Analiza Cafeinei Din Bauturi Energizante

8/9/2019 Analiza Cafeinei Din Bauturi Energizante

1/16

Analiza cafeinei din bauturi energizante

Introducere

Cafeina este cea mai veche si larg consumata, drogurile psihoactive, fiind prezente nmod natural n cafea i boabe de cacao, piuliele kola, guarana de pdure, frunzele de ceai etc.

care sunt utilizate n ntreaga lume n multe culturi. rincipalele efecte fizice de cafeina includ

anduran, reducerea oboselii i mbuntirea vigilenei mintale.

!in cauza ei activitatea este pozitiva pe sistemul cardio respirator i creierul funcional, din

anul "#$% in anul &''% cafeina era inclusa n lista de medicamente antidoping, detectata in urina

peste "& mg(m). *timularea fizic i mental e+ercitat de cafeina ndeplinete tendintele

moderne de generaii tinere spre utilizarea de stimulenti, n loc de traditionala dar ilegala cocaina

si amfetamina. !e asemenea, trebuie sa adaugam ca disponibilitatea de cafeina sa e+tins din

acest compus si este prezent ca aditiv n -energ drinks- i suplimentele dietetice, adesea

perceput ca -sigur-, dar nu lipsite de efectele adverse relevante.

/oarte recent, diferite preparate care contin cafeina au devenit disponibile prin internet i n

aanumitul -smart magazin-,disponibile cu uurin stimulentele drogurilor.

0n ultimii ani, utilizarea de alcool in combinatie cu cafeina,buturi sau droguri a devenit

destul de populara, compensarea capacitatii cafeinei io reda efectul alcoolului pentru a spori

concentrarea. e de alta parte, au fost raportate numeroase dovezi de sindroame clinice ale cafeinei

overdosing dependena i into+icaiile i chiar decese.

1etodele curente de analizare a cafeinei sunt bazate pe2 cromatografie gazspectrometrie de

mas 34C1*5 i 6)C1* . !in pacate, aceste tehnici sunt disponibile numai n laboratoare

specializate, dar rareori in laboratoarele de chimie clinic i to+icologie clinic, provoc7nd o

subestimare a fenomenului de cafeina abuzului n populaie.

8 mai mare fle+ibilitate si usurinta pentru a comuta ntre diferite condiii analitice,capilara electroforeza3C95 poate arta preferabil la tehnicile mai sus menionate pentru analiza

cafeinei, care n prezent sunt rareori solicitate n laboratoarele clinice i de medicin legal

to+icologica.


2/16

0n ultimii ani, ntradevr, C9 metoda de determinare a cafeina a fost raportata pentru

caracteristicile moleculei neutre de cafeina care e+cludea orice ta+ademasa pe baza raportului

separarii, de obicei micelar electrokinetic cromatografic 319:C5 metoda ce a fost propusa. 0n

19:C analitii sunt separati pe baza apoasa pozitionarea lor ntre un tampon de separare de

origine petrolier hidrofob, care acioneaz ca o pseudo staionara faza hidrofoba.

1ai recent, microemulsion electrokinetic cromatografic 3199:C5 a fost introdus ca o

alternativ la atragerea 19:C pentru separarea de neutru, precum i de moleculele incarcate.

199:C tampon de separare este o microemulsie n care un solvent organic miscibil in

apa cu forme de core de microdroplets, care sunt stabilizate printrun agent tensioactiv situat la

suprafata lor, care le confera o ncrcare electric net i n consecin o mobilitate

electroforetic. 0n funcie de acest regim, de separare a compusilor neutri n 199:C se bazeazpe partiionarea analitului ntre deplasarea ncrcat -ulei- i picturi de tampon faza apoasa. 0n

special, uleiinapa 3o(;5 microemulsions miceliile sunt similare pentru abilitatea lor de origine

petrolier hidrofob solubilizand compui, dar afieaz o mult mai mare capacitate datorit

picturii cu mai mare dimensiune. 1ai mult, in comparatie cu 19:C, 199:C, deoarece are o

mai mare comple+itate de tampon, este mai fle+ibil i poate fi mai fin reglat pentru a optimiza

separari.

