Actualitatea Romaneasca

Româncă de etnie romămedaliată la concursulcelor mai buni ucenici

Prima societate româ-nească specializată întransfer de bani

Problemele copiilor aicăror părinţi sunt plecaţila muncă în străinătate

SOCIAL

PAGINA 3

Sf. Paşti în Spania, interviucu Pr. Sebastian Hogea

RELIGIE

Staţiile metroului londo-nez vor purta numeleunor campioni români

SOCIAL

PAGINA 2

Să sărbătorim româneştesfintele sărbători de Paşte!

ZIARUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENIANUL 10 | NUMĂRUL 7 | ITALIA ŞI SPANIA | 7 APRILIE - 20 APRILIE 2012 | GRATUIT

WWW.ACTUALITATEA-ROMANEASCA.RO

ROMÂNI ÎN LUME

PAGINA 4

ECONOMIC

PAGINA 6

ROMANIA

INFO WIND.IT

CALL YOUR COUNTRYSUNĂ ÎN ROMÂNIA

DE LA 5 CENȚI PE MINUT.

PAGINA 2

EDITORIAL

Santiago de Cuba:entre la RevoluciónCubana y libertad

Mesajele de Paşte ale reprezentanţilor românidin diaspora

POLITICĂ

PAGINA 8

Semnificaţia ouălor roşii de Paşte

RELIGIE

PAGINA 13

PAGINA 12

De Paște se sărbătoreșteînvierea lui Iisus, fiul luiDumnezeu. Biblia spunecă la două zile dupămoartea lui Iisus, mor-mantul Lui a fost găsitgol. Curând, discipoliiLui au început să-L în-tâlnească. Creștinii credcă invierea lui Iisus în-seamnă că și ei potprimi o nouă viață dupămoarte. Acestă credințăeste celebrată de Paște.

Învierea Mântuitorului estestâlpul credinței creștine.Fără înviere, planul demântuire al lui Dumnezeueste incomplet. Înviereaeste pentru noi dovada căprețul păcatului a fost plă-tit și primit de Dumnezeu.

Paștele și-a păstrat până înprezent farmecul șisemnificația, fiind un mo-ment de liniște sufleteascăși de apropiere de familie.Farmecul deosebit este dat

atât de semnificația reli-gioasă - întotdeauna maiexistă o șansă de mântuire- cât și de tradiții: oul pic-tat, iepurașul, masa cumâncăruri tradiționale depaște - cozonac, pască,miel, slujba de sâmbătăseara cu luarea luminii.

Paștele pentru dumnea-voastră, românii din dias-pora, este în același timpun prilej de a vă gândi lacei rămași în țară, pentru

că și aceștia așteaptăiepurașul. Iar ei duc de celemai multe ori greul cu grijapentru casă sau pentrucopii.Să ne bucurăm împreunăde Sfintele Sărbători, săfim mai uniți, mai buni, maiînțelegători și indiferentdacă sunteți în Italia și Spa-nia sau în România, să săr-bătorim românește, înspiritul tradiției ortodoxe,și să mergem și să luăm Lu-mină!

Paștele - cea mai importantă sărbătoare creștina a anului.

2 Actualitatearomâneascã 7 aprilie - 20 aprilie

www.actualitatea-romaneasca.ro

Unii analiști cred că vizitaPapei în Cuba înaintea Paș-telui catolic ar putea fi unsprijin al guvernului ac-tual. Alții cred, dimpotrivă,că vizita Papei arată punc-tul terminus al unui regimcare nu mai ține demultpasul cu timpurile actuale.Sunt însă argumente sufi-ciente care să susțină ambeledirecții.

Imediat ce planurile pentru vi-zita papală au fost făcute pu-blice, critici ai diplomațieiVaticanului și-au arătat îngri-jorarea că guvernul Castro ardori să profite de prezențaPapei.

Într-un sens, rezultatul a fostinevitabil. Orice politician, înorice țară cu o populație pu-ternic catolică, va fructificaoportunitatea pentru o foto-grafie cu Pontiful. Destul desigur, președintele Raul Cas-

tro s-a grăbit spre altar pentrua strânge mâna Papei dupăslujba de la Havana. FrațiiCastro, Fidel și Raul, au făcuttot ce le-a stat în putință să seafișeze ca prieteni ai BisericiiCatolice.

Mai mult decât atât, în scopulde a asigura „el Bienvenido alPapa” în Cuba, liderii Vatica-nului au trebuit mai mult casigur să negocieze cu guver-nul. În acest context, există repro-șuri că organizatorii vizitei Pa-pale au făcut concesii preamari regimului Castro. Au ga-rantat oare reprezentanții Va-ticanului că Papa nu va atacadirect guvernul cubanez? A in-sistat oare regimul Castro caPontiful să nu se întâlneascăcu activiști anti-Castro? Analiștii nu pot să nu se gân-dească că guvernul cubanez aîncercat să stabilească anu-mite condiții pentru a spune

„si” vizitei. Speculațiile pot fifoarte mari la adresa Vatica-nului pe această temă.

Pe timpul celor trei zile cât adurat sejurul Papei în Cuba,Papa Benedict s-a întâlnit cucei doi frați Castro, dar nu șicu adversarii acestora.Aceasta a fost o victorie pen-tru regim, fără îndoială. Cutoate acestea, Sfântul Părintea facut apel la necesitateaschimbării. Atât Papa cât șimulțimile entuziaste l-au în-tâmpinat cu un singur cuvânt- Libertad – ca singura calepentru ziua de mâine. Acestcuvânt, cu toate acestea, re-prezintă un pericol iminentpentru un regim autoritar.

O analiză fină se impune aici acărei miză o reprezintă punc-tul de pornire, adică ce a statla baza vizitei: concesiile cătreregim sau provocarea regimu-lui? Disponibilitatea de a ne-gocia cu un guvern ostil saudeterminarea de a presa gu-vernul către schimbare? Dacănu există negocieri, nu poatefi nici o presiune pentruschimbare. Dacă nu există nicio concesie, nu poate fi nici oprovocare. Negocierile poli-tice au întotdeauna loc pe ostradă cu două sensuri.

Dacă Papa nu ar fi vizitatCuba, nu ar fi apărat strigă-tele de libertate ale celor ce l-au întâmpinat. Vizita Papeipoate fi primul pas dintr-oserie de evenimente care arputea determina căderea co-munismului cubanez. Să nuuităm că vizita în Polonia a lui

Ioan Paul al II-lea a dus la pră-bușirea întregului regim sus-ținut de imperiului sovietic.Analiștii consideră că repre-zentanții Vaticanului și regi-mul cubanez au ajuns înaintede vizita Papei la un acordcare pune într-o lumină favo-rabilă ambele părți implicateîn negociere: șansa de a sporiinfluența bisericii catolice șide a exprima un îndemn pen-tru schimbare.

Dar întâlnirea dintre cei doioctogenari nu poate însă înacest moment înclina balanțaîntr-o direcție sau alta. Dacăvizita Papei va marca o schim-bare, chiar și scepticii potspune că a fost o vizită încu-nunată de succes.

Personal cred că avem de-aface cu un moment istoric nuneapărat prin prisma unei po-sibile schimbări, ci prin ma-niera în care întrevedereainformală în aparență întreCastro și Papa împletită cu undiscurs oficial al Papei în fațamulțimii adunate, a pus în va-loare că totuși în Cuba, deșiun stat autoritar, comunismulare forma lui aparte în carecuvântul libertate răzbate îm-preună cu critica subtilăadusă de Pontif unui embar-gou care a ținut țara departede o dezvoltare normală, izo-lând-o într-o măsură incontes-tabilă.Cred că diplomația Vaticanu-lui a dat o lecție de mare fi-nețe pe scena internaționalăprin maniera în care s-a pozi-ționat, arătând că mesajulpapal este de departe unul al

credinței și libertății, dincolode orice speculație politică.Biserica poate să facă com-promisuri asupra detaliilor că-lătoriei papale, dar nu însălegat de mesajul Evangheliei.

Când Papa Ioan Paul al II-leaa vizitat Polonia natală, el nupredicat un mesaj politic fățiș.El a susținut în mesajul saunevoia omului de Dumnezeu,vocația omului de libertate,demnitatea omului. Pe scurt,el a predicat mesajul Evan-gheliei.Mesajul însă a fost destul declar pentru a pune în pericolun regim comunist, și gazdelesale, regimul de atunci, cunoș-teau acest lucru. Cu toateacestea Papa nu a venit în Po-lonia pentru a vorbi desprepolitică ci să predice adevărul.Situația este similară cu ac-tuala poziție a Papei Benedictal XVI în Cuba.

Şi nu aș vrea să închei acesteditorial fără a admira pozițialui El Lider Maximo: o atitu-dine prietenoasă, demnă, con-ciliantă și posibil derecunoaștere a erorilor trecu-tului. O atitudine în care cu-vântul Libertad se află parcăla jumătatea drumului întrelupta împotriva imperialismu-lui și împăcarea cu sine, mul-țumit că a scris pagini deistorie de la proclamarea re-voluției cubaneze în 1959 înSantiago de Cuba, orașul alesca vizită de Papa în 2012, dar,totuși, conștient că su pais ne-cesita un cambio.

