multe ori chiar cei din jur o ju-decă la modul: este ceea ce tu ai ales; de ce ai ales să aio relație cu un astfel de om și multe alte tâmpenii deacest gen. Adevărul este însă că nicio femeie nu alegesă fie abuzată, nu ar alege niciodată un partener caresă de comporte în mod brutal cu ea. Am vorbit cu multefemei bătute sau maltratate psihic de propriul partenerși toate spun: la început era romantic, dulce, incredibil.Cu timpul au început reproșurile, apoi jignirile, în celedin urmă distrugerea treptată a personalității și/sau con-comitent abuzurile fizice.Personalitatea ei se modifică, devine din ce în ce mai ne-sigură pe ea însăși, până ajunge să creadă în jignirilepe care partenerul de viață i le aduce. Deseori nu arecurajul de a se confesa nimănui pentru că-i este rușinede umilința la care este supusă sau, mai rău, când arecurajul de a vorbi se lovește doar de reproșuri, dejudecăți sumare de genul „tu ți l-ai ales” care nu fac al-tceva decât să o împingă tot mai mult în prăpastia încare cel de lângă ea a băgat-o.

Și, da, se poate întâmpla absolut oricărei femei iar bestiapoate aparține și forțelor de ordine. Ce-i de făcut?Legislația italiană din ultimii ani a devenit din ce în cemai atentă și mai sensibilă la acest subiect. Deja ceicare hărțuiesc femeile pot fi îndepărtați, li se poate in-terzice să se apropie de victime și, la primul act de agre-siune pot ajunge în pușcărie. Păstrați orice sms, email,mesaj care ar putea constitui o dovadă de amenințaresau de intimidare. Și, mai ales, denunțați! Există formelegale prin care puteți chiar să evitați să ajungeți în tri-bunal, care funcționează ca avertisment. Folosiți-le.Întrebați un avocat. Apelați la miile de asociații createpentru a ajuta femeile în dificultate. Orice, numai nu văcomplaceți într-o situație care vă pune în pericol sănă-tatea fizică și mentală. O persoană violentă nu seschimbă și o palmă acceptată va atrage după sine o adoua. Și nu sunteți vinovate, nimeni nu merită să fieabuzat.

Îmi doresc ca pe 8 martie 2013 să nu mai discutăm des-pre acest subiect. Asta ar însemna că am trăi într-o lumeminunată.

Două inițiative dedicate femeilor imigrate

interviu cu Silviu Ciubotaru,preşedintele S.C. DACICA

Alina HarjaLivia Turco

EVENIMENTE

Duminică 18 martie, începând cu orele 14.30, laAcademia Română din Roma va avea loc a treiaconferinţă din cadrul proiectului Pro-Child.Conferinţa are drept scop prezentarea rezultatelorproiectului precum şi sensibilizarea publicului faţăde problemele copiilor românilor emigraţi.

"Nimeni nu poate creşte singur" este mesajul alesde către promotorii proiectului "PRO-CHILD", reali-zat cu contribuţia Comisiei Europene - Programulpentru Drepturi Fundamentale şi Cetăţenie. La bazaproiectului sunt copii şi tineri români, romi şi nu,abandonaţi în România sau cu risc de abandon sauneglijare în România şi Italia. Scopul proiectului "Ni-meni nu poate creşte singur" este de a promova şisusţine dreptul acestor minori de a creşte în cadrulfamiliilor lor şi de a fi integraţi pe deplin în comuni-tăţile lor locale.

Proiectul este realizat de asociaţia „Spirit Româ-nesc” cu sprijinul Comisiei Europene - ProgramulDrepturi Fundamentale şi Cetăţenie. Parteneri: Aso-ciaţia Bambini in Romania, Inimă pentru inimăFoundation şi Cooperativa Interculturando.

La conferinţa moderată de jurnalista Miruna Căjvă-neanu şi de Alina Harja, directorul “Actualităţii Ma-gazin”, vor interveni pe lângă preşedinta Asociaţiei“Spirit Românesc” din Roma şi reprezentanţi alealtor asociaţii partenere, precum şi reprezentanţidin instituţiile româneşti şi italiene.

de Arsenio Silupescu

A treia conferință a proiectuluiPro Child la Academie

Roxana Ene, 19 ani, trăieşte în Italia de 10 ani şi stu-diază la Liceul Artistic Via Ripetta, din Roma. Este pa-sionată de muzică încă de la vârsta de 8 ani şi în specialde muzica populară, care i-a fost insuflată de bunicii şimama ei. Muza sa inspiratoare: Maria Tănase.

Rep: Cum s-a născut ideea creerii şi susţinerii echipeide fotbal DACICA?S.C. Îmi place să cred că venirea mea la Roma a fostpredestinată... Reîntorcându-mă în copilărie, îmi amin-tesc că bunica ne privea lobul urechii şi ne spunea :“tu eşti dac, iar tu eşti roman”. Când mi-a spus că suntroman m-am supărat foarte tare, neînţelegând la vre-mea aceea ce însemna acest lucru. Mai târziu, laşcoală am învăţat la istorie despre cucerirea Daciei decătre romani. Și iată că nici astăzi nu pot uita versurile“din coasta Daciei şi-a Romei în veci s-or naşte pui delei”. După o perioadă de peregrinări prin Europa, res-pectiv Germania şi Austria, iată-mă ajuns la Romaanului 2002. M-am integrat rapid în Gruppo Storico Ro-mano (care se ocupa cu reevocări istorice a perioadeiîn care a domnit împăratul Nero). Putem spune că se-cretul constă în pasiunea mea mai veche pentru dis-ciplina şi uniforma militară şi, trebuie să recunosc căItalia, ţara de adopţie a multor români, mie personalmi-a oferit mai multe oportunităţi ca sportiv şi fotbalistvenit din divizia B a campionatului din România. Ideeade a înfiinţa echipa Dacica s-a putut concretiza abiaîn anul 2010, atunci când am participat cu primaechipă mixtă româno-italiană în turneele multietniceorganizate de primăria Romei. Ulterior echipa s-a maimodificat. Sincer să fiu trebuie să vă mărturisesc căprima tentativă de a crea o echipă a eşuat lamentabil“datorită” în mod deosebit comportamentului lipsit defair-play al unor membri ai fostei echipei şi chiar alstaff-ului tehnic (mentalitatea românească, bat-ovina!). Pe mine, în schimb, bunul simţ m-a determinatsă demisionez, având o cu totul altă viziune despre

sport şi despre viaţă în general. În orice caz, în 6 luniam reconstruit din temelii actuala echipă Dacica, în-scrisă în campionatul italian, categoria a III-a – FIGC.De ce Dacica?Pentru că am dorit ca numele să reflecte clar legăturaistorică a Romei antice cu Dacia. Folosind sfera me-taforei desenam un arc regresiv peste timp, imagi-nându-ne gladiatorii proveniţi din LUDUS DACICUS –Școala de Gladiatori din Dacia – “reîntrupaţi miraculosîn gladiatorii moderni ai fotbalului românesc de acumşi de aici de la Roma. Ei sunt jucătorii de la Dacica:ALEXANDRU CLATEA; ALEXANDRU BEJAN; VLADTOMA; CLAUDIU BORDIAN; DAN DUCA; CORNELIU MI-TREA; CIPRIAN ZAHARIA; STEFAN PALEU; VASILE BRE-SUG; FLAVIUS STAICU; SILVIU LUCACI; ION IONESCU;ALEXANDRU GRECU; FLORIN BLENTESI; ANDREI AR-DELEAN; MIHAI MONAFU; FLORENTIN NEGOITA;DORIN RUS; BOGDAN IONETE; IONUT NICOLA; MADA-LIN MONAFU; NARCIS ENEA; DANIEL IGNAT; IULIANLUP; CRISTI MINJA; DACIAN PUTUREANU. Ce înseamnă pentru dumneavoastră DACICA?Fără vorbe mari, este cea de-a doua familie a mea,nu dintr-un fals patriotism ci din dorinţa reală, foarteputernică de a demostra ce înseamnă să fii un adevă-rat român aici în Italia şi sunt sigur că românii care tră-iesc de ani de zile aici mă vor înţelege. De altfelmotto-ul DACICA = ȘCOALĂ DE SPORT, ȘCOALĂ DEVIAȚĂ. Și cred că acest motto exprimă foarte bine co-eziunea dintre principiul militar şi disciplina sportivă,formula cheie care în opinia mea poate modela indivi-dul şi grupul, jucătorul şi echipa.

(continuare la pag. 10)

Page 3: Actualitatea Magazin nr. 8

România pierde enorm pean ce trece prin migrațiaputernică a tinerilor cătrețări mai dezvoltate, careau posibilitatea de a leoferi locuri de muncămult mai bune și cu sigu-ranță mai bine plătite.Imediat după intrareațării noastre în comunita-tea europeană, Italia adevenit una dintre princi-palele ținte în acest sens.Pentru a reduce amploa-rea fenomenului, statulromân a inițiat în 2009 unproiect prin care susțineputernic întoarcerea con-aționalilor acasă, printr-un program care îi invităsă-și folosească experien-țele dobândite în“Cizmă”. ProiectulMEDIT, care reprezintăun model transnaționalde valorizare și facilitarea dorinței de reîntoar-cere, a fost finalizat dupătrei ani de muncă și înscurt timp își va deschideefectiv porțile către ceiinteresați. Susținut deGuvernul României, prinfonduri atrase de la Uni-unea Europeană, parte-neriatul între cele douăstate a fost prezentat îndetaliu publicului larg îndata de 16 februarie, laPadova.

Decor de efect, invitațide marcă

Sala Rossi a prestigiosu-lui “Caffe Pedrochi” din

Padova. Peste 100 de per-soane participante, dinrândul ambelor naționali-tăți implicate, în conclu-zie un eveniment care nua rămas indiferent nici înrândul comunității ro-mâne prezente în Italia.Români și italieni deopo-trivă, susținând acelașiscop: valorizarea în țarade origine a experiențeidobândite aici. Întregulproiect a fost construit peun studiu sociologic înrândul comunității de ro-mâni din regiunile Ve-neto, Lazio, Puglia șiPiemonte al Institutuluide Cercetare IREF, în co-laborare cu EnAIP, insti-tuție specializată peinstruire profesională. Pedurata sondajului, per-soane de diverse vârste,ocupații și categorii so-ciale au fost intervievateîn ceea ce privește opțiu-nea lor de a încerca să-șifolosească în țara natalăexperiența acumulatăaici. La cea mai impor-tantă întrebare - Vă gân-diți să rămâneți în Italia?- un procent de 62% arăspuns afirmativ, 30% și-au exprimat dorința de ase reîntoarce în țară, întimp ce doar 8% dintrepersoanele chestionate s-au declarat nehotărâte înacest sens. Vicepreședin-tele delegat al EnAIP, An-tonino Ziglio, a vorbitdespre faptul că odată cu

finalizarea acestui pro-iect, chiar și țara lui artrebui să urmeze exem-plul, având în vedere căîn ultimii ani tot mai mulțitineri italieni aleg să emi-greze: “Întoarcerea mun-citorilor români în ţaralor depinde de mai mulţifactori şi aici vorbim înprincipal de cei econo-mici. Cu doi ani şi jumă-tate în urmă, când aminiţiat proiectul, nu ştiamcă va urma o criză şi înItalia. Şi ţara noastră areceva de învăţat din acestproiect care s-ar puteaaplica şi în rândul tineri-lor noştri care pleacă lamuncă în stăinătate.Aceasta este o mare pro-blemă, deoarece aşa ei numai pot contribui la viito-rul ţării şi trebuie să-i aju-tăm să se întoarcă”.

“Să construim o nouădimensiune a Europeinoastre”

În cadrul evenimentului,au luat cuvântul vicepri-marul orașului Padova,Ivo Rossi, Consulul Gene-ral al României la Trieste,Radu Dobre, Petru Blăna-

riu - director Relații Inter-naționale, Eures și Me-diere ANOFM, ElenaDonazzan, din parteaAsociației Ocupării Forțeide Muncă italiene, NonaEvghenie - consilierromân în cadrul Consiliu-lui Local din Padova, pre-cum și alți reprezentanțidin rândul organizațiilorimplicate în proiect. Pri-mul a vorbit despre im-portanța acestei acțiuniîn ceea ce privește cola-borarea celor două părțiși a invocat ideea de “onouă Europă”. “Cu toţiiavem nevoie de aceste in-teracţiuni, aşa începemsă construim o nouă di-mensiune a Europei noas-tre. Nu am reuşit săconstruim una politică,dar trebuie să lucrăm laintegrarea socială într-oEuropă care cere acestlucru”, a spus acesta.

În total, în cadrul proiec-tului, au fost intervievați1300 de români, iar An-drea Luzi, președinte re-gional ACLI Veneto, aexplicat necesitatea aces-tui lucru prin faptul că

este important să se cu-noască în detaliu nevoilefiecărei persoane, pentruca acestea să poată fi aju-tate. “Obiectivul nostrueste de a califica oamenii,de a-i integra în sistemulde muncă, în centru seaflă persoana, cu pro-priile nevoi sociale, pro-priile dorinţe de a-şiforma un viitor, este o di-mensiune a realităţii, tre-buie să vorbim de oEuropă a lui Shumannsau Adenauer, nu aceeacare există azi, din pă-cate”.

Delegație de optmembri din parteaANOFM

Agenția Națională pentruOcuparea Forței deMuncă din România aparticipat la seminar cu odelegație compusă dinopt membri, condusă dePetru Blănariu. Conformspuselor acestuia, în pe-rioada 2010-2013, agen-

ția a beneficiat de sumade 152 de milioane dinpartea Fondului SocialEuropean pentru proiectede acest gen. Dintre aces-tea, MEDIT a fost printreprimele, iar odată cu fina-lizarea sa, concluzia păr-ții române a fost aceea căeste necesară o implicaremai serioasă în primulrând din partea mediuluide afaceri. “În 2007, amorganizat două burse delocuri de muncă pentruromânii care muncesc înafara graniţelor şi care şi-ar dori să se întoarcăacasă. Exact acest lucru l-am dorit şi acum şi an-chetele în rândulmigranţilor au reflectatstatistic faptul că este ne-cesar un efort atât dinpartea guvernului, cât şia mediului de afaceri dinRomânia pentru ca acestlucru să se întâmple cuadevărat”, a concluzionatBlănariu.

de Robert Gal-Pal

ACTUALITATEA ÎN ACTUALITATEPAGINA

3Actualitateamagazin

3 - 16 martie 2012

Muncitorii români din Italiainvitaţi să se întoarcă acasă

Agenția Națională a Ocupării Forței de Muncă din România, împreună cumai mulți parteneri italieni, printre care şi "Italia Lavoro", au dezvoltatun proiect prin care românii care muncesc în Peninsulă au posibilitateade a se reîntoarce acasă.

Cum funcționează programul MEDITColaborarea dintre asociațiile italiene şiromâne presupune, pe scurt, publicareatuturor locurilor de muncă vacante pe unsite unde cei interesați vor putea aplicaîn cazul în care ofertele corespund cuprofilul lor şi experiența dobândită în Ita-lia în propriul sector de activitate.

Astfel, pe site-urile tuturor celor 41 de AgenţiiJudeţene de Ocupare a Forţei de Muncă exis-tente în România se vor posta joburile vacantedin fiecare judeţ, iar centralizarea acestora seva face pe pagina de internet a asociaţiei na-ţionale. Practic, cei interesaţi sunt invitaţi să-şi creeze propriul profil şi să aplice pentru loculde muncă dorit.

“Mi se pare un lucru foarte interesant dar, dinpunctul meu de vedere, puţini dintre cei careşi-au găsit un loc de muncă bun în Italia se vormai întoarce în România. De exemplu, eu nuam de gând să fac asta după finalizarea studii-lor şi voi rămâne cu siguranţă aici”Petru Covăsean, student în Italia, la Facultatea de Ar-hitectură

18,3% dintre persoanele intervievate au studiisuperioare. Mulţi dintre ei au dobândit aicicompetenţe care cu siguranţă trebuie valorifi-cate prin întoarcerea lor acasă”Marco Livia, director IREF, Institut de Cercetări Edu-cative și Formative

“E un proiect binevenit, deoarece în acestemomente de criză, este important să stabilimo interfaţă comună între cele două popoare,pentru că vorbim de libera circulaţie a pieţeimuncii”Radu Dobre, Consulul General al României la Trieste

La eveniment a vorbit şi Petru Blănariu - director laAgenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

OPINII PE SCURT

Page 4: Actualitatea Magazin nr. 8

Numerele vorbesc de circa un milion de minori cupărinți străini cu reședința în Peninsulă. 650 de miidintre aceștia s-au născut într-una din structurile sa-nitare italiene, dar NU sunt considerați italieni, cidoar comunitari sau extracomunitari.Acest fapt se datorează legii 91 din 1992 despre “iussanguinis” sau mai bine zis moștenirea cetățeniei lanaștere. Cu alte cuvinte sunt cetățeni italieni cei carese nasc din mamă sau tată italian. Nimic deci în legi-slatura Peninsulei din ceea ce se numește “ius soli”,și anume dreptul la cetățenie câștigat prin simplulfapt de a fi născut în Italia, indiferent de cetățeniapărinților. Dar după 20 de ani de viață, legea ce reglementeazăcetățenia oare nu ar avea nevoie de ceva modificări,văzând că și societatea a suferit schimbări impor-tante? Părerile sunt împărțite. Imediat după cuvintelePreședintelui Republicii, nu au ezitat să apară ceicare se opun acestei idei: Lega Nord și Pdl; de cea-laltă parte a baricadei se află însă Pd, Idv și Udc șicel care rămâne puțin incert, Fini. Roberto Calderoli,Lega Nord, a comentat astfel declarația lui Napoli-tano: „Adevărata nebunie ar fi acordarea cetățenieibazându-se pe ius soli și nu pe ius sanguinis, așa cumprevede astăzi legea.” “Dacă vom introduce ius soli,adică cetățenia italiană automată pentru oricine năs-cut pe teritoriul nostru, riscăm ca insula Lampedusa,portul din Ancona sau gara din Trieste să devinăunele dintre cele mai senzaționale maternități din Eu-ropa”, a adăugat Francesco Rutelli, din partidulAlianța pentru Italia.La începutul lunii februarie, Vaticanul și-a exprimatpărerea desre ius soli: “Este doar un semn decivilizație”. “Este un drept sfânt care trebuie recunos-cut tuturor, începând de la copiii imigranților care senasc în Italia, dar în același timp este un drept carene are în vedere mai ales pe noi, italienii.”, a declaratEpiscopul Domenico Mogavero, Președintele Consi-liului pentru Afacerile Juridice din cadrul ConferințeiEpiscopilor Italieni (Cei). Mogavero este una dintrepersoanele care luptă mereu împotriva mafiei, dar șipentru ospitalitatea și integrarea imigranților careajung în Peninsulă pentru a scăpa de foame, războisau persecuții. Este unul dintre puținii episcopi careau condamnat fără ezitare politica de respingereadoptată de anteriorul guvern Berlusconi, numindu-l“imoral și care nu ar trebui să fie tolerat”. Aceastăacuzație a fost confirmată și prin cartea sa „Bisericanu tace”. Cât despre noul guvern Monti, se laudă cu un minis-ter al Cooperării și Integrării. Ministrul Andrea Ric-cardi, în același timp fondator al comunității dinSant-Egidio, pledează pentru o cale de mijloc, care săevalueze și „italianitatea culturală” a copiilor deimigranți.

Italia sunt şi eu

Pe 20 februarie s-a sfârșit campania de colectare asemnăturilor pentru propunerea de a schimba ac-tuala lege a cetățeniei, în favoarea ius soli. Președintele Coordinamentului Național pentru Os-pitalitate, Armando Zappolini, a provocat și promovataceastă propunere de lege cu o frază emblematică:„Dacă Iisus s-ar naște în Italia din părinți palestinezi,ar fi considerat un extracomunitar”.Pe 24 februarie, o delegație a acestei campanii a fostprimită de parlamentarii Comisiei pentru AfaceriConstituționale, interesați de campania de ei con-dusă. Membrii comisiei au ascultat cu atențiemotivațiile delegației și au încheiat întâlnirea cudorința comună de a redeschide discuția asupra tex-tului legii cetățeniei, discuție care fusese suspendată.„Un semn încurajator” - au subliniat promotorii cam-paniei - pentru că demonstrează un interes comun aldiverselor forțe politice pentru a aborda un subiectatât de important pentru numeroasele persoane caretrăiesc în țara noastră”. Pe 6 martie vor fi înmânateParlamentului semnăturile strânse și cele două pro-puneri de lege susținute de campania „Italia sunt șieu”: a cetățeniei și cea pentru vot.

„Sunt născut aici”

La clasica întrebare despre origini fiecare dintreacești copii răspunde „sunt născut aici”, referindu-sela Italia. Mulți dintre acești copii nu cunosc țara deorigine a părinților, nu cunosc altă limbă în afară decea italiană, trăiesc după tradițiile și obiceiurile Pe-ninsulei și frecventează instituțiile de învățământ te-ritoriale. Și atunci ce-i împiedică în a fi pe deplincetățeni italieni? Birocrația. Optsprezece astfel depovești de viață sunt cuprinse în recentul documentar

„18 ius soli – dreptul de a fi italieni”, realizat de FredKuwornu, născut în Bologna din mamă italiană și tatăghanez. Scopul filmului este acela de a face cunos-cută italienilor medii realitatea acestor tineri. Giu-seppe, spre exemplu, chiar prin răspuns dovedeșteignoranța în materie: „Sunt și rămân străini. Nu știidin ce se trag... de ce să devină italieni?” În acelașitimp există și persoane care folosesc logica șiraționalitatea: „Din păcate sunt folosiți când este ne-voie de ei și după aceea uitați în degradarea cartie-relor locuite în mare parte de imigranți. Din fericirecea de-a doua generație este activă în societate și nuacceptă manipularea și exploatarea. Au dreptate sidacă au nevoie de ajutor pentru a-și cere drepturile,eu sunt alături de ei”, ne-a spus Erica, o fată de doar23 de ani.

