Actualitatea Romaneasca nr 22

Un român a fost arestat la Venezia pentru 239 deamenzi de circulaţie neplătite

Româncă incendiată la Roma de o gruparecriminală ca mesaj pentru o bandă rivală de proxeneţi români

Vezi cum se pot recuperasumele plătite Statului decătre foştii chiriaşi ale cărorcontracte au fost desfiinţate

Cinstirea intrării MaiciiDomnului în Biserică

JURIDIC

RELIGIE

UE ar putea declanşa procedura de presuspendare a 7 miliarde de euro pentru două programe operaţionale

Isărescu: Trecerea la euro în2015 acum nu intră în discuţie

Trecerea la moneda euro în anul2015 acum nu intră în discuţie,

dar încercarea de a respecta cri-teriile de aderare, inclusiv men-

ţinerea deficitului bugetar subpragul de 3% din PIB, este un

bun exerciţiu de disciplină eco-nomică, a declarat guvernatorul

BNR, Mugur Isărescu, citat deNew York Times.

"Cred că este important să ne men-ţinem mai departe eforturile pentrua îndeplini criteriile de conver-genţă, criteriile nominale care ţinde deficit şi asta am respectat, careţin de inflaţie şi respectăm, care ţinde criteriile nominale, însă criteriilereale, cele care arată care este pu-terea de cumpărare a românilorfaţă de ţările din zona euro şi cele-

lalte care ţin de oportunitate tre-buie să le gândim cu foarte mareatenţie. România trebuie să meargăpe drumul pe care a mers Polonia şianume spune foarte clar că este înfavoarea unei Europe cât mai bineînchegate, că doreşte să intre în(n.r. zona) euro, însă anul 2015 nueste un reper bătut în cuie", a spusPonta, înainte de şedinţa USL.

Întrebat dacă este de acord cu declaraţia guvernatorului Băncii Naţionaleprivind amânarea ţintei de aderare a României la euro în 2015, Ponta aafirmat că de cele mai multe ori este de acord cu Mugur Isărescu.

Sondaj IRES: Tot mai mulţi români preferă să trăiască în altă ţară decât în România

ZIARUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENIANUL 10 | NUMĂRUL 22 | ITALIA ŞI SPANIA | 10 NOIEMBRIE - 23 NOIEMBRIE | GRATUIT

WWW.ACTUALITATEA-ROMANEASCA.RO

ROMÂNI ÎN LUME

PAGINA 11

ROMÂNI ÎN LUME

PAGINA 11

Româncă, premiată de guvernul german

ROMÂNI ÎN LUME

PAGINA 14

Află care sunt factorii de risc ai obezităţii din copilărie

SĂNĂTATE

PAGINA 13

Detalii în Pag. 3

PAGINA 12

PAGINA 13

PAGINA 2PAGINA 8

POLITIC SOCIAL

Victor Socaciu: Îmi doresc să fiu ointerfaţă între românii din diaspora,Parlamentul şi Guvernul României

PAGINA 2

EDITORIAL

“O DESPĂRŢIRE”un film ce ne face să fim mai adulţi

PAGINA 6PAGINA 4

În 2014 ar urma să fie ridicate restricţiile pe piaţa muncii

Minorii români emigraţi în Italia se tem să-şi declare naţionalitatea şi o ascund de omologii italieni, deoarece le este frică să nu fie consideraţi romi.

România este urmată în top de Germania şi ItaliaAcesta va lupta pentru fotoliul de deputatîn Colegiul Nr.1 din străinătate

Presa tabloidă britanică se teme că30 de milioane de români şi bulgarivor putea lucra în Regat după 2014

Studiu: Viaţa grea a copiilor români dinItalia - prejudecăţi şi puţină integrare

PAGINA 7

Gitenstein: Am o profundăafecţiune pentru România.Cel mai mare defect al românilor - pesimismul

2 Actualitatearomâneascã 10 noiembrie - 23 noiembrie

www.actualitatea-romaneasca.ro

De curând am văzut ‘A separa-tion’, un film iranian semnatde Asghar Farhadi, o produc-ţie care a primit în 2012 unOscar pentru cel mai bun filmstrăin, un César în Franţa,Ursul de Aur la Berlin şi altevreo 50 de premii în toatălumea.

În pofida izolării politice inter-naţionale, Iranul - care îi areîn închisoare pe regizorulJafar Panahi şi pe actriţa Mar-zieh Vafamehr – regizorul As-ghar Farhadi rupe bariereleinternaţionale, la 14 ani de laultima menţionare a Iranuluide către Academia Americanăde Film.

Ce are însă particularacest film?

Filmul este în primul rând unstudiu de personaje şi pe alo-curi o critică a societăţii ira-niene. O critică care poate fi aoricărei societăţi dacă igno-ram situaţia politică a Iranuluişi dacă ne raportăm până laurmă la confruntarea dintreviaţa de zi cu zi şi cea pe carene-am dori-o, în care intenţiade a pleca dintr-un loc cătreun altul cu noi perspective dănaştere la drame în cadrul fa-miliei. La prima vedere întâmplărilebanale sunt atât de posibileîncât românii din diaspora saudin ţară le pot întâlni zilnic:

părinţi care se despart, uncopil de 10 ani care trebuie săaleagă cu ce părinte să ră-mână, munca de badante, unjudecator care nu poate lim-pezi situaţia, un şomer, etc.

Pe scurt, “A Separation” pre-zintă o dramă din viaţa de zicu zi a unui cuplu, Nader şiSimin, aflat în divorţ. La rân-dul lui, Nader e acuzat deabuz împotriva unei tinere,care pierde o sarcină; bărba-tul riscă să fie găsit vinovat decătre un tribunal. Însă ceea ceeste magic în film este că ni-meni nu deţine adevărul,dreptatea bazată pe argu-mente personale este pasatăde la un personaj la altul ase-

meni unei mingi de tenis. Şi înfinal, ne aflăm în faţa dificul-tăţii fetei care nu poate lua odecizie cu ce părinte să ră-mână. Sunt lucruri măruntedin viaţa fiecăruia, unelespuse, altele nespuse, min-ciuni nesemnificative, privirifără cuvinte, momente de tă-cere şi trăire interioară careoricând pot schimba situaţiafără să avem eroi pozitivi saunegativi.

Regizorul recrează o lumea detaliilor, a deciziilor şia motivaţiilor.

Unitatea pierdută, aceea a so-cietăţii, a cuplului, a părinţi-lor, a individului culminează

cu pierderea inocenţei şimoartea copilului. Iată prinurmare singurul adevăr, carese desprinde din “A separa-tion” căci regizorul nu esteaici pentru a ne “arunca” înlumea cinematografului co-mercial ci pentru a ne face săfim mai adulţi. Mai adulţicând plecăm dintr-un loc, lă-sând în urmă familia, saucând optăm să lucrăm în oricecondiţii cu implicaţii până laurmă asupra unei noi vieţi.

Voi, românii din diaspora, stiţimai bine ce aţi lăsat în urmăşi ce aţi câştigat în Italia sauSpania.

Albert Craiciu

Românii preferă în maimare proporţie decât înanii trecuţi să trăiască înaltă ţară decât România,relevă un sondaj al Institu-tului Român pentru Eva-luare şi Strategie (IRES).

Conform sondajului, Româniarămâne, totuşi, în topul prefe-rinţelor românilor şi este ur-mată de Germania şi Italia.'De la sfârşitul anului 2010scade proporţia respondenţi-lor care, întrebaţi în ce ţară le-ar plăcea să trăiască, daurăspunsul 'România', de la59% la 51%; ceilalţi respon-denţi preferă Germania, Italia,Franţa, Spania sau alte ţări,majoritatea europene; 36%dintre respondenţi indică Ro-

mânia drept ţara ideală, pro-porţia acestora scade cu 9procente faţã de anul 2010. Înacest top România este ur-mată de Germania, StateleUnite ale Americii, Elveţia şiItalia', se menţionează în con-cluziile sondajului IRES.

Preşedintele IRES, sociologulVasile Dâncu, evidenţiază fap-tul că soluţia plecării în stră-inătate câştigă teren în cazulromânilor.'Un sfert dintre români s-augândit să plece definitiv. În2012, 4 din 10 români spun căs-au gândit să plece la muncăîn străinătate, faţă de 3 din 10în anul 2010. Cu cât sunt maitineri, cu atât respondenţii s-au gândit la un loc de muncă

în străinătate în proporţie mairidicată: de la 54,4% în cazulcelor între 18 şi 35 de ani la13,3% în rândul persoanelortrecute de 65 de ani. Dintrecei care declară că s-au gânditsă plece să lucreze într-o altăţară, circa un sfert s-au gânditsă plece definitiv', precizeazăVasile Dâncu.

