9
Şcoală & educaţie Supliment săptămânal gratuit Marţi, 23 martie 2010 Anul I, Nr. 1, 16 pagini Se distribuie, gratuit, numai împreună cu ziarul „Adevărul“ Manifest pentru şcoala viitorului G Învăţământul gratuit are performanţe îndoielnice în România, iar şcolile au ajuns maşinării de stors bani cu orice ocazie de la părinţi şi de la elevi p Foto: Adevărul FACULTATE Universitatea de „sex şi şpagă“ LICEU Profă acuzată că a dat note pe bani Corupţie, sex şi crimă, toate petrecute la universitatea de Medicină din timişoara, aracât poate să decadă învăţământul superior. Iosefina Focşăneanu (foto) predă limba română în comuna ieşeană Strunga şi va fi judecată pentru fapte de corupţie. 2 pagina 15 2 pagina 11 Elevi, studenţi, profesori, părinţi, scrieţi-ne aici! Orice problemă/ informaţie/ fotografie/film G [email protected] G www.adevarul.ro/scoala G telefon: 0372-130.314 clase primare Dascălii ies la vânătoare de boboci Directorii şcolilor îşi fac reclamă pentru a-i atrage pe micuţi în clasele lor. De anul acesta, dascălii îşi vor primi leafa în funcţie de numărul de copii. 2 pagina 2 FACULTATE Apune epoca rectorilor- dinozauri 2 pagina 14 clasele v-viii La 12 ani, ştiu matematică de facultate 2 pagina 6 LICEU Şcoala care a trimis români la Harvard 2 pagina 12 Şcoala în lume Admitere pe loc la Târgul de burse RIUF 2 pagina 16 Şcolarii ar putea avea în fiecare zi o oră de mişcare alături de un profesor de educaţie fizică. 2 pagina 3 i-iv v-viii LICEU FACULTATE clase primare Cinci ore de sport la şcoală

ADV Scoala si educatie

Embed Size (px)

DESCRIPTION

scoala si educatie

Citation preview

Page 1: ADV Scoala si educatie

Şcoală&educaţie

Supliment săptămânal gratuit

Marţi, 23 martie 2010

Anul I, Nr. 1, 16 pagini Se distribuie, gratuit, numai

împreună cu ziarul „Adevărul“

Manifest pentru şcoala viitoruluiG Învăţământul gratuit are performanţe îndoielnice în România, iar şcolile au ajuns maşinării de stors bani cu orice ocazie de la părinţi şi de la elevi

p Fo

to: A

dev

ăr

ul

facultate

Universitatea de „sex şi şpagă“

lIceu

Profă acuzată că a dat note pe bani

Corupţie, sex şi crimă, toate petrecute la universitatea de Medicină din timişoara, arată cât poate să decadă învăţământul superior.

Iosefina Focşăneanu (foto) predă limba română în comuna ieşeană Strunga şi va fi judecată pentru fapte de corupţie.

2 pagina 15 2 pagina 11

Elevi, studenţi, profesori, părinţi,

scrieţi-ne aici!

Orice problemă/ informaţie/

fotografie/film

G [email protected] www.adevarul.ro/scoalaG telefon: 0372-130. 314

clase primareDascălii ies la vânătoare de boboci

Directorii şcolilor îşi fac reclamă pentru a-i atrage pe micuţi în clasele lor. De anul acesta, dascălii îşi vor primi leafa în funcţie de numărul de copii.

2 pagina 2

facultate Apune epoca rectorilor-dinozauri2 pagina 14

clasele v-viii La 12 ani, ştiu matematică de facultate2 pagina 6

lIceu Şcoala care a trimis români la Harvard2 pagina 12

Şcoala în lumeAdmitere pe loc la Târgul de burse RIUF2 pagina 16

Şcolarii ar putea avea în fiecare zi o oră de mişcare alături de un

profesor de educaţie fizică.2 pagina 3

i-iv v-viii LICEU FACULTATE

clase primare

Cinci ore de sport la şcoală

Page 2: ADV Scoala si educatie

2. Clasele primare Clasele primare .3Marţi, 23 martie 2010www.adevarul.roşcoală&educaţie

Marţi, 23 martie 2010www.adevarul.ro

şcoală&educaţie

Copiii din clasele primare vor face cinci ore de sport pe săptămână, potrivit unui nou proiect de lege.

Andreea Ofiţeruandreea.ofiţ[email protected]

ll „Copiii au ajuns să stea numai la calculator, din ma-şină la şcoală şi de la şcoală în maşină. Trebuie să schim-băm mentalităţile încă de la vârstele mici. Nu trebuie să facă neapărat ore de sport in-tens, e suficient să facă miş-care, să se joace sau să mear-gă în grup la patinoar“, a de-clarat senatorul Mihaela Po-pa, iniţiatoarea legii.

Gabriela Szabo, campioa-nă mondială la atletism pre-dă voluntar ore de sport la mai multe şcoli din Capita-lă. „Orele de sport de la şcoa-lă ar trebui să fie la fel de im-portante ca cele de matema-tică. Prin mişcare, elevii de-vin mai civilizaţi şi fac faţă mai bine concurenţei atunci când devin adulţi. Sunt sufi-cient trei ore, dar care să fie făcute ca la carte“, a spus Ga-briela Szabo.

ROMânIA: LOCUL 3 LA ObezITATe

Mărirea numărului de ore de sport în şcoli vine în contextul în care tot mai mulţi elevi au probleme cu greutatea. Studiile cele mai recente arată că România ocupă locul 3 la nivel euro-pean în ceea ce priveşte obe-zitatea la femei şi copii. Ini-ţiatoarea legii a spus că su-

Elevii de clasa I se pot considera fericiţi că îşi pot alege de-acum şcoala pe care să o urmeze p Foto: BogdAn diMoFte

Înscrierea la şcoală vine în cutia poştalăG Speriaţi că vor rămâne fără elevi la clasă şi nu-şi vor mai putea primi salariile, profesorii au împărţit pliante în scara de bloc

Profesorii din şcolile care nu vor avea suficienţi elevi la cla-să riscă să nu-şi mai poată aco-peri salariile. Speriaţi de aceas-tă perspectivă, dascălii au pus la punct campanii de promo-vare a şcolilor în comunitate.

În Botoşani, învăţătoare-le de la Şcoala Generală nr. 4 au mers din uşă în uşă pentru a-i convinge pe părinţi să-şi în-scrie copiii. Deşi se află în zona centrală, şcoala este ocolită de părinţi pentru că funcţionea-ză într-o clădire veche şi nu are sală de sport. Colegiul Na-ţional Pedagogic „Constantin Brătescu“ din Constanţa ofe-ră program After School ele-vilor ai căror părinţi sunt ocu-

paţi. „După terminarea orelor, copiii înscrişi în program mă-nâncă şi îşi fac lecţiile“, a spus directoarea unităţii, Ana Maria Ciobotaru.

PLIAnTe COLORATe În CUTIILe POŞTALe

Şcoala Generală nr. 189 „Ale-xandru Odobescu“ din Bucu-reşti şi-a promovat oferta edu-caţională direct în cutiile poş-tale ale viitorilor elevi. Pliante-le publicitare tipărite de şcoală prezintă în amănunt dotările şcolii, profesorii şi activităţile pe care le desfăşoară cu elevii.

Înscrierile în clasa I au înce-put anul acesta pe 3 martie şi vor dura o lună. ;

actualitate

Cinci ore de sport fac mintea mai agerăG Elevii vor face mai multă mişcare la clasă: cel puţin o oră de educaţie fizică pe zi

iniţiativă

STIRIDIn ŞCOLI

IAŞI COnCURS De PAŞTell Şcoala „Bogdan Petriceicu Hasdeu“ face înscrieri până la 2 aprilie pentru un concurs naţional de creaţie plastică intitulat „Sărbătoarea Învierii, lumina Sufletelor noastre“. Concursul are trei secţiuni: pictură, colaje şi grafică pe calculator şi se adresează elevilor din învăţământul preuniversitar. ;

bUCUReŞTI OLIMPIADă De ŞTIInţe

ll Ministerul educaţiei organizează la 28 mai olimpiada naţională „Arhimede“. Concursul se adresează elevilor din clasele iii-viii şi se va da în

fiecare şcoală sub forma unui test unic cu patru secţiuni: fizică, chimie, biologie şi geografie. Înscrierile au loc în perioada 1 martie-15 aprilie, taxa fiind de 20 lei. Premiile vor fi asigurate din sponsorizări. ;

SUCeAvA LUPTă ÎMPOTRIvA SăRăCIeI

llelevii şcolii din satul Comăneşti, judeţul Suceava organizează zilele acestea activităţi care au ca temă combaterea sărăciei. şi excluderea socială. Pentru a arăta că le pasă de problemele celor din jur, elevii vor oferi publicului piese de teatru şi expoziţii de pictură şi colaje. ;

AbeRAţIIDIn MAnUALe

ll În manualul de Religie. Cultul ortodox pentru clasa I, de la Editura Sf. Mina Iaşi, la paginile 50-51, sub titlul Faptele rele – încălcarea voii lui Dumnezeu, sunt date câteva exemple de „fapte rele“ ale copiilor. Astfel, dacă nu-ţi faci cruce trecând prin faţa unei bise-rici, dacă te urci în copaci, dacă dormi duminica până la ora zece dimineaţa sau dacă te joci cu mingea în clasă ori pe stradă, atunci faci o faptă rea. Elevilor li se spune explicit că în cazul în care fac vreun lucru greşit vor fi pedepsiţi pentru că nu au ascultat poruncile divine.

Sfaturi pentru părinţi...tul. Chiar dacă o palmă dată copilului ne face să ne răco-rim pe moment, acest gest nu are niciun rol educativ. dacă simţiţi că nu mai faceţi faţă situaţiei, luaţi o pauză de cinci minute şi tranşaţi problema calm, mai târziu.

ll dacă cel mic vă surprinde cu o temă de discuţie pentru care nu sunteţi pregătit, o puteţi evita pe moment spunând: „tocmai voiam să vorbesc cu tine despre acest lucru, dar nu chiar acum“. Apoi, reluaţi discuţia în cunoş-tinţă de cauză.

eroii mei preferaţi

ll răzvan Ciobanu are 8 ani şi este elev în clasa a ii-a A la Şcoala generală „ghiţă Mocanu“ din oneşti, judeţul Bacău. desenele animate preferate, la care se uită de când era mic, sunt tom

La 10 ani, elev de nota 10

ll Mihai Ciobanu (foto) are 10 ani şi este elev în clasa a iii-a B, la Şcoala Generală nr. 7, din Târgu-Mureş. Băiatul stă la şcoală de la ora 8.00 până la 16.00, fiind inclus în programul „Şcoală după şcoală“ şi are numai calificative „foarte bine“.

„Îmi place mult să merg la şcoală. Materiile mele preferate sunt ştiinţele, sportul şi matematica. La toate am numai F.B. şi F.B cu steluţă. Anul trecut am participat la concursul SMART şi am luat locul i la matematică şi la ştiinţe“, spune elevul.

Chiar dacă învaţă opt ore pe zi, Mihai nu simte efortul pe care-l face şi mai are energie şi pentru sport. „După ce ajung acasă, merg şi la cursuri de fotbal, de trei ori pe săptă-mână“, spune Mihai.

La şcoală, elevul are, pe lângă materiile de bază, şi cursuri de informatică, dans, origami şi terapie logopedică. În timpul orelor petrecute în cadrul programului „Şcoală după şcoală“, Mihai îşi face temele supravegheat de învăţătoarea Ramona Grama, pentru ca atunci când ajunge acasă să poată juca fotbal şi să stea cât mai mult împreună cu părinţii.

LOCUL PReMIAnTULUI

Într-o campanie fără precedent, directorii au încercat să-i atragă pe părinţi cu oferte inedite: afişe, pliante publicitare şi programe de After School.

Gerhald [email protected]

Mirabela [email protected]

ll Înscrierile în clasa I de anul acesta au o miză mult mai ma-re decât în anii trecuţi. Din anul şcolar 2010-2011, şco-lile vor primi bani în funcţie de numărul de elevi, potrivit unei hotărâri de guvern din decembrie 2009.

Semnalaţi-ne orice problemă legată de copilul dumneavoastră la

[email protected] sau la adresa: Strada Fabrica de glucoză nr. 21,

sector 2, Bucureşti

„Tom şi Jerry sunt cei mai buni“

interdicţii divine

„Faptele rele“ din manualul de religie

Semnalaţi-ne aberaţiile pe care le găsiţi în manuale

“Şcolile sunt libere să-şi promoveze oferta aşa cum cred de cuviinţă.Marian banuinspectoratul Bucureşti

Cine susţine orele de sport

“Eu vreau mai mult fotbal. Când e cald afară merg să mă joc.