Ius soli deja în vigoare în alte țări

Italia, țară cu o imigrație remarcabilă, pare a fi unadintre ultimele care țin cont de legile pentrucetățenie. Peste tot legea principală a cetățeniei esteius sanguinis, dar în același timp există țări cu multefacilități pentru acordarea cetățeniei fiilor deimigranți născuți pe teritoriul acestora.

În Germania, spre exemplu, este suficient ca unul dinpărinți să trăiască legal pe teritoriu de cel puțin optani pentru ca fiul să obțină cetățenia încă de lanaștere. În Irlanda sunt de ajuns numai trei ani dereședință a unuia din părinți. Copilului născut în Bel-gia, în schimb, îi este acordată cetățenia în mod au-tomat la împlinirea vârstei de 18 ani sau în primele12 luni de viață, dacă părinții se află legal în țară depeste10 ani. În Portugalia, în cazul în care părinții aulocuit în țară timp de cel puțin 10 ani se acordă natu-ralizarea la naștere. Perioada necesară este scurtatăla 6 ani, în cazul în care părinții vin dintr-o țară vor-bitoare de limba portugheză. Există chiar o excepție:cazul Franței, unde ius soli este în vigoare încă din1515, cu toate că de-a lungul timpului puterea aces-teia s-a redus. În prezent, legea prevede acordareacetățeniei copiilor de imigranți născuți în țara lui Na-poleon la numai 13 ani, iar la 16 o pot cere singuri.La 18 ani sunt chiar obligați să accepte cetățeniafranceză. Și în Spania se poate dobândi cetățenia încăde la naștere în cazul străinilor, dar măcar unul dinpărinți trebuie să se fi născut tot pe teritoriul spaniol.Este posibilă și acordarea prin naturalizare, după 10ani de reședință, care se reduc la doi ani pentru stră-ini veniți din America Latină sau cu legături specialecu Spania.

(continuă la pag. 7)

ACTUALITATEA POLITICĂPAGINA

4

Italian de fapt, dar nu de dreptDe câteva luni continuă discuția publică despre dreptul la cetățenie pentru fiii imigraților născuțipe teritoriul italian. Pe 26 noiembrie 2011, Preşedintele Republicii, Giorgio Napolitano, a deschisastfel subiectul: “Sper că Parlamentul poate aborda problema cetățeniei pentru copiii născuți înItalia din imigranți străini. Negarea ei este o adevărată nebunie, o absurditate."

Consilierii Primăriei Romei Athos De Luca, UmbertoMarroni, Paolo Masini şi Daniele Ozzimo au prezen-tat la sediul PD o hotărâre care va fi expusă în Con-siliul Primăriei, şi anume:

”Se va acorda - fiecărui nou născut în Roma,din părinți imigranți şi la cererea a cel puținunuia dintre aceştia - „PLENUM IUS”, în urmaunei verificări asupra integrării sociale şi cul-turale a părinților în Italia, ca o condiție prea-labilă pentru recunoaşterea efectivă acetățeniei italiene.”

Consilierul Athos de Luca a amintit faptul că statu-tul capitalei italiene, la articolul 1, prevede: “Romareprezintă comunitatea de bărbaţi şi femei care tră-iesc în acest teritoriu, le apără interesele, promo-vează progresul şi se obligă să tuteleze drepturileindividuale ale persoanelor, după cum garanteazăConstituţia Italiană.Plenum ius (Optimum ius sau dreptul deplin), înRoma antică, indica acea categorie de persoanecare se bucurau de drepturi depline şi totodată res-pectau obligaţiile faţă de stat în aceeaşi măsură caşi cetăţenii romani.Pe parcursul prezentării s-au amintit şi cuvintelePreşedintelui Republicii Napolitano: “Neacordareacetăţeniei italiene, în momentul naşterii copiilor dinpărinţi imigranţi pe teritoriul Italiei, este o autenticănebunie, o absurditate, care trebuie eliminată prinrealizarea unei reforme legislative”.A fost subliniat, de asemenea, faptul că laConvenţia Europeană asupra Cetăţeniei, încheiatăîntre statele membre ale Consiliului European, din6 noiembrie 1997, care aşteaptă încă o confirmaredin partea statului italian, a fost prevăzut ca fiecarestat european să faciliteze, în baza sistemului pro-priu de drept intern, dobândirea cetăţeniei de cătrepersoanele născute şi având domiciliul legal stabilpe teritoriul respectivului stat.Dreptul la cetăţenie în ţara în care te naşti este re-cunoscut în multe state democratice, dintre careamintim: USA, Franţa, Spania, Anglia etc. Acest fapta permis multor italieni imigranţi să se simtă pe de-plin integraţi în viaţa socială a acelor ţări.La final, consilierul Athos De Luca a afirmat: “Încazul în care Consiliul Primăriei Capitalei nu aprobăaceastă hotarâre, o vom aproba noi, anul viitor,când vom deţine majoritatea electorală”.

de Nicola Panetta

ROMA

SEMNAL

Acordarea “Plenum ius” copii-lor de imigranți născuți la Roma

PIR: „Părinții români sunt îngrijorați pentru imagi-nea pe care copiii lor o vor avea despre țara natală”

Mărul discordiei îl constituie manualul „Il pianetadell’uomo” (Planeta omului) de Adalberto Vallega, Volumul2, editat de Mondadori care, potrivit mai multor părinţi ro-mâni, ar prezenta România în imagini şi informaţii total di-ferite faţă de realitatea economică, socială şi politică a ţăriinoastre.În urma semnalărilor, Partidul Românilor din Italia a trans-mis editurii o scrisoare deschisă prin care solicită actuali-zarea informaţiilor conţinute în manualul cu pricina.„Fotografiile şi unele informaţii conţinute în acest manualdau o imagine negativă despre România”, se arată în scri-soarea PIR-ului. „Considerând că în Italia studiază peste100.000 de copii români şi că părinţii acestora doresc cafiii lor să cunoască în mod cât mai aproape de realitateţara lor natală, mai ales din manualele pe care le studiază,ne permitem să semnalăm această anomalie, sperând caîn următoarele ediţii capitolul dedicat României să fie ac-tualizat.”Membrii PIR mai subliniază şi faptul că „România a făcutprogrese uriaşe în ultimii ani şi a depăşit cei 50 de ani decomunism, reuşind pe bună dreptate să intre în UniuneaEuropeană”.

Manuale cu informații greşitedespre România

Actualitateamagazin

3 - 16 martie 2012

Page 5: Actualitatea Magazin nr. 8
Page 6: Actualitatea Magazin nr. 8

ACTUALITATEA ECONOMICĂPAGINA

6

Prezența forței de muncăstrăine pe piața muncii dinItalia a crescut, din 2007până în 2010, cu 2.6 %,conform unui studiu făcutde Fundația Leone Mo-ressa. Dacă în 2007 străiniireprezentau 6,5% din piațamuncii, în 2010 au ajuns la9,1% din totalul forței demuncă în Italia, crescândde la 1.5 milioane (în 2007)la 2.08 milioane în 2010. Șiasta în contextul în careforța de muncă autohtonăa scăzut cu 4,3% (aproapeun milion de unități), iarstrăinii au crescut cu38,5%, echivalent a peste578 mii de unități. O bunăparte dintre meseriileabandonate de muncitoriiautohtoni sunt preluate destrăini. Ei lucrează adeseaca: bucătari, chelneri, bar-

mani, sudori, instalatori,strungari, muncitori neca-lificați, îngrijitori. În treiani, începând din 2007până în 2010, au ieșit dinaceste categorii peste 30de mii de autohtoni, fiindimediat înlocuiți de lucră-torii imigranți.În sectorul curățeniei, deexemplu, au fost înregis-trate 261 mii de noi anga-jări din rândul străinilor și87 mii din rândulpopulației italiene. De ase-menea, dinamici similare s-au înregistrat la mecaniciși lucrători calificați înagricultură unde, în ciudacrizei, numărul muncitori-lor imigranți este încreștere.Serviciile sociale și îngriji-rea persoanelor, construc-țiile și meșteșugurile -

acestea sunt cele trei sec-toare cu cea mai mare con-centrație de străini. Îndomeniul serviciilor socialeși de îngrijire a persoane-lor, în special, imigranții re-prezintă 30% din totalulangajaților. În aproapetoate sectoarele, muncito-rii străini sunt angajați petimp nedeterminat, cu ex-cepția comerțului, unde43% își gestionează pro-pria afacere. În rândulcelor ce lucrează înconstrucții și industrie s-au înregistrat mai multepierderi a locurilor demuncă față de cei ce-șioferă serviciile în domeniulîngrijirii persoanelor.Străinii sunt angajați înprincipal în meserii demedie sau joasă calificare:mai mult de o treime în po-

ziții necalificate, 28,3% înroluri de muncitor specia-lizat și 14,5% profesionistcalificat. Aici a crescut nu-mărul străinilor între 2007-2010, la nivel de joasăcalificare, cu 356 miiunități.Criza locurilor de muncăpare că-i influențează maipuțin pe tinerii străini, care

sunt angajați cu contractemai stabile decât colegii loritalieni. Pe de altă parte,străinii sunt cei ce mun-cesc mai mult și sunt plătițimai puțin. Ei sunt dispușisă lucreze în momentelecele mai dezavantajate (înspecial noaptea), suntdispuși să execute muncinu mereu adecvate pro-

priului nivel de studii, suntîn mare parte muncitori și,dacă-și pierd locul demuncă, în scurt timp își gă-sesc altul. Acestea sunt câ-teva dintre rezultatele unuistudiu realizat în prima ju-mătate a anului 2011, carecompară structura forțeide muncă a tinerilor ita-lieni cu cea a tinerilor stră-ini, cu vârste cuprinse între15 și 30 de ani.Aproape o treime din lu-crătorii tineri străini suntromâni, urmați de albanezi(16,6%), marocani (6,1%)și moldoveni (3,5%). Luateîn ordinea reprezentării,primele zece țări acoperă74,2 % din totalul deunități de pe piața munciistrăine.

de Adrian Grigor

Programul “Prima Casă” este un program guvernamentalaprobat prin OUG nr.60/2009 privind unele măsuri în vede-rea implementării programului “Prima Casă” aprobată cumodificări şi completări prin Legea nr. 368/2009 privind apro-barea normelor de implementare a programului “PrimaCasă” şi a modificărilor de natură legislativă ulterioare aces-teia.Iată care sunt criteriile de eligibilitate:- clienţii care deţin o locuinţă cu o suprafaţă utilă mai micăde 50 mp şi fac dovada cu declaraţia autentică pe propriarăspundere pot accesa un credit ipotecar garantat de statpentru a cumpăra o locuinţă cu o suprafaţă mai mare;- clienţii care deţin cote părţi dintr-o locuinţă vor putea be-neficia de credite garantate de stat pentru a achiziţiona di-ferenţa de cote-părţi;

- clienţii pot să achiziţioneze în cadrul Programului o singurălocuinţă finalizată, aflată pe teritoriul României, înscrisă încartea funciară în condiţiile legii sau să construiască o casă,singuri ori împreună cu alte persoane, respectând reglemen-tările în vigoare referitoare la programul Prima Casă;- trebuie să dispui de un avans de minimum 5% din preţulde achiziţie a locuinţei;- te obligi să nu înstrăinezi locuinţa achiziţionată în primiicinci ani de la data dobândirii;- clienţii sunt obligaţi să asigure locuinţa achiziţionată din fi-nanţarea garantată împotriva tuturor riscurilor;- casa pe care doreşti să o achiziţionezi trebuie sa fie bineizolată termic, acest aspect fiind dovedit cu certificat ener-getic în care locuinţa se încadrează în una din clasele A , Bsau C de eficienţă energetică;

- clienţii se obligă să constituie un depozit colateral pentrugarantarea dobânzii, în valoare egală cu trei rate de do-bândă, valabil pe întreaga durată a finanţării;

Clienţii eligibili pentru acordarea de credite pentru achiziţio-narea unei locuinţe prin acest program trebuie să îndepli-nească cumulativ următoarele condiţii:- sunt persoane fizice, cetăţeni români, care obţin venituripe teritoriul României sau în străinătate;- au vârsta cuprinsă între 18-70 ani (vârsta maximă la sfâr-şitul perioadei de creditare);- au domiciliul, reşedinţa sau locul de muncă pe raza terito-rială a judeţului în care unitatea băncii îşi desfăşoară activi-tatea;- la data solicitării creditului nu înregistrează debite sau obli-gaţii către bancă, neachitate la scadenţă;- realizează venituri considerate eligibile de către bancă; ve-niturile luate în calcul în proporţie de 100% ca fiind eligibilesunt cele de natură salarială şi veniturile lunare cu caracterpermanent, pensie la limită de vârstă sau definitivă;- nu figurează în baze de date de tipul Biroul de Credit şiCentrala Riscurilor Bancare cu datorii restante active sau cumai mult de 5 rate restante în ultimul an sau dacă în ultimulan au existat credite în litigiu sau executare silită.

Plafonul maxim în cadrul programului Prima Casă 4 :

60.000 euro- când se achiziţionează o locuinţă veche70.000 de euro - pentru o locuinţă nouă75.000 de euro - pentru o locuinţă colectivă construită dela zero

De ce alegem “Prima Casă” şi nu credit ipotecar?

Mai jos vă prezentăm două exemple de la două bănci dinpiaţă care au fost acceptate la acest program:

Banca 1 :Prima Casă, perioadă creditare: 30 ani; avans : 5%; sumamaximă : 57.000 euro; rata lunară : 310 euro/lunăCredit ipotecar, perioadă creditare: 30 ani; avans : 25%;suma maximă : 49.000 euro; rata lunară : 370 euro/lună

Banca 2 :Prima Casă, perioadă creditare : 30 ani; avans : 5%; sumamaximă : 57.000 euro; rata lunară : 313 euro/lunăCredit ipotecar, perioadă creditare : 30 ani; avans : 25%;suma maximă : 52.000 euro; rata lunară : 436 euro/lună

Programul “Prima Casă” este singurul credit neafectat denoul regulament BNR, acesta fiind program guvernamental;prin urmare prima casă vă aşteaptă... să-i deschideţi por-ţile.

de Adania M.

Italia: în plină criză, crește forțade muncă străină

Creditul ipotecar “Prima Casă 4”îți doreşti să ai propria ta casă? Ai găsit o oportunitate pentru cumpărarea unei lo-cuințe la un preț bun? Vrei să ştii dacă îți poți cumpăra sau construi o casă prin pro-gramul “Prima Casă 4”?

� � � � � � � � � ��

� � � �� �!�����"��#����$ %�"�����"���#�& � �����������%��( �, �(��)��(��(*������+�

�� � � � � � � � � � � � � � �

� � ��

#$ %#$ &#$ '#$ (#$ )##$

�������

*������

���� �

��������

+��������

, �����

!���

-����

�������

����

*��� ������ -�������� !���������� !����� �� *�������������

����5��)��(�� �(��)��(�0�(��������4������3�����G2 ��

��

� � � � � � � � � � � �� � �

� � �

�� � � � � � � �

������������

PIAŢA MUNCII

Sectoare de activitate în care lucrează tineriistrăini - primele 10 naționalități (2011)

Actualitateamagazin

3 - 16 martie 2012

Page 7: Actualitatea Magazin nr. 8

Tocmai am lăsat în urmă, de doar câteva zile, SfântulValentin şi deja se vorbeşte despre cum să se sărbăto-rească această zi. Ideile comune sunt mereu aceleaşi:o ieşire la restaurant (absolut feminină), un strip-tease(absolut masculin), o seară într-un local trendy cu unmojito mereu la modă. Dar câți sau chiar câte dintre noicunosc sau îşi amintesc faptul istoric şi social legat deaceastă sărbătoare, transformată de capitalism, la felca celelalte, într-o zi strict comercială ?

În orașul New York, din 1908, muncitoarele industrieitextile Cotton făceau grevă, protestând împotrivacondițiilor teribile în care erau constrânse să mun-cească. Greva a durat câteva zile - până când, pe optmartie, proprietarul, Mr. Johnson, a dat foc fabricii dupăce a blocat toate porțile, pentru a împiedica femeile săscape. Cele 129 de prizoniere au murit astfel arse de viiîn fabrica unde munceau. Acest fapt tragic a făcut ca în1910, în cadrul congresului socialist din Copenhaga,data de opt martie să fie aleasă ca zi dedicată tuturorfemeilor. Începând de atunci, bătăliile care au avut caprotagoniste femeile au fost numeroase și au contribuit,mai ales în occident, la schimbări sociale și dezvoltareaegalității în drepturi și oportunități. Iată de ce aceastăzi ar trebui să sărbătorească drepturile, odată negate,pe care femeile au reușit să și le cucerească de-a lungul

timpului - ca dreptul la educație și instrucție, la muncăși la vot. Au luptat pentru o demnitate care li se cuve-nea, oricum și dintotdeauna.

Dimitrie Cantemir a fost printre primii români care auadus femeile în atenția publică în scrierile sale. Evident,nu erau demne de atenție la acea vreme decât doam-nele, domnițele, soțiile și fiicele de boieri și nobili. Chiarși așa era un progres remarcabil în mentalitateabărbaților, obișnuiți pe atunci să ignore partea femininăa lumii.

Cel mai nou tip de femeie în România este femeia inde-pendentă, afaceristă de succes, precum Camelia Șucu(Mobexpert) sau chiar politician, ca Anca Boagiu sauAlina Gorghiu. Se ocupă de strategii și de planuri decare bărbații Evului Mediu nu le-au crezut vreodată înstare. Astfel, în România, circa 10% din parlamentarisunt femei, în timp ce numărul populației feminine esteaproape 52% din total. În octombrie 2010, deputataPDL Sulfina Barbu a depus la Parlament un proiect delege care susținea ca 40% dintre candidații unui partidpolitic să fie femei.

Potrivit unui studiu publicat în Jurnalul American deȘtiințe Politice, femeile sunt mai eficiente în politicădecât bărbații. Se pare că legile realizate de acestea auavut o viață mai lungă și s-au dovedit a fi mai popularedecât cele ale bărbaților. Potrivit profesorului Christop-her Berry de la University of Chicago Public Policy, “fe-meile sunt dotate cu abilități de conducere, organizareși management care le determină să fie mai perfor-mante în domeniul politic. Pentru a ajunge într-o pozițieînaltă, femeile trebuie să muncească mai mult decâtbărbații, fapt ce le face să fie mai pregătite și devotatemeseriei lor.”

Văzând că suntem în Italia, trebuie subliniat și faptul că,în marea majoritate a cuplurilor de români, primele careau emigrat au fost femeile.

În același timp, opt martie ar trebui să fie folosit pentrua aminti și a găsi soluții discriminărilor și violențelorcare încă mai sunt suferite de femei din întreaga lume.În România, femeile reprezintă 83% din cazurile deviolență fizică în familie. În aceste condiții, este posibilca fiecare dintre noi să cunoască cel puțin un caz deviolență asupra unei femei. “De teamă, rușine sau chiardin convingerea că merită ceea ce li se întâmplă, nume-roase femei tolerează violența partenerilor de viață”, asubliniat un mediator intercultural care se ocupă și deacest fenomen. Un alt studiu a fost realizat în iulie anultrecut pe un eșantion de 300 de participante, în cadrulprogramului “Șanse egale pentru cariere de succes”,organizat de SIVECO Romania S.A. în parteneriat cuMediafax și Academia de Studii Economice București.S-a demonstrat că 45% dintre femeile de afaceri din Ro-mânia au întâlnit cazuri de discriminare la locul demuncă, iar 90% consideră că româncele reușesc să îm-bine cu succes profesia cu viața personală și pot fi un

factor de decizie care influențează organizația sau so-cietatea.

World Economic Forum a comandat un studiu recent încare se face o analiză a egalității de șanse între femei șibărbați, concluziile pentru țara noastră nefiind dintrecele mai promițătoare: ne-am clasat pe locul 41 din 58de țări luate în considerare în studiu, iar scorul de 3,5obținut de țara noastră reprezintă doar 50% din scorulmaxim de 7 puncte. Există însă o veste bună: ne-am cla-sat deasupra unor țări din sudul Europei, precum Tur-cia, Grecia sau chiar Italia.

În plus, se vorbește în zilele noastre tot mai mult desprefemeia de consum, folosită în orice tip de publicitatepentru a “suci mințile” bărbaților - dar și a femeilor -pentru a vinde orice produs de pe piața actuală. IrinaShayk a pozat pentru a promova boxerii masculini ai bi-necunoscutei firme “Intimissimi”. Până și mașinile suntfemei… și cu siguranță ați văzut măcar o dată publici-tatea la “Giulietta”. Am stat de vorbă despre acest fe-nomen cu o tânără, de profesie model: „Posibil să nu sefi găsit un bărbat în stare să se lase fotografiat”, a zisea, hotărâtă de a-și face meseria fără a se lăsa înjosită.

