Adaptarea La Stress - Curs Endocrinologie

8/20/2019 Adaptarea La Stress - Curs Endocrinologie

1/45

ADAPTAREA LA STRESS

CONF.DR.DANIEL GRIGORIE

INSTITUTUL NATIONAL DE

ENDOCRINOLOGIE


2/45

• Why Zebras Don’t Get Ulcers ?


3/45

• Because they do not worry!


4/45

• Stress is a word used to describe experiences

that are challenging emotionally and

physiologically


5/45

• The brain is the central organ of the stressresponse and determines what isstressful, as well as the behavioral and

physiological responses to potential andactual stressors.

• The brain is also a target of stress and it

changes structurally and chemically inresponse to both acute and chronicstressors.


6/45

Sistemul de stress

• efinitie Stress " o stare de amenintare ahomeosta#iei care poate fi contracarata de o serie de

raspunsuri fi#iologice si comportamentale care au ca scop

restabilirea echilibrului $raspunsul adaptativ la stress%.

• &omponente centrale

' (euronii &)* si +- din nc. -araventricular

' Sist. simpatic central $locul ceruleus%

• &omponente periferice

' +xa *-+

' Sist. simpatoadrenal periferic $/S)0S(S%


7/45


8/45

RASPUNSUL GENERAL LA STRESS

• Stressorii fi#iologici si psihologici semnificativi evoca un raspuns

adaptativ care include activarea axei *-+ si a sistemului

simpatoadrenal.

• -rodusii finali ai acestor cai a1uta la mobili#area resurselor necesare

pt a face fata necesitatilor fi#iologice din situatii de urgenta, in modacut prin raspunsul lupta sau fugi, si pe termen lung prin efectele

sistemice ale glucocorticoi#ilor asupra unor functii, cum sunt

gluconeogene#a si mobili#area energiei.

• +xa *-+ are roluri homeostatice unice, specifice stressului, cel mai

bun exemplu fiind rolul 2& in reglarea raspunsului imun sauinflamator.


9/45


10/45

)apunsul adaptativ la stress

• 3ste determinat de factori ' 2enetici ' 4ntogenetici ' e mediu

• 5unctiile nonvitale consumatoare de energie $reproductive,

digestive, crestere% sunt inhibate tran#itor cu scopul pre#ervariienergiei si directionarii oxigenului si nutrientilor catre S(& si #oneleafectate de stress.

• )aspunsul inadecvat $insuficient, excesiv, prelungit% la stressori estenociv si poate produce boala.

• e aceea stressul cronic $stare patologica de amenintareprelungita a homeosta#iei prin stressori persistenti sau repetitivi%conduce progresiv la stari de boala.


11/45

+64ST+7+

• the term “allostasis8 was introduced by Sterling

and 3yer $Sterling and 3yer, 9:;;% to refer to the

active process by which the body responds to

daily events and maintains homeostasis$allostasis literally means


12/45

=(&+)&+)3 +64ST+T=&+

• The burden of chronic stress and accompanying

changes in personal behaviors $smo>ing, eating

too much, drin>ing, poor uality sleep@ otherwise

referred to as


13/45


14/45

TIPURI DE INCARCARE

ALOSTATICA


15/45

3-)=+)3+ 3 S4/(

• Sleep deprivation produces an allostatic overload that

can have deleterious conseuences. The effects include

elevated evening cortisol, insulin and blood glucose,

elevated blood pressure, reduce parasympathetic activity

and elevated levels of proinflammatory cyto>ines, as well

as the gut hormone, ghrelin, which increases appetite.• *unger for comfort foods and increased caloric inta>e

are one result, along with depressed mood and cognitive

impairment


16/45

Mediators of stress ad allostasis

o!erate i a o"liear et#or$


17/45

)46A6 *=-4&+/-A6A=

• *ippocampus" a brain region that is important for

spatial, episodic, and contextual %e%or& for%atio

• plays a role in s'(tti) off t'e *PA stress res!ose

•


18/45

+daptarea la stresul cronic"plasticitate neuronala

• The role of this plasticity may be to protect against

permanent damage. +s a result, the hippocampus

undergoes a number of adaptive changes in response to

acute and chronic stress.