George Georgescuelev în clasa a iii-a

“Dacă am face mai mult sport, eu aş alerga în curtea şcolii.

Antonio Opreaelev clasa a iii-a

ll Mihaela Popa (foto) afirmă că sunt necesare mai multe ore de educaţie fizică: „Pentru că în ziua de astăzi copiii noştri sunt comozi. Sportul generează anumite valori sociale, cum ar fi fair-play-ul, non-violenţa, comunicarea nonverbală, integrarea copiilor din zonele de risc, redescoperirea unor deficienţe la vârstă fragedă“.

şi Jerry. de ce îi plac atât de mult? „Pentru că sunt amuzanţi, iar aventurile lor nu se termină niciodată. nu mă deranjează să mă uit şi la aceleaşi episoade de mai multe ori pentru că sunt inte-resante de fiecare dată şi nu mă plictisesc“, a spus răzvan. Băieţelul ştie însă că distracţia lui favorită este condiţionată de terminarea lecţiilor la timp. „Îmi place să mă uit la «tom şi Jerry» de câte ori am timp şi de obicei mă uit cu fratele meu, omi. el nu este la şcoală, nu are lecţii de făcut, aşa că uneori se uită şi fără mine. eu am colecţia de dvd-uri, aşa că mă pot uita la orice oră“, a mai explicat răzvan. ;

ll dacă este posibil, lăsaţi copilul să meargă pe jos la şcoală. drumul este un exerci-ţiu fizic grozav şi nu foarte soli-citant şi îi oferă micuţului timp de socializare cu prietenii.

ll Învăţaţi copilul să cureţe acolo unde a murdărit. de exemplu, dacă a desenat pe perete aduceţi ustensilele de curăţat şi puneţi-l la treabă. S-ar putea să munciţi mai mult după el, dar sigur nu va uita uşor lecţia primită.

ll nu vă lăsaţi cuprinşi de furie şi nu vă pierdeţi cumpă-

PuBliCitAte

plimentarea numărului ore-lor de educaţie fizică în învă-ţământul primar nu presu-pune şi o suplimentare bu-getară. „Bugetele deja aloca-te nu sunt afectate, pentru că aceste ore pot fi efectuate de către învăţătorul clasei“, a mai spus Mihaela Popa.

Părinţii sunt de acord cu mai multe ore de sport pen-tru că acest lucru i-ar pune în mişcare pe copii. „Băia-tul meu face sport profesio-nist la clubul Steaua, unde îl duc de două ori pe săptămâ-nă. Dar sunt de acord cu mai multe ore de sport la şcoală pentru că şi aşa stau toată zi-ua în faţa calculatorului“, a spus Vasilica Dobrin, mama unui băieţel din clasa a II-a.

ATenţIe LA ORAR

Profesorii de sport susţin că mai multe ore de educaţie fizică nu fac decât să dez-volte capacitatea de concen-trare a elevilor. „Ar fi foarte bine să fie câte o oră pe zi. Orele ar trebui puse la şfâr-şitul programului, astfel în-cât copiii să stea să se joace cât vor“, a spus Dragoş De-du, profesor de sport de la Şcoala 119 din Capitală.

Directorii arată că mai multe ore de sport nu ar tre-bui să încarce orarul. „Iniţia-tiva este foarte bună, dar aceste ore trebuie corelate cu celelalte discipline. Tre-buie să găsim săli şi profe-sori. Cel mai bine ar fi ca ace-le cinci ore să fie îmbinate cu cele de aptitudini“, a declarat Carmen Toader, directoare la Şcoala 119 din Bucureşti. ; Fiecare gimnastă visează să ajungă precum Nadia Comăneci

Page 3: ADV Scoala si educatie

4. Clasele V-VIII Clasele V-VIII .5

Pentru profesorii problemă, sancţiunile se lasă aşteptate. Psihologii spun că un copil abuzat va deveni un adult agresiv.

Claudia Adjudeanu [email protected]

Andreea Mitrache [email protected]

llÎşi tratează elevii ca pe fiinţe inferioare, îi înjură, transformă cursurile în sesi-uni de batjocură şi, dacă li se oferă ocazia, îi mai şi „alto-iesc“ pe obraznicii care stau în bănci – aşa arată activita-tea de zi cu zi a unor profesori din şcolile şi liceele din Banat. Samariteanca Novac, elevă în clasa a VI-a, a stat la spital trei zile, după ce diriginta ei, Nu-ţica Crăciun, i-a rupt mâna.

Conducerea Inspectora-tului Şcolar Judeţean Arad a declarat că profesoara ca-re a lovit-o pe fetiţă nu es-te la prima abatere de acest gen. „Anul trecut, profesoa-ra Nuţica Crăciun a avut un comportament similar la Li-ceul «Vasile Goldiş», unde de altfel i s-a desfăcut contrac-tul de muncă pe cale judecă-

torească“, a declarat Nicolae Pellegrini, inspector şcolar general adjunct.

Nuţica Crăciun a contes-tat decizia. Colegiul de disci-plină al Ministerului Educa-ţiei i-a dat dreptate. Profesoa-ra de 35 de ani a predat apoi la Şcoala Generală numărul 2 din Arad, unde nu i-au tre-buit decât câteva luni pentru a isca scandaluri şi acuze din partea părinţilor.

La 4 martie, profesoarei Nuţica Crăciun i-a fost desfă-cut contractul de muncă. De-cizia a fost luată de către con-siliul profesoral al Şcolii Ge-nerale nr. 2, în baza recoman-dării făcute de comisia de an-chetă care a verificat acuzaţi-ile aduse profesoarei.

DASCăLUL băTăUŞ

Nu la fel de simplă a fost re-zolvarea în cazul unei învă-ţătoare din localitatea Buco-va, judeţul Caraş-Severin.

Părinţii unor elevi au re-clamat că odraslele lor sunt bătute de învăţătoarea şcolii, Elena Bugnar. Deşi acuzaţiile formulate la adresa cadrului didactic au fost numeroase, iar părinţii au ameninţat că

nu-şi mai lasă copiii la şcoa-lă, comisia Inspectoratului Şcolar Caraş-Severin a scos-o nevinovată pe femeie, ca-re încă mai predă la şcoala de stat.

băTUT PenTRU Un bULGăRe De zăPADă

Simona Blându, profesoa-ră de limba franceză la Şcoa-la Generală nr. 30 din Craio-va, a lovit un copil de clasa a cincea peste faţă, chiar în timpul orelor, acuzându-l că a dat cu bulgări de zăpadă în maşina sa.

Alexandru Teodorescu le-a povestit părinţilor des-pre bătaia încasată, iar aceş-tia au mers de urgenţă să cea-ră socoteală conducerii uni-tăţii de învăţământ.

„A intrat peste mine în clasă şi m-a bătut. Mi-a zis că i-am lovit maşina cu un bul-găre de zăpadă, dar eu nu am făcut acest lucru. Acum câte-va zile am mai primit o bă-taie că am lăsat geamul des-chis“, a povestit copilul. Di-rectoarea Ana Negrini a recu-noscut că nu cunoaşte prea bine cadrul didactic acuzat de violenţă. ;

Marţi, 23 martie 2010www.adevarul.roşcoală&educaţie

Marţi, 23 martie 2010www.adevarul.ro

şcoală&educaţie

ll „Mi-a luat hainele şi ghioz-danul şi mi le-a aruncat afară în zăpadă“, s-a plâns părin-ţilor, Samariteanca novac, fetiţa agresată de profesoara nuţica Crăciun. Părinţii vor să li se facă dreptate, astfel ca un dascăl precum aceasta să nu mai predea în nicio şcoală. „nu cred că este normal ce s-a întâmplat, indiferent de ce a făcut fata mea. nu se poate să o lovească atât de tare încât să ajung cu ea la spital, cu mâna ruptă. Poate să-i pună note mici, nu să o bată. Am depus plângere la poliţie şi îmi doresc să se facă dreptate, chiar dacă suntem ţigani. dacă suntem de altă etnie, nu înseamnă că trebuie să fim daţi la o parte. vine acum şi mă caută şi vrea să vină la spital la fată ca să ne împăcăm, dar nu o iert pentru ce a făcut“, a precizat şi mama fetei, Argentina novac. „Copi-

ilor le este teamă de ea, dar şi să mai meargă la şcoală. Să se termine odată situaţia asta şi să se rezolve că nu mai supor-tăm. Joi le-a dat la aproape toţi copiii prezenţi în clasă nota 2“, a declarat, la vremea izbucnirii scandalului Mihaela rus, preşedinta comitetului de părinţi al clasei la care este dirigintă profesoara. nuţica Crăciun nu a recunoscut că a bătut-o pe Samariteanca novac şi că părinţii pur şi simplu nu o plac. Ana Maria Stoica, Oana bejenariu

Cazurile în care un profesor îl abuzează pe un elev, şi aici vorbim

despre toate tipurile de abuz, nu trebuie ignorate nici de către şcolari şi nici de către părinţi. Societa-tea românească trebuie să înveţe să se implice în probleme care poate par minore la început. noi avem o problemă de mentalitate în primul rând pentru că, ani la rând, conducerea comunistă ne-a învăţat să nu luăm atitudine, să plecăm capul şi să îndurăm tot ceea ce ni se întâmplă. o astfel de mentalitate dăunează mult societăţii. totuşi, problema cea mai mare porneşte de la părinţi, pentru că aceştia sunt cei care trec cu

vederea astfel de situ-aţii. ei nu-şi dau seama că acest lucru nu este normal. un astfel de comportament, în care profesorul îl abuzează fizic sau verbal pe elev, aduce prejudicii nu doar elevului în cauză, ci şi şcolii româneşti. de aceea, în astfel de situaţii, le recomand şcolarilor, şi în primul rând părinţilor, să ia atitudine atunci când un cadru didactic molestează un copil, indiferent despre ce fel de abuz este vorba. Părinţii trebuie să ştie că un copil abuzat va deveni la rândul lui un adult abuzator, de aceea tutorele are rolul de protector pentru copilul său şi este obligat să intervină ori de câte ori apare o astfel de situaţie anormală.

SFATUL PSIHOLOGULUI

Abuzurile nu trebuie tolerate

Dascăli-pericol pentru copilul tăuG Isterie, violenţă, probleme cu alcoolul sau seducţie - sunt câteva dintre problemele profesorilor pe mâna cărora ar putea ajunge elevii

scandalos

satu mareÎnscrieri pentru două clase de gimnaziull Colegiul naţional „vasile lucaciu“ din Satu Mare va organiza, în anul şcolar 2010-2011, două clase de gimnaziu de engleză intensiv. Înscrie-rile au început la 1 martie şi vor dura până la 1 iunie. Selecţia finală a elevilor va avea loc la 14 iunie. informaţii suplimentare despre înscrieri se pot afla de la secretariatul şcolii sau la telefonul 0262.211.943. ;

târgu-jiuConcursul „Discipolii lui Pitagora“ll elevii de gimnaziu sunt invitaţi să participe la concursul interjudeţean de matematică „discipolii lui Pitagora“. Concursul va avea loc la Şcoala generală „Sfântul nicolae“ din târgu-Jiu, la 2 mai 2010. elevii şi profesorii care vor să participe pot afla amănunte de la profesoara victoria giorgi, la telefonul 0723.716.339. ;

ŞTIRI DInŞCOLI

vOCeA PăRInţILOR

Scrieţi-ne dacă şi copilul vostru a fost victima unui profesor cu

probleme de comportament la adresa [email protected]

Hanibal Dumitraşcu

Te baţi sau fumezi la ore? vei avea cazier şcolar!G Dosarul cu situaţia la învăţătură, caracterizările făcute de profesori şi toate abaterile de la disciplina şcolară îl vor însoţi permanent pe elev, din prima până în ultima zi de şcoală

evaluare

Performanţele şi greşelile vor forma portofoliul şcolarului. Acesta va fi adus la cunoştinţa părinţilor şi va conta în proporţie de 70% la intrarea în liceu.

Andreea Ofiţ[email protected]

llLa începutul acestei luni, un nou meci s-a consumat la Şcoala Generală „Nicolae Si-mache“ din Ploieşti, judeţul Prahova. Două eleve de cla-sa a VII-a, de la această uni-tate de învăţământ, s-au pă-ruit zdravăn pentru că una i-a luat penarul celeilalte. În loc să oprească bătaia, cole-gii de clasă s-au distrat copi-os, iar unul dintre ei chiar a şi filmat scena pe care mai apoi a postat-o pe internet. Con-ducerea şcolii a decis exma-tricularea pentru trei zile a elevelor şi scăderea notelor la purtare.