Iată deci că în societatea noastră partea feminină dă do-vadă de sacrificii, muncă, eficiență, responsabilitate șisimț al datoriei. Dar trăim într-o societate mult preamarcată de masculinism în pretențiile și cerințele sale.Modelul, sau mai bine zis un anumit model de societateactuală, cere femeilor “să poarte pantaloni” când înschimb ar fi timpul să îmbrace cu feminitate fusta, fărăriscul de a fi apreciată doar pentru formele corpului sau“obiectul sexualității”. Egalitatea socială, economică șipolitică între bărbați și femei nu a fost încă atinsă pe de-plin, chiar dacă majoritatea femeilor din lume au obținutrecunoașterea formală și substanțială a drepturilor șicapacităților. Până când nu trebuie să ocupe un rol “im-portant” femeia devine ”fragilă” și deci “incapabilă dea conduce un astfel de rol”. Dar unde dispare fragilita-tea când este vorba despre hărțuirea sexuală, despreviolența fizică sau doar verbală? De ce în aceste cazurifragilitatea devine invizibilă?Intenția acestui text nu este însă de a fi moralist sau fe-minist. Se exprimă o simplă dorință a unei societăți mairealiste și coerente, capabilă de a pune teoria în prac-tică.Și poate n-ar fi rău ca femeile să fie sărbătorite pen-tru tot ceea ce fac zilnic, nu doar pe 8 martie, ci înfiecare zi.

de Anca Manolea

ACTUALITATEA SOCIALĂPAGINA

7

Wonder Woman: rolul femeii însocietatea modernă

(continuă de la pag. 4)

Merită atenţie Statele Unite ale Americii, pentru căoricine se naşte aici este automat cetăţean ameri-can, cu excepţia cazului în care este vorba desprecopiii diplomaţilor străini cu reşedinţa pe teritoriulSUA. Prin naturalizare, legea acordă cetăţenia dupăîmplinirea vârstei de 18 ani a imigrantului cu unpermis de şedere permanent şi care a trăit deja înSUA cinci ani, în afară cele 90 de zile de la data ce-rerii. Anii sunt reduşi la doi (fără 90 de zile) în cazulcăsătoriei cu un cetăţean american.

Statele Unite ale Americii sunt un adevărat modelîn acest sens, pentru că aici sunt uşor de găsitexemple de copii de imigranţi care au contribuit lamăreţia SUA. Barack Obama provine din tată ke-nyan, Steve Jobs din tată sirian, Mario Cuomo - gu-vernatorul Statului New York timp de 11 ani - fiu dinpărinţi italieni, Al Pacino de origine italiană din par-tea ambilor părinţi; şi lista continuă.În Italia însă se continuă acuzarea imigrantului defurt de loc de muncă - sau de furt în general - cândar fi cazul să i se dea posibilitatea de a contribui lacreşterea acestui stat prin capacităţile sale.

de Anca Manolea

Italian de fapt, dar nu de drept

Au trecut o sută de ani de când, pe opt martie, în multe țări ale lumii se sărbătoreşte Femeia

Actualitateamagazin

3 - 16 martie 2012

Page 8: Actualitatea Magazin nr. 8

Sindicat

Rămân de multe orisurprins de capacitatearomânilor de a se auto-tortura, fiind împinşi denevoile lor şi totodatăde ignoranța în ceea cepriveşte legislația ita-liană.

În articolele trecute amdezvăluit capcanele carese pot ascunde în spatelecererii, din partea angaja-torului italian, de a des-chide partita IVA iar înultimele zile m-am ocupat

de un caz incredibil pe care doresc sa vi-l aduc lacunoştintă tocmai pentru a evita anumite neplăceriînvăţând din greşelile altora.

Trei muncitori români căutau de lucru în domeniulconstrucţiilor, iar într-o bună zi un italian s-a oferit săle dea o mână de ajutor: i-a însoţit pe cei trei la unnotar unde au înfiinţat o societate în parteneriat Snc

(societate în nume colectiv), i-a pus să semneze o pro-cură generală şi au început să muncească la diverselucrări, pentru suma de 60 de euro pe zi. Muncitorii ro-mâni erau mulţumiti, au găsit o modalitate de a muncilegal, cu o remuneraţie discretă; iar mai mult decâtatât, chiar dacă ei erau titularii societăţii, italianul seocupa de semnarea contractelor, avea cheile de labirou, cărţile de credit ale societăţii şi accesul la contulcurent al acesteia. Practic, muncitorii români erau pro-prii lor angajaţi, pentru că societatea era pe numelelor; şi cu toate acestea nimeni nu s-a gândit să plă-tească impozitele, să facă declaraţiile de venit…toateaceste aspecte erau în grija „binefăcătorului” italian,care se ocupa şi de plata muncitorilor-titulari aisocietăţii. Totul a mers ca pe roate timp de 3 ani.Într-o bună zi au început să sosească o serie de solici-tări de plată, nominale, din partea organelor financiarede control, din cauza neplăţii taxelor şi a contribuţiilorla stat.Înfiinţarea unei societăţi Snc, cum este cea constituităde cei trei români, costă mai puţin decât o Srl, dardiferenţa între acestea este reprezentată de faptul căîntr-o Snc asociaţii răspund personal, cu întreg patri-moniul lor, de obligaţiile societăţii, pe când într-o Srlsocietatea răspunde doar de capitalul social.Deci „binefăcătorul” italian a preferat să îi lase pe ceitrei români să înfiinţeze societatea Snc deoarece, înacest fel, ei devin direct răspunzători, cu toate bunurilelor în proprietate, pentru orice problemă a societăţii,iar pe de altă parte, costul era inferior constituirii uneiSrl şi băncile acordă mai mult credit unei Snc decâtunei Srl, tocmai datorită gradului înalt de răspunderepe care îl au asociaţii, ce garantează cu bunurile pro-prii.

În acest moment, cei trei români şi societatea lor seaflă în situaţie de faliment şi pe deasupra sunt în peri-col de a fi condamnaţi penal pentru evaziune fiscală şiobligaţi să plătească retroactiv 50.000 euro de impo-zite neplătite la stat, iar „binefăcătorul” italian nu areabsolut nicio răspundere penală - chiar dacă în totacest timp s-a folosit de societatea „angajaţilor săi”fără sa plătească nicio contribuţie la stat, câstigând ocăruţă de bani şi declarând cu neobrăzare: „fiecare îşirezolvă propriile probleme”. Prin această declaraţie arvrea să spună: v-am plătit 3 ani la rând, cu 60 de europe zi, iar în acea sumă era inclus şi riscul la care acumsunteţi expuşi şi condamnarea penală în urma căreiaveţi pierde toate averile şi toate economiile voastre,din cauza impozitelor neplătite.Această incredibilă întâmplare trebuie să vă pună pegânduri. Nu ajunge doar să lucraţi în Italia pentru a staliniştiţi. Trebuie să fiţi totodată conştienţi de ceea cefaceţi. Cei care semnează documente fără să ştie ceanume semnează sau cei ce acceptă compromisuri,din nevoia de a găsi un loc de muncă, riscă să ajungăpropriul lor patron, fără să îşi dea seama, tocmai ca şiîn acest caz, crezând că au găsit o sursă sigură devenit; în timp ce, de fapt, ei riscă să piardă totul, atâtbunurile din Italia cât şi din România.Este momentul ca românii să se trezească, dacă nu vorsă devină mai săraci decât la sosirea lor în Italia şi dacănu doresc să îmbogăţească vreun „binefăcător” italiancare profită de nevoile lor şi de lipsa lor de informare.Este important să munceşti…dar nu cu orice preţ !

ACTUALITATEA SOCIALĂPAGINA

8

de av. Giancarlo GermaniPatrocinante in Cassazione

Fix 06 71542056, Mobil 329 3121699

CONSULTANT

Juridic

CONSULTANT

Cum poți să te auto-exploatezi

Stimați muncitori,

Cu siguranţă anul care a trecut a fost un an foarte dificil pentru sectorulconstrucţiilor, la Roma şi în provincie. Criza a lovit puternic munca, economia,familiile şi întreaga clasă muncitoare italiană. Aşadar, ne aşteaptă un an com-plicat; un an în care previziunile pentru 2012 nu sunt deloc favorabile.Criza şi perspectivele noului an au îngreunat contractarea, dar am reuşit reîn-noirea contractului integrativ (provincial), instrument fundamental algaranţiei şi tutelei pentru drepturile muncitorilor din construcţii. Credem, înacelaşi timp, că recesiunea şi criza nu pot umbri dreptul la muncă legală.Contractul integrativ introduce noutăţi importante ce vor fi aplicate în pre-mieră la Roma şi garantează toate prestaţiile secundare pe care constructoriiau încercat să le anuleze pentru diminuarea costurilor productive.Mai jos vom enumera principalele puncte importante din contractul provincial- care intră în vigoare din luna februarie şi va fi valabil în următorii trei ani :- mărirea retribuţiei lunare cu 6 % , corespondentă maxim-ului prevăzut decontractul colectiv naţional CCNL, pentru elementul variabil al retribuţiei;- păstrarea tuturor serviciilor oferite de Cassa Edile;- actualizarea dreptului la masă zilnică, a cărei valoare creşte de la 0,56cenţi/h la 0,62 cenţi/h- indemnizaţia de transport creşte de la 0,17 la 0,20 cenţi/h.- unificarea CEFME şi CTP într-o singură structură ce se va ocupa de forma-rea profesională, siguranţa şi câmpul muncii. Noul model contractual, maimodern şi mai eficient, va garanta o gestiune mai coerentă şi o implicare maiatentă a resurselor economice.Aşadar, plăţile orare vor fi :Nivelul I (muncitor generalist): 9.04 EURO la oraNivelul II (muncitor calificat): 10,07 EURO la ora Nivelul III (muncitor specializat): 10,85 EURO la oraNivelul IV (responsabil şantier): 11,47 EURO la oraCu ocazia reînnoirii adeziunii 2012 amintim toate serviciile care vă stau ladispoziţie : tutela sindicală, asistenţă Cassa Edile, servicii Caf, servicii Patro-nat ITAL-UIL, birou de consultanţă juridică, asistenţă legală.

Vă mai aducem la cunoştinţă că site-ul nostru, www.fenealuilroma.it, va înlo-cui, de la data de 1 ianuarie 2012, ziarul “Cantiere Feneal”. Site-ul este uşorde accesat şi veţi putea găsi în timp real toate informaţiile despre politicilenoastre sindicale şi contractuale, toate serviciile, iniţiativele, tabeleleretribuţiei lunare, ştirile şi noutăţile din sectorul construcţiilor din Roma şiprovincia.

Pentru contact şi lămuriri suntem la dispoziţia voastră la numerele de telefon:3401822608 FLORIN BOURIȚĂ3487303736 IULIAN MANTA

În acest fel cei ce ramân acasă, de exemplu fii imigranților în Italia, pot să aibăacces la servicii medicale de specialitate la costuri minime, acestea fiind acope-rite în mare parte prin acest proiect de finanțare, tocmai datorită situației criticea asistenței medicale existente în unele zone din România.

Ce reprezintă de fapt Medicina Migrației? Reprezintă în primul rând o ramurăde cercetare și de prevenire a îmbolnăvirii cauzate în mare măsură de condițiilede trai improprii, de sărăcie, precum și de neglijența statelor care înregistreazăcote ridicate de emigrare, fenomen pe care îl întâlnim și în România.

Trebuie evidențiat faptul că în Italia problema prevenirii a început să se conturezela sfârșitul anilor 80, în momentul în care afluența spre Italia înregistra numeresubstanțiale, cu preponderență dinspre țările tropicale; și tocmai din acest motiva fost solicitat personalul medical din aceste zone pentru a susține acest proiect.Prevenirea îmbolnăvirilor cauzate de fenomenul migratoriu a întâlnit inițial valuride reticență din partea italienilor, tocmai din cauza trecutului similar alstrămoșilor lor: numărul victimelor emigrării italiene din secolul XX se ridică lazeci de mii de persoane și poate acesta este motivul, izvorât din subconștient,din cauza căruia, la sosirea primilor imigranți în Italia, s-a întârziat realizareastructurilor de întrajutorare, uitându-se cu ușurință trecutul și dificultățile întâl-nite de predecesorii care se îmbolnăveau într-o țară străină.Tocmai din această perspectivă se naște ramura de Medicină a Migrației - careîși propune, ca obiectiv, să asigure ajutorul necesar celor aflați în această situație,susținând prin oferirea îngrijirilor medicale și a medicamentelor, atât persoaneleaflate în Italia cât și cele rămase în țara de origine.

”Proiectul Medicina Migrației ia naștere tocmai pentru a veni în sprijinul proble-melor ridicate de sărăcie și criză din estul Europei” susține Dott. Giancarlo Pe-rego, directorul revistei catolice Migrantes, “un proiect tot mai atent la aspectulactual al migrației spre Italia și a situației celor rămași în țările de origine, fărăabsolut niciun ajutor din punct de vedere al îngrijirilor sanitare”. Pe de altă parte, asigurarea înrijirilor medicale este o obligație morală care derivădintr-o cerință specifică oricărei civilizații, o cerință a progresului social din în-treaga lume.

de Lorella Lattavo

Un ajutor medicalpentru cei rămași acasăMedicina delle Migrazioni a finanțat şi finalizat un pro-iect de circa 15.000 euro pentru dotarea Centrului deSănătate din Galați, cu aparatură mobilă pentru TAC şirezonanță magnetică, pentru deservirea unei zone deaproape 500.000 de locuitori, într-una din regiunilecele mai sărace ale României.

Actualitateamagazin

3 - 16 martie 2012

Page 9: Actualitatea Magazin nr. 8
Page 10: Actualitatea Magazin nr. 8

În perioada 11-20 februa-rie s-a desfășurat la Cas-trovillari (ProvinciaCosenza, în Calabria) a54-a ediție a Carnavaluluilocalității în cadrul căruiaun spațiu important a fostdedicat României. Partea

dedicată țării noastre aconstat în concerte demuzică populară româ-nească dar și în momentede poezie ale scriitorilorromâni.Pe data de 18 februarie înfața a peste 100 de elevidin liceele din localitatepoezia românească a fostprotagonistă pe versurilepoetei moldovence Ta-tiana Ciobanu și a jurna-listei Actualității Magazinși poetei Gabriela Lavinia

Ninoiu, citite de elevii ita-lieni de la Liceul Științific"Enrico Mattei" și de laLiceul Clasic "GiuseppeGaribaldi" coordonați deprofesoara Angela LoPasso în incinta Teatrului“Sybaris del Prontocon-vento Francescano” dinCastrovillari del Pollino.Ajungându-se la poeziaclasică, o elevă româncăa citit versuri din “Lucea-fărul” de Mihai Emi-nescu.

Evenimentul s-a bucuratde participarea extraordi-nară a directoruluipublicației noastre, jurna-lista și scriitoarea AlinaHarja care a prezentat pescurt importanța poetuluiMihai Eminescu în litera-tura europeană precum șivolumul “Românii. Mino-ritatea decisivă pentruItalia de mâine”.

Atât Tatiana Ciobanu câtși Alina Harja au răspunsîntrebărilor copiilorprezenți în sală.

Pro Loco și Primăria dinCastrovillari au oferit unpremiu Tatianei Ciobanupentru poeziile sale, Ga-brielei Laviniei Ninoiupentru volumul “Poezii învaliză” și Alinei Harja caoaspete de onoare almanifestației.

de Arsenio Silupescu

Carnavalul de la Castrovillaridedicat României

ACTUALITATEA SOCIALĂPAGINA

10

COMUNICAT

După marele succes al primelor ediții în Lombardiași Marche a “Premiilor DIGI”, marca DIGI Italy, socie-tatea de servicii de telefonie mobilă DIGI Mobil în Ita-lia, lansăm concursul:“Tinere talente! DIGI Mobil este alături de tineşi te premiază” în regiunea Lazio și Umbria. Com-petiția se adresează artiștilor români care au emigratpe teritoriul Italiei. Obiectivul general este acela dea susține și a promova talentele românești.Toți românii talentați interesați să participe la con-curs sunt invitați să ne transmită un Curriculum în-soțit de o fotografie și un material artistic pe adresa:[email protected] pâna la data de 31 Martie2012.

Pentru orice informație ne puteți contacta la numărulde telefon: 02/48490114 sau 3733 401 484.

Va așteptăm cât mai talentați !

Irina Tirdea

Premiile DIGI înLazio și Umbria2012

Tachinare deDragobeteTocmai ce-a fost Drago-betele, ați știut ? Cicăodinioară, cîndva, Dra-gobetele dădea startulprimăverii, cel mai ade-sea pe 24 februarie. Na-tura renaște, păsările seîmperechează, ursuliese din bîrlog - chestiidin astea, obișnuite, amînțeles; iată însă ce nuștiam:

"Dragobetele era șiprima zi dintr-o scurtăperioadă (24 februarie -9 martie) de dominaţiea femeii, reminiscențădin cultura arhaică amatriarhatului; restulanului, începînd cu 10martie (sfîrșitul Babelorși începutul zilelor Moși-lor) pînă la Dragobeteleurmător, stând subsemnul patriarhatului."

Da' oare cum se făcea,măi frate (și soro), do-minația asta a femeii ?Ia să vedem ce mai zicela tradiție: "în aceastăzi, femeile obişnuiausă atingă un bărbatdin alt sat ca să fiedrăgăstoase tot anul" și"fetele și femeile carelucrau de ziua lui îşidoreau să fie 'pedep-site', luând apoi drumulpădurii, unde ar fi fost'nevoite' să se lase iu-bite de Dragobete"...

Deci cum, tradiţia săne vină oare de la...tradimento? Ce ziceți?

Marius Lupugrapheina.blogspot.com

(continuă de la pag. 2)

Ce proiecte de viitor aveţi?Obiectivul meu principal este menţinerea pe primulloc a echipei care presupune promovarea într-o ca-tegorie superioară si, de ce nu, în câţiva ani, săajungem în SERIA D. Apoi sper să obţinem conce-siunea terenului care să ne permită înfiinţarea unuicentru cultural român, care să facă posibilă coagu-larea comunităţii româneşti de la Roma şi prinactivităţi culturale de anvergură.

Duminică, 11 martie 2012, în Via del Quadrarosnc. Campo Consalvo Tuscolana (în vecinătatea Bi-sericii Ortodoxe Române), la orele 10.30, va avealoc partida derby între DACICA ROMANIA (locul I)şi Campo del Carne (locul II). Dragi români, iubitoride fotbal de bună calitate, vă invităm în număr câtmai mare să ne susținem echipa care merită toatădragostea noastră şi care ne motivează mândriade a fi român, aici la Roma.

de Ortansa Codreanu

S.C. DACICA sau mândria dea fi român la Roma

2012 a fost declarat "AnulCulturii Româneşti în Italia"

Actualitateamagazin

3 - 16 martie 2012

BLOGOSFERA

Page 11: Actualitatea Magazin nr. 8
Page 12: Actualitatea Magazin nr. 8

Vineri 9 martie, la orele 19.00, ȋn Auditorium Parco della Musica - Spazio Risonanze, VialePietro de Coubertin 30 - 00196 Roma.Tema festivalului: Cum scriem despre genocidul armean -Dialog cu Varujan Vosganian şi Antonia Arslan.Sâmbatǎ 10 martie, orele 18.00, la Biblioteca, Accademia di Romania– Roma va avea loc prezen-tarea ediţiei italiene a romanului “Cartea şoaptelor” de Varujan Vosganian, publicatǎ de edituraKeller în 2011.Romanul “Cartea soaptelor” - în faza de traducere în numeroase limbi- l-a consacrat pe VarujanVosganian, ca scriitor, datoritǎ succesului de critic şi de public.Vor lua cuvântul: Varujan Vosganian (scriitor), Mihai Bǎrbulescu (director, Accademia di Roma-nia), Anita Bernacchia (traducător), Corrado Bologna (Universitatea Roma Tre), Roberto Keller(editura Keller), Baykar Sivazlyian (preşedinte al Uniunii Armenilor din Italia).Eveniment realizat în colaborare cu: Ambasada României în Italia, Ambasada Republicii Armeneîn Italia, Assoarmeni - Associazione della Comunità Armena di Roma e Lazio, ComunitateaArmeanǎ din Roma şi Akhtamar online.***Joi, 15 martie, orele 18.00, la Biblioteca Accademia di Romania - Roma va avea loc prezenta-rea volumului ”Studi per i sessant’anni della Biblioteca Romena di Freiburg”, editor Lauro Grassi,colecţia ”Quaderni del CeSEO”, Genova 2011.În cursul lunii decembrie 2011, editura Coedit din Genova a publicat în colecţia ”Quaderni delCeSEO” volumul ”Studi per i sessant’anni della Biblioteca Romena di Freiburg”, sub îngrijirea pro-fesorului Lauro Grassi (Universitatea din Milano). Volumul se doreşte un omagiu adus celei maimari biblioteci a emigraţiei româneşti, în al 60-lea an de existenţǎ, reunind studii semnate, prin-tre alţii, de: Cesare Alzati, Roberto Scagno, Roberto Sinigaglia, Lauro Grassi, Giuliano Caroli şiMauro Elli.Vor lua cuvântul: prof. Lauro Grassi (Universitatea din Milano); prof. Roberto Scagno (Universita-tea din Padova); prof. Giuliano Caroli (Universitatea ”La Sapienza” din Roma).Acest proiect este realizat în colaborare cu CeSEO / Centro Studi per l’Europa Orientale - Genova.