Cele mai comune aplicaii de 199:C sunt n domeniul farmaceutic, doar dou au fost

raportate pentru aplicarea acestei metode de separare, modul de determinare a cafeina in ceaiul

verde sau pentru detectarea de cafeina, adulterant ilicit in preparate de heroina si amfetamine.

0n prezent funcionarea era menita pentru dezvoltarea si validarea unei rapide si simple

199:C metoda de analiza cantitativa de cafeina in bauturi comerciale i n -smart drogurilor-

preparate.


3/16


4/16


5/16

fost alesa, de asemenea, cu scopul de a minimaliza solventul organic utilizat c7t mai mult posibil.

0n acord cu literatura, un procent de E,E D nbutanol a fost aleas pentru stabilizarea formarii

microemulsion. *ub conditiile optimizate descrise mai sus, sau dovedit a fi microemulsion fizic

stabil pentru cel puin o zi, peste care era necesar inca "> min.

1etoda analitic era complet validata n termeni de linearitate, limita de detectare si

cuantificare, nzi i ntrezi variabilitate i precizie.

)imita de detectare 3)I1IBA5, calculata a cafeinei oferind cea mai mica concentratie a

raportului semnal(zgomot 3*(F5 a fost de & mg(m).

)imita inferioar de cuantificare 3))8G5, definita ca cea mai mic concentraie de cafeina

care pot fi determinate cu o precizie sub &' D, a fost > mg(m) 3n H "'5.

*ub conditiile optimizate, de linearitate era evaluat n intervalul >"'' mg(m) prin

in?ectarea soluiilor apoase conin7nd cunoscute concentratii de cafeina. Brei replici de asepuncte de calibrare au fost analizate timp de @ zile consecutive.

!e 199:CBABA metoda descrisa ofer o rapid i none+pensiva determinare a

dispozitivului pentru determinarea cafeina n produse comerciale i clandestine preparate de

drogurile stimulente.

!isponibilitatea de un cost redus i uor de utilizat arat ca metoda este deosebit de

importanta pentru monitorizarea prezenei de cafeina in pietele destul de obscure ale -smart

drogurilor-.

Cafeina, caramelul i fluorescenta riboflavin nativa n soluie apoas. *uprapunerea de

cafeina i caramel previne determinarea direct de la analii, astfel nc7t sincron fluorescenta era

folosita pentru a reduce aceast suprapunere. arful cafeinei ivarful caramelului erau mai bine

separate pentru !k#' n. m, n timp ce al doilea varf al cafeinei si al caramelului au fost

rezolvate n mod similar pentru toate valorile de !k. 0n plus, ambele cafeina fluorescenta la

kma+ de al doilea v7rf i caramel fluorescenta la kma+ de riboflavin au scazut cu creterea

valorii de !k. azind ca sensibilitatea scade cu creterea valorii de !k, toate soluiile au fostmsurate la !k H #' n. m. *incron spectra fluorescenta3!k H #' nm5 de cafeina, Clasa III

caramel, Clasa I , riboflavin, cocacola si bautura energizanta. /luorescenta ma+ima de

bautura cola au fost amplasate la &$$ i " n. m. Aceasta fluorescenta provine din cofeina i

Clasa I caramel.*pectra fluorescenta de butur energizant e+pune o banda cu ma+im relativ

intens la & nm i mai puin intens cu o banda ma+ima la && n. m. Aceste benzi erau atribuite


6/16

cafeinei si Clasa III caramel. 0n plus, o banda distincta cu ma+im la %%& nm a fost observat

pentru butur energizant, care corespundea riboflavinei.

1odelul a fost dezvoltat in modul )* )*" 3adic )* fost e+ecutat pentru fiecare

compus separat5 i modul )*& 3adic )* fost e+ecutat pentru toti compusii simultani5 cua?utorul calibrrii(predicie setului de date. Calibrarea(predicia blocului spectral matricea cu cota

"E %'" i concentraia matricei blocului cu cota "E & au fost folosite pentru modelele

calibrare(predicie.