O altă şcoală, un alt ring de box. De data aceasta protago-nişti au fost doi elevi de 13 ani de la Şcoala Generală „Aron Cotruş“ din comuna Grădiş-tea, judeţul Arad, care s-au lu-at la harţă cu riglele în timpul pauzei. Joaca a degenerat în bătaie, iar unul dintre elevi a ajuns la spital.

DOSAR ŞCOLAR

Astfel de incidente ar putea fi trecute, în curând, în por-tofoliul şcolarului, adică în - tr-un dosar care, pe lângă no-te, medii generale şi perfor-manţe la învăţătură să cuprin-dă şi caracterizări ale profeso-rilor făcute pe baza compor-

tamentului elevului. Minis-trul Educaţiei, Daniel Fune-riu, vrea să introducă acest tip de portofoliu prin noua Lege a Educaţiei.

Dosarul va însoţi şco-larul din prima zi de şcoală până la ter-minarea liceului. Conţinutul lui va fi adus la cu-noştinţa părin-ţilor şi va conta în proporţie de 70% la admiterea la liceu care se mută în clasa a X-a.

Mircea Miclea, şeful Co-misiei prezidenţiale de edu-caţie, de la care actualul mi-nistru al Educaţiei, Daniel Fu-neriu, a împrumutat concep-

tul de portofoliu, susţine că acesta e mai mult decât nece-sar. „Dacă un elev are nota 5 la o materie, nota aceasta nu-ţi spune ce să corectezi şi ce

nu. E doar o notă. Portofo-liul ar trebui să te aju-

te pe tine ca dascăl să corectezi lip-surile pe care le are elevul re-spectiv“, a de-clarat Miclea.

Faptele bu-ne, ca şi abateri-

le comportamen-tale vor fi şi ele trecute

la dosar. „De exemplu, acum câţiva ani, o elevă a salvat o fe-tiţă dintr-un puţ. Acest lucru ar trebuit să fie scris în por-tofoliu atât la disciplina edu-

caţie civică, cât şi în portofo-liul general. La fel şi cu eleve-le care s-au bătut în clasă“, a mai spus Miclea.

PROFeSORI SUbIeCTIvI

Reprezentanţii părinţilor spun că, teoretic, existenţa acestor dosare ale elevilor e un lucru bun. „Însă, trebu-ie stabilite clar care sunt cri-teriile după care este evalu-at elevul, în funcţie de profi-lul urmat. În caz contrar, mă tem de subiectivismul profe-sorilor“, a explicat Mihaela Gună, preşedinta Asociaţiei Federaţiilor de Părinţi din În-văţământul Preuniversitar. Ea a declarat însă că introdu-cerea acestui sistem din anul şcolar 2010-2011 este prema-

tură. „Cred că ar trebui gân-dit puţin şi momentul intro-ducerii şi conţinutul dosaru-lui, mai ales că are o ponde-re foarte mare în admiterea la liceu. De ce, dacă eu vreau să urmez o filieră tehnologi-că, să zicem, să conteze nota luată la istorie şi caracteriza-rea profesorului de istorie?“, a spus ea. La rândul lor, profe-sorii spun că acest sistem i-ar responsabiliza pe elevi. ;

Toate certurile şi bătăile dintre elevi vor fi trecute la „catastif“

Nuţica Crăciun (Arad) spune că nu şi-a bătut elevii

l rezultatele evaluării şi planurile de învăţare individuală.

l Cazierul - fişele de comportament, mediile la diverse materii, caracteriză-rile făcute de profesori.

l nota la fiecare materie, însoţită de o recomandare scrisă a profesorului care predă la clasă.

l Activitatea extraşcolară.

l Performanţele la concursuri şi olimpiade.

Ce conţine portofoliul elevului

ll Alin Cioară (foto), profesor de matematică la liceul din Brad, Hunedoara, a fost acuzat că ar fi avut o relaţie cu lorena Hurdea, una dintre elevele sale de clasa a iX-a. Povestea dintre cadrul didactic cunoscut pentru proble-mele pe care le avea cu alcoolul şi adolescentă a ieşit la iveală la începutul anului, când fata a fost găsită spânzurată. Cunos-cuţii au pus gestul lorenei pe seama dezamăgirii în dragoste, iar profesorul a fost internat la psihiatrie. În prezent, acesta s-a întors la catedră. Conducerea vaşteaptă decizia procuro-rilor pentru a lua măsuri.

Seducţie la liceu

elevilor le este teamă să mai meargă la şcoală

Simona Blându (Craiova) recunoaşte că

este severă la ore

Samariteanca (stânga) şi mama ei, Argentina Novac

Citeşte în „Adevărul“ Detalii despre cazierul şcolar

Cazierul şcolar va

fi introdus începând din

septembrie 2010

Page 4: ADV Scoala si educatie

6. Clasele V-VIII Clasele V-VIII .7Marţi, 23 martie 2010www.adevarul.roşcoală&educaţie

Marţi, 23 martie 2010www.adevarul.ro

şcoală&educaţie

ll Elevă în clasa a VIII-a la Şcoala generală nr. 11 din Braşov, Miruna Vlaicu (fo-to) a adunat, în trei ani de ac-tivitate, peste 50 de medalii

la compe-tiţii naţio-nale şi eu-ropene de karate.

Deşi la de-

bu -tul

Miruna vlaicu, premiantă şi la karate

în acest sport a privit totul ca pe un hobby, Miruna a deve-nit cea mai valoroasă junioa-re a Clubului Sportiv de kara-te JKA România. Datorită re-zultatelor bune obţinute la competiţiile destinate juni-orilor, Miruna Vlaicu a fost desemnată, în 2006, sportiva anului, iar doi ani mai târziu s-a clasat pe locul trei la Cu-pa României de karate, stilul kumite, devenind şi campi-oană naţională.

„Deşi munceşte mult la sala de antrenamente, ea se descurcă foarte bine şi la şcoală, fiind mereu premi-antă. Mai mult de atât, Mi-runa a terminat clasa a VII-a cu media generală de 9,93. Chiar dacă are multe pe cap, ea este tot timpul veselă şi pusă pe glume“, sună scur-ta caracterizare a Mirunei făcută chiar de colegul ei de clasă, Alin Gorea. ; Marian Stoica

campionul din curtea Şcolii

„Chiar şi în somn mă gândesc la rezolvările unor exerciţii de la matematică. Atunci am mintea mai liniştită şi cine ştie ce soluţii îmi mai trec prin cap“, a spus Ştefan Stănişor.

Georgiana [email protected]

ll Vladimir Vîntu şi Ştefan Stănişor au fiecare 12 ani. Sunt elevi în clasa a VI-a la Liceul Ovidius, iar pasiunea lor este matematica. De cu-rând, profesoara a vrut să le pună cunoştinţele la încerca-re, aşa că a luat subiectele de la concursul anual de la Fa-cultatea de Matematică şi In-formatică a Universităţii Ovi-dius şi i-a provocat să rezolve exerciţiile de logică.

„Într-o colonie formată din 60.000 de bacterii, intră un virus. În primul minut el omoară o bacterie, apoi se di-vizează în doi viruşi şi, con-comitent, fiecare dintre bac-teriile rămase se divizează de asemenea în alte două. În mi-nutul următor, cei doi viruşi omoară două bacterii, apoi cei doi viruşi şi toate bacteri-ile rămase se divizează şi aşa mai departe. Colonia de bac-terii va trăi sau va fi omorâ-tă după un timp?“, suna pri-ma problemă pe care copiii trebuiau să o rezolve.

Vladimir şi Ştefan au pri-vit tema fără emoţie. Într-o

performanţă

La 12 ani rezolvă probleme de logică pentru studenţiG Vladimir Vîntu şi Ştefan Stănişor, doi elevi în clasa a VI-a din Constanţa, şi-au uimit profesorii rezolvând subiectele de la un concurs universitar

la olimpiade internaţionale. Deci există copii extrem de dotaţi şi există copii mai pu-ţin dotaţi. În opinia mea, di-ferenţa o face televizorul, ca-re îi strică. Dotaţii nu se uită des la televizor“, este de pă-rere profesorul.

AU ÎnvăţAT SInGURI GeOMeTRIe

Vladimir şi Ştefan par doi co-pii obişnuiţi. Mai bat mingea din când în când în faţa blo-cului sau merg la un film. Tot din pasiune, merg şi la cur-surile colegilor mai mari, de clasa a IX-a. „Au vrut să înve-ţe ceva nou“, a explicat Cris-tina Homentcovschi. Din acelaşi motiv, anul trecut, în vacanţa de vară, au început să înveţe singuri, geometrie de clasa a VI-a „doar ca să se familiarizeze cu materia“. Zi de zi, ei dedică cel puţin pa-tru ore studiului. „Chiar şi în somn mă gândesc la rezolvă-rile unor exerciţii de la ma-tematică. Atunci am mintea mai liniştită şi cine ştie ce so-luţii îmi mai trec prin cap“, a spus Ştefan. ;

Scrieţi-ne despre campionul din curtea şcolii voastre pewww.adevarul.ro

Îndrăgostită de Jim Morrison şi Tori Amos

vedeta mea preferată

Copiii se bat între ei la şcoală. Ce sancţiuni merită?

Elevii ar putea fi evaluaţi din doi în doi ani. Sunteţi de acord?

ll Da, sunt de acord.ll Sunt prea multe teste.ll Elevii sunt stresaţi.ll Actuala formă e mai bună.

scăderea notei la purtare 4%

exmatriculare din şcoală 53%

trei zile de exmatriculare 6%

amendă 31%votaţi pewww.adevarul.ro

SOnDAJ

ll Părinţii şi elevii şi-au spus părerea despre peri-colele, respectiv atracţiile, navigării sau jocurilor pe internet.-----------------------------------------------------------------------Ioana Streinu, părintele unui elev de la Şcoala nr. 5 din BucureştiCopiii nu mai au viaţă socială. Înainte, copiii după ce ieşeau de la şcoală şi după ce îşi făceau temele aveau timp să iasă afară la joacă în faţa blocului sau prin alte locuri. Acum nu-i mai poţi dezlipi din faţa calculatorului.-----------------------------------------------------------------------

Liana Dinu, elevă în clasa a IV-a, Şcoala nr. 5, Bucureştieu aş sta pe calculator toată ziua dacă ar fi după mine. Acum, m-am mutat şi nu mai am calculator, dar înainte stăteam şi câte două ore pe

zi, dacă mă lăsa mama. Şi acum aş sta, dar nu prea am voie şi nu numai la calculator, n-am voie nici la televizor prea mult.-----------------------------------------------------------------------Antoaneta Chirciu, părintele unui elev de la Şcoala Centrală din BucureştiCred că este o problemă prea serioasă în ceea ce priveşte preocupările copiilor din ziua de azi. Într-adevăr, dependenţa de calculator poate apărea la orice copil. Am un copil de nouă ani şi, ca să-i scot calculatorul din cap, îi ofer alternative de petre-cere a timpului liber. -----------------------------------------------------------------------

Ştefan Păuna, elev în clasa a IV-a, Şcoala nr. 5, Bucureştieu stau şi câte patru ore pe zi pe internet ca să mă joc. nu-mi zic nimic părinţii. de obicei nu mă aşez în faţa calculatorului până

nu-mi fac temele, deşi nu-mi zice nimeni nimic. În weekend stau şi mai mult. Îmi place foarte mult să mă joc pe calculator şi de aia pierd atâta vreme.-----------------------------------------------------------------------Teodora Mirea, elevă în clasa a IV-a, Şcoala nr. 5, BucureştiCel mai mult timp vorbesc pe messenger atunci când stau la calculator. Atât de mult stau de vorbă că nici nu simt când trece timpul. Mă mai documen-tez şi pentru teme, dar nu foarte mult. În general vorbesc cu prietenii şi colegii mei, după ce plec de la şcoală.

OPInIILe vOASTRe

oră, cele două subiecte pre-gătite pentru studenţi au fost rezolvate. Nu li s-a părut difi-cil, ci mai degrabă au luat to-tul ca pe o nouă provocare. „Au fost curioşi să vadă des-pre ce este vorba. Le-au despi-cat în patru şi, spre surprin-derea noastră, au rezolvat problemele logice. Erau fa-miliarizaţi cu tematica de la concursurile gen Cangurul“, a povestit profesoara Cristi-na Homentcovschi.

