Almanahul tehnium

5/26/2018 Almanahul tehnium

1/28


2/28

(PREMIUL NOBEL PENTRU ELECTRONICA

Electronica nu figureaza printre cele cincidomenii in iliale pentru care s-a hotarat sa se acordepremiul Nobel (Ia care s-a adaugat ul terior si cel deal ~ s e l e domen iu , cel al ~ t i i n l e l o r economice). Eraimposib il de altfe l, intrucat in perioada vietillu iAlfredBernhard Nobel (1833-1896) electronica se afla i ntrun stadiu extrem de incipient nu anunta dezvoltarea"exploziva" de rnai tarziu.Cu toate acestea , intrucat unul dintreprincipalele "izvoare" ale electronicii constituie fizica,

de cateva ori savan tul premiat pentru maredescoperire sau inven\ie i n fizica a aC\ionat de fapt indomeniul ... electronicii .Printr-o clauza exp resa, premiul Nobel seacorda numai laureali lo r in via a (sau care se aflau inviala la anunta rea premiului, ch iar daca au decedatpana la decernarea acestuia). Din acest motiv seriede savan\i , mor i prematur, nu au in trat in poses iapremiului. Au existat cazu ri de refuz al premiuluiNobel, ca in cazu l savantului Nikola Tesla, propus in1915 sa impa rta prem iu l cu ThomasAlva Ed ison, dar,din cauza disensiunilor avute cu acesta, a refuzat.De altfe l, incepand primul ri\zboi mond ial in anulurmator, premiul nici nu s-a mai acorda t.Primul premiu Nobel acorda t i n domen iulelectronicii (al radiocomunica\iilor) a fost ob\inut deGUGLIELMO MARCONI (italia) KARL FERDINANDBRAUN (Germania), ca r e c u n o ~ t e r e a contribu\ieilor la dezvoltarea telegrafiei fara fir (in 1909). Cel deal do ilea savant este inventatorul osc ilografu lui(osciloscopului) catodic in 1897 si al detectorului cucristal de galena, in 1901.In anul1947 r i m e ~ t e premiul Nobel fizicianuleng lez EDWARD VICTOR APP LETO N, pentruce rcetarile sale in domeniul fizicii atmosfereisuperioare . Inca din 1926 acesta descoperise stratu ldin atmosfera numit de atunci "stratul Appleton" , carere f le cta undele scurte , permi\and rea lizarearad iocomunicali ilor la mare distan a.

In 1956 savantii american i WI LLI AMSHOCKLEY, JOHN BARDEEN WALTER HOUSERBRATTAIN primesc impreuna premiu l Nobel pentrucercetarile lor asupra semiconductorilor $i pen trudescoperirea efectulu i de tranzistor, care a condus la

n ~ t e r e dispozit ivului cu c e l ~ nume, care a

schimbat evolu\ia lumii.De allfel, savantul din SUA J. BARDEEN estesingurul care a primit premiul Nobel pentru fizica dedoua ori, a doua oara in 1972impreuna cu conationaliisai L.N. Cooper J.R. Schrieffer, pentru teoriasu praconducti bil ita\ii.Cercetiiri le privind modul in care electron iitraverseaza barierele fizice, conform fenomenuluinumi t "efec t tune l", pentru care BRIAN DAVIDJOSEPHSON (Angl ia ), LEO ESAKI (Japonia) IVARGIAEVER (SUA) au primit i n 1973 premiul Nobel, austat la baza func\ionarii diodelor cu c e l ~ nume(diode Esaki sau diode tunel).In 1974 englezii MARTIN RYLE ANTONYHEWISH primesc premiul Nobel pentru cercetarile lorin domeniul astrofizici i. Cei doi au activat i ntr-undomeniu nou, radioas t ronomia , ramura acomunica\iilor aparuta ca urmare a progreselor dinradiotehnica.HANS GEORG DEHME LT (SUA),WOLFGANG PAU L (Germania) NO RMANFOSTER RAMSEY (SUA) primesc in anul 1989premiul Nobel pentru contribu\i i la dezvoltarea amp laa spectroscop iei atomice de precizie , cercetarile loravand aplica ii in special in domeniul comun ica\iilorspatia le .Exista $i a lte nume de mari fizicieni laureatiai premiului Nobel ale caror realizari pot fi cons ideratemai degraba ca apar\inand domeniului electronic ii.Cu toate ca numeroasele premi i Nobelacordate au rasplatit pe cei mai m e r i t u o ~ i savanti aitimpului, au fost o t u ~ cazuri regretab ile de om isiun iimportante. Aslfel, de pe lista laurea\i lor lipsesc numeprestigioase ca cel al lui G. GAMOW (1904-1968)autorul teoriei efectului tunel , ca cel al lu i V.K.ZWORYKIN (1889-1982) inventatorul iconoscopu lu i(primul tip de camera de te leviziun e) ~ aPrin cele prezentate se poate remarca faptulca, prin intermediu l fizicii, mica parte dintre au tori iimportantelor descoperir i inventi i din domeniulelectronicii au fost rasplati\i cu premiul Nobel.lar daca fizica este considerata , pe dreptcuvant, "Iocomotiva" ~ t i i n \ e i secolului XX, atuncielectronica este, fara nici indoiala, "racheta" ei.

~ e r b n Naicu

Redactor ~ e f : ing. 9ERBAN NAICUAbonamentele la rev ista TEHN IUM se pot contracta la toate oficiile p o ~ t a l e din lara 9i pri n

filia lele RODIPET SA, revista figurand la pozi ia 4385 din Catalogul Presei Interne .Periodicitate : aparitie lunara.Pre abo namen t : 9000 leilnumar de rev ista.

Materiale le in vederea publicarii se trimit recomandat pe adresa: Bucuresti, OP 42, CP 88.Le ~ t e p t a m cu deosebit interes. Eventual, men iona i:;;i un numar de telefon la care' puteti fi contactati. Articolele nepublicate nu se restituie. ' ,


3/28

.'

AUDIOAMPLIFICATOR QUAD-405Dorka Alexa Paul

in figura 1 se prezintii schemaunui amplificator audio executat demine (in mai multe exemplare) ~ i care,dacii se respecta preciziir ile oferite maijos, dii satisfac ie deplinii, avand 0func ,onare r p r o ~ a b i l i i ~ i foartestabilii. Este vorba de "QUAD-405",adaptat la com ponente Est Europene

~ i autohtone . Fa ii de structuraoriginalii au survenit cate va modificiiridin motive administrative (piese greude procurat, cu calitii i exacte dupiicatalog) spre ajutorul amatorilordornici de 0 realizare care nu este laindemana oricui. Mi-a parvenit, mai demul t , 0 colec ie a rev isteiRadiotechnika pe care am folosit-odrept bibliografie, cu anumite adaosuridin proprie experien a. Am completato cu un etaj prea mp lificator corectarede ton, fi ltru taie-medii, protec ie pentru

Tl 3 4BC212BCl77B2N290SArn

8C101BBFY342N2219A

MBD240C8D242C8D244CBD246CTP30CllP32CTP34C

Cl'80 3221'1 422KRl C22201 lQI Jf3Vj19ng80249BOX 1BDX122N34422N4347

R6330K

1O .. 7nl 83K3K8

Fgura 1

20pf

TEHNIUM Nr 6 1999

difuzoare la pornire. Toate acestea segiisesc in co lec ia Tehnim 1983-1985,sau 1996-1997.Acest amplificator contine laintrare un AO de tip LM301A, inschema ini iala. Este evident faptul ciiaceastii piesa nu este la indemanaoricui. (Eu am avut ~ a n s a de a 0procura dintr-un PC demontat). Dar sepoate inlocui cu succes cu un .IA709,ROB709, j3M301A, sortate in vedereazgomotului de fond.Aten ie lacompensarea in frecven ii

Pentru LM30 1A, j3M301Aaceasta se efectueazii intre pinii 1-8,cu un condensator ceramic de 33pF.in cazul folosir ii ).lA709, ROB709,compensarea se face conformschemeLDe-a lungul timpului s-aconstata faptul cii nu fiecare exemplarconstruit se comportii la fel an ume:

in cazul folosirii unei sarcini deimpedan ii mica (4-5Q), apardistorsiuni neliniare. Pe de altii parte,multe exemplare prezintii oscila ii demica amplitudine (ca iva MHz).Primul nea juns se eliminii prinalegerea tranzistoarelor finale, in a ~ afel incat sa aiba factorul de amplificare:

h 2 1 ~ 8 0 1 0 0 Cel de-al doilea "cusur"se rezolvii mai simplu: se monteazadirect pe te rminale le B-C aletranzistorului T1 0 un mic condensato rceramic de 1-4 ,7 nF, in func ie denecesitate.

Acest amp li ficator se poatealimenta la 0 tensiune de 30V, cazin care puterea debitatii scade de la100W la circa 40W (sinus . in acestcaz intervin anumite schimbiiri inmontaj. Rez isten ele R7-R8 se

m i c ~ o r e a z i i la valoarea de 1,8kQ;rezisten ele R27 -R29 se scad de la


4/28

9 1 kQ la fel ~ i rezistenlele "de travaliu"R30-R31, de la S60 Q la 360 sau 330Q/1W.