Albert Craiciu

Santiago de Cuba: entre la Revolución Cubana y libertad.

Organizatorii JocurilorOlimpice de vară din 2012au hotărât ca pe durata în-trecerilor stațiile de me-trou din Londra să poartenumele unor mari sportivi,informează Yahoo Sports.Astfel, România va aveacinci reprezentanți: NadiaComăneci, Elisabeta Lipa,Ivan Patzaichin, IolandaBalaș și Georgeta Damian.Vor fi în total 361 de stațiicare își vor modifica denu-mirea.

În timpul Jocurilor Olimpice,în Londra vor exista stații demetrou precum Kobe Bryant,Lionel Messi, Michael Jordan,Elena Isinbaeva, AndreAgassi, Rafael Nadal, RogerFederer, Samuel Eto'o sauMichael Phelps.

Jocurile Olimpice de Vară sevor desfășura în perioada 27iulie - 12 august, la Londra.Vor lua parte la întreceriaproximativ 10.500 de spor-tivi, din 152 de țări.

Staţiile metroului londonez vorpurta numele unor mari cam-pioni - Nadia Comăneci, IvanPatzaichin şi Elisabeta Lipa,printre cei selectaţi

EDITORIAL

7 zile din 7

Actualitatearomâneascã7 aprilie - 20 aprilie 3www.actualitatea-romaneasca.ro

Comunicat de presăConsiliul Național PSD

Departamentul de PoliticăExternă și Relația cuComunitățile Românești aluat la cunoștință cu îngri-jorare de datele transmisede către direcția de specia-litate din cadrul Ministeru-lui Muncii, privind copiiirămași fără unul sau ambiipărinți, după ce aceștia auplecat să muncească înafara granițelor, date trans-mise în urma solicitării fă-cute de către o agenție depresă.

Astfel, Ministerul Muncii, Fa-miliei și Protecției Sociale in-formează că 59.724 de familii,în care sunt în total 83.658 decopii, au cel puțin un membruplecat la muncă în străinătate,iar 23.924 dintre copii, din16.550 dintre familii au rămasacasă fără niciunul dintre

părinți. Conform datelor prezentate decătre Ministerul Muncii, dinnumărul oficial al copiilorrămași acasă fără nici unul din-tre părinți, 22.679 se află în în-grijirea rudelor până la gradulIV, fără măsură de protecție,iar 1.020 se află în sistemul deprotecție specială, dintre care241 în centre de plasament,134 la asistenți maternali și563 la rude de până la gradulIV. Restul de 35.430 de familii încare doar unul dintre părințieste plecat din țară, cuprind49.470 de copii, iar 1.499 din-tre ei au ajuns să fieinstituționalizați.În România sunt 7.744 de fami-lii cu părinte unic susținătorplecat la muncă în afara țării și10.264 de copii. Dintre aceștia, 8.985 sunt

rămași în grija rudelor de pânăla gradul IV, fără măsură deprotecție, iar 1.135 sunt în sis-temul de protecție specială. Astfel, numărul copiilor rămașiacasă care se află în sistemulde protecție specială este3.654, cei mai mulți fiind larude de până la gradul IV(2.094) și în centre de plasa-ment (779).Cifrele transmise sunt extremde îngrijorătoare. Cu toateacestea, Ministerul Munciiduce încă o politică încoerentăîn privința acestor copii,situație care persistă de 8 anide zile și se accentuează per-manent.Riscurile la care sunt supușiacesti copii, rămași fără căl-dura și sprijinul părințilorobligați să plece în afaragranițelor țării, sunt multiple șidin ce în ce mai numeroase, de

la asigurarea traiului zilnic șipână la accesul la servicii me-dicale și educație. Astfel, minorii ai căror părințiau plecat la muncă pestegranițe pot fi expuși exploatăriiprin muncă sau riscă să fievânduți unor rețele detraficanți, sunt nefericiți, sesimt singuri, neiubiți șineglijați și pot cădea foarteușor pradă depresiilor. Se con-stată în mod practic creștereanumărului copiilor care au pro-bleme cu legea, a rezultatelorșcolare care sunt de cele maimulte ori mediocre spre scă-zute, a absenteismului de lașcoală și a educației precare.

Cel mai grav este că toateaceste riscuri s-au accentuatde-a lungul anilor și în prezentdepresiile în rândul copiilorsunt în numar din ce în ce maimare, conducând în dese ca-zuri spre autodistrugere și sui-cid. Toate acestea fiind cunoscute,întrebăm din nou autoritățilecompetente, plătite de la buge-tul de stat, când anume vorgăsi soluții pentru diminuarea

riscurilor și consecințelor ne-gative pe care le resimt copiii?Când anume vor trece de lacrearea unor statistici corectela implementarea unor politicireale și coerente, care să vină,cu adevărat, în ajutorul atât alcopiilor, cât și al părințilorobligați de lipsa posibilitățilorde asigurare a vieții în Româ-nia să plece în străinătate pen-tru a-și găsi un loc de muncă pecare în țara lor nu l-au pututavea?Copiii ai căror părinți suntplecați în străinătate ar trebuiconsiderați în situație de risc șise impune de urgență adopta-rea unor politici publice co-recte și coerente în beneficiulacestora.Totodată, pentru a veni în spri-jinul celor plecați de nevoie înafara granițelor, este obligato-riu ca autoritățile competentesă se consulte cu părinții copii-lor rămași acasă asupra celormai bune modalități de a le asi-gura o viață normală și decentăcopiilor lor.

Departamentul de Politică Externă şi Relaţia cu Comunităţile româneşti PSD cere soluţii de la autorităţile competente pentru problemele copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate

59.724 de familii, în care sunt în total 83.658 de copii, au cel pu�in un membru plecat la muncă în străinătate

Guvernul italian a adoptatun proiect de lege, carepermite familiilor îngro-pate în datorii să-și declarefalimentul. În afară de ree-șalonarea datoriilor și sus-pendarea ratelor, legeaitaliană prevede și ajutoarefinanciare concrete în li-mita a 25 de mii de euro pefamilie și consultanță gra-tuită, pentru depășirea difi-cultăților financiare. Opersoană care este îngro-pată în datorii are dreptulla o a doua șansă - este filo-

sofia care a stat la baza de-ciziei Guvernului condus deMario Monti de a adoptalegea falimentului familii-lor, transmite RFI.

Multe persoane care au divor-țat ori s-au îmbolnăvit sau și-au pierdut locul de muncă auintrat într-o dinamică negativăa datoriilor, din care nu mai auieșire. Unii au căzut pradă că-mătarilor. Datele la nivelul în-tregii Peninsule suntalarmante: peste 27% dintrefamilii au datorii, media fiind,

potrivit datelor oferite deBanca d`Italia, de aproape 44de mii de euro pe familie. Încondițiile în care multe familiiau un venit inferior cifrei de20 de mii de euro pe an, ram-bursarea datoriilor pare o uto-pie.

Datoriile sunt însă echivalentesărăciei, iar cifrele vorbesc dela sine: numai 2,2% dintre fa-miliile bogate au datorii, fațăde aproape 38% dintre fami-liile cu venituri relativ mo-deste.

Legea va permite celor îngro-pați în datorii să facă apel la oinstituție special creată, careva face gratuit o evaluare ma-terială a familiei și va pune lapunct un plan de restructu-rare a datoriilor. Acest plan,odată pus la punct, va fi anali-zat de un judecător, care vaspune dacă este sau nu realist,luând în considerare și dacăsunt de plătit pensii alimen-tare. În caz afirmativ, execută-rile silite sunt imediatsuspendate și i se va puteaacorda familiei debitoare și un

împrumut în limita a 25 de miide euro.

Fiscul și Garda Financiară vorveghea pentru ca familiilecare cer falimentul să nu fiedin categoria celor care auFerrari la scară, ci din catego-ria celor care și-au luat în rateun televizor sau un Fiat Panda,în momentul în care aveau po-sibilitatea și care, din varii mo-tive enumerate mai sus, nu îșipermit să le mai achite.

Familiile din Italia vor putea să-şi declare falimentul

simplu și rapid



Pentru al doilea an conse-cutiv, o românca de etnieromă, Cristina Dimitru, afost premiată la concursulpentru cei mai buni uce-nici din Franța, țara încare trăiește, fără acte, depeste șase ani, relateazăAFP.

Cristina, în vârstă de 18 ani,și care a petrecut peste 18luni într-o caravană, fără apăși curent electric, după sosi-rea sa din România la Nantes(vest) în 2005, împreună cufamilia, înainte de a beneficiade condiții mai bune de viață,a primit joi medalia la Senatuldin Paris.

Dar, la fel ca și Linda Mihai,21 de ani, care a fost pre-miată la ediția din 2010 aconcursului, nici Cristina nu

are acte.