Braversa metodei de validare, numit i lsaiotransversalvalidare, era utilizata pentru a

selecta numarul optim de factori. 8dat ce numrul optim de factori sa stabilit, de calibrare

finala, folosind toate probele de calibrare cu numrul optim de factori, a fost efectuat.


7/16

diferente semnificative ntre variaiile mecanismului de */*()* 3spectrofotometrie sau

coulometr5 i metoda 6)C convenionale. alorile calculate ale / 3" / #5 pentru trei repetarea

erau mai puin dec7t valoarea / tabelare la #>D nivel de ncredere 3/','>(&,& H "#,& 5. 0n mod

similar, *tudent tvalori la #>D nivel de ncredere 3','% t ,'E 5 nu depete valorile teoretice

3t','>(&,& H %, 5, indic7nd nr. statistic diferena ntre rezultatele a */*()* 3spectrofotometrie

sau coulometr5 i 6)C convenionale. Aceste rezultate indica adecvarea spectrofluorimetric

propuse metoda pentru determinarea simultane de cafeina, caramel i riboflavin n colatip i

butur energizant.

Jautura energizanta de tip cola conine niveluri ridicate de carbohidrati si multi alti compusi

ca acid fosforic, acid citric, clorura de sodiu, acid pantothenic, niacin, aspartam i acesulfam :,

care nu interfereaza, deoarece nu sunt fluorescente. Compuii de vitamina J grup care poate

contribui la fluorescenta,iar concentraia lor poate atinge un mg(l " nivel 3Aranda K 1orlock,&''E5.

)* este foarte avanta?os pentru o tratare matematic sincron de fluorescen spectra

deoarece permite cuantificarea corect a intei analit, chiar i atunci c7nd este necunoscut 3adic

noncalibrat5 interferenele sunt prezente, cu conditia ca o proba suficient eterogena este

disponibila pentru calibrare.

8 calibrare simpl multivariata spectrofluorimetric metoda cu a?utorul standard plusmetoda a fost dezvoltata pentru determinarea de cafeina, caramel i riboflavin larg disponibile

in bautura de tip cola i butur energizant. Caracteristicile statistice pentru calibrare i predicie

au fost e+celente. 0n plus, a fost dezvoltata procedura prevzuta pentru compararea rezultatelor

cu cele obtinute prin 6)C metoda de referinta. 9conomisind astfel timp i cheltuieli fr

pierderi semnificative astfel poate fi obinut prin metoda propus.

D5 a fost obinut din *erva 36eidelberg,4ermania5, ninhdrin 3 L##

D5 i cafeina 3 L## D5 de la crt 3Juchs, 9lveia5, taurinelor 3 L## D5 i rubrica privindnicotinamida 3 L##.> D5 de la 1erck 3!armstadt, 4ermania5 i prido+ine clorhidrat 3 L#$ D5 de

la *igma 3*teinheim, 4ermania5.

Cloroform, &propanol, etanol, metanol, aceton, acid acetic, acid formic, i amoniac 3&> D 5,

toate achiziionate de la 1erck, erau de calitate 6)C sau distilat nainte de utilizare. Mltrapure

apa 3"$1 (cm&5 a fost produs de *inergia *istemului 31illipore 4mb6, *ch;albach,


8/16

4ermania5. *a efectuat Cromatografie pe silicagel E' /&>% sticla 6B)C susinut plci de la

1erck, &' cmN "'cm, &'' m n grosime. !e energie i de alte buturi buturi au fost cumparate

de pe piata locala.

!ou miligrame de riboflavin,&>mg nicotinamida, "> mg de cafeina, pirido+ine i &'mg taurina au fost ponderate n balon volumetric de "''ml i umplut p7n la "''ml cu ap ultra

pur. *olutiile refrigerate i prote?ate de lumina erau stabile cel putin "' zile. Ca soluie

derivatizare 3pentru scufundare5 ', g ninhdrin;as dizolvate n "''m) &propanol i acid acetic

#>2> 3v(v5.

robele au fost lasate timp de &' min. intro baie cu ultrasunete.