Alina Breje

PAGINA

12 ACTUALITATEA CULTURALĂ

Asuni Film Festival este o călă-torie imaginară în diferite părţiale lumii (Scandinavia, Kurdis-tan, Africa, Argentina) pentru asurprinde diferitele realităţicultural şi socio-politice. Eveni-mentul cuprinde pe lângăproiecţiile de film, o fereastrăasupra cinematografiei sarde,laboratoare cinematografice,mese rotunde, prezentări decarte, dezbateri, întâniri cu ac-tori români. Directorul adjunct de la Acca-demia di Romania din Roma,Cornel Baicu, a fost impresio-nat de deschiderea organiza-torilor italieni faţă decinematografia din ţara noas-tră.”Sunt prezentate opt filme ro-mâneşti sau de autori români,cum e “Concertul” lui Radu Mi-hăileanu sau cum este “MareaNeagră”, regizat de FedericoBondi. Va fi prezentată o carte,va avea loc un laborator delucru şi anume, o altă Româ-nie, parcursuri didactice de ce-tăţenie şi interacţiune întreculturi, cu o participare foartediversă. În afara publicului tra-diţional la proiecţiile cinemato-grafice. Este vorba şi de elevide liceu sau de studenţi, pen-tru că acţiunile pe care le-ammenţionat vor avea loc în aulaUniversităţii din Sassari, înnord-vestul Sardiniei, şi la unliceu ştiinţific din aceeaşi loca-litate. Organizatorii sunt foarteentuziaşti şi entuziasmaţi deaceastă perspectivă, au des-

coperit literalmente noul valde cinematografie româ-nească pe care l-au şi prezen-tat, spre surprinderea şibucuria mea, în termeni foarterealişti şi analitici” a declarat laînceputul evenimentului Cor-nel Baicu.Filmele româneşti care figu-rează în program sunt o partedin cele mai bune realizări ci-nematografice româneşti con-temporane, pluripremiate lanivel naţional şi internaţional,care vor fi prezentate în origi-nal, cu subtitrare în limba ita-liană. Este vorba de: ”Amintiridin epoca de aur”, din anul2009, în regia lui Cristian Mun-giu, Ioana Uricaru, Hanno Hoe-fer, Răzvan Mărculescu şiContantin Popescu, ”MarNero”, 2010, în regia lui Fede-rico Bondi, ”Concertul”, 2010,în regia lui Radu Mihăileanu, ”4luni, 3 săptămâni, 2 zile”, din2007, în regia lui C. Mungiu,”Fata din Transilvania”, 2011,în regia lui Sabin Dorohoi, ”Afost sau n-a fost?”, 2006, înregia lui Corneliu Porumboiu,”Francesca”, 2009, în regia luiBobby Păunescu şi ”Marţidupă Crăciun”, 2011, în regialui Radu Muntean. Invitaţi în cadrul Festivaluluisunt şi actorii români Vlad Iva-nov (Amintiri din epoca de aur,Concertul, Mar Nero, 4 luni, 3săptămâni, 2 zile), DorotheeaPetre (Mar Nero), Maria Popis-tasu (Marţi după Crăciun) pre-cum şi scenaristul Alex Baciu

(Marţi după Crăciun). Totodatăpatru studenţi ai UNATCBucureşti: Sara Tsorakidis -regie, Sebastian Condurache -operator film, Simona Susnea– operator film, Anghel Da-mian Dumitru - coordonatorfilmări vor realiza, la sugestiaorganizatorilor, un scurt docu-mentar despre insula Sardinia.Evenimentul este realizat deAccademia di Romania dinRoma în colaborare cuAsociaţia Su Disterru onlus dinAsuni – Oristano. Directorul ar-tistic al evenimentului, CarlosCardini, consideră că este im-portant ca după o documen-tare despre cinematografia dinScandinavia, Cuba, Kurdistan,Africa şi Argentina, să se vor-bească şi despre filmul româ-nesc.”Eu îndrăgesc toată cinemato-grafia ţărilor din estul Europei,deoarece sunt născut în Ar-gentina. Am descoperitaceastă cinematografie cândstudiam la Academia de ArteDramatice din Buenos Aires şifrecventam seminariile în carese prezentau filmele din Polo-nia, Germania, fosta Cehoslo-vacie, Ungaria, fostaIugoslavie şi, bineînţeles, Ro-mânia. La noi erau foarte cu-noscute aceste filme şi, cândam văzut că în Italia nu se vor-beşte de ele, mi s-a părut nor-mal să le fac cunoscute aici, înSardinia” mărturiseşte CarlosCardini. Cele opt filme româneşti sunt

prezentate italienilor, dar şi co-munităţii de români din insulă,după cum menţionează direc-torul artistic Carlos Cardini:”Plecând de la situaţia că ce-tăţenii români sunt cei mai nu-meroşi ca imigranţi în Italia,dar şi aici, în Sardinia, şi de lafaptul că locuitorii din aceastăinsulă sunt curioşi să desco-pere cultura altor popoare, ne-am propus să aducem acumRomânia. Câţiva dintre italieni,însă, au reţineri în ceea ce pri-veşte evenimentul; dar noisperăm să reuşim să găsimmodul prin care să-i facem săse îndrăgostească de acestelumi aproape necunoscute. Eucred c-ar putea să fie un micajutor, pentru a încerca să în-ţelegem această lume în caretrăim. Dacă efortul nostrupoate face ca cel puţin unspectator să aibă prejudecăţimai puţine faţă de români saufaţă de alţi imigranţi, atunciacesta reprezintă o mare rea-lizare” susţine directorul artis-tic, Carlos Cardini.

R.B.

Patru zile de filmromânesc în SardiniaÎn insula Sardinia se desfăşoară în perioada 1 - 4 martie a VII-a ediție amanifestării: ”Asuni Film Festival. Cinematograful Ţărilor din Împreju-rimi”, eveniment care este conceput ca o călătorie cinematografică în di-ferite arii geografice ale lumii. În acest an invitată de onoare esteRomânia, căreia îi este dedicată cea mai mare parte a proiecțiilor de film,precum şi o serie de evenimente colaterale.

Evenimente: Festivalul de literaturǎ - “Libri Come”

�������������������

� �����

�������������

� ������ � ���� ������� ������������� ������������������������ �������������!�����"��#����� #$��������%�������������� ���$��&#����%� �� '����(��')*� �������� ���������� ���&#����"�����#������*� +,� � ������ � ���-������� ��� �'#��������#��������&�.#&�/#���$��

#��%��&#��*� +,� � ��������#��&��������"��#��0�����������������������$����������

������������ ���#&�#*� +,� � ���� ���������� ����1���� ��� �������&�������#%�%�� ���

�����#&�*� +,� � ��� �����,� ��� �2���� ����&#��� %�&#��&���#&����&#�+�����%���

�� �������� �#$����#����&���&������%�����*� �����1�� ��$�����.�����#���%#��&���3 �(�����#��4'� ���������'� ������#&�� �*� 1� ������ � ���%#���� ���������������# %�����$��&#���3 %�������&#�$��#&������� �������������5 ��&#�678�&#��� ��#���&�����.#/��&��� ��$���9����*� � �����,���� �2 ����������:���������� !"#�$%&'�(*� +�� � ����������������3 ���#&�#*� � ��;�� � ���������)�*� �2�������1 ����� ����3 �%������� �������4&�������%��(������#����� ������

�� ����#����� ���%��#�#&���'*�'����������+$,-��.*/*���� %������� (#&����#��*� ���1�,�����%����#&��#'�#�3 ���#&�#�$������&��#��#�"����&#��&��*�� +,� � �� <�������������+���2�����!�� ���4�'��&���� ���#&�#��&���������

�#�����#��� )*� ������ �� �1��:��� ����'����$��+*�*%-�*�� =1���1������=�+��:����%� #&��$���� ����������#��#��#%��*� �2 ���� �������%�&���#�������5 �%��3 ������%���#&�# ���4�� �����>���

��3 ����#������%�&�������� ���������#&�# *� +�� � �� ��2����� �����# ��&��+�� ������?���������������������@�*� +�� � �� �����������������+*� ��1A�������4���/*� ��������� ����; � �3 ���#���'#�#�&#�������&��0�6�6B�CDE.�

������������������

�1���2�#�����#&�#�����# #�FBDFG�!�� #��#%�&� #D+��.9�%�# #)��&D"#H�BI�GBJIIBJK���&&��LJL�LFKGFGL

������������ �&� ��D�(� ����B7�LB�M�6L�LB�D�6N�LB�M�67�LB�#�4#�#��B7�BB�M�6L�BB�D�6N�BB�M�6K�BB

����� ��#��B7�BB�M�6L�BB

Actualitateamagazin

3 - 16 martie 2012

Page 13: Actualitatea Magazin nr. 8

il ROtalianoPAGINA

13

“Il futuro delle badanti intempo di crisi”

La comunità romena in italiano

Pagina1 – 2: Un 8 marzodiverso, due iniziative de-dicate all’immigrazionePagina 2: Lo sport comedisciplina di vita. Inter-vista al presidente dellaDacica, Silviu CiubotaruPagina 3: ProgettoMEDIT per il ritorno dei la-voratori romeni in Patria.Risultati ed aspettative.Pagina 4: “ Ius Soli”.Raccolte le firme per laproposta di legge perdare la cittadinanza ita-liana ai figli degli immi-grati nati in ItaliaI consilieri PD di Romahanno proposto di dare“plenium ius” ai bambinidi genitori stranieri nati aRoma

Manuali scolastici con in-formazioni sbagliate sullaRomania. PIR protesta.Pagina 6: Il Governo ro-meno ha iniziato il 5° pro-gramma di mutui “PrimaCasa”.Italia: in piena crisi au-menta la forza lavorod’origine straniera.Pagina 7: WonderWoman. Il ruolo delladonna nella società mo-dernaPagina 8: consulenza le-gale: come evitare diauto-sfruttarsiUn aiuto medico per quellirimasti in Patria attra-verso il programma “Me-dicina delle migrazioni”Consulenza sindacale: il

contratto provinciale di la-voro a Roma. Le novità. Pagina 12: quattro gior-nate di film romeno inSardegna, ad Asuni FilmFestival.Pagina 18: un artistamoldavo dipinge Romacon vino.Pagina 20: Focus Romaniaal Carnevale di Castrovil-lari. Tatiana Ciobanu, Ga-briela Lavinia Ninoiu eAlina Harja premiate.I rom. Pericolo o emargi-nazione?Lezioni di stile: Elena Cris-tina Toma a Micam Shoe-vent MilanoPagina 21: Catharsis aRoma per la festa del“marzolino”

E’ certamente un settore che non conosce tramonto nel budget dellefamiglie. Risparmi notevoli per il welfare

Il vento della crisi economica soffia inesorabilmente sulle finanze delle famiglieitaliane, portando tutti a stringere la cosiddetta cinghia per arrivare alla finedel mese.Sappiamo molto bene cosa significhi una spesa più o meno voluttaria nel nos-tro budget economico mensile, e molti sono gli italiani costretti a rinunciare aprivilegi e servizi. Fra i tanti settori colpiti da questa ondata di recessione fi-nanziaria, quello delle badanti presso famiglie dove c’è un anziano da accudireè quello che sta reggendo i “colpi di mortaio” in modo soddisfacente. Da una indagine in alcuni quartieri popolari di Roma (Appio, Tor Pignattara, Ca-silino) emerge uno spiccato testa a testa tra donne romene e ucraine, in leg-gero calo le filippine, (il 7%) e con un’interessante avanzata di... badanti disesso maschile del Bangladesh. Tutti dati forniti dalle ASL di zona.Lijuba è una donna ucraina di circa 40 anni e da dieci assiste anziani con sva-riate patologie; ora vive con due coniugi ottantenni di cui lui sulla sedia a ro-telle. L’abbiamo conosciuta al parco della Caffarella mentre passeggiava conloro tra i viali e le abbiamo chiesto cosa significhi per una donna dell’est, abi-tuata a certi ritmi e abitudini diverse di vita, vivere a contatto con persone chedipendono totalmente da lei: ”E’ una grande responsabilità” ci dice in un buonitaliano “che ci rende indispensabili e coscienti di stare accanto a persone chehanno bisogno, facendoci sentire un po’ come figli. Io sono laureata a Kiev inchimica, ho lavorato per sei anni, prima di sposarmi, in un laboratorio di ricerca,poi mio marito è morto e ho perso il lavoro. Sono venuta in Italia grazie a miacognata che lavorava qui come infermiera in ospedale e che mi ha trovatoquesta occupazione. I miei figli sono rimasti con mio fratello a Kiev e come po-tranno mi raggiungeranno. Lo stipendio? Mille euro e per me sono tanti, al miopaese chi li ha mai visti?”.Il quadro di Lijuba è similare a quello dell’esercito di tante sue colleghe. Maqual’è il loro futuro? Sicuramente, dati alla mano, l’operato dell’assistenza do-miciliare non conoscerà tramonto. Facciamo un po’ di conti: le statistiche dellaCaritas offrivano un flusso costante e continuo nel 2003 di oltre 300 mila ba-danti in cui venivano comprese anche le colf, e secondo recenti studi socialidell’Università di Padova, questo afflusso comporta un notevole risparmio peril welfare, soprattutto per le casse comunali che non possono gestire risorseper anziani non autosufficienti.Incentivi in molte regioni d’Italia vengono date alla categoria delle badanti; adesempio la Liguria è tra le prime che ha concesso un aiuto per pagare le ba-danti con diversi livelli di assistenza, mentre a Roma è stato presentato un pro-getto di contributi previdenziali e presso l’Università Cattolica è statoinaugurato un corso dove le badanti dovranno imparare materie come nursinggeriatrico, medicina dell’invecchiamento, prevenzione delle cadute e persinola gestione della comunicazione con la persona anziana. Insomma... un futuroche non conosce barriere, perchè al di là dello stipendio c’è un grande sacrificiofatto con amore da questi “angeli venuti dall’est”.

OPINIONI

Per i nostri lettori italiani, un breve sommario del contenuto delle pagine in romeno

Sfuggii alla mia madre terra -mi duole sempred'averla abbandonata(fanciulla ero con floridi capelli)i pensieri mieicollane d'orchideeintorno al collo delle passioni

dell'anima -arcobaleni di parolee ricordi mescolatiin una valigiaoltre i confini del tempo.

Infanzia

di Gabriela Lavinia Ninoiu

di Lorella Lattavo

ARS POETICA

Notizie, commentie opinioni

l’inserto in italiano» PAG. 13 - 16

Actualitateamagazin

3 - 16 martie 2012

Page 14: Actualitatea Magazin nr. 8

il ROtalianoPAGINA

14

Nicolae Titulescu (Craiova, 4 marzo 1882 –Cannes, 17 marzo 1941) è stato un diploma-tico e politico romeno.

Titulescu ha occupato, per quattro decenni, unposto di rilievo nella vita pubblica della Romaniaed è stato sicuramente la personalità più rilevantedella politica estera romena di tutti i tempi e una

personalità di spicco nella storia dell’Europa.Ha frequentato la scuola primaria e secondaria aCraiova e, dopo brillanti studi a Parigi, ha inse-gnato diritto civile presso le Università di Iaşi e Bu-carest.

A partire dal 1921 divenne rappresentante perma-nente della Romania presso la Società delle Na-zioni a Ginevra, venendo due volte nominatopresidente della sua Assemblea generale, nel 1930e nel 1931. Si è distinto particolarmente per il suoeccezionale talento oratorio e per le sue battagliein favore di una sicurezza collettiva, della stabilitàeuropea e dei confini, delle buone relazioni trapaesi confinanti grandi e piccoli, per l’indipen-denza e per la sovranità, per i diritti e gli interessidelle nazioni.

Ha combattuto per l’integrità e l’uguaglianza ditutti gli Stati nelle relazioni internazionali. Nel suoarticolo “La sovranità degli stati”, pubblicato nelDictionnaire diplomatique, vol II, ha rilevato che:“una collaborazione internazionale è possibile solotra gli Stati che hanno la parità di diritti”. Questoera considerato da Titulescu come un principio fon-damentale, era una visione del mondo che si basasulla parità del potere e sul rispetto dei trattati.

Nicolae Titulescu veniva soprannominato “il Mini-stro dell’Europa” e ”l’accademico della pace” per-ché riteneva che la pace è l’elemento centrale diriferimento è lo scopo dello sviluppo armonioso ditutti gli Stati.

E’ stato un costante difensore degli interessi deiromeni nel mondo e il protagonista della “diploma-zia in movimento”, e ha continuato ad utilizzareogni occasione per promuovere l’idea di manteni-mento della pace. Nel suo celebre discorso pronun-ciato a Reichstag in 1929 ha detto: ”Il dinamismodella pace è davvero un fenomeno di movimento. Sitratta di una cosa viva che si realizza gradual-mente. La pace non è riposo, non significa disinte-resse. La pace è solo un obiettivo, è solamente unadirezione.”

Citazioni di Nicolae Titulescu:

“Anche se non sarò un faro, ma una candela, è suf-ficiente. Se non sarò nemmeno una candela, è suf-ficiente lo stesso, perché ho provato ad accenderela luce”.

“Il sentimento nazionale è quello che assicura l’esi-stenza dei popoli”

“L’ideale è di per sé una realtà in via di sviluppo”“Il destino è una scusa per i deboli e una creazioneper quelli forti”

“I romeni accettano tutte le sofferenze, ma vi dicoio che non potranno mai accettare le ingiustizie”“Ogni causa sostenuta con un tono di voce alto ri-spetto al normale è persa dall’inizio”

“Le società si governano bene solo se si sovrappon-gono due forze: l’intelligenza e il potere”

Articolo e traduzione citazioni dal romeno:Alina Breje

Portateci o spedite via e-mail le vostre radiografie!

tel.: 338 3910754

e-mail: [email protected]

Portateci o spedite via e-mail le vostre radiografie!

tel.: 338 3910754

e-mail: [email protected]

Soggiorno a prezzi vantaggiosi..

Accompagnatore e traduttore inclusoPrezzi anche TRE volte inferiori

al mercato italianoPartenza un volta al mese

per gruppo di MINIMO 10 persone.

Massima garanzia e qualitàSoggiorno a prezzi vantaggiosi.

.Accompagnatore e traduttore incluso

Prezzi anche TRE volte inferiorial mercato italiano

Partenza un volta al meseper gruppo di MINIMO 10 persone.

Massima garanzia e qualità

Organizziamo - viaggi soggiorno Odontoiatrici

in ROMANIA

Organizziamo - viaggi soggiorno Odontoiatrici

in ROMANIA

L'uomo che ha creato la storiaNicolae Titulescu: 130° anniversario dalla nascita

Ion Creanga era figlio di contadini, suo padre era un piccoloproprietario terriero, con sette figli, che coltivava la terra esua madre confezionava degli abiti di campagna. Nel 1859,dopo aver frequentato i corsi del Seminario di Socola, di-venta diacono. Nella scuola di Iaşi che frequentava ha avutocome professore il saggista e il filosofo Titu Maiorescu, chelo aiuta a intraprendere la carriera di insegnante. Come pe-dagogo, Creanga è autore di manuali e di letteratura sco-lastica. Esordisce nel circolo di Junimea, dove è stato introdotto dalgrande poeta Mihai Eminescu, che lo aveva conosciutoquando era ispettore scolastico, ed era diventato il suo mi-gliore amico.Le sue prime fiabe vengono pubblicate sulla rivista “Con-vorbiri Literare” e raccolte in seguito, nel 1890, nel volume“Favole”. “La suocera con tre nuore” è una favola che si is-pira al conflitto tra suocera e nuora; “La capra con i tre ca-pretti” è una fiaba in cui una capra uccide il lupo che le hamangiato i figli; “La figlia della vecchia e la figlia del vec-chio” è la storia della ragazza buona e generosa e quelladella ragazza cattiva che viene punita. Altre favole pubbli-cate: “Il lino e la canapa”, ”L’orso raggirato dalla volpe”,“Racconto”.Nel volume “Ricordi d’infanzia” vengono evocati la vita edi valori etici del villaggio romeno nella seconda metà delXIX secolo. Il mondo rurale è visto dall’interno, dal punto divista del narratore. La descrizione del suo villaggio natale,è fatta con grande tenerezza, soprattutto quando descrivela casa dei suoi genitori. Il libro riporta un’immagine lumi-nosa della vita del villaggio, le abitudini e le tradizioni deicontadini, la loro grande saggezza e semplicità rivelaticome tesori preziosi.Ion Creangă racconta con naturalezza eventi della sua in-fanzia, un mondo dove l’innocenza e la giocosità erano iprotagonisti. Egli esprime la filosofia della relatività del

tempo, che scorre irreversibilmente, lasciando dietro di séuna ricca esperienza di vita. Il suo inesauribile umorismo èl’umorismo della vita stessa in cui il dolore e la gioia, il benee il male, la stupidità e l’intelligenza si intrecciano e si com-pletano. Il suo autentico linguaggio popolare che ha unagrande potenza di espressione, la sua vivacità narrativa el’onestà con la quale racconta i dettagli più intimi della suavita da ragazzino, hanno fatto di questo romanzo memo-rialistico uno delle più importanti opere della letteratura ro-mena. Creanga ha scritto ”ho pensato a com’ero io aquell’età felice, e cosi penso che erano tutti i bambini diquesto mondo”.

“So di essere stupido. Ma quando mi guardo intorno,prendo coraggio.”

“La stupidità innata, non trova un rimedio nel mondo, è unabrutta malattia, da cui non si guarisce nelle scuole, e nem-meno negli ospedali.”

“Quanto mi erano cari mio padre e mia madre, i miei fratellie le mie sorelle ed i ragazzi del villaggio, i miei compagnid’infanzia, con i quali, in inverno, nei giorni gelidi, mi dilet-tavo sul ghiaccio e con la slitta, e in estate nei bellissimigiorni di festa, cantando e strillando dalla gioia, giravamonei boschi e nei prati ombrosi, nei terreni seminati, neicampi di fiori e sulle meravigliose colline, da dietro ai qualimi sorrideva l’alba, nell’allegra età dell’infanzia.”

