EDIŢII PE INTERNET:

Pagina de autor ALEXEI RUDEANUwww.cetatea.gnomes.ro\pag20.htm

Revista Scriitorilor Români de Pretutindeni„CETATEA LITERARĂ”www.cetatea.gnomes.ro

Pagina organizaţiei LIGA LEGENDELOR LUMII„GNOMES’ LAND”

www.gnomes.ro

Pagina medicului american de origine românăMarin Gh. Ciobanu

www.sanatatea-optima.gnomes.ro

Pagina medicului primar chirurg Horaţiu Angelescuwww.varice.home.ro

Pagina-album dedicată artistei Dida Solomon Callimachihttp://www.domnisoara-iulia.gnomes.ro

Pagina de autor a poetei Adela POPESCUwww.adela.popescu.gnomes.ro

Pagina de autor a poetului Ion MURGEANUwww.ion-murgeanu.gnomes.ro

Pagina de autor a poetilor Nadina CORDUN (România)si Traian Jacotă-BÂRGĂU (Bonn - Germania)

www.antologia.go.ro

Pagina de autor a poetului Emil-Coriolan DUMITRUwww.ars-poetica.home.ro

ALEXEI RUDEANU / ALEKSANDER MERTZSCRIITORI ÎN TRAVESTI

În România himericei construcţii a socialismului, nuputeai să publici aproape nimic fără legătură directă cuaceastă utopie. Iar eu ce făceam ? Căutam… pitici ! După oîndelungată cercetare despre gnomi – cei mai harnici şi inge-nioşi pitici din eddele scandinave – am scris câteva proze des-pre ei, pe care însă nu aveam cum şi unde să le public. Aşami-a venit ideea să inventez un scriitor străin (pentru cătraduceri se acceptau), pe nume ALEKSANDER MERTZ,originar, chipurile, din Monaco. Acesta era de fapt numelebunicului meu real dinspre mama. Şi l-am prezentat lui MihaiUngheanu drept autor al poveştilor fantastice despre gnomişi din care m-am lăudat că aş putea traduce o mulţime…

Mihai Ungheanu a acceptat şi, în ALMANAHUL re-vistei LUCEAFĂRUL din 1986, au apărut prezentarea bio-grafiei autorului şi un prim amplu studiu al acestuia despregnomi, în… traducerea lui Alexei Rudeanu.

Pe urmă, i-am propus aceluiaşi redactor-şef şi un inter-viu cu scriitorul inventat de mine, pe care l-am şi adus laredacţie, cu o fotografie a autorului ALEKSANDER MERTZ(de fapt o imagine de-a mea din anii liceului). Aşteptam să

apară şi păcăleala asta, dar nu a mai mers... Dacă mi-aş fi ţinut

gura, mi-aş fi putut continua liniştit „traducerile”, dar m-amlăudat unor colegi, şi cineva a şuşotit undeva că nu e lucrucurat cu gnomii ăştia ai lui Rudeanu – oare ce se ascunde aici?

Întrebat şi el, undeva, de către altcineva, Mihai Ungheanus-a văzut constrâns să-mi dea în vileag acest travesti chiar înnumărul estival al ALMANAHULUI LUCEAFARUL din 1986:

După 20 de ani de absenţă autoimpusă din viaţa literarăşi din librării, am scris şi publicat acum romanul-document„MARATON spre FERICIRE”, dedicat unui ilustru medicamerican de origine română, care face cinste României şi nea-mului său românesc. Este cartea pe care n-aş fi visat vreodatăsă o scriu, dacă nu m-ar fi ajutat abnegaţia, ordinea, disci-plina şi rigoarea – specific germane – pe care le-am moştenitde la bunicul meu neamţ, ALEKSANDER MERTZ.

Bucureşti, România1 aprilie 2007

Alte titluri de Alexei Rudeanu

„EXILUL PISICILOR”, nuvele, Editura pentru Literatură, 1969.

„FOCUL RECE”, roman, Editura Eminescu, 1973.

„ULTIMUL MONAC”, nuvele, Editura Junimea, 1973.

„PIETRELE ACESTEI CASE”, roman-document,Editura Eminescu, 1973.

„MANSARDA COLIBEI”, Editura Junimea, 1973.

„DATORIA UMBREI”, nuvele, Cartea Românească, 1977.

„FRATELE NOROCOS”, roman, Editura Eminescu, 1973.

„BLANA URSULUI DIN PĂDURE”, nuvele,Cartea Românească, 1981.

„RUŞINEA FAMILIEI”, roman, Editura Eminescu, 1983.

„CAPCANA ALBĂ”, roman-document, Editura Militară, 1984.

„RAPIDUL 24 SPRE IUBIRE”, nuvele, Editura Albatros, 1988.

„CORABIA DE PIATRĂ”, roman, Cartea Românească, 1988.

Spre mândria autorului, aceste cărţi se găsesc şi înBIBLIOTECA CONGRESULUI U.S.A.

http://catalog.loc.gov