entru cuantificarea J&, JE, rubrica privind nicotinamida si cafeina probele au fost transferate la

un galben i eantionarea flaconului utilizat direct pentru cromatografie. entru analizataurinelor, &m) de esantion sa diluat la &>ml cu metanol i ap @2 3v(v5.

lcile de 6B)C erau spalate 3precromatografie5 cu metanol i uscate pentru "> min la

"&' OC. roba i soluii standard au fost aplicate cu B)C relevare Automat % 3AB* %, CA1A4

1uttenz, 9lveia5 cu urmtoarele setri2 lungime band E mm, distana de la marginea plcii din

st7nga "' mmi din marginea plcii inferioare "' mm, rezult7nd &" pini pe placa, dozarea

velocit "&' n)(s, ca aplicaia de prob volume "' ) pentru vitamina J&, JE i J, &,> ) de

cofein i " ) pentru taurinelor, ca standard de cerere volumele "> ).

Cromatografia sa efectuat ntrun &' cm nr "' cm t;in camera ?gheabul 3CA1A45 p7n

la o migrare distana de $'mm 3de la marginea plcii inferioare5 cu a?utorul unui amestec de

cloroform, etanol, acid acetic, acetona i ap >%2&@2"'2&2& 3v(v5 ca faz mobil. Apoi, placa a fost

uscat timp de min ntrun curent de aer cald. 8ptional cromatografie ar putea fi realizate n

Automated !ezvoltarea Camera 3A!C&, CA1A45. &> nm, dup post

cromatografic cu derivatizare ninhdrin soluia folosind un dispozitiv B)C Imersiune


9/16


10/16

C686S6US la m(z %> presupunind o metanol pierdere n timpul dezvoltrii cauzate de acide

faza mobil. 1olecula de schimbare a fost confirmat de &! planar cromatografie cu i fr de

acid n faza mobile. Aceast schimbare molecular afectate la ambele, standard i probe, fr

pierdere de intrinseci fluorescenta si deci evaluarea nu a fost afectat.

entru a asigura calitatea produsului, de nevoile industriei rapide, fiabile i cost redus sunt

metodele analitice. !in acest punct de vedere,noua metoda 6B)C ofer o fiabilitate nalt

alternativa transferului.

*imultan lo;cost de monitorizare de riboflavin, prido+ine, rubrica privind

nicotinamida, cafeina si a taurinelor coninut n buturile ca bautura energizanta este activat din

cauza de fle+ibilitate imens de 6B)C privind detectarea. )a a cunotinelor noastre, separarea

n una e+ecutai i detectarea simultana de toate cele cinci compusi plus identificare prin

6B)C(1*, precum i cuantificarea prido+ine prin 6B)C(/)! era realizat cu succes pentruprima dat.

Cafeina, atinge ,@D in comparatie dihidro",,@trimetil"6purine&,Ediona, este

anatural alcaloizi care apartin Fmetil derivati de +anthine.!eoarece de mare popularitate de

cafea si alte cafeina containingproducts 3coca, ceai, bauturi soft i energie, cacao, ciocolata5,

acesta isthe psihoactive cele mai frecvent utilizate zilnic in substanta humanlife . Cafeina este cel

mai larg utilizat substance;orld;ide psihoactive. Cronica, consumul moderat de cafeina are

beenlinked cu risc redus de v7rstaasociate neurodegenerative disordinele n oameni, inclusiv

bolnavii mi(entali, bolii Alzheimer, i arkinson boala lui . 1ari potentialii epidemiologicstudies

au legat de consumul de cafea pentru un riscde redus ulterior dezvoltarea ! . Cafeina, precum i

mai multe specific antidoturilor de receptor a fost gsit acum toattenuate neuroto+icitate n

modele e+perimentale de !. /aptele menionate mai sus !ueto detectarea i cuantificarea caf

feine este important i nu au numai semnificaiei clinice, ce trebuiau controlati poate oferi de

asemenea sfaturi benefice pentru sanatatea oamenilor si viata. !iferent metode au fost

dezvoltate pentru determinarea de cafeina.1etodele electrochimice ofer avanta?e practice deincludeing funcionarea simplitate, satisfctoare sensibilitate, linearconcentration larg gam,

mic cheltuial din bord, posibilitatea ofminiaturization, adecvarea pentru timp real detectarea i

mai puin sensitivit a efectelor matricei n comparaie cu separare i

spectralmethods.1odificare de suprafaa electrozilor poate grantsome avanta?e remarcabile n

reacii electrochimice.


