(1-3 ani)

Actualelor i viitoarelor mmici

Alimentaia sntoas este un concept care se respect n familie, iar puterea exemplului funcioneaz mai bine dect alte constrngeri. Cu perseveren i rbdare, copiii pot fi obinuii de mici s mnnce corect, iar iubirea se demonstreaz altfel dect prin ndopare. Orice efort va fi rspltit mai trziu, iar formarea unor obiceiuri alimentare corecte se face n primii ani de via, urmnd ca apoi echilibrul s fie pstrat cu uurin.

Atunci cnd un bebelu mnnc tot ce i se ofer, mmicile consider c el este sntos. Un copil bine hrnit este un copil care se simte bine, zmbete, este vesel i jucu, plin de via. Fiind foarte preocupate de stare de sntate a copiilor lor i innd cont de rolul pe care l atribuie alimentaiei, mmicile au declarat c pregtesc ele nsele aproape toate mesele pe care le primesc copiii de 1-3 ani. Principala grij a mamelor este ca starea de sntate a copiilor s fie bun sau foarte bun. Modul de manifestare a diverselor tulburri digestive (diaree,constipatie,colici) nu este ntotdeauna bine cunoscut i de aceea, n multe situaii, mmicile schimb alimentaia copiilor sau consult doctorul, ori cer sfatul farmacistului chiar dac acetia nu sufer nicio tulburare digestiv.

Legumele i fructele nu trebuie s lipseasc din meniul copiilor fiind alimente complementare de diversificare ns acestea trebuie abordate diferit .

Legumele au un rol major n dezvoltarea copiilor i constituie baza pentrumncare putnd fi combinate cu finoase, carne sau brnz.Consumul de legume la copii nu trebuie limitat ci, din contr, diversificat,pe lng clasicul morcov i cartof putnd fi folosii dovleceii, conopid,broccoli, ardeiul gras, spanacul, sfecl.Fructele sunt desertul ideal i delicios care satisface din plin nevoia dedulce a celor mici. Pentru ca micuul s ia tot ce este mai sntos din fructe,acestea trebuie consumate ca atare, proaspete, sub form de piure sau ncompot.Transformarea n suc, chiar dac este preparat n cas, micoreaz calitilenutritive ale fructelor i poate duce la obezitate. Sucul de fructe nu satur,iar organismul l percepe ca pe un lichid i nu ca aliment hrnitor.Fructele sunt desert, iar copiii trebuie s le consume zilnic, dar n cantitatelimitat.

Copiii mici, cu vrste ntre 1i 3 ani, au nevoi nutriionale mult mai mari dect noi adulii pe kg corp, pentru ca au un ritm de cretere i dezvoltaremai accelerat.De exemplu, pe kg corp copiii mici au nevoie de o cantitate dubl de calciu,de 5 ori mai mult fier, de 3 ori mai mult iod i cu 50% mai multe proteine dect adulii.

Alimentaia este foarte important pentru creterea i dezvoltarea optim a copilului mic i trebuie s acopere necesarul zilnic de substane nutritive:

glucidele lente (carbohidraii compleci) provin din legume i finoase, stau la baza dietei celor mici i reprezint sursa de energie a organismului. Laptele este i el o surs de glucide; glucidele rapide sunt zahrul, mierea i fructoza din fructe. Cu excepia fructelor care conin i alte substane nutritive (fibre, vitamine,minerale), n zahr i miere exist doar calorii goale care nu contribuie cu nimic la creterea sntoas a copiilor, ci duc la obezitate. proteinele reprezint materia prim din care se formeaz i cresc toate celulele. Proteine de calitate nalt exist n ou, carne, pete, brnz slab. Alimentaia copiilor trebuie s conin carne de porc slab, carne de curcan, carne de vit i pete de minim 2 ori pe sptmn. grsimile sunt eseniale pentru dezvoltarea copiilor mici, pe lng aportul de energie acestea intr n structura creierului care este format n principal din lipide. Dieta copiilor trebuie s conin acizii grai eseniali omega-3 (pete gras) i omega-6 (ulei vegetal).

vitaminele necesare copiilor pot fi asigurate printr-o diet diversificat. Foarte importante sunt vitaminele A i D care se gsesc n laptele integral, unt i ficat. mineralele eseniale la copii sunt calciul i fierul. Creterea i consolidarea sistemului osos se face printr-un aport optim de calciu i cea mai bun surs este laptele. Copiii trebuie s bea minim 500ml de lapte n fiecare zi. Fierul este elementul responsabil de hrnirea tuturor celulelor. n dieta copiilor sursele optime de fier sunt produse animale (ficat,carne slab de porc sau de vit, pulp de curcan). apa trebuie s fie consumat din abunden de copii. Metabolismul lor accelerat are nevoie de ap i ea nu poate fi nlocuit cu suc de fructe sau lapte.