Tot in aceasta situalie, finaliise inlocuiesc cu 2N30SSH W iartranzistoarele T7 ~ i T8 cu BD442 cufoarte apropiate (circa 100). Observaliin cadrul schemei ciiteva bobine careau inductanle foarte precise, necesareeliminarii unor oscilalii parazite lafrecvenle inalte (in timpul funclionarii).Nu va speriali, sunt foarte simplu derealizat: pe un suport de l> 10 (burghiu)se bobineazii pentru L2 un numar de31 spire spira 1i3nga spira), dinconductor CuEm l> 1 iar pentru L3L1 un numar de 22, plus 18 spire indoua straturi (18 peste 22, foartestrans). Se interzice lacuirea bobinelorEle nu au miez de nici un fel, suntbobine in aero

Proteclia la scurtcircuit esteaSigurata de perechea TS-T6.Semnalul de intrare trebuie sa aiba200-S00mV.

in cazul alimentarii montajuluila SOV mai exista particularitate: curezistenla R11 montata se limiteazaputerea la jumatate , iar cu eademontata se debiteaza 100W. Secositoresc doua cose de metal (capetede tub de pasta) in cablaj, la fel ~ i pe

2

suportul rezistenlei, pentru a u ~ u rmanevra de scoatere ~ i cuplare. Toateacestea se efectueaza cuamplificatorul opril.

Integratul LM301A conlineproteclie la supracurent (Iimita 2SmA).La montarea rezistorului in montaj intrain limi tare pro teclia ca re , la randul ei,scade puterea debitata la i e ~ i r e a ICspre etajele urmatoare. Rezultatul estescaderea puter ii in ansamblu. Curezistorul montat, tensiun ea pe sarcin ade 8Q este de ci rca 20V, deci 40W, iardemontata circa 32V dec i 100W.Aceste manevre sunt valabile numaiin cazul utilizarii IC LM 301A.

in varianta cu IC709, rez istoru lR9=0 (se monteaza in locullui un r adintr-un conductor sublire), iarrezistenla R 11 se elimina. Deasemenea, pentru IC301 A,R1 0=1 ,8kQ:- ,

9i acum cateva recomandariconstructive. Condensatoarele C7 ~ iC11 sunt cera mice tubulare, iar C8 cuizolalie de mica, recuperate dinaparate de radio vechi pe tuburi (auforma dreptunghiulara cu un ghemulelin mijloc unde se vede folia de mica).in lipsa, se i n l o c u i e ~ t e cu tubulaturaprin tatonare, toleranla 2-3%. invariantele construite de mine am folosit

Figura 2

AUDIOurmatoarele componente active: T9-T10=2N3442 , 2N3773, BD249C,OT9209; T7-T8=B0242C, B0442;T1=T3=T4=T5=T6=BC177B, BC256;T2=BC1 07B, BC174; 03 +06 =1N4148;01 =02=PL 15Z.

IC LM301 A cu terminalele informa circu lara, capsula metalica sauROB709, ~ 7 0 9

Nota Rezistenle le R35-R36sunt confeclionate din nichelina cu l>1 mm ~ i lungime de 2cm, cu cose demetal neferos la capete,pentru a fi u ~ o rde lipit in montaj la 1cm distan a falade cablaj. Op l ional se poate montadioda LEO in serie cu rezistenla de2k70 5W pe ramura de + ~ i masa.Montajul in varianta stereo nu necesitaalimentarea separata pentru fiecarecanal.

Se recomanda un filtraj deminim 1 0 0 0 ~ F 6 3 V pe ramurapunte redresoare 1OPM 2-4 pe ~ a s i u

Tranzistorul T7 precumrezistoarele R30-R31 se incalzesc, daracest lucru este normal.

Cablajul montajului ~ i schemade amplasare a componentelor suntprezentate in figura 2

BibliografieColeclia rev istei Radiotechnika(Ungaria).

TEHNIUM Nr 6 1999


5/28

AUDIOMICROFON 5 CHITARA FARA FIRing Sergiu Cheregi

Folosirea urmatorului circuitface inutila folosirea cablu lu i demicrofon sau chitara. in gama FMsemnalul audi o al microfonului sau alch i ta rii moduleaza in Irecventaoscilatoru l. Emitatarul se construiestein corpul microfonului sau al chitrii.Receptorul poate Ii arice radioreceptorin gama OIRT-FM care are circuit decontrol automat al Irecventei. in cazulunui radioreceptor cu performan eme dii ?i al microlonului situat pescena, recep ia este excelenta, chiarintr-o sala ma i mare. Pentru realizareacircuitului sunt necesare cunostinte inradiolrecventa si indemanare practica,iar pentru reg lare un voltmetru DC ?iceva rabdare.

condensatorul C7. CondensatoareleC7 ? i C9 lormeaza un divizor capacitiv.De raportul lor depinde coelicien tu lreactiei pozitive , sau amplitudinea silorma osc i la t ii l or. Mod ulatia deIrecven\a se lace prin dioda varicap02. Diodavaricap, de tipul BB1 05, seleaga la punctu l "cald" al circuituluioscilant prin condensatorul ceramicC4. Pe catod ul diodei varicap,poten\ialul se stabile'?te cu aj utorulpoten\iometru lu i P1.Limitele tensiunii la capetelepoten\iometrului sunt 2V, respectiv 5V.Condensa tonul C11 este un scurtcircuitin radiolrecven a. Desigur,poten\iometrul P1 modilica Irecven\a

...

e lau io Figura 1

Schema bloc este prezentata purtatoare. ln figura 3 este prezentatain l igura1 , ia r cea de princip iu in caracteristica tensiune-capacitate al igura 2. diodei varicap BB 105B. De pe graficLa inchiderea comutatorului K, se poate citi ca dioda are capacitateteQs iu nea de 9V ajunge prin R1 la de 13pFlaotensiunede2V,?i deB,5pF

iTensiunea modulatoare deoscilator. Dioda Zener 01 are rol de la 5V.stabi lizare. Condensatorul ceramic C1mic,?oreaza im pedan\a inradiolrecventa a diodei 01. Frecventapu rtatoare ' este generata detranzistorul T, in montaj baza comuna.Punctul de lunctionare al tranzistorului

audiolrecven\a ajunge prin rezisten aR5 pe anodul diodei varicap. Gradulde modula\ie se regleaza cusemireglabilul P3. Modulatonul este pecircuitul integrat TL01B, ca re are intrarepe tranzistoare jFET ?i este construitpe ntru alimentare di ferent ial a .Folosirea unei alimentari unipolare aimpus realizarea unui divizor cu R4 ?iR12. Condensatorul C13 realizeazadecuplarea frecvenlelor audio. Sursade semnal (microfon, chitara) trece prinC6 ? i R7. Amplificarea se reg leaza din

este stabilit de divizoru l R2 - RB.Decuplarea in radi o lre cve n a adivizorului lace condensatorul CBCircuitul rezonant se aM in colectorultranzistorului T. Rezistenta mica deiesi re a tranzistorului nu sunteazase'm nilicativ circuitul acordat L C1O.Reactia oscilatorului lace

C8

R222K

R89KI

TEHNIUM Nr. 6/1999

elOp

semireglabilu l P2. Limitele amplifici'iriisunt 1+15,5. Aceasta este sufidentapentru un mi crofon dinamic.Figu ra 4 prezinta cablajulimp rim at al emitatorului fara l ir siamplasarea pieselor. 'Toate condensatoarele suntcu dielectrici ce ra mici. Datele bobineiL: 5 spire, OBm m CuEm; interior7mm; 1,5mm pas intre spire; prize lela 1 respectiv 2 spire de capatul "rece".Mod elul experimental lucreaza inbanda OIRT-FM. Aici num arul deposturi este mai mic ?i pot Ii gasite maiu,?or goluri unde poate fi acordat miculemita tor. Antena emitatorului este unl ir lung de 15cm. Daca lolosim un lirmai lu ng , oscilatorul pe tranzistorul Tse poate op ri ,?i, in plus, este interzisaem isia pe di stan \a mai male.Tensiunea pe condensatorul C1 va Ii6,20,1 V. Aceasta este tensiunea dealimentare a oscilatorului. Ten siuneamasurata pe R9 va Ii de H O,1Vdatorita curentului de colector deaproxir'nativ 2mA prin tranzisto r.Daca aceasta vglToa re (1V)difera substan tia l, se va modilicavaloarea rezisten\ei R2 pentru reglaj.Acordarea oscilatorului sefa ce cu semireglabilul P1. Dacaaceasta nu este sulicienta, se vorstrange sau departa spirele bobinei L,pentru cresterea respe ct iv-micsorareafrecven\ei.' Pentru acordul purtatoareise va folosi un radioreceptor in gamaOIRT-FM, intr-o zona in care nu existaposturi. incercam intai un acord cusem ireglabilul P1. Daca nu ex istasemna l modul ato r, zgomotul vadispare. Radioreceptorul nu trebuie saaiba reg imul muting ?i va fi plasat laaproximativ 3m de emi\ator. Reglareamodulatorului se va lace in felulurmator: masuram 4 ,50,1 V pecondensatonul C13. Aceea,?i valoare se

R12lOOK

K

3


6/28

La majoritatea [ m i i t o a r e decasetoloane duble sau s imp le ,radiocasetoloane, combine audio, seconstata 0 suparatoare absenla amulelor de i e ~ i r e "de linie". Singurapo sibil itate de a scoate semnal dinaceste "device-ur i" este prin mufa decasca stereo, cu dezavantajele caredecurg din asta: este omniprezentzgomotu l etajului final, eventual insolit

~ i de 0 p r o ~ s t a filtrare a tensiunii de. alimentare, nivelul depinde de poziliabutonului de VOLUM timbrulsemnalulu i depinde de corec i ile de toncare sunt act ivate voluntar sauautomat (vezi LOUDNESS) . Tn plus,