11/16

Mnuldimensional 3"!5 nanometri i semiconductoare mi?locii materials au atras

considerabil activitile de cercetare din cauza theirgreat potenial pentru studii fundamentale din

rolurile dimensionaleitatea i dimensiunea lor n proprietile fizice, precum si pentru cererile

inoptoelectronic nanodevices funcionale i materiale. =n8 poatefi sintetizate n diferite forme,

cum ar fi un singur cristal subire i este mbogit cu numrul de unul dimensionale morpholo

gies inclusiv nanobelts, nanorods , i nano;ires .Aceste nanostructures posed nalt suprafa la

volum ratioand mecanic e+traordinar stabilitate care puternic favorizeaza pentrudirecia de

design bazate pe senzori de =n8 nanomaterial .)a a cunotinelor noastre, nici un studiu a fost

publicat de raportare merita schimbata simultan electrocataltic determinarea ofdopamine,

melatonin, metionina si cafeina folosind orice kindof modificate electrozii i =n8 nanorods

pasteelectrode special modificat. Astfel, n prezent funcioneaz, ne descrie preparadefilare a

unui nou electrod compus din carbon nanorods =n8 pasteelectrode 3=C95 modificat cu 3%aminohidro+ibifenil%l5 acid acrilic 3,% AA=C95 i investigai performanele sale

ndirecia electrocataltic determinarea dopamina apoase n solupricina pentru prima dat.

Avem, de asemenea, evaluarea analitic performanastivuitorului modificate a electrozilor pentru

cuantificarea dopamina in thepresence a melatonin, metionina si cafeina.

Condiii e+perimentale au fost controlate ;ithFova ".E soft;are. MF electrod

convenionale trei celula era folosit la&> V "OC. 8 Ag(AgCl(:Cl 3,' 15 electrod, un fir de

platin, ,% AA=C9 ia erau folosite ca referin, au+iliar i ;orkingelectrodes, respectiv. 8

1etrohm $&@ p6(Ion1etru au fost utilizate msurtorile forp6.Boate soluiile au fost proaspt

preparat cu ap dublu distilat.dopamina, melatonin, metionina, cafeina i toate celelalte.

*oluie de cretere sa pregatit prin modificarea methodreported prin assiers. e scurt,

o sinteza involvedthe tipic de pregtire a "'' ml soluie apoas de ',''> 1=n3F85& W E6&8 i

instabile 3he+ametilen tetramin 61B5 ntro closedre+ e+pansiune echipat cu un urub cu

cap autoclavable. !e abovefibers au fost meninute scufundate n aceast soluie pentru % h la

#'OC. recipitate au fost colectate prin centrifugare proces la ">.''' rot(min.

1etanol, etanol, acetona, clorura de sodiu, cloroform, tetraclorur de carbon, orice, cu

puritate mai mare dec7t ## D, au fost cumparate de la 1erck Chemicals 3!armstadt,

4ermania5. ure heliu 3##.### D5 era din achiziionat 6i;a companii de gaze 3Beheranul e,

Iran5. Cafeina 3##.' D5 a fost achiziionat de la


12/16

crt 3*t. 4allen, 9lveia5. 8 soluie standard stoc de cafeina cu o concentraie de & mg m) " a fost

pregtit n ap dublu distilat, depozitate in refrigerare si prote?at de lumina.

*oluie stoc de standard a fost stabil pentru cel putin saptamani. *oluiile standard de lucru de

'.'>>'' lgm) " au fost proaspt preparat folosind apa dublu distilata de dilutii adecvate de

stoc soluie standard i utilizate pentru evaluarea i optimizarea metodelor. 8 curb de calibrare a

fost construite fiecare zi nainte de analiz a probelor.