„DOTAţII nU Se UITă LA TeLevIzOR“

Isprava elevilor a ajuns la urechile matematicieni-lor de la Universitate. „Con-cursul era destinat studen-ţilor de anul I. Problemele necesitau un mod de gândi-re foarte original, deci elevii n-au fost dezavantajaţi de lip-sa cunoştinţelor. Logica evi-denţiază puterea de a sinte-tiza un raţionament coerent, care să ducă la rezultat. Sunt unele raţionamente simple, de doi-trei paşi. Acestea din concurs erau de 12 -15 paşi. Deci performanţa lor este ui-mitoare“, a declarat Wladi-mir Boskoff, decanul Facul-tăţii de Matematică şi Infor-matică de la Universitatea Ovidius.

El are şi o explicaţie pen-tru reuşita celor doi copii. „În lotul naţional de mate-matică există elevi de clasa a VII-a care au cucerit premii

Vladimir (stânga) şi Ştefan, doi aşi la matematică

Lăsaţi-i doar o oră la calculator!G Copiii de până în 14 ani nu trebuie să stea mai mult de o oră pe internet, pentru că devin dependenţi şi nesociabili, susţin psihologii

pericol

Un sport practicat cu regularitate, reducerea treptată a timpului petrecut pe calculator şi un program ordonat de viaţă îi pot feri pe cei mici de dependenţa de computer.

Andreea Ofiţ[email protected]

ll „Un copil de gimnaziu nu ar trebui să stea mai mult de o oră la calculator, iar un ado-lescent maximum două ore. În acest timp, ei ar trebui să caute şi informaţii necesare pentru şcoală, nu numai să se joa-ce“, spune Anca Ră-dulescu, psiholog la Institutul pen-tru Dezvoltarea Copilului.

Specialistul atrage atenţia că dependenţa de calculator nu se instalează dintr-o dată: „E mai uşor pentru părinte să-l trimită la calcula-tor. Copilul devine cuminte şi nu-l mai bate la cap. Altfel, e gălăgios şi trebuie să ai resur-sele sufleteşti să-i faci faţă“.

SARCInI CLARe TRASATe COPILULUI

Ceea ce părea o rezolvare pen-tru părinte, în timp devine o mare problemă. Psihologii atenţionează că, în cazul în ca-re dependenţa deja s-a insta-lat, părinţii folosesc inutil ar-gument de tipul „faci aşa pen-tru că aşa spun eu“. „Copilul se simte rănit şi vrea să se răz-bune pe părinţi făcându-i să

sufere. Suicidul este o meto-dă de răzbunare“, spune psi-hologul Lena Rusti.

Ea adaugă că astfel de ar-gumente ar trebui înlocuite cu un plan de viaţă. „Copilul trebuie făcut să înţeleagă că nu poate cere mereu fără să dea nimic în schimb. El trebu-ie să ştie că are nişte sarcini bi-ne stabilite; că trebuie să-şi fa-că temele, curat în cameră sau alte lucruri. În acest fel, pen-tru internet nu va mai rămâ-ne mult timp. Interacţiunea virtuală nu trebuie să fie mai mare decât cea reală“, a con-chis psihologul. ;

Elevii între 12 şi 14 ani care stau mai mult de o oră pe zi la calculator devin agresivi

excesul de internet le-a distrus viaţall Pe 15 ianuarie, ionuţ Savin, un adolescent din Moreni, dâmboviţa, şi-a înjunghiat mama adoptivă. Motivul: femeia nu mai plătise factura de internet, iar băiatul era dependent de calculator. Băiatul se izolase în casă, nu mai ieşea cu prietenii, iar la şcoală acumulase peste

200 de absenţe. În aceeaşi perioadă, un alt adolescent, dorin Crişan, de 13 ani, din comuna izvin, judeţul timiş, şi-a pus capăt zilelor după ce părinţii l-au certat pentru notele mici de la şcoală. drept pedeapsă i-au tăiat conexiunea la internet şi i-au confiscat telefonul mobil.

ll Mădălina Boldea (foto) are 15 ani şi este elevă în cla-sa a VIII-a a Şcolii generale nr. 9 din Reşiţa, Caraş-Seve-rin. Pasiunea ei este muzica, tânăra fiind solista unei tru-pe din oraş. Idolii Mădălinei sunt Tori Amos şi Jim Morri-son. Pe Tori Amos o apreciea-ză pentru stilul abordat. De la ţinută, pâ-nă la compor-tamentul pe scenă. „Tori Amos are o voce unicat şi după părerea mea îmbină foar-te bine timbrul vo-cal cu acordurile de pian“ , a explicat adolescenta.

Jim Morrison a impresio-nat-o prin faptul că a reuşit să rămână un artist care nu s-a încadrat în tipare. „Din câte am citit despre el şi des-pre trupă, el a rămas rebel pâ-nă în ultimele lui zile de via-ţă, mai ales că erau nişte vre-muri foarte tulburi“, spune Mădălina despre Jim Morri-son. Pentru că vremea poste-relor a cam apus, Mădălina află fiecare noutate din viaţa lui Tori Amos cu ajutorul in-

ternetului. „Albumele celor doi artişti se găsesc mai greu pe piaţa muzicală. Dar am re-uşit să îmi fac un fel de colec-ţie personală cu ajutorul pri-etenilor şi a internetului“, a mai spus Mădălina. ; Mian-da Mladin

ll Părinţii trebuie să fie foarte atenţi atunci când micuţii îşi petrec prea mult timp în faţa calculatoru-lui, acesta poate produce

dependenţă. Calculatorul şi internetul sunt pentru mulţi tineri asemenea unui drog. o bună parte dintre ei ajung să nu mai socializeze cu alţi

copii şi să nu-i mai intereseze viaţa reală. este foarte impor-tant ca părintele să-i facă un program copilului pe care acesta să-l respecte. ll De asemenea, nu trebuie lăsaţi să-l folosească noaptea. Cei mai mulţi dintre ei au tendinţa de a naviga în special la ore târzii, când ar trebui să se odihnească. de aici intervine şi starea de oboseală de a doua zi.ll Pentru şcolarii care poartă ochelari de vedere este important să nu se renunţe la ei cât timp stau în faţa monitorului. Pentru cei care nu au ochelari de vedere, părinţii nu au de ce să-şi facă griji, monitoarele

din ziua de azi au protecţia necesară. nu le recomand părinţilor să cumpere acei ochelari de protecţie pe care comercianţii de specialitate îi vând în magazine. este bine-venită, însă, o pauză de câteva minute la fiecare oră petre-cută în faţa calculatorului.ll dacă totuşi micuţul se plânge că-l dor ochii după câteva ore petrecute în faţa monitorului este bine să se facă un consult la medicul oftalmolog, este posibil să aibă probleme cu vederea.ll Şi poziţia corpului este foarte importantă, scaunul trebuie să fie unul potrivit. Părinţii pot găsi scaune speciale în comerţ.

recomandare

Monitoarele nu au protecţie pentru ochi

SFATUL MeDICULUI

SM Dr. Monica Popmedic oftalmolog

Doar 50% din părinţi

ştiu ce site-uri vizitează copiii pe internet

Unde au ajuns aşii în matematică

ll Profesorul de matema-tică Daniel Breaz (foto), 34 de ani, din Alba Iulia, doctor în matematică, a fost desemnat cel mai bun cercetător din lume în teoria geometrică a funcţi-ilor, de către universitatea din tokyo.

ll Adolescentul este Omer Cerrahoglu (foto), 14 ani, elev la liceul „vasile lucaciu“ din Baia Mare, a obţinut medalia de aur la olimpiada internaţio-nală de Matematică de la Bremen (germania), fiind cel mai tânăr medaliat cu aur la ediţia pentru seniori.

Citiţi despre performanţele elevilor la concursurile de matematică pewww.adevarul.ro

Mădălina Boldea îşi dă jos pălăria pentru Tori Amos

Page 5: ADV Scoala si educatie

8. Special Special .9

l Predaţi-ne lucrurile importante din manuale!lNu ne mai băgaţi pe gât manuale agramate sau

neacreditate pe care le impuneţi numai pentru că le-aţi scris dumneavoastră sau prieteni de-ai dumneavoastră!

lReduceţi numărul de ore la şcoală!l Nu ne mai obligaţi să cumpărăm caietele speciale

cerute de profesori pentru fiecare disciplină în parte! De multe ori, părinţii elevilor sunt nevoiţi să cumpere astfel de caiete în fiecare semestru al anului şcolar.

l Nu ne mai omorâţi cu materie-balast!lNu ne mai cereţi bani cu nemiluita!l Lăsaţi să decidem noi ce cadouri vă dăm!l Nu săriţi peste orele de sport, de desen sau de muzică!l Nu mai „umflaţi“ preţurile unor cumpărături nece-

sare!l Nu mai faceţi meditaţii după program contra cost,

care să suplinească notele mici sau nepredarea mate-riei la orele de curs.

l Nu ne mai xerocopiaţi diverse materiale necesare pentru clasă la preţuri de câteva ori mai mari decât cele de pe piaţă!

lNu ne mai forţaţi să cumpărăm reviste la preţuri umflate!

lNu mai faceţi excursii inventate doar pentru a stoarce un comision consistent!

lNu ne mai cereţi bani pentru dotările din clase: perdele, galerii, feţe de masă, materiale didactice, marker pentru scris pe tablă, proiectoare, combine muzicale, inclusiv pentru coroniţele şi robele de absolvire.

l Vrem să ne facem uniformele singuri, la croitorul ales de noi, şi nu la croitorul şcolii, pe sume mult mai mari decât cele practicate pe piaţa liberă!

lNu mai vrem fotografii făcute şi apoi distribuite la preţuri astronomice!

lNu mai cereţi părinţilor să strângă bani pentru cadourile destinate unor cadre didactice ori „domnu-lui director“! Ocaziile sunt nesfârşite: zile de naştere, onomastice, sărbători (Moş Nicolae, Crăciun, Paşte), zile speciale (1 şi 8 Martie).

lNu mai vrem ca paza în şcoli să o plătească familiile noastre, care dau lunar sume consistente pentru a-i şti pe copii în siguranţă!

l Nu mai vrem diplome şi cadouri de sfârşit de an la preţuri exagerate!

lIzolaţi-i pe elevii violenţi!

MAnIFeST PenTRU ŞCOALA vIITORULUI

(cerinţele elevilor şi ale părinţilor către profesori, inspectorate şi minister)

Marţi, 23 martie 2010www.adevarul.roşcoală&educaţie

Marţi, 23 martie 2010www.adevarul.ro

şcoală&educaţie

G Învăţământul gratuit are performanţe îndoielnice în România, iar şcolile au ajuns maşinării de stors bani, cu orice ocazie, de la părinţi şi de la elevi

atitudine

soluţii

„Adevărul“ va publica în suplimentul „Şcoală şi educaţie“ dezbateri pe marginea „Manifestului pentru şcoala viitorului“ odată cu discuţiile pe proiectul noii legi.

Andreea Ofiţ[email protected]

ll Din discuţiile cu părinţii, „Adevărul” a sintetizat mai multe probleme cu care ele-vii şi profesorii se confruntă în şcoală. Ele au fost cuprinse în „Manifestul pentru şcoa-la viitorului“ şi vor fi trimise Ministerul Educaţiei, în tim-pul dezbaterilor pe noul pro-iect de lege, până la 1 apri-lie 2010. Acestea sunt: banii strânşi de la elevi sub diverse pretexte, meditaţiile contra cost, începând chiar de la cla-sele primare, violenţa profe-sorilor şi lipsa de reacţie la agresiunile dintre elevi, mul-te dintre manualele din ca-re elevii învaţă au o calitate îndoielnică, programa şcola-ră este prea încărcată pentru elevi, de la clasele mici până la liceu, dascălii cu proble-me de comportament sunt ţinuţi la catedre.

Pe de altă parte, unii profe-sori nu-şi ţin orele, cele de edu-caţie fizică sunt cel mai frec-vent „uitate“. Sancţiunile pen-tru încălcarea regulilor şcolii (fumat, consum de alcool) sunt simbolice sau nu există.

CHeTA PenTRU bAC

În afara disciplinei din spa-tele catedrei, alte obiceiuri vechi, proaste şi încă accep-tate, se regăsesc în multe şcoli şi licee din România. Fondul clasei şi cel al şco-lii se strâng în continuare,

chiar dacă legea nu permi-te acest lucru. „Am dat câte 20 de lei pentru profesorii cu care dăm Bac-ul“, a spus, la una dintre probele de com-petenţă lingvistică de anul acesta, unul dintre elevii de la Colegiul „Ioan Slavici“ din Satu Mare.

LIPSă De MăSURI PenTRU vIOLenţă

Un studiu recent despre vi-olenţa în şcoală a arătat că într-un clasament, la nivel euro pean, România se află pe primele locuri. Tonul se dă chiar de la catedră.