“A volte, mi fermo e ricordare il tempo passato e la genteche viveva dalle nostre parti quando cominciavo anche io,caro Dio, a diventare ragazzo a casa dei miei genitori, nelpaese Humulești, che si trova sulla sponda del torrenteNeamț; un paese grande e allegro, diviso in tre parti.”

Articolo e traduzione citazioni dal romeno:Alina Breje

Ion Creangă - 175 anni dalla nascitaIon Creangă nasce a Humuleşti in Romania nel 1837 ed è riconosciuto come uno deipiù grandi classici della letteratura romena. La sua giovinezza è ampiamente conos-ciuta al pubblico attraverso il suo capolavoro letterario intitolato: ”Ricordi d'infanzia”,che è il primo romanzo dell'infanzia contadina della letteratura romena. Cosi comescrive lo scrittore “meglio raccontare della nostra infanzia, perché solo lei sa essereallegra e innocente”.

Actualitateamagazin

3 - 16 martie 2012

Page 15: Actualitatea Magazin nr. 8

PAGINA

15

Roma è una città mul-tietnica, dove le varieculture e tradizioni simescolano con quelledella Città Eterna.

Ma parlare di una vera epropria integrazione tragli italiani e una determi-nata categoria di stra-nieri riesce difficilepensarlo, perchè sradi-care i pregiudizi nel terzomillennio è una fatica cheneppure il gigante Ercole

si sognerebbe di affron-tare. Accettiamo solostranieri di una certaetnia: spagnola, inglese,francese ecc. insommaeuropea ed occidentaledoc per non parlare discandinavi e americani.Non siamo ancora prontiper l’integrazione conaltri popoli perchèmanca una cultura dibase, che nasce suibanchi di scuola, che vivee cresce in noi ogni

giorno, a contatto conaltre realtà etniche.A Roma, in via Acqua Bul-licante a due passi dallavia Casilina, una fra le ar-terie di comunicazionepiù importanti del Lazio,la Scuola ElementareCarlo Pisacane racchiudetutti gli elementi per es-sere considerata all’avan-guardia nel campo dellaintegrazione multietnica.Osservando dall’esternol’edificio scolastico, sem-

bra di tornare indietronel tempo, ai vecchi filmneorealisti ambientatinella Capitale, stile“Roma città aperta” diRossellini, dove all’in-terno dei quartieri popo-lari e popolosi, alveari dipersone di ogni ceto econdizione, si ergevamassiccia la scuola, “tem-pio di cultura e di forma-zione alla vita”. E questoclima si respira entrandodentro la Pisacane, nel

cui ingesso campeggia ilbusto dell’eroe del risor-gimento. Una coppia digiovani indiani con il lorobimbo chiede informa-zioni alla bidella: genti-lezza e cortesia sono leparole d’ordine a cui nes-suno sgarra. Aspettiamodi poter incontrare un’in-segnante e finalmenteecco davanti a noi Elena,una giovane maestra diprima elementare allaquale chiediamo:

D.“La Scuola Pisacane èla prima che ha attuatol’integrazione? Come ènata l’idea?”R.“Da dieci anni questascuola ha avviato questoprogetto di integrazionevista la forte presenza dicomunità straniere nellazona”D.“Qual’è la nazione cheprevale di più? I bambinisi ambientano tra loro? Cisono italiani?”R.”Sicuramente il Ban-gladesh, pochi i romeni ecinesi. Per quanto ri-guarda l’andare o menod’accordo, dipende daicaratteri, ma tutto som-mato non ci sono pro-blemi. Infine, in quantoai bimbi italiani, pur-troppo molti genitori nonhanno ben visto questapolitica della scuola e lihanno ritirati, il razzismoè molto forte, toccadirlo”.D.”La questione religiosa

come viene gestita?”R.”Direi in modo positivo,anche perchè qui ten-diamo a insegnare storiadelle religioni, e per chi èdi fede cristiana, sia cat-tolica che ortodossa, du-rante il periodo di Nataleo di Pasqua la sua reli-gione non viene trascu-rata, anzi spiegata aibambini che non sonodella sua stessa fedecome un evento impor-tante per la storia di unpopolo, di una comunità”.D.”Le insegnanti sonotutte italiane?”R:”Certamente, anzi è inprogetto la figura dellamediatrice culturale, unafigura di insegnante dellanazionalità prevalente, inquesto caso il Bangla-desh, che ci affiancherànello svolgimento dellelezioni con particolare ri-ferimento alla culturad’origine. A marzo do-vrebbe prendere il vial’esperimento”.L’intervista finisce quiperchè l’ora di ricrea-zione per i bimbi volge altermine. Un pensiero cisfiora la mente: è da gio-vane che si cura lapianta, è dal seme bencurato che nasce l’alberodai rami forti. E’ dal ris-petto che nasce la verasocietà civile, e ciò iniziafin da bambini. Non di-mentichiamolo.

di Lorella Lattavo

���������������� ������������������������������������������

��������������������������������� �!"�����������#���$��������������#�%#���$�����

&''(�()������&**+�(�,&--(./�

�(��-0(&�(,()�1(�2+�/&�)�3+(1.�0�/&

��"���� !���

Scuola Pisacane:

l'integrazioneinizia alle elementari

il ROtalianoALL'AVANGUARDIA

Actualitateamagazin

3 - 16 martie 2012

Page 16: Actualitatea Magazin nr. 8

PAGINA

16

Anche Roma ha un parco dove si può incontrare laComunità Romena; questa isola di verde è stata con-cessa dal Comune di Roma nel 2007, dove si trova lasede della “ Ass. ROMA-NIA “. Il centro si trova allastazione della metro A fermata Anagnina e viene ge-stito dal Daniel Bostaca.

NP: Daniel, quante persone sono iscritte al centro eda dove provengono?DB: Il centro ha 8300 soci, la maggior parte di lorovengono da sia dalla città che dalla Provincia diRoma.NP: Che eventi organizzate di solito?DB: Attività culturali e ricreative. Cerchiamo di ricor-dare i nostri connazionali che hanno dato lustro allaRomania; l'ultimo evento è stato il ricordo di Emine-scu, un evento che ha visto la partecipazione di cen-tinaia di persone, anche Italiani amanti della Romaniae hanno voluto ricordareil grande Poeta leggendo le sue poesie.NP: A proposito di Eminescu, un giornale Romeno permettervi in cattiva luce verso la comunità Romena hapubblicato un articolo “ NO COMMENT ANAGNINA– IMMAGINI ESCLUSIVE DELLA FESTA DI “ CUL-TURE” RUMENE” nel ricordo del 162 anno dalla na-scita del grande poeta Eminescu.DB: Le foto pubblicate sul giornale in questione, si ri-ferisco ad altri momenti di svago che si svolgono al-l’interno della associazione; ne ho sentito parlare diquesto articolo, “pur essendo stati invitati al memo-rial non si sono presentati”, vedremo tramite i nostrilegali cosa fare per difendere il nostro nome e lavoro.NP: Ho visto persone arrivare con il viso un pò triste,ma ora vedo che sono molte contente, ballano, par-lano, giocano… insomma si divertono?

DB: Quando i miei connazionali entrano qui, è comese tornassero a casa, parlano in Romeno,cosa che non fanno per la strada , ascoltano e ballanola loro musica, si scambiano emozioni e anche postidi lavoro. Poi vedi? Ci sono anche ragazze e ragazzigiovani, non vanno nelle discoteche italiane, poichévi sono alcuni italiani che appena vedono una ragazzaRomena pensano che sia disponibile.NP: Quale sono le prossime iniziative che state orga-nizzando?DB: La prossima iniziativa sarà la festa della Donna,ma per motivi logistici si svolgerà Domenica 11Marzo, sarà una grande festa, dove si organizzerannogiochi e balli, e alla fine una commissione deciderà ipremi da dare, siamo in fase di organizzazione e pen-siamo di fare varie categorie, in base alla età. Sa-ranno anche gli uomini ad accompagnare le donnealla grande festa.NP: Avete finanziamenti dal Comune?DB: No, stiamo cercando degli sponsor privati e spe-riamo che arrivino.NP: Ti ringrazio e spero che il centro da te gestitoporti avanti il nome della Romania.

Nicola Panetta

Ingredienti per ripieno:

1kg e mezzo lucioperca, 150 gr pomodori, 1 pepe-rone giallo (per dar il colore), 1 prezzemolo, 1 spic-chio d’aglio, 50 gr olio semi, sale, pepe, ½ cubettodado di pesce

Ingredienti per sughetto:

50 gr olio semi, 100 gr funghi porcini, prezzemolo,sale, pepe, dado di funghi, ¼ vino bianco

Preparazione:Si prepara il pesce: si spella e si tira fuori il filetto.Poi si trita insieme con i pomodori, sempre triti, ilpeperone, l’aglio, il sale, un pò di pepe e prezze-molo. Si deve preparare un impasto come le pol-pette. Si mette tutto dentro il pesce e poi si cucecon un filo di asparago. Preriscaldate il forno a180°. Pulite i funghi e tagliateli a lamelle.Si mette in formo per 20 min. con gli ingredienti peril sughetto: l’olio di semi, i funghi porcini, il prezze-molo, sale, pepe, il dado di funghi e il vino bianco.

Si serve tagliata a rondelle con il sughetto di funghiporcini e prezzemolo e un buon vino bianco fermo.

Buon appetito!Irina Tirdea

Cucina romenaFiletto di lucioperca ripieno difunghi (Filé de şalău umplut)

Anagnina: isola romenaa Roma

COMUNITA'

il ROtalianoActualitatea

magazin

3 - 16 martie 2012

Page 17: Actualitatea Magazin nr. 8

PAGINA

17ACTUALITATEA RELIGIOASĂ

Se deschid uşile pocăinţei, începe Postul Mare. El se repetă în fiecare an şi de fie-care dată ne aduce mult folos dacă îl parcurgem cum se cuvine. Marele Post estepregătirea pentru viaţa viitoare, iar ca ţel mai apropiat este pregătirea pentru

Sfânta Înălţare. Aşa cum o clădire înaltă este prevăzută cu o scară, pentru ca pe trepteleei oamenii să poată urca uşor până la etajele de sus, la fel şi diferitele zile din an sunttrepte pentru urcuşul duhovnicesc şi pentru înălţarea noastră. Dintre acestea fac parteîn primul rând zilele Postului Mare şi ale Sfintelor Paşti.Prin Postul Mare ne curăţim de murdăria păcatului, iar de Sfintele Paşti simţim fericireacerească a împărăţiei lui Hristos ce va să vină. Când urcăm pe un munte înalt, încercămsă ne eliberăm de orice povară nefolositoare. Cu cât cineva este mai puţin îngreunat,cu atât îi este mai uşor să urce şi cu atât mai sus va reuşi la ajungă.La fel, ca să ne înălţăm duhovniceşte, mai întâi de toate trebuie să ne eliberăm de po-vara păcatului. Ne debarasăm de ea prin pocăinţă, cu condiţia obligatorie ca noi înşinesă dăm afară din suflet orice vrăjmăşie şi să iertăm fiecăruia pe care-l socotim vinovatfaţă de noi. Apoi, curăţiţi şi iertaţi de Dumnezeu, întâmpinăm Sfânta Înviere a Domnu-lui.

Ce dar de preţ, care înseamnă încheierea nevoinţei înfrânării, primim atunci de la Dum-nezeu? Despre asta ne vorbeşte întâia cântare începătoare a stihirilor zilnice din Post:„Și ni se dă spre mâncare Mielul lui Dumnezeu, în sfânta şi luminoasa noapte a învierii,junghierea adusă pentru noi, primită de ucenici în seara tainei”.Împărtăşirea cu Trupulşi Sângele Hristosului înviat, spre viaţa veşnică – iată care este ţelul Sfântului şi MareluiPost. Lumea nu se împărtăşeşte numai de Paşti. Iar de Paşti trebuie să se împărtăşeascăcei care au postit, s-au spovedit şi s-au împărtăşit în perioada Marelui Post. Chiar înain-tea Paştelui nu avem putinţa să ne spovedim de toate păcatele, cum se cuvine, căcipreoţii sunt foarte ocupaţi cu slujbele Sfintelor Patimi. Trebuie să ne pregătim din timppentru aceasta. Fiecare împărtăşire cu Sfintele Taine ale lui Hristos este o unire cu Hris-tos însuşi şi este mântuitoare pentru noi. De ce se dă o însemnătate atât de mare îm-părtăşirii în noaptea Sfintelor Paşti, de ce suntem cu toţii chemaţi la aceasta? Pentrucă atunci mai cu seamă putem să simţim împărăţia lui Dumnezeu. Atunci mai ales neluminăm de Lumina cea veşnică şi ne întărim pentru înălţare duhovnicească. Acestaeste un dar de neînlocuit al lui Hristos, este o binefacere fără asemănare. Fie ca nimeni,din voia lui, să nu se lipsească de această binefacere şi, în loc ca în noaptea de Paştisă se împărtăşească, să se grăbească a gusta din mâncăruri cu carne şi altele. Împăr-tăşirea pascală cu Sfintele Taine ne pregăteşte pentru ospăţul din veşnica împărăţie alui Dumnezeu.

Sf. Ioan Maximovici - Predici şi Îndrumări Duhovniceşti

Mulţi creştini, nedând o prea mare impor-tanţă postului, îl ţin fără tragere de inimăsau nu îl ţin deloc. Și totuşi, trebuie să pri-mim postul cu bucurie, nu cu frică şi părere

de rău, căci nu este înfricoşător pentru noi, ci pentrudiavoli. În cazul demonizaţilor, mult poate face postul,mai ales când este însoţit de sora sa bună, care esterugăciunea. De aceea, Hristos a spus: Acest neam dedemoni nu iese decât numai cu rugăciune şi cu post(Mat. 17, 21).Aşadar, dat fiind faptul că postul îi alungă departe pevrăşmaşii mântuirii noastre, trebuie să îl iubim, nu săne temem de el. Trebuie mai degrabă să ne temem demâncarea multă, mai ales atunci când este însoţită debeţie, pentru că ea ne supune patimilor, în vreme cepostul, dimpotrivă, ne scapă de patimi şi ne dăruieştelibertatea duhovnicească. De ce dovadă a binefaceri-lor postului mai avem nevoie, atunci când ştim că elluptă împotriva diavolului şi ne izbăveşte de robia pă-catului?Nu numai călugării cu viaţă îngerească sunt însoţiţi deputerea postului, dar şi unii mireni, care zboară pe ari-pile lui până la înălţimile cugetării sfinte.Vă amintesc că cei doi mari prooroci ai Vechiului Tes-tament, Moise şi Ilie, cu toate că aveau mare îndrăz-neală la Dumnezeu, prin virtuţile lor, posteau adesea,iar postul îi apropia de Dumnezeu.Chiar şi cu mult înainte de ei, la începuturile creaţiei,atunci când Dumnezeu l-a plăsmuit pe om, i-a dat de-îndată porunca să postească. Dacă Adam împlineaaceastă poruncă, avea să se mântuiască. Din toţipomii din rai poţi să mănânci, iar din pomul cunoştin-ţei binelui şi răului să nu mănânci, căci, în ziua în carevei mânca din el, vei muri negreşit! (Facerea 2, 16-17).Aceasta nu era alta decât porunca de a posti. Dacă şiîn Paradis era nevoie de post, cu atât mai mult estenevoie în afara sa. Dacă înainte ca omul să fie rănitsufleteşte, postul era pentru el medicament, cu atâtmai mult este medicament acum, când sufletul săueste rănit de păcat. Dacă înainte să înceapă războiul

poftelor, era absolută nevoie de post, cu atât maimultă nevoie este acum, când suntem în război cu dia-volul. Dacă Adam se supunea acestei porunci, nu armai fi auzit cuvintele: pământ eşti şi în pământ te veiîntoarce (Facerea 3, 19). Pentru că Adam nu s-a supus,au urmat moartea, grijile, suferinţele şi o viaţă maigrea decât orice moarte.Vedeţi cum Dumnezeu Se supără atunci când postuleste dispreţuit? Și nu puteţi să vă închipuiţi cât Se bu-cură El când ţinem post. Moartea a intrat în om pentrucă a nesocotit postul şi este scoasă din el prin post.Astfel s-a întâmplat şi cu ninivitenii.Și a fost cuvântul Domnului către Iona, fiul lui Amitai,zicând: „Scoală-te şi du-te în cetatea cea mare a Nini-vei şi propovăduieşte acolo, căci fărădelegile lor auajuns până în fata Mea!” (Iona 1, 1-2). După mai multeperipeţii (Iona 1, 3-2, 11), Iona s-a dus la niniviteni şile-a spus că cetatea lor urma să fie distrusă: Patruzecide zile mai sunt, şi Ninive va fi distrusă! (Iona 3, 4).Când au auzit aceste cuvinte, oamenii din Ninive nus-au arătat dispreţuitori şi indiferenţi. Cu toţii – bărbaţi,femei, stăpâni, robi, copii şi bătrâni – au început săpostească. Ba şi pe animale le-au pus să postească.Iată de ce am spus mai înainte că de mâncarea multăşi de băutură ar trebui să ne temem, nu de post: mân-carea şi băutura au fost aproape să distrugă cetatea,pe când postul a izbăvit-o.Proorocul Daniel a fost aruncat în groapa leilor, darpentru că postise, a ieşit nevătămat, ca şi cum ar fifost aruncat între oi (Dan. 6, 16-23). Dar şi cei trei ti-neri, care au postit la rândul lor, au fost aruncaţi în focşi au ieşit de acolo cu trupurile luminoase şi neatinsede flăcări (Dan. 3, 19-27). Dacă focul a fost adevărat,atunci cum de nu i-a ars pe aceşti oameni? Dacă tru-purile lor erau adevărate, cum de nu au fost vătă-mate? Cum? Întreabă postul să-ţi spună. El o să telămurească în legătură cu această taină, pentru cătaină este, cu adevărat, ca trupurile să fie date fiarelorsălbatice sau focului şi să nu păţească nimic. Vezi celuptă peste fire şi apoi ce biruinţă peste fire? Adu-ţi

aminte mereu de puterea postului şi primeşte-l cu su-fletul deschis, pentru că este nebunie curată să ne în-depărtăm de el, atunci când şi de colţii leilor fereşte,şi de foc scapă, şi pe diavoli îi îndepărtează, potolindvăpaia patimilor, liniştindu-ne gândul şi aducându-nealte şi alte binefaceri.„Mi-e frică de post pentru că strică şi slăbeşte trupul”,poate că spui tu. Dar să ştii că pe cât se strică materiaomului, pe atât se înnoieşte sufletul său (vezi 2 Cor.4, 16). Pe de altă parte, dacă vrei să cercetezi bine lu-crurile, vei vedea că postul are grijă de sănătatea tru-pului. Iar dacă nu crezi cuvintele mele, întreabă-i pedoctori, să-ţi zică ei mai bine. Aceştia spun că sănăta-tea este menţinută prin cumpătare la mâncare, pecând lăcomia duce la tot felul de boli, care distrug tru-pul.

Aşadar, să nu ne temem să postim, căci postul nescoate din multe rele.Mai văd oameni care înainte şidupă post se îmbuibă cu hrană şi cu băutură, pierzândastfel folosul postului. Este ca şi cum trupul nostruabia şi-ar reveni dintr-o boală şi când ar da să se ridicedin pat, cineva l-ar lovi tare cu piciorul şi l-ar îmbolnăvişi mai tare. Ceva asemănător se întâmplă şi cu sufletulnostru atunci când înainte şi după post nu suntemcumpătaţi.

Dar şi când postim, nu ajunge să ne abţinem de la di-ferite mâncăruri, ci trebuie să postim şi sufleteşte.Există primejdia ca ţinând posturile rânduite de Bise-rică, să nu avem nici un folos. Din ce cauză? Pentru căne ţinem departe de mâncăruri, dar nu ne ţinem de-parte de păcat; nu mâncăm carne, dar mâncăm sufle-tele celor săraci; nu ne îmbătăm cu vin, dar neîmbătăm cu pofte trupeşti; petrecem ziua în post, darne uităm la lucruri ruşinoase. În felul acesta, pierdemfolosul postului. De aceea, postul de mâncare trebuieînsoţit de îndepărtarea de orice păcat, de rugăciuneşi de luptă duhovnicească. Numai astfel vei aducejertfă bine-plăcută Domnului şi vei avea mult folos.

Folosul postului - Sf. Ioan Gură de Aur

Sâmbăta I din Post– Ortodoxie și ortopraxie – De la credință la faptă – Dela chip la icoană – 3 martie.

Sâmbăta a II-a din Post– Boala și păcatul – Vindecare și iertare de păcate –Curățirea inimii și vederea lui Dumnezeu – 10 martie.

Sâmbăta a III-a din Post– Taina Crucii – Lepădarea de sine – Împărăția luiDumnezeu – 17 martie.

Sâmbăta a IV-a din Post– Credință și întrupare – Credință și vindecare - Pos-tul și rugăciunea – Prima vestire a pătimirii și învierii Domnului – 24 martie.

Sâmbăta a V-a din Post– Pătimire și mântuire – Mântuire și întâietate – Întâie-tate și slujire – A doua vestiere a pătimirii și învierii Domnului – 31 martie.

Sâmbăta a VI-a din Post– Învierea cea de obște – Credința în înviere – Iată mi-rele vine! – Gătirea pentru Înviere – 7 aprilie.

Catehezele vor avea loc la Paraclislul Adormirea Maicii Domnuluide la Sediul Episcopiei, în Via Ardeatina, 1741 - Roma

(autobuz 044, de la Laurentina, până la stația Spregamore),după Vecernie – orele 18:00.