Centrifugarea a fost realizat de un 6ermle = &''A 3Xehingen,4ermania5. 8 9urosonic

%! 3, m g7ndeam la altceva, Italia5 cu ultrasunete baia de ap cu o controlul temperaturii i un

cronometru digital a fost folosit pentru bauturi se degazeaza. In?eciile n 4CF! au fost

efectuate cu a?utorul a " l) 6amilton microseringa model @''" 3Jonaduz, 9lveia5.8 >' l)

6amilton seringa era folosit pentru a in?ecta solventi organici.

4C analizele au fost efectuate cu a?utorul unui gaz cromatograf Agilent technologies

3*anta Clara CA, *MA5 echipat cu un sistem de detectare i F! a 6> coloana capilara silice

topita 3lungime, ' m diametru interior, ',& mm film grosimi, '.&> lm faza stationara, 3>D

fenil5 metil polisilo+ani polari5. A efectuat 4C program de temperatura era dup cum urmeaz2

temperatura iniial era setat la "'' C timp de " min, apoi era programat la ' C min " la &>' C

i deinute timp de > min. temperatura port in?ecie era setat la &&' C. detectorul 3F!5

temperatura sa inut la &>' C cu hidrogen i un debit de aer ratele de i E' m) min ",

respectiv. ortul de in?ecie a fost operat la un split raport de "2">. Alte condiii de operare au

fost2 gaz purttor, heliu 3##.### D 5 debitul, " m) min " i presiunea de admisie, E.E psi.

Mn enhanced Chem*tation 4"@'" !A versiunea !. ''.'".&@ era utilizat pentru colectarea

datelor i prelucrare.

Cinci tipuri de ceai 3verde, negru, alb, olong i ceaiul negru earl gre sac5, dou tipuri de

cafea 3cafea Fescafe 3Festle, Araras, Jrazilia5 si cafea 3


13/16

particulele solide din solutie. 0n caz de ceai, acesta a fost plasat n &>' m) de ap distilat fiart

timp de & min. Apoi, solutia a fost filtrat pe o h7rtie de filtru 3Xhatman grad Fr. %%5 pentru a

elimina particulele solide.

Cafea Fescafe era sol la o pudr fin, i apoi "'' m) de ap distilat fiart sa adugat "g. 0n caz de cafea, " g pulbere cafea sa adaugat "'' m) de ap distilat i era agitat i nclzit

la fierbere. Apoi, soluiile au fost filtrate pe o h7rtie de filtru 3Xhatman grad Fr. %%5 pentru a

obine o soluie transparent.

0nainte de aplicarea procedurii, bauturi probe au fost degazat intro baie de ap cu

ultrasunete pentru "' min. Apoi, soluiile au fost filtrate pe o h7rtie de filtru 3Xhatman grad Fr.

%%5 pentru a obine o soluie transparent.

" ml din soluia de prob a fost plasat ntrun pahar conic tub test, i '," g de clorur de

sodiu adugat la acesta. Apoi, &'' l) de etanol 3dispersia solvent5 conin7nd &' l) de cloroform

3solvent de e+tracie5 era in?ectat n acestuia cu a?utorul unei seringi. In consecinta, o soluie

tulbure 3constat de minuscule picturi de cloroform dispersate in faza apoasa5 sa format. 0n

aceast etap, e+tract de cofeina din faza apoasa are loc n cloroform. !up centrifugare a

nnorat soluie la %''' rot(min timp de & min, e+tractant 3cloroform5 care contin cafeina

preconcentrated era agar la partea de ?os a tubului de testului. 0n cele din urm, ',@ l) a agar faza

organic era in?ectat n 4CF!. !e performan i de robustee ale procedurii au fost e+aminate

cu cobor7re volumele de soluie de prob. 0n acest caz, procedura a fost e+aminat cu ',> ml de

soluie de prob i "'' l) de etanol care contine "' l) de cloroform cu concentraia de sare de "'

D.


14/16

dar n unele studii, rezultatele au fost generate la p6 @ 3Pafari et al. , &'""5, i n alte c7teva

cercetari de e+perimentele au fost efectuate la valoarea p6 "&,> 3Riong,Chen, 9l, K 6u, &'"'5.