Conform sondajului IRES,'mândria naţională rămâne in-tactă' şi 'se asociază tot cu să-răcia, bătrâneţea, mediulrural şi şcoala puţină'. Astfel,90% dintre respondenţi de-clară atât în 2010, cât şi în2012 că sunt mândri că suntromâni, 84% dintre intervie-vaţi declară cã Ziua Naţionalăa României reprezintă o săr-

bătoare importantă pentru fa-milia lor, iar comparativ cuanul 2010, scade proporţiacelor care consideră că 1 De-cembrie este cea mai potrivitădată pentru Ziua Naţională aRomâniei, de la 76% la 70%,în acelaşi timp crescând cucâte cinci procente proporţiacelor care ar alege 24 ianuariesau 23 august.

Sondajul IRES din 2012 a fostrealizat pe 23 octombrie, peun eşantion reprezentativ de1.289 de persoane şi cu omarjă de eroare de 2,8%, iarcel din anul 2010 a fost reali-zat pe 30 noiembrie, pe uneşantion de 1.832 de persoaneşi cu o marjă de 2,4%.

EDITORIAL

O despărţire A separation

Sondaj IRES: Tot mai mulţi români preferă să trăiască în străinătate

Actualitatearomâneascã10 noiembrie - 23 noiembrie 3www.actualitatea-romaneasca.ro

Italia susţine eforturile Ro-mâniei pentru admiterea înspaţiul Schengen şi solicităstabilirea unui termen clarpentru aderare, se scrieîntr-un comunicat difuzatpe site-ul guvernului ita-lian, preluat de agenţiaAGI, după întâlnirea de laRoma, dintre premierul ita-lian Mario Monti şi premie-rul Victor Ponta.

'Premierul Mario Monti îşi do-reşte să fie stabilită o perspec-tivă clară de aderare, conformdeciziilor luate la Consiliul Eu-ropean desfăşurat în martie',se arată în comunicatul guver-nului italian.

'Întrevederea a fost o ocaziede confirmare a stării exce-lente a relaţiilor dintre Italia şiRomânia, atât pe plan bilate-ral, cât şi în context europeanşi internaţional', potrivit ace-leiaşi surse.

Premierul Monti şi şeful gu-vernului de la Bucureşti auevaluat dinamismul relaţiiloreconomice italiano-române,stabilind că există potenţialuldezvoltării în continuare a re-laţiilor bilaterale. Cei doi ofi-ciali au mai avut un schimb deopinii 'privind politicile adop-tate de cele două guvernepentru garantarea stabilităţiimacroeconomice şi promova-

rea creşterii economice', con-tinuă comunicatul guvernuluiitalian.

'În privinţa tematicilor euro-pene, premierul Mario Montişi premierul Victor Ponta auexaminat rezultatele Consiliu-lui European desfăşurat pe 18şi 19 octombrie, din perspec-tiva garantării zonei euro şi aUniunii Europene, în general,pentru a asigura stabilitateanecesară depăşirii actualelordificultăţi. Au fost luate înconsiderare şi perspectivelenegocierilor privind bugetulmultianual al UE', continuăcomunicatul guvernului ita-lian.

Premierul Mario Monti şi-a ex-primat speranţa că România'va aplica rapid recomandărileformulate de Comisia Euro-peană în cadrul Mecanismuluide Cooperare şi Verificare, in-strument conceput pentru

evaluarea progreselor în ma-terie de reformă judiciară,combatere a corupţiei şi a cri-mei organizate', conchide co-municatul dat publicităţii deguvernul italian.

România are o ţintă indica-tivă de adoptare a monedeieuro în anul 2015, însă ca-lendarul va fi pus în discu-ţie după alegerile parla-mentare din această iarnă,potrivit declaraţiilor ante-rioare ale oficialilor ro-mâni.

Economistul şef al BNR, Va-lentin Lazea, a declarat re-cent pentru ZF că aderarea laeuro în 2015 este dificilă pen-tru România, iar noul guvernformat după alegerile parla-mentare din decembrie ur-mează să decidă dacă va fimenţinut sau nu calendarulde adoptare a monedei uniceeuropene.Lazea a mai afirmat atunci că,din punct de vedere tehnic,aderarea la euro în anul 2015nu este posibilă deoarece Ro-mânia ar trebui să intre înmecanismul ratelor deschimb ERM2 chiar de la în-ceputul anului 2013.

Având în vedere că discuţia arurma să fie purtată după ale-gerile din această iarnă, nu arfi timp suficient ca Româniasă intre în mecanismul ratelorde schimb de la 1 ianuarie2013, ceea ce înseamnă căpentru perioada minimă de 2ani necesară în cadrul ERMar fi nevoie de o derogare dela Banca Centrală Europeanăpentru a adera la jumătateaanului 2015, ceea ce estepuţin probabil, a explicat eco-nomistul şef al BNR.Lazea a mai spus că, pe de

altă parte, trecerea la euroeste un joc cu două părţi, ast-fel încât România ar trebui săanalizeze dacă statele dinzona euro, având în vederecriza, sunt pregătite să pri-mească noi membri într-unorizont de timp relativ scurt.Alţi analişti, printre care şiLucian Croitoru, consilier alguvernatorului BNR, consi-deră că ţinta de aderare în2015 nu mai este fezabilă,dar, chiar dacă se va discutadupă alegeri, se menţine pânăatunci ca obiectiv.Isărescu a afirmat în interviulcitat de New York Times că,prin menţinerea monedei na-ţionale, România a câştigatflexibilitatea de a ajusta do-bânzile, de a controla lichidi-tatea şi de a permitedeprecierea leului pentru re-ducerea deficitului bugetar.Fără control asupra politiciimonetare, ţări din zona europrecum Grecia s-au văzutobligate să se bazeze, încriză, în principal pe măsuride politică fiscală, respectivcreşterea taxelor şi scădereacheltuielilor, a precizat guver-natorul în interviul citat deNew York Times.

"Sigur că au apărut nemulţu-miri şi dezamăgiri, deoareceaderarea la UE a fost văzutăca un panaceu. Visele au fostprea înalte", a adăugat Isă-rescu, potrivit New YorkTimes.

Publicaţia americană noteazăcă menţinerea monedei naţio-

nale a ajutat competitivitateaexporturilor României şi acondus la un cost mai scăzutal vieţii, care atrage "dintr-odată" forţă de muncă bine ca-lificată din statele euro aflateîn dificultate.

Situaţia subliniază rezistenţasporită la efectele crizei aeconomiilor celor şapte stateUE din Europa Centralã şi deEst care nu au trecut la euro.Avantajele oferite de menţine-rea propriilor monede suntscoase în evidenţă de situa-ţiile dificile din ţări ca Grecia

şi Spania, unde autorităţile numai au la dispoziţie măsuri depolitică monetară pentru a-şiresuscita economiile "muri-bunde" şi a reduce şomajulajuns la cote alarmante, deaproximativ 25%.În consecinţă, multe state est-europene s-au răzgândit cuprivire la adoptarea euro, no-tează New York Times.

Cehia va lua o decizie în acestsens numai după convocareaunui referendum, nu mai de-vreme de anul 2020. Ungariaa anunţat că nu ia în calcul

trecerea la euro înainte de2018, iar premierul polonezDonald Tusk a declarat înacest an că moneda euro este"complet neatractivă".

Cele 12 state care au aderatla UE în 2004 şi 2007 s-au an-gajat prin Tratat să adopteeuro, fără un calendar asumatşi numai după îndeplinireaunui set de criterii stricte.Cinci dintre aceste state, Slo-vacia, Slovenia şi Estonia,Cipru şi Malta, au trecut dejala euro.

Ţinta de aderare în 2015acum "nu intră în discuţie",a spus Isărescu, potrivit New York Times.

După întâlnirea Monti-Ponta, guvernul italiansolicită un calendar clar pe tema Schengen



Presa din Marea Britanietrage un nou semnal dealarmă, avertizând căaproape 30 de milioane debulgari şi români - practicpopulaţia cumulată a celordouă ţări - ar putea obţinedreptul de a locui şi munciîn Regatul Unit după 2014,când vor fi ridicate restric-ţiile pe piaţa muncii.