"Chiar dacă am muncit mult,nu pot să-mi găsesc un loc demuncă sau să obțin permisulde rezidență, sau să cer obursă pentru a mă înscrie laBacalaureatul profesional", aspus tânăra, într-un interviuacordat AFP.

Toate cererile efectuate de fa-milia Cristinei - părinții lu-crează acum ca muncitorisezonieri în grădinărit și locu-iesc într-un apartament - aufost respinse de autoritățilefranceze.

În ciuda a doi ani în care și-aîntrerupt studiile, din 2005până în 2007 și a timpului ne-cesar pentru a învăța limba,Cristina a reușit să ardă eta-pele și s-a înscris direct în

clasa a 4-a de colegiu, în2007.

La liceul Leonard de Vinci dinNantes, unde a obținut îniunie 2011 CAP (diploma pri-mului nivel în liceul profesio-nal), ea i-a impresionat petoți. "Este o tânără femeie ex-trem de voluntară, care are odorință de integrare foarteputernică", spune profesorulFlorine Durand.

"Trebuie subliniată și susține-rea familiei Crstinei, care și-adorit foarte mult ca o tânărăfată a acestei culturi să poatăobține această diplomă și in-dependența sa", a subliniatDurand.

Prefectura Loire-Atlantique aprecizat că studiază dosarultinerei.

Franţa: O româncă de etnie romă, Cristina Dimitru, a câş-tigat o medalie la concursul pentru cei mai buni ucenici.

Valurile de caniculă totmai frecvente, seceta totmai accentuată și ploileviolente. Acestea suntprincipalele efecte ale în-călzirii climei așa cumapar ele într-un raportprezentat de experți înmeteorologie.

"Principalul mesaj" al rapor-tului publicat Grupul intergu-vernamental de experțiprivind evoluția climei (GIEC)este că știm destul de multepentru a lua decizii bune îngestionarea catastrofelor cli-matice, scrie Chris Field,unul dintre experții în schim-bările climatice.

Documentul de 592 de pa-gini, ale cărui concluzii ma-jore au fost publicate înnoiembrie 2011, este sintezacea mai completă de pânăacum pentru înțelegerea le-găturilor între încălzirea cli-mei și fenomene meteoextreme precum uragane, va-luri de căldură, secete și in-

undații. Potrivit GIEC, "sunt semnecare arată că schimbările cli-matice au provocat fenomenemeteo extreme" în ultimii 50de ani. Mai mult, acestea s-arputea intensifica în următoa-rele decenii. Urmează pe-rioade de secetă tot mai lungiși mai intense în anumite re-giuni precum Europa de sudși mai ales în regiunile medi-teraneene, dar și în zona cen-trală a Americii de Nord,arată raportul citat de AFP.

"Există riscuri aproape pestetot, în regiunile dezvoltate,dar și în cele în curs de dez-voltare, în zonele în care esteexces de apă, dar și acolounde este deja lipsă de apă",a explicat Chris Field într-oteleconferință.

Cele mai vulnerabile zonesunt marile orașe din state încurs de dezvoltare, zonele decoastă și statele insularemici, precizează documentul.

Raport privind schimbările climatice: E timpul să ne pregătim pentru ce e mai răuSpania a prezentat, la

sfârșitul acestei săptă-mâni, cel mai auster bugetdin ultimii 40 de ani,anunțând tăieri bugetarede 27,3 miliarde de euro,creșterea taxelor șiînghețarea salariilor dinsectorul bugetar, infor-mează Financial Times.

Ministrul spaniol însărcinatcu bugetul, Cristobal Mon-toro, a anunțat că nivelulcheltuielilor bugetare va firedus cu 16,9%, cu 2 pro-cente mai mult decât seanunțase anterior. Acesta adescris bugetul drept "ceamai puternică consolidare fis-cală a democrației [n.r. spa-niole]".

Trebuie luate "măsuri extra-ordinare" pentru că situațiafiscală a Spaniei este "cri-tică", a explicat ministrulMontoro. "Suntem puși fațăîn față cu o ajustare foartedură care înseamnă că va tre-bui să renunțăm la multe pro-grame de cheltuieli", adeclarat acesta.

Guvernul de centru-dreaptacondus de Mariano Rajoy nua crescut TVA-ul și nu amicșorat ajutorul de șomaj șipensiile din sectorul public,motivând prin faptul că astfelde măsuri ar putea afectaconsumul.

"Obiectivele principale suntsă avem finanțe publice sănă-toase, dar nu cu orice preț.Trebuie să îi sprijinim pe ceicare au nevoie și să nu înceti-nim recuperarea necesară", adeclarat vice prim-ministruSpaniei, Soraya Saenz deSantamaria.

Guvernul spaniol speră ca pa-chetul de austeritate să con-vingă partenerii europeni șipiețele financiare că poate săreducă deficitul bugetar, rela-tează Reuters.

Guvernul a declarat că vaface, până la sfârșitul lui2012, economii de 27 mi-liarde de euro de la bugetulguvernului central. Sumaanunțată este echivalentă cuaproximativ 2,5% din produ-sul intern brut al țării. Cifrainclude creșterea taxelor șităierea cheltuielilor cu apro-ximativ 15 miliarde de euroanuntațe la sfârșitul lunii de-cembrie.

Banii vor fi strânși din taxeadiționale, creșterea unortaxe, inclusiv a celei pentrututun, și reduceri ale bugete-lor ministerelor. Principalele

ministere afectate sunt; Mi-nisterul Afacerilor Externe șial Cooperării, Ministerul In-dustriei și Ministerul Agricul-turii.

Datele înregistrate după pri-mul trimestru din 2012 indicăfaptul că Spania se află dinnou în recesiune, relateazăagenția de presă citată. Rega-tul înregistrează cea mai ridi-cată rată de somaj din UE.

"Toata lumea cunoaște pro-blema dificilă cu care ne con-fruntăm în această țară și secer eforturi speciale de con-solidare fiscală și reformăstructurală pentru a încurajacreșterea și pentru a crea lo-curi de muncă", a declarat, vi-neri, vice prim-ministruSpaniei, Soraya Saenz deSantamaria, după întâlnireasăptămânală a cabinetului.

Guvernul, care a preluat pu-terea în noiembrie 2011, aaprobat deja o serie de re-forme pentru piața muncii șipentru sectorul bancar, re-forme ce urmărescîmbunătățirea competitivitățiiși reducerea costurilor sala-riale.

Guvernul Rajoy și-a luat anga-jamentul de a respecta pro-gramul de reforme în pofidaprotestului de amploare, or-ganizat de sindicate, la careau luat parte sute de mii depersoane.

Spania: Cel mai auster buget din ultimii 40 de ani.Guvernul Rajoy a prezentat pachetul de măsuri

mai aproape de familia ta



Odată cu sosirea primăve-rii, Compania Smith&Smith a intrat în al-12-leaan aniversar cu noi înce-puturi, cu multe provo-cări, dar și cu multeambiții.

Smith&Smith – prima socie-tate românească speciali-zată în transfer de bani – afost autorizată în anul 2011ca Instituție de Plată decătre Banca Națională a Ro-mâniei, în vederea efectuăriiunor servicii de plăți mo-derne, rapide și cu costurireduse.

Așa cum mulți stiți deja, Ita-lia și Spania sunt unele din-tre țările în care trăiesc șimuncesc mai mult de 2 mi-lioane de români. Având în

vedere solicitarea voastră,Compania Smith&Smith și-aschimbat programul delucru la cele 34 de birouriproprii din țară și anume, unprogram prelungit de lucrucu clienții și bineînțeles 7zile din 7 și chiar și 12 orepe zi la birourile noastredeschise în marile centre co-merciale din: Iași, Sibiu,Cluj, Galați, Pitești, Slatina,Arad, Râmnicu Vâlcea, ur-mând să deschidem încă unbirou în Iulius Mall dinTimișoara. Avem peste 40 departeneri externi din țări dinUniunea Europeana dar șidin afara ei.

Tot pentru voi ne-am gânditsă diversificăm serviciile cucare dorim să venim în în-tâmpinarea dorințelor voas-

tre, începând chiar cu acestan și să simțiți că echipaSmith&Smith vă este unparterner de nădejde. Dorim să ne facem simțităprezența cât mai aproape decasă și de membrii familieivoastre prin deschiderea decât mai multe noi sedii în Ro-mânia, prin care să facemurgent și corect plățile soli-citate către cei rămași înțară.

Şi pentru că sunt un noumembru al marii și frumoa-sei echipe Smith&Smith,sigur ați dori să măcunoașteți: Stela Dimofte,soție și mamă, am lucrat 30ani în sistem bancar, am fostautorizată de către BancaNațională a României ca Ad-ministrator al societății

Smith&Smith începând cu 1Martie 2012, cu ambiții mariîn ceea ce privește colabora-rea cu partenerii noștri depeste hotare, cu agenții carene ajută foarte mult, atât ceidin străinătate cât și cei dințară, dar nu în ultimul rândcu voi, clienții noștri. Şi,după cum știți, pe lumeaaceasta nimic nu este întâm-plător, pot să vă spun căDumnezeu știe cum să leașeze în viața noastră, fiicamea lucrează în străinătate,motiv pentru care sunt tottimpul cu gandul la voi și lafamiliile voastre.