Despre post - SfântulIerarh Ioan de SanFrancisco (Maximovici)

CATEHEZELE DIN POSTUL MARESusținute de către PS Părinte Episcop Siluan

Actualitateamagazin

3 - 16 martie 2012

Page 18: Actualitatea Magazin nr. 8

COMUNITATEPAGINA

18

Pictorul Igor Sava s-aimpus peste ani cu arta saşi a demonstrat că un ar-tist tenace nu poate lăsatalentul să moară dincauza muncilor istovi-toare: “M-a ajutat faptulcă vroiam totul sau nimic.Am lăsat în urmă comple-xele de moldovean, deemigrat, cu studii în est.N-a trebuit să demonstreznimănui cât valorez, doarmie însumi”.A venit în Italia să-şi vizi-teze mama în 1999, dupăabsolvirea Universităţii deVest din Timişoara, undes-a specializat în designgrafic şi industrial. Acestan a coincis cu moarteatatălui său, aşa că a decissă rămână la muncă aicipentru a-şi ajuta cei patrufraţi mai mici cu studiile.În România făcea partedin asociaţia “Galeria Bu-zunar”, unde expunea lu-crările şi le vindea. LaRoma, însă, a pornit cu di-verse munci necalificate,dar fără să renunţe la pic-tură. Ziua avea grijă deplantele din gradina unorpersoane înstărite, iarseara sau în week-end erasolicitat să le facă por-

trete de familie pentru osumă modică.În paralel, inspirat de Et-tore Roesler Franz, maes-tru în tehnica acuarelei, aînceput să picteze străzileRomei şi să propună ta-blourile sale galeriilor.“Desenam străzile capita-lei în culorile Moldovei,culori vii şi acum în me-moria mea. Acuarela eraunica tehnică care nu măfăcea să mă simt perfect,nu se lăsa dominată. Erao continuă provocare,”spune Igor. “E ca un calsălbatic: când ai impresiacă îl ţii bine, tocmai atunciîţi scapă”. Până într-o zi,când a înţeles că, dacă nuse impune, nu va reuşi ni-ciodată să iasă din acestcerc vicios al muncii pen-tru supravieţuire. Atuncis-a răzvrătit şi a ieşit înstradă să-şi vândă artafără intermediari. “E im-portant să cunoşti lumea,să te deschizi şi să comu-nici. Pe stradă am avutnorocul de a întâlni unpreot care mi-a comisio-nat vederi cu mănăstiri şibiserici, grafică pentrucărţi religioase. Apoi s-anăscut ideea de a face un

calendar cu peisajele a 12mănăstiri din toată Eu-ropa”. Cu această ocazie,Igor Sava a început să că-lătorească, să descoperenoi realităţi.

“Iniţial foloseam culori vii,vesele, care peste ani audevenit aproape mono-crome”. Preferă formatulalungit, pe verticală sauorizontală, al peisajelor ci-

tadine. Casele vechi, stră-zile strâmte, podurile vă-zute prin ochiul lui IgorSava sunt reprezentate înculori din aceeaşi gamă,cu un punct de culoare încontrast. Se consideră unestet şi un romantic: “Fo-losesc o umbrelă portoca-lie reflectată în apă, omotocicletă roşie sau gal-benă, un detaliu de o cu-loare vie care transmitecăldură”. Studiază relaţiadintre culorile calde şi

cele reci, deseori întâlnimploaia ca element care iipermite să reflecte punc-tul de culoare, să se joacecu umbrele: “Apa pictatăcu apă”, explică artistul.Printre elementele simboldin pictura metafizică senumără capul de taur saubicicleta care visează săzboare. De obicei, în lu-crările sale urmăreşte otemă - de exemplu, “Călă-toria” vrea să ilustreze că-derea unei picături de apăde pe frunză pe sol. O fi-gură frecventă în creaţiilesale este femeia: “Ea re-flectă fertilitatea, origi-nile, vocaţia maternă caexpresie a vieţii. Nu pictezportretul ei, ci imaginea eiîn imaginaţia mea”. Stâr-neşte curiozitate picturasa cu vin, o tehnică de-osebită folosită de Sava:“Secretul? Să savurezivinul în timp ce pictezi”.

de Raisa Ambros

Un artist din Moldovapictează Roma cu vinOriginar din Hânceşti, Igor Sava şi-a urmat visul de a picta împotriva tu-turor greutăților. Zilele trecute a fost protagonistul unei expoziții de suc-ces pe tema “Italia în viziunea artiştilor din est”, la Centrul de Ştiință şiCultură Rusă, împreună cu pictorița Xenia Lis. Operele sale vor reprezentațara în cadrul lunii Moldovei, eveniment organizat la Muzeo della CiviltàRomana.

În urmă cu trei ani, inregiunea Veneto s-a for-mat o echipă de pescuitromâno-italiană, specia-lizată pe “carp fishing”,o ramură ale cărei rădă-cini se găsesc în Angliaanilor 1970.

Români şi italieni. O com-binaţie perfectă de naţiiîntr-o singură echipă,lucru care în urma migra-ţiei puternice din ultimiiani a românilor spre Pe-ninsulă a devenit un lait-motiv al coexistenţei celordouă popoare. Pescuitul areprezentat dintotdeaunauna dintre cele mai bunemetode de relaxare aleoamenilor, indiferent devârstă. Acesta a fost şi ar-gumentul pentru care câ-ţiva tineri pasionaţi audecis să formeze o echipăcare să se poată afirmaprin prisma rezultatelorobţinute la feluritele con-cursuri la care se înscrie.“Carpfishing” este o ra-mură a pescuitului sportivcare se diferenţiază de celtradiţional prin prisma

tehnicilor folosite şianume în primul rând prinfolosirea de boilies ca şimomeală în dauna po-rumbului şi a viermilor demătase, precum şi a folo-sirii sistemului “monturafir de păr”.

Cum a apărut CarpFinder Team

Răzvan Dumitru este nu-mele de care se leagă în-

fiinţarea, în regiunea Ve-neto, a unei echipe depescuit la crap, folosindcele mai noi tehnici posi-bile. A venit în Italia înurmă cu cinci ani, cu ace-laşi scop ca majoritateaconaţionalilor săi: o viaţămai bună. Pescuia încă dela vârste fragede, iar pa-siunea l-a îndemnat săcontinue şi în ţara luiadoptivă. “Pescuiam deja

la 5-6 ani, cu o undiţă pecare era legată aţă de pa-piotă şi cu un cârlig făcutdintr-un bold îndoit, folo-seam miez de pâine ca şimomeală. De-a lungultimpului, mi-am făcut opasiune pentru pescuitulcrapului şi odată ajuns înItalia, unde acest sportare o altă amploare, mi-am făcut prieteni foartebuni având aceeaşi pa-

siune, iar împreună cu Ni-cola Ditilo am creataceastă echipă, careacum a ajuns la optmembri.” La fel ca în Ro-mânia, meseria de bază alui Răzvan este cea debarman profesionist, doartimpul liber alocându-lpentru pescuit. Munceşteîntr-un club din Vicenza,dar asta nu-l opreşte ca,alături de prietenii săi, săparticipe de fiecare dată

la cele mai importanteconcursuri desfăşurate înîntreaga Italie. Lacurile pecare le-a frecventat celmai des sunt cele din par-tea de nord a Italiei, înspecial lacul Ghost Park şiMarola, unde a reuşit să-şi atingă şi recordul per-sonal: un crap oglindă de26 de kilograme.

de Robert Gal-Pal

Pescuitul la crap, pasiunea comună a italienilor şi românilor

Cum se desfăşoară concursurile decarpfishing?Primul criteriu de încriere la competiţii esteacela de a deţine un permis anual şi a plătitaxa stabilită de organizatori. Echipele sunt for-mate din câte doi pescari, fiecare având drep-tul de a pescui cu trei lansete pe duratatimpului stabilit în prealabil. În general concur-surile se desfăşoară pe durata a două-trei zile.Premiile, care pentru câştigători uneori potajunge până la 10.000 de euro, se acordă echi-pelor care reuşesc să prindă cantitatea cea maimare de crap, dar se premiază şi peştele celmai mare din concurs. Un echipament complet,ale cărui costuri ajunge la 200 de euro, constăîntr-un sistem de suport numit Rod Pod (foto),la care sunt amplasate alarmele de muşcătură.

Actualitateamagazin

3 - 16 martie 2012

Page 19: Actualitatea Magazin nr. 8
Page 20: Actualitatea Magazin nr. 8

În general, românii sunt bunila toate: la politică, la fotbal,la talk show-uri... dar nu suntfinalizatori. Aceasta e naturaromânului.Nu trebuie sa căutăm teoriiparticulare în asigurarea desoluţii pentru problema Ro-mâniei în implementareafondurilor europene neram-bursabile. Însă am puteaanaliza modul de gestionarea acestor fonduri din punctulde vedere al nevoii de re-surse umane calificate, com-petente şi dornice să facăperformanţă. Aşadar, aflămcă pentru munca în echipă,românii care lucrează cu fon-durile europene nerambur-sabile sunt creativi,modelatori, coordinatori, in-vestigatori de resurse, lucră-tori în echipă, monitori şi maiales specialişti. Dar nu suntfinalizatori.Practic, finalizatorii suntmeticuloşi, conştiincioşi,anxioşi, perfecţionişti... iar

implementatorii sunt cei carepun ideile în practică şi orga-nizează munca necesarăpentru a atrage obiectivele şiobţin rezultate.Vi se pare că vorbim despreromâni în general? Sau doardespre o mică parte dintreei?Dar nu mă refer la cei carelucrează în ministere, orga-nisme şi alte structuri de statcare gestionează fondurilede la finanţatori. Vorbim aicide consultanţii, proiectanţii şiexperţii din diferite domenii,care participă la proiecte saudocumentaţii de proiecte, ceicare participă la punerea înpractică a acestor proiectesau care, în diverse stadii,verifică proiectele.Când am aflat care sunt su-mele repartizate României,peste 30 miliarde de euro,am fost încântată şi eu la felca toţi ceillaţi. Toată lumeaexulta şi se bucura de noro-cul care ne-a lovit. Patru-cinci

miliarde de euro pe an decheltuit pentru o economie încurs de dezvoltare estemană cerească. Din maitoate zonele politice, admi-nistrative şi altele au începutsă îşi dea cu părerea creati-vii, investigatorii de resurse,specialiştii... dar nu se ve-deau implementatorii, careaveau încă de lucru cu fon-durile de pre-aderare. Și ni-meni nu se gândea lafinalizatori.De la intrarea în Uniunea Eu-ropeană din 2007 şi până înprezent putem nota realizăriprecum : consultanţii aufăcut mii de proiecte, darpuţine dintre acestea au pri-mit finanţare, şi mai puţineau fost finalizate cu succes.Beneficiarii au făcut demer-suri pentru o mulţime de pro-iecte, dar puţini le-aufinalizat cu rezultate utilepentru societate, locuri demuncă, creştere economică.Ba mulţi dintre ei au renunţat

la proiecte, deşi câştigaserăfinanţarea. Cheltuirea fondu-rilor europene în Româniapoate fi asemuită unui ice-berg: ne place partea vizibilă(treimea de deasupra apei),nu ne place restul... adicămunca, hârtiile... Ne place sagândim şi să scriem proiecte,dar prea puţin să le ducem labun sfârşit. Proiectele cufinanţare europeană în-

seamnă hârtii, înseamnă săfaci lucrurile corect, nufuncţionează pe principiul ”lasă că merge aşa”. În loc deconcluzii : dacă aveţi pro-iecte în implementare,încercaţi să faceţi lucrurilecât mai bine. E uşor săcâştigi finanţare într-un pro-iect, e cu mult mai greu să îlduci la bun sfârşit, să-l finali-zezi. Să lăsăm autorităţile să-

şi facă treaba aşa cum ştiuele mai bine, în timp ce noisă ne concentrăm pe imple-mentarea proiectelor. Să lefinalizăm şi să le finalizămeficient şi eficace. Româniaare nevoie de oameni caresă finalizeze lucrurile înce-pute, inclusiv proiectele cufonduri europene.

Corina F. Vatavu

- Care sunt propunerileCasei Toma pentru sezo-nul primăvară/vară 2012?- O femeie care se uită latrecut, redescoperind fru-musețea aurului, a perle-lor luminiscente; jacheteși fuste ieșite ca prinmagie din tablourile im-presioniste, o emoție carenu este ascunsă sau ca-muflată. Culori diafane întonuri neutre, de la porto-caliu aprins la blue pe-trol, trecând la roșu și griintens, precum niște liniiemoționale, uniforme, cealternează pentru aatrage răsturnări de si-tuație, nesigure în gân-dire, facând unic șisofisticat fiecare pas.

Pantofii sunt îmbrăcați înpiele fină, de la nucă decocos la piton, de lașopârlă la satin sau mă-tase, finisați manual cucristale Swarovski, cu to-curi înalte, mândri demunca pe care o susțin.Un kimono antic prindeviață într-o pereche depantofi, pentru a subliniafaptul că este posibil ca,uneori, ecourile trecutu-lui să devină o minunatămuzică modernă.- Povesteşte-ne despreparticiparea la evenimen-tul Micam din martie.- Micam Shoevent estecel mare târginternațional deîncălțăminte, care se or-ganizează la Milano dedouă ori pe an, oferind înavanpremieră colecțiilecare vor face tendințelepeste tot în lume. Șibrandul Toma va fi pre-zent într-un stand amena-jat special, în tematicacolecției create, începândcu 4 martie până pe 7martie, la Fieramilano(Strada Statale del Sem-pione, 28, 20017 Rho (Mi-

lano) la Pad 3 Stand B06.Vă aștept pe toți !- Care sunt planurile deviitor ?Lumea nu se oprește - nus-a oprit nicicând. Mă uitspre viitor cu un opti-mism rațional, bazat pemunca mea de zi cu zi.Studio-ul, template-urile,skin-urile, culorile, mese-riașii care reușesc să deaviață proiectului meu -toate acestea uneori parun vis. Creațiile CaseiToma s-au făcut cunos-cute și apreciate din ce înce mai mult pe piața ru-sească, arabă și asiatică.Acum se dorește să sepună preț deosebit pepiața internațională, careeste în căutarea luxuluiadevărat, începând dinEstul Chinei, în Americași până în Norvegia, fărăgranițe. Un magazin, pe ostradă importantă din Mi-lano, realizarea pantofilorde zi sunt unele dinobiectivele mele. Apoi,solidaritate, iubire față decei care au avut mai puținnoroc decât mine.

de Irina Tirdea

COMUNITATEPAGINA

20DIN ŢARĂ

TORINO | INTEGRARE SOCIALĂ

MILANO | LUMEA MODEI

Plecând de la sentinţa din noiembrie 2011 care a declarat inexistentă stareade urgenţă a realităţii rome, pusă în evidenţă de Planul Maroni din 2008,Asociaţia Terra del Fuoco din Torino a organizat pe 22 februarie o dezbatere pu-blică pe această temă. Decretul eliberat de ex-Ministrul de Interne prevedearealizarea unor proiecte pentru a controla prezenţa şi mişcarea romilor pe teri-toriul celor mai “afectate” oraşe ale Peninsulei: Milano, Roma, Napoli, Torino şiVeneţia. Recensământ, comisari speciali, câmpuri de romi cu telecamere de su-praveghere sunt doar câteva din măsurile proiectate pe timpul campaniei elec-torale, cu scopul “de a reduce pericolul şi de a da siguranţă cetăţenilor italieni”.Vorbe aruncate în vânt pentru a câştiga câteva voturi în plus de la acele per-soane care nu cunosc realitatea şi problematicile acestei comunităţi.

Organizatorii dezbaterii sunt, fără ezitări, de cu totul altă părere: “Noi credemcă urgenţa romilor constă în integrarea lor socială, în redarea demnităţii femei-lor, copiilor şi bărbaţilor care trăiesc cu riscul de inundaţii în câmpurile de no-mazi, fără servicii igienice şi fără cele mai elementare drepturi umane. Vremsă ne unim forţele şi ideile pentru a garanta educaţie şi instruire copiilor, inte-grare locativă familiilor şi loc de muncă adulţilor.”Iată de ce mediatori şi operatori sociali, profesori, persoane care trăiesc înstrâns contact cu această comunitate au încercat soluţii la problemele de inte-grare socială a romilor. Speranţa lor, ca şi a mea de altfel, este aceea de aajunge ca societatea în care trăim să înţeleagă că adevăratul pericol este unaltul şi că ni-l creăm cu propriile mâini.

de Anca Manolea

Romii: pericol sau marginalizare?

Designerul Elena CristinaToma participă la MicamShoevent Milano

Actualitateamagazin

3 - 16 martie 2012

Ce se întâmplă cu fondurileeuropene ajunse în România ?De ce țara noastră nu reuşeste să cheltuie decât o mică parte din fondurile alocate? De ce eşuează multe dintre proiecte?

Page 21: Actualitatea Magazin nr. 8

Liviu Mărgineanu, aşa se numeşte pictorul băcăuan care trăieşte înTorino şi a cărei expoziție personală, „Crazy art during crisis”, a fostinaugurată pe 4 martie în Via del Carmine 22, unde se găseşte un res-taurant românesc care îl susține şi îi dă ocazia să-şi prezinte creațiile.

COMUNITATEPAGINA

21

În numerele trecute v-amvorbit în rezumat despreunele titluri din litera-tura italiană, ajungând înnumărul trecut la tragi-comica istorie a lui Mat-

tia Pascal, de Luigi Pirandello. Nu ar fi cinstit dacămarelui Pirandello nu i-am acorda încă odată atențiacuvenită. Vă propun, în câteva rânduri, una din pie-sele de mare succes semnate de autor, scrisă în 1921și care va vedea lumina scenei un an mai târziu, laMilano. Este vorba de Henric al IV-lea, piesa cu carePirandello vine recunoscut definitiv în galeria marilorautori ai literaturii italiene.Istoria lui Henric al IV-lea ne propune o dramă de oremarcabilă finețe de exprimare, care începe cu unfapt petrecut cu ceva timp în urmă, dată la care untânăr oarecare cade de pe un cal cu ocazia unei ba-nale sărbători de carnaval. Căzut în cap, acesta îșipierde rațiunea și își va închipui că este Henric alIV-lea. Familia îi va construi, în casa în care acestava fi izolat, atmosfera de palat a regelui, cu un alaide servitori pe post de curteni. La stânga și ladreapta tronului vor fi agățate două tablouri. În unuldintre tablouri este reprezentat personajul în hainelelui Henric al IV-lea, iar în celălalt Matilde, fosta saiubită, în hainele contesei Matilde Canossa. La 20 deani de la accident Matilde devine amanta amicului -și rivalului său în același timp.Acțiunea propriu-zisă a istoriei începe abia în faza adoua, dată la care un nepot al lui Henric, la sugestia

unui medic, propune o terapie de șoc psihologic, cuintenția de a readuce sufletește personajul la mo-mentul de dinaintea accidentului. În acest scop,Frida, fiica Matildei, travestită asemeni mamei salecu 20 de ani în urmă, va lua locul tabloului MatildeiCanossa. Între timp, Henric se confesase slujitorilorsăi că era deja însănătoșit de o bună bucată de timp.La rândul lor, slujitorii au înștiințat protagoniștii te-rapiei despre inutilitatea acesteia, deoarece Henricera mai sănătos ca oricând. În noua situație creată,Henric își explică în fața celor prezenți logica mimă-rii unei nebunii inexistente, culpabilizându-și priete-nul-rival care, cu 20 de ani în urmă, îi provocasecăderea. În un exces de furie Henric își va ucide ri-valul în dragoste, condamnându-se definitiv la nebu-nia permanentă.

Din orice carte citită, din orice poveste cu tâlc tra-gem foloase care ne îmbogățesc sufletul, cu atât maimult cu cât învățămintele vin din partea unor geniiale condeiului, cum ar fi Pirandello - sau oricare din-tre operele și numele geniului românesc. Avem și noiautorii noștri de geniu, dar integrarea presupune șicunoașterea culturii care formal te-a adoptat, cuuzanțele de limbă și exprimare care fac parte dintrăirea comună a acestui popor de adopție. Și nunumai: imaginați-vă cât de bine se potrivește poves-tea acestui Henric multora dintre falșii reprezentanțiai românismului în Italia, „căzuți în cap”, care încămai trăiesc cu fixul a ceva ce în realitate nu sunt șinu vor fi niciodată, în lipsa unei adevărate concordii

și unități de suflet între români; dar ei continuă încăsă ne reprezinte, manipuleze, controleze. Avemavocați care nu sunt avocați, jurnaliști care nu suntjurnaliști, profesori care au uitat școala unde au statla catedră, președinți de asociații culturale care aumari probleme cu însăși limba română - dar care, cul-mea neobrăzării, susțin că ne reprezintă cel puțin dinpunct de vedere cultural sau politic, după caz... Maiavem și „politicieni” care în mintea lor chiar au im-presia că reprezintă filialele unor partide românești,politicieni ce la politică se pricep cât portărelul unuihotel de mâna a doua... dar și aceștia ne reprezintă,cu același decor de sărbătoare permanentă falsă,creat de „familia” politică pentru “căzutul” de servi-ciu, asemeni scenei descrisă de Pirandello. Știu și eiasta, deoarece unii s-au vindecat din timp; dar auales nebunia permanentă unei spontane lucidități ra-ționale. La urma urmei este treaba lor. Unii s-au re-voltat și au organizat manifestații la Roma, Milano,Florența, mușcând mâna pe care cu o zi înainte aulins-o. Oricum, le apreciez curajul de a ieși din vicio-sul cerc al nebuniei, dar instabilitatea unora mă facesă gândesc că nu au de gând decât să schimbe deco-rul și nu... fixul. Din Henric unii riscă să ajungă înhainele lui Bulă, ca apoi să dispară așa cum au apă-rut... din nimic au fost făcuți, în nimic și beznă vorsfârși.