Experţi citaţi de Daily Mail şiExpress atrag atenţia asupraunei creşteri semnificative anumărului de nou-veniţi dupăce restricţiile pe piaţa munciidin Marea Britanie, impusecetăţenilor din România şiBulgaria după aderarea la UEîn 2007, vor fi ridicate la sfâr-şitul anului viitor.

Specialiştii mai consideră, po-trivit surselor citate, că numă-rul românilor şi bulgarilorcare vor veni în Regat va fimai mare decât cel înregistratdupă ce Polonia şi alte şaptestate din estul Europei au pri-mit aceleaşi drepturi în 2004din cauza situaţiei fragile aeconomiei în blocul comunitar.

Potrivit Daily Mail, ministrulde interne Theresa May ar fide acord cu o limitare a liber-tăţii de mişcare a lucrătorilorîn UE, însă Marea Britanie nupoate opri procesul de elimi-nare a restricţiilor fără a re-nunţa la tratatul semnat cuBulgaria şi România la adera-rea acestora la UE.Guvernul nu a lansat previ-

ziuni oficiale privind numărulbulgarilor şi românilor care arurma să vină în Regat, iar cri-ticii afirmă că această tăcereeste cauzată de subestimareacifrelor în 2004.

Autorităţile au anticipatatunci că mai puţin 20.000 depersoane vor veni în MareaBritanie, însă datele BirouluiNaţional de Statistică arată căpeste 600.000 de lucrători dinţările est-europene aderate în2004 se aflau anul trecut înRegat.

Un raport al Migration Advi-sory Committee a subliniat te-merile că piaţa muncii dinMarea Britanie va avea de su-ferit efecte 'adverse'.

Potrivit profesorului de econo-mie Robert Rowthorn de laUniversitatea Cambridge,circa un milion de est-euro-peni s-au mutat în Marea Bri-tanie în 2004, iar migraţianetă într-un an este de circa40.000 de persoane.

'Cred că un model similar seva repeta cu România şi Bul-garia, deşi controalele inter-mediare au mai diminuatpoate acest fenomen', a spusel pentru Sunday Telegraph.

Directorul Migration Watchdin Marea Britanie, Sir An-drew Green, a afirmat că Re-gatul a primit mult mai mulţiest-europeni decât oricarealtă ţară şi a făcut apel la o

amânare a ridicării restricţii-lor.

'Cred că ar putea exista o ex-plozie din partea României şiBulgariei, în special în contex-tul în care economiile din altepărţi ale UE au probleme se-rioase. Nici Spania şi nici Ita-lia nu sunt un bun pariu laacest moment dacă vrei să-ţicauţi de lucru. Cred că avemnevoie de o prelungire cu încăcinci ani a acordurilor de tran-ziţie' care limitează accesul pepiaţa muncii, a spus el.

Datele arată că aproape40.000 de bulgari şi români s-au mutat în Regatul Unit anultrecut, numărul total fiind depeste 130.000.

Europarlamentarul CorinaCretu a sesizat Comisia Eu-ropeană cu privire la decla-raţiile premierului DavidCameron şi ale ministruluibritanic de Interne referi-toare la posibilitatea intro-ducerii controlului lagraniţe pentru a bloca aflu-xul de imigranţi din unelestate membre ale UniuniiEuropene.

"E un atac direct împotrivauneia din libertăţile funda-mentale pe care se întemeiazaedificiul comunitar, încă de la

Tratatul fondator din 1957. Li-bertatea de mişcare pentrucetăţenii românii în cadrulUniunii a fost îngrădită, din2007 încoace, în majoritateastatelor vestice, prin interme-diul barierelor impuse accesu-lui pe piaţa muncii. Amânărilerepetate tind acum să se per-manentizeze", a atras atenţiaCorina Cretu, în interpelareaadresată Comisiei Europene.

Vicepreşedintele Grupului Eu-roparlementar Socialist acerut Comisiei Europene, caresponsabila pentru respecta-

rea tratatelor europene, săoblige autorităţile britanice săse conformeze prevederiloracestora.

Corina Creţu a precizat că vasolicita Grupului Socialist săadopte o poziţie oficială faţăde intenţia perpetuării unormăsuri abuzive şi discrimina-torii împotriva cetăţenilor ro-mâni şi bulgari. "Cred că emomentul să avem o dezba-tere deschisă şi tranşantă, in-clusiv în plenul Parlamentuluicu privire la ameninţările pre-mierului David Cameron de a

renegocia relaţia Marii Brita-nii cu UE, opunând proiectuluifederal ideea de mai puţinăEuropa", a subliniat europar-lamentarul Corina Creţu.

Ministrul britanic de interne,Theresa May, a declarat într-un interviu acordat The Sun-day Times, că PartidulConservator, la guvernare, in-tenţionează să prevină unaflux de imigranţi din uneleţări ale UE prin revizuirea Di-rectivei privind libera circula-ţie.Oficialul de la Londra şi-a ex-primat îngrijorarea faţă de im-pactul unui noul val deimigranţi asupra economieibritanice."Analizăm o întreagă arie deabuzuri la adresa libertăţii demişcare. Dar vom merge maideparte, iar chestiunea liber-tăţii de mişcare va face partedin revizuirea" Directivei pri-

vind libera circulaţie, a decla-rat Theresa May.Ministrul de interne nu a men-ţionat ţările din care ar puteaveni noul val de imigranţi, darThe Sunday Times precizeazaca este vorba de România şiBulgaria.

De la 1 ianuarie 2014 se vorridica restricţiile pe piaţamuncii pentru români şi bul-gari, iar experţii se aşteaptă laun aflux de cetaţeni ai celordoua ţări în Marea Britanie, încautarea unui loc de munca.Problema imigranţilor a fostpusa şi de premierul DavidCameron, care vrea o reconfi-gurare a relaţiilor dintre Bru-xelles şi Londra.

Premierul britanic considerăcă libera circulaţie se numărăprintre "competenţele" UEcare trebuie readuse în discu-ţie.

Presa tabloidă britanică se teme că 30 de milioane deromâni şi bulgari vor putea lucra în Regat după 2014

Creţu cere CE să oblige MareaBritanie să respecte dreptulla libertatea de mişcare



Minorii români emigraţi înItalia se tem să-şi declarenaţionalitatea şi o ascundde omologii italieni, deoa-rece le este frică să nu fieconsideraţi romi. Unul dinpatru copii nu beneficiazăde îngrijiri pediatrice. Şasefamilii din zece se con-fruntă cu obstacole lingvis-tice şi dificultăţi biro-cratice, iar pentru aproapepatru familii din zece,Roma este oraşul în careeste cel mai dificil să te in-tegrezi. Acesta este tabloulcare rezultă din prima cerce-tare efectuată asupra copiilorde imigranţi români din Italia,realizată de Fundaţia ''Alberodella Vita'', împreună cu Fun-daţia ISMU/ Iniziative e Studisulla Multietnicita/, în cadrulproiectului 'Children's Rightsin Action. Improving chil-dren's rights in migrationacross Europe. The Romaniancase', cofinanţat de Programul''Fundamental Rights and Ci-tizenship'' al Comisiei Euro-pene, relatează publicaţiaonline de limbă engleză şi ita-liană ''West - Welfare SocietyTerritory''.

'Datele arată în mod clar fap-tul că pentru minorii românidin Italia se menţin încă multedificultăţi, în primul rând pefrontul sănătăţii - comenteazăIvano Abruzzi, directorul Ofi-ciului Proiecte şi Cercetări alFundaţiei ''Albero della Vita''.De exemplu, doar 75,2% din-tre copiii intervievaţi benefi-ciază de îngrijiri pediatrice,comparativ cu 84,5% în Spa-nia'.

Şase familii de români dinzece spun că s-au confruntatcu numeroase obstacole juri-dice şi birocratice în integra-rea lor în Italia. Aşa cumreiese din cercetarea prezen-tată la Milano, în cadrul con-ferinţei 'Copii de imigranţi:minorii români şi familiile lorîn Italia', Italia este încă o ţarăproblematică pentru inte-grare, deşi este destinaţia pre-ferată de două treimi dintreimigranţii români. Realizatăpe un eşantion de 242 de fami-lii de români care trăiesc laRoma, Milano şi Torino, cerce-tarea Fundaţiilor ''Alberodella Vita'' şi ISMU studiazăefectele asupra copiilor care

au emigrat din România îm-preună cu părinţii lor, în Italiaşi Spania.