Dorim să fim în contact per-manent cu voi și să aflăm di-rect de la voi ce servicii văsunt de folos și cu care noisă vă ajutăm. Va rog să ne

scrieți pe adresa [email protected] sau de pesite-ul: www.smith.com.ro lasecțiunea Contact.

Mulțumesc partenerilor, co-laboratorilor și cliențilorpentru încrederea pe carene-o acordă și vă asigur căvom colabora pe un termencât mai lung, colaborarecare va fi benefică tuturor.

Cu ocazia Sfintelor Sărbă-tori, vă doresc Paște fericit,multă sănătate, cele maialese bucate românești să leaveți pe masă, multe bucuriiși putere de muncă!

Stela DimofteAdministratorSmith&Smith

Paşte fericit vă ureazăcum mult drag echipaSmith&Smith

Smith&Smith – prima societate românească specializată în transfer de bani

D-na Cătălina Dragu ne în-treabă cum poate anulamențiunea cu privire la do-miciliul din Cartea de Iden-titate a fostului ei prietencare lucrează în prezent înItalia, întrucât suntdespărțiți de mai bine de 2ani și nu mai dorește să pri-mească diversecorespondențe pe numele luila această adresă. Ne maispune că este proprietaraimobilului la care fostul eiprieten și-a stabilit domici-liul pe când erau prieteni șiîntrucat urmează a se căsă-tori în curând, dorește săevite orice discuție cu viito-rul ei soț cu care are orelație armonioasă.

Potrivit aliniatului 1 al art. 35

din OUG nr. 97/2005 republi-cată în 2011 privind evidențapersoanei, domiciliul, reședințași actele de identitate alecetățenior români, în cazul încare mențiunea din actul deidentitate privind stabilirea do-miciliului sau a reședinței s-aefectuat în baza unui documentcare ulterior a fost anulat, s-aconstatat că era nul, fals ori fal-sificat, această mențiune estenulă de drept. Aliniatul 2 alaceluiași articol prevede că au-toritatea care a constatat nuli-tatea mențiunii comunicăserviciului public comunitar deevidență a persoanelor situațiaintervenită, iar aliniatul 3 pre-vede că nulitatea mențiuniipoate fi constatată de instanțade judecată, din oficiu, ori ca ur-mare a sesizării Direcției pentru

Evidența Persoanelor și Admi-nistrarea Bazelor de Date, aserviciilor publice comunitarede evidență a persoanelor ori aoricărei persoane interesate.

Prin urmare, pentru ca dvs, capersoană interesată, să putețiînlătura mențiunea cu privire laadresa de domiciliu din Carteade Identitate a fostului dvs.prieten trebuie să demarați oacțiune în instanță prin care săcereți constatarea nulității do-cumentului în baza căruia s-aînregistrat domiciliul la dvs.acasă.

Instanța competentă în acestsens este instanța de la domici-liul pârâtului, în speță Judecato-ria din raza teritorială a

imobilului la care s-a stabilit do-miciliul. Această instanță, pebaza probelor ce le veți admi-nistra, va pronunța o hotărârejudecătorească de constatare anulității documentului în bazacăruia s-a înregistrat domiciliulla dvs. acasă, iar cu această ho-tărâre dvs. puteți face dovada,în caz de nevoie, că domiciliulfostului dvs. prieten nu mai estela dvs. acasă.

Potrivit art. 19 alin. 1 lit. j) dinOUG nr. 97/2005, republicată,Serviciile publice comunitarede evidență a persoanelor vor fiobligate să elibereze o nouăCarte de Identitate fostului dvs.prieten, cu condiția ca acesta,în termen de 15 zile de la con-statarea nulității mențiunii cu

privire la domiciliul din Carteade Identitate, să solicite elibera-rea unei noi cărți de identitateși să prezinte noi documentecare să facă dovada adresei ac-tuale a domiciliului său.

În situația în care, așa cumspuneați, fostul dvs. prieten seaflă temporar în Italia, elibera-rea noii carți de identitate sepoate face și prin intermediulaltei persoane, pe bază uneiprocuri speciale, autentificatela misiunile diplomatice sau ofi-ciile consuare ale României dinItalia.

Av. Adriana BangălăBaroul București

Tel. +40740. 576.962Fax. +4021.314.19.42

[email protected]

Anularea menţiunii cu privire la domiciliul din Cartea de Identitate

Aşteptăm întrebările dumneavoastră de natură juridică pe adresa [email protected]

34 de birouri în România



Actualitatea românea-scă va prezenta opinialiderilor politici dindiaspora.

Actualitatea românea-scă este o publicaţieindependentă iar pă-rerile exprimate în ca-drul articolelor și in-terviurilor nu exprimăpunctul de vedere alredacţiei.

Actualitatea româneascăeste echidistantă faţă deorice formaţiune politică.Orice lider de opinie saureprezentant al unei for-maţiuni politice ne poatescrie pentru realizareaunui articol sau a unui in-terviu pentru una din edi-ţiile viitoare la adresa dee-mail: [email protected]

Sfânta Sărbătoare aPaștelui este poate ceamai importantă sărbă-toare creștină și estemomentul în care dra-gostea, pacea și linișteasufletească trebuie săse regăsească și în su-fletele noastre. La această Sfânta Săr-bătoare, gândurilenoastre de căldură vi letransmitem vouă, ro-mâni din țară și depeste granițe! Pentruca acestea să vă aducăîn inimi alinarea,

înțelegerea, credința,dragostea, căldura fa-milială și încredereaîntr-o viață mai bunăpentru noi, pentru co-piii noștri și toți ceidragi pe care poate uniidintre noi nu îi avemaproape. Adevăratele valori alevieții le regăsim mereuîn simplitatea unor mo-mente așa de sfinte șinumai atunci când sun-tem aproape unii dealții și ne oferim sprijinși speranță unul altuia,

putem să devenim maiputernici și să ne con-struim împreună viito-rul. Dorim să vă fimaproape și în acest mo-ment sfânt și sperăm catoți cei care au fostnevoiți să plece în afaragranițelor, să se reîn-toarcă cât mai curândacasă, să își simtă fami-lia reunită, să aibășansa să își clădeascăviitorul, încrederea îndrepturi egale și săsimtă bucuria de a fi

român în țara lui!Speranța nu v-o putemreda doar prin acesteurări din suflet, însădorim, ca alături de voi,să avem ocazia săfacem o schimbare înbine pentru noi toți șipentru țara în care ne-am născut!Mândria de a fi român,bucuria de a necunoaște originile șiplăcerea de a nemenține viu graiul tre-buie să fie însoțite deșansele reale pe care le

meritați în țara noastră.Împreună vrem săgăsim calea spre dă-ruire, iertare șiînțelegere!Fie ca bucuria ÎnvieriiDomnului să vă umplesufletul de liniște, să văredea speranța într-unviitor mai bun și să văgăsească aproape decei dragi sufletului vos-tru!

Hristos a Înviat!Bogdan Niculescu-

Duvaz și colegii

Aș dori ca SărbătoareaSfintei Învieri a Domnu-lui să aducă pace, bucu-rie și lumină tuturorromânilor, oriunde s-arafla.

Pentru acest moment desărbătoare, gândurilemele zboară, însă, înspecial către cei care seaflă departe de casă, defamilii, de cei dragi. Leurez din suflet sănătate,putere de muncă, încre-dere și să simtă că nusunt singuri!

Sunt convinsă că ei faconoare României acolounde se află, dovedindhărnicia și profesiona-lismul muncitorilor ro-mâni. Le doresc tuturor numailucruri frumoase, bucu-rii nenumărate, împli-niri profesionale și săpăstreze vie legătura cuțara lor!

Elena BăsescuReprezentant al

României în Parlamentul European

“Departamentul de Politică Externă şi Relaţia cu Comunităţile Româneştitransmite un gând cald românilor cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşte!

Mesajul de Paşte al Elenei Băsescu pentru românii din străinătate

Sfintele Sărbători dePaște au o semnificațieaparte pentru româniidiasporei. Este momen-tul când în seara Invie-rii Domnului distanțadispare și ne simțim în

suflet aproape de locu-rile dragi lăsate înurmă, de prieteni și fa-milie. Este și momentulîn care renaștesperanța pentru planu-rile noastre de o viață

mai bună, mai dreaptăpentru noi și copiiinoștri. Şi noi sperăm, alăturide dumneavoastră, căeste anul relansăriisperanței.

Sărbătoarea de Paștesă fie un moment depace și iertare pentrutoți românii diasporei.Învierea Domnului săvă aducă armonie încasă și în gând, împă-

care și regăsireaînțelepciunii în sânulfamiliei. Hristos a în-viat!