AUDIOU AMPLIFICATOR DE 10 (ORI)

prin introducerea in mufa de casca ajack-ului cordonului de cu r lare sedeconecteaza difu zoarele propr ii ,l ips indu-ne de mon ito r izareasemnalului. Semnalul pe care i -ampu tea utiliza de la borna "ca lda" apotenliometrului de volum are nivelulscazut (1 0+1OOmV), fiind insuficient canivel "de linie". De aceea, reco mandamun amplificator simplu de co nstruit, cuun c i i ~ t i g cunoscut (20dB=10 ori) , caresa mearga bine chiar la te nsiun i mici

ing. Florin Gruiadoar un canal in schema, celalalt fiindperfect iden tic. Mufele de i e ~ i r e po t Iide t ipul jack RCA, sau DIN cu 5contac te, in lunctie de solutiaconstructiva a d o p t a de labricantulaparatului , sau de inspira ia dvs.Se recomanda filtrarea severaa te ns iu ni i de alimentare(1 OOflF+470flF) , precum ~ i montareape mufe le de e ~ i a rezisten eloranticlick (100kQ). Circuitul imprimatprezinta lala cu piese (figura 2) .

de alimenta re (v ez i . . . - - - - - ~ - - - - - - r - - Tradiocasetofoanele care se C l Rl n R3 C2alimenteaza cu 6V). a i > ~ ~ OPrezentam i n figura 1 ~ U W Uur ---- -------------- -- , IRl56K R33K3

- - - - - -

+ S . 12V

R5

MufeOU T

lOOKFigura 1

- _ : ~ ~ ~ ~ ~ R 5 ~

: i e ~ ~ ~ ~ ~ ~ Dm> ''' R l ; ~ : l ;;;';':

26l > ~GNO -RI>- -

3

36j< : I - - - = ---tFigura 2 ~ C 1 D ~ t b ~ f ~ J ; : : : ~ : : ~ : : : : ~ ~ ~ ; ; ; : 5 0 : 1 0 0 ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ; _ _ S ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ; ;U i e ~ r e 5 0 1 OOmV pentru chitara, Se poate lolosi 0 antena te lescopica. g , , Reglam semireglabilul P2 la 3/4 spre de la un aparat miniatura , (Cu to ate

(ld l./ ,0 , , , ' ,16 ___ _ ~ _ , _ _ _ condensatorul C5, astfel incat pe precau i ile priv ind ma rimea antenel ~ I, ' , : j : , , ~ ~ ~ cursor sa avem 0 amplitudine de a puterii emise, asemenea emilatoare~ u 50mV Tn lipsa aparalelor de masura au nevoie de au torizare de lunctionare-,< -- reglajul deviat,iei de frecvent,a se va pentru a nu perturba transmisiunile inI I I: : \ : , , lace dupa ureche, Daca avem 0 sursa UU S.)8 - - - :-: - - j.,,- \ C - -:- -- de semnal aud io (muzica) se regleaza Con sumul este de aproximativ

12

. ' " : , ~ : , semireglabilul P3 pa na ciind aud i ia va 7mA. Autonomia unei ba terii de 9V este4 _ _ :_ _ ; _ _ :-, ' _ _ _ _ fi nedisto rsionata. Ech ivalen tul diodei de 2-3 ore, Drept receptor se poate

: : : : , varicap BB105 este BB 125. Tn interionu l lolosi orice radiorecepto r pe U US-: : ' : : bobinei vom trage 0 bucalica de OIRT care are i ncorporat un circui t deo',------- rl--t--,t;.".,--'---,;RM burete, Pe acesta vom picu ra ceara, control automat al Irecventei. Su rsa deFigura 3 imobilizand ast fel spire le bob ine i, semnal audio se va lega la modulatormasoara pe i e ~ i r e a circuitului integratTL081 (pinuI6). Conectam 0 sursa desemnal audio la intrarea modulatorului.Cu un generator audio parametriisemnalulu i audio vor Ii: 1=400Hz;

U i e ~ i r e = 4 m V pentru microlon, sau

reducand dezacordul sau microlonia, print r- un cablu coaxial ModelulCeara va modifica pulin acordul , care expe rimen tal al emiliitorului estese va regia ina poi prin semireglabilul construi t pentru microloane ~ i chitariP1, A ~ a cum am mai spus, lungimea care lurnizeaza 50 +100mVlirului de antena va Ii de 10+15cm, (Prelucrare dupa RADIOTECHNIKAdintr-un material rezistent (rigid, gros) . Ungaria - nr.1011997

Figura 44 TEHNIUM Nr 6/1999


7/28

CQ-YOFILTRU A.F. PENTRU RECEPTIA EMISIUNILORA1A. ,ing. Dinu Costin ZamfirescuIY03EM

Filtrele trece banda AF sefolosesc pentru i mbunata i reaselectivi ta ii receptoarelor, atunci candse recep ioneaza emisiuni te le\lraficede ti p A 1A ~ i cand selectivitateareceptorului nu este suficienta pentrua el imina 0 emisi une perturbatoare"prea ap roap e" de f recven arecep ionata (receptoru l are 0 bandade trecere de circa 2+3k Hz , fiind"gandit" de fa pt pentru modul de lucruSSB in principa l, iar traficul A1A esteposibi l doar daca interferen a nu esteprea mare). in condi ii de "aglomera ie"mare (concursuri, OX -uri rare) recep iaA 1 A este deficitara . F i r e ~ t e unoperato r antrenat poate folos i"proprieta ile selective ale urechii""seoate" din QRM sta ia dori ta ; deasemenea, se poate aciona acordulreceptorului pentru a pune pe "zerobeat" emisiunea perturbatoare ,eventual eomutiind recepia pe cealaltabanda laterala, daca este posibil (secomuta modul de lucru BLI in BLS, sauinvers) : Dar toate aceste "trucuri" nupot rezolva problema intotdeauna.So luia rad icala este de a marise lectivitatea in AFI, deci de a folosiun filtru suplimentar doar pentru modulde lucru A 1A, avand frecven a centra laega la cu frecven a intermed iara areceptorului ~ i 0 banda de trecereingusta, de 200+500Hz.Vech ile reeeptoare de traficgenera l utilizau op iona l un filtruprevazut cu un singur cristal de cuarj.Transceiverele moderne utilizeaza unfiltru cu selectivitate concentrata (cuma i mu lte cuartu ri , sau de t ipelectromecanic), dar acesta costa lafe l, sau chiar mai mult decat filtrul SSB,pe care-I folosim ~ i la recep ie ~ i laemisie. Prezen a unu i filtru scumpfo lositor numai la recep ia A1A ~ i nutot timpul, deoarece unii operatoriacuza oboseala in trafic indelungat dincauza filtru lui de te legrafie, pare a fiun lu x inutil costisitor pentru SSBistul ca re devine telegrafist "de ocazie".F i r ~ t e , operatorii s e r i o ~ i nu concepreceptor lara filtru CW AFI (eventualdoua, cu benzi de trecere diferite) ~ ifil tru rejector reglabil.in aceste condi ii, utilizareaTEHNIUM Nr. 6/1999

un ui f i ltru AF po ate Ii 0 solu ieacceptabila, de compromis, deoarecesele ct ivita tea realizata in AF esteec[1iva lenta cu cea din AFI doar dacase considera receptorul ideal. inrealitate, lantul AFI ~ i mai cu seamadetectorul de prod us, pot produceintermodulat ii, care nu se ma i potelimina ulterior in AF. Cu t"ate aceste

d

r ~ B = O O H 7 ~ ~Uinlrore 0).

1~ s l r

b).Figura 1

neajunsuri, datorita simplita ii ,costuluire dus mai cu seama datorita faptu lu ica se pot a t a ~ a oricarui receptor inlan ul de AF (chiar la i e ~ i r e la nevoie)fara a se interveni in partea g i n g a ~ ade AFI a transceiverului, folosita ~ i laemisie , fi ltrele AF au cunoscut detimpuriu se bucura inca) de 0 largapo pularitate i n randu ri l eradioamatorilor. Re vistele abunda detot fe lul de scheme cu elemente LC,filtre active RC, filtre cu re ac ie etc.Astfel, cand autorul acestorranduri era in primii ani de activitatede radioamator, era la moda un montajc ia sic denumit "SELECT-O-JET"(vezi[1l). Dupa ce am realizat multeasemenea filtre audio CW, mai sim plesau mai complicate, gandite de al ii saude mine, am tras conc luz ia dinactiv itatea de trafic (confirmata demasuratorile facute) ca majoritateaacestor f iltre sufe ra de douadezavantaje majore:

1) maj oritatea f il tre lor su ntechivalente doar cu un singur circuitacordat LC (sau cu cel mult doua). Deaceea, atenuarea nu este suficient demare, panta caracteristicii de frecventafi ind doar de 6dB/octava (eventual12dB/octava la filtrul dublu). Pentru aobtine 0 atenuare acceptabila , autoriiau marit factorul de calitate echivalentQ la valori mari (5+10), astlel cii bandala 3dB s-a redus la 50+100Hz. inaceste condi ii, acordul este dificil, iarsemna lele telegrafice devi nneinteligibile, mai ales la viteze mari de transmis ("cozile" se lungesc). infigura 1 este prezentata curba unuiasemenea filtru (a) ~ i efectul asuprasemnalului CW (b), Mult mai bine ar fifost de utilizat un fil tru cu mai multecelule (3 sau 4), dar cu factor decalitate mai redus (Q=2 sau Q=3). inaceste condii i factorul de forma alfiltrului ar fi fost mai mic curba cevamai apropiata de cea ideala,dreptunghiulara (curba punctata).

r e ~ t e , cu circuite decalateacorda te (cu filtre RC activeechivalente) se pot realiza forme alecurbei de selectivitate AF inca ~ i maiconvenabile. i n fond, discutia aceastaeste similara celei privitoare laselectivitatea rece ptorului superheterod ina cai le de realiz are,frecven ta de 800Hz a semnalulu i CWputand fi considerata sim ilara ultimeifrecvente intermediare.2) majoritatea filtrelor AF sunt trecebanda curba de selectivitate(indiferent de numarul circuite lor)prezinta 0 simetrie geometrica fa a defr ecven a centrala (de "acord ").Aceasta inseamna ca flanculcorespunziitor frecven e lor inaltescade mai lent decat flanculcorespunzator frecven elor joase.