Majorităţii copiilor românicare trăiesc în Italia le este ru-şine de naţionalitatea lor şi oascund din cauza discrimină-rilor legate de confuzia dintrenaţionalitatea română şi cearomă. În acest sens, rolulmass-media este central înstigmatizarea naţionalităţii. ÎnSpania, în schimb, o acţiunepolitică decisivă 'anti-stereo-tip' a reuşit să demonteze şi sădemistifice prejudecăţile ge-nerate de populaţie faţă deimigranţi.

În clasamentul celor mai difi-cile oraşe se evidenţiazăRoma: aproape patru familiidin zece, 37,5% din eşantion,declară că au avut dificultăţiîn integrarea lor (în Lazio seconcentrează aproape200.000 de români, dintr-untotal de un milion de persoanecare locuiesc în Italia, potrivitISTAT). Pe locul doi se si-tuează Milano (oraş complexpentru 25% din respondenţi).Oraşul care stă bine este To-

rino (doar 12% spun că auavut probleme).

În cadrul şcolii, se remarcăfaptul că, dacă pe de o parte93,5% dintre copii sunt în-scrişi regulamentar la şcoală,10,7% au fost respinşi înşcoala primară. 12,3% dintrebăieţi şi 10% dintre fete aupierdut unul sau mai mulţi anişcolari din cauza fenomenuluimigrator. Grupul cel maiexpus riscului este cel între 11şi 13 ani: doi copii din zecesunt respinşi.

În cadrul proiectului, îm-preună cu ''Associazione Al-ternative Sociale'', au foststudiate şi efectele reîntoarce-rii în România asupra copiilor.Pentru jumătate dintre copiiiintervievaţi, perioada de timppetrecută în străinătate estemai mare de trei ani, fapt careeste adesea cauza unor riscurimajore în procesul de readap-tare la viaţa din România,fiind mai îndelungat timpulpetrecut fără a interacţiona cumediul socio-cultural româ-nesc.

Factorii inhibitori menţionaţide copii drept cauză a eşecu-lui adaptării sunt mai ales in-dividuali: 72,05% vorbesc deobiceiuri dobândite în timpulşederii în străinătate, de fap-tul că au uitat stilul de viaţăromânesc, lipsa respectului desine, urmaţi de factori legaţide comunitate (lipsa de sprijindin partea prietenilor, lipsa deatenţie din partea profesorilorşi factori familiali).

Între 10% şi 15% dintre copiiicare se întorc în România pre-zintă un risc semnificativ de adezvolta tulburări specifice(emoţionale, de comporta-ment, de atenţie, relaţionale).

Cuantificând, peste 5.000 decopii imigranţi reveniţi în Ro-mânia au dificultăţi legate dereadaptare şi prezintă pro-bleme psihologice şi emoţio-nale care vor avea un impactasupra dezvoltării lor. Dareste un număr care, potrivitestimărilor ''Albero della Vita''este destinat să crească cuaproximativ 1.000 pe an.

Viaţa grea a copiilor români din Italia: prejudecăţişi puţină integrare (studiu 'Albero della Vita' şi Ismu)

Ambasadorul SUA la Bucu-reşti, Mark Gitenstein,aflat la finalul mandatuluisău, a declarat, în emisiu-nea "După 20 de ani" difu-zată de PRO TV, că are oprofundă afecţiune pentruRomânia şi pentru români,arătând însă că cel maimare defect al acestoraeste pesimismul.

Cel mai mare defect al ro-mânilor - pesimismul

"În primul rând, ştiţi deja căsunt româno-american, deciam o profundă afecţiune pen-tru România, care a crescutde când sunt aici. Cred căacest lucru se datorează ro-mânilor. Românii mi se parcaptivanţi, foarte inteligenţi.Sunt oameni lângă care îţiplace să trăieşti, iar asta m-aîncântat. Şi sunt oamenifoarte creativi. Deci, îmi placromânii", a spus Gitenstein.El a adăugat că, în al doilearând, ţara în sine i se pare fru-moasă.

"N-aveam idee cât de fru-moasă este ţara. Am călătoritpeste tot cu soţia mea, am fostde trei ori în Deltă, am fost înTransilvania de trei, patruori... Am făcut o lungă excur-sie pe bicicletă în Transilva-nia. Am fost la Sarmizegetusa,de curând, nu mai mult de olună. E incredibil de fru-moasă. În Europa nu există locmai frumos decât România", aadăugat Mark Gitenstein.

Întrebat dacă ar vrea să semute în România, Gitenstein arăspuns: "Mi-ar plăcea să mămut în România, dar am cincinepoţi şi trei copii care locu-iesc în SUA, iar trei dintre ne-poţi s-au născut în timpulmandatului meu aici. Abiadacă-i cunosc. Vreau să fiuaproape de ei, în SUA".

El a mai spus că în Româniacel mai mult l-a surprins fru-museţea ţării."Din România nu ştiam decâtBucureştiul. Văzusem multefotografii cu Bucureştiul, darn-aveam idee ce frumoşi suntMunţii Carpaţi sau Transilva-nia, sau Delta Dunării, sauValea Oltului, podgoriile deaici. Habar n-aveam de acestlucru. Apropo, majoritateaamericanilor n-au habar de

toate acestea. Din păcate,cred că sunt mulţi europenicare nu ştiu acest lucru. Şi, celmai surprinzător, sunt mulţiromâni care ignoră acestlucru. Mergeam în unele zoneşi nu vedeam niciun român peacolo. Numai europeni!", aadăugat Gitenstein.

Întrebat care este, în opiniasa, cel mai mare defect al ro-mânilor, ambasadorul a spus:"Cred că temerea mea cea maimare e aceeaşi pe care oaveam când am venit: vădfoarte mult cinism, foarte multpesimism. Mulţi spun căpleacă din ţară, pentru că nule place cum evoluează unlucru sau altul. Nu cred că eun lucru rău dacă tineriipleacă din România pentru ovreme, iar apoi revin. Cred căvor descoperi că aici se tră-ieşte mai bine decât în mareparte din Europa. Dar mi separe descurajant uneori".

El a precizat că în discuţiile curomânii pesimişti încearcă săfie cât mai optimist."Cred că România are unmare viitor. Oamenii ar trebui

să se uite un pic la ce se în-tâmplă în alte ţări din zonă şisă îşi dea seama că Româniase descurcă mult mai binedecât acestea. Rata creşteriieconomice e mai bună. Până şievenimentele din vară au do-vedit că puteţi respecta statulde drept şi că vă îndreptaţi,sper eu, spre un nivel de sta-bilitate, democraţie şi domniea legii, care vă va pune într-opoziţie foarte bună atuncicând economia şi Europa vordepăşi din dificultăţile ac-tuale. Cred că România efoarte bine poziţionată. Dacăaş putea transmite acestmesaj optimist, dacă lideriidumneavoastră ar puteatransmite acest mesaj opti-mist, dacă ar continua refor-mele, ar fi foarte bine pentruRomânia şi mai mulţi tineri arrămâne aici", a continuat am-basadorul.

El a apreciat că, pentru ca ro-mânii talentaţi să nu mai plecedin ţară, politicienii ar trebuisă facă reformele sugerate deFMI."România să devină mai efi-cientă, mai democratică, să

aibă o democraţie şi o piaţă li-beră mai stabile. Dacă faceţiasta, mulţi dintre românii ple-caţi vor reveni, iar cei ce vorsă plece se vor răzgândi. Astaîşi doresc. De câte ori călăto-resc în România mă întâlnesccu tineri români, de la 18 la 35de ani, şi toţi vorbesc desprecorupţie. Toţi se plâng de par-tidele politice şi de mass-media. Şi vor să vadăschimbări aici. Cred că, dacălucrurile se vor schimba, eivor rămâne aici. Chiar dacăpleacă o vreme şi revin, vorvedea că nivelul lor de trai emai ridicat aici, decât în altăparte în Europa", considerăGitenstein.

Întrebat dacă apreciază că ac-tualii candidaţi la alegerileparlamentare pot să facăaceastă schimbare, Mark Gi-tenstein a răspuns: "Cred căpot şi că o vor face, dacă ro-mânii le vor impune aceststandard. Şi dacă dumnea-voastră, jurnaliştii, le veţi im-pune acest standard. Toţi ştimce trebuie făcut. Este scrisnegru pe alb în condiţiile FMI,la fel şi în MCV. A fost expri-

mat clar de actualul prim-mi-nistru, pe când era în opoziţie,în cele 15 puncte de guver-nare. Calea de urmat e foarteclară, dar trebuie urmată. Nue uşor. Nu spun că reformelevor fi uşoare. Vor fi foarte difi-cile".