Cu speranțe de bine pentru români, din Torinoal dumneavoastră,

C.I. Adjudeanu

COMENTARII

Henric al IV-leaDin orice poveste cu tâlc tragem foloase care ne îmbogățesc sufletul...

TORINO | ARTA PE TIMP DE CRIZĂ

Lucrările sale sunt odemonstrație a crizei încare se află Arta, deve-nită astăzi un lux - atâtpentru creatori, cât șipentru iubitorii de artă.Artistul a reprodus înoperele acestei expoziții

peisaje care te duc cugândul „acasă”, în specialla parfumul ierbii verzi.Unul din tablouri senumește chiar „Iarbaverde de acasă”. „Nu tră-iesc din pictură - mi-a po-vestit Liviu - pentru că în

ziua de azi arta nu maiare preț. Mulți preferă“chinezismele”, tablourifăcute în fabrică de tinericărora de la vârsta de 3 -4 ani comunismul chinezle-a pus pensula în mânăși care pictează ca nișteroboți”. Operele lui Liviusunt în general pe pânză,dar și pe alte suporturi -precum lemnul, tabla dealuminiu sau ceramica.Se definește un pictor su-prarealist, abstract și, înciuda greutăților, comer-cial.

Liviu Mărgineanu aredorința de a se „con-frunta cu ochiul critic altrecătorului grăbit saumai puțin grăbit, carepoate își va arunca privi-rea asupra visului meu” -după spusele sale - „visnebun, plin de fantezie șiculoare.”

În Torino locuiesc peste200 de pictori cu școli în-

alte, însă artistului nostrunu îi lipsește curajul de ase expune. Cu toate că aînceput să frecventezeșcoala de artă, nu a reușitsă o termine din cauzagreutăților economice aacelor timpuri. A ales sădevină ghid turistic pen-tru a fi sigur de un câștigîn urma muncii sale. Dinacelași motiv a trebuit sărenunțe la pictură pentrumai mult de zece ani.”Pictam ocazional pentrua putea face cadou un ta-blou”. A lucrat paispre-zece ani în aviație iar,ajuns în Italia, a începutsă folosească tot un pen-son și pentru muncă, de-venind decorator.

Liviu se mândrește cupatru expoziții personaleși alte douăzeci colective.Iată, deci, că pasiunea șitalentul au învins mate-rialismul erei noastre.

de Anca Manolea

Luxul de a fi artist

În fiecare an românii din Italia sărbătoresc sosireaprimăverii şi ziua mamei. Pe 3 martie, Asociaţia“Dacia”, în colaborare cu Asociaţia “ProPatria” şiAmbasada Republicii Moldova, organizează “Mărţi-şoare de dor”, un concert dedicat românilor de peambele maluri ale Prutului, tuturor comunităţilorstrăine şi italienilor curioşi să cunoască tradiţiile po-pulare ale celor două ţări. Anul acesta a fost invi-tată să ne aducă primăvara în suflet o formaţiefoarte îndrăgită de persoanele de toate vârstele,“Catharsis”, care va evolua cu un repertoriu bogatde cântece în stil folk intelectual-social. Împreunăcu ei grupul “Arţăraş”, condus de Lidia Bolfosu, vaaduce pe scenă culorile costumelor populare şicântece tipice de Mărţişor. Isabelle Haile, cu voceasa inconfundabilă, prezentă la diverse evenimenteunde ne reprezintă patria, va interpreta cele maicunoscute cântece moldoveneşti. În afară de mu-zică, spectacolul va găzdui şi un moment literarinedit: poeta din România Gabriela Lavinia Ninoiuva citi împreună cu poeta din Moldova Tatiana Cio-banu, vice-preşedintele Asociaţiei “Dacia”, o poeziescrisă “la patru mâini”, cu versuri împletite ase-meni firului alb şi roşu al mărţişorului. Concertuleste un pretext pentru toate persoanele interesatede a se întâlni şi de a împărtăşi emoţiile dorului decasă la începutul unei noi primăveri.Oaspete de onoare la acest eveniment va fi AurelBăieşu, Ambasadorul Republicii Moldova. Specta-colul are loc la orele 16.00, la Teatro delle Emozioni,de pe strada Tor Caldara nr. 23, din Roma (Metro A,staţia Arco di Travertino).

de Raisa Ambros

Catharsis la Roma de Mărțişor

Actualitateamagazin

3 - 16 martie 2012

Page 22: Actualitatea Magazin nr. 8

ROMÂNIAPAGINA

22

Ce-ați zice dacă v-ați treziîntr-o zi şi totul în jurulvostru ar fi de gheață?Pereți de gheață, scaunede gheață, chiar patul degheață… Apoi, la o masăde gheață ați găsi farfu-riile şi paharele tot degheață… Totul în jur arstrăluci datorită gheții şivoi nu ați fi într-o povesteci într-un loc adevărat!

E unic în Europa şi se aflăla noi, în judeţul Sibiu, înMunţii Făgăraşului. Maiprecis în staţiunea BâleaLac, aflată la o altitudinede 2034 m, la km 116 depe Transfăgărăşan. Aicise poate ajunge vara cuorice mijloc rutier iar însezonul rece cu teleca-bina de la Bâlea Cascadă,aflată mai jos, la 1234 maltitudine.

Dar haideţi să vedem cume cu gheaţa la Bâlea Lac.În fiecare an, cum dă fri-gul şi până în luna aprilie,este amenajat un întregcomplex de gheaţă. Anulacesta, în premieră, pelângă un hotel şi o bise-rică de gheaţă, au fostconstruite şi trei iglu-uri,pentru turiştii care vormai multă intimitate. Dinanul 2005, Hotelul deGheaţă se reconstruieşteîn fiecare iarnă, din cără-mizi de gheaţă tăiate şiscoase din Lacul Bâlea.Din acelaşi tip de cărămizieste ridicată în fiecare anşi biserica, prima fiindconstruită în 2006. Muncaa fost mai grea în acestsezon din cauza tempera-turilor mai mici înregis-trate la începutul luidecembrie 2011, atuncicând au începutconstrucţiile. Blocurile degheaţă au fost transpor-tate cu săniile, apoi tăiatecu drujba. Au fost nece-sare 2.000 de astfel decărămizi pentru construi-rea întregului hotel. Tem-

peratura maximă în inte-riorul unei construcţii degheaţă este de maximum1-2 grade Celsius.Nu o să vă descriu cum tesimţi într-un astfel de locdeoarece sunt atât de di-ferite senzaţiile pe care ci-neva le poate încerca înprezenţa gheţii. Pot să văspun doar că turiştii ajunşila Bâlea Lac - şi nu numaiei - au o experienţăunică. Jurnaliştii de la BBCau plasat complexul degheaţă pe primul loc într-un top al destinaţiilor tu-ristice neobişnuite. Pentrucă au fost şi în alte locuriunde există mici capelede gheaţă, jurnaliştii de laBBC au remarcat că înbisericuţa de la Bâlea semerge atât de departeîncât se sfinţeşte şi apadin altar.

Dacă micul locaş de cultare acelaşi stil în fiecarean, fiind inspirat de o bi-serică veche din satul si-bian Mălâncrav, Hotelulde Gheaţă are de fiecaredată o structură diferită şio poveste nouă. Tematicasezonului 2011-2012 este„Ice sounds”. Ea estetranspusă în decorul şi în

arhitectura camerelor, arestaurantului de gheaţăşi a barului de gheaţă.Cele 10 camere ale hote-lului sunt botezate şi elepotrivit temei. Astfel,puteţi să vă alegeţi dormi-torul şi în funcţie de stilulmuzical preferat. Aveţi ladispoziţie: Rock, Jazz, La-tino, Dance, Hip Hop, Chil-lout, Classical, House,Trance şi Blues. De exem-plu, în camera rock, turi-ştii au instrumentemuzicale sculptate îngheaţă pe post de nop-tiere. În complexul de gheaţăde la Bâlea se organi-zează şi tot felul de eveni-mente. Căsătoriile şibotezurile la rece sunt şila înălţime, în ambelesensurile, la Bâlea Lac, înMunţii Făgăraş, la peste2.000 de metri altitudine.De asemenea, de sărbă-torile de iarnă mulţi turiştiîşi fac rezervări cu multtimp înainte. Apoi, se potorganiza conferinţe, ban-chete şi alte petreceri pri-vate sau cu tematică. Înfebruarie, de exemplu,îndrăgostiţilor li s-au pre-gătit evenimente spe-ciale, de Valentine’s Day

şi de Dragobete, iar înluna martie va fi sărbăto-rită, tot în decorul strălu-citor al gheţii, ZiuaMamei. Astfel, dacă v-aţigrăbi puţin aţi mai puteaprinde “Sunetele gheţii”(“Ice sounds”) de anulacesta. Iar cine nu sesimte pregătit să doarmăpe paturile de gheaţă alehotelului, poate alegedoar să ia masa la restau-rantul de gheaţă, cu mân-care servită în farfuriisculptate în gheaţă şibăutura turnată, bineînţe-les, tot în pahare degheaţă.

Cine se hotărăşte săajungă la Bâlea Lac e binesă ştie că, nu departe,sunt câteva oraşe caremerită vizitate. Cel maiaproape este oraşul Avrig,aflat la poalele MunţilorFăgăraş, la 25 km deSibiu. Aşezarea este unadevărat amfiteatru natu-ral, în care relieful seînalţă până la 2500 m. ÎnAvrig poţi respira aerulcurat de munte şi poţigăsi tradiţii care se păs-trează din timpuri stră-vechi. Deşi este un oraşmic, în Avrig s-au născut

personalităţi importante.Un exemplu este Gheor-ghe Lazăr, considerat fon-datorul învăţământului înlimba naţională din ȚaraRomânească. El a fost celcare, în 1818, a înfiinţat înBucureşti prima şcoală cupredare în limba română.În Avrig se află şireşedinţa de vară a baro-nului Samuel von Bruken-thal. Guvernator alTransilvaniei şi iubitor dearta, von Brukenthal estefondatorul muzeului dearta din Sibiu ce ii poartanumele. Ajungem, astfel,

şi la Sibiu, aflat la 77 dekm de Lacul Bâlea. Dacăsunteţi în zonă şi plecaţide la Bâlea Lac puteţiajunge şi la Făgăraş sau laCurtea de Argeş, oraşeaflate la 68, respectiv 85de km de staţiunea mon-tană din inima MasivuluiFăgăraş.

Oriunde veţi alege sămergeţi, amintiţi-vă căfiecare loc are un farmecascuns, ce se vrea desco-perit.

de Ioana Grigore

Unic în Europa: Complexul degheaţă de la Bâlea Lac

Actualitateamagazin

3 - 16 martie 2012

Page 23: Actualitatea Magazin nr. 8

Dragul mamei cititor,

Recent am fost la Spitalulde Arși din București,acolo unde sunt internațio parte din răniții din ex-ploziile produse într-unclub din Sighetu-Marmației la mijlocullunii februarie. Iar acum,când m-am apucat să-țiscriu despre ce se mai în-tâmplă pe la noi, n-ammai putut să las deoparteacest subiect și să măocup doar de știrile pozi-tive din România, așacum mi-am propus și ți-am scris de câteva nu-mere încoace.

Lecția recunoştinței

Fiecare respirație e greapentru câțiva dintrerăniții de la Sighet. Chiardacă, ușor-ușor, rănile lise vindecă, prin ce treccei internați în spital - darși familiile lor - sunt ade-vărate drame. Doar vă-zându-le, noi, cei care amfost feriți până acum deașa ceva, putem săînvățăm măcar lecțiarecunoștinței: arecunoștinței pentru ceeace suntem și avem, maimult sau mai puțin.Acum, după vizita la spi-tal, nimic din ce mi s-apărut în neregulă în viațamea parcă nu mai aregreutate. Mulțumescacum pentru ceea cesunt, exact așa cum sunt,cu bune și mai puținbune. Mulțumesc, de ase-menea, pentru ceea ceam, mai mult sau maipuțin, pentru fiecare zi,mai ușoară sau mai grea,mai senină sau mai înno-rată…

Sunt recunoscătoare, deasemenea, că exiști, dra-gul meu cititor, și că potsă-ți scriu acum și desprelucrurile bune care semai întâmplă în țaranoastră și cu românii.Mari performanțeromânești recunoscutepe plan mondial am pututsă remarc de curând.

Invenția a doi românipremiată cu un Oscar

Un Oscar pentru tehnolo-gie au primit doi români,Petru Pop și Radu Corlan.Ei fac parte din echipacare a inventat camereledigitale ultrarapide, folo-

site la filmarea unor pro-ducții de la Hollywood,printre care și “Incep-tion”, “Born to be Wild”sau seria “Mision Impos-sible”. Cei doi, împreunăcu prietenul lor, Alexan-dru Aciu, au dezvoltatmecanismul de captare aimaginilor în anii ‘90. Ale-xandru Aciu a fost răpus,din păcate, de o boală ne-cruțătoare în 2004.Invenția la care a contri-buit, însă, a fost pusă înaplicare, aducând maribeneficii producției cine-matografice. Înainte, pen-tru filmarea unui cadruera nevoie de mai multecamere mari, dificil de

manevrat, de mai multăpeliculă și de o tehnolo-gie de procesare compli-cată. Camerele noi,Phantom, sunt ușor demanevrat, au memorie în-corporată, iar imaginilepot fi văzute imediat dupăce au fost filmate, astfelîncât se mai pot faceduble pe platourile de fil-mare.

Record la înălțime

O altă performanță româ-nească a intrat în CarteaRecordurilor: alpinistaCrina Coco Popescu este,la doar 16 ani, prima fe-meie care a escaladat cel

mai înalt vulcan din An-tarctica, Muntele Sidley.Românca a înregistratacest record în primaexpediție organizată peacest vulcan. Împreunăcu ea au mai urcatapliniștii Alex Abramovdin Rusia, Mario Trimeridin Italia și Scott Woo-lams din Statele Unite.Crina a devenit și cel maitânăr alpinist din lume șiprima femeie din lumecare a încheiat circuitulcelor șapte cei mai înalțivulcani de pe cele șaptecontinente. Născută laRâșnov, Crina Coco Po-pescu este pasionată dealpinism de la vârsta de 6ani, când a început aven-turile montane alături detatăl său.

Primul nanosatelit ro-mânesc lansat înspațiu

Și mai sus decât Crina aurcat primul nanosatelitromânesc, Goliat, care afost lansat în spațiu odatăcu racheta Vega aAgenției Spațiale Euro-pene (ESA), de la baza dela Kourou din GuianaFranceză. Satelitul româ-nesc este integrat pe lan-sator împreuna cu alțiiopt. Goliat are misiuneade a realiza imagini de în-altă rezoluție, de a mă-sura radiațiile și fluxul demicrometeoroizi. Sateli-tul a fost realizat de oechipă multidisciplinară.În toate fazele de proiec-tare, realizare și testare asatelitului s-au implicatstudenți de la Universita-tea București și de la Po-litehnica din București.Coordonarea proiectuluiși a misiunii este asigu-

rată de Agenția SpațialăRomână (ROSA).

Câştigătoarea Irina i-adat numele

Un satelit din “con-stelația” Galileo, viitorulsistem european depoziționare globală, lan-sat în cadrul unui pro-gram al UE pentrudezvoltarea unui sistemcomparabil cu GPS-ul, vapurta numele Irina, dupăcâștigătoarea concursuluide desene din România.Irina Măgureanu a primitși un trofeu, reprezen-tând satelitul în minia-tură. La competiția dinRomânia au participatpeste 220 de copii între 9și 11 ani. Concursuriledin fiecare țară a UniuniiEuropene au furnizatcâte un prenume pentrusateliții care urmează săfie lansați în spațiu.

Te readuc acum cu pi-cioarele pe pământ, dra-gul meu cititor, și constatcă suntem în PostulPaștelui. Este, poate, unadintre cele mai potriviteperioade din an pentru ane primeni sufletește șitrupește, pentru ca maiapoi să culegem și roa-dele. Maica Tereza deCalcutta spunea:

“Fructul tăcerii esterugăciunea.Fructul rugăciunii estecredinţa.Fructul credinţei esteiubirea. Fructul iubirii estepacea.”

Cu iubire,

Mama

ROMÂNIAPAGINA

23

"Spune-mi, mamă, ce semai întâmplă pe la noi ?"O selecție de ştiri din România sau cu români de pretutindeni

Petru Pop și Radu Corlan (în mijloc), premiați cu Oscarul pentru tehnologie

Actualitateamagazin

3 - 16 martie 2012

Page 24: Actualitatea Magazin nr. 8

Cine este Union Car-patOrobie din Ber-gamo?

Singură echipă de fotbaldin Lombardia alcătuită100% din români esteUnion CarpatOrobie dinBergamo, a Asociațieisocio-culturale și sportiveRomânia-Lombardia ,care activează în campio-natul de amatori CSI alprovinciei cu acelașinume.

Echipa s-a înființat învara anului 2010,în plinăcampanie antiromâ-nească a mass-mediei ita-liene, din dorința de aarăta o imagine diferită acomunității românești, dea demonstra adevărataimagine a majorității ro-mânilor ce trăiesc în Ita-lia. Am ales sportul, înspecial fotbalul, deoareceeste un mijloc fantasticde agregare a tinerilornoștri spre un model deviață sănătos - în care dis-ciplina, respectul, sporti-vitatea sunt principiiimportante, care să le fo-losească și să-i călău-zească în viață. Sportulde echipă înseamnă inte-grarea fiecărui individ cugrupul din care faceparte, dă sentimentul deapartenență la o mare fa-milie - care este echipa -și de responsabilitate fațăde coechipieri, toateacestea fiind de fapt șietapele pe care noi, caimigranți aici pe tarâmuriitalice, le urmăm în pro-cesul de integrare în so-cietatea civilă italiană. Înacest fel putem vorbi deun adevărat proces de in-tegrare și nu de asimi-lare, pentru că nu trebuiesă uităm niciodată că,buni sau răi, frumoși sauurâți, bogați sau săraci,suntem o familie.

Cum a luat naştereacest proiect? Cum afost văzut?

Totul a început în primă-vara anului 2008 cînd, la

sugestia d-nei Stoica Emi-lia, am început să caut ju-cători pentru a alcătui oechipă care să reprezinteRomânia la turneul Ber-gamondo, mondialul defotbal al emigranților dinprovincia orobică, la aceavreme fiind purtătorul decuvînt al asociației“Dacia”. A fost o aventurăfrumoasă, la prima noas-tră participare urcînd pepodium și cucerind meda-liile de bronz. Cum deobicei mirosul succesuluiatrage și invidia, în loc sădevenim mai puternici șisă lărgim sferaconvocaților pentru a fa-voriza pe cei maitalentați, orgoliile mă-runte de care noi româ-nii, din păcate, nu ducemlipsă au scindat echipa.Astfel la ediția următoarene-am prezentat cu douăechipe românești, iar labaraj a învins cea caremai apoi a devenit, înmarea ei parte, UnionCarpatOrobie. Deși învin-gători la baraj, am pre-zentat o echipă mult maislabă decît adversariinoștri și care nu a reușitsă depășească faza gru-pelor. Atunci am înțelescă avem nevoie de o altfelde structură și așa s-a

născut această echipă. De la bun început,înființarea unei echipe et-nice de români a fost in-tâmpinată cu scepticismși teamă de conducătoriicelorlalte societăți spor-tive afiliate la CSI, faimanoastră nefiind, niciatunci și nici acum, dintrecele mai bune. Dar pro-iectul pe care l-am pre-zentat președintelui CSIVittorio Bosio l-a convinspe acesta de utilitatea lui,chiar dacă părerile dum-nealui către integrare nuagreează soluția echipe-lor etnice; cazul nostrufiind unul mai special, ne-a permis afilierea la CSI.

Care au fost realizărilepână în acest moment?

În ceea ce privește reali-zările pot trece faptul căla sfîrșitul campionatuluiam fost felicitați de toatăconducerea CSI pentrumodul în care ne-am pre-zentat, educația și disci-plina componențilorlotului nostru fiind des-eori citată ca exemplu po-zitiv în ședințele tehniceale Comitetului SportivItalian, iar anul acesta amfost “copiați” și de Coasta

de Fildeș, pe care i-amajutat cu sfaturi șiinformații pentru a puteaînscrie și ei o echipă încampionat. Tot la reali-zări ale asociației noastreaș putea trece și organi-zarea a două ediții aleCupei România la fotbalîn 11, a doua ediție, dis-putată la Torino; deve-nind prima competițieromânească inter-regio-nală din Italia, la aceastăau luat parte câte douăechipe din Piemonte șiLombardia. De aseme-nea, am ajuns la a treia

ediție a Cupei 1 Decem-brie 1918 la fotbal în sală- și aceasta devenind ocompetiție cu participareinteregională între Lom-bardia și Piemonte. Ast-fel, prin intermediulsportului, reușim să adu-cem împreună româniidin Italia, să ajutăm laschimbarea imaginiinoastre aici și sper să fimemulați de cât mai mulți,chiar dacă nu este ușor.Nu pot să nu amintescaici și pe cei care ne-auajutat - și în primul rîndsponsorul nostru, lanțul

de magazine “Le Deliziedell’Est” dar și parteneriinoștri la diverselecompetiții DIGI Mobil Ita-lia.

Ce planuri de viitoraveți?