• 4ne type of change involves re!lace%et of e(ros

• +nother form of structural plasticity is the re%odeli) of

dedrites i t'e 'i!!oca%!(s

• adreal steroids are important mediators of remodeling

of hippocampal neurons during repeated stress

• the most important interactions are those with

e+citator& a%io acids s(c' as )l(ta%ate


19/45

Ne(roi%(o%od(lare

• Stimularea sist imun de catre patogeni exogeni determina o serie de

raspunsuri stereotipe orchestrate de S(&, mediate in mare parte de

hipotalamus, si care includ componente coordonate autonome,

endocrine si comportamentale cu consecinte adaptative pt

restabilirea homeosta#iei.

• &ito>ine ca =l 9 beta activea#a axa *-+ si stimulea#a secretia de

2&, care fac fb negativ asupra sist imun pt a limita raspunsul

acestuia. =n general 2& inhiba ma1oritatea componentelor

raspunsului imun, reactii care stau la ba#a actiunilor lor anti

inflamatorii.

• +cest fb neg este reglator si benefic pt ca altfel am fi vulnerabili la

inflamatie@ in acelasi timp un fb exagerat poate avea consec

fi#iopatologice, intrucit activarea cronica a axei *-+ este nociva@ de

ex stresul cronic produce imunosupresie.


20/45

&4(T=(A+)3

• +stfel secretia de corti#ol creste ca raspuns la febra,

interv chir, arsuri, hipoglicemie, hipotensiune, efort fi#ic

• Stresul psihologic acut creste de asem secretia de

corti#ol, dar secretia este normala la pacientii cu

anxietate cronica sau boli psihotice.

• Totusi, depresia este asociata cu conc crescute de

corti#ol.


21/45

&4)T=&4T)4-=()363+S=(2 *4)/4(3

• +xa hipotalamohipofi#oadrenala este componenta umorala a unui sistem integrat

nervos si endocrin care functionea#a pt a raspunde la provocarile $stressori%interne si externe ale homeosta#iei.• Sistemul cuprinde caile neuronale legate de secretia catecolaminelor din /S)

$raspunsul lupta sau fugi% si controlul hthf al secretiei de +&T*, care controlea#aproductia de glucocorticoi#i de catre cortexul adrenal.

• Secretia de +&T* hf este stimulata in mod primar de &)* si intro mai micamasura de +-.

• (euronii &)* sunt locali#ati in nc. -araventricular si se proiectea#a in eminentamediana.

• =ntrun context mai larg, sistemul &)* este vital pt raspunsul comportamental lastress.

• +cest sistem complex nu include numai neuronii &)* nonhipofi#iotropi ci si treipeptide &)*li>e $urocortina =, urocortina == sau stresscopinli>e peptide, siurocortina === sau stresscopina%, cel putin receptori $&)*)9 si &)*)%, si oproteina care leaga &)* cu mare afinitate, fiecare cu distributie distincta sicomplexa in S(&.


22/45

&4(T=(A+)3

• Stressori diferiti determina patternuri de activare diferite

in cele C grupe neuronale din nc.-, masurate prin c

5os$mar>er de activare neuronala%.

• Stresorii fi#iologici sau sistemici activea#a neuronii &)*

pe calea nc tract solit si a organelor circumventric

• Stressorii neurogeni $emotionali, psihogeni% implica cai

nociceptive si somatosen#oriale ca si centrii cerebrali

afectivi si cognitivi.


23/45


24/45

5A(&T==63 &)*

• 5ct primara stimularea secretiei de +&T* de catrecorticotropele hipofi#are prin legare de &)*)9 sistimularea adenilat cicla#ei.