Alexandru PetrescuVicepreședinte PSD Diaspora

Lumina Învierii Mâtuito-rului să intre în casele șiîn sufletele noastre, săne adune pe toți în jurulvalorilor creștine și săsădească în noi speranțaunui viitor mai bun pen-tru România și cetățeniiei, oriunde s-ar afla ace-știa.Îmi exprim recunoștințapentru dedicația și pute-rea cu care românii dinstrăinătate reușesc să

mențină viu spiritul ro-mânesc dincolo de grani-țele țării și sper cadorința de unitate a ro-mânilor din țară si stră-inătate să triumfe însufletele tuturor.

Hristos a înviat!

William BrînzăPreședintele Comisiei

pentru românii din străinătate

“Romanii Social-Democraţi din Anglia vă urează un Paşte Fericit!”

în centrele comerciale din Arad, Cluj, Galaţi,Iași, Pitești, Râmnicu Vâlcea, Slatina și Sibiu

MAI MULTE AVANTAJE PENTRU TINE

10 Actualitatearomâneascã

Românul e harnic și gospo-dar mai ales de sărbători șiașa cum de fiecare datăavem bunul obicei săfacem curat în casă dePaște, tot așa, cu acest pri-lej putem să ne facemcurat la nivel psiho-emo-țional… în minte și suflet?Să dăm deoparte ultimeleresentimente, încrânce-nări, neiertări și gândurinegative din minte, spă-lându-ne acum sufletul cuînțelegere, compasiune șiiertare spre a-i reda astfelcurățenia și puritatea.Da, trăim într-o societateîn care suntem îndemnațisă ne impunem, să intrămîn competiție cu ceilalți șimai puțin să-i slujim, să-iajutăm, dar... cine și cumne poate învăța să iertăm?

Oare de ce nu suntem dispuși

să ne recunoaștem greșelile șine e atât de greu să ne ceremiertare de la cei față de caream greșit? Oare de ce ne esteatât de greu să-i iertăm pe ceicare ne-au greșit? Uneori am vrea să iertămdoar pentru a ne înlătura stă-rile anxioase sau pentru amenține un anumit comfort șio bună relaționare cu ceilalți,dar în timp, observăm că ier-tarea cu adevărat nu a pă-truns în sufletul nostru. Ca săiertăm avem nevoie de multăînțelegere, voință și un com-portament adaptativ în relațiacu celălalt. Când vrem să iertăm, ne gân-dim de multe ori cum va reac-ționa celălalt când ne vomcere iertare sau când îl vomierta, dar tot ceea ce conteazăeste să aveți curajul să vă asu-mați responsabilitatea pro-

priilor fapte, să vă smeriți ex-primându-vă regretul pentrutot ce a fost cândva. “Iertați-vă unii pe alții” – esteun îndemn spre iertare ce în-seamnă să ne reconstruimpersoana lăsând deoparteegoismul și ignoranță, un în-demn pentru a-l putea înțe-lege pe celălalt. Alegeți acum înainte de săr-bători, trei persoane impor-tante pentru voi: mama, tata -chiar dacă nu mai sunt înviață - (sau persoane care v-au greșit cândva și față decare aveți acum resenti-mente) și nu în ultimul rând...pe voi înșivă, și gândiți-vă lace credeți voi că ați greșit. Ex-primați-vă deschis părerile derău dacă ați greșit sau cu ceanume credeți că v-au greșitși oferiți-le iertarea. Desigur,nu putem să-i iertăm pe alții

dacă nu ne iertăm și pe noi în-șine!Spuneți acum sincer și des-chis: Iartă-mă / Îmi pare rău/ Îți mulțumesc/ Te iubesc!Iartă-mă pentru toată sufe-rința pe care ți-am provocat-oÎmi pare rău pentru faptelemele de atunci; Îți mulțumescpentru toate lecțiile pe carele-am primit și învățat de latine; Şi să știi că… te iubesc,dincolo de tot, din tot sufletul!

Să nu uităm că iertarea esteun proces plin deconștientizări și eliberări. Laiertare nu se ajunge dintr-odată, peste noapte pentru caiertarea nu se face din poli-tețe și nici la comandă. Ierta-rea este o ușă deschisă sprepace și împăcare cu noi în-șine, o ocazie de a ne redes-coperi în relații cu ceilalți.

Să nu uităm că iertarea estedovada cea mai concretă a iu-birii care ne obligă la o res-tructurare a propriei ființepentru a-l accepta pe celălaltîn complexitatea lui, cu toatedefectele. ,, Mă iert pe mine profund șicomplet și îmi cer iertare pen-tru gândurile, faptele melesau acțiunile mele care aucauzat altora și mai cu seamămie suferința!”Îmbrățișați-vă și acceptați-văpe deplin faptele voastre sauale altora, înțelegând că nuexistă nimic mai presus decompasiunea și iubirea! Sărbători cu liniște și pace însuflete! Un Paște Fericit!

Florentina BocaiTel:0751.161.079

[email protected]

www.florentinabocai.ro

7 aprilie - 20 apriliewww.actualitatea-romaneasca.ro

Să facem curat în suflet de Paşte!

Duminică 8 Aprilie – Să sărbătorimîmpreună Floriile. Degustări de produsede post și pește.

Duminică 15 AprilieSărbătorim românește Paștele Ortodox; Duminică 29 Aprilie - Ziua Muncii LaStrada. Petrecerea tuturor celor caremuncesc în Italia.

Duminică 6 Mai - Degustări de meze-luri și preparate din carne.

Atmosferă românească de petrecere

Duminică 13 Mai - Degustări de brân-zeturi și produse lactate. Atmosfera depetrecere

Duminică 20 Mai - Să sărbătorim îm-preună Sfinții Constantin și Elena. Pe-trecere și ambianță românească

Duminică 27 Mai - Ziua Copilului LaStrada. Invitați copiii românilor dinRoma. Cadouri și suprize.

În primăvara acesta te aşteaptă eveni-mentele tale la Centrul Comercial Cul-tural şi Social LaStrada din Roma

până la 12 ore program zilnic

Actualitatearomâneascã7 aprilie - 20 aprilie


LOCURI DE MUNCĂ

Caut de lucru ca ba-dantă fix, Victoria Tel.

3286679406

Caut de muncă la fixdupă 25 martie și toată

luna aprilie, Tel.3207905063

Caut de lucru în zonaRoma. Tel: 3892461172

Caut lung orariu sauore, în Roma. Tel.

3491915794

Cerco lavoro come col-laboratore domestiocofisso, o come badante,

Tel. 3278193929

Caut de lucru ca șofer,cat B, C, E+ atestattransport marfă, Tel.

3806866538

ÎNCHIRIERI

Bărbat, serios caut ca-meră de închiriat. Tel.

3892461172

Primesc în gazdă odoamnă sau

domnișoară. Tel.3205523625

Închiriez posto lettopentru un bărbat

(baiat), Ostia Lido zonaPanorama, 250 euro

cheltuieli incluse; Tel.3295441068

DIVERSE

Vând apartament 2 ca-mere Piatra Neamt,

centru (lângă Tribunal)fără îmbunătățiri.30.000€ neg. Tel.

3283841594/0690231465/0040233296570

Vând garsonierăFocșani. Tel.3272870222

Vendesi Renault Espacefab. 2002 diesel. Tel.

3895333382

Attività independente esenza investimenti. Non

è richiesta nessuna es-perienza commerciale.

Training e supportoconstante dell'aziendae dei distributori. Nonperdere quest' occa-

zione per approfondirela potenzialita contat-tami 3937111226 dis-

tributore indipendente.

Închirieri auto RomâniaINOVATIN RENT A CARTel. 004 0745 425 902WWW.INOVATIN.RO

ANUNŢURI GRATUITE Trimite anunţul tău pe adresa redacţ[email protected] caută centrele de colectare.

11din aprilie și în centrul comercial SIBIU SHOPPING CITY în incinta Galeriei Carrefour!



Care este semnificațiaPaștelui la români?

Învierea Mântuitorului nostruIisus Hristos reprezintămodul plenar prin care Dum-nezeu Şi-a ținut făgăduințadată protopărinților Adam șiEva, că le va trimite un Răs-cumpărător care-i va eliberadin robia păcatului și a morții.De aceea, cuvântul PAŞTI în-seamnă TRECERE, adică tre-cerea de la viața trăită înletargie, indiferență șiignoranță spirituală, la viațade comuniune cu Dumnezeu,de reîntoarcere la plenitudi-nea bucuriei paradisiace.Fiecare popor creștin simtepentru această zi o mare des-chidere, însă noi românii opercepem cu totul aparte:este ziua reîntregirii noastreca familie, atât aici pe pă-mânt, cât și sus în cer. Dacăne uităm în calendarul creștinși apoi, avem puțin timp să-lstudiem și pe cel popular,agrar, folcloric, vom observacă tóate zilele se raporteazăla această TRECERE (PESAH-în ebraică, termen preluat dela egipteni). Este o sărbătoareplină de bucurie și iertare,curaj și demnitate.