dB

'// ,

simefrieoritmetico'/ fo= lf 121/2slmetrlegom t o'fo : (f lf1 )'

I Lv I I - - _.,,', '+---++- - -+= , , , -+ - - -+ f Hzjft I b[600Hz) ,Figura 25


8/28

Acest lenomen este comun ::;i liltrelorAFI, dar aici lactorii de cal itate suntmari (100 sau mult mai ': lult la liltrelecu cuarD ::;i simetria pare a Ii perfecta,cel putin pima la atenuari rezonabi le.La l iltre le AF, deoarece Q este mic,simetria geometrica apare evidenta,ch iar la atenuari mici. Daca 10=600 Hz,ar Ii de dorit ca la un dezacord de300Hz (deci la 300::;i 900Hz) atenuarilesa lie egale. in real itate, atenuarea la900Hz este mai mica decat atenuareala 300Hz, sau, altlel spus, abia la1200Hz se ob ine aceea::;i atenuare cala 300Hz. Data se noteazii : 10=600Hz;1,=lo/2=300Hz; 1,=21 =1200Hz, se

a .FTJ2

c .FTJ2 +FTS2= FTB2observa ca 1,1,=10 , iar curba deselectivitate este astfel incat se ob ineaceea::; i atenuare la frecven ele 1, ::;i I ,"centrate geometric" pe 10 (denumireavine de la laptu l ca 1" 10 ::;i I, sunt inprogresie geometrical. Ideal ar fi ca:lo=I,+I,)/2=600Hz, adica Irecvenlele 1::;i I, de egale atenuari sa fie "centratearitmetric" pe fo 1" fo ::;i f, ar Ii inprogresie asimetrica). in figura 2 suntdate exemple de curbe de acest leI.Daca nu ne indepiirtam prea mult deIrecvenla de rezonan a (daca Q estema re cele do ua curbe practic coincid(mediile geometrica, respectivaritmetica a frecvenlelor 1, ::;i I, suntpractic la lei) ..Filtrul SSB elimina completsemnalele care in AF au Irecven e sub300Hz, iar liltrul AF atenueazasa tisfacator frecvenlele cuprinse intre300Hz i 500Hz (depinde de ordinulli ltrului, adica de numarul de circu iteacordate ech iva lente). in schimb,frecvenlele inalte (incepa nd cu 700Hzsunt atenuate insuficient. Poate doar

6

Irecven ele mai mari de 2kHz sa lieatenuate sulicienl. 0 emisiu nedistan ata la 1 kHz se prezinta subforma unui ton de 1 6kHz, care nu esteatenuata sulicient de filtre, ca re are 0curba nesimetiica (cu simetriegeometrica").

incercarea de a mariatenuarea prin marirea Q-ului reduceinteligib il itatea figura 1b)::;i la unelel i ltre ac t ive duce ::;i la cre::;tereazgomotului propriu.Raportul intre tensiunea laie ::;irea liltrului ::;i tensiunea de intrare,pentru un l iltru de ordinul intai (uncircu it LC real sau echiva ent , este:

b .FTS2

Figura 3H = v = xAo

V ~ x 2 2 Q 2 + x 2unde: x=l/fo.Daca x=1 (Ia rezonanla)

oblinem:U,/U,= oDeci , Ao =este amplilicareamaxima la rezonanla.Daca se ia 10=600Hz, Q=3 ::;i

Al=1 se poate ca lcu la H in dB, adicamarimea 201ogH.Astfel, la dezacorduri egale ,de 300Hz, adica la Irecvenlele de300Hz ::;i 900Hz se oblin -13,3dB,respectiv -7,8dB. La alte dezacordurisitualia este similara.

c

CQ YOCu scopul de a se realiza 0cu rba cat de cat simetrica se pro pu nerea lizarea unui l iltru AF com pus dindoua filtre (FTJ ::;i FTS) conectate incascada. Aceasta idee a fost lolosita

::;i pentru a se realiza un liltru SSB inaudio cu banda de trec ere variabila [2].Conectand in cascada 0 ce lula deordinul 2 de filtru activ RC trece -jos ::;i .o celula de ordinul 2 de liltru activ RCtrece-sus, avand aceea::; i Irecvenla denormare se obline un filtru rezultantcare este de tipul trece-ban da si areordinul2. in figurile a::;i b sunt dateschemele simplificate ale filtrelor, iar infigura 3c a liltrului rezultant .FTJ2 are:

H = V2 =VI J x2-1)2 4a2x

11 j - - ; '=cu x=1 lo::;i 0 - 2nRJC,C2

S-a notat: a =JC2 /C1FTS2 are:H = V2 = - ,=== ,x===

V ~ x 2 _ 1 ) 2 +4a2x21cu x=f/lo::;i fo = I DD2nRvR,R,

Aici s-a notat: a = J 2 I RDaca filtrele din figurile 3a ::;i

b au aceea::;i 10 ::;i acela::;i parametrua, a t u n : ~ p e n [ t r u figur 3c reZUltja;

H=V;= ~ ( x 2 _ 2 + 4 a 2 x

X2 _ 2 4a 2x 2Se observa u::;or ca aceastaechivaleaza cu doua filtre FTS identicelegate in cascada (factorii de translerse inmullesc, de aceea apare pu te reaa doua, de la doua circuite). Mai mult,

se identilica aceea::; i Irecven la derezonanla lo::;i Q=1/2a.De pilda, daca se dore::;te Q=3se ia a=1/6=0,167Schema din figura 3c nurealizeaza nimic in plus lala de schema

c2

+

Figura 4TEHNIUM Nr 6/1999


9/28

CQ-YOclasica cu doua FTB identice incascada (lo=600Hz 0=3).Curba de selectivitate, d e ~ iare panta de 12dB/octava, atat spreIrecvenle inalte, cat ~ i spre Irecvenlejoase, continua sa prezinte simetriegeometrica, neatenuand suficientIrecventele inalte.

'Tn figura 4 se prezinta schemaclasica cu doua FTJ, care are a c e l a ~ inumar de elemente active ~ i pasive(altele decat in figura 3).

" "ntrore l00nF 2


10/28

CQ YOCIRCUITE ~ AMPLIFICATOARE E RF(III)

ing. Claudiu latan Y08AKA- urmare din numiiru l trecut -Din acest motiv s-a prevazutsa se separe condensatorul va riabil decircuitul de alimentare , f ie princondensatoare fixe, f ie printr-untransformator. Uneori, pentrusimplificarea construcliei receptorului ,se utilizeaza drept sarcina aamplificatorului de RF elemente carenu se regleaza la modificareafrecventei semnalului util (circuit debanda r g a in toate ampl ificatoarelede RF 0 preocupare deosebita esteintroducerea unor circu ite rejectoareale semnalelor perturbatoare.Schemele ~ i modul de calcul alacestora nu difera de cele stab ilite lacircu itul de intrare . Mai este posibil sase ut ilizeze un circuit rejector in catodultubulu i electronic, respectiv in emitorultranzistorului folosit ca elementamplificator (fig . 2.3.). Atenuareasemnalului perturbator este egala cufactorul de reaclie negativa oblinul:F = 1+SQ,L,w (2.2)

Tn afara distorsiunilor neliniare,datorate circu itelor acordate, a carorfunclie de transfer are un maxim la 0frecvenla diferita de frecvenla

analiza amplificatorului de RF trebu iefiiGuta in acest caz pe bazacuadripolului admitanlelor (Y)echivalente elementelor active utilizatein amplificatorul de RF ~ i despre carenu insistam aici.

e= 8 0 81Uc 82Uc a3uc3 (2.3),unde:uc=Uccoswst ( 1 +mcoswmt)(2.4) este tensiunea de comanda.in acest caz rezulta :

- 0 modificare a componentei mediiao) datorata tensiunii de excitalie lavaloarea :

leO aO+(aUc/2)(1 +m /2); (2.5)- modificarea admitanlei statice intransfer (a1) la valoarea dinamica:

YT=a,+:y.a 3U = Sd (2.6) prin apariliain expresia sa a termenului :y.a3U/;- modificarea gradului de modulaliela valoarea:m' = m[1 +3a3U/(1 +3m /S)/2Sd J(2 .7)- aparilia armonicei a doua ~ i a treiaale semnalului modulator:le2=9a3m'U c/S; (2.S)le =3a3m U /16; (2.9) caredetermina coeficienlii de distorsiuni:

D2=le2/SdUc ' 9a3mU/ISa , (2.10)D3=le3/SdUc ' 3a 3m U /16a ,emnalului, ma i apar urmiitoarelesemnale modulatoare suplimentare (2.11)datorate neliniaritalii elementelor active - apa rili a unor componente alefolosite in amplificatoarele de RF: curentului elementului activ avand- distorsiuni ale i n f a ~ u r a t o a r e i de frecvenla 2ws ~ i 3ws corespunzatormodulalie; carora tensiunile rezultate sunt- distorsiuni de trecere a modulaliei atenuate, neproducand semnale lade pe un semnal parazitar in semnalul i e ~ i r e datorita proprietalilor selectiveuti I in te rmodulalie); ale radioreceptoru lu i.- semnalele perturbatoare avand Din cele aratate se constatafrecvenla relelei sau a armonicelor ei ca apar distorsiuni numai daca exista(brum); termeni egali sau mai marl decat gradul- semnale datorita v ib raliilo r III in dezvoltarea in serie a curentuluimecanice ale pieselor montajulu i (efect de i e ~ i r e al elementului activo Pentru amicrofonic). obline distorsiuni minime este indicatin scopul determinarii valorii sa se aleaga un punct de funclionareacestor dis to rsiuni se considera in care raportul a ia sa fie minim.dezvoltarea in serie Taylor in jurul Situa lia cea mai critica are loc lapunctului stat ic de functionare a semnal pu ternic pentru elementelecurentului elementului activ (ie). active comandate de RAA, deoarecerelinandu-se primii patru termen i in acest caz apare 0 marire a valoriipentru a se putea pune in evidenla distorsiunilor O2 0 3(vezi relaliile 2.1 0armonicele aparute in semnalul ~ i 2.11), dator ita valorii rid icate amodulator. Trebuie aratat ca in foarte tensiunii de comanda U c) ~ i a valoriirare cazuri, in domeniul frecvenlelor mici a pantei elementului activ a , ).mai mici de 30M Hz nu este posibila Daca termenul a3 are un maxim inneglijarea reaC\ie i de la i e i r e la intrare, domeniul de infiuenla a RAA, atunci se