Am fost crescui cu convingerea cun copil gras este obligatoriu frumosi sntos, iar mmicile sunt fericiteatunci cnd cel mic mnnc totdin farfurie. Prezena dulciurilor nalimentaia copiilor este consideratnu doar necesar ci obligatorie pentrua satisface aa-zisele pofte ale celuimic.Obiceiurile motenite i tradiiilein de trecut, ns este momentul srecunoatem c un copil bine crescuttrebuie s aib o greutate normal,s mnnce echilibrat, s fie nvats-i plac ceea ce este sntos, s facmicare n aer liber i s fie iubit irspltit, altfel dect cu dulciuri.

iaurtul cu fructe cumprat din comer, datorit coninutului crescut de zahr, este mai degrab un desert dect un produs lactat;mezelurile au un coninut crescut de grsime i nu trebuie folosite pe post de carne. Cantitatea de protein din salam, cremvuti i alte tocturi este redus, ingredientul de baz fiind slnina;carnea de pui este inferioar din punct de vedere nutritiv celei de porc, vit sau curcan deoarece puii sunt crescui intensiv, cu muli hormoni. Reducei consumul de carne de pui, dac nu sunt crescui n condiii naturale;cacavalul i brnza topit conin mult grsime (25-45%) i sunt bogate n calorii. Laptele integral i brnzeturile slabe sunt sursele de calciu pentru copii;fulgii de cereale i biscuiii ascund, sub aspectul de produse finoase, un coninut mare de zahr.

Dac mncarea nu este adecvat nevoilor i capacitii digestive a copilului pot aprea o serie de probleme, dintre care cele mai frecvente sunt constipaia i diareea. Aceste tulburri pot fi foarte ngrijortoare, chiar istovitoare pentru prini i pot face viaa grea pentru ntreaga familie: nopi nedormite i bebelui agitai care refuz s mnnce sau care au o digestie dificil.

Dupa mplinirea varstei de 1 an, copilul devine capabil sa manance si sa digere cea mai mare parte a alimentelor. Alimentatia sa tinde sa se apropie de cea a adultilor. Ratia calorica este de 70-80 calorii/kg corp in 24 ore. Din hrana zilnica trebuie sa faca parte toate principiile alimentare: proteine, hidrocarbonate, grasimi, saruri minerale, vitamine, fibre vegetale. Ratia de lapte este de cca. 400-500 ml pe zi; laptele se fierbe in mod obligatoriu, chiar daca se prepara din lapte praf. Este recomandat sa se dea zilnic carne la masa de pranz, dar poate fi inlocuita cu peste proaspat de apa dulce,1 ou sau branza proaspata. 50% din proteine trebuie sa fie de origine animala.

Oul poate fi fiert tare sau moale cu albus, cu conditia sa fie proaspat. Unii nutritionisti recomanda numai 2-3 oua pe saptamana.Este indicat sa se asocieze zilnic grasimi de origine animala(unt) cu grasimi vegetale(ulei de floarea soarelui sau ulei de porumb).Hidrocarbonatele (cereal, cartofi, etc.) sunt folosite zilnic. Se prefera hidratii de carbon in forma lor naturala (fulgi de ovaz, fulgii de porumb, grisul), produsele de brutarie preparate din cereale complete( faina integrala). Se ofera in cantitati reduse dulciurile rafinate ( zahar, bomboane, prajituri etc.)

Fructele si zarzavaturile sunt absolute necesare in alimentatia zilnica.Fructele se pot da si sub forma de suc si pulpa rasa, daca copii mici au inca dificultati de masticatie.Lichidele nu se vor da in exces; in anotimurile calde si copiilor care au tendinta sa consume multa apa se va mari cantitatea de fructe( sucuri, pulpa rasa si diluata cu suc, fructe de sezon bine coapte).Mierea are efecte miraculoase. La copiii cu tendinta de constipatie, zaharul poate fi inlocuit cu miere( inclusive pentru indulcirea laptelui), miere se poate da pe tartine de paine cu unt.Ciocolata se va da cu prudenta, numai in cantitati mici si numai in prima jumatate a zilei( poate produce agitatie), daca este veche poate duce la aparitia urticariilor sau tulburarilor digestive.Copilul peste varsta de un an poate primi ca desert fructe, compoturi, dulceata, gemuri.