Care este mesajul dumnea-voastră către românii de laParohia Ortodoxă Română”Sf. Dionisie Exiguul”- Al-bacete cu ocazia Sf. Paști?

”Hristos a înviat!”, în primulrând. Apoi, aș stărui ca fie-care dintre noi să aprindemcâte o lumânare și să pome-nim pe frații și părinții noștriîn aceste zile, să mergem lamormintele lor, și prinprezența noastră acolo să leaducem aminte că și pentru eia înviat Hristos, să le curățămmormintele, să le ducem flori,să le mulțumim că atât cât auputut ne-au învățat să fimmulțumitori și ascultători decele ale lui Dumnezeu. Cu altecuvinte să fim o familie cu”toți și cu toate”.

Ce aveți în vedere săorganizați special cu ocazia Sărbătorilor dePaști la parohia dumneavoastră?

Zilele premergătoare Sfinte-lor Paști, conform rânduielilornoastre liturgice, le avem de-dicate slujbelor de dimineațăși seară, precum șirelaționării, mai intense ca deobicei, cu enoriașii noștri.

Suntem zilnic aproape deDumnezeu și de inima oame-nilor, pentru a ne ajuta reci-proc în urcușul nostruduhovnicesc spre liniște și bu-curie.

Cum percepeți româniidin Spania în preajma sărbătorilor de Paște?Sunt ei uniți? Mai liniștițidupă un an nu tocmaiușor ținând cont cășomajul din Spania a atins cote istorice?

Oriunde în această lume, sin-gurul liant spre unitate al ro-mânilor este biserica. Aicieste casa lor, atât spirituală,cât și sufletească, este loculunde cu adevărat se simtînțeleși, de unde pleacăîmpăcați cu ei înșiși, cu Dum-nezeu și cu semenii. Perspec-tiva zilnică are mai multeorizonturi și depinde din cepunct de vedere o privim.Sunt momentele cele maiprielnice pentru mântuireasufletelor noastre, cele de re-venire la o normalitate fi-rească. Din păcate stareaaceasta, nouă acum ni se pareo enormitate, deoarece oparte dintre noi, mai bine zis,o parte din noi (interiorul nos-tru), au/ a uitat ”de unde au/a plecat”. Şi în aceste condițiiapare neliniștea, tulburareasau pentru unii, lipsa de per-spectivă.Cu răbdare, îngăduință și maiales credință, noi ca popor lebiruim pe toate. Avem de par-tea noastră pe Dumnezeu șiistoria care nu se poate uita.

Care sunt bucuriile românilor cu ocaziaPaștelui?

Sunt multe și toate de sor-ginte divină: familia, sănăta-tea, pacea, biserica. Nuîntâmplător marile ispite și lo-vituri primite de români leprivesc tocmai pe acestea.Marea mea bucurie este că îivăd pe toți, dar pe toți, că seluptă să le aibă cât mai auten-tice, cu toate că unii au maimultă forță, iar alții maipuțină. Important este că toțise bucură de prezența luiDumnezeu și că avem putereade a spune din toată inima căîntr-adevăr: HRISTOS A ÎN-VIAT!

Sebastian Cătălin Hogea, pr.Parohia Ortodoxă Română”Sfântul Dionisie Exiguul”

Albacete, Spania

Când Mântuitorul a decis să Sejertfească pentru mântuirealumii, El a ales ca instrument detortură și de moarte pentru Sine,cel mai infam mijloc de pedeapsăpe care îl avea lume vremii încare a trăit: crucea. În concepțiapopoarelor asiatice și, prin împru-mut, chiar și imperiul roman, cru-cea era mijlocul de moartechinuitoare pentru marii tâlhari,pentru ucigași, iar după începe-rea răspândirii creștinismului înlume, ea a fost folosită în largămăsură de către împărații romanipentru uciderea creștinilor. Uniicreștini, în special pe vremeapersecuției lui Nero, eraucrucificați, unși cu smoală și li sedădea foc pentru a arde de vii, caniște torțe pentru mărturisirea luiDumnezeu și a lui Iisus ca Mân-tuitor al lumii de către cei care îlpredicau și acceptau să moarăpentru El.

Astfel, crucea își schimbăsemnificația infamantă, începândcu răstignirea lui Iisus și devineinstrument de venerare și deacces la mântuire; pentru că ni-meni nu mai poate vorbi acum decruce și de moartea pe cruce, fărăa se gândi, mai departe, la Învie-rea lui Iisus după moartea pecruce și, implicit, la învierea noas-tră a tuturor, cei care au făcutcele bune spre învierea vieții, iarcei care au făcut cele rele, spreînvierea osândei.

De ce a ales Iisus crucea pentru amuri pe ea? De ce a vrut El săfacă din acest obiect infamant in-strumentul de salvare a lumii?Mai întâi, pentru Dumnezeu nuexista nimic infamant pe acest pă-mânt, pentru că El a făcut totulbine. Numai păcatele noastrestrică binele făcut de Dumnezeu;în al doilea rând stă faptul că, însistemul de creație pe care Dum-nezeu l-a ales, crucea este ele-mentul de bază, atât în planulreal, cât și în cel intelectual.

Prin moartea pe cruce a lui Iisus,crucea capătă cea mai înaltăsemnificație, aceea de a ficondiția mânturii noastre. Oricinevoiește să vină după Mine să selepede de sine, să-și ia crucea șisă-mi urmeze Mie. Crucea esteatât de importantă, nu numai pen-tru că Mântuitorul a murit pe eași martirii care au urmat după Elși au murit pentru El, dar estelocul sfințit de sângele Lui Hristosși pe ea s-a întemeiat sfânta Bise-rică, în mod mistic. Dacă Bisericavăzută a fost înființată la 10 dezile după Înălțarea Mântuitoruluila cer când, în urma Pogorârii

Sfântului Duh, prin predica Sfân-tului Petru, s-au botezat ca la treimii de suflete, acolo pe Golgota șipe cruce s-a realizat pe plan mis-tic sacrificiul pe care Iisus l-aanunțat ucenicilor Săi la Cina ceade Taină când a numit pâinea tru-pul Său și vinul sângele Său: Iarpe când mâncau ei, Iisus, luândpâine și binecuvântând, a frânt și,dând uceniclor, a zis: Luați,mâncați, acesta este trupul Meu.Şi luând paharul și mulțumind, le-a dat zicând: Beți dintru acestatoți, că acesta este sângele Meual Legii celei Noi, care pentrumulți se varsă spre iertarea păca-telor.

Există o întreagă teologie a crucii,în care teologii se întrec să ex-plice ce înseamnă crucea în viațalumii. Dar nici un cuvânt al lor nueste mai percutant decât cuvântulSfântului Apostol Pavel pe care l-am citat mai sus. Cea mai simplăteologie a crucii este Omul-Hris-tos răstignit pe ea, cu brațele în-tinse, înt-un suprem gest deiubire și de iertare adresat ome-nirii de atunci și de oricând, caremereu Îl răstignește pe Fiul luiDumnezeu. În CatedralaNațională din Washington DC, înuna din capelele de la parter, careare o catapeteasmă veche, ovedem pe Sfânta Fecioară cuPruncul în brațe, privind amândoispre credincioși. Pruncul Iisusține micile lui brațe întinse înformă de cruce, prefigurând răs-tignirea. Oricine se răstigneștepentru Hristos în inima sa, în iu-bire și durere, acela a luat peumerii săi crucea și-I urmeazăLui.

Crucea pe care a fost răstignitIisus a avut o istorie tulburată.După moartea Sa și după pogorâ-rea de pe cruce, a urmat InviereaLui, înălțare la cer și trimitereaSfântului Duh, care i-a împins peApostoli la propoveduirea în toatălumea. Evreii au îngropat crucilepe care Iisus și cei doi tâlhari fu-seseră răstigniți, crezând că Gali-leanul acela răstignit va fi uitat.Cele trei cruci au zăcut în pămân-tul Golgotei, peste care s-au arun-cat gunoaiele orașului Ierusalim,vreme de circa trei sute de ani.Între timp, soarta creștinilor seschimbase: Lumea imperiuluiroman începuse să recunoască înGalilean pe Fiul lui Dumnezeu, peMesia pe care Iudeii Îl răstigni-seră. Creștinismul cuceriselumea; Constantin cel Mare acor-dase noii religii aceleași drepturică și religiei păgâne care începeasă moară. Sfânta Elena, mama îm-păratului, a primit dreptul de la

fiul ei să meargă la Ierusalim și săînceapă săpăturile pentru a des-coperi pe Golgota crucea lui Iisus.Într-adevăr, cele trei cruci au fostdescoperite într-o fostă cisternăde apă, unde aproape se pietrifi-caseră, dar dificultatea era să aflecare era crucea adevărată.Plăcuța de lemn pe care era scrisIisus Nazarineanul Împăratul Iu-deilor zăcea amestecată printregunoaiele care acoperiserăgroapa. Împărăteasa s-a rugat în-preună cu creștinii din Ierusalimși Dumnezeu s-a îndurat de rugă-ciunea lor: El le-a pus în inimăgândul să pună pe rând crucilepeste un mort pe care îl duceausă-l îngroape. Când au pus crucealui Iisus peste mort, acesta a în-viat, a rostit câteva cuvinte și aadormit din nou. Vestea descope-ririi Sfintei Cruci a umplut lumeade bucurie. Mii și mii de peleriniau început să vină și să venerezeSfânta Cruce. Ea a fost luată dePersi, în urma unui război cu Bi-zantul, dar a fost răscumpăratăcu preț mare. Înainte de cădereaBizantului sub asaltul turcilor, Pa-triarhul împreună cu împăratul auhotărât să desfacă sfânta cruce înbucăți și s-o trimită pe ascuns,marilor biserici din din Europa,spre a o salva. Astfel Sf. Cruce afost făcută bucățele și trimisă ma-rilor Ierarhi care, la rândul lor, auîmpărțit-o altor ierarhi în subor-dine. Crucea mai trăiește și astăzisub forma de mici bucătele răs-pândite în toată lumea.