8

alege punctul de funclionare in lipsasemnalului dupa acest maxim, indomeniul polarizarilor crescatoare.Astfel, la c r e ~ t e r e a tensiuniiUc (care determina ~ i 0 c r e ~ t e r e apolarizarii), se obline 0 m i c ~ o r a r e araportu lui a/a 3 ~ i deci, 0 valoareaproximativ constanta a coeficienlilorde distorsiuni nelin iare.o solulie foarte buna pentru

m i c ~ o r a r e a distorsiunilor neliniare esteutil izarea tranzistoarelor MOS inamplificatoarele de RF Acestea, avando caracteristica patratica a curentuluiin funclie de tensiunea de comanda,teoretic anuleaza distorsiunile, iarpractic permit oblinerea unor valorimult mai reduse ale distorsiunilordecatin cazul utilizarii altortipuri de elementeactive (ca de exemplu tranzistoare cuefect de camp).Un alt efect suparato r alnel iniaritalii elementelor active dinamplificatoarele de RF este trecereamodulaliei de pe un semnal perturbatorpe se mnal ul util, daca semnalulperturbator nu este atenuat suficient decircuitul de intra re.

Astfel, daca se cons idera catensiunea de comanda este de forma:Uc=Uccoswst+Up(1 +mpcospt)coswpt;2.12)Up1 p c o s p t ~ o s w p t fiind semnalulperturbator, manmea componentelmedii va fi egala cu:leO=a o+a 2Uc /2+a Up /2( 1+ m p /2 };(2.13) Semnalul uti va fi modulat cufrecvenla parazita p cu un grad demodulalie: D,=m p3a 3Up la , (2.14)Comparan d relalia (2.14) cuvaloarea distorsiunilor rezultate dinrelalia (2.10) se obline:D,=(Sm/3m)(U/Ucl D2, (2.15)ad ica va loa rea distorsiunilor deintermodulalie poate ajunge, datoritava lorii mari a raportului U/U c n ca zulunui semnal parazitar generat de unpost puternic, la 0 va loare mult maimare decal distorsionarea proprieianvelope de modulalie. Mai mult, spredeosebire de distorsiunile neliniare,care modifica timbrul, distorsiunile deintermodulalie introduc disonanle, suntmult ma i suparatoa re. Aceastadeterm ina uneori ca in receptoarele

TEHNIUM Nr. 6/1999


11/28

CQ YOMA sursa principala a zgomotuluietajelor de R sa fie intermodula(ia,fapt ce determina ca c ~ o r r e sa safie unul din cr iteriile principale dealegere a punctului static defunc(ionare. Pentru aceasta trebu ieluate masuri ca tens iuneaperturbatoare pe electrodu l decomanda al elementului activ sa fieredusa, chiar daca campul perturbatorla recep(ie este slab. Aceasta sereal izeaza cu circu ite de intrare careau 0 selectivitate ridicata, in specialfolosind circuite cuplate.Din acest punct de vedere searata,uneori, mai avantajoasa, n cazulunui condensator var iabil cu treisec(iuni, utiliz'area a doua dintre elepentru rea lizarea unor circuite acordatela intrare, amplificatorul de R debitandpe 0 sarcina aperiodica. Dad; in loculunei tensiuni perturbatoare de Rsimultan cu semnalul util apare 0tensiune din banda audio utila areceptorului, datorita neliniarita(iielementului activ aceasta poatedetermina apari(ia unei modula\i iparazite.De obicei, aceasta tensiuneeste datorata, la tuburile electron ce,incalzirii fi lamentului in curent alternativsau alimentarii elementelor active cutensiune redresata, imperfect filtrata.

Datorita filtrajului insuficient,apar in tensiunea de polarizarealimentare componente de semnaldependente de tensiunea re\elei , carese suprapun pe ce le determinate defilament, daca acesta exista. Se poatedetermina astfel tensiunea echivalentatotala aplicata pe electrodu l decomanda Ub, rezultand un semnal deforma: uc= Uccosw st+ Ubcoswbt (2 .16)Aceasta determina 0modificare a componentei medii acurentului de i e ~ i r e a panteielementului activ la valori le:l. o=ao+(a 2)(Uc'+Ub2) (2.17)Sd=a, +3a 3Uc2/4 (2.18)apari(ia unei modula(ii parazitare, cubrum , cu frecven\a tensiunii parazitaregradul de modula(ie:

mb=2a 2Ub/s (2.19)De asemenea, mai apare 0modula(ie parazitara cu frecven(adubla frecven(ei tensiunii modulatoarecu un grad de modul a(ie:m2b=(1,5ais)Ub2 (2.20)Este de rernarcat ca modula\iacu brum, spre deosebire de

distorsiunile ne liniare ~ i cele deTEHNIUM Nr 6/1999

intermodula\ie (care erau nule daca a3era nUl) , apare chiar daca curentul dei e ~ i r e are 0 varia\ie patratica. Pentru

c ~ o r r e modula(iei cu brum esteindicata realizarea unor amplitudinireduse ale tensiunii echivalente pegr i la , ceea ce este posibil dacaimpedan(a de intrare pe electrodul decomanda este redusa.Uneori, pentru reducereabrumului se introduce pe elementul decomanda 0 tensiune cu frecven a fb inantifaza cu tensiunea parazitaraexistenta sau, daca filamentul estesursa principala de brum, montajul seechilibreaza fa(a de masa astfel incattensiunile induse pe impedan(a deintrare a electrodulu i de comanda,datorate celor doua capete ale lui, safie egale in antifaza.

De asemenea existaposibilitatea ca semnalLil util de lai e ~ i r e radioreceptorului sa determineapari(ia unui semnal pe rezisten(ainterna a sursei .Acesta, apl icandu-sepe linia de alimentare laamplificatoarele de RF, poatedetermina 0 reac(ie care produce fie 0scadere a gradului de modula(ie, dad;este in antifaza cu semnalul incident,fie 0 marire a gradului de rnodu la\ ie sauchiar apari\ia oscila(iilor pe intregulre'ceptor, sub influen(a semnalulu i,daca reac(ia este pozitiva.o alta cale de in fluen\a peintregul receptor este transmitereasemnalului modulator prin intermediulunei oscila(i i mecanice generate dedifuzor care modifica proprieta(ileelectrice ale amplificatorului. Acestefect este denumit microfonie. Sedeosebesc doua tipur i de efectemicrofonice, anume:- ac(iunea mecanica are loc asuprapieselor pasive din circuit - in specialasupra elementului de acord(inductan(a sau condensatorulvariabil), determinand 0 modificare afrecven\ei de rezonan\a a circuitelor deacord deci a factorului de transferal acestora;- acliunea mecanica se exercitaasupra elementelor active din montaj,modificandu-se admitan\a de transferin ritmul modulaliei . Expresia analiticaa curentului de i e ~ i r e este:

i.=Uccoswst[1 +(mm+m)coswmt+(mmm/2)(1 +cos2wmt)] (2 .21)Din relal ia (2.21) rezulta caapare 0 modificare a gradului deintermodula(ie cu valoarea mm care,

daca este negativa , duce la 0demodulare a semnalului, iar daca es tepozitiva, determina marirea adancimiide modulalie sau chiar intra rea inoscilalie.Totodata, se conslata caaceasta microfonie mai determinaaparilia unor distorsiuni neliniare de

microfonie:D2m=(mmm)/(2(m+mm (2.22)Deoarece gradul de modulaliemicron ic mm este independent de loculunde apare microfonia, fiind in funC\ienumai de factorul de reac\ie mecanicde la i e ~ i r e la elementul respectiv,amplitudinea tensiuni i modulatoareeste independenta de pozi\iaelementulu i act iv in la n\u l deamp l ificare , depinzand numai deamplificarea globala a intregului lan\.Rezulta, deci, ca singura solu\;e dem i c ~ o r r e a efectului microfonic este

c ~ o r r e factorului de reac\iemecanic nicidecum a amplificari iunei p0rtiuni din lan\ul de amplificare,intrucat are importanla amplificareaglobala a acestuia. Tinand seama defaptul ca RAA-ul asigura un semnal dei e ~ i r e practic constant , in f luenlamaxima a microfoniei nu are loc lasemnale puternice, ci la semnale slabmodulate, pentru care reglaju l devo lum f iind maxim, apare 0amplificare globala maxima (aceastaeste condi\ia de verificare a efectuluimicrofonic).Un caz particular deosebit deinteresant de analizat, din punctul devedere al distorsionarii semnalului decatre elementele ctive aleamplificatoarelor de RF, este ce l in ca relegea de varia\ie a curentului fa\a dev lo re sa ini \iala I. este:

i.=1[exp.a(Uc-bi.)-1]+I.i (2.23)Tn cazul tuburilor electronicecu panta variabila aceasta varia\ie seob\ine ~ t i i n d ca:b=O; I.=ao (2.24)iar pentru tranzistoare:I. =1o xd (1 -