Cătălina Domui, o profe-soară din comuna Sânpaul, ju-deţul Mureş, a fost filmată în-tr-o altercaţie violentă, fizic şi verbal, cu un agent de poliţie care venise în şcoală. Nici ele-vii nu pot fi stăpâniţi. Iar agre-siunile dintre ei sunt deja în competiţie pe youtube.

Cel mai recent caz de vi-olenţă a avut loc în Capita-lă, când două eleve din clasa a IX-a s-au bătut pe holurile şcolii, fără ca vreuna dintre ele să păţească ceva. De ase-menea, niciun director nu a fost demis pentru incidente-le violente din şcoala pe care o conduce.

PăRInţII vOR Să Se IMPLICe În DezbATeRe

Eşecul reformelor din educa-ţie a fost cauzat şi de neimpli-carea părinţilor şi a elevilor, adică exact beneficiarii actu-lui de educaţie.

„La noi se tot vorbeşte des-pre modele. Unul des invocat în educaţie este cel finlan-dez. Păi, reforma educaţiei în Finlanda nu s-a făcut fără pă-rinţi. La noi, părinţii nu sunt întrebaţi niciodată nimic, cu

atât mai puţin elevii“, a de-clarat Mihaela Gună, preşe-dinta Federaţiei Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar.

Alte studii făcute pe me-todele de predare în Româ-nia confirmă mediocritatea sistemului. „Se poate spu-ne că multe dintre şcolile ro-mâneşti desfăşoară un învă-ţământ mediocru raportat la standardele europene. Spre deosebire de occidentali, noi avem o materie stufoasă care nu este asimilată de elevi, aco-lo, evaluarea şcolarilor se fa-ce pe competenţe şi abilităţi, la noi, abia acum ne punem aceste probleme“, a explicat Cris tian Hatu, expert al Soci-e tă ţii Academice Române, co or donator al studiului „Ie-şirea şcolii din mediocritate“, publicat luna aceasta.

Suplimentul „Şcoală şi Educaţie“ aşteaptă propu-nerile voastre pe marginea „Manifestul pentru şcoala viitorului“;

Manifest pentru şcoala viitorului

llMinisterul Educaţiei, in-spectoratele şcolare ori di-rectorii de şcoli au fost doar în mică măsură interesaţi să găsească soluţii la probleme-le din şcoli ori să-şi asume de-cizii ferme. Actuala conduce-re a Ministerului Educaţiei a pus în dezbatere publică no-ul proiect de lege a educaţiei care aduce câteva clarificări.

1 Uşurează modul în ca-re absolvenţii de clasa a

XII-a dau Bacalaureatul. Elevii dau numai două probe scrise la sfârşitul anului şcolar. În timpul anului şcolar, elevii susţin alte trei probe practice, prin care sunt evaluate com-petenţele de la limba româ-

nă, limba străină şi informa-tică. Experţii în educaţie spun că, spre deosebire de anii tre-cuţi, examenul va fi mult mai simplu.

2 Elimină o parte dintre deficienţele de învăţare

pe care le au copiii de-a lun-gul şcolii. Elevii vor fi testaţi începând din clasa a II-a. În urma evaluărilor, profesorii fac un plan individual de în-văţare ce ar urma să corec-teze greşelile de învăţare ale elevilor.

3 Numărul de materii pe care le studiază elevii

vor fi reduse. Profesorii vor avea la dispoziţie mai mul-te ore pentru a aprofunda materia.

4 Profesorii vor da con-curs la şcoală. Specia-

liştii în educaţie consideră că, în prezent, toate proble-mele legate de meditaţii şi de cursurile predate de pro-fesori îşi au rădăcina în fap-tul că şcolile nu au autono-mie asupra calităţii.

5Noua lege introduce no-ţiunea de portofoliu al

elevului. Toate rezultate-le, dar şi abaterile elevului din fiecare clasă vor fi con-semnate şi se va ţine cont de acestea la admiterea în li-ceu. Parcursul şcolar al ele-vului va fi putea fi urmărit şi corectat. Pentru că totul va fi „trecut la catastif“, se aş-teaptă ca elevii să se abţină de la scene violente filmate în clasă şi postate pe inter-net, de la înjurături, agresi-uni asupra colegilor sau pro-fesorilor, chiul, consum de alcool. ;

llNoul proiect nu face însă nicio referire la sancţiunile aplicate profesorilor care pri-mesc şpagă sau dau medita-ţii propriilor elevi. Ministrul Educaţiei a declarat de mai multe ori că programa şco-lară a elevilor este foarte în-cărcată. Faptul că până acum notele din timpul gimnaziu-lui contau la obţinerea unui loc de muncă în urma repar-tizării computerizate, îi făcea pe elevi să alerge după note mari.

1 Sancţiunile pentru profe-sorii care nu-şi fac mese-

ria au rămas neschimbate, la fel ca în actualul statut al per-sonalului didactic. Profesorii

care nu-şi fac datoria nu pă-ţesc nimic. Sistemul a rămas la fel de greoi în privinţa pe-depselor. Referitor la profeso-rii violenţi, legea nu stabileş-te modul în care aceştia vor fi sancţionaţi. Nici în privin-ţa sancţiunilor aplicate pro-fesorilor care primesc şpagă sau dau meditaţii propriilor elevi actul normativ nu spu-ne nimic.

2 Părinţii ar trebui să par-ticipe la evaluarea profe-

sorilor şi să-şi spună părerea atunci când aceştia nu-şi fac treaba.

3Programa şcolară obliga-torie să conţină mai pu-

ţine discipline. Orarul elevi-lor este în prezent foarte în-

cărcat, timpul acordat cursu-rilor şi rezolvării temelor pen-tru acasă depăşind 10 ore.

4 Orele de educaţie fizi-că să se facă la timp şi

în spaţii adecvate. Statistici-le arată că România se află pe locul 3 în Europa în pri-vinţa obezităţii. Din cauza lipsei de mişcare, cei mai mulţi copii au probleme cu greutatea.

5 Modul de evaluare la cla-să să fie mult mai exi-

gent. Mulţi dintre profesori sunt subiectivi în privinţa notării de la clasă a elevilor. În cazul în care elevii merg la meditaţie la propriul pro-fesor notele primite la clasă sunt mai mari decât în rea-litate. ;

Ce rezolvă noua Lege a educaţiei

Ce nu rezolvă noua Lege a educaţiei

“Nu este normal ca un copil să muncească 10 ore atât la şcoală, cât şi acasă şi să nu-i mai rămână timp pentru recreere.Cătălin enachepărinte

“Nu-i învaţă nimic practic la cursuri, iar acesta e un lucru rău. Pentru că ies de pe băncile şcolii nepregătiţi pentru ce le rezervă viaţa.bogdan P.părinte

Scrieţi-ne soluţia voastră pentru o şcoală corectă

CampanIe

„adeVărul“

Dezbatere online

Forum părinţi

Spune ce trebuie schimbat urgent prin noua lege a educaţiei!

Forum elevi

Ce aţi vrea să se schimbe la profesorii care vă

predau la clase?

Forum profesori

Sunteţi de acord cu Manifestul pentru o şcoală

corectă?

ll Chete făcute la solicitarea ori la sugestia dascălilor (folosind ca interfaţă câte un părinte) pentru cadourile desti-nate unor cadre didactice ori „domnului director“. ocaziile sunt nesfârşite: zile de naştere, onomas-tice, sărbători (Moş nicolae, Crăciun, Paşte), zile speciale (1 şi 8 Martie)ll unii învăţători sau profesori le impun elevilor manuale sau culegeri scrise de ei sau de prieteni de-ai lor, dar neomologate de minister. Preţul este, bineînţeles, piperat.ll Meditaţii după program – contra cost – care să suplinească notele mici (uneori acordate cu intenţie) sau nepredarea materiei la orele de curs.ll Bani pentru dotările din clase: perdele, galerii, feţe de masă, materiale didactice, marker pentru scris pe tablă, proiectoare, combine muzicale. ll Caietele speciale, cerute de profesori pentru fiecare disciplină în parte. Părinţii elevilor sunt nevo-iţi să cumpere astfel de caiete în fiecare semestru al anului şcolar.ll Paza în şcoli se face de cele mai multe ori pe spinarea părinţilor, care plătesc lunar sume consistente pentru a-i şti pe copii în siguranţă.

Pe ce se duc banii părinţilor

În ultimii 20 de ani, părinţii au ajuns să plătească lunar sume consistente

pentru necesităţile elevilor, chiar dacă învăţământul este gratuit

p Foto: Adevărul

forum restanţe

www.adevărul.ro

Page 6: ADV Scoala si educatie

10. liceu liceu .11Marţi, 23 martie 2010www.adevarul.roşcoală&educaţie

Marţi, 23 martie 2010www.adevarul.ro

şcoală&educaţie

Mama unui elev de clasa a VII-a susţine că i-a dat personal șpaga profesoarei. Aceasta spune însă că a găsit banii într-o cutie cu bomboane.

George [email protected]

Liliana nă[email protected]

llProfesoara de limba ro-mână Iosefina Focşănea-nu (36 de ani), de la Şcoala de Arte şi Meserii din Făr-căşeni, comuna Strunga, judeţul Iaşi, este acuzată că a luat şpagă de la Adriana Bitiuşcă, mama unui copil din sat, pentru a-l scăpa de repetenţie.

În decembrie anul trecut, ea a fost trimisă în judeca-tă pentru trafic de influen-ţă. Oamenii legii susţin că în 2009 a luat de la Adria-na Bitiuşcă suma de 200 de euro, promiţându-i acesteia că va pune o vorbă bună pe lângă profesorii care l-au lă-sat corijent pe Claudiu Biti-uşcă, elev în clasa a VII-a la Fărcăşeni.

Cadrul didactic le-a poves-tit în exclusivitate reporteri-lor „Adevărul“cum a ajuns să fie trimisă în boxa acuza-ţilor. Iosefina Focşăneanu susţine că este nevinovată şi că intenţiile ei de a vorbi cu ceilalţi colegi pentru a-l aju-ta pe Claudiu Bitiuşcă, elev în clasa a VII-a, nu erau con-diţionate de primirea vreu-nei sume de bani de la ma-ma acestuia. „Băiatul era co-rijent la şase materii, prin-tre care şi la română. Mama

lui a venit plângând la şcoa-lă. I-am spus că nu ştiu ce se poate face. La mine primi-se nota 1 la teză. I-am spus că îl voi medita pentru a-şi susţine corijenţa, dar că nu sunt prea mari şanse pentru că avea şi vreo 160 de absen-ţe“, povesteşte Iosefina Foc-şăneanu.

SUSţIne Că A PRIMIT bOMbOAne

În iunie anul trecut, la ser-barea de la sfârşitul anului şcolar 2008-2009, Adriana Bitiuşcă ar fi venit din nou la şcoală să vorbească cu pro-fesoara. „Mi-a spus: «Vedeţi dacă îl puteţi trece». Nu mai aveam ce să fac, pentru că mediile erau deja închise şi situaţia trimisă la inspecto-rat. Atunci, un copil, nu mai reţin cine, mi-a adus o cutie de bomboane“, mai spune

cadrul didactic. Iosefina po-vesteşte că, la puţin timp, a plecat cu familia în vacanţă în Neamţ şi că, pe drum, a deschis cutia cu dulciuri.

„Atunci am găsit cei 200 de euro. Iniţial m-am speri-at, apoi am înţeles că banii s-ar putea să fie de la Bitiuş-că“, menţionează profesoa-ra. După ce s-a întors la Iaşi, Iosefina spune că i-a trimis cei 200 de euro Adrianei Bi-tiuşcă, printr-un fost elev, cu rugămintea ca femeia să vi-nă la şcoală pentru a lămuri problema.

A DISPăRUT CU MITA

Mama elevului rămas între timp repetent susţine însă că profesoara i-a cerut di-rect banii şi că i-a împrumu-tat în ziua serbării de la o verişoară din sat, care deţine un magazin.

„Mi-a spus să-i dau banii ca să-i împar-tă la profeso-rii la care Clau-diu avea corijen-ţe. I-am dat cei 200 de euro în mână, iar ea i-a băgat repede în buzuna-rul de la costumaş“, spune Adriana Bitiuşcă.

Pentru că ulterior profe-soara i-ar fi spus că băiatul e repetent şi că nu mai are ce să-i facă, Adriana Bitiuşcă s-a dus glonţ la directorul şcolii şi i-a povestit totul. „După ce ea mi-a returnat cei 200 de euro, i-am spus directoru-lui să o lase în pace, dar nici nu a vrut să mai audă“, po-vesteşte mama lui Claudiu.