Dar sfânta cruce trăiește întreagăîn inimile noastră, aleadevăraților creștini, care o vene-răm prin rugăciunile noastre, prinfacerea semnului crucii când neînchinăm, prin acatistele dedicateei și prin actele solemne de vene-rare din Joia Mare a răstignirii luiIisus când o scoatem în mijloculbisericii și de 14 Septembrie,când prăznuim Înălțarea SfinteiCruci, patroana Bisericii noastre,când crucea este pusă pe un talerpe flori și scoasă de preot în mij-locul Bisericii. Aici preotulrostește niste ectenii speciale iarstrana rostește Doamne,miluiește în patru serii de câte osută, în timp ce preotul se apleacăpână la pământ în timpul rostiriifiecărei sute de Doamne,miluiește, după care crucea estepusă pe analog și toți creștinii vinsă facă metanii și s-o sărute sprevenerare, în timp ce obștea cântă:Crucii Tale ne închinăm, Stăpâneși Sfânta Invierea Ta o lăudăm șio mărim. Amin.

După : Pr. Gh. Calciu

Sfintele Paşti în Spania Interviu pentru Actualitatea Românească

Semnificaţia crucii:Prin moartea pe cruce a lui Iisus, crucea capătă cea mai înaltă semnificaţie, aceea de a fi condiţia mânturii noastre.

34 de birouri în România

Actualitatearomâneascã137 aprilie - 20 aprilie


Publicaţie fondată de Dr. Valentin Eugen Dăeanu

Redacţia și administraţiaBucurești, Str. Justiţiei, Nr.54,

Et.2, Sector 4Tel.: 004 021 335 88 00Fax: 004 021 335 87 84

E-mail: [email protected]

Redacţia: Albert Craiciu, Luiza Ciorcășel,

Florin Stan, Irina Stinghe

Referent: Costel Cune

Art director & DTP: Cristian Călin

Editat de:S-PRESS Internaţional Româ-

niaISSN 1583 – 2120

Administrator unicDr. Adrian Vladimir Ciorcășel

***

Actualitatea Românească esteun ziar editat în România și se

supune legilor românești înmaterie. Ziarul poate fi difuzatși retipărit oriunde în lume, cu

acordul redacţiei, societăţiisau persoanei căreia i seîncredinţează acest drept.

PUBLICITATE ITALIA:Director comercial și

PublicitateCristiano Acquarolipentru Noesis Media srlTel. 0039 339 4142640

[email protected]

Niciun creștin nu-și poateimagina sărbătoarea dePaște fără ouă roșii și fărăobiceiurile legate de aces-tea.

Mai e puțin până la Paște!

Până atunci, masa trebuie săfie curată și bucatele gata. Înseara de Înviere, tradiția cereca toată lumea să meargă labiserică pentru a participa laslujbă și pentru a lua lumină.Înainte de a pleca de acasă

toți membrii familiei, de la celmai mare până la cel mai micse spală pe față cu apă dintr-un vas în care a fost pus un ouroșu și un bănuț din argint, casă fie „sănătoși și curați ca ar-gintul“. La sfârșitul slujbei,preotul împarte tuturor pâinesfințită, stropită cu vin șiaghiazmă. Dimineața, după cese întorc de la biserică, toțimembrii familiei mănâncă maiîntâi ouă și pască sfințita șiapoi din restul bucatelor, darnu înainte de a se mai spăla odată cu apa în care stă oulroșu și bănuțul de argint. Celcare ciocnește primul este celmai vârstnic bărbat din fami-lie, care lovește varful ascuțital oului ținut de partener șirostește „Hristos a înviat!“,iar partenerul îi răspunde„Adevărat a înviat!“.

Puteri miraculoase

Nu ne sunt deloc străineaceste obiceiuri. Dar te-ai în-trebat vreodată de ce mân-căm ouă roșii de Paște?Pentru că ouăle simbolizeazămormântul lui Iisus Hristos,care s-a deschis la învierea Sadin morți, iar culoarea roșie aouălor reprezintă sângele luiIisus care s-a scurs pe crucepentru mântuirea lumii. Ouălesimbolizează și primavara,reîntinerirea. În Egiptul antic,oul era simbolul legământuluivieții și reprezenta, totodată,sicriul sau camera mortuară.În tradiția populară româ-nească, ouăle de Paște au pu-teri miraculoase: vindecă boli,protejează animalele din gos-podărie, te apără de rele.

Sfintele Paști este o sărbă-toare pe care o întâlnimatât la evrei, cât și la cres-tini. Pentru evrei Paștilesemnifică trecerea dinrobia egipteană la liber-tate, în vreme ce pentrucreștini, Paștile înseamnătrecerea de la moarte laviață.

Mielul de Paști la evrei

Sărbătoarea Sfintelor Paști afost instituită de Dumnezeuprin Moise, înainte ca poporulevreu să treacă prin MareaRoșie. În ziua de 14 nissan(aprilie), fiecare familie iu-daică a sacrificat un miel, pecare l-a mâncat cu azima(pâine nedospită, deoarece nuau avut timp să lase aluatul săcrească) și ierburi amare.Azima este simbolul robiei, almizeriei îndurate ca robi, iarierburile amare semnificaviața petrecută de israeliți întimpul robiei egiptene.În cartea Exodului ne este re-latat modul în care Dumnezeui-a cerut lui Moise să cele-breze Paștile: "Mielul să vă fiede un an, parte bărbătească șifără meteahnă, și să luați sauun miel sau un ied, să-l ținețipână în ziua a paisprezecea alunii aceșteia și atunci toatăadunarea obștii fiilor lui Israelsă-l înjunghie către seară. Săia din sângele lui și să ungăamândoi ușorii și pragul celde sus al ușii casei unde au să-l mănânce. Şi să mănânce înnoaptea aceea carnea luifriptă la foc; dar s-o mănâncecu azima și cu ierburi amare.

Dar să nu-l mâncati nefriptdeajuns sau fiert în apă, ci sămâncați totul fript bine pefoc, și capul cu picioarele șimăruntaiele.

Să nu lăsați din el pe a douazi și oasele lui să nu lezdrobiți. Ceea ce vă rămânepe a doua zi să ardeți în foc.Să-l mâncați însă așa: să avețicoapsele încinse, încaltamin-tea în picioare și toiegele înmainile voastre; și să-lmâncați cu grabă, căci suntPaștile Domnului, în noapteaaceea voi trece peste pămân-tul Egiptului, și voi lovi pe totîntâi-nascutul în pământulEgiptului" (Exod 12, 1-11).

Sunt persoane care susțin cămodul celebrării este oreminiscență a pastorilor no-mazi din Orient, care semutau dintr-un loc în altul dincauza secetei. Ei sacrificau unmiel înainte de plecare, cucredința că vor fi feriți de du-hurile rele în timpul călăto-riei. Cu sângele mieluluiungeau stâlpii și bețele de lacorturi.În timpul regelui Iosia, pe lajumătatea secolului al VII leai. Hr., Pastele a devenit o săr-bătoare care se oficia doar latemplul din Ierusalim. Mielulnu mai era sacrificat de capulfamiliei, ci de un preot. Astfel,cu sângele mielului nu maierau unse ușile caselor, ci erastropit altarul.În cartea Misna, în parteacare poartă denumirea Pesa-him, ne este descris modul încare serbau iudeii Paștile, în

ultimele zile ale templului luiIrod. Din această carte aflămcă mieii erau sacrificați în cur-tea exterioară a templului.Preoții erau aliniați pe douărânduri. Pe un rând preoțiiaveau un lighean de aur înmână, pe celălalt rând, preoțiiaveau un lighean din argint.În aceste ligheane era strânssangele mieilor sacrificați. Ul-timul preot din rând avea da-toria de a stropi altarul cusângele adunat (sângele mie-lului simbolizează eliberareade păcate).După ce templul din Ierusalima fost dărâmat de romani, înanul 70 d.Hr., s-a adoptat ce-lebrarea Paștelui în familie,așa cum se întâmplă și în pre-zent.