12/28

a=e/KT=AO(1/v); (2.27)b=r b / ~ (2.28)Se observa ca factorul b este

~ i el dependent de curentul de colectoral tranzistorului, deoarece amplificareade curent in scurt-circuit ( ~ ) , pentrumontajul EC, este dependenta decurentul de colector. o t u ~ i aceastavarialie fiind foarte mica, esteneglijabila in raport cu varialia tensiuniide comanda, justificand considerareafactorului b ca independent de curentulde colector.Pentru calculul distorsiunilor,te ns iunea de comanda se poateexprima din relalia (2.23) sub forma:

U,= 1 /a)kn(ie le)+bie (2.29)deoarece, in mod normal:exp.a(U,-bie)>>1 (2.30)Tn acest caz, valorile a" a2a3 din relalia (2.3) sun :a, =diJdU c=1 I dU c/d ie)=a (1 +abie) (2.31)a2=(1/2)(d'ijdU ol=(1/2)(a J.I(1 +abie)') (2.32)a3=(1/6)(dVdU ' ,)=(1I6)(a'ie(1-2abie)/ 1+abie)5) (2.33)Din relalia (2.33) se obline unrezulta t deosebit de interesant, ~ ianume ca coeficientul a3 ~ i deci ~ idistorsiunile sunt nule pentru:

ied=1/2ab (2.34)ceea ce il recomnda ca un punct optimde funclionare.Tn raport cu acest punct defunej ionare coeficientul de distors iunineliniare D2 (vezi re lalia 2.10) se poateexprima prin relalia:

_ m a2U; if lied .D2 - 16 .1 . 17. 4 .(2.35)+ e ed

care are un extrem de valoare:D2M=(2m/73)a 'U / (2.36)

pentru ie=2iedDe aceea, utilizareatranzistoarelor la curenli ie


13/28

CQ-YOFRECVENTMETRU CU REZON NT,ing. ~ e r b a n Naicuing. Gheorghe Codarla

F r e c v e n ~ m e t r u l electroniccu e z o n a n ~ i i (sau cu absorbt ie), maicunoscut sub denumirea germana deresonanzmeter sau cea englezeascade grid dip-metru, este un aparat demasura binecunoscut radioamatorilor,dar altor categorii de e l e c t r o n i ~ t i careau preocupari in domeniulradiofrecvenlei. Acesta permitestabilirea frecvenlei de acord a unuici rcuit oscilant, alimentat sau nu cutensiune, ca ~ i determinarea frecvenleide funclionare a unui oscilator,ve rificarea funC\ionarii unui eniilator

de Figura 1mosurotGrid dip-metrul

f r e c v e n ~ m e t r u l cu r e z o n a n ~ i i )reprezinta un aparat indispensabil inradiofrecvenla. Acesta nu are preciziade masurare a unui frecvenlmetrudigital, dar nici n u ~ i propune acestlucru, fiind un aparat dest in atmasuratorilor rapide ~ i evident, maipulin precise).Cand aparatul este destinatmasurarii unor frecvenle de valorifoarte mari, se utilizeaza in loculcircuitului derivalie LC cavitalirezonante, iar scala de masura estegradata in lungimi de unda ~ i nu infrecvenla, ca in primul caz), de unde~ i denumirea de undametru cua b s o r b ~ i e engl. absorbtionwavemeter).

2x24OpF l

in principiu, un frecvenlmetrucu rezonanla (grid dip-metru) conlineun circuit oscilant realizat dintr-obobina fixa L (care se poate inlocui) ~ iun condensator variabil Cv, prevazutcu un cadran, ca in figura 1.

in para ei cu circuitul oscilantLC derivalie este conectat unmilivoltme tru electronic VE, caremasoara nivelul semnalului.Funclionarea acestuia 'se bazeaza pefenomenul de rezonanla care seproduce la circuitele oscilante LCatunci cand frecvenla aplicatacircuitului este egala cu frecvenla derezonanla a circuitului oscilant. Cu catfactorul de calitate (Q) al circuituluiacordat este mai mare, cu atat maximulcurbei de rezonanla este mai pronunlatcurba este mai asculita), iardeterminarea frecvenlei de rezonanlaeste mai precisa.Acest lucru se poateobserva in figura 2. Frecvenla de

rezonanla a circuitului oscilantderivatie fo) se determina cu relatia:, 1fo = nJLC

masurarea frecvenlelor foarte mari,atunci scala acestuia nu mai estegradata in unitali de frecve nla (Hz), ciin unitali de lungime (m). Lungimea deunda se poate determina cu relatia:

o = 21fL JLCunde c reprezinta viteza luminii. inacest caz aparatul poarta denumireade undametru.Schema electronica a grid dipmetrului real izat de autori ~ i propuscititorilor este prezentata in figura 3.in principiu , schema esteconstituita dintr-un oscilator de tipKlapp, realizat cu pentoda 6J5P, care

lucreaza intr-o gama larga defrecvenle, avand circuitul oscilantderivalie LC conectat intre grila decomanda (g1) si anod (a), iarintre grilaQ

fl f2n care L C sunt inductanla ~ irespectiv capacitatea din circuituloscilant. Figura 2

Cu f, ~ i f2 s-au notat doua de comanda (g1) ~ i catod (K) avandfrecvenle limita, situate de 0 parte ~ i montat un microampermetrude alta a frecvenlei de rezonanla, intre (galvanometru) cat mai sensibil.ca re voltmetrul indica a c e e a ~ i valoare Tubul electronic folosit este 0a tensiunii. Frecvenla de rezonanla se pentoda amplificatoare de tensiune, cupoate determina cu formula: panta fixa, de produclie ruseasca, defo=(f,+f2)/2. . tip 6J5P, utilizat in receptoare TV alb-Frecvenlmetrele cu rezonanla negru de tip Rubin. Acesta prezintase utilizeaza pentru masurari de urmatoarele caracteristici electrice:frecvenlaindomeniul100kHz+10GHz, Uf=6,3V ; If=O,45A; Ua=300V;precizia de masuraref iind de 0,1+1 . la=10mA; Ug2=150V ; Ug1=-2V;Daca frecvenlmetrul cu S=9mAN.rezona nla este proiectat pentru Soclul tubului este prezentat

J i ~ > ; = = = ~ E ~ ~ ~ ~ ~ j ; = ~ o : : : : ~ 6 1 ~ - r r _ - _ - ~ : - 2 - ~ I > c ~ ~ 1=Po~ R3in figura 4.S-a adoptat acest tubelectronic, in cadrul schemei de fala,din mai mulle motive: are un gabaritfoarte mic (circa 40mm lungime) , estemai stabil cu temperatura decat untranzistor i , mai important decat toate,am dispus de el atunci cand am realizatacest grid dip-metru. Acest lucru nuinseamna ca montajul nu poate fiadaptat cu u ~ u r i n l a ~ i realizat cutranzistor.

910F

Figura 3

P500KIn

TEHNIUM Nr. 611999

22 1---- a-f---....I- - .......

l 0 r r \ bO +---o uV+A.o.

absoarbe din exterior un curent maximde 150mA, fiind protejat la sarcinileinductive cu 0 dioda interna. Caurmare, daca se f o o s e ~ t e un re leu curezisten a mai mare de 1OOQ se poaterenun\a la tranzistor ~ i se facurmatoarele modificari: pinul 12 sedeconecteaza de la masa ~ i se u n e ~ t ecu pinul?, iar releul se monteaza intreborna + a tensiunii de alimentare ~ ipin ul11 al circuituluiinteg rat.LED-ul montat la pinu l ? alcircuitului integrat este folosit ca martoral func\ionarii pe limpul a n c l a n ~ a r i ireleului (atata timp cat schema esteactiva). Men\ion ez ca schemafunc ioneaza de la prima incercare,daca piesele sunt verificate in prealabi lmontajul este real izat cu aten\ie.

Bibliografie30 de aplica\ii practice ale circuituluiintegrat ~ U 1 0 1 1 - R. Rapeanu, L. Sarbu;Agenda radioeleclronistului - ing.N.Draguliinescu.

V+

0'8 + p5-- - . H:.1

Figura 1 Urepe intra rea "a" a p0rtii :;;1 i e ~ i r e a p0rtii :;;1 este in "0" I-1....

~ ~in momentul in care lichidul atinge senzorul v+ D---{==K-+--;MAX, e ~ i r e a CP1 basculeaza in "1" logic care setransmite pe intra rea "b" a portii 81. Ca urmare, iesireap0rtii :;;1 trece in "1" logic, care ~ e i ransmite pe d a u ~ cai:prima, in baza tranzistorulu i care se satureaza ~ icomanda a n c l a n ~ a r e a releu lui ~ i pe a doua cale, peintrarea neinversoare a amplificatorului opera ionalAO.

l e ~ i r e a AO trece in 1 logic men ine 1 logic pe intrarea"b" a portii 81, ind iferent de starea ulterioara a

16 15 14 13 12 10 9~ U l O l l

47Kc o m p a r a t ~ r u l ~ i CP1. v Q-.,.-i=}-J OOK

Pompa incepe sa extraga lichidul din rezervor.La un mo.men t dat, nivelullichidului scade sub senzorulMAX. l e ~ i r e a CP1 cade in "0" logic, darin continuare pein trarea "b" a por\ii :;;1 ste "1" logic de la i e ~ i r e a AO. Caurmare comanda releului nu este intrerupta, ia r pompafunc ioneaza in continuare. Cand nivelullichidului scadeTEHNIUM Nr 6 1999

lOOK

loonFr r OX7 8

10K

V+

IN4001

10K680

LED 10K~

Figura 221


24/28

UTOM TIZ RIMODULE STABILIZATOARE DE TENSIUNE

Propun realizarea a treimontaje electron ice de ti p modul,deosebit de utile in laboratorul oricaruielectronist. Ele sunt stabilizatoare detensiune, reglabile in gama de tensiuni4V712V, concepute special pentrumontarea lor intre sursa e tensiunede curent continuu fixa, nestabilizata;;i 0 sarcina ce "consuma" max im0, hO,3A, in funclie de montajul folosit.De multe ori electroni;;tii dispun de 0sursa de 12V C.C . , nereglabila;;i suntpu;;i in situatia de a alimenta de la eaconsumatori cu tensiuni mai mici delucru ;;i totodata cu funclionare

R

UZT=(VS +Vz). 1 +(R2+P)jR3),unde: V SE=0,5570,6V, iarVZ=3,473,8V, in funclie de dispersiiletensiunii stabilizate ale diodei Zener.