Cu toate acestea, n prezent activitatea n scopul de a simplifica procedura i pentru a evita riscul

de care formeaz o tulbure soluia de prob care pot fi produse din adaugarea de acid, baz sau

soluie tampon, era preferat pentru a efectua e+perimente de fizica faza de probe. Faturale de

valori de p6 din probe au fost2 E.>@.> pentru ceaiurilor >.&E.' pentru cafea si Fescafe i de

&,> ,> pentru alte buturi.

*olventul ar trebui amestecabil cu ambele organice 3solvent de e+tracie5 i apos 3proba5

faze. Astfel, metanol, etanol, i aceton au fost e+aminate pentru acest scop. Bestele au fost

efectuate cu o solutie de lucru de cafeina 3" lg m) "5 n funcie de procedura propuse.

', &'', &>' i '' l) au fost e+aminate n conformitate cu

procedura. # g m) "5 i orice 3densitate2 ","" g

m) "5 au fost testate.


15/16

alt cheie parametru semnificativ care vizeaz formarea de nori de stat i e+tracie performan

34e K )ee, &'"&5. entru studiul efectului de solvent de e+tracie volum pe eficienei e+traciei,

diferite volume de cloroform 3">, &', &> i ' l)5 au fost e+aminate pe baza procedurii propuse.

Cu volumele mai mic de "> l), agar e+tractant este insuficient din partea inferioar a tubului

conic test sa format. robabil ca aceasta este atribuit parial de cloroform solubilitatea n ap.

)a volume mai mari dec7t ' l), cloroform nu era dispersat bine de &'' l) etanol n soluie

apoas proba. /ig. & Arat c cea mai mare suprafata varfului cromatografica sa obinut atunci

c7nd volumul de cloroform era "> l), dar, din cauza volumului mic de agar faza, deviaia

standard la "> l) este mai mare dec7t alte volume.

)a volume mai mari de &> l), efect de dilutie devenit e+tracie predominant peste

capacitatea de e+tracie i astfel eficiena erau ?oase. )uand in considerare cele de mai sus

discuia, &' l) a fost ales ca optim de volum de cloroform pentru e+perientele.

1arimea influenteaza esantionul eficient e+traciei, au fost evaluate n intervalul de ',> ,'

m) la constant conditiile e+perimentale.

/urthur /ilms crete volumul esantionului p7n la ,' m) cauzeaza o suprafata a varfului

constant 3platou a curbei5. rin urmare, volumul eantionului de ",' m) a fost selectat pentru

teste ulterioare.

!))194CF! a fost dezvoltat pentru determinarea de cafeina in bauturile populare. MF

foarte scurt timp de e+tracie, simplu procesul de e+tractie, mic limit de detecie 3','& lgm) "5,

bun imbogatire factor, gam dinamic larg liniar 3"'%5, un sistem de detectare i sensibile

specifice 34CF!5, i care necesit mic volum eantion 3',> m)5 sunt principalele avanta?e

ale metodelor propuse. In plus, metoda este ecologic deoarece consuma volum mic de solvent

organic 3&' l) cloroform5, i astfel poate fi considerata ca o metoda verde.

Jibliografie


16/16

". 9loisa )iotta , # 3&'"%5 &$&[&$E. *ergio Armenta, *alvador 4arrigues , 1iguel de la 4uardia, *olidphase /B%@ 3&''>5 "#@[

&'%. 1ario Aranda, 4ertrud 1orlock, *imultaneous determination of riboflavin,

prido+ine, nicotinamide,caffeine and taurine in energ drinks b planarchromatographmultiple detection ;ith confirmation b electrospra ionization mass

spectrometr, Pournal of Chromatograph A, """ 3&''E5 &>[&E'>. Am eacock ,, /rances 6eritage 1artin , Andrea Carr,9nerg drink ingredients.

Contribution of caffeine and taurine to performance outcomes, Appetite E% 3&'"5 "[

%E. 1.A. [&'8. 6assan *ereshti , *oheila *amadi, A rapid and simple determination of caffeine in

teas, coffees and eight beverages, /ood Chemistr ">$ 3&'"%5 $["

Documents

Analiza Cafeinei Din Bauturi Energizante