Masa de dimineata se servete imediat ce se trezeste copilul. Sa da lapte simplu sau lapte fiert cu un fainos (gris, biscuit macinati, fulgi de porumb). Laptele nu va fi indulcit prea mult, unii copii il prefera neindulcit. Celor care refuza laptele, li se poate da un ceai si tartine cu branza de vaci, unt si miere sau gemuri, eventual un ou moale. La ora 10 se pot da fructe, o tartina mica sau nu se va da nimic.

Masa de pranz cuprinde un piure de legume( morcovi, spanac, mazare verde, dovlecei, cartofi). Spre sfarsitul anului al II-lea incepe sa aprecieze consistent si gustul cartofilor prajiti (se evita la copiii cu tendinta de obezitate avand o mare valoare calorica). Zilnic, piureul va fi asociat cu carne sau un ou proaspat. Pranzul se poate incheia cu o ceasca de supa de carne strecurata si ca desert fructe, compot sau o prajitura de casa. Pentru variatie felul intai poate fi o ciorbita cu carne de pasare sau perisoare, felul doi legume sote, sau preparate cu sos alb. Masa de pranz poate fi in jurul orelor 1130-1200. Gustarea poate consta in lapte, iaurt sau fructe.

Seara se va servi masa in jurul orelor 19-1930. Se poate servi mamaliguta cu unt si branza, compot, budinca( orez, gris, paste fainoase), o prajitura de casa.

Indiferent de varsta, sunt valabile cateva recomandari generale:

Nu se va forta copilul sa manance;Nu va fi rugat sa-si consume ratia si nici certat;Daca un copil refuza sa manance tot ce i se serveste, nu se va reveni pana la masa urmatoare cu aceeasi mancare sau cu altceva- pe motivul ca a ramas nemancat;Pe cat posibil, cel putin in zilele de sarbatoare, toata familia va lua masa impreuna;Masa nu trebuie sa tina mai mult de 20-30 de minute;Nu se vor folosi alte artificii (jocuri, povesti etc.) pentru a-l face sa manance.

Se recomanda 3 mese principale (dimineata, la pranz si seara). Gustarile de la 1000 si 1600 sunt servite numai daca sunt solicitate si primite usor de copil, dar nu vor fi prea consistente( de preferinta un fruct sau un pahar de suc de fructe). Nu se dau dulciuri intre mese si nici dupa masa de seara. Meniul zilnic al copilului este bine sa cuprinda: lapte si derivate(unt, branzeturi), carne, oua, fructe si zarzavaturi proaspete.Alimentele usor alterabile( frisca, smantana, prajiturile cu crema sau frisca, ficatul, creierul) se vor da numai proaspete si pregatite in gospodarie. Ciocolata se da numai in prima jumatate a zilei. Copiilor agitate si celor care fac urticarie este strict interzisa. Dintre produsele industrial(sucuri, paste, piureuri etc) de fructe sau zarzavaturi si fructele si zarzavaturile proaspete, se vor prefera intotdeauna cele proaspete.

Copilul va primi 3-5 mese pe zi.Micul dejun este constituit, de regula, din lapte( simplu, indulcit sau fiert cu un fainos), la care se asociaza, pe masura ce copilul creste, o tartina cu unt si gem, miere sau dulceata. Cei care refuza laptele pot primi un ceai de plante(musetel, tei, chimen, anason, sunatoare etc.), asociat cu 2-3 tartine mai mari, cu unt si dulceata, ori carne sau branza. Laptele de dimineata poate fid at cu cacao sau ciocolata. La ora 1000 nu se da nimic sau cel mult un fruct, daca masa de pranz se serveste la timp( in jurul orei 1200).Pranzul va fi foarte variat si poate consta din mancarea adultilor, cu conditia sa fie preparata dietetic si adaptata gusturilor copilului. Daca masa de pranz se da la timp, copilul poate dormi sufficient si poate fi plimbat in cursul dupa-amiezii. Gustarea de dupa-amiaza este in functie de posibilitatile familiei si de gusturile copilului( un pahar de iaurt, de lapte simplu, o prajitura sau fructe)Seara multi prieteni refuza fierturile cu lapte, budincile. Nu vor fi fortati. Initandu-I pe adulti cer ceai, carne(mezeluri etc) sau un ou, prajituri de casa.

Masa va fi servita in conditii optime de igiena cu fata de masa curate, cu farfurii si cani viu colorate(cu floricele, animale, imagini din povesti). Copilul va sta comod pe scaun, cu picioarele sprijinite pe podea. La gat I se va pune un servet curat sau o baveic. Copilului mic i se va servi mai intai mancarea mai consistent( felul al II-lea), apoi supa sau ciorba si in final desertul.