5e obServa ca Uzr se poateregia din potenliometrul P. Pe rez istorulR1 "cad" maxim 8V, atunci candtensiunea la ie9 ire este min ima ;;i arevaloarea (pentru un curent maxim de300mA):

R1 = 8 V / 3 0 0 m A ~ 2 6 Q5e alege R1 standardizat lavaloarea de 22Q, dar valoarea sa sepoate tatona (in funclie de tensiuneala ie;;ire sau curentul prin sarcina) in

Valentin Croif Constantinaceasta valoare nu se poate garantao func ionare sigura in parametriicalculali.Tn figura 3 se prezinta unstabilizator cu circuit de lim itare acurentulu i prin sarcina. 5iguran afuzibila 5 se arde daca se depa;;e;;teun curent mai mare de O,4A, insacircuitul de limitare format din T3, D1 ,02, R5 ;;i R4 incepe sa limiteze la uncurent mai mic, in jurul a 250+300mA.Diodele 01 ;;i 02 sunt dioderapide, de comuta ie (se pot folosi ;;ialte tipuri echivalente). Valoarearezistorului R4 rezulta din relatia:n 'BD135o - - - - - < i ~ c J - - < r - - - - . . - - - - . - - - _ _ o + o . .iC r - - - o +

C1410uF

Figura 1

Ic= 5rnA

DDZ3V6

indelungata (radioreceptoare, alarmepentru locuin a, sonerii ;;.a.). Oe la 0astfel de sursa (care sa furnizeze ;;i

C2470uF

R1K

C1470uF

un curentmare, de exemplu 1A) se pot intervalul 15Q72Ul. Curentul dealimenta , prin intermediu l un or coleclor al tranzistorului Teste in jurasemenea mici module stabilizatoare de 5mA, suficient ca dioda Zener sade tensiune, receptoare cu func ionare lucreze in zona de stabilizare. Valoareaindelungata, modulele lucrand in divizorului R2, P, R3 este destul depara lei pe sursa 9i furnizand fiecare mare, astfel incat sa se considere catensiunea necesara. lucreaza in gol. Valoarea rezistorulu i

Montajul din f igura 1 R2 a fost aleasa astfel incat atuncireprezinta un stabilizator pa rametric. cand P=OQ tensiunea la ie;;ire sa fieOioda Ze ner DZ3V6 formeaza minima (aproximativ 4V) 9i de aimpreuna cu T, R, R3 9i P 0 dioda menline pe T in regiunea activa deZener sintetizata. Tens iunea in tre functionare. Condensatoarele C1 si C2coleclorul tranzistorului T ;; i anodul au iol de filtraj. Tn f igura 2 ~ s t ediodei D este data de rela ia: prezentat montajul din figura 1, caruia

T2 i se adauga un regulator+ o--Giiiiill-.-_-I.'DI3i\5.- o + serie cu tranzistorul T2,tip 80135. Faclorul destabilizare al acestuimontaj este mult maibu n. Rezistorul R1 numai disipa multacaldura, ca la schemaprecedenta, el avand

acum 0 val Dare maimare: 1kQfO,25W.Curentul max im delucru se situeaza in jurde 300mA, peste

22

Q,4AT

2xlN4148D 2

136D135

R1K

T1Se1O?

Figura 3

R21K2

P50K

0310K

C1470uF

T1BelQl

Figura 2

R21K2

P50K

R310K

C2410uF

R4 =( U,,, ' -U 8E, ,-1 comR5)/ 2 I c o m / ~R4 se va tatona in jurul va loriiindicate in schema, in func ie defactorul de amplificare altranzistorului T3. 5e line cont de faptu lca UsE,",=0,66V. Pentru R5 se alege 0va loare in jurul a 1Q (se poate realizadin nichelina, bobina t, sau S8 procuradin comert).Date constructiveMontajele se vor monta in micicut iute confection ate din tab la cugrosimea de circa 0,2mm70,5mm, saudin placaj de lemn.

5e va prevedea 0 gaura peuna din fele, pentru montareapoten iometrului de reglaj al tensiunii.Bornele lui se monfeaza in punctele A;;i B de pe cablaj. Cablajul din figura 4este pentru montajul prezentat infigura 1, el putandu-se rectifica infunqie de gabaritul componentelorelectron ice folosite. Pe cablajul dinfigura 5 se realizeaza montajul dinfigura 3. Oaca insa se dore9terealizarea montajului din figura 2schema de cablaj este de la lin iapunctatii spre dreapta, cautandu-se

TEHNIUM Nr. 6/1999


25/28

AUTOMATIZARIVARIATOR DE LUMINOZITATE PENTRU LED uriing. D r a g o ~ Marinescu

La a f i ~ o a r e l e cu LEO-urio b i ~ n u i t e , intensitatea curentului pefiecare segment trebuie sa fie limitatala aproximativ 25mA aceasta limitarese face de obicei cu rezistoare serie.Oe exemplu, pentru un a f i ~ a j de 6 cifre,fa ra a se l ine cont de punctelezecimale, sunt necesare nu mai pulinde 42 de rezistoa re de limitare. Pelanga aceas ta, luminozitateapredete rm inata prin intensitateacurentului nu mai poate fi influenlataulterior Circuitul propus in acest articolpe rmite reglajulluminozitalii intr-o plajalarga de valori. Rezistoarele de limitaresunt el iminate astfel realizareaplachetei de circuit imprimat estesimplificata.

urmare din pagina 20 -Condi ii de masurare

- instrument cu Ri>20kQN;INAoI

Acest circuit este un simplustabilizator de tensiune cu tensiuneade i e ~ i r e reglabila. Segmentele LEOurilor se leaga di rect la i e ~ i r e acircuitului. Luminozitatea LEO-uriloreste in funclie de reglajul de tensiunede caracteristicile LEO-uri or. R2(pentru reglajul aproximativ) ~ i R3(pentru reg lajul precis) influenleazatensiunea de i e i r e , care variaza intreo 4,3V

a f ~ a j u l u i sa nu d e p a ~ e a s c a 1A.Tranzistorul T1 se va monta pe radiatorde aluminiu.Usia de pieseT1 =BO 139, cu radiator;

T2=BC108; R1=100n; R2=470nsemireglabil; R3=1 oon semireglab ilBibliografie1. "300 Circuits" - Publitronic;2. Catalog IPRS.

TlBD139inainte de punerea in + 5Vfuncliune, tensiunea va fi reglata la 0 - - - - R - , - . - - - ; ( ~ , - - - - . - R - 2 0minim , apoi va fi crescuta incet-incet 00 470pana se obline luminozitatea dorita.Curentul maxim debitat de Ma somontaj este cel al tranzistoru lu i T1(1A). Se va avea grija ca sumacurenlilor prin toate segmentele

R3100

- sarcina pe canal-becuri 5W/12V.Usia de pieseT 1=T2=T3=T4=BC 107, BC109,

BC171 etc.; T5=T6=T7=EFT21 3-214,A0130, ASZ15, 16,17; 04=05=06=07=EFR15.

Bibliog rafieI I I t 1 .

f - < : = ~ ' - ' - .. -j-- -.----. i - c - - - - t . 1. Lucrari practice de electronica -SI. Popescu etc, Editura Tehnica ,c u r e ~ t i 1977;

frecejosDrl-C3 I ,, I, I- - - - - - - - - - - ' i t P = . ; . : : : : - + = ~ - - - - - . : . i l i h + , -- ' -"" ' -" ,--+-_f(HZlI 0 I I I I I

treee-losR9 -C4.,..,. . . . , . . , . _ '_ .. . .. . _ _ 1 _ _ . . . . . . . __ _.L , L .I I . . I . I

I I I , ", ,- - - - i - - - - - f - - . : ; - . - - - - - - - - - t = . - ~ _ f l 'I I I

treee-sust>2-C51 - - - : - _ ~ - - - - - - _. : - -::7-- =--"--- I

I I I I ', ,,_ _ _ 1 _,

- - - - - - - - - - + - - - 2;f1.0 O="",."'oo"...."" Or---'soio"o : ; : ; l D ~ 0 1 f - O =--- 2 OO, - ,''''.o;oO-(HZ)Figura 3

2 Oispozitive electronice-P.Piringer,Editura didactica ~ i pedagogica,B u c u r e ~ t i , 1976;3 Electrotehnica - Emil Simion,Editura didactica ~ i pedagog ica ,Bucure9ti , 1978;

0,25W. Condensatoarele C1 ~ i C2 au ramane deosebit de bine stab il izata.