Anul acesta este unul cru-cial pentru noi, criza eco-nomică determinîndrenunțarea mai multor ju-cători la activitatea spor-tivă, parte din eiîntorcindu-se în Româniasau emigrând în alte zoneîn căutarea unui loc demuncă. Noi, neavînd obază sportivă, suntemnevoiți să închiriem tere-nul de joc și de antrena-ment, totul făcîndu-se dinbanii componenților lotu-lui, de aici și referirea lacriza economică. Sper sătrecem și peste acest hopși să ne trecem la capito-lul realizări și reușitacontinuării existențeiacestei echipe.

Ce mesaj le transmitețiromânilor din Diasporapentru noul an?

Românilor din diasporale-aș cere să învețe cîtmai multe aici în occidentși să ducă cu ei acasă, înRomânia noastră dragă,numai lucrurile frumoasede aici, iar dacă vor reușisă înțeleagă că numaiuniți vom putea să schim-băm cîte ceva și că doardin unitatea și colabora-rea noastră - și nu din sti-mularea micilor orgoliipersonale - vom avea decîștigat, atunci vom aveade câștigat cu toții. Le do-resc tot binele din lume șisă fie mai apropiați întreei.

de Irina Tirdea

ACTUALITATEA SPORTIVĂPAGINA

24

Union CarpatOrobie din BergamoIdentikitDenumire echipă: Union CarpatOrobie BergamoData înființării: iulie 2010Activitate: campionatul de amatori CSI BergamoParticipări turnee: Turneul Bergamondo, Cupa României la fotbal ItaliaMotto: Tot înainte!

Singura echipă de fotbal 100% românească din Lombardia

Actualitateamagazin

3 - 16 martie 2012

Page 25: Actualitatea Magazin nr. 8

Steaua a fost evacuatădin Ghencea, la finalul se-zonului trecut, din cauzarestanțelor la chirie și aneplatei impozitelor pen-tru folosirea bazei spor-tive. După acțiuneaArmatei, relația dintreșefii Stelei și cei ai MAPNa cunoscut urcușuri și co-borâșuri, totul culminândcu un proces deschis deMinisterul Apărării pen-tru recuperarea palmare-sului, mărcii și culorilor.Suporterii Stelei sunt fe-riciți, echipa lor se în-toarce acasă. Dupăaproape 10 luni de depla-sări și plimbări prin țară,

roș-albaștrii vor juca înGhencea la primul meci,cel cu Astra Ploiești.

După 0-1 în tur pe Național Arena, "mi-litarii" au cedat cu același scor și retu-rul cu Twente, la Enschede, iarscenariul a fost aproape identic cu celde la București. Golul a venit tot înurma unei gafe de proporții a lui Tătă-rușanu. În minutul 28, portarul a primito pasă de la Geraldo, dar a călcatstrâmb înainte de a degaja mingea. Ba-lonul a ajuns la De Jong, acesta i-a

pasat lui Chadli, care a reluat în poartagoală.

La conferința de presă de la finalul me-ciului portarul gazdelor, bulgarul Mihai-lov, a râs în hohote când a fost întrebatde gafa lui Tătărușanu. "Bine că nu ampățit-o eu!" s-a distrat goakeeper-ul -care nu a primit niciun gol în 180 de mi-nute jucate împotriva Stelei în

șaisprezecimile de finală. Ploaia de"galbene" revărsată de "centralul" aus-triac n-a schimbat nimic în echilibrulmeciului. Olandezii și-au pierdut aerul"cool", 1-0 nu era de-ajuns. Steaua a re-venit tîrziu, pe final de repriză, fără pe-ricol. Portarul lui Twente ar fi pututprivi jocul cu mîinile în sîn. Tătărușanul-a privit cu mîinile în cap. După pauză,mecanismul lui Twente a continuat să

se rotească mai repede și mai repede.Impresia că Steaua s-a aflat foarteaproape de nivelul adversarului s-a di-zolvat în sărbătoarea fanilor de la Ens-chede. Ce înseamnă să fii foarteaproape, cînd te aperi și respingi dintranșee cu toată echipa? Cînd Twenteconstruiește atacuri pornind metodicdin marginea careului propriu pînă lamănușa portarului stelist?

ACTUALITATEA SPORTIVĂPAGINA

25

Director generalCristiano Acquaroli

Director editorialAlina Harja

Secretar redacțieMarius Lupu

RedacțiaCristian Ambrozie, Luca Bis-tolfi, Alina Breje, Lorella Lat-tavo, Anca Manolea, Ghighi

Puieşteanu, Diana Rusu, Arse-nio Silupescu, Irina Țîrdea

ColaboratoriCostel Adjudeanu, Raisa Am-

bros, Robert Gal-Pal, GiancarloGermani, Adrian Ioan Grigor,

Ioana Grigore, Adalbert Gyuris,Adania M., Iulian Manta, Ga-briela Lavinia Ninoiu, Nicola

Panetta, Adina Pop, Jenica Ră-chinoiu, Corina F. Vătavu

Art director & DTPMarius Lupu

Editat deNoesis Media SRL

AdministratorIoan Adrian Grigor

Redacția şi administrațiaCluj-Napoca, Piaţa 1 Mai nr. 4

Tel. +40 264 333 507

TipografiaTelestampa Centro Italia srlLocalità Casale Marcangeli

67061 Oricola (AQ)

***Actualitatea Magazin nu îşi a-

sumă responsabilitatea în ceeace priveşte conţinutul reclame-lor şi nu garantează veridicita-

tea mesajelor publicitareaferente. Actualitatea Magazineste un ziar editat în Româniaşi se supune legilor româneşti

în materie.

***Publicitate :

tel. (0039) 339 41 42 640

ISSN 2248 – 0803

pagină realizată de Cristian Ambrozie

Visul frumos s-a terminat.Adio Europa !

La Enschede, Steaua a cedat şi returul cu olandezii de la Twente

Nu trecuseră decât unminut și patruzeci de se-cunde când Cavani îl în-vingea pe Tătărușanu cuun execuție plasată dinafara careului mic, la pri-mul șut pe poarta noas-tră. Ţinem de minge, darnu o strecurăm mai delocîn careul lor. Ei joacă dinmaximum două atingeri,cu finețea tipică a sud-americanilor. Suarez șer-puiește ca o anacondă pestînga, Goe deviază, Tătă-rușanu e depășit, dar Ca-vani o dă în bară.Construim greu, Mutu eîn joc doar cînd are min-gea, doar Torje încearcăsă spargă barajul celest.De nicăieri, Papp aruncăo minge în careu, iar M.Niculae izbește și eltransversala. O răbufnirelatină pe traseul Marica-Torje-Stancu și minutul50 aduce egalarea și ulu-iala uruguayenilor. În mi-nutul 20 bodyguarzii auevacuat cîțiva suporteride la Peluza Sud carescandau împotriva luiMircea Sandu și DumitruDragomir. În minutul 60forțele de ordine au intratîn peluză pentru a con-fisca un banner pe care

scria: "FRF=RMCG".Fanii de la Peluza Sud aufost evacuați, acolocreîndu-se o busculadă.Tot stadionul a început săscandeze împotriva luiMitică Dragomir și Mir-cea Sandu. "Mitică lapușcărie!" și "MirceaSandu ești o mizerie!", s-a putut auzi din mii depiepturi preț de cîtevazeci de secunde.

Victor Pițurcă : "În primarepriză puteam primidouă, trei goluri, dar pu-team să și marcăm. Amavut și câteva evenimentenefericite. S-a accidentatGrecu la început, apoi La-tovlevici. Și Goian a avutprobleme, dar nu mai pu-team să-l schimb. Torje acerut schimbare în minu-tul 80, avea crampe. Astae. Ne-am ridicat în multemomente la nivelul aces-tei echipe și cred că a fostun test bun pentru noi", adeclarat Pițurcă la Gsptv.

Adrian Mutu: "Nu con-tează că nu am marcat!Am jucat de la egal laegal cu una dintre celemai bune echipe dinlume"

Cavani: "Mi-a plăcutcum a jucat băiatulacela mai micuţ carejoacă în Serie A (Ga-briel Torje n.r.)

Gabriel Torje: Îi mulţu-mesc lui Cavani pentruaprecieri. Eu venisemsă fiu rezervă la acestmeci, dar s-a acciden-tat Bănel din păcate şia trebuit să intru.

FOTBAL | MECI AMICAL LA BUCUREŞTI

România și Uruguay auterminat la egalitate:scor 1-1

Steaua se întoarce în Ghencea

Antrenorul Mircea Lucescu afost găsit nevinovat de acci-dentul rutier produs în ianuariepe bulevardul Vasile Milea dinBucureşti, atunci când el avirat fără să se asigure, pesteliniile de tramvai, şi a fost acro-şat de mijlocul de transport încomun. Poliţia Rutieră a înche-iat cercetările şi a trimis dosa-

rul penal al lui Lucescu procurorilor de la Parchetul de pe lângăJudecătoria Sectorului 6, cu propunerea de neîncepere a urmă-ririi penale. Mircea Lucescu era cercetat pentru vătămare cor-porală din culpă. Procurorii şi-au asumat recomandareapoliţiştilor şi au dispus neînceperea urmăririi penale pentru Mir-cea Lucescu. Astfel, în acest moment, din punct de vedere pro-cedural, Mircea Lucescu nu a primit nici o sancţiune, nici măcaro amendă de circulaţie, pentru accidentul produs din vina sa.

Mircea Lucescu, scos basma curatăCRONICA PE SCURT

Actualitateamagazin

3 - 16 martie 2012

Page 26: Actualitatea Magazin nr. 8

CALEIDOSCOPPAGINA

26

◼ scenetă satirică de Ghighi Puieşteanu

Mărțişoarele vorbitoare- Alo ! Aaaaloo !- Si, pronto !- Prontă te-am lăsat, prontă te-am găsit, fă naşă.- Aoleu, beţîvanu' ! Ti sei tornato... cum naiba de nu te-a îngropat zăpada, să scapemondul de-o merdă !- Hă, hă ! Păi de-asta am tăiat-o repede, năşică, de frică să nu mă ia potopu' ! La noiacu' a venit potopu', prăpădu' ! Era să-mi ieie bordeiul la vale, aşa că...- Aşa că ?- Aşa că l-am vândut !- Ce-ai făcut ? Cum să-ţi vinzi casa, blestema-te-ar cânii care dormeau în ea să te bles-teme ! Fina ştie ? Că n-am mai sentit-o de când ai plecat.- Nici n-ai s-o mai senteşti, că a părăsit părăseala. A fugit în Spania cu un alb... alb...- O cred. Se săturase de faţa aia a ta de caştaliu spoitor !- Nu cu un alb; cu un albanez, porca putana ! Am dat-o dispărută şi s-a lins pe bot decasă...- Băi, băi, băi... că nici nu mai ştiu cum să te mai fac ! Băi...- Ei, zi-i băi finuţule, ti prego !- Tu finuţ ? Cu mecla aia de faţă de dos de plapumă ? Și cu banii ce-ai făcut ?- Ce-am făcut ? Prima, am făcut nişte pomeni, pentru ăia morţi care-au făcut-o...- Pomeni, zîci ? Aşa-i spui tu la chiolhan, pomană ?- Che mi frega ? Dacă spuneau "bodaproste" în loc de "hai noroc" nu-i pomană ?- Cred că spuneau "bă, da' prost" eşti... Aşa, şi cu restul ?- Păi, mi-am luat bilet la avion... şi ce mi-a mai rămas, i-am investit. Ce-s fraier ?- În ce naiba i-ai investit, boule, fi-ţi-ar investiţia...- Calma, calma, năşică ! Ai să-l pupi pe finu' pe guanciale când o s-ajungă milionar.Ascultă ce-ţi spun, că m-a dus testa brici ! Am băgat lovelele în măr...- I-ai ascuns în pământ sau ţi-ai luat livadă. Mă, tu faci rebus cu mine ?- Nu, fă ! În măr-ţi-şoa-ree ! Câştig 2000 la sută !- Aoleu, aoleuuu ! Cred că se-ntorc ăi duşi în mormânt, cât au mai chisolit lut cu paie,săracii ! Cât au mai cărat la stuf cu schinarea ! Spânzura-te-ar dracu' ca pe-un mărţi-şor, să te spânzure ! Aoleuu !- Taci, inculto, c-am adus noutăţi tehnologice. Și ce te tot jeluieşti aşa, că doar nu eracasa ta !- Cum să nu mă tângui, ghiţălule. La copchii, la copchiii tăi nu te-ai gândit ? Și-acu' aiadus noutăţi tehnologice... cu arnici... să te-mbogăţeşti ?- Făi naşă, stai să-ţi explic: drăcoveniile astea au între canafi nişte puişori galbeni şipufoşi...- Pufoşi. Și ?- Și vrăjitori. Dacă-i mângâi pe cioc, încep să ciripească. Știi cum fac ?- Cum ?- Fac piu ! piu ! piu ! piu !- Hai sict... pii, pii, pii, pii...- Ai închis, în pi...

Teatrul Ignoranței

- Cine eşti tu ? întrebă poetul.- Sunt Fiul Omului, răspunse El.- A ! Înseamnă că ale Talesunt metaforele:cu neghina sufocantă,grăuntele de muştar,porcul şi mărgăritareleşi profesorul viar...- Aşa e, tot ce spui e-adevărat,dar nu-s metafore, ci-s pilde,răspunse Mielul De Tăiat.- Ba-s metafore, de ce mă contrazici !se răţoi poetul, de orgoliu fiert.

- Bine, fie cum zici.Oricum, îţi iert inconştienţa, nebunia;şi de aceea, chiar azi,vei fi cu mine în Rai !replică, blând, Mesia.

***Astfel, poetul rămase să aşteptetrecerea celor o mie de aniegali cu ziua în careIsus Hristoso să-i deştepte !

Întâlnirea din pustiu

Timp de preparare: două oreVinul asortat: albGrad de dificultate: minim

Ingrediente pentru 4 persoane:500 g spanac proaspăt, 300 g fasole uscată, 1 tulpină de ţelină, 1 ceapă, 1morcov, 50 g de bacon tăiat cubuleţe, 1 căţel de usturoi, 200 g pastă de tomatecu pulpă, 1 legătura de pătrunjel, ulei extravirgin de măsline, sare şi piper.

Mod de preparare:

Puneţi fasolea într-o oală, acoperiţi-o complet cu apă şi lasaţi-o pentru 12 orela înmuiat. Spălaţi tulpina de ţelină şi tăiaţi-o în bucăţi mici. Procedaţi la fel cuceapa şi morcovul. Într-o tigaie, în care aţi pus iniţial 3 linguri de ulei de mă-sline, adăugaţi bacon-ul, ceapa, morcovul şi ţelina şi săltaţi-le un pic pe foc,fără să se ardă, după care adăugaţi fasolea, după ce aţi înlăturat apa şi aţi clă-tit-o cu apă proaspătă. Lăsaţi amestecul să prindă gust pentru 2 minute dupăcare umpleţi oala cu 2 litri de apă caldă. Lasaţi să fiarbă la foc mic pentru 2ore, până când fasolea devine fragedă. Adăugaţi sarea doar la final. Între timpcurăţaţi usturoiul, zdrobiţi-l şi rumeniţi-l separat într-o tigaie cu 2 linguri de ulei.Adăugaţi pasta de tomate, sare şi lăsaţi pe foc 2 minute, după care adăugaţişi pătrunjelul taiat în bucăţele mici. Spălaţi spanacul şi tăiaţi-l în bucăţi mari.Împreună cu pasta de tomate, spanacul este adăugat peste fasole şi se lasă lafiert tot amestecul, pentru alte 10 minute, omogenizând totul şi adaugând sare,după gust. Este gata de servire.

Bucătărie italiană

Colțul poetic al diasporei

Regiunea Friuli Venezia Giulia: Supă cu spanac şi fasole

^ Berbec

În dragoste e timp de așteptareLa slujbă chiar de muncești pe brânciTot nu dai randament ? Mai ai răbdareBea câte un ceai și-ai grijă cât mănânci !

_ Taur

Marte-ți donează senzualitateProfită - nu coleric - căci repede trec aniiAi grijă între timp de sănătateȘi nu mai arunca "în părți" cu banii !

` Gemeni

Emoții necontrolate, puțină atențieLa cel sau la cea care te-nsoțeșteStudiază întâi cu calm, cu discrețieȘi doar după aceea sufletu-ți dăruiește !

a Rac

Dezarmonic Mercur sugerează prudențaNu te-agita, grăbește-te încetO relație nouă își anunță prezențaEsențe astrale: lilas, violet !

b Leu

A venit ploaia peste tineȘi nori umbroși te-ntristează ?Ai aștri contra, cel mai bine-i s-aștepți să treacă. Te păstrează !

c Fecioară

VStai bine, bine, cu toți cei din jurDar nu exagera, nu-s toți eroiNici tu nu ești. Eroul e MercurProbleme sunt numai cu viața-n doi !

d Balanță

Ești serios și determinatDar nu abuza prea mult de sarcasmDe egocentrism, sunt de evitatIubește în schimb cu entuziasm.

e Scorpion

Deși perioada aceasta-i calmăN-o să curgă așa vreo lună, vreun anAtenție, curând vei intra în alarmăLuna-ți pregătește un duș scoțian !

f Săgetător

Proiectele or fi ele mărețeDar mușchii nu te țin să le susțiiUn crâncen război o să-ți deie binețeRăzboi și-n casă, pregătit deci să fii !

g Capricorn

Ești precum în marș, un soldatÎnțelegi totul, te prinzi de toateȘtii cât să ceri sau cât ai de datProfită acum atât cât se poate !

h Vărsător

În muncă vei avea o ocazie nouăSă n-o scapi, e Luna ce asta îți cereDar nu exagera, nu te rupe în douăAi lipsă de magneziu ? O halbă de bere !

i Peşti

Venus cea goluță e-n triunghi la PeștiEști în bună formă - ai sare, piperEști protocolar și șarmant tu eștiVrei un sfat ? O cură pe bază de fier !

Horoscopul rimat a' lu' Ghinea

◼ de Lorella Lattavo

de Ghighi Puieşteanu

Actualitateamagazin

3 - 16 martie 2012

Page 27: Actualitatea Magazin nr. 8

Acccidente trucate Separe că jumătate de mi-lion de accidente de cir-culaţie anual se întâmplădin vina femeilor care semachiază la volan.

Dicționar prețios Lin-gviştii Universtăţii dinChicago au editat unmasiv dicţionar asiro-ba-bilonian. Opera, în 11 vo-lume, conţine explicaţiilea 28000 de cuvinte şicostă două milioane dedolari.

Şeful castelelor Celmai mare castel dinlume, construit în ve-chime, se află la Praga.El măsoară 570 de metri

în lungime şi 130 în lă-ţime.Aşa suntem făcuți Cor-pul unui tânăr adult, degenul masculin şi carecântăreşte 70 de kg esteformat din o sută de miide miliarde de celule.

Tot mai bătrâni Dupăultimele estimări aleOMS (Organizaţia Mon-dială a Sănătăţii) în jurulanului 2050 numărul per-soanelor peste 60 de aniva depăşi două miliarde;vor fi deci mai mulţi bă-trâni decât copii.

Asta da viață ! FruciferLabordi este numele şti-inţific al unui cameleon

din Madagascar. Acestatrăieşte opt luni în stadiuembrionar şi numai patruluni "în natură", dupăcare moare.

Cuvinte încrucişate "Icruciverba" şi-au făcutapariţia în Italia, spresfârşitul secolului al XIX-lea. Primul careu, denumai 4x4, a fost publi-cat în "Il Secolo Illus-trato" în anul 1890.

Bârfe microscopiceBacteriile sunt în stare săcomunice între ele - des-pre prezenţa hranei, deexemplu - cu ajutorulunor molecule speciale.

Loto antic Istoricii chi-nezi au demonstrat că larealizarea Marelui Zid s-au folosit sume de baniîncasate de la loteriile in-stituite în mod specialîntre anii 205 şi 187 î.Hr.

Ecrănoiul În Australia, laSydney, există un cine-matograf în aer liber careposedă un ecran de35,72 pe 29,57 metri.

Din istoria "net"-uluiTwitter-ul a fost inventatîn anul 2006 de cătreJack Dorsez. Primul tweetdin istorie a fost al său şicuprindea cuvintele "just

setting up my twittr".

Bunica saltelei Într-opeşteră din Africa de Sudau fost descoperite res-turile unei saltele cu ve-chimea de 77 de mii deani. Culcuşul fusese reali-zat din ierburi şi frunzecare îndepărtează gân-dacii, muştele şi ţânţarii.

DIVERTISMENTPAGINA

27

Actualitatea Magazin caută în toată Italia corespondențide presă profesionişti sau amatori. Pentru informaţii su-plimentare trimiteţi un email la: [email protected] (puteţi ataşa şi un CV) sau telefonaţi la+39 339 4142640.

Anunțuri gratuite ! Vrei să publici un anunț de micapublicitate în ziar ? Trimite acum textul anunțuluitău prin email la: [email protected]

Rebusistice | INTEGRAMA

Condimente - RO & IT◼ de Ghighi Puieşteanu

◼ Dezlegarea din numărul trecut: ME, CAS, FORMAGGIO, URAT, ZEAMA, PASTILE, IZ, RP, CASCAVAL, ASIAGO, EA, ATE, ARO, NASI, ROL, ESTIVA, SIP, PE, LL, EE, RAP, TRIA, LER, TARAIT, PARMIGIANO, GIR, ZE, ROS, SOI, BRANZALABURDUF, AT, ARATA, IEPE

Curiozități de pe mapamond

Actualitateamagazin

3 - 16 martie 2012

Page 28: Actualitatea Magazin nr. 8