• 5unctii extrahipofi#are ale &)* si urocortinelor

&entral, aceste peptide au activitati comportamentaleimplicate in anxietate, afect, tre#ire, locomotie, rasplatasi hranire si stimulea#a activarea sistemului nervossimpatic. +ceste activitati sunt complementare activariiaxei *-+ in mentinerea homeosta#iei dupa expunerea lastress.

=n periferie, au fost raportate activitati in imunitate,functiile cardiaca, gastrointestinala si reproducere.


25/45

5&T &)* S= A)4&4)T=(364)

• *iperactivitatea axei *-+ este frecventa in bolile afectivesi normali#area reglarii axei *-+ are valoare predictivaasupra succesului terapeutic.

• Supresia incompleta la D/ a secretiei &)* se observa

nu numai la pacientii depresivi ci si la subiectii sanatosicu antecedente familiale de depresie.

• 6a pacientii depresivi exista conc crescute de &)* in6&)

• Testarea comportamentala extensiva la o varietate desoareci mutanti$&)* siEsau receptori% sustine ipote#a caactivarea cailor centrale ale &)* repre#inta un substratneurobiologic critic al starilor de anxietate si depresie.


26/45


27/45

5unctiile extrahipofi#are ale &)*

• +dm centrala de &)* sau urocortine activea#a grupuri

neuronale implicate in controlul cardiovascular si

produce cresterea T+, alurii ventric si a debitului cardiac.

• &ito>inele au un rol important in stingerea raspunsului

inflamator prin activarea neuronilor &)* si +- si

cresterea ulterioara a secretiei de glucocorticoi#i, care

au efect antiinflamator.

• =nteresant, &)* este in general proinflamator in

periferie, unde se gaseste in eferentele simpatice,aferentele sen#oriale, leucocite si macrofage.


28/45

FCT. E,TRA*IPOF ALE CR*-UROCORTINE

• 3xaminarea a C stressori potenti ' restrigere, eter, infometare ' a

demonstrat ca alti stimulatori ai +&T* ' ului $+-, oxitocina,

catecolamine% nu pot inlocui &)* in rolul sau de coordonare a

raspunsului la stress.

• esi &)* este un peptid anxiogen puternic, soarecii >noc>out pt

&)* au un comportament anxios normal in modelele de frica

conditionata.

• &)* si urocortinele au de asemenea efecte anorexigene puternice,

implicind sistemul &)* in inhibitia indusa de stress a hranirii. Totusi,

efectul se mentine si in absenta &)*, ceea ce sugerea#a ca

peptide &)*li>e care semnali#ea#a pe receptorii &)* au un rol

complex in efectele acute ale stressului asupra comportamentului

alimentar.


29/45

+-6=&+T== &6=(=&3

• e#voltarea de molecule mici, cu adm orala, antag de

&)*)9 ca trat potential pt anxietate si depresie.

• Studii de fa#a = si == au demonstrat reducerea

semnificativa a scorurilor de anxietate si depresie, fara

efecte secundare endocrine sau asupra greutatii

corporale.


30/45


31/45

Stress"(l croicfactor de risc !etr(

sidro%(l %eta/olic

• +ctivarea cronica a axei *-+ favori#ea#a

de#voltarea adipo#itatii viscerale si a

sindromului metabolic

• /ecanism corti#olul stimulea#a proliferarea

adipocitara "F cresterea productiei de cito>ine

"F stimularea axei *-+


32/45


33/45

FUNCTIA REPRODUCTI0A

• -oate fi alterata de expunerea cronica la stress.

• /ulte forme de stress fi#ic $restrictia calorica, exercitiile, stress termic,infectiile, durerea% si psihologic$acut si cronic% supresea#a activitateaaxei reproductive.

• aca expunerea la stress este scurta se poate produce supresia

acuta a secretiei de 2T si ovariene dar fertilitatea nu este de obiceiafectata. =n contrast expunerea prelungita la un stress semnificativpoate duce la alterarea completa a fct reproductive, cu inhibitia axei*-gonadale.