Declaraţiile mamei sunt în-tărite şi de procurorii ieşeni care au descoperit o serie de SMS-uri trimise profesoarei de mama lui Claudiu, prin care îi solicita restituirea ba-nilor, după ce dascălul refu-zase zile în şir să mai răspun-dă la telefon.

AbSOLvenTă De TeOLOGIe

Iosefina Focşăneanu, absol-ventă a Facultăţii de teologie Ortodoxă din Iaşi, Secţia Li-tere, predă la şcoala din Făr-căşeni de 6 ani. Deşi cazul a ajuns la urechile conducerii şcolii, Iosefina Focşăneanu predă în continuare la şcoa-la din Fărcăşeni.

În schimb, consiliul de conducere al unităţii de în-văţământ a decis să o sanc-

ţioneze, oprindu-i-se timp de şase luni

15 la sută din sa-lariu. Directo-rul şcolii a in-trat la bănu-ieli când a vă-zut numărul

mare de elevi de clasa a V-a

rămaşi corijenţi la limba română, fi-

ind suspiciuni că profesoa-ra făcuse o practică în a-i „pica“pe copii la materia pe care o preda, pentru ca apoi să „aranjeze“promovarea cu părinţii lor. ;

dosar

ŞTIRI DInLICee

Rectorii unor universităţi iau în calcul reintroducerea admiterii la facultate prin concurs. Aceasta pentru că Bac-ul a devenit un examen nerelevant.

Andreea Ofiţ[email protected]

llPrima probă practică a noului Bac, cea de comunica-re în limba română, s-a dove-dit în 2010 extrem de uşor de trecut: 70% din elevi au pri-mit calificativul maxim, de „experimentat“. Practic, ti-nerii au trebuit să demon-treze că ştiu să discute liber, timp de un sfert de oră, pe

marginea unui text la prima vedere. Luna viitoare urmea-ză încă două probe, de com-petenţe digitale şi de limbă străină, care se anunţă fără probleme pentru majorita-tea elevilor de clasa a-XII-a.

Experţii în educaţie sus-ţin că, cel puţin la proba de limba română, examenul de

maturitate a fost prea uşor. „Faptul că elevii doar răs-pund la nişte întrebări nu relevă cât de bine ştiu ei lim-ba română. Evaluarea prin certificate de competenţă nu arată cât de bine stăpâ-neşte elevul vocabularul sau gramatica limbii române“, a spus Marian Staş, expert

în educaţie. Cum cele mai multe universităţi iau în cal-cul, la admitere, şi nota de la Bac, rectorii se gândesc cum să-i testeze suplimentar pe candidaţi.

„Liceenii sunt ca nişte ro-boţi, învaţă mecanic. Profe-sorul le dă de-a gata infor-maţii, ei le bagă în cap, fără

să le mai judece. Trece orici-ne Bacul şi chiar facultatea. Sistemul este defect“, a de-

clarat prof. univ. Dan Dă-nişor, decanul Facul-

tăţii de Drept din cadrul Univer-sităţii din Cra-iova. „Un exa-men de admite-re îi selectează

pe cei mai buni dintre candidaţi“,

este de părere Ioan Roşca, rectorul de la

Academia de Studii Econo-mice din Bucureşti.

nOTeLe De LA bAC, eLIMInATe

Ecaterina Andronescu, rec-torul Universităţii „Politeh-nica Bucureşti“, spune că in-stituţia pe care o conduce va face o analiză a rezultatelor de la examenul din acest an şi că ia în calcul eliminarea notelor de la Bac, începând de anul viitor. „Analizăm diferenţa între notele de la Bac şi cele pe care le iau la admitere“, a mai spus An-dronescu.

O măsură concretă a lu-at-o Senatul Universităţii din Craiova, care a intro-dus, pentru cei care vor să dea la Drept, examen de limba română. „Este o ma-terie ce nu poate fi memo-rată. Am vrut din nou exa-men pentru a creşte calita-tea studenţilor noştri“, de-clară decanul Dan Claudiu Dănişor. ; Au colaborat Laura Pumnea, Gabriela Popescu

bacul mai lejer cere o admitere mai dificilăG Uşurinţa cu care se poate lua examenul de maturitate îi face pe rectori să reconsidere selecţia studenţilor

actualitate

ll Irina Marinovici (foto) este elevă în clasa a IX-a F, la Colegiul Naţional „Octavian Goga“, din Sibiu. Tânăra spu-ne că încă nu s-a acomodat cu statutul de licean.

Are o relaţie bună cu co-legii şi cadrele didactice din şcoală, dar consideră că orarul este mult prea încăr-cat, mai ales în anumite zi-le ale săptămânii. „Ore gre-le avem în fiecare zi, dar cel mai încărcat program este joia, când în orarul nostru

se regăsesc toate materiile dificile: istorie, geografie, logică şi fizică. Sunt cursuri la care avem foarte mult de învăţat şi, fiind toate într-o singură zi, nu prea reuşim să le facem faţă. Este mult mai mult de învăţat faţă de şcoala generală, materiile fi-ind şi ele mai multe“, ne-a spus tânăra.

În plus, spune Irina, în şcolile din România se pune prea mult accent pe teorie şi prea puţin pe practică. Şi-ar

dori ca elevii să aibă posibili-tatea de a decide asupra cur-surilor pe care vor să le urme-ze, iar programa să nu mai fie atât de încărcată. ;

Ce nU-MI PLACe LA LICeUL MeU

Absolvenţii de liceu au toate

şansele să simtă din nou

emoţiile admiterii la

facultate

Colegiul Naţional „Octavian Goga“, din Sibiu

BistriţaReabilitare după un secol

llClădirea colegiului botezat cu numele auto-rului versurilor imnului naţional este prima dată renovată după 100 de ani. Şantierul de la Colegiul „Andrei Mureşanu“ din Bistriţa va fi deschis la vară, iar lucrările vor fi gata în 2012, la un secol de la ridicarea imobilului. valoarea lucrărilor este de 8,4 milioane de lei, din care 180.000 de la primă-rie, iar restul din fonduri europene nerambur - sabile. ; Ionela Sas

mureŞLiceeni francofoni

llelevii din 19 licee din judeţ au participat sâmbătă la cea de-a treia ediţie a Festivalului Francofoniei, la teatrul naţional din târgu-Mureş. În cadrul evenimentului, elevii au fost protagoniştii unor momente de balet, poezie, dans sportiv, gimnastică artistică şi teatru. ;

cluj14 zile ca student la universitatea de vară

llliceenii clujeni au ocazia să vadă cum e să fii student. 150 de elevi de clasa a Xi-a vor participa, în luna iulie, la cursurile celei mai mari universităţi de stat din Cluj. Profesorii de la universitatea „Babeş-Bolyai“ (foto) le vor preda timp de două săptămâni. Studenţii din uBB organi-zează în fiecare an Junior Summer university, pentru a-i ajuta pe elevi să îşi aleagă facultatea pe care doresc să o urmeze. ;

bianca Pădurean

70% din elevi au primit

calificativul maxim la

proba practică de limba română

10 ani de închisoare

riscă profesoara

pentru trafic de influenţă„Joi avem numai ore grele“

Scrieţi-ne ce nu vă place la liceul vostru pe [email protected] sau la

adresa: strada Fabrica de glucoză, nr. 21, sector 2, Bucureşti

Scrieţi-ne despre şpăgile date profesorilor la școala voastră.

G Profesoara iosefina Focşăneanu din comuna ieşeană Strunga e acuzată că ar fi primit 200 de euro ca să ajute un elev să promoveze clasa

A primit şpaga ascunsă în ciocolată

bani daţi în poarta şcolii

ll Mama lui Claudiu, Adriana Bitiuşcă (foto), a întregistrat o convor-bire telefonică avută cu iosefina Focşăneanu în prezenţa mai multor profesori. „Sunteţi conşti-entă că v-am dat la poarta şcolii 200 de euro?“, a întrebat-o, la 15 iunie 2009, mama lui Claudiu pe profesoară. răspunsul iosefinei Focşăneanu a fost prompt: „doar ţi-am spus că nu s-a mai putut face nimic! vin mâine sau poimâine la şcoală şi rezolvăm problema“. de altfel, în timpul anchetei disci-plinare, profesoara a încercat să influenţeze şi elevii audiaţi, trimi-ţându-le SMS-uri: „tu ai fost la Bitiuşcă pentru a o chema la şcoală! nu i-ai dat niciun ban! Ai înţeles? Ai grijă să nu-mi pierd pâinea. Mulţam“. Procurorii Parchetului de pe lângă tribunalul iaşi au trimis judecătorilor desfăşurătorul convor-birilor telefonice ale iosefinei Focşăneanu şi SMS-uri din care reiese cum profesoara încerca cu disperare să scape de acuzaţiile de corupţie.

“I-am dat cei 200 de euro în mână, iar ea i-a băgat repede în buzunarul de la costumaş.Adriana bitiuşcămama copilului

exCluSIV

„ adeVărul“

Page 7: ADV Scoala si educatie

12. liceu liceu .13Marţi, 23 martie 2010www.adevarul.roşcoală&educaţie

Marţi, 23 martie 2010www.adevarul.ro

şcoală&educaţie

Elevii consideră însă că măsura le scade numărul opţiunilor, iar profesorii se tem că vor ajunge şi ei, la rândul lor, şomeri.

Lili Adochiţ[email protected]

llŞcolile băcăuane scot de ani buni şomeri pe bandă ru-lantă, specialişti în domenii „expirate“, în industrii dispă-rute în zonă. Pentru a tempe-ra fenomenul, Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Bacău a planificat reducerea numă-rului de clase şi de spe-cializări din învăţă-mântul primar până la cel lice-al. Astfel, din toamnă, pe porţile a 63 de unităţi de în-văţământ din judeţ se va pune lacătul, iar alte 57 îşi vor pierde persona-litatea juridică. Numărul cla-selor de nivel primar va scă-dea cu 243, cele de nivel gim-nazial cu 191, iar liceele vor avea cu 36 de clase mai puţi-ne decât în 2009.

Mulţi profesori vor rămâ-ne fără un loc de muncă, dar reprezentanţii Inspectora-tului Şcolar Judeţean Bacău spun că nu sunt motive de în-grijorare. „Cadrele didactice titulare care vor intra în re-strângere de activitate au pri-oritate în alegerea unui nou post. În judeţ mai sunt cate-dre vacante“, spune Claudia Merticaru, purtătorul de cu-vânt al ISJ Bacău.

„ne vOM AnGAJA CA MăTURăTORI“

Radu Bădiţă este elev în clasa a XII-a la Colegiul Tehnic de Comunicaţii „N. V. Karpen“ din Bacău şi după absolvire va fi specialist în automati-zări. „Dacă nu intru la facul-

tate, voi fi şomer. Nu-i nicio şansă să-mi găsesc de muncă în Bacău, cu profilul pe care-l am. Doar ca măturători de stradă“, spune revoltat tână-rul. La liceul său vor dispărea trei specializări. Deşi ştie că

acestea erau sortite şomaju-lui, conducerea liceului n-ar fi vrut să renunţe la ele. „E vor-ba de specializările de cosme-tician şi de activităţi de secre-tariat. Acum este recesiune şi e mai greu de găsit un loc de muncă“, explică Remus Caza-cu, directorul colegiului.

Nici Grupul Şcolar Indus-trial „Letea“ Bacău nu a scă-pat de restructurări. În anul şcolar viitor trebuiau să fie 17 clase, dar Inspectoratul Jude-ţean a aprobat doar 13. „Pen-tru clasa a IX-a am solicitat pa-tru clase cu profil electro teh-nic, industrie alimentară şi pro tecţia mediului. S-au apro-bat doar trei“, precizează di-rectorul Viorel Coşeraru. ;

Lacăt pe liceele care scot şomeriG Autorităţile şcolare din Bacău desfiinţează specializări care nu mai sunt căutate pe piaţa forţei de muncă, dar şi clase primare şi gimnaziale

reformă

STIRIDIn LICee

performanţă

SUCeAvA COnCURS De JURnALe LA „PeTRU RAReŞ“ ll Colegiul naţional „Petru rareş“ din Suceava organizează ediţia a v-a a concursului „lyceum“. Competiţia se desfăşoară pe două secţiuni: Mihail iordache – recenzii şi Mihail Sebastian – jurnale. liceenii care vor să se înscrie trebuie să-şi trimită lucrările pe adresa colegiului până pe 24 aprilie, data poştei. etapa finală a concursului va avea loc între 21 şi 23 mai, la Suceava. Premiile puse în joc au o valoare totală de 4.000 de lei. ;

COnSTAnţA FILMe În PReMIeRă LA LICeUL TRAIAn ll Pe 14 mai va avea loc la liceul traian din Constanţa vizionarea filmelor de scurtmetraj care au concurat în cadrul Festivalului pentru elevi „Filmmic“. organizatorii, printre care şi Ministerul educaţiei, au cerut anul acesta concurenţilor să realizeze filmuleţe în care să găsească soluţii pentru combaterea violenţei în şcoli. Festivalul se află la cea de-a treia ediţie. ;

Elevii profesoarei de matematică din Craiova au câştigat concursuri internaţionale, iar unii dintre ei au ajuns la universităţi de prestigiu.

bogdan [email protected]

ll În 36 de ani de carieră la Colegiul Naţional „Carol I“ din Craiova, profesoara de mate-matică Iuliana Coravu (59 de ani) a pregătit generaţii de olimpici internaţionali, apoi pe unii i-a ajutat să intre la uni-versităţi de top din lume.