NOTA: A si B sun l bome penlru potentiom etrulcore se mo nleozo pe c utia monta jului.Figura 4insa un loc pentru montarea lui C1.Tranzistoarele T2 ~ i T3 se monteazape radiatoare din aluminiu cu 0suprafala de circa 12cm'.Cu exceplia lui R1 din figura1 toate celelalte rezistoare sunt de

TEHNIUM Nr. 6/1999

tensiunea de lucru in c.c de 16V. Tot din aceasta simulare s-a observatObserva ie ca tensiunile stabilizate ca re se apropieCele trei montaje, inainte de fi de valoarea maxima (Uintrare) suntrealizate, au fost rulate cu programul "inghesuite " spre valoarea de capat aPSPICE pe un calculator. Rula(ea s-a potenliometrului P (Iiniar). Oe aceea,facut modificand sarcina intre 1oon recomand utilizarea unui poten iometru10n , observandu-se ca tensiunea logaritmic.

23


26/28

DI. sing. Pop Lucian-Ovidiu,Arad Articolul trim is redaclieicorespunde criteriilor de publicare alerevistei noastre 9i va 'vedea in curandlumina tiparului. Va a ~ t e p t a m ~ i cucelela lte materiale refe ri toare laantenele UUS etc.Mullumim pentru urarile desucces. DI. Beniamin Nicolae, BaciiuNe face i 0 mullime de sugestii, de careyom tine cont in masura posibil itali lor.Cele mai multe dintre dorin ele dvs.sunt ale noastre.Ne bucuram ca ne aprecia i ~ isperam sa nu va dezamagim nici pedvs., nici pe ceilalli cititori ai n o ~ t r i .DI. Nicu Marian, Craiova,cartier Brazda lui Novac incepe iscrisoarea declarand ca " in sa vamul umesc pentru inuta graficacalitatea materialelor publicate ~ i vaurez multe mii de numere de acuminainte la fel de interesnnte".Va mullumim, dar aceastasarcina 0 yom incredin a 9i altor echipein viitor, intrucat, dat fi ind faptu l carevista TEHNIUM es te lunara ,realizarea celor cateva mii de numereinteresante pe care ne urali sa Ierealizam va necesita cateva sute dean i, ceea ce , in c iuda eforturilornoastre, ne va d e p a ~ i cu siguranla.

Aprec ia l i in mod deosebitarticolul cu Osciloscopul catodic, pecare va asigur ca a fost realizat practic9i a func ionatcu succes. De altfel, credca puteli constata faptul ca am oferitciti torilor foarte multe detalii practicecare lin de realizarea propriu-zisa. imipare rau, dar nu dispunem de placi saualte subansambluri in plus, pe care savi Ie oferim. 9i nici nu este acestascopul nostru, ci cel pe care se pareca deja I-am atins in cazul dvs. Esteyorba despre inocularea "microbului"pasiunii pentru electronica cititorilor

n o ~ t r i care sa-9i realizeze apoi cumijloace proprii montajele 9iechipamentelE) de care au nevoie.Va mullumim 9i dvs. pentruurari, pe care vi Ie adresam ~ i noi dvs.9i tuturor cititorilor n09tri.DI. Kolozsi Ferencz, Sf.Gheorghe, judo Covasna Va declaraliun mare admirator al revisteiTEHNIUM de mai mulli ani.Va mul umim 9i speram sapute i spune acest lucru ~ i peste alIi

24

POSTA REDACTIEI,caliva ani (poate ch iar deceniil).

Al i realizat practic unamplificatorfinal de putere publicat dere vista noastra, dar cu unele modificari(scaderea tensiunii de alimentare,dublarea tranzistoarelor finale a . . Maintrebali daca s-au modificat parametriiamplificatorului, cum ar fi banda defrecvenla, distorsiuni etc.Evident ca acestea s-aumodificat. Prin scaderea tensiun ii deal imentare s-au schimbat punctelestatice de funclionare aletranzistoarelor, care lucreaza in altpunct decat s-a proiectat. Asta nuinseamna ca amplificatorul nu poate fifolosit pentru sonorizari de orchestra ,

a ~ a cum ne intrebali dvs. Sunteli celmai in masura sa ~ t i l i acest lucru(eventual sa ni-I comunicali ~ i noua)prin experienlele practice pe care Iefaceli cu acesta.Va doresc succes ~ i cat maimulte realizari practice r e u ~ i t e lDI. o b o ~ :;>tefan-Alexandru, str. Sovata, Oradea Vamullumim pentru aprecierile "re vistaTEHNIUM a ajuns la un nivel ca litativdeosebit de ina t, pe parcursul an ilorrepertoarul imbogalindu-se uimitor demuir'. Din motive de spaliu , laintrebarile dvs. va oferim doar unraspuns partial. Ne scrieli ca ali cautat"peste tot detalii privind circuitulCDB446", dar nu ali gasit. lata acestedate cautate ~ i capsula integratuluiimpreuna cu semnificalia pinilor.CDB446

INTR ; I B I Vee2 C 15 Il MP 3 II 9 14 9lEST BI/

R 4 RBO a 13 aOUTPUTR 5 RB I b " bI PUTITR RIJD 6 D e e. A A d 1O d

GN 8 e 9 e

CI de tip CDB446 (SN7446)este un decodor BCD - 7 segmente ,avand nivelul activ "LO W, colectorulin gol (open-collector), curentullac=40mA, tensiunea maxima de 30V

puterea disipata 320mW.DI. llie Daniel, str. Dreptal ii,sect.6, u c u r e ~ t i Ne scrie i ea vi s-a

defectatlelevizorul alb-negru (un Sirius208), in sensuI ca nu mai prinde bandaFI F ne intrebali ce fel de generatoaresa foloS ili. Unii v-au sfatuit sa folosili"generatoare de funclii, alliigeneratoare de mira, iar allii altele" ( i )Nu va trebuie nici un fel degenerator, semnalul emis de posturileTV este suficient. Selectorul nu trebuiereglat (reacordat), intrucat el estedefect, nu dereglat. Asta in cazul canu s-a umblat in el.Eu cred ca pur 9i simpluse lectorul nu este alimentat cutensiune (+12V) sau Iipse9te tensiuneade pe diodele varicap, pentru acord (depana la 33V). Verificali acest lucruProcurali in prea labil schematelevizorului (inclusiv a selectorului) 9iincercali sa in elege i cumfunclioneaza. Altfel, e mai bine sarenun al i dvs. sa ape lali la 0persoana calificata.

Ne mai intrebali daca vasfatuiesc "sa-mi pun TV cablu, inandcont ca am TV alb-negru. Dvs. hotaraliacest lucru, dar dacii nu efectuali nicio intervenie in te levizor (adaugareaunui convertor de sunet sau a unuiselector CATV), multe dintreprogramele transmise prin cablu nu vorputea fi recep ionate, iar la altele nuyeti auzi sunetul.

DI. Chelaru Claudiu Andrei,st r. Bucegi, Bacau Ai varsta de 13 ani

ma bucur ca e ~ t pas ionat deelectronica. Lamurirea unor chestiunisimple teoretice (cum ar fi funclionareaunui circuit basculant monostabil) nueste posibila prin acest mijloc (P09taredacliei). Te sfatuiesc sa-Ii procuriunele carti elementare de electronicape ca re sa Ie cite9ti cu aten ie.Circuitul integrat TBA1204(produs de IPRS - Baneasa) este unamplificator - limitator FI (frec"enla

intermediara 9i demodu lator MF(modulalie de frecven a) 9i nu ce crezitu (amplificator de audiofrecvenla).Circuitul PMOS, de tipMMP5002/5/7 este un numarator cu 4digiti 9i decodor afi90r, fiind produs deMicroelectronica SA.CI i E565 nu poate fi inlocuitcu i3E561. Pentru 0 documentare maibuna privind aplicaliile cu i3E565 i t e ~ t e

revistele TEHNIUM nr.11 ~ i 12 /1998nr. 1/1999. (gerban Naicu)TEHNIUM Nr 6 1999


27/28

TEHNIUM 6 1999CUPRINS:

AUDIO Amplifica tor Quad-405 - Dorka Alexa Paul. ...... ....... ....... .............. . Pag. 1 Microfon chitara fara fir ing Sergiu Cheregi. .... ..... ........ ..... .... .... . Pag. 3

CQ YO Filtru AF pe ntru receplia em isiunilor A1A- ing inu Costin Zamfirescu .......Pag. 50 Circuite amplificatoare de RF (III) - ing Claudiu latan .............. ...... ... .... Pag. 8

Frecvenlmetru cu rezonanla - i n g ~ e r b a n Naicu, ing.Gheorghe Codarla .. Pag 11LABORATOR Generator de funqi i cu f i ~ r e digitala - ing. ~ e r b a n Naicu...... ...... ....... . Pag.14 Tester pentru a f i ~ o a r e cu cristale Iichide - ing. ~ e r b a n Naicu .. . ..... . Pag. 18 Masurari neconvenliona le cu avometru - ing. Tony E Karundy .... ..... .. Pag.19AUTOMATIZ.ARI Orga de lumini - Ka zimir Radvansky ..... ...... . ...... ........... . ............ Pag.20 Automat pentru scoaterea lichidului dintr-un rezervor - Mihai Mateescu ..... Pag.21

Module stabilizatoare de tensiune - Valentin Cro if Constantin ................ . Pa g.22 Va riator de luminozitate pentru LED-uri - i n g D r a g o ~ Marinescu . .... . Pag.23P o ~ t a redactiei.... . . . ... . Pa g.24


28/28

ODecsriBdu . Unirii nr. 59, bloc F2, scara 3,etaj III, ap. 67, Bucure titel./fax: 320 00 56mobile: 092 34 34 33 / 092 34 34 34

Asigura service ?i g r n ~ i e pentruechipamente ?i terminale GSM Asigura c o n s u l t n ~ ?i constataridefecte in mod gratuit pentru c l i e n ~ i ifideli

Documents

Almanahul tehnium