• =n anovulatia hipot fct stressori ca efortul fi#ic intens sau stressulemotional pot activa cronic axa *-+

• &)* este un factor important in inhibitia pulsatilitatii 2n)*, efect carepoate fi prevenit de antagonistul opioid naloxona, ceea ce arata ca&)* activea#a sistemul opioid endogen$analge#ia de stress%.

• /ec inhibitiei 2n)* ar putea fi specifice stressorului.


34/45


35/45

B4+6+ 2)+3S

' /ulte paciente identifica legatura dintre debutul bolii si un episod de

stress ma1or in ultimele 9 luni

' Sresul produce imunosupresie dupa care apare o hipercompensare a

sistemului imun ce poate fi o cond favorabila la cei cu predisp genetica

' /ec similar dupa sarcina, per de imunosupresie


36/45


37/45


38/45


39/45

CATECOLAMINELE

Termenul de catecolamine se refera la substante

care contin nucleul catecolic si o grupare amino

in lantul lateral.

• adrenalina ' sinteti#ata si depo#itata in /S) deunde este eliberata in circulatia sistemica

• noradrenalina este sinteti#ata si depo#itata nu

numai in /S) ci si in nervii simpatici periferici

• dopamina ' este precursor al (3 in /S) si

nervii simpatici periferici@ functione#a in principal

ca un neurotransmitator in S(&.


40/45

+&T=A(=63 &+T3&46+/=(364)

&T au multe efecte cardiovasculare si metabolice, care includ stimularea ritmuluicardiac, T+, contractilitatea si vite#a de conducere in miocard. +ctiunile &T suntmediate de C tipuri de receptori adrenergici $ alfa, beta, +% si de subtipurile lor $a9,a, b9, b, bC, +9, +%.

• Subtipul a9 este un receptor postsinaptic care media#a contractia muschilorvasculari si nete#i, ceea ce produce vasoconstrictie si cresterea T+.

• )eceptorii a sunt locali#ati pe terminatiile presinaptice ale nn. simpatici si

activarea lor inhiba eliberarea (3, ceea ce determina supresia fluxuluisimpatic central si hipotensiune.

• )eceptorul b9 ' stimularea lui are efecte inotrope si cronotrope cardiace,stimulea#a secretia renala de renina si lipoli#a in adipocite

• )eceptorul b ' media#a relaxarea muschilor nete#i vasculari, bronsici siuterin@ stimularea produce bronhodilatatie, vasodilatatie in muschii scheletici,glicogenoli#a

• )eceptorul bC reglea#a cheltuiala de energie si lipoli#a


41/45

+&T=A(=63 &+T3&46+/=(364)

• )eceptorii +9 sunt locali#ati in sistemele vascularecerebral, renal, me#enteric si coronarian si stimularea lorproduce vasodilatatie

•)eceptorii + ' sunt presinaptici si locali#ati interminatiile nn. simpatici, ggl simpatici si creier@stimularea lor inhiba eliberarea (3, transmisia ggl sisecretia de prolactina


42/45

+plicatii clinice

+plicatii clinice ale manipularii farmacologice a receptorilor

adrenergici

• +ntagonisti selectivi ai b9 $atenolol, metoprolol% '

tratament standard pt angor, *T+, aritmii@

• +gonisti selectivi b $terbutalina, albuterol% ' tratamentul

astmului bronsic.


43/45

B=4S=(T37+ &+T3&46+/=(364)


44/45

S3/(3 S= S=/-T4/3 -+)4D=ST=&3

A+iet& ad fear of i%!edi) deat' Dia!'oresis

D&s!ea E!i)astric ad c'est !ai *eadac'e *&!ertesio Na(sea ad vo%iti)

Pallor Pal!itatio 1forcef(l 'eart/eat2 Tre%or


45/45

Iada!tarea la stress 3 reactia catecola%iica

• =n stressul acut catecolaminele au rol adaptativ prin

cresterea +, T+

• =n stressul cronic, cresterea cronica a catecolaminelor

produce modificari fi#iopatologice cardiovasculare $*T+,

aterosclero#a, infarct%

Documents

Adaptarea La Stress - Curs Endocrinologie