Paștele la evrei se celebreazătimp de opt zile, în perioada15-22 Nisan.

Mielul de Paști la creștini

Pentru creștini, Sfintele Paștieste tot o trecere, însă una dela moarte la viață. Prin Paști,noi nu comemorăm eliberareaevreilor din Egipt, ci prăz-nuim moartea și Învierea luiHristos. Profetul Isaia, vor-

bind despre patima Domnuluispune: "ca un miel spre jun-ghiere s-a adus...“ (Is. 53, 7).Deci, pentru creștini, Hristosdevine Mielul care Sejertfește pentru mântuirea ne-amului omenesc. În DeniaProhodului se spune: "CoastaȚi-au impuns, mâinile Ți-au pi-ronit, Stăpane și cu rana Tadin coastă ai vindecat neînfrâ-narea mâinilor strămoșilor".

Mielul jertfit și mâncat deevrei când serbau Paștile, erao prefigurare a Mielului luiDumnezeu Care ridica păca-tele lumii (Ieșirea 12, 46) și seoferă ca hrana pentru viațaveșnică. Sfântul Apostol Pavelne îndeamnă să serbămPaștele într-o nouă perspec-tivă: "Iată Hristos, Paștelenostru, S-a jertfit pentru noi;să prăznuim, deci, nu cu alua-tul cel vechi, nici cu aluatulrăutății și al vicleșugului, ci cuazimile curăției și ale adevă-rului" (I Cor. 5, 7-8).

Creștinii nu mai sunt datori săjertfească miei, ci să depunătot efortul pentru a seîmpărtăși cu Trupul și Sân-gele lui Hristos în cadrul Sfin-tei Liturghii.

Semnificaţia ouălor roşii de Paşte

Semnificaţia religioasă a mielului pascal

7 zile din 7



Era un corb ce sta așezat pe ramurile unuicopac și nu făcea nimic toatăziua. Un iepuraș în tre-cere vede corbul și îl în-treabă:- Pot să stau și eu așezat aicisă nu fac nimic toată ziua?- Sigur, de ce nu? Răspunse cor-bul.Şi iepurașul se așeză comod pe pământ subcorb a se odihni. Pe neașteptate apare ovulpe, sare pe iepuraș și îl mănâncă.Lecție de carieră: Pentru a sta și a nu facenimic toată ziua, trebuie să fii undeva foartesus

Un tip intră într-un magazin și o întreaba pevânzătoare:- Aveți vopsea de ouă?La care vânzătoarea se uită cu atenție la el,îl măsoară din cap până-n picioare, îizâmbește și ii răspunde:- Dichisituleee !

Mielul râde de porc:- Vine Crăciunul!!!!Porcușorul agresiv foarte zâmbăreț:- Da de Paște ce faci?

A doua zi de Paști, Stalin vine la birou. Nicinu intră bine pe ușă că primul subordonat îlîntâmpină respectuos:− Hristos a înviat, tovarășe Stalin!Stalin zâmbește, dă din cap și trece mai de-parte. Nu trec două minute și apare alt su-bordonat:− Hristos a înviat, tovarășe Stalin!− Ştiu, știu, am fost deja informat!

Soțul și soția pleacă într-o vacanță la Ierusa-lim. Soția are un accident și moare.Ghidul, fiind amabil, îi explică soțuluiposibilitățile pentru înmormântarea soției:- V-ar costa 5000 de dolari să o trimitețiacasă cu vaporul sau o puteți înmormântaaici pentru 150 de dolari.- Cred că o să aleg prima variantă, răspundesoțul.- De ce, doar puteți să-i faceți o ceremoniefrumoasă aici și este mai ieftin!- Acesta este locul unde un om a murit, l-auîngropat și după trei zile a înviat! Nu vreausă risc.

De Paști, Moș Nicolae coboră scările unuibloc și se întâlnește cu Iepurașul care urcă:- Să nu cumva să faci tâmpenia să intri învorbă cu baba de la etajul doi!

Bancuri...

Când copiii sunt mici le spunem căiepurașul, deși aflat undeva, departe,a urmărit cu mare atenție dacă au fostcuminți pe parcursul anului, iar acum,în prag de primăvară, îi răsplăteștepentru comportamentul lor. Răspunsularată cât de mult își doresc părinții săgăsească un ajutor suplimentar în "bă-tălia" care se duce în fiecare familiepentru a-i educa pe cei mici "așa cumse cuvine". De obicei, micuții sunt maiinteresați de cadourile primite decâtde specia celui care le aduce. Ei nu in-sistă să afle ce legatură este între"urecheat" și trecerea pe sub masă înbiserică sau împărtășania pe care oprimesc de la preot.

Iepurașul ... De ce iepurașul și nucâinele? Sau mai bine ursul?

Orice sărbătoare, religioasă sau nu,este un bun prilej pentru a oferi ca-douri celor dragi. Tradiția iepurașuluide Paște s-a născut în Germania iaroriginea ei se regăsește în sărbătorilepre-creștine ale fertilității dedicatezeiței Eostre, zeița Lunii în țările dinnordul Europei.

O veche legendă spune că zeița Eostrea găsit într-o iarnă o pasare rănită pecamp, în zăpadă. Zeita a vrut să o sal-veze de la moarte și a transformat-oîntr-o iepuroaică ce și-a păstrat posi-bilitatea de a depune ouă. În semn demulțumire pentru binefăcătoarea sa,iepuroaica obișnuia să decoreze ouălefăcute și să le dăruiască zeiței.

Așa a apărut această tradiție aiepurașului care aduce daruri copiilorîn pragul primăverii. Şi nu este delocîntâmplătoare alegerea lui ca repre-zentare. Cunoscut ca unul dintre celemai prolifice animale, iepurele simbo-lizează în multe culturi viața nouă carerenaște primăvara și bucuria de a aveamulți urmași, el neavând totuși lega-tură cu istoria biblică a morții și Învie-rii lui Iisus.Asocierea legendei păgâne cu sărbă-

torile pascale a fost făcută de misiona-rii creștini ajunși în mijlocul triburilornordice, pentru a le converti lacreștinism. Deoarece renunțarea lavechile lor sărbători păgâne nu era deconceput nici măcar pentru noiicreștini, pentru a nu provoca noi con-flicte sângeroase misionarii au accep-tat ca populațiile creștinate să îșipăstreze obiceiurile, dar au încercatsă le adapteze - încetul cu încetul –tradiției creștine. Şi, cu timpul, s-areușit acest lucru: sărbătoarea păgânăa zeiței Eostre avea loc la aceeași datăcu sărbătoarea creștina a ÎnvieriiDomnului.

Iepurele a intrat în literatura reli-gioasă în 1690, la multă vreme dupăouăle roșii și mielul de Paști. Începânddin 1682, iepurașul este cel careaduce ouăle vopsite în Germania. Lu-crul acesta i se datorează unui doctordin Heidelberg care, în respectivul an,a răspândit multe cărți și ilustrateînfățișând iepurele de Paște.

În America, această tradiție a apărutpe la 1700, odată cu sosirea în Pen-nsylvania a primilor coloniști germani,dar s-a răspândit cu adevărat abiadupă 1865, când au început și aici săse celebreze sărbătorile pascale.

În acele vremuri, copiii americaniobișnuiau să își confecționeze singuriun fel de coșuleț, pe care îl ascundeauîn casă, în hambar sau în gradină.Uneori băieții își foloseau șepcile, iarfetițele, bonetele pentru a realiza acelcuib special care urma să se umple deouă roșii.

Cu timpul, împodobirea coșulețelor acompletat tradiția inițială, și a adus unplus de farmec acestui obicei.

Pe la 1800 au început să apară și să secomercializeze și primele dulciuri înformă de iepuraș, din aluat și zahăr.Bineînțeles, tot în Germania. Înaceeași perioadă, în Franța și Germa-nia au apărut și primele ouă în între-gime din ciocolată.

Oricare ar fi semnificația iepurașuluide Paște, mai mult sau nu religioasă,faceți un cadou copiilor rămași în țară!Cu siguranță așteaptă Iespurașul dePaște!

Toţi copiii întreabăde ce vine iepuraşul săle aducă daruri de PaşteAre însă iepurașul vreosemnificaţie religioasă?

Vă doresc tuturor un Paște Fericit!Fie ca Învierea lui Isus să vă aducămultă liniște, sănătate și tot ceea cevă doriți. Sper să ne vedem cât decurând și să cântăm împreună noulmeu single "Sete de noi" , la concer-tele din Italia, în Torino la DiscotecaAtlantic (28 aprilie), în Vicenza înluna Mai și în Spania tot în cursullunii mai. Va pup!! :-)

Concert Ellie Whiteîn Torino pe 28 aprilie

7 zile din 7

Documents

Actualitatea Romaneasca