„Mihai Aniţescu, medaliat cu argint la Varşovia, este ingi-ner în Chicago, s-a stabilit aco-lo, Florin Spânu, premiat cu argint la olimpiada din Hong Kong, este asistent univer sitar tot în SUA, la Baltimore“, ne explică Iuliana Coravu. Prin-tre cei zece olimpici pregătiţi de profesoară se mai numără şi Cristian Tălău, care a obţi-

nut aur în Turcia, şi Victor Pă-dureanu, medaliat tot cu aur la olimpiada din Macedonia.

5.000 De LeI, Un COnCURS

Proaspătă absolventă de doc-torat a prestigioasei Universi-tăţi Harvard, Corina Tarniţă, care a câştigat în 2009 şi titlul de cel mai bun student român din America, a fost şi ea eleva profesoarei Iuliana Coravu. „A intrat fără probleme la Har-vard. Matematica a fost una dintre materiile sale forte“, îşi aminteşte profesoara.

„Pe lângă matematică îi plăceau şi biologia, en-gleza şi chimia. Acest lucru a ajutat-o foar-te mult, pen-tru că la Har-vard se cer cu-noştinţe din toate domeniile“, explică aceas-ta. În 2009, Corina Tarniţă i-a trimis fostei sale profesoare

lucrarea sa de doctorat Har-vard, unde este trecut şi nu-mele dascălului din liceu.

Profesoara a fost răsplăti-tă cu o bursă de 5.000 de lei pe lună pentru un an de zi-le şi patru ajutoare băneşti pentru tot atâtea olimpia-de. „Cele patru concursuri au fost câştigate de elevii Cristian Tătău şi Victor Pă-dureanu. Ultima dată am luat 50 de milioane de lei vechi, la fel ca şi ei“, mărtu-riseşte aceasta.

Cu câteva luni înainte de pensionare, cea mai mare satisfacţie a Iulianei Coravu este că foştii săi elevi nu au uitat-o: „Încă mă mai su-nă de Revelion sau de ziua mea. Chiar şi cu cei din Statele Uni-te păstrez legă-tura“. ;

Şcoala care a trimis români la HarvardGIuliana Coravu din Craiova a pregătit zeci de olimpici

10 premii internaţionale

au obţinut elevii

profesoarei Corina Tarniţă

(27 de ani) şi-a dat

doctoratul la Harvard

Iuliana Coravu îi descoperă

pe copiii supradotaţi

Cum ar trebui făcută evaluarea elevilor la Bacalaureat?

De ce ar trebui să ţină cont restrângerea claselor?

ll De calitatea profesorilor.

ll De banii de la buget.ll De opinia părinţilor.ll De nevoile elevilor.

în baza notelor 82%

în baza calificativelor 18%

votaţi pe www.adevarul.ro

SOnDAJ

ll Cititorii „Adevărul“ şi www.adevarul.ro au găsit explicaţii pentru numărul tot mai mare de tineri români care aleg să studieze în străinătate:

-----------------------------------------------------------------------Alexandru Cosmin Huru, clasa a IX-a, Liceul „George Călinescu“, BucureştiPoate că mai mulţi elevi ar reuşi să plece la universităţi mari din străină-tate dacă ar fi bine pregătiţi încă din

liceul din ţară, iar această pregătire ţine şi de activităţile practice care au loc în şcoli. de exemplu, mi s-ar părea normal să se organizeze frecvent tot felul de tabere, pentru limbi străine de exemplu. dar, dacă nu sunt fonduri, cum să se organizeze aşa ceva? oricum, ca să ajungi să studiezi în străinătate ţine atât de elev, cât şi de capacitatea profesorului de a-l motiva să înveţe foarte bine.-----------------------------------------------------------------------

Anca Denisa Călugăru, clasa a IX-a, Liceul „George Călinescu“, BucureştiÎn liceul nostru, profesorii îşi fac bine meseria. Sunt unii care o fac cu pasiune, pentru alţii activitatea

de la catedră este doar un job. dacă dascălii ar fi motivaţi financiar, elevii ar ieşi de pe băncile liceului mai bine pregătiţi. rezultatele bune ale elevilor ţin şi de pregătirea profesorilor. -----------------------------------------------------------------------AlexaÎn America este o politică liberală de deschidere către cei cu aptitudini. Studenţii care reuşesc să plece din românia la o universitate de acolo preferă să rămână în SuA pentru că sunt apre-ciaţi şi mi se pare normal să fie aşa. de ce să se întoarcă în românia pe un salariu de 200 de euro, care nu acoperă nici măcar o chirie sau un trai decent? -----------------------------------------------------------------------Serj eu îi înţeleg perfect pe elevii care aleg să rămână în străinătate şi să muncească acolo în loc să se întoarcă în românia. Ce rost are să devii foarte bun în meseria ta, să înveţi ani la rând, să te pregăteşti la şcoli de prestigiu şi să te întorci în ţară, la salariile mizere de aici?

OPInIILe vOASTRe

PuBliCitAte

“ Dacă nu intru la facultate, voi fi şomer sau măturător de stradă. ”

Radu bădiţăelev la Colegiul „n. v. Karpen“ din Bacău

“ Pentru clasa a IX-a am cerut patru clase şi s-au aprobat doar trei. ”

viorel Coşerarudirector grupul Şcolar industrial „letea“ Bacău

Matematica a învins comasarea

ll Părinţii, elevii şi profe-sorii şcolilor cu tradiţie din timişoara au oprit reduce-rea numărului de clase de matematică - informatică de a noua. iniţial, numărul de clase cerut de condu-cerile a trei licee nu fusese aprobat de inspectorat. reprezentanţii şcolilor nu făcuseră o notă de funda-mentare pentru cererea lor. „Consiliul de administraţie a aprobat clasele cerute“, a spus Mariana eftimie, şeful inspectoratului timiş. (O.T.)

Elevul Radu Bădiţă crede că nu-şi va găsi de muncă

decât la măturatul străzilor

36 de clase vor

fi desfiinţate din liceele

băcăuane în anul şcolar

viitor

Page 8: ADV Scoala si educatie

14. Facultate Facultate .15Marţi, 23 martie 2010

www.adevarul.roşcoală&educaţie

Marţi, 23 martie 2010www.adevarul.roşcoală&educaţie

Universitatea de „sex şi şpagă“

Profesorii au ajuns să ceară bani sau sex ca să-şi promoveze studenţii. Carmen Bejan, acuzată de omor, a declarat în faţa instanţei că s-a prostituat ca să aibă bani de şpagă pentru restanţe.

Cristian Poelincă[email protected]

ll Fosta studentă de la Me-dicină Carmen Bejan a po-vestit cum a ajuns să se vân-dă pentru sex unui ţigan de 65 de ani, judecător de sta-bor ţigănesc, care i-a promis 500 de euro. Tânăra a decla-rat la Tribunalul Timiş că a acceptat partida de amor ca să facă rost de bani pentru examene.

„M-am prostituat pentru că îl iubeam pe Sergiu Flo-rea şi amândoi aveam nevo-ie de bani pentru şpăgile de la examenle de restanţe. Ţiga-nul m-a oprit pe stradă şi mi-a oferit bani. Aveam nevoie dis-perată“, a declarat fata, în fa-ţa instanţei.

POvARA MITeI COnTRA PROMOvARe

Crima cumplită care a avut loc în căminul Universităţii de Me-dicină şi Farmacie (UMF) la sfâr-şitul verii trecute i-a determi-nat pe câţiva studenţi, care au cerut să le fie protejată identi-tatea, să spună cum este „sti-mulată“ mita chiar de cadre-le universitare. „Sunt student în anul IV şi ştiu foarte mul-te exemple de corupţie. Exis-

tă preţuri pentru toate exame-nele. Se ia şpagă de la primul administrator până la cel mai «corect» profesor“, a declarat un medicinist.

Deşi acceptă situaţia, mul-ţi studenţi îşi dau seama cât de riscantă este practica şpăgii. „Peste câţiva ani, câteva gene-raţii mediocre de studenţi la Medicină vor ajunge medici, oare vreţi să vă trateze un stu-dent care şi-a cumpărat exa-menele?“, a scris un cititor al www.adevarul.ro.

Alţi cursanţi sau absolvenţi au descris metodele prin care se pot obţine note bune cu efor-turi minime. „Majoritatea pro-

fesorilor nu-ţi dau rezultatul la examen decât după câteva zile. Dacă ştii că ai făcut lucrare sla-bă, trebuie să cauţi profesorul respectiv şi, bineînţeles că nu gratis, îţi schimbă lucrarea cu una perfectă.“, a scris George Răducanu într-un e-mail trimis redacţiei „Adevărul“.

Rectorul UMF, Ştefan Dră-gulescu neagă acuzaţiile. „De la o crimă s-a ajuns să se împroaş-te cu noroi în alte direcţii. Până în momentul când dovezi cer-te nu se fac cunoscute, trebuie aplicat principiul prezumţiei de nevinovăţie“, a declarat rec-torul într-un comunicat de pre-să. Cu toate acestea, Universi-

tatea din Timişoara a devenit celebră din cauza scandaluri-lor sexuale şi de corupţie din ultimii ani. Adriana Gontean, şef de lucrări la Catedra de Ana-tomie, a fost reclamată în 2003 de 28 de studenţi indieni. Ei s-au plâns atunci că profeso-rul le cerea bani în schimbul promovării examenelor, dar şi în schimbul cărţilor necesare pentru examene.

PUŞCăRIe PenTRU CORUPţIe

Preţul cerut de Gontean pen-tru o carte de specialitate era de 100 de dolari, iar apoi aces-ta a crescut la 100 de euro. Ea a fost condamnată iniţial la zece ani de închisoare, dar după ce a stat aproape doi ani în puşcă-rie a fost achitată de Înalta Cur-te de Casaţie şi Justiţie.

Un caz care a ţinut prima pagină a ziarelor şi care s-a lă-sat doar cu o pensionare este cel al profesorului Ioan Branea. Titularul catedrei de Medicină Generală a fost filmat, în 2004, de o studentă căreia i s-a cerut o partidă de sex contra unei note mai mari. Profesorul a fost fil-mat cu pantalonii în vine, ce-rând „puţin“ sex normal. Aces-ta a fost pensionat la scurt timp după scandal. ;

Şocant

Joburi part time pentru studenţi

Cum obţii finanţare Fulbright ll tinerii care vor să-şi continue studiile pot participa la competiţia Fulbright Junior Award 2011. Înscrirea la concurs se poate face până pe 9 mai la adresa www.fulbright.ro. Aplicaţia trebuie însoţită de diploma de licenţă sau de adeverinţa de la facul-tate că studentul e în ultimul an de studiu, foaia matricolă şi scrisori de recomandare.Condiţia pentru participanţii la concurs e să cunoască limba engleză şi să aibă cetăţenia română. Aplicanţii sunt invitaţi să participe la competiţie pe baza meritelor academice şi a realizărilor personale şi profesionale. ei pot studia în orice univer-sitate din Statele unite, cu excepţia medicinei clinice.

Ce ACOPeRă bURSA

Bursa Fulbright Junior acoperă integral costurile unui an academic şi include transportul internaţional, taxele de şcolarizare, asigu-rarea medicală, un stipendiu lunar, o alocaţie pentru cărţi şi materiale educaţionale

bURSe

llOperatori de interviugfk românia angajează operatori de interviu pentru monitorizarea audienţelor tv, la domiciliul responden-ţilor, în toate oraşele. Plata se face pe chestionar şi lunar se pot câştiga între 200 şi 1.500 de lei. Pentru aceste posturi puteţi aplica online, până la 7 aprilie, pe www.bestjobs.ro.llColaborator AvonFirma Avon caută tineri care să distribuie produsele companiei în toată ţara. Plata este sub forma comisionului din vânzări. Anunţul este valabil până la 14 aprilie, iar cei tentaţi de această cola-borare îşi pot trimite Cv-ul la adresa [email protected].

llMystery shoperCompania expo Media are nevoie de mystery shoperi şi promoteri pentru toate oraşele mari. Jobul mystery shoper înseamnă testarea modului în care se comportă vânzătorii cu cei mai chiţibuşari clienţi. Postul poate fi găsit pe www.bestjobs.ro, până la 2 aprilie.llConsilieri vânzăriFirma isra Center Marketing angajează, pentru toate oraşele, consilieri de vânzări şi operatori chestionare pentru studii de piaţă. Puteţi aplica pentru aceste slujbe pe site-ul www.bestjobs.ro, până la 7 aprilie.