El a apreciat că una dintrecele mai mari realizări alemandatului său va fi concreti-zarea poziţiei SUA în privinţarespectării legii, a stabilităţii,precum şi în convingerea Ro-mâniei că acestea sunt che-stiuni importante."Primesc semnale că românulde rând înţelege acest lucru,de aceea cred că e un lucrufoarte bun. Dar cel mai multmă bucur de relaţiile perso-nale închegate aici, de afecţiu-nea pe care o simt pentru ţarăşi de profunzimea iubirii melepentru România, de dorinţamea de a-mi consacra restulvieţii lucrând pentru ţara asta,chiar dacă nu voi mai fi amba-sador, ci doar continuând sărevin aici, ca persoană pri-vată", a încheiat Mark Giten-stein.

Actualitatearomâneascã 710 noiembrie - 23 noiembrie


Gitenstein: Am o profundă afecţiune pentru România.Cel mai mare defect al românilor - pesimismul

Victor Socaciu va luptapentru un fotoliu de depu-tat în Colegiul Nr.1 dinstrăinătate. Ce vă reco-mandă domnule Socaciupentru această funcţie?

În primul rând mă recomandăexperienţa mea acumulată în12 ani de politică, timp încare am fost la conducereadepartamentelor de cultură,arte şi mijloace mass-media alPSD la nivel de sector, muni-cipiul Bucureşti şi în ultimiiani ca Preşedinte al Departa-mentului Naţional.

Timp de 8 ani am făcut partedin Consiliul de Administraţieal Radioului Public şi al Tele-viziunii Române. Experientamea a fost îmbogăţită şi maimult întrucât ca deputat înParlamentul României din2008 până în prezent am ac-tivat ca Vicepreşedinte al Co-misiei de Cultură, mebru alComisiei UNESCO şi membrual Comisiei pentru proble-mele Revoluţionarilor. Această experienţă politică lacare se adaugă interesul con-stant şi neobosit pentru pro-movarea marilor valorinaţionale, precum şi sprijinulpentru toate demersurile înceea ce priveşte dreptatea so-cială, drepturile omului, de-mocraţia, mă îndreptăţesc săintru din nou în lupta electo-rală. Cred cu tărie că oameniicare performează în meseriile

lor au din start premiza de aperforma şi în politică.

Care ar fi avantajele dum-neavoastră pentru acestfotoliu în bătălia care oveţi da cu William Brânză?

William Brânză, din posturade parlamentar a sprijinitprin votul său menţinerea laputere a regimului Băsescu –Boc - Udrea, regim răspunză-tor de scăderea dramatică anivelului de trai al întregii po-pulaţii a României, regim co-rupt, autoritarist şiantiromânesc. Presa româ-nească a relatat pe larg aface-rile oneroase pe bani publiciale domnului William Brânză,dintre care amintesc aicinumai contractul de 4,6 mil.euro primit de la MinisterulPDL al Transporturilor pentruderatizarea metroului, pre-cum şi contractul oferit dePoşta Română în valoare de700.000 de euro în care esteimplicat şi vărul său din Cas-tellon. Atâta timp cât am fostşi voi fi demnitar, nu am avutşi nici nu voi avea contractepe bani publici.

Care este mesajul dumne-voastră central în campa-nia din diaspora?Toţi românii din străinătatesunt parte a poporului român.Ei sunt şi reprezintă Româ-nia. Deşi trăiesc şi muncesc înafara graniţelor, românii din

diaspora trimit anual acasămiliarde de euro. Balanţa deplăţi a statului român esteechilibrată de acest importantaport. Este firesc şi obligato-riu aş spune ca acelaşi statromân să le fie recunoscătorprin politici publice care să-iapere, prin acorduri interna-ţionale şi prin facilitarea reîn-tegrării pe piaţa munciiatunci când se întorc în ţară.

Ce planuri de viitor aveţipentru românii din dias-pora?

Îmi doresc să fiu o interfaţăîntre românii din diaspora,Parlamentul şi Guvernul Ro-mâniei.

Cum vedeţi pieţele demuncă din Italia şi Spaniapentru români în viitorulapropiat?

Ambele ţări traversează o pe-rioadă de criză majoră careafectează profund acestepieţe în sensul scăderilor ma-sive a locurilor de muncă. Ceimai afectaţi sunt fireşte emi-

granţii. Aceştia, în mod natu-ral, îşi vor întoarce privirilecătre locurile natale şi deaceea cu atât mai mult Româ-nia trebuie să regândeascăsoluţiile de reinserţie pe piaţamuncii a din ce în ce mai mul-tor români. În acest contextvăd şi o şansă a României dea se moderniza atâta timp câtromânii care se întorc aduc onouă mentalitate, un nouknow-how la standardele ca-pitalismului occidental, bene-fic economiei noastre.



Publicaţie fondată de Dr. Valentin Eugen Dăeanu

Redacţia și administraţiaBucureşti, Str. Justiţiei, Nr.54,

Et.2, Sector 4Tel.: 004 021 335 88 00Fax: 004 021 335 87 84

E-mail: [email protected]

Redacţia: Albert Craiciu, Luiza Ciorcăşel,

Irina Stinghe

Referent: Costel Cune

Art director & DTP: Cristian Călin

Editat de:S-PRESS Internaţional România

ISSN 1583 – 2120

Administrator unicCristian Călin

Actualitatea Românească este un ziareditat în România şi se supune legilor

româneşti în materie. Ziarul poate fi di-fuzat şi retipărit oriunde în lume, cu

acordul redacţiei, societăţii sau persoa-

nei căreia i se încredinţează acestdrept.

PUBLICITATE ITALIA:Director comercial și

PublicitateCristiano Acquaroli

pentru Noesis Media srlTel. 0039 339 4142640

[email protected]

Actualitatea românească va prezenta opinia liderilor politici din diaspora. Actualitatea românească este o publicaţie independentăiar părerile exprimate în cadrul articolelor şi interviurilor nu exprimă punctul de vedere al redacţiei. Actualitatea românească esteechidistantă faţă de orice formaţiune politică. Orice lider de opinie sau reprezentant al unei formaţiuni politice ne poate scrie pentrurealizarea unui articol sau a unui interviu pentru una din ediţiile viitoare la adresa de e-mail: [email protected]

VICTOR SOCACIU:Îmi doresc să fiu o interfaţă între românii din diaspora, Parlamentul şi Guvernul României

Albert Craiciu



ANUNTURI GRATUITE Trimite anunţul tău pe adresa redacţ[email protected]

sau caută centrele de colectare.LOCURI DE MUNCĂ

Caut loc de muncă, ore saulung orario după ora 13:00. Tel: 3278885071 Goge Violeta.

Rumeno 35 anni, atestato sog-giorno, residenza 7 Cammini(Rm) patente B, C, E, cqc,scheda tachigrafo, tante espe-rienze, cerco lavoro. Tel: 3279004730.

Cerco lavoro come falegname,fabro, tapizzere, manuale, fa-chino. Cell: 3201631322

Caut loc de muncă, urgent, ba-dante, ore. Doamnă serioasă cureferente. Tel: 3207135443

Ştiu loc de muncă fix, la o fami-lie cu 8 câini. Salariu 700 euro,să fie iubitoare de animale.Tel:3279372651 (după ora 21:00)

ÎNCHIRIERI

Închiriez cameră în Villalba(Rm) la o fată sau un băiat.Tel: 3280834782

Închiriez cameră mobilată cubalcon ptr. o familie sau 2 bă-ieţi pe Corso Italia – Villalba(RM), Tel: 3291373028/ 3895185961.

Cerco persona (ragazza/o)seria da dividere apartamento

sulla Cassia vicino SMA, Cel: 342769550

Închiriez posto letto unei femei,200 euro, cameră mare (doar 2persoane în cameră). Lido Cen-tro, apartament liniştit Tel: 3485160021

Închiriez cameră pentru o fe-meie sau două fete. Zona LidoCentro, via Angelo Olivero. 380euro. Tel: 3294696147

VÂNZĂRI

Vând Renault Espace, fabricatîn 2002, motor 2200, diesel, 7locuri, 150.000 km Tel: 389533382

Vând autoturism VOLSWAGENPASSAT, confort DSG anul2007, DIESEL înscris în Româ-nia preţ 10.500 €, Cell: 327.9961813

Autor: Mihai Matei

Autor: Mihai Matei

Autorităţile de la Roma sus-pectează că, la jumătatealunii septembrie, o gruparecriminală i-a dat foc, pestradă, unei prostituate,care provine din Botoşani,pentru a trimite astfel unmesaj înfricoşător uneibande rivale, formată dinproxeneţi români, femeiafiind complet mutilată.

Incidentul a avut loc pe stradaRocca Cencia, o zonă aproaperurală, situată între bulevar-dele Prenestina şi Casilina, laperiferia Romei, unde obişnu-iau să-şi facă apariţia maimulte prostituate, între care şi Mihaela Roznov, în vârstă de 22de ani, din Botoşani, potrivitunui raport al Poliţiei italiene.

Orfană de tată, fata a plecat înItalia imediat după ce a împlinit18 ani pentru a-şi câştiga exis-tenţa ca prostituată. La data de11 septembrie 2012, aceasta aieşit, ca de obicei, în locul încare obişnuia meargă pentru a-şi găsi clienţi. Avea deja patruani de când lucra în Italia şi, înafara unor incidete minore,provocate, de cele mai multe

ori, de diferiţi clienţi băuţi saudrogaţi, Mihaela nu fusese au-zită de nimeni să se fi plâns defaptul că a păţit vreodată cevarău ori că se simte ameninţată.Ca urmare, în noaptea respec-tivă, aceasta nu avea nici ceamai vagă presimţire cu privirela nenorocirea care avea să seabată asupra ei.După lăsarea întunericului, doibărbaţi au apărut din întunericşi, fără să spună nimic, au trân-tit-o la pământ, au lovit-o de câ-teva ori, apoi au turnat în grabăbenzină peste ea şi i-au dat foc,transformând-o, într-o frac-ţiune de secundă, într-o torţăvie. Apoi, au luat-o la fugă şi audispărut în bezna nopţii.Scena, ruptă parcă dintr-unfilm de groază, i-a marcat pu-ternic pe cei câţiva martoricare se aflau în apropiere. Ace-ştia au relatat cu lux de amă-nunte cum a decurs, pas cupas, înfiorătoarea pedeapsă detip mafiot. Audiaţi de anchetatori, aceştiaau povestit că au văzut cumardea corpul unei prostituate,care "ţipa şi se răsucea de du-rere". În acelaşi timp, martoriiau văzut cum colegele prosti-

tuatei se chinuiau să-i smulgă hainele cuprinse de flăcări şiîncercau să stingă focul cu mâi-nile goale, apăsând pe picioa-rele, pe mâinile şi peabdomenul victimei.La rândul lor, prostituatele careau fost de faţă au fost sărace îndeclaraţii, nefiind de niciunfolos pentru poliţiştii care le-auinterogat. Fetele s-au limitat săspună doar că, la început, agre-sorii au lovit-o pe Mihaela cupumnii şi cu picioarele, iar"când s-a prăbuşit la pământ,au stropit-o cu ceva care miro-sea a benzină, i-au dat foc şi aufugit". În ce-i priveşte pe cei doiautori, prostituatele au spus cănu-i cunoşteau şi nu pot nicimăcar să-i descrie, pe motiv căpurtau glugi care le acopereaufeţele aproape în totalitate.Tânăra, ajutată de trecători şide o patrulă a carabinierilor dinzona Tor Bella Monaca, a fosttransportată la Spitalul SantoEugenio, unde, se arată în ra-portul anchetatorilor, medicii s-au declarat rezervaţi înlegătură cu şansele de supra-vieţuire ale acesteia. Tânăra asuferit arsuri de gradul trei pejumătate din suprafaţa corpu-

lui, existând riscul să aparăcomplicaţii grave. În plus, ca-drele medicale au explicat că,dacă scapă cu viaţă, pacientava avea nevoie de un lung şirde operaţii complicate pentrurefacerea pielii, în condiţiile încare este complet mutilată.Raportorul regional pentru Po-litici Sociale, Aldo Forte, a vizi-tat-o pe Mihaela Roznov laspital, iar aceasta i-a spus doarcă îi este teamă de faptul că,cei care i-au dat foc de vie, arputea încă să-i facă rău. Chestionată de poliţişti, ro-mânca din Botoşani a afirmatcă nu îi cunoaşte pe agresori.Fără să aibă prea multe indiciilegate de identitatea suspecţi-

lor, poliţiştii italieni au lansatmai multe ipoteze de lucru,însă, judecând după "cruzimeadeosebită", aceştia presupuncă, cel mai probabil, "unul din-tre grupurile care controleazăpiaţa sexului ar fi vrut să tri-mită un mesaj animalic unuigrup rival", notează anchetato-rii în raportul citat.Un alt scenariu luat în calcul depoliţişti este acela că prosti-tuata ar fi vrut să lucreze pecont propriu şi "cineva a decissă pedepsească o sclavă carevoia să fie liberă".Autorii încă nu au fost identifi-caţi, iar ancheta este instru-mentată de carabinierii dinzona Frascati.

Agenţi ai poliţiei municipaledin Veneţia, regiunea Ve-neto, au arestat duminicăun cetăţean român, sub acu-zaţia de a nu fi plătit 239 deamenzi pentru infracţiuniale codului de circulaţie, in-formează luni cotidianul IlGazzettino din Veneţia.

Românul, în vârstă de 34 deani, era căutat de poliţia muni-cipală din Veneţia din anul2008. În ultimii patru ani, înca-sase 239 de amenzi, în valoarede 20.000 de euro, pentru in-

fracţiuni comise în numeroasecomune din regiunea Veneto,din nordul Italiei.

Românul, în Italia din 2008,este proprietarul unui autotu-rism marca Volkswagen Passat,cu număr românesc de înmatri-culare. După legea italiană, arfi trebuit să schimbe numărulde înmatriculare la cel mult unan după sosirea sa în Italia. Dinaceastă cauză, maşina a fostsechestrată de poliţia din Vene-ţia.

O adolescentă româncă învârstă de 13 ani a fost for-ţată de sora sa şi de o altăfemeie să se prostitueze pestrăzile oraşului italian Ve-rona (nord), scrie ziarulCorriere della Sera, în ediţiaelectronică.

Cele două suspecte - sora de18 ani şi o tânără de 23 de ani

- au fost arestate pentru favori-zarea prostituţiei şi proxene-tism.

Fata de 13 ani a fost observatăde un agent de poliţie în zonaPalladio din Verona în timp ceera abordată de bărbaţi detoate vârstele cu care întreţi-nea relaţii sexuale.Clienţii negociau preţurile cu

cele două femei care o supra-vegheau pe adolescenta ro-mâncă. După mai multe ore demonitorizare operativă, poliţiaa intervenit şi a eliberat-o pefata româncă. Cele două sus-pecte au fost interogate şi vorfi prezentate instanţei. Unclient a fost ridicat de poliţiepentru interogare.

Actualitatearomâneascã10 noiembrie - 23 noiembrie

www.actualitatea-romaneasca.ro 11Româncă incendiată la Roma de o grupare criminalăca mesaj pentru o bandă rivală de proxeneţi români

Veneţia: Un român a fost arestat pentru239 de amenzi de circulaţie neplătite O fată româncă de 13 ani a fost forţată să

se prostitueze în Italia de propria soră



Zilele trecute am fost între-bată de un cititor al ziaruluinostru, fost chiriaş al unuiimobil primit de la stat şi ul-terior revendicat de foştiiproprietari, dacă:

Se mai pot recupera sumeleplătite Statului Român decătre foştii chiriaşi ale cărorcontracte de vânzare – cum-părare au fost desfiinţateirevocabil prin hotărârijudecatoreşti ulterioare?

Fireşte că răspunsul nu poatefi unul general valabil, ci el di-feră în funcţie de momentul lacare au fost desfiinţate irevoca-bil contractele de vânzare cum-parare.

În speţă, Dl. V, un cititor fidel alziarului nostru, a aflat în anul2007 că i-a fost constatat nulabsolut contractul de vânzare –cumpărare încheiat cu eluda-rea prevederilor Legii nr.112/1995.

Astfel că, în anul 2008, dânsula introdus o acţiune prin carea cerut sa fie despăgubit de

Statul Român la valoarea depiaţă a imobilului pe care l-apierdut irevocabil şi pentrucare în anul 1996 plătise osumă considerabilă de bani.Acţiunea i-a fost însă respinsăîn anul 2010 ca neîntemeiată.

În timpul acestui proces, ladata de 06.02.2009 a intrat învigoare Legea nr. 1/2009 demodificare şi completare aLegii nr. 10/2001 privind regi-mul juridic al unor imobile pre-luate abuziv.

Această nouă lege specialăpriveşte expres situaţia foştilorchiriaşi a caror contracte devânzare – cumpărare au fostdesfiinţate irevocabil cu saufără eludarea Legii nr.112/1995.

Întrucât Dl. V ceruse prinacţiunea sa din 2008, valoareade piaţă a imobilului şi nupreţul actualizat, aşa cum cerelegea specială din 2009,acţiunea sa a fost respinsă caneîntemeiată, instanţa nemani-festându-şi rolul activ, aşa cumar fi fost util în cauză, de a re-

califica cererea introductivăraportat la modificările legisla-tive survenite.

În prezent, Dl. V ar mai aveaposibilitatea să ceară doarpreţul actualizat, raportat ladispoziţiile Legii nr. 1/2009,însă numai cu condiţia admite-rii cererii sale de repunere întermenul de prescripţie, care s-ar fi împlinit la data de06.02.2012.

Cum Dl. V a aflat de respinge-rea acţiunii sale iniţiale doar înoctombrie 2012, formulareaunei cereri de repunere în ter-menul de prescripţie se im-pune în maxim 1 lună de lamomentul luării la cunoştinţă arespingerii acţiunii saleiniţiale.

Modalitatea de calcul apreţului actualizat se face înfuncţie de indicele preţului deconsum din perioada 1996 –2012 şi / sau rata inflaţiei, co-municată de Institul Naţionalde Statistică.

Restituirea preţului actualizat

se face, prin intermediulinstanţei de judecată, de cătreMinisterul Economiei şiFinanţelor din fondul extrabu-getar constituit în temeiulLegii nr. 112/1995, cu modifi-cările ulterioare.

Prin urmare, Dl. V ar putea in-troduce o nouă acţiune princare să solicite preţul actuali-zat al imobilului, chiar dacătermenul de prescripţie s-a îm-plinit în februarie 2012, cu

condiţia formulării în termen şiadmiterii cererii sale de repu-nere în termenul de prescrip-ţie.

Vă dorim mult succes!

Av. Adriana Costache (fostă Bangălă)Baroul Bucureşti

Tel. +40740. 576.962Fax. +4021.314.19.42

[email protected]

Adresele birourilor sunt:

ROMA FINOCCHIOVIA DI ROCCA CENCIA NR 68CELL: 3733485804TEL: 0620747266Program Luni-Vineri 9-13 / 16-20Marti inchis Sambata 9-20Duminica 9-13

ROMA PONTE LUCANO (TIVOLI)VIA DEI CANNETI 11CELL:3733485805TEL:0774.320.591Program birou Luni-Joi 9-13/16-20Vineri inchisSambata 10-20Duminica 9-13

Transferul de bani se realizeazăîn 5 minute și comisioanele por-nesc de la 4 euro.Banii se pot ridica din Româniade la sediile Smith&Smih des-chise 7 zile din 7 zile și de la se-diile BCR.La efectuarea unui transfer pu-teţi beneficia de reduceri laanunmite produse alimentaretradiţionale românești oferite desupermarketul AIDA.

Servicii suplimentare oferiteBilete de avion low cost, încărcări te-lefoane reţele din România şi Italia,vânzări telefoane Digi şi încărcăricartele Digi, traduceri, legalizări -orice tip de documente, asigurări tipRCA pentru maşinile înmatriculate înRomânia. Vă așteptăm cu drag!

Smith&Smith a venit în întâmpinarea clienţi-lor săi cu încă două noi sedii la Roma. Acesteasunt situate în incinta supermaketelor AIDA.

NOU! NOU! NOU! NOU! NOU! NOU! NOU! NOU! NOU!

NOU! NOU! NOU! NOU! NOU! NOU! NOU! NOU! NOU!

Restituirea preţului actualizat al imobilului. Repunerea în termenul de prescripţie.

Actualitatearomâneascã1310 noiembrie - 23 noiembrie


Intrarea Maicii Domnuluieste cinstită în fiecare an, pe21 noiembrie. Este sărbă-toarea în amintirea zilei încare, Sfinţii Ioachim şi Anaau adus-o pe fiica lor Maria,în vârstă de trei ani, la tem-plu. Aici a fost întâmpinată demarele preot Zaharia, tatălSfântului Ioan Botezătorul,care a dus-o în cea mai sfântăîncăpere din acest loc, înSfânta Sfintelor, unde va ră-mâne până la vârsta de 15 ani.Deşi sunt persoane care susţincă lucrul acesta era cu nepu-tinţă, totuşi Biserica, în cântă-rile ei afirmă: "Ceea ce s-ahrănit în Sfânta Sfintelor, celeiîmbrăcate cu credinţă şi cu în-ţelepciune şi cu neîntinată fe-ciorie, mai marele Gavriil i-aadus din ceruri închinăciune".Informaţii despre acest eveni-ment din viaţa Maicii Domnuluiavem în "Evanghelia dupăIacov" sau "Protoevanghelia", oscriere apocrifă din secolul alII-lea. Precizăm că dintre săr-bătorile închinate Maicii Dom-nului, numai "Bunavestire" arela bază un eveniment istoric

consemnat în Sfânta Scriptura(Luca I, 26-38). Despre cele-lalte sărbători, evangheliile ca-nonice nu ne dau mărturii,informaţiile provenind dinSfânta Tradiţie şi din evanghe-liile necanonice (apocrife).

Părintele profesor Ene Branisteafirmă că această sărbătoare aluat naştere în secolul VI. "La20 noiembrie 543, Justinian azidit la Ierusalim, lângă ruineletemplului, o biserică închinatăSfintei Fecioare, care, spre de-osebire de una mai veche, afost numită biserica SfântaMaria "cea nouă". Conform obi-ceiului, a doua zi după sfinţire,adică la 21 noiembrie, a înce-put să fie serbat hramul (patro-nul) bisericii, adică însăşiSfânta Fecioara, serbarea fiindconsacrată aducerii ei la tem-plu".În Apus, sărbătoarea a fostadoptată de papa Grigorie XI-lea, care a cinstit-o pentruprima dată în anul 1374, laAvignon.Pentru ca bucuria sărbătorii sănu fie umbrită de post, Biserica

a rânduit ca pe 21 noiembrie săfie dezlegare la peşte.

Începând cu data de 21 noiem-brie, în cadrul slujbei Utreniei,se cântă Catavasiile: "HristosSe naşte, slăviţi-L!..." Este osărbătoare care ne pregăteşteşi pe noi să-L facem pe Hristossă Se nască tainic în noi.

Nu este de ajuns să ştim că Fe-cioara Maria a fost dusă laTemplu şi a stat până la vârstade 15 ani. Important este să pă-trundem în înţelesul profund alevenimentului istoric şi să des-coperim că prezenţa ei înSfânta Sfintelor, e roditoare:face ca Fiul lui Dumnezeu să Senască din ea. Deci, Hristos Seva naşte, va muri şi va învia tai-nic cu tot omul care vieţuieşteîn Biserică.

În această zi, copiii pun crengide măr în vase cu apă. Acestea,ţinute în lumină şi căldură, în-muguresc şi înfloresc, şi suntfolosite în noaptea de Anul Noudrept sorcove. Să nu uităm că

în colindele româneşti se cântă,în plină iarnă, despre floriledalbe, flori de măr, sau despremăruţ, mărgăritar. Dacă am ficu luare aminte la colinde, nuam avea cum să nu ne întrebămce măr ar putea face în decem-brie flori dalbe? Şi de ce măr?Pentru că strămoşii noştri ştiau

de la bătranii lor că acea joardăa Sfântului Nicolae trebuie săfie una de măr, iar dacă aceeaînflorea până de NaştereaDomnului, înseamna că sfântula mijlocit pentru iertarea celuicăruia i-a dăruit crenguţa, floridalbe.

Greutatea mare la naştere,creşterea rapidă în greu-tate, o mamă supraponde-rală care fumează pot creşteriscul unui copil să devinăobez mai târziu, se aratăîntr-un studiu realizat decercetătorii de la Universi-tatea din Nottingham. Înacelaşi timp, copiii care aufost alăptaţi la sân şi au pri-mit hrana solidă mai târziuau avut un risc mai redus dea deveni supraponderali.

Rezultatele provin în urma uneireexaminări şi analize sistema-tice a datelor de la aproximativ30 de studii anterioare despreimpactul factorilor care afec-tează copiii în primele 12 lunide viaţă şi legătura lor poten-ţială cu obezitatea din copilă-rie.Studiul a fost realizat de docto-randul Stephen Weng, sprijinitde o echipă condusă de dr.Sarah Redsell şi este primul deacest gen în încercarea de a re-vizui toate dovezile pentru fac-torii de risc asociaţi cuobezitatea din copilărie.

“Rezultatele acestui studiuidentifică în mod eficient ceimai importanţi factori de riscprin analizarea datelor de la unnumăr mare de alte studii careau fost efectuate anterior.Acest lucru va oferi un punctde plecare solid pentru cerce-tările viitoare care vor identi-fica cele mai potrivitemodalităţi în care aceste infor-maţii ar putea fi utile în prac-tica medicală”, declara dr.Redsell

În Marea Britanie aproximativun sfert dintre copiii întrepatru şi cinci ani şi o treimedintre copiii de la 10 la 11 anisunt supraponderali şi dovezilesugerează că acei copii caresunt supraponderali la vârstade cinci ani sunt mai suscepti-bili de a fi obezi la maturitate .Până în prezent medicii de fa-milie s-au axat pe consiliereaprivind alimentaţia sănătoasăşi alăptare, dar mulţi medicicred că trebuie să se facă maimult pentru a identifica copiiicare sunt expuşi riscului de adeveni obezi.

Analiza studiilor anterioarea arătat că:•Copii mamelor care au fost su-praponderale înainte de sar-cină au un risc de 1,37 de orimai mare de a fi supraponde-rali la vârsta de trei ani, de4.25 de ori mai mare de a fi su-praponderali la vârsta de 7 anişi un risc de 2.36 de ori maimare de a fi supraponderaliîntre 9 şi 14 ani.•Şase din cele şapte studii careau investigat greutatea la naş-tere au arătat o asociere sem-nificativă între copiii care auavut o greutate mare la naştereşi obezitatea în copilărie.•Şase studii care investigheazăcreşterea rapidă în greutate auarătat că există o legătură pu-ternică între obezitate şi creş-terea rapidă în greutate.•Copiii mamelor care au fumatîn timpul sarcinii au avut unrisc cu 47% mai mare de a fisupraponderali, comparativ cucopiii mamelor nefumătoare.•Copiii care au fost alăptaţi lasân – chiar şi pentru scurt timp– au avut cu 15% mai puţineriscuri de a deveni supraponde-

rali în copilărie, comparativ cuacei copii care nu au fost alăp-taţi.•Există unele dovezi care suge-rează că alimentele introduseprea devreme pot fi legate deobezitate – un studiu a consta-tat că bebeluşii hrăniţi cu laptepraf care au primit alimente so-lide înainte de 4 luni au avut unrisc de 6.3 ori mai mare de a fisupraponderali la vârsta de 3ani, comparativ cu copiii careau primit alimente solide între4 şi 5 luni.•Nu s-au găsit dovezi care sădemonstreze o legătură întreobezitatea din copilărie şi vâr-sta mamei la naştere, educaţie,depresia maternă, etnie, tipulde naştere, greutatea mameidupă naştere şi temperamentul

copilului.Cercetarea ar putea fi folosităpentru a alcătui o “listă de ve-rificare” pentru medicii de fa-milie care să-i ajute săidentifice copiii care sunt ex-puşi riscului de a deveni obezimai târziu în viaţă. Cu toateacestea, cercetătorii spun căeste necesar să se studiezeconsideraţiile practice şi eticeale unei astfel de intervenţii, in-clusiv dacă ar fi acceptată decătre părinţi şi ar putea fi pusăîn practică în sistemul medical.Orice listă de verificare a facto-rilor de risc, spun ei, ar nece-sita, de asemenea, testarea înteren şi ar trebui să fie însoţităde un ghid clinic clar pentrumedici.

Care sunt factorii de risc ai obezităţii din copilărie

Intrarea Maicii Domnului în Biserică



Un şofer, vrând să-şi protejeze maşina îm-potriva hoţilor şi neavând bani pentru oalarmă, lasă un bilet pe parbrizul maşinii:“Radioul - defect; benzină - nu are; motorul- componente lipsă”Dimineaţa îşi găseşte maşina pe butuci şi unalt bilet pe care scria:“DECI, nici de roţi nu mai are nevoie!”

***I: Cum se numeşte un bărbat care dă debăut femeilor urâte în club?R: Barman.

***Un grup de turişti vizitează ruinele unuicastel medieval. Privind în jur, un băieţel îşiîntreabă încet tatăl:- Aici a învăţat mama să conducă maşina?

***Mulţumesc, d-le doctor, că m-aţi vindecat degrandomanie. Acum sunt un om de o excep-ţională, neîntrecută, fantastică, ba chiar aşputea spune fenomenală modestie.

***I: Când este felicitat cineva pentru greşealalui?R: Când se căsătoreşte.

***Scopul soţiei este de a cheltui atâţia bani,încât să nu rămână nimic pentru amantă.

***Adevarata fericire constă în lucrurile mici:o mică vilă, un mic iaht, o mică moştenire.

***Criza este mai nasoală decât divorţul. Pierzijumătate din bani, dar îţi păstrezi soţia.

***Într-o agenţie matrimonială: - Şi ce dacă are trei condamnări? În schimb,nu are nici un credit ipotecar!

***A aloca bani pentru lupta împotriva corup-ţiei este acelaşi lucru cu alocarea de vodcăpentru combaterea alcoolismului.

***După o lungă deplasare, soţul vine neanun-ţat acasă. Intră în casă, caută sub pat, în şi-fonier şi în baie. Nimeni. Intră în bucătărie şi-i zice, resem-

nat, nevestei:- Ai îmbătrânit, femeie!

***I : Cum îi numesc canibalii pe alergători?R : Fast food.

***Pentru realist nu este important daca paha-rul este gol sau plin, important este cât amai rămas în sticlă.

***Un german pe aeroport în Paris. Vameşulfrancez se uită la paşaport şi întreabă: -Ocupation? La care neamţul: - No, no, just visiting!

Bancuri...

Alina Mariana Balu, o ro-mâncă de 31 de ani, origi-nară din Vaslui, s-a număratprintre cei 25 de tineri dintoată lumea premiaţi la Ber-lin de Ministerul Federal alEducaţiei şi Cercetării.

Premiile „Green Talents” seacordă pentru a patra oarăconsecutiv unor tineri implicaţiîn proiecte de sustenabilitate lanivel mondial. Anul acesta co-misia de specialitate a avut deales între 403 candidaţi din 69de ţări. Preminata româncăeste doctor în chimie fină şi se

află în prezent la un stagiupostdoctoral în Finlanda. Acti-vitatea sa se concentrează pemetodologii alternative şi eco-logice în chimie, pe producereade biocombustibili, dar şi pe fo-tocataliză – o alternativă ecolo-gică pentru producerea desubstanţe chimice şi de ener-gie. Alina Balu a primit premiulde la Annette Schavan, minis-trul federal al Educaţiei şi Cer-cetării.

„Acest premiu reprezintă pen-tru mine cea mai importantărealizare pe plan profesional

până în prezent. Deoarece, pelângă faptul că vine ca o recu-noaştere a meritolor ştiinţifice,mi-a oferit posibilitatea de astabili contacte cu experţi ger-mani renumiţi în domeniul sus-tenabilităţii [...]”, a declaratromânca pentru DeutscheWelle. Originară din judeţul Va-slui, ea a studiat la Universita-tea Bucureşti şi a lucrat laInstitutul de Chimie Fizicã “IlieMurgulescu”, din cadrul Aca-demiei Române, de unde a ple-cat la un stagiu în Anglia.Ulteriror a obţinut o bursă laUniversitatea din York, Marea

Britanie, iar momentan se aflăîn Finlanda. Întrebată de jurna-şiştii DW cât e de greu pentruun român să obţină rezultateadmirabile în străinătate, AlinaBalu a răspuns: „Cred că re-zultatele în străinătate sunt in-dependente de naţionalitateacelui care le generează. Ideipreconcepute, atât pozitive,cât predominant negative des-pre români desigur că există,cel puţin în sudul Europei, [...]pot să spun că sunt destul deaccentuate, însă nu în dome-niul academic”.

Centrul Comercial, Cultural şi Social LA STRADA vă aşteaptă zilnic cuCELE MAI BUNE OFERTE LA PRODUSELE ROMÂNEŞTI

ROMA - TiburtinaCirconvallazione Nomentana 530

(vis-a-vis de Gara Tiburtina)

Româncă, premiată de guvernul german

Documents

Actualitatea Romaneasca nr 22