Afară cu politicienii de la conducerile universităţilor!G Epoca rectorilor-parlamentari e aproape de sfârşit, potrivit propunerilor din noua lege a educaţiei

măsură

G Crima de la Facultatea de Medicină din Timişoara din vara lui 2009 a adus în prim-plan halul în care poate ajunge o universitate de stat

denunţă profesorii care iau şpăgi în facultate la [email protected]

sau la adresa: strada Fabrica de glucoză, nr. 21, sector 2, Bucureşti

Proiectul introduce incompatibilitatea între funcţia de rector şi cea de demnitar.

Alina [email protected]

ll Rectorii sau decanii par-lamentari ori aleşi locali pot influenţa, din postura de decidenţi politic, soar-ta univer sităţilor pe care le conduc prin legi, ordonan-ţe, bu gete sau finanţări.

Rectorii vor trebui să alea-gă între funcţia de conduce-re din universitate şi poziţia ocupată într-o altă instituţie publică. Potrivit proiectului de lege, nici profesorii tre-cuţi de 65 de ani nu vor mai ocupa funcţii de conducere în instituţile de învăţământ superior din România.

TRADIţIe LUnGă

Mulţi dintre rectori resping prevederea cu incompati-bilităţile între diverse func-ţii şi spun că prezenţa lor în Parlament nu face decât să existe voci avizate în privin-ţa legilor care privesc Educa-ţia. Ecaterina Andronescu, parlamentar şi rector al Uni-versităţii „Politehnica“ din Capitală, arată că prezenţa universitarilor în Parlament are o lungă tradiţie, încă din perioada interbelică.

„Pe mine mă interesea-ză mai puţin modul în ca-re va fi reglementată aceas-tă funcţie, pentru că sunt la ultimul meu mandat. Sunt foarte puţini rectori care ocupă şi funcţii publice. Iar aceştia au fost aleşi parla-mentari pe dreptul lor, în

urma alegerilor“, a spus Eca-terina Andronescu.

FUnCţII InCOMPATIbILe

Ştefan Drăgulescu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Timişoara, sus-ţine că nu vede nicio incompa-tibilitate între a fi parlamen-tar şi rector în acelaşi timp.

„Un om cu calităţi mana-geriale nu are probleme. Un lider bun îşi alege o echipă cu care conduce. Cele două funcţii nu sunt incompatibi-le. Important e să nu ames-teci politica în universitate“, a spus Drăgulescu. Nicolae Robu, rector la Politehnica din Timişoara, care este şi se-

nator, arată că ocuparea unei funcţii de demnitate publi-că nu este o problemă. „Da-că cetăţenii te aleg, nu văd de ce ar fi o problemă. Este o re-stricţionare a drepturilor ce-tăţenilor de a alege. Nu ştiu dacă este o soluţie bună şi deocamdată îmi văd de trea-bă“, a spus rectorul Nicolae Robu. ;

Studenţii de la Facultatea de Medicină din Timişoara susţin că, de cele mai

multe ori, dau bani să treacă sesiunea

Studenţii nu vor mai avea la catedră oameni politici care să-i îndoctrineze cu convingerile proprii p Foto: H. CălăCeAnu

Crima de la Medicinăll doi foşti studenţi sunt acuzaţi că au ucis un rrom în căminul universităţii de Medi-cină şi Farmacie din timişoara, după o partidă nereuşită de sex pe bani. Carmen Bejan (foto), 20 de ani ar fi trebuit să primească 500 de euro, cu care atât ea, cât şi iubitul ei Sergiu Florea, ar fi plătit şpaga la examenele restante. deca-nul Facultăţii de Medicină, doru Anastasiu, crede că fosta studentă îşi caută doar scuze pentru crimă, motivele reale neavând legătură cu exame-nele la facultate. „nu cred că este cauza reală. Sunt invenţii de-ale fetei“.

PuBliCitAte

“ Cele două funcţii nu sunt incompatibile. Important e să nu amesteci politica în problemele universităţii. “Ştefan Drăgulescurector universitatea de Medicină şi Farmacie timişoara

“ Dacă cetăţenii te aleg, nu văd de ce ar fi o problemă. Este o restricţionare a drepturilor cetăţenilor de a alege. “nicolae Roburector universitatea Politehnică din timişoara

PROCenT

Aproximativ 20% din universitarii care ocupă funcţii de conducere în facultăţi au depăşit vârsta de 65 de ani.

info

şi o sumă pentru cheltuieli neprevăzute. Aplicanţii sunt invitaţi să participe la competiţie pe baza meritelor academice şi a realizărilor personale şi profesionale.toţi finaliştii români nomi-nalizaţi la bursele Fulbright Junior vor beneficia de vouchere pentru susţinerea testelor toeFl, gre şi gMAt. Cei interesaţi de mai multe informaţii despre programul Fulbright Junior Award 2011 pot vizita site-ulwww.fulbright.ro.

Marga: „Învăţământul superior este corupt“ll Într-un interviu acordat ziarului „Adevărul“, An-drei Marga (foto), rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, arată că în-văţământul superior este co-rupt şi pentru că examene-le se iau prea uşor. „În plus, persoane fără profesie cau-tă să obţină posturi univer-sitare prin simpla activistică politică. În Europa, în princi-piu, nu este posibil când eşti

într-o funcţie publică să ob-ţii titlul de doctor. Nu pentru că îţi este pusă la îndoială va-loarea, ci pentru că se pune problema legitimării obţine-rii acelei diplome“, a decla-rat Andrei Marga.

Citeşte în „Adevărul“ O analiză pe această temă

p Fo

to: S

eBA

StiA

n t

ătA

ru

Page 9: ADV Scoala si educatie

16. Şcoala în lume Marţi, 23 martie 2010www.adevarul.ro

şcoală&educaţie

La Târgul de studii universitare RIUF au venit oferte diverse, de la studiile gratuite din Danemarca, până la programele de 40.000 de dolari pe an din SUA.

Mariana bechir [email protected]

ll Noutatea târgului RIUF din acest an, desfăşurat în 13-18 martie la Bucureşti, Iaşi şi Timişoara, a reprezen-tat-o secţiunea de „admite-re la locul faptei“. Aceasta le-a permis tinerilor să afle pe loc dacă sunt sau nu accep-taţi de universitatea care-i in-teresează. După o preselecţie făcută online pe site-ul RIUF (www.riuf.ro), ei au venit aici doar pentru interviul cu re-prezentanţii universităţii.

Interviurile au durat 15 minute, după care li s-a spus imediat dacă au fost admişi sau respinşi. „La Bu-cureşti au fost admişi 40 de studenţi pe loc“, spune Alec-sandra Apostolescu, PR co-ordinator RIUF. ;

Admitere pe loc la târgul de burse

ll Taxe mai mari. Majori-tatea cancelarilior universi-tăţilor din Marea Britanie cer renunţarea la limitele impuse de guvern privind taxele de şcolarizare, transmite BBC. ei spun că studenţii ar trebui să plătească cel puţin 5.000 de lire anual, faţă de maximum 3.225 de lire, cât e acum. ll Studenţii ruşi se droghează. Aproximativ 30% din studenţii ruşi consumă narcotice, iar 10% din ei sunt expulzaţi din universităţi, susţine un oficial din Ministerul rus al Sănătăţii, citat de riA novosti. 10% din elevii şcolii primare se apucă de droguri încă de la 13-14 ani.

ll Migraţia tinerilor. Studenţii europeni sunt în prezent mai mobili ca în urmă cu un deceniu, arată un studiu recent, dat publicităţii la Bruxelles. din cele 31 de milioane de studenţi din europa, 550.000 învaţă în altă ţară. Procesul este încă lent pentru că diplomele nu sunt recunoscute în toată ue.llŞcoli închise. Aproape jumătate dintre şcolile publice din Kansas City, (oraş în Missouri), vor fi nevoite să se închidă din motive bugetare, după ce au înregis-trat un declin al efectivelor şcolare şi o scădere a rezulta-telor, relatează AFP.

ll guvernul preşedintelui nicolas Sarkozy intenţio-nează reducerea a 16.000 de posturi din sistemul educativ în acest an, transmite AFP. Măsura ar creşte numărul angajaţilor din învăţământ care şi-au pierdut joburile în ultimii trei ani, în Franţa, la 50.000. Potrivit lui Frédérique rolet, liderul

SneS, unul dintre sindica-tele din educaţie, „trei sau patru posturi ar urma să dispară din fiecare şcoală“.

Studenţii şi profesorii se tem că reducerile de buget sunt o încercare de a pune în competiţie şcolile publice cu cele private şi că reforma va submina credibilitatea diplomelor. de exemplu, vor fi

reduse orele de matematică, fizică şi chimie din liceele cu profil real, dar şi cele de istorie şi geografie din ultimul an de liceu. Ministrul educaţiei, luc Chatel, a propus angajarea de studenţi şi

pensionari pentru suplinirea unor profesori care lipsesc. Măsurile vizează reducerea deficitului bugetar. ; Ana Maria vieru

Ştirea

săptămânii

pe

sCurt

G Tinerii români au putut afla în 15 minute dacă sunt acceptaţi de universităţi străine

cine te alege în 15 minutell În programul „Spot admissions“ au intrat univer-sităţile Portsmouth şi Salford din Marea Britanie, inholland university of Applied Scien-ces din olanda, Copenhagen School of design din dane-marca, international Faculty of the university of Sheffield.

facultăţi gratuitell În universităţile de stat din danemarca şi Scoţia, studiile sunt gratuite pentru tinerii din ue. din danemarca au expus la târgul riuF două instituţii strict specializate: Copenhagen School of design&tehnology şi interna-tional Business Academy.

credite pentru studenţill la riuF au venit 26 de universităţi britanice, fiecare cu o taxă anuală de 3.290 de lire sterline. Tinerii pot împru-muta banii necesari studiilor şi să-i returneze numai după ce termină facultatea şi doar atunci când câştigă mai mult de 6.000 de lire pe an.

cât te costă să studiezi la universităţile Yale şi stanfordll taxa medie de şcolari-zare în SuA este de 20.000 de dolari pe an. la riuF au fost prezente patru univer-sităţi americane, dintre care două – Yale university şi Stanford – sunt în topul 11 mondial şi au costurile de şcolarizare duble. Yale

university se află pe locul 11 mondial, însă ocupă locul 10 între facultăţile cu profil economic. universitatea Stanford ocupă locul doi în topul 11 mondial şi este renumită pentru specia-lizările în ştiinţe exacte: matematică şi fizică.

Mii de profesori francezi, în pragul şomajului

ll OFERTĂ. Cei care au fost admişi la universităţile târgului riuF au facilităţi la obţinerea unui job part time. Studenţii străini au dreptul de a munci, însă doar cu o jumătate de normă. Cei care depăşesc programul part time riscă să fie trimişi acasă înainte de terminarea studiilor. În plus, studenţii foarte buni au şansa de a obţine o bursă de merit.

JObURI În caMpuS

ll FACILITATE. Institutul euroPeuM pentru Politici europene organizează, pentru al viii-lea an, scoala de vară pentru studenţi. tema de anul acesta - „europa Centrală în ue - după tratatul de la lisabona“ - va avea loc în Praga, în perioada 10-20 iulie 2010. Şcoala se adresează studenţilor şi absolvenţilor de studii europene, ştiinţe politice, relaţii internaţionale, economie, sociologie. detalii despre aplicaţii, deadline şi costuri pe http://www.euro-peum.org/ess2010/. ;

ŞCOALă De vARă

ll OPORTUnITATE. 30 iunie este termenul final de înscriere la studii MBA în afaceri internaţionale organizate de Consorzio MiB School of Management în italia. Bursa acoperă toate taxele şcolare şi se adresează absolvenţilor care sunt buni cunoscători de limbă engleză, au trei ani de experienţă şi au vârsta maximă de 35 de ani. Detalii la www.mib.edu. ;

DeADLIne LA

bURSeTinerii români s-au înghesuit să profite de ocazia de a se întâlni cu reprezentanţii